Cercetare psihopedagogica experimentala1. Experiment pedagogicSpre deosebire de observatie, care presupune urmarirea evenimentelor educationale, fara nici o interventie din partea cercetatorului, experimentul implica modificarea intentionata a conditiilor de aparitie si desfasurare a fenomenelor. Aceste conditii sunt supuse unor variatii sistematice controlate, datele experimentelor fiind inregistrate cu obiectivitate. Asadar, experimentul psihopedagogic este o observatie provocata, intrucat este vorba de producerea sau schimbarea deliberata a fenomenelor educationale, in vederea studierii lor aprofundate in conditii favorabile si, a identificarii, observarii, cuantificarii si evaluarii factorilor care le influenteaza sau le determina.Experimentul propriu-zis consta, practic, in testarea/verificarea ipotezei/presupunerii formulate de catre cercetator. Deci, scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetarii si, eventual, de a sugera alte intrebari sau alte ipoteze.Pornind de la aceste considerente, in calitate de dascal tanar, care tine cont de schimbarile produse in sistemul national de invatamant si de faptul ca accentul se pune pe modernizarea invatamantului din toate punctele de vedere, si, mai ales metodologic, lucrarea de fata sustine un experiment desfasurat, ale carui ipoteze au fost confirmate.Tema cercetrii: Utilizarea metodelor interactive ca factor optimizator in insusirea citit-scrisului in invtmantul primar/simultan;Scopul cercetrii:inlocuirea unor metode traditionale (demonstratia, explicatia) cu metode moderne, active, de gandire critica, pentru insusirea citit -scrisului in cazul elevilor din clasa I;experimentareainvatarii prin cooperare.Obiectivele cercetrii: utilizarea unor metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului de pregatire al elevilor, adecvarea sau elaborarea altora noi; determinarea nivelului de pregatire al elevilor implicati in cercetare; inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de elevii claselor experimentale si de control, la testul initial sila cel final; analiza relatiei dintre rezultatele scolare si invatarea prin cooperare prin: interpretarea calitativa si cantitativa a rezultatelor elevilor la testele administrate, analizarea climatului educational, a comunicarii si a inteligentei interpersonale, a motivatiei si a satisfactiei in activitatea didactica, a factorilor care stimuleaza sau franeaza invatarea prin cooperare; cuantificarea si masurarea gradului de implicare al celor doi componenti ai binomului educational elev si profesor in derularea activitatii didactice.Tipul cercetrii:practic-aplicativ;Ipoteza cercetarii:Dac utilizm metode interactive de grupin invatmantul primar/simultan, atunci va creste performanta atingerii competentelor specifice ariei curriculare limb si comunicare la clasa I, iar elevii asimileaza mai bine o cantitate de cunostinte, isi formeaza si consolideaza deprinderi tipice pentru insusirea scrierii corecte, asociate tehnicilor de comunicare, fapt ce le permite o performanta superioara de comunicare scrisa.Variabilele cercetrii:Variabilele independenteale experimentului: metode de invatare prin cooperare, respectiv Predarea/Invatarea reciproca, Ganditi-Lucrati in perechi-Comunicati.Variabilile dependenteale experimentului: performantele scolare si comportamentale ale elevilor (deprinderi de scriere corect, capacitti cognitive comlexe: gandire divergent, critic, logic,deprinderi sociale).Coordonate majore ale metodicii de cercetare:Locul de desfsurare a cercetrii:Scoala general nr. 2 Rebrisoara, judetul Bistrita-Nsud, invttoare: Lup Alina si Ciuta Adina.Perioada de cercetare:anul scolar 2009-2010 semestrele I si II.Esantionul de participanti:esantionul experimental:clasa I ( Scoala general nr.2), format din 12 elevi, nivel de dezvoltare fizic si intelectual corespunztoare varstei, detin competente corespunztoare obiectivelor cadru si de referint prevzute in programa scolar de limba si literatura roman pentru clasa I, invttoare Lup Alina ( clasa la care predau);esantionulde control:clasa I( Scoala general nr.1), nivel de dezvoltare fizic si