Preţul unui număr 3 Lei. A N U L X X . Bla j , Ia 13 Martie 1938

Cenzurat N R . I I

K< 1 Va 44' iu] &/*s

¡ 4 \ v

A B O N A M E N T U L : an 150 Lei jumătate . . . . 75 Lei străinătate . . . 300 Lei ItllSMIiaHllllSlMIBMMBBII

3 S S S I

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

întemeietori: f AL. LUPEANU-MELIN ş i IULIU MAIOR

Director IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME . s i primesc la Administraţie şl M

plătesc an şir mânuit odată 5 Lei

a dona $1 a treia oră 4 Lei.

a începutul P O S T U L U I mare Ai

Suntem în pragul primăverii si, cu tămăna care s'a dus, am intrat în postul re. După un vechiu aşezământ al bisericii stre, acest timp este rânduit ca o pre-ire pentru strălucitul praznic al învierii mnului.

Vremea postului mare e vremea po­nţii şi a ispăşirii, vremea durerii pentru trecut copleşit de păcate, a căinţii şi a ăciunii către atotputernicul Dumnezeu.

Pentru aceasta-i rânduit postul mare. aceasta ne îndea n nă şi biserica, prin ăciunile şi cântările dela dumnezeeşti-slujbe şi la aceasta ne îndeamnă şi

turi le şi poveţele celor mai mari. 1. P. {Mitropolit Alexandru al Blajului a şi

0 minunată pastorală, la începutul ace-1 post, în care arată cum trebuie folosit xtru suflet acest sfinţit timp.

Mai întâi vom ţinea întru toate postul. I rânarea dela anumite mâncări, în toată | z astă vreme, trebuie observată cu sfinţe-

de toţi cei sănătoşi. Ea este pentru bi-e nostru sufletesc şi trupesc. Prin ocea­ne asemănăm lui Hristos, care dease-

nia a postit şi ajunat. Putem lupta mai ir împotriva ispitelor trupului şi să NE

•T Mţăm mai adeseori gândul la Dumnezeu. Dar postul este mai mult decât o schim­

BE a mâncărilor, decât o reţinere dela mtmite feluri. Numai atâta nu-i destul. \ mnezeu vrea mai mult dela noi. El ne ' za sufletul, nu trupul, de aceea toată în-• înarea asta a trupului să ţie pentru su­it şi să fie împreunată cu înfrânarea su-i tului, a minţii şi a inimii. O inimă în-• întă şi umilită, împreunată cu o urgisire 'ntregului trecut păcătos, şi dorul de-o iţă mai bună, aceasta este ce aşteaptă tmnezeu dela noi.

Ce folos vom avea de tot postul pe \re-l vom ţinea, dacă vom continua să cern aceeaşi viaţă păcătoasă ca şi până *m?

Numai aşa postul nostru va fi plăcut intea lui Dumnezeu. Urmat de o îndrep-e a vieţii şi trăit in fapte bune, el va fi

"i ie primit de Dumnezeu, care ne va răs-I Iti după cuviinţă, dându-ne darurile şi 'jutoarele pe cari i-le cerem.

Odinioară aşa era şi folosit timpul tistului, ca un timp de în frânare şi po-ţinţd de ispăşire pentru păcate şi înălţare

tre Dumnezeu. Românul ştia că este bo­at pe patru posturi şi le ţinea cu sfin­te pe toate. ,;

Când începem postul, în sat începea cu \

totul altă viaţă. Încetau nunţile şi petrece­rile şi gândul tuturor se ducea către Dum­nezeu şi se îngrijeau de suflet, pentru lu­minatul praznic al Paştilor. Bătrânii nu s'au plâns niciodată de lungimea şi aspri­mea posturilor. Poate că erau mai în putere aceşti părinţi ai noştri, dar erau şi mai cu credinţă.

Azi însă, tot mai des se aud plângeri împotriva postului. Necredinţa începe să pătrundă chiar şi în lumea satelor noastre, atât de curată şi bună altădată, şi tot mai puţini sunt aceia cari mai postesc încă, după vechea Pravilă, fără lapte şi fără unsoare.

Aşa cum sunt părăsite datinile bune şi cuminţi, moştenite din bătrâni, începe să fie uitată şi această grea îndatorire a .postu­lui. Şi-i păcat, UN mart păcat, căci postul este mai mult decât un obicei. Este o po­runcă de-a bisericii, care are putere pri­mită dela Dumnezeu de-a da legi şi po­runci. Trebuie deci să postim cu toţii. Acela care nu poate posti, să ceară dela arhiereu dispenză^ prin preotul său, însă nimeni să N U - ş i fie sieşi judecător şi să se deslege cu dela *ine putere.

Postul nu este apoi nici nesănătos, cum le place unora să spună, din contră este foarte sănătos şi chiar doctorii îl reco­mandă uneori. Noi însă, să nu postim nu­mai pentru aceasta, ci pentrucă îl porun­ceşte biserica şi prin ea Dumnezeu. Să pos­tim pentru sănătatea trupului şi & sufletu­lui nostru, pentru înălţarea şi ridicarea către Dumnezeu, de care tot mai mult ne vom apropia prin pocăinţă şi po&tl

Făcând aşa, acest timp de pocăinţă nu va trece înzadar peste noi, ci ne vom întări mai mult în credinţă şi vom fi mai curaţi sufleteşte, pentru marele praznic al învierii care se apropie.

D a l a R e u n i u n e a F e m e i l o r R o m â n a d i n B l a j . In tot timpul postului mare, dumi­neca la orele 3, Reuniunea Femeilor Române Unite din Blaj organizează, la Institutul Recu-noştinţll, slujbe religioase împreunate cu bine­cuvântarea sfântului sacrament fi predică, la cari Invită cn d n g pe toate domnişoarele me-serlaşe din Blaj. — Comitetul Reuniunii învltă pe doamnele din Blaj să blnevolascâ a-şl în­druma servitoarele, să Ia parte la predicile ca prolecţiunl ce se fin anume pentra ele, In fie­care damineca din post la orele 4, la Casa Domnalaf.

Al meu şi al tău După cam aa poate avea cineva demni­

tate şl mândrie cetăţenească dacă nu va avea întâi demnitate omenească, tot aşa nu poţi fi nn cetăţean virtuos, dacă nu eşti mai întâi an om virtuos.

Gazete româneşti «unt pline de mişelllle pe cari le fac oamenii, şi străini de neam şi români. Cei dintâi fac afaceri mari ca înşelă­ciune, şi ca pagubă pentru Stat. Cei de ai doilea, ai noştri, vâră mâna în banul public Na câştigă cât cel dintâi, şi de obiceia sant prinşi, aşa că aa aa nici an folos. Dar lumea care aude se scandalizează şi se demorali­zează. Şl spunem: Neam slab şi noi românii I îndată ce ajacgem în slujbe, na mai ştim ce-i al mea şl ce-l al tău. Oare aşa să fie într'a-devăr? Românul să fie an om necinstit, îndată ce ajunge lângă o ladă ca bani, din cinstit ce a fost înainte? Şi oare se poate spune aşa despre tofl românii cari ajang fa posturi mari? Dar cei de jos, cei amili, ţăranii şi muncitorii sunt toţi cinstiţi? Adevărul credem că e ar­matorul: Cine na ştie ce-i al mea şl ce-i a l tău când ajunge lângă lada ca bani, acela n'a ştiut nici înainte. Ori n'aa ştiat părinţii lai, ori moşii lai! Ca alte cuvinte:

Nu se face cineva din virtuos, din om cinstit şi drept, an Hoţ, an om de nimic, prin simplul fapt că a ajuns într'o slujbă unde poate fura. A trebuit ca el să fie aplicat la a-ceasta şi mai înainte. El ori părinţii lui. Şi a moştenit înclinarea cea rea. Pentrucă iată ce se mai întâmplă şi azi în România-Mare pe satele noastre, de unde ni-se ridică, de două­zeci de ani aproape, atâţia domni:

Omul fură încă bucuros avatul altuia. Trece prin lanul său de porumb de fript, dar ca rape an taleu, ci-şi ample stralţa dintr'a

I vecinului al treilea, să na se simtă. Aşa face şi ca poamele. Când i-se dă bine, încarcă că­piţa de fân din loc strein, ba chiar şi claia de grâu. Işl păzeşte otava sa, dar paste ca plă­cere boii în otava aitala. Când îl vine bine la mână, fără o roată, un Jug, chiar an cal ori o pereche de boi. Tale şi mănâncă oaia altuia. Şi copiii, ca laude dela părinţi, prind găina vecinului şi-i sucesc grumazul. Cine să facă-pomelnicul furturilor şl jafurilor ce ic 'ntâmplL şl la ţa ră?