intelectual corespunztoare varstei, competente specifice discilplinei limba si literatura roman la nivelul standardelor curriculare prevzute de program, invttoare Ciuta Adina.Esantionul de continut:Alctuire de propozitii, desprtirea cuvintelor in silabe, ordonarea cuvintelor in propozitii si recunoasterea grupurilor de litere.Cuvantul a citi inseamn a descifra, a lmuri, dar si a invta; a scrie are intelesul de reprezentarea prin semne grafice a unor ganduri, idei. Scrierea inseamn incifrarea unui mesaj, iar citirea presupune descifrarea unui mesaj. A invta copiii s citeasc si s scrie este un proces complex, pe care invttoarea si-l asum, realizandu-l pe parcursul celor trei etape din clasa I: preabecedar, abecedar si postabecedar. Deprinderea de scriere corect inseamn atat grafie cat si ortografie. De altfel, in clasa I nu poate fi vorba de o scriere rapid, ci numai despre scriere corect. Metoda de baz, indispensabil pentru invtarea corect si logic a citit-scrisului este metoda fonetic, analitico-sintetic.Metodologia cercetrii:Sistemul metodelor de cercetare utilizate a inclus: experimentul psiho-pedagogic / didactic, metoda observatiei, metoda testelor si a altor probe de evaluare scris. Metoda de baz a fost experimentul didactic iar tehnica utilizata este cea esantioanelor paralele/echivalente, adica designe experimental intersubiecti, in care se include un esantion de control, cu nivel comparabil cu cel al esantionului experimental, cat mai asemanator cu acesta. La esantionul de control(clasa I B), maniera de lucru va fi obisnuita, neinfluentata de variabila independenta, manipulata la esantionul experimental(clasa I, Scoala general nr.2). Se urmareste, pe de o parte, variatia variabilei dependente in functie de variabila independenta (la esantionul experimental) si, pe de alta parte, variatia variabilei dependente in conditiile in care nu intervine variabila independenta (la esantionul de control). Intrucat cele doua tipuri de esantioane nu difera semnificativ/sensibil la inceputul experimentului, fiind aproximativ echivalente, diferentele constatate la sfarsitul experimentului sunt, foarte probabil, datorate noului factor. Instrumente de cercetare utilizate: teste pedagogice de cunostinte (initial, final); lista de control; scarade clasificare.Testul initial a fost aplicat pentru verificarea capacitatiideexprimaresi a unorcunostinte de citit-scris dobandite in gradinita si in familie( vezi anexa 1)Testul final a constat in scrierea propozitiilor, despartirea in silabe si incercuirea grupurilor de litere (vezi anexa 2)Lista de control si scara de clasificare au fost utilizate pentru evaluarea comportamentelor elevilor intr-o secvent de invtare prin cooperare.Scara de clasificare1.Participcu plcere la activitti ce presupun lucrul in echip: puternic dezacord dezacord nu stiu / imi este indiferent de acord puternic acord2.Imi asum imediat responsabilittile care imi sunt stabilite in cadrul echipei: puternic dezacord dezacord nu stiu / imi este indiferent de acord puternic acord3.Colaborezcu colegii de echip in vederea indeplinirii sarcinilor didactice: puternic dezacord dezacord nu stiu / imi este indiferent de acord puternicacord.Lista de controlElevul / Eleva: A participat cu interes la or.DaNu A cerut sprijinul colegului / colegei de banc.DaNu A oferit sprijin colegului / colegei de banc.DaNu A asteptat cu rbdare s si vin randul la materialeleDaNunecesareexperimentrii. A colaborat cu ceilalti colegi pentru a obtine produsul final.DaNu A finalizat cu succes sarcina de lucru.DaNu Afcut curat pe masa de lucru.DaNuDescrierea etapelor cercetrii:Etapele experimentului psihopedagogic / didactic desfsurat au fost urmtoarele: Etapa preexperimentalPretestulaavut rolul de a stabili nivelul existent in momentul initierii experimentului psihopedagogic, att la esantionul experimental, cat si la cel de control.A urmrit pronuntare corect, citire si scriere corect de litere invtate, precum si scrierea numelui si prenumelui.Inregistrarea rezultatelor la pretest:a)Organizarea si prezentarea datelor:Rezultatele esantionului experimentalNOTAFRECVENTA NOTEIffxfx2