Acum, din oameni de aceştia, sau din copiii lor se fac domni, ajang casieri, sao ca patere de chlvernlsire a banala! streini

Zice proverbul: „Ce naşte din pisică, şoa ­reci mânâncăl"

Deci, dacă vrem să na se mai fure Ia oraşe, să înceteze furtul şl la sate. Cine-i din neam de omenie, din familie sătească, fie oră­şenească, rămâne de obiceia om de omenie ş l când ajunge la oala ca bani. {Dela ,Astra*).

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

Pocăiţii noştri Cea mai mare pacoste a neamului

nostru este fără îndoială chestiunea secta­rilor, adecă a acelor fraţi nenorociţi ai noştri cari, abătându-se dela învăţăturile sfintei noastre biserici, au format anumite secte, cari cele mai multe sunt duşmă­noase nu numai bisericii ci şi neamului nostru.

Cei mai mulţi sectari sunt aşa numiţii pocăiţi, sub care nume-i înşirăm pe ad­ventişti, baptişti, nazarineni şi pe toţi cei­lalţi evlavioşi sau pietişti cari spun despre sine că sunt pocăiţi şi vrednici de a intra întru împărăţia ceriurilor.

Ei bine, aceşti pocăiţi sunt foarte pri-mejdioşi, mai întâi -pentru biserica noastră, fiindcă ei tăgăduesc cele mai multe învăţături strămoşeşti. Să le luăm pe rând:

Ei spun că singurul izvor de credinţă este sf. Scriptură, pe când sf. Ioan evan­ghelistul îşi sfârşeşte evanghelia sa cu cu­vintele: >Sunt apoi altele pe cari le-a fă­cut Isus, pe cari dacă le-ar scrie cineva, nici în toată lumea, mi-se pare, n'ar în­căpea cărţile ce s'ar fi scris« (21, 25). Prin urmare însuşi sf. Ioan ne arată că în tra-diţiune sunt depuse toate cele necuprinse în sf. Scriptură. Iară sf. apostol Pavel ne spune, la II. Tesaloniceni 2, 15: >FraţiIor, staţi şi ţineţi tradiţiunile cari le-aţi învă­ţat ori prin cuvânt ori prin scrisul nostru*. Apoi la II. Timotei 1, 13, 14, 23: >Ţine forma cuvintelor sănătoase cari le-ai auzit dela mine. Păstrează lucrul cel bun şi cele ce ai auzit dela mine prin mulţi martori;

acestea să le dai oamenilor credincioşi, cari sunt vrednici a învăţa şi pe alţii*.

Ei spun că taina preoţiei nu existaşi că nu este nici o deosebire între preoţi şi credincioşii de rând, toţi suntem unul ca altul înaintea lui Dumnezeu, sfânta taină a hirotoniei, darul preoţiei sunt numai po­veşti. Nu-şi aduc aminte nenorociţii de ei că încă în Vechiul Testament a rânduit Dumnezeu ca Aron, fratele lui Moise, şi fiii lui să-i fie preoţi: >Şi vei îmbrăca cu acestea pe Aron tratele tău şi pe fiii lui după dânsul; şi vei unge pe ei şi vei de­săvârşi manile lor şi vei sfinţi pe ei, ca să fie mie preoţi*. (Ieşire 28). Isus a spus: »să nu gândiţi că am venit să stric legea sau prorocii, n'am venit să o stric, ci să o plinesc* (Matei 5, 17). De aceea şi-a ales 12 apostoli cărora 1-a spus: >nu voi m'aţi ales pe mine, ci eu v'am ales pe voi* (Ioan 15, 16); pe aceştia i-a făcut vâ­nători de oameni şi le-a zis: >precum m'a trimis pe mine Tatăl, şi eu vă trimit pe voi* şi le-a dat putere să ierte păcatele (Ioan 20, 21), să înveţe toate neamurile, şi i-a pus legiuitori în biserica sa; lor le-a încredinţat să săvârşească cina cea de taină (Luca 22, 19); tot lor le-a zis: >celce vă ascultă pe voi, pe mine mă ascultă* (Luca 10, 16); lor le-a făgăduit Spiritul Sfânt care să-i păzească de orice greşală (Ioan 14, 16, 26) şi tot lor le-a făgăduit că va ră­mânea cu ei până la sfârşitul veacului (Ma­tei 28, 20).

Ei spun că botezul se dă numai oa­menilor mari, de aceea-i botează din nou pe cei botezaţi ca copii mici, cu toate că atât de clar spune sf, Pavel: >un Domn, o credinţă, un botez* (Efeseni 4, 5), iară Isus spune: >de nu se va boteza cineva (aşadară şi copiii) din apă şi din spirit, nu va putea să intre întru împărăţia lui Dum­nezeu* (Ioan 3, 1—5).

Tot în forma aceasta nu primesc ei mirul, spovedania, sf. cuminecătură, sf. li­turghie, maslul, căsătoria, sărbătorile şi posturile. Dar, ceeace e şi mai grozav, ei

MB

nu cinstesc nici pe Preacurata Vergur» v Maica neamului omenesc, la care»! mult au ţinut toţi strămoşii noştri şi rjţ| atâtea binefaceri am primit. Strămoş1" tri au ţinut la Preacurata, încât şj^n îndepărtat păstor din munţii c e i n i j ^

iii ai noştri a ştiut totdeauna două rugi» Tatăl nostru şi Născătoarea, iar p e' l lj care le-ar fi spus vreodată că Preac , nu trebue cinstită, ar fi fost în staJf nimicească ori să se lapede de el 6

satana. Sunt atât de grozave rătăcirile;

tlii ni

act i ale pocăiţilor, încât eu mă mir că ortodoxă nu face un front comun cmâ unită în a se lupta cu toată putereaat potriva acestor rătăciţi, lăsând la o «ii orice neînţelegere dintre ele. m

Dar pocăiţii sunt şi o man\ mejdie pentru neamul nostru, j

înainte de toate, ei se strădoe; nimicească biserica noastră strămoşi şi astfel să dărâme cea mai pute piatră de temelie a neamului. Vă it însă, poate cineva voi binele neamultp' stru, când îi învaţă pe membrii acekc se lapede de ceeace au moştenit ei mai st dela moşi-strămoşi, de legea lor? Ca! s'au nizuit, înainte cu 300 de ani,0' vremea asupririi noastre din partea** gurilor, să ne strice legea şi n'au ist 0

iară acuma, în România Mare, să liP ca o ceată de oameni rătăciţi, condo[d

oameni străini şi din alte ţări, să ceaşcă, ceeace atâtea veacuri n'mti]

în stare să nimicească Ungurii, i

Ori, nu vedeţi că propovăduitorii p căitismului în Ardeal sunt Ungurii şi$r] în Bucovina Nemţii, in Basarabia Rrş.n în Dobrogea Bulgarii ? Şi apoi, de uniiţr ei atâţia bani, că pot vinde Scripturi proape pe nimica, şi-şi pot zidi bis/ atât de pompoase prin oraşele noasc Dela Englezi şi Americani, nu-iaşa?i< dară străinii îi conduc, iar aceşti st nu prea sunt prietenii noştri. !<

Ce e de făcut? \] _____________________ <

. -am rămas eu cu mama şi un amărlt dei . Ce lame tristă, Doamne! Bunica, bănica, t-i Nicolae, sluga AroD, s'au mutat in lumea ceea. j Doamne iartă-i! Dar totuşi sfârşit rău ac. sărmanii; dulcele meu unchiu Nicolae a y departe de noi — tn jalnicul Belgrad sârbe 'j nica iarăş — cuprinsă fiind de dorul scnn^ ei fii care se aflau departe de ea tata in | | unchiu în Serbia — a murit sărmana. Singur br a murit mai natural, dar totuş, la cei 86 i| ai săi işi pierduse sărmanul din vedere, an:, pe rând celelalte puteri şi simţuri. Bietul |j Încă prin Rusia a rămas, dispărând fără de'jj S'au dus de Ia noi, s'au itâns cu toţii, fie >{:

t

...Şi voi, înstrăinaţilor, vii! Tata zace b\ j soare la spurcatul de rus, lui Culae li e csfj mână pe frontul Italiei, printre fioroasele*^ şi 'n ploaie de gloanţe. Of! cam v'a ImprăştiC toţi soarta vieţii 1 }]

...Glasul bunicului nu se mai aude 0,, pe Culaie, să na lase cânele în casă şi , deie atâta pâine. Bunica no se mai aude < , duse morţeşte după mine, când mama in'«"fj tat cu forţa pe cal şi m'a dus la şcoală M ;

la oraş. Tata nu-i mai acasă ca să mai $ , oi şi să-i zie: .Tata oilor". Unchiul Nicol»« mai acasă Ia mihoiul lai, la care-mi -făcs* sanie şi vara cărat, iar când vrea „mas»» i să mă bată, fugeam la el şi, luându-mă in eram scăpat. Calae na-mi mai prindă i»*91

seri ca laţul de pir de cal, in postul P'ţi să-mi pună toacă, apoi să-mi facă ninge di0 f'

Foiţa „UNIRII POPORULUI"

Prinderea postului de Paşti Din durerile răsboiului mondial, 1917

Dedea spre Inserate, când iată soseşte gâ­fâind badea Culiţă, păcurarul (ciobanul) nostru, cu un miel negru ca mura In braţe şi cn oaia după el. Repede îi alerg în cale, îi iau mielul, !1 sărut drept în frunte ca să se facă împunga-ciu, îl desmierd cu nevinovăţie ş'apoi 11 duc la adăpostul lor. Fe badea Culiţă îl poftesc in casă, ca să-1 răsplătim pentru grija purtată noului ve­nit — mielul drăguţul. O zi de primăvară tim­purie, bântuită cu vântul Becăciu, la cei peste 70 de ani ai bătrânului cioban, ajunge şi vredniceşte chiar, câteva pahare de rachiu cald şi vreo 2—3 plăcinte — azi, de prinderea postului.

Cu sluga noastră bună şi credincioasă, Ionul Anii de sub biserică, îl petrecem pe badea Cu­liţă, până 'n carte, privindn-1 a jale cum işi tâ­râie picioarele obosite şi slăbite, ca obielele ie­şite prin opincile rupte, forfotă de apă şi noroi, tarându-se abea sprijinit pe zdravăna-i bâtă cio­bănească. Crudă soarte, dar ce era să ne facem, e&ci numai moşnegi de aceştia, noi eopiii şi fe-maUe, erau tn acele zile pe acasă.

Tăcerea noastră^ muţ i ne-o corn i zefirul dulee.de seară,, caro în adierea lai pleca îatf'o

parte vârfarile înalte ale sălcilor, date abia In mugur — şi 'n acest murmur fermecător de ţară se auzeau undeva departe sunete de toacă. „Ia auzi c i acela şi-a şi gătat slănina", de însepe ca toaca Înainte de postul mare, zice Ion glumind.

Ne tresare plăcut, dulcele glas al mamei: „Sabine, Ioane, veniţi în casă"! Aci călduţ şi bine, lampa aprinsă, nn vraf de plăcinte pe masă, de să-i sai ca bâta peste ele" Rostirăm creştineasca rugăciune, ne aşezarăm toţi la masă — toţi câţi mai eram ia eămin... In mintea noastră de copii, ne Imbiam anal pe altul Ia mâncare ea ţiganul la balmoş, căci în lipsa celor dragi, pribegi prin cele ţări streine, sluga Ion, îmi era ca un bun frate şi tovarăş de puţine bucurii şi multe sufe­rinţei Firea veselă mi-se schimbă, când observ pe mama, că fiecare bncătură şi-o moaie în lacrimi. Incetinel, mi-se urcă nodul în gât, o sfâşietoare melancolie mă cuprinde şi pace de-a mai putea duce o singură bncătură de mâncare bună şi gus­toasă, la gură. Ce-o fi, mă gândeam, a primit ceva veste rea despre tata? Nu, «ă poate mi-ar fi spus şi mie, ori eă doară gândul o poartă la cei scumpi şi dragi plecaţi de acasă, luptând şi sângerând sub steag strein.

Şiroiaşe de lacrimi călduţe, încep să verse ochii noştrii, o durere sfâşietoare şi-un dor aprins — de ceice altă dată înconjurau ca noi această masă; era bunica, era bunica, era unchiu Nicolae, era tata, eu, apoi Încă doi slugi Culaie şi Aron.

...Şi acum, of! unde sunteţi!? Dintr'atâţia ce-am fost în casa noastră, acum

li!

Nr. 11 Ü N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

Ni-o spune st. apostol Pavel în e-itola sa către Tit, 3, 10: >De omul stic, după întâia şi a doua mustrare, te eşte, ştiind că unul ca acesta e stricat lăcătueşte, fiind osândit prin sine Însuşi«.

pdară nu staţi cu ei prea mult de vorbă, id foarte încăpăţînaţi; luaţi-i cu buna ată — de două ori, mustrândo-i cu bună-e; iar dacă nu se îndreaptă, feriţi-vă ei, iiind ei stricaţi şi păcătoşi şi osân-

i prin sine înşişi, şi fiind mai râi decât iuşi Iuda.

Cel mai bun lucru este însă, să ne găm pentru dânşii, ca bunul D u m n e 2 e u -i întoarcă pe calea cea bună. Cu cât ; vom ruga mai mult şi cu mai mare in-itenţă, cu atât reîntoarcerea lor va fi ai sigură.

P ă r i n t e l e (u l iu

Să f i m drepţi IV.

Să loara de o parte pe Evrei, de altă brte pe Ţfgani şi să ne punem întrebarea, p oare dela cari trcge mai mnlt folos Statul?

Răspunsul e simpla: dela Evre). Fără îndoială, malţl dintre el sunt spe-

blsnţi, şmecheri, capabili de toate astnţlile lin lume. Dar alţii sunt de omenie, lucrând a trudă stăruitoare în meseriile sau în întrc-rinderile lor Industriale şl comerciale, căci e agricultură nu se prea lesgă. Alungaţi die iră în ţară, trăiai nesigur şl nestatornic în-'un loc 1-a deprins să nn se lege de glie, e lucrarea pământnlni, ci de orice speculaţii ducătoare de bani. Banii, fiind mai uşori la nrtare, îndată ce se arată semne de primej-ie propietarii de bani îşi iau averea la buzn-ar şl, la drum jupâne! Aşa rătăcesc şi se ispândesc pe toată suprafaţa pământului.

Dar ce se întâmplă cu Ţiganii? Dintre aceştia abia jumătate dacă aduc

eva foloase Statului şi societăţii, lucrând instit ca muzicanţi şi concertanţi, potcovari 1 cărămidari, lingurari şi căldărarl, mai rar a lucrători de pământ, iar în armată ca do-aşi şi trimbiţaşi. încolo, celalalt! utnbiă leia, a cerşltori pe uliţl, san vagabondând cu cor-

1urile din sat în sat, trăind din forturi şi „dări u gheocsl, sau cobii", după descrierea poe-olui rusesc Paşkln:

Măgarii în spinare duc Copiii mici iar ceialalţi; Femei şi fete şi bărbaţi După căraţi pe jos se duc, Toţi peteciţi, toţi desbrăcaţi. Ce veseliei Ce cântare\ Ce vorbe şi ce vuet mare/

Irite, să-mi facă huiţ, ori să-mi dssgheţe picioarele pa foc de ferice şi 'n sân pe Dealul Curechiulni,

enind în vacanţa Crăciunului dela şcoală dela Brad. Aron Na mă mai lasă tn ocol între vite, să

•mă mai împungă Boiana. Of! trecute, îngropate Îşi uitate, amintiri din copilărie!...

Ah! de unde sunteţi veniţi iarăşi! Cât aş vrea să veniţi acasă, să prindem lu­

minatul post al Sf. Paşti iar împreună şi cu Iaerimi de bucurie în ochi să vă ascult povestindu-Tă păţaniile înfiorătoare, anul de prin Rusia, altul din Serbia, altul din Galiţia, altul din Italia!

Of! veniţi, veniţi, de pe unde sunteţi, mi-ar părea atât de bine, v'aş primi cu braţe larg des­chise, pentru a putea îmbrăţişa o lume şi v'aş co­pleşi cu sărutările mele!

-Şi lungi... lungi şlroaiejde lacrimi am vărsa *• ««curie!

P ă r i n t e l e S a b i n

Răcneşte ursul, câinii latră Şl scârţâie neunsa roată. El astăzi iată au rămas La mal de apă pentru mas. Ca ţolurl rupte, afumate, Căruţele le învălesc Pe de-asupra pân la roate...

Povestea ne spune că In Ţara Româ­nească numai Vlad Ţepeş a făcut odată în­cercare să aducă la ordine pe ţigani, punân-du-l să ee bată cu Turcii (Vezi: Ţiganlada iul Ion Budal-Deleanu). Dar val de bătaia lor. că au ajuns să se omoare el pe el!

Pe la 1900 era vorba ca Ungurii să co­lonizeze în Bâcska (între Danire şi Tise, câtră Serbia) pe toţi ţiganii vagabonzi şi cer-şitorl. Ba pe cel criminali (porniţi spre fur­turi şl fapte rele) să-i castreze, ca să nu mai înmulţească lumea. Proiectul a rămas numai pe hârtie, dar Ţiganii începură a se îmblânzi şi a lucra ca t i na fie daţi la „Panciova".

In orice caz nici în România nu ar fl rău ca, după revizuirea drepturilor Evreilor, să fie revizuiţi şi Ţiganii vtgubunzl, sănătoşi, dar leneşi, şi cerşltori, cari toată ziulica se ţin de trecătorii pe stradă, în Ioc să înveţe omenia şi să se angajeze servitori, sau servi­toare, ori să meargă Ia lucru cu ziua. Tot aşa Ţiganii corturari, cari se mută din sat în sat, ca cetele de iăeţi păcătoşi.

Numai făcând ordine şi dreptate faţă de toţi cetăţenii; lucrând flecare, cinstit după puterile şi priceperea sa, vom potea ajunge o ţară respectat?, ca locuitori mulţămiţl şi în bunăstare materială şi morală.

Gavr i l Tod lca

Apucături sectare Că mă ocup de sectirl, să se ştie că nu

din caoză că-i urăsc pe ei, ci urăsc rătăcirea lor dela credinţa noastră creştiaă, dorind ca fiecare Român să se ştie apăra, ca să na cadă în cursa Jor, care lu mod viclean se aruncă între oameni.

Diavolul na cruţă vreme, ci aleargă câm­puri şi văi, ca să ademenească oamenii, săi sorociatcă lai. Sectarii aleargă pe sate, cutre-eră casele oamenilor şi prin vorbe meşteşu­gite, aruncă în inima celor ce-i ascultă îndo­iala în credinţa lai în care s'a născut, şi dacă sectarul vede că ornai se clatin?, merge mai adesea pe la ei, sapă mai cu zor la temelia credinţei lai şi dacă bietul om na se desme-teceşte, vorbind despre acest lucru şi ca alţi bani creştini, se vede prins ca masca în pânza de paiaegeo.

Sectarii, în lăţirea credinţei lor falşă, se folosesc de celea mai nemernice atacări ia adresa creştinilor, bisericilor şl preoţilor. Apoi sunt de-o făţărnicie farisaica în toate apucă­turile lor.

Omni ban na trebae singar să se clasi­fice, ci altoi trebae să-1 Jaode, dar sectarii spân; că ei na sânt ca ceilalţi oameni şi ei când mor toţi merg în (ralo) cer. Apoi atacă preoţii pentru stolele bagatele ce le primesc dela credincioşi, pentra unele servicii. Dar Scriptura spune că cel ce slujeşte la altar, dela altar să trăiască. Dar se ştie că sectarii plătesc dări foarte mari aşa zişilor predica­tori, cari în majoritate snnt neşte leneşi ne­isprăviţi şl mal ales meserieşl, cari merg din când în când în satele onde snnt sectari, îm-bătându-l cn otrava ce nomai un cap sec poate s'o nutrească, întorcândo-se apoi cu sumele încasate dela ei. Acolo se întrec, cari să dee mai mult. Mi-a comunicat un sectar că la sfârşit de an se citeşte, care cât a con­tribuit, şi s'a întâmplat ca o femele, în de­curs de an an, a dat 1200 Lei, samă destul

de importantă pe când la preotul el adevărat n'ar fi dat nici 100 de Lei la an.

Un alt fost sectar, care în celea din urmă s'a întors la sf. biserică tn care s'a născut, l isând să 1-se boteze de preot 3 copilaşi mărişori, mi-a comunicat că, pe timpul când era sectar, el şi muierea lai care e moartă, duceau la predicatori bani, de nn ştiau unii de alţii, ba spunea acel fost sectar că avean un vas (cadi) mare cu prone pentru rachiu şi din zi în zl prunele se tot împuţinau. Ce se întâmplase? El fura pe de-o parte prune şi le vindea pentru ca să poată face bani, să ducă la predicator, Iar femeia Ini fura pe altă parte pentru£acelaş scop, dar nu ştia unul de altoi şl spunea că el se mfingăiau prin acela c i aşa zice Scriptura: „Să no ştie dreapta ce face stânga şl invers (întors).

Iată cum explică ei sf. Scriptură. Şl'n alte cazuri explică sf. Scriptură în mod falş ţ

pentrncă e un lacra foarte greu să scoţi înţe­lesul adevărat al cuvintelor dumnezeeşti. A-cest lucru îl pot şti numai acei ce ani de-a rândul îl învaţă. No se poate apuca an sectar, care no e meseriaş, să facă o roată, pentrncă na ştie. Apoi cam îndrăzneşte să se apuce să explice sf. Scriptură, când el abia ştie ceti B ; , cei mai mult, se întâmplă de se apucă de explicat Scriptura sectari cari nici nu ştia carte.

Fiecare Român creştin, să se pizească de sectari şi de ademenirile lor, ştiind că ei sunt lupi îmbrăcaţi în piei de el. Creştinii să caute să-şi îmbogăţească cunoştinţele religi­oase citind sf. Scriptură, iar cei cari no o pricep, să întrebe pe părintele lor sufletesc, apoi să cetească ziare bune de ex. „Unirea Poporului", „Unirea", „Farul Nou" etc, cari, pentru un preţ modest, aduc hrană aleasă, sufletească, ştiri şi voie bană, curată.

M i n e r v a Ol teanu

S ă î n v ă ţ ă m c e v a ş i d e l a U n g u r i ! Cetim în ziarele angoreşti că la o mare şi elegantă cununie din Budapesta mirele, mi­reasa, naşii, surorile de mireasă şi toţi oas­peţii au apărat în costumuri naţionale. La pr i ­măvară apoi, la marele congres euharistie, internaţional ce se va ţinea la Budapesta, atât dna gavernatoralui Hortby, cât şi toate doam­nele din societatea înaltă vor apărea în cos­tume naţionale maghiare. — El bine, costu­mele naţionale maghiare să na zicem că sunt mai urite decât ale noastre, dar de bună seama cS no se pot asemăna ca ale noastre. Noi pentrnee no le purtăm ? Ei îşi fac reclamă şl prin America cu ele, aşa că Americanele bogate poartă costumuri angoreşti; pe când noi nici acasă na le ştim pretai şi azi-mâne se pierd co desăvârşire. Ce pagubă! Şi cât de bine ar fi dacă doamnele preotese şl tnvăţă-torese nu s'ar purta dumineca decât în cos­tume naţionalei!

„ T e m n i ţ e ş i c ă l ă i Tn S p a n i a R o ş i e " . Acesta este titlal cărţii pe care a scos-o de sub tipar un preot spaniol, care numai co mare greu a scăpat din Iadul spaniol. El îşi descrie în această carte aoartea atât de tristă: cum l-au închis, împreună cu 26 de tineri şl 15 preoţi în partea cea mai de jos a unul vapor şi cam îi scotea rând pe rând şi-i îm­puşca, Iar în local celor împuşcaţi aduceau zilnic alţi prlsonierl. El a scăpat ca prin mi­nune. Filndu-1 mliă unui păzitor de el şi vă-zându-l atât de tânăr, 1-a tot dosit, până a fost prinsă corabia de spaniolii naţionalişti, iar prisonierll an fost eliberaţi. Au fost încuiaţi cu ei şl câţiva comunişti spanioli, cari însă s'an pocăit cn toţii şl au murit ca creştini ca ­tolic!.

Ţara după votarea constituţiei — întoarcerea Negusului în Abisinia — O apropiere între marile puteri —

Răscoală în Palestina M. S . R e g e l e p r i m e ş t e z i l n i c t e l e g r a m e d e f e l i c i t a r e

Pentru nona rânduire constituţională, cât şl pentru masările bone, Inate pentrn liniştirea ţării, M. S. Regele a fost vin felicitat de o mul­ţime de oameni de bine din ţara noastră. Zil­nic sosesc Ia palat mii de telegrame, prin cari se nrează Regelni ani mulţi pentrn gândul ban ce 1-a avut, de a da ţării o nouă aşezare.

D u p ă p r o m u l g a r e a c o n s t i t u ţ i e i

In ţară este linişte şi pace. Mulţi din cei cari aa votat contra constituţiei a'au prezentat In faţa autorităţilor şi şi-au nimicit ei înşişi votai lor, zicând că total a fost o neînţelegere.

N o u i m ă a u r i

In tot cursul săptămânii trecute la mi­nistere s'a lucrat pentru alcătuirea bugetelor, ca pe 20 Martie să poată fi terminat bugetul general.

Noalle măsuri luate de guvern aa fost primite ca malta malţamire. Aşa an fost oprite profesoarele şi învăţătoarele de-a mai umbla vopsite mai ales în faţa elevelor. Deasemenea ministrul justiţiei a dat ordin ca să se judece cât mai repede procesele acelora cari aa fanst banii Statala! şi aceştia la închisoare să fie ţinuţi ca orice răufăcător de rând, aşa că de-acum nu Ie va fi chiar aşa de uşor nici acestora.

Tot printr'un ordin ministerial s 'apornn-cit încasarea tuturor amenzilor şcolare, cari an fost iertate în ultimul timp, sub guvernai Goga.

Intre N e g u s ş i M u s s o l i n i

Pentru deplina liniştire a Abisiniei, in care frământările şl revoltele na s'aa curmat, Italia este tot mai hotărîtă să dea fostului Negus al Abisiniei o parte din ţara sa şl anele drepturi.

Prin lordul englez Hallfax Italia i-a şi făcut Negusulai în săptămâna trecută anele propuneri. Aname Ntgasul să fie instalat pe tronul nnni regat, cam a pat ra parte din (ara lai, să locuiască la Addls-Abeba, primind din partea Italiei suma de 10000 lire sterline, rămânând însă supus regelui Italiei.

Negusul însă cere ca întreagă Abisinia să-1 fie eliberată.

O î n ţ e l e g e r e î n t r e ţăr i

De câtva timp se vorbeşte tot mal mult de o înţelegere între ceie patra mari pateri ale Apusului: Anglia, Franţa, Italia şi Germania.

Prima înţelegere de acest fel a fost în­cheiată acum 5 sal, în 1933 la Roma. întâm­plările grele, zilele pline de frământări, prin cari a trecut Europa de atonei, aa făcut ca aceasta s& fie uitată.

Azi lucrările e'aa schimbat mult, aşa că d a c i ea va 11 tăcuţ i , trebue încheiată cu totul pe alte baze ca îa 1933.

L u p t e l e d i n C h i n a

Pe frontul dela Răsărit laptele merg înainte. De pace nu se poate vorbi fîncă. Cele mat importante poziţii din China au fost cu­cerite de Japonezi, cari ameninţă să încercu-lască întreaga armata chineză In namăr de peste trei sote de mii. Soldaţii chinezi luptă cu înverşunare ca să stăvilească înaintarea Japonezilor, izbutind în mai multe locuri să-şl recâştige anele poziţii pierdute. Din pricina războiului ce se prelungeşte, căci China a respins toate propunerile de pace, frămân­tarea Japoniei este foarte mare.

In P a l e s t i n a c u r g e s â n g e

Nemulţumirile in Palestina se ţin lanţ. Ciocnirile dintre trapele engleze şi Arabii ne ­mulţumiţi sunt tot mai dese. Ia apropiere de Jsman au avut Ioc adevărate lupte, în cursul cărora aa fost omorîţi 45 de Arabi.

Englezii au reuşit să despartă pe răscu­laţi, cari luptă ca disperare şi să-i alonge în mnnţi, ande continuă urmărirea. Pentru înfrân­gerea lor Anglia a adus în luptă şl avioane

R ă z b o i u l d in S p a n i a Armata naţionalistă se pregăteşte să dea

lovitura din urmă, care să pună capăt cumpli­tei vărsări de sânge dintre fraţi.

Noul poziţii an fost cucerite în cursul luptelor dela Terucl .

înaintarea trupelor naţionaliste pe celea-(alte fronturi continuă deasemenea.

Italia este hotărî tă să facă ultima sforţare, pentru a pune capăt acestui război, şi deaceea trimite noui t rape.

Ia carsal săptămânii trecute au fost tr i­mişi în Spania peste 5000 de voluntari italieni, cari au şi plecat pe front.

Păţania unor călători înainte vreme, când na eraa trenări şi

maşini sbnrătoare şi nici automobile ca ochi de foc, călătoria se făcea în poştalloane largi, trase de cal repezi. Dramurile erau rele şi popasurile la hanurile cu vin bun şi crâşmă-rese frumoase, multe. In acele vrem ari călă­toriile eraa grele.

Azi nimic na-i mai nşor decât să faci o călătorie. Ts urci frumos în tren, dacă ai bani în de cele cu paturi şi scaune moi, mal stai de vorbă ca vecinul din faţă, mai asculţi ce se petrece în lume fi în ţară şi, când nici nu gândeşti, te pomeneşti că al şi ajans ande ai v o i t

Na-1 vorbă că se mai întâmplă ca s'o mai păţească uneori şi fericiţii călători. Mal sare maşina de pe linii sau se loveşte ca alta In cap, dar asta mal rar .

Călătorii de pe linia Breszt—Litovsch— Varşovia (Polonia) an . avat Insă parte de o întâmplare mal puţin primejdioasă şi mai hazlie.

Trenul cn care plecaseră destul de bine către Varşovia s'a oprit dlntr'o dată* pe ne­

aşteptate în mijlocul unei păduri marii"" părtare de v'o 15 kilometri de cea tti'J I plată gară. m

Locomotiva pufăia mânioasă şl ,Jkj. fura şi scântei pe nas, dar na n j l i °?r merge.

Oricât s'an trudit mecanicii s'o p 0 r i l

n'au Izbutit. Se stricase şi pace. ' Călătorii la început s'aa arătat ta,,!

paraţi şi nemulţumiţi, vizând însă că nt

an ce face, s 'aa potolit repede şl când t

nical a venit ca propunerea ca toată |tN să împingă trenai până la cea mal 8 p t t a gară, aa primit ca bucurie. Aa pag Ct,':o amarai, aa arnit trenai din loc şl }Q c 3t ore an ajuns in gara din apropiere. ?t

Cei din gară şl călătorii cari s ^ trenul aa rămas nimiţi când I-au văzatej9^ dapă o întârziere de câteva ceasuri ImpiP călători. »ţ

di ^^^^^^^^^

12 I

li

Gânduri de pocăinţă Cuprinsul unei pastorale

1 De acestea trebnie să se cuprindă lin

creştin acam, în pragul postulai mare, cânn cepe timpnl annme rânduit pentrn pocăinţă, p; . o îndreptare şi adâneire a vieţii religioasa aceasta ne îndeamnă biserica, prin porusei cântările ei, şi la aceasta ne îndeamnă ţiit pastorală a I. P. S mitropolit Alexandru. c

Căci pocăinţa e cel mai bun mijloc dtd gătire pentru sfânta înviere care treime i,C şi o pregătire a sufletului. Deşi lumea paih nu mai înţelege ce-i pocăinţa, biserica nn-ji neagă rostul ei, de-a propovădui, mai alei când ea este atât de neeesară. „Pocăinţa estet' tntea ce cuprinde nra şi durerea faţă deţl*< tele săvârşite, Împreunate acestea cu propuşi) a le Înlătura". Aceasta este pocăinţa şi tnl° s'o deprindem fiecară din noi. Hristos a pre|ic

nespus de mult şi a ridicat-o Ia treapta de ti! Şi 'n adevăr, cine nu se pocăieşte, nu se mi , riseşte şi nu-i pare rău de păcate, acela nici|| se poate mântni. După mărturisire, trebnie a împlinim canonul cn acurateţa şi să ne Impui de bună voie şi alte pocăinţe, ca rugăciuni, jg nuri, posturi şi altele. î|

Prin pocăinţă vom dobândi iertarea fâri legilor noastre şi, luând asupra noastră di noui, ne asemănăm sfinţilor şi lui Hristos cafi_, suferit atâta. i<

Ea este de lipsă pentru binele societăţi (

pentru binele omenirii şi ne aduce mântuit Pocăinţa înseamnă suferinţă şi înfrânară, numai aceasta dace la birninţă şi Ia mântt ^

Pocăinţa este neeesară pentru fiecare ere, ] căci „neexistand om vin care să na păcătui) i na poate exista om via care să na trebuiască, se pacăiască, dacă vrea să fie vin aievea p", viaţa de veci". ["

d

l-a c u s u t i n i m a . Cele mai grele' sunt celea cari ating mima. Ele sunt apr"1, întotdeauna aducătoare de moarte. OpefH în jurai inimii sunt foarte gingaşe şi tRti na prea au cutezanţa să-le facă. Trei tir (

medici francezi din Paris, an Isbutit să &\] rana inimei unui om care îşi vârâse un £ t

în inimă. Cotitul Intrase aşa de adânc in i"1' încât aceasta încetase de-a mai bate şi P. mânii nu mai funcţionau. Cei trei medici au*1, chis pieptul bolnavului, care era ca mort, l'i început să-i coase tăietura Inimei. Insă ace* n'a fost destulă şi a trebuit să-i mal fac*" cinci cnsStorl. Operaţia a ţinut o ori. Y-făcut apoi o transfuzie de sânge (I-s'a l»1' dus sânge în vine) şi bolnava! s'a trezit trăieşte şl este în afară de orice primejdl'

Nr. U U N I R E A P O P O R U L U I Pa* . 5

D e l a C a m e r a d e A g r i c u l t u r ă , B l a j . In dcc .zu mtn.atemiă din 23 Feb.aarie, iu de{ol Târnava Mică B'a constituit următoarea misie Interimară a Camerei de Agrlcnltnrâ: nil Negruţio, preşedinte; Aurel Hâncn, vice-eşedlnte; Traian Boieria, secretar; Gheorghe irban, Simoll SchSppner, Ion Spioeanu, lo­ca Aldea, Nlcolale Sima, Andrei Alexandrescu, irol Deniile şl Traian Boerlu, membrii. Acea-ă comisie şl-a alea din sâonl său comitetal

direcţie şl comisia pentru fixarea preţurilor învoielile agricole, având pe dl Emil Ne-

uţlu ca preşedinte şl dali Traian Boieriu şi Icolale Sima ca membrii. Deasemenen a fost imită şl comisia pentru delimitarea zonelor tlcole, compusă din dnil: C. Herbert, preşe-nte; Traian Boieriu, delegatul Camerei dc gricultură; S. SchOjpner, delegatul vltlculto-lor, şi ing. Degan Aognatln, secretar.

C o n f e r i n ţ ă . Duminecă 13 Martie, după rmiuurea sfintei liturghii va vorbi, în cadrul jnferinţelor aranjate de Reuniunea Femeilor Iu Blij, di prof. O. Hulea, deapre: Lourdes. onferinţa va avea loc în sala festivă a llceu-

din Blaj.

Cât c o s t a u a l e g e r i l e vechi i . Ori sub ire guvern ar ti toat tăcute, alegerile costau >arte mult. Uaeorl cheltuielile se ridicau până

suma de o jumătate miliard lei (500 mlli-ane). Votarea din 24 Februarie n'a cerot drept «ItutalA decât preţul hârtiei pentru registrele e înscriere.

1 C u m v a fi v r e m e a î n a n u l a c e s t a ? i v i ţ a ţ n c a i i se ocupa cu s t u u i e i c a vreu iu i imr, pan şl prezic că anul 1938 v a fl un an Dor­sal, adecă fără s .himbân şi pagube p r e a mari. rlmăvara va fi rece ş i umedă. Abia la 20

Hai va începe căldura. Vor fi îngheţuri de rimâvarâ, Insă nu ca anul trecut. începută! erll va fl cât se poate de schimbăclos, tot şa va fl întreagă vara, când căldură mare, ând ploaie binefăcătoare. In săptămâna, care uprinde Iu sine ziua de 26 Iulie, va fl grln-ină mai multă, şi anume cam pâna la 19 Au-ust primejdia de grindină va fi mare, dar rindlnă prea mare şl prea multă nu va fi. e»te tot, anal acesta este prevestit ca un an an.

Tot p e n t r u r ă z b o i . Pentru viitorul ăzboi lumea se pregăteşte din greu. Cele mal oui descoperiri s'au pas în slujba prăpădului

:e va veni. Un inginer american a reuşit să :onstrulasca un nou fel de avion, care e în Jtare să sboare 14.000 kilometri, Ia o înălţime de 7000 metri, fără nici o oprire. El sboară cu o inţală de 370 kilometri pe cees şi poate

nrta o încărcătură de 2 tone bombe (o tonă re 1000 kilograme). In acelaşi timp se a-înnţâ că şi Englezii an construit o nouă armă

de apărare împotriva atacurilor făcute din •vlon. Această armă, care este foarte puternică e Rata şi se poate folosi in caz de război.

V â n ă t o a r e c i u d a t ă . Un hotelier din «rts a g a u t nn mijioc nou de a se scăpa de

şobolani. Fiind un foarte ban trăgaci, el li îm-Pnfcâ îndată ce-1 zăreşte numai. Snnt zile când doboară peste zece şobolani şl mal mulţi, fără s i mai ceară permis de vânătoare.

C u r ă d e î n t i n e r i r e . Un Indian Pandit Madan Mohan Malavlya, fost preşedinte ai Congresului indian, la vârsta de 77 ani a în­ceput o cară de£tntinerire. După 40 de zile de îngrijiri el a ajuns Ia rezultate uimitoare. Moş­neagul umblă acum drept ca an flăcău de 20 de ani şi-a recăpătat vederea din tinereţe şl are şi 4 dinţi noi „de lapte". Barba destul de căruntă a început să i-se {negrească şi faţa nu mai are nici o sbârcitură. Este în putere ca nn om de 40]de ani. Acum s'a închis din nou la întnnerec, In camera In care face cura, pentra a deveni şi mai tânăr. — Numai de n'ar întineri prea tare să ajungă în doaga co­piilor.

L u p t e c u c r o c o d i l i î n f i e c a r e z l . La marginea Budapestei trăieşte un oarecare Ludovic Koclki, nn fel de uriaş înalt de 2 me­tri, înzestrat cu o patere neobişnuită. Acest om ţine în pivniţele casei sale opt crocodili mari, ca cari luptă în flecare zl. Aceasta o face, spune el, pentru a s e întări. Lupta nu-i u n j o : sau o glumă. Eite foarte sângeroasă, încât de multeori viaţa luptătorului este primejduită, dar el lese întotdeauna învingător.

O m u l c u d o u a in imi . In oraşul Perth (Australia) trăieşte aa lucrator italian I. Alvar», care are două Inimi. Una din aceste inimi, mai mare decât o inimă obişnuită, se sflă în partea dreaptă a pieptului. Ceealaltă, mal mică decât Inima celorlalţi muritori, se afli în partea stângă şl are o bătaie dublă. Medicii studiază cu toţii acest caz ciudat şi unul din ei i-a făgăduit Ini Alvara 4 milioane iei pentra tru­pul lui după moarte, ceeace acesta n'a primit.

C u m poţ i a f l a , u n d e e a s c u n s a o c o m o a r ă . L u ce ar voi sa ştie mulţi, caci de bana «cama destui suot cari doresc să se îmbogăţească repede, fără prea multă osteneala, întâmplarea pe care v'o povestesc s'a petrecut aievea într'on sat din Sărbia, Vranjatcita Bafua. Ţăranul iugoslav Milişov Ioronovici, voia cu orice preţ să afie o comoară. Auzite d deJa alţii câ iu cartea bisericii din satal s ia or fl îngropată ana, tută na ştia Io cel. Pentra a-1 afla, s'a dus la ua vrijltor. Acesta J-a sfătuit sâ clocească un ou, ţinându-1 sub braţ vreme de 40 de zile până va scoate un pui. Acest pai trebuia crescut singur, separat de celea-lalte păsări din curte, şi la o lună de zile să i-ae dea dramul şi puial se va duce direct acolo unde e îngropată comoara. Ţaraaul făcu aşa cum Ii spnse vrăjitorul. Cloci oul şi după 40 de zile, minunea se fă ca: pulul eşi din găoace, dar spre necazul lui, el muri chiar în aceeaşi zi. Milişov nu s'a lăsat însă păgubaş. S'a a-pucat sâ clocească a doua oră încă nu ou. Poate că dacă nu va găsi astfel comoara, nona-i meserie de clocitoare îi va aduce cu siguranţă bani.

V e d e n i i l e ' u n e i t i n e r e d in Franţa . P o p u i - ^ - iuiiju.t.i csaint Bjunet diaFtam*, - c câteva zile se află într'o fierbere mare. O tâ­nără fată, numită Henrleta, spâne că Sfânta Fecioară 1-s'a arătat de trei ori în faţă. Mal multe mii de oameni an şl alergat la Salnt Bonnet, pentru a vedea apariţiile Sfintei Fe­cioare.

Din î n ă l ţ i m i l e c e r u l u i î n a d â n c i ­m i l e a p e l o r . Profesorul belgian Aogoat Pi--card, cunoscut în toată lumea prin sbornrlle sale Ia Înălţimi ameţitoare, vrea acum să cer­ceteze adâncurile apelor. Scufundările Ie va face cu ajutorai anal aparat făcut dlntr'un material foarte tare, In stare s i suporte orice apăsare oricât de mare ar fi ea. El nădăjdaeşte ca s i at ingi ca timpul adâncimea de 9600 metri In Oceanul Paclllc.

T V a e l l e M o l d o v a n u , paroh al Blaju­lui, protopop onorar, după scurte şl grele s a -lerlnţe, împărtăşit de mal multe ori cu st.Taine ale muribunzilor, şl-a dat blândul şi nobilul său suflet tn manile Creatorului, Luni tn 7 Martie, orele 19, In al 63-lea an al vieţii şl al 35-lea al preoţiei şi fericitei sale căsătorii. în­mormântarea a avut loc Miercuri tn 9 Martie, orele 15. in cimitirul gr. cat. din loc. II deplâng Cornelia n. Moldovanu, soţie; Ana, Ioan, Ale­xandru, soră şl fraţi şi mai multe alte rudenii. Sincere condoleanţe!

+ V a i e r l u M u ş t e , preot greco-catollc român îo comuna Gheoighenl, judeţul Cluj, după scurte, dar grele suferinţe, suportate cu creştinească răbdare, a adormit întru Domnul a spitalul Clinicelor Universităţii din Cluj, Marţi în 1 Martie la orele 7 seara, In anal al 30-lea al vieţii, al 8-lea al preoţiei şi al feri­citei sale căsătorii. Rămăşiţele pământeşti an fost aşezate spre veşnică odihnă după proho­dul oficiat Joi în 3 Martie Ia orele 3 p. m. în Catedrala „Schimbarea Ia faţa" din Cluj, în cimitirul blserlcel greco-catolice române din Cluj, cartierul Mănâştur. II deplâng: Minerva Muşte soţie, Adellna şi Ianca fică şi fiu, Ga-vrll Muşte şi soţia Valerla n. Pop părinţi, văd. Emilia Pop bunică, Septlmlu Popa şi soţia Valerla n. Pop socri şi mai multe alte rudenii, cărora le trimitem şi pe această cale cele mal sincere păreri de rău.

Cum voia să se scape de datorii Cetăţeanul Arlgo Pompeo din Torino

(Italia) era nn mare om de afaceri. Oricum Ie mvârtla însă, toate-1 ieşiaa pe dos, aşa că dela o vreme, în Ioc sâ se îmbogăţească şi să a-jurjgă milionar, ajunsese dator vândut.

Printre cel cari îl împrumutaseră banii ss afla şi propria ini logodnică. Aceştia 11 h l r p i a u mereu şi îi cereau să le plătească datoriile.

Văzând că nu mai poate sc lpa nici cum de el, bietul datornic se hotărî s l se facă mort. A dat un anunţ la ziare, prin care vestla tuturor celor ce l-au cunoscut că tânărul de bană speranţă Arigo Pompeo dfn Torino, un valoros cetăţean, s'a stins prea de vreme, după scurte dar grele suferinţe, lăsând o logodnici nemâogălata şt nenumăraţi prieteni. Dupăce a făcut aceasta, a plecat din oraş şi s'a re -fsgiat în Milano.

Ştirea morţii lui a şi apărut în ziare, aşa cum poruncesc ei, cu litere groase încadrată în chenar negru. Au cetit-o şi prietenii lai, cre­ditorii şi nemlngiiata lai logodnici. Aa vărsat cu toţii câte o lacrimă, că s'a dos prea de de vreme, apoi şi-au văzut de lucrurile lor. Logodnica s'a măritat ca altul, iar creditorii şi prietenii cari îl împrumutaseră şi-au fost luat gândul dela bani. Iu vremea asta „mortul" trăia liniştit la Milano. Ba, ce-i mai intaresant, începuseră şi afacerile să-l meargă mai bine şi câştiga destui bani.

Toate ar fi fost bane, dac i unul din blist imaţi i de creditori nu s 'ar fi dus pe la Milano. Aici întâmplarea 1-a făcut s i dea ochi cu mult jelltul prieten, mort prea de vreme.

Ceeace a urmat se ştie. «Mortul",' care avea acuma bani, a fost silit s i-ş l plătească datoriile şl să şi reia locul printre cel vii.

A N U N Ţ D e v â n z a r e o e a s ă s t u n l o e d e

c a s ă î n s t r a d a P e t r u P a v e l H r o n .

î n f o r m a ţ l u n i l a A d m i n i s t r a ţ i a c j a~

z e t e i . r 966 (2—2)

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I «V,

Producţia cânepei1 şi inului Cultura plantelor textile, adecă a cânepei

şi Inului, In vremea din armă aînceput_a_qă: păta o , mare Importanţă, datorlt lg măsurilor luate de ministerul de agricultură. Pe de altă parte institutul numit Oficiul Naţional al Tex­tilelor s'a ocupat in deaproape de o cât mal Întinsă cultură a lor.

Suprafaţa cultivaţi, în anul 1937, cu câ­nepă, este de 52 mii hectare, pentru fuior şi seminţe, iar în 22 mll hectare pentru seminţe şl fuior.

Pe lâogă cânepă în ţară la noi s'a mai cultivat în 1800 hectare bumbac, pentru tors.

Pentru a avea fire de cânepă In şl bumbac flqe, Oficiul naţional al textilelor s'a îrgrljlt ca să aibă seminţe de calitatea întâia, bine alese san standardizate. Şi în acest scop s'sn comandat 10 vagoane sămânţă de Riga, din felul numit Litkopis şi Croonsaat care au şi sosit In ţară, după cum anunţă marile gtzete din capitala ţării.

Datorită acestei frumoase lucrări, se crede că suprafeţele cari se vor însemânţa cu In şi cânepă se vor spori, putând în modal acesta a acoperi trebuinţele din ţară şl as'garâud o bună parte din fuioarele de In şl cânepă ex­portului, unde sunt foarte căotate.

Alăturea de măsurile acestea luate de ministerul de agricultură, camerile agricole din fiecare Judeţ vor avea misiunea de a dis­tribui seminţele necesare cultivării cu in şi cânepă, seminţe de bună calitate şi alese sau standardizate.

Apoi tot ele se vor îngriji ca prin con­ferinţe şi sfaturi să arate modal, cam t r t bae să se cultive aceste planete textile, necesare gospodăriei pentru saci, funii, pânză şi altele.

Judeţul Târnava-MIcă se numiră printre acele judeţe unde cultura inului şl cânepei este destul de bine cunoscută. De bană seama că întreagă cultura lor se face nu cu semin­ţele dintre cele mai alese, şl nu in modul cel mai raţional.

Cu toate acestea producţia este destul de frumoasă, iar vânzarea fuiorului de in şi cânepă se face în două centte mai importante: in Dumbrăveni şi Babnea, unde cumpărătorii vin să se aprovizioneze dela producătorii din jurul întregului judeţ. Anual se vând cam 3—4 vi goane de cânepă, cât este şl prodocţla ju­deţului Târnava Mică.

Târgul are loc toamna, iar faiorul se vinde brut, nepieptănat cu un preţ de 25—35 lei kg. întreagă cantitatea este cumpărată de fabricanţii de funii fi de fabricele de textile, cari o transportă cu camioanele. <• Sămânţa de cânepă produsă în judeţ este de o cantitate foarte bună, cumpărânda-se anual 3 v t goane pentruca apoi să fie împăr­ţită în locurile unde nu este, adecă unde nu se face cultura cânepei.

Târgul acesta dela Dumbrăveni, mal ales, este foarte vechtu, iar Urmele lui se pierd in trecutul îndepărtat al desvoltării Industriei casnice a locuitorilor din această regiune.

E păcat c i nu se poate cunoaşte Isto­ricul acestui târg, care capătă din zl în zl o toţ mal mare însemnătate. Poate numai bă­trânii satelor ne-ar putea povesti ceva în le­gătură cu «cest târg de cânepă dela Dum­

brăveni, unde mai curând sau mai târzia se va desvolta o mare Industrie, despre începu­turile căreia nu se va putea scrie nimic precis, deoarece nu s'a păstrat, de nimeni, actul ei de naştere.

Strângeţi tot ceeace ştiţi despre el, pen­truca viitorul să poată votbi frumos despre începuturile acestei industrii legate de viaţa familiară a ţăranului român.

O l i m p i u I. B â r n a

Zece porunci ale celorce vreau să aibă pui mulţi

1. Alege bine ouăle de prăsită. 2. Na pane sub clocă ouă vechi. 3. Ingrljeşte-te ca locul unde clocesc găl-

nele să fie cât se poate de liniştit. 4. Cuibul să fie bina pregătit. 5. Clocelor să ll-se de-a regalat şl chiar

punctual de mâncare. 6. Stârpiţi păduchii de găină cu prav de

pureci amestecat cu prav de pucioasă. 7. Zilnic vizitaţi cuiburile, până mănâncă

doci le ; ouăle sparte le deiăturaţl, iară cele murdare spălaţi-ie cu apă călduţă.

7. Ia ziua a 7 a şl a 14 a ouăle trebue vizitate la lumină, iară clociie cele fără pui trebue delăturate şi înlocuite cu cloci bune.

9. Nu puneţi sub cloci prea multe ouă. 10- Nu conturbaţi prea mult clociie când

Ies puii.

P a r o h i a g r . - c a t . I c l ă n z e i ( J u d . M u r e ş )

Nr. 2 0 - 1 9 3 8

Concurs Cu data de 1 Aprilie 1938, se publică con­

curs pentru ocuparea postului de cantor pe lângă următoarele emolumente:

Şapte (7) jugb. pământ arător; circa 300 st. • grădină; 1/3 din venitele stolare îndatinate.

Concurenţii se vor prezenta până la 1 Aprilie în una din Dumineci la biserică şi vor depune la Oficiul Parohial următoarele acte: 1. Diploma de cantor; 2. Extras de botez; 3. Cer­tificat de serviciu şi moralitate.

Cantorul ales va suporta toate impozitele, taxele şi alte Impuneri ale sesiunii cantorale şi va restitui curatoratului taxa publicării con-ursului.

Iclănzei, la 22 Februarie 1938. 968 ( 2 - 2 ) Curatoratul bisericesc

, J u d e c ă t o r i a m i x t ă B l a j s e c ţ i a cf.

Nr. 1194—1937 cf.

Extract din publicaţiune de licitaţie Iu cererea de executare făcută de urmă-

ritostea „Albina* institut de credit şi de eco­nomii, S biu contra urmăriţilor Sârb Mlhaiu, Srghell Costlcă, Vercş Iosif, Sârb Linca, Juga Petru şl Anders Mihaî.

judecătoria ; A ordonat licitaţiunea execuţională în ce

priveşte imobilele situate în comuna Cergăul Mic circumscripţia Judecătoriei ocolului Blaj cuprinse la cf. a comunei Cergăut Mic.

Nr. coalel, protocolului cf. Cergăul-mic No. 207 A f 2 ord. 36—39 top. în val. de lei 8000 cu preţ de strig. Iei 6000, cf. No. 538 A f 1 ord. 921 top. In val. de lei 6C0O cu preţ de strig, lei 4500, cf. No. 539 A f - l ord. 988 top. în val. de lei 4000 cu preţ de strig, lei 3000, cf. No. 540 A f 1 ord. 1232 top. în val. de lei 2000 cu preţ de strig, lei 1500, cf. No. 541 A f 1 ord. 1233|1 top. în val. de lei 3000 cu preţ de strig, lei 2250, cf. No. 558 A f 1 ord. 212—21412 top. in val. de lei 6000 cu preţ de strig, lei 4500, cf. No. 23 A f 37 ord. 654|2 top. în val. de lei 100 cu preţ de strig, lei75,

A f 30 ord. 881—883 top. în val. de | J cu preţ de strig, lei 150, cf. No. 457!. ord. 380 top. în val. de lei 100 cu strig, lei 75, A f 2 ord. 517, 518 top*!' de lei 160 cu preţ de strig. Iei 120, \x\ 529, 534, 535 top. în val. de Jei 200 de strig, lei 150, cf. No. 60 A f 27 0 J top. în val. de lei 20 ca preţ de strig 1 A t 28 ord. 807 top. în val. de lei 200 c»^ de strig, lei 150, A f 29 ord. 1051 top. de lei 200 cu preţ de strig, lei 150, \ ** ord. 1113 top. in val. de lei 200 câ P r * r

strig, lei 150, A t 31 ord. 119011, l isa/*? în val. d- lei 200 cu preţ de strig, lei u No. 227 A f 2 ord. 1268 top. în val J I 100 cu preţ de strig, lei 75, cf. No. 1 3 ' ^ ord. 707 top. îa val. de lei 200 cu p,,1

strig, lei 150, cf. No. 451 A f 1 ord. I7| 2

i !' în val. de Iei 400 cu preţ de strig. i e l

, r :

A f 2 ord. 17|3 top. în val. de lei 200 cu° de strig, lei 150, cf. No. 452 A f 1 ord,f top. în val. de lei 100 cu preţ de str'g, ¡1' cf. No. 593 A f 1 ord. 16 top. iu v a i . / 2000 cu preţ de strig, lei 1500, A f 2 ordJ top. în val. de lei 1000 cu preţ de stri». 750, cf. No. 118 A f 43 ord. 266 top. | , , r

de lei 200 cu preţ de strig, lei 150, Aj;i ord. 559J1 top. în val. de lei 100 ca prtBi strig, lei 75, A f 45 ord. 852 top. în v*l!o< lei 80 cu preţ de strig. Iei 60, A f 46 ord'oi too. îa val. de lei 1C00 cu preţ de strtyo 750, A f 47 ord. 996 top. în val. de lei 10 cu preţ de strig, lei 750, A f 48 ord. »4 top. 1065 top. în val. de lei 400 cu prefel strig, iei 350, A f 49 ord. 1135 top. în vile! lei 1000 cu preţ de str 'g. lei 750, ptato^S casarea creanţei de 6830 lei capital şl accent

Licitaţiunea se va ţine în ziua de28Bî tie 1938 ora 3 p . m. Iu localul oficial al it Jud. M xtă Blaj. n

Imobilul ce va fl licitat nu poate fhîî dat pe an preţ mai mic decât ce întrece |H ţol de strigare. i

Cei cari doresc să liciteze sunt datoift depoziteze la delegatul judecătoresc 10% H valoarea imob. preţul de strigare drept \ rooţle, în numerar, sau să predea acelo* delegat chitanţa constatând depunerea, jodAj toreşte. prealabilă a garanţiei şl să lemif coodiţiunile de Ilcitaţid (§ 147. 150, 170, It? LY. 1881; § 21 legea XL 1908).

Dacă nimeni nu oferă mal muit, cel c» a oferit pentru Imobil un preţ mai urcat cât valoarea cea de strigare este dator si-tregeascâ imediat garanţia fixată conform f-centulsi valorii preţului de strigare Ia acel parte procentuală a preţului ce a oferit (r

XLI. 1908) Dată în Blaj la 30 Decemvrie 1937.

977 (1 —1) sg. BERAN P i r J

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . T r ; MM

No 7 0 3 - 1 9 3 7

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceast»

bllcâ câ în baza decizlunil No. G. 2768-1 a judecătoriei mixte Dumbrlvenl în favom1

clamantulul Cassa de Păstrare Gen. S. A.' dlaş repr. prin advocatul Dr. Zenovle Bo1

adv. Mediaş pentru încasarea creanţei de 4 Lei — bani şl ace. se fixează termen de' taţle pe ziua de 23 Martie 1938 orele 2 P la faţa locului în Dumbrăveni, în prăvăli*' Str. Principele Nic. 2 unde se vor vinde I Hcltaţluue publică judiciară 200 kgr. « • j . vioare, şi 50 kgr. săpun In valoare de 8500J

In caz-de nevoie şl sub preţul de* mare.

Dumbrăveni la l Martie 1938. ^ c J Î

980 ( 1 - 1 ) ş ef portărel FLE^

Nr. 11 U N I R E A P O P O R U U L l Pag. 7

J u d e c ă t o r i a Mixtă Bla) s e c ţ i a Cf.

Nr. 1193-1937 cf.

Extract din publicajiune de licitajie

Ia cererea de executare făcută de urmă-oarea .Albina" Institut de credit şl de eco-mll, Slbla contra urmăriţilor Crlstea Nlco-! |. Ioan, Cristei Carolina n. Daralan, Iile Isteţ I. loin, Vaille Cristea a Patrl dom. şla de Sscaş.

Jadecătorin. A ordonat Hcltaţlanea execntională In ce

Iveşte Imobilele din porţiunea de proprietate urmăriţilor situate în comuna Roşia de Secaş cumscrlptia judecătoriei ocolului Blaj tu­nse în cf. a comunei Roşia de Secaş Nr. alei protocolului cf. Roşia de Secaş No. 472 f 6 ord. 51 top. în val. de Iei 1.600 cu preţ strig, lei 1200, A f 7 ord. 1295 top. în val. Iei 6.000 cu preţ de strig, lei 4500, A t 8

j . din păşunea comunală 891/627.016 parte val. de lei 400 ca preţ de strig, lei 300, A 9 ord. 838/1/1 top. în val. de lei 3.000 cu ţ de strig, lei 2250, cf. No. 132 A f 18 ord.

2/1/1 top. în val. de iei 200 ca preţ de strig. 150, A f 19 ord. 481/1 top. în va!, de lei

DO ca preţ de strig. 750, A f 21 ord. 1106/2/4/2 3. în val. de lei 4000 ca preţ de strig. Iei 30, A f 22 ord. 1202/1/6/2 top. în va), de Iei DO cu preţ de strig. Iei 4500, A f 23 ord. 66/2/1 top. în val. de Iei 600 cn preţ de strig. 450, A f 24 ord. 927/i b/2 top. In val. de 600 ca preţ de strig. Iei 450, A f 25 ord,

8/1 b/2 top. în val. de Iei 606 cu preţ de rlg. lei 450, t 27 ord. din păşunatul comunal 01/62716 parte în val. de lei 2000 ca preţ de ig. 1500, A f 28 ord. 812/3/2. 812/4/2 top. în 1. de Iei 2000 ca preţ de strig, lei 1500, Af ord. 926/2/2, 927/2/2, 928/2/2, 929/2/2 top. în

I. de lei 2000 ca preţ de strig, lei 1500; cf. ). 677 A t I ord. 1146 top. în val. de lei 00 cn preţ de strig, lei 2250, cf. No. 680 A ord. 1013/1 top. în vaJ. ăs lei 3000 cu preţ de Ig. lei 2250; cf. No. 236 A t 9 ord. 1291/2 val. de lei 4000 cn preţ de strig, lei 3000, f 10 ord. 711/627016 parte din păşune în

li . de lei 600 ca preţ de strig, lei 450; cf