41416

521050

621272

71749

8216128

91981

10330300

TOTALN=12T= fx=88fx2=696

Rezultatele esantionului de controlNOTAFRECVENTA NOTEIffxfx2

41416

51525

621272

721498

8216128

9218162

10220200

TOTALN=12x89x2701

b) Analiza si compararea rezultatelor:Media aritmetic(m), (notat cu mepentru esantionul experimental si mcpentru esantionul de control) reprezint raportul dintre suma valorilor individuale sau a datelor numerice si numrul lor:, undem- media;x- suma rezultatelor individuale;T- totalul rezultatelor pe intregul esantion;N- efectivul esantionului.Rezultatele obtinute arat faptul c esantioanele alese sunt aproximativ omogene din punctul de vedere al valorii, mediile obtinute la testul initial fiind de 7,33 pentru esantionul experimental si 7,41 pentru esantionul de control.Dispersia2(-m)2T22 =,(- m)22-unde,N-1N- m = abaterea fiecarei valori de la media (aritmetica) calculata;N numarul total de rezultate;T totalul rezultatelor pe intreg esantionul;

Abatere standard:

2,151,92Pentru esantionul experimental, media a avut valoarea 7,33, iar abaterea standard 2,15; (m-1; m+1)(7,33-2,15=5,18); (7,33+2,15=9,48). Acest lucru inseamn ca 8 din 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (5,18;9,48), adic 66,6.12 elevi..1008 elevi..xCei 66,6cad pe intervalul de mai sus, iar 33,4cad in afara intervalului. Colectivul de elevi este relativ omogen.

Pentru esantionul de control, media a avut valoarea de 7,41, iar abaterea standard 1,92; (m-1; m+1)(7,41-1,92=5,49); (7,41+1,92=9,33). Aceasta inseamn c 9 dintre cei 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (5,49;9,33), adic 75din rezultate cad pe intervalul de mai sus , iar 25cad in afara intervalului.Acest fapt reflect gradul mai mare de omogenitate fatde esantionulexperimental. Etapa experimental:Metodele utilizate pentru insusirea citit-scrisului la esantionul experimental au fost diferite de cele folosite la esantionul de control, in primul caz utilizandu-se metode interactive care pun accentul pe implicarea activaelevului.Pentru predarea unui sunet, liter, colectivul clasei a fost impartit in trei grupe, fiecare grup trebuind s-si rezolve sarcina de pe fisa primit.Spre exemplu, o grup trebuiasidentifice cuvintele potrivite imaginilor date, care contin noul sunet, alta s precizeze pozitia sunetului nou din cuvintele scrise, iar alta s scrie cuvinte care contin noua liter in pozitie initial.Dup perioada de insusireaintregului alfabet tot prin intermediul metodelor interactive, a avut loc o recapitulare final, bazat pe aceleasi principii ale instruirii active si interactive. Etapa postexperimental/posttestul:In aceast etap s-a aplicat un test, identic pentru cele dou esantioane, care a constat in formulare si scriere de propozitii, ordonare de cuvinte in propozitii, despartire de cuvinte in silabe si recunoasterea grupurilor de litere invtate.Inregistrarea rezultatelor la posttest:c) Organizarea si prezentarea datelor:Rezultatele esantionului experimentalNOTAFRECVENTA NOTEIffxfx2

4-00

51525

61636

721498

8216128

9218162

10440400

TOTALN= 12x99x2849

Rezultatele esantionului de controlNOTAFRECVENTA NOTEIffxfx2

41416

51525

621272

7321147

81864

91981

10330300

TOTALN= 12x89x2= 705

d)Analiza si compararea rezultatelor:Media aritmetic:Rezult de aici o crestere a valorii mediei esantionului experimental de 0,84(de la 7,41 la 8,25) , spre deosebire de cea a esantionului de control de 0,16 (de la 7,50 la 7,66).Dispersia:Abaterea standard:1,712,02Pentru esantionul experimental, media a avut valoarea 8,25, iar abaterea standard 1,71;(m-1; m+1)(8,25-1,71=6,54); (8,25+1,71=9,96). Aceasta inseamn c 10 din cei 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (6,54;9,96),adic 83,33din rezultate cad in intervalul de mai sus, iar16,67cad in afara intervalului.Gradul de omogenitate al esantionului a crescut.Pentru esantionul de control, media a avut valoarea 7,41, iar abaterea standard 2,02; (m-1; m+1)(7,41-2,02=5,39); (7,41+2,02=9,43). Aceasta inseamn c 8 din cei 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (5,39;9,43), adic 66,6din rezultate cad pe intervalul de mai sus, iar 33,4cad in afara intervalului, situatie similar cu cea de la pretest.Rezultatele comparative ale celor doua esantioane dupa testul finalComparatie statistic:Comparatia statistic este necesar pentru a vedea dac rezultatele constatate sunt semnificative statistic.Se utilizeaz testul t si testul z pentru compararea mediilor.Pentru c numrul subiectilor din cele dou esantioane este mai mic de 30 (12 la ambele), pentru analiza semnificatiei diferentei dintre medii se aplic urmatorul rationament:seadmite, provizoriu, ipoteza nul, adic se presupune c diferenta dintre cele dou medii, adic mesi mc, se datoreaz intmplrii si nu exist diferente reale intre esantioanepentru testarea ipotezei nule se utilizeaz testul de comparatie t:EsantionulMediaaritmeticSuma ptratelor abaterilor de la medieDispersiaAbatereastandard

EXPERIMENTAL8,2532,252,931,71

DE CONTROL7,41454,092,02

Etapa de verificare la distant / retestul:Retestul coincide cu testul de evaluare initial din clasa a II-a si confirm solidaritatea, durabilitatea cunostintelor insusite prin intermediul metodelor interactive.Analiza si interpretarea rezultatelor:Se citesc probabilittile corespunzatoare ipotezei nule din tabel. Se observ c valoarea calculat a lui t de 1,13 este statistic semnificativ la pragul de semnificatie 0,01, deoarece este mai mare decat valoarea luit din tabel. In concluzie, se infirm ipoteza nul si se accept ipoteza specific, considerandu-se c diferenta dintre cele dou medii este real si nu se datoreaz unor factori aleatori.Concluziile cercetarii:Metodele interactive au oferit un context constructivist de experimentare a experientelor de invatare a citirii si scrierii intr-o maniera atractiva, care i-a implicat pe elevi in studiu. AmObservat in comportamentul elevilor mai multa toleranta fata de cel care se expune, au fost amplificate colaborarea si cooperarea, activitatea in echipa, fiind antrenati si stimulati, in acest fel, elevii cu rezultate ami slabe.Metodele interactive au promovat interactiunile si schimburile intelectuale intre elevii clasei, importanta pentru autodescoperirea capacitatilor si limitelor proprii, pentru o autoevaluare obiectiva.Integrarea metodelor interactive in dispozitivul specific predarii-invatarii limbii romane la clasele primare contureaza, deci, un model eficient de redimensionare a lectiei clasice, un model constructivist al invatarii experentiale, valoros prin faptul ca accentueaza asumarea constienta a gandirii libere, corecte, responsabile.Rezultatele cercetarii au fost analizate, prelucrate, interpretate, in scopul eficientizarii modalitatilor operationale de utilizare personalizata a metodelor active si interactive, folosite in scopul cresterii randamentului activitatii desfasurate. Aplicatiile practice s-au realizat in studiul unei discipline de maxima importanta pentru formarea si informarea elevilor (insusindu-si citit-scrisul, elevul dobandeste instrumentele de baza ale muncii intelectuale si asimileaza cunostinte fundamentale din diverse domenii).Rezultatele cercetarii permit punerea in valoare cu adevarat in prectica efectiva, prin popularizarea sub diferite forme: sesiuni de comunicari stiintifice, simpozioane, articole in reviste de specialitate, lectii deschise in cadrul comisiilor metodice si al cercurilor pedagogice, postare pe site-ul www.didactic.ro.ConcluziiScoala este un sistem de actiuni a carui finalitate este formarea personalitatii umane capabile sa contribuie la progresul social. Elementul central al sistemului complex de actiune educativa pe care scoala il utilizeaza pentru formarea personalitatii umane este munca cu vadite resurse formative.Se cere sa-i cream elevului conditii ca singur sa descifreze unele taine ale cunoasterii. Apelul la activitatea creatoare a elevului, ca un proces de asimilare si acomodare, creeaza conditii pentru formarea si interiorizarea operatiilor intelectuale, proces prin care se produce dezvoltarea intelectuala.In activitatea optimala, elevul este supus unui efort sustinut. Pentru aceasta, se cere a se actiona temeinic si creator, elevul avand perspectiva clara a ceea ce are de facut, oferindu-i-se, in acelasi timp, imbolduri motivationale durabile.Cand invatarea se altoieste pe o puternica dinamica motivationala, care permite elevului sa realizeze o solicitare productiva superioara a fortelor sale intelectuale, se poate spune ca activizarea devine intr-adevar eficienta pentru formarea personalitatii sale.Factorul cel mai important in realizarea unui invatamant activ este dascalul. El conduce o actiune educationala complexa. Din propunator, detinator al unor cunostinte, el devine un organizator al conditiilor de munca a elevilor. Pentru realizarea sarcinilor sale, invatatorului i se cere o pregatire de specialitate psihopedagogica temeinica, care trebuie sa fie la nivelul cerintelor contemporane.Pe de alta parte, familia este profund interesata in cresterea si educarea copiilor. Ea are datoria de a cultiva la copii gustul pentru cercetare, pentru aflare a noului, fie din carti, fie cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale moderne.Pe parcursul acestei lucrari, am incercat sa demonstram ca abordarea acestei teme contribuie la pregatirea dascalului pe de o parte si la cresterea eficientei activitatii sale in munca la clasa, pe de alta parte.Pornind de la studiul unei bibliografii relativ bogate si avand la baza experienta la clasa, am prezentat cateva metode activ-participative eficiente in dezvoltarea abilitatilor de comunicare. Stapanirea acestor instrumente reprezinta una din conditiile care asigura obtinerea unui randament superior in procesul de invatamant.Folosirea metodelor instructiv-educative este de o deosebita importanta, deoarece activizarea elevilor este o necesitate impusa obiectiv din doua considerente: pe de o parte, este ceruta de obiectivele educationale ale sistemului nostru de invatamant, al societatii care are nevoie de un om activ, iar de pe de alta parte de dinamica si energia specifica proceselor psihice si activitatii copilului. Dorinta de cunoastere a copilului se manifesta de timpuriu, ea fiind o caracteristica a acestei perioade de varsta.Motivatia reprezinta o veriga importanta in participarea activa si constienta a elevilor la lectie. Un aspect concret al acestui fenomen il constituie trebuintele de performanta. Interesele de cunoastere ale elevilor din scoala primara, desi nu sunt inca precis diferentiate, se manifesta sub forma unor preferinte ce sunt determinate de reusita elevului, de satisfactia acestuia.Activizarea elevilor se realizeaza printr-o imbinare eficienta intre metodele activ-participative si cele traditionale. Metodele activ-participative trebuie folosite in momentul dobandirii de noi cunostinte si in toate celelalte etape ale muncii cu elevii, asigurand o insusire temeinica a cunostintelor.Tot ceea ce se invata in cardul orelor de limba romana are ca scop cultivarea unei exprimari orale si scrise armonioase, obiectiv indeplinit doar prin alegerea unor metode adecvate. Notiunile de limba sunt notiuni abstracte si ele vor deveni concrete numai utilizand aceste metode. Invatatorul este obligat sa se perfectioneze mereu, sa gaseasca cele mai potrivite procedee didactice care sa duca la obtinerea obiectivelor urmarite prin metode activ-participative in care activitatea elevului sa fie preponderenta.Cu toata straduinta noastra pentru realizarea acestei lucrari, nu putem afirma ca am realizat ceva perfect, deoarece profesia de dascal este supusa vibrarii noului, care te face un debutant continuu.Omul scolii nu poate vedea perfectiunea, asa cum se poate vedea in alte profesii, ci simte doar setea de perfectiune. E un fel de destin al Mesterului Manole care numai ce terminase de zidit mareata constructie, ca si viseaza o alta mult mai luminoasa si mult mai frumoasa.O activitate in continua formare este activitatea omului scolii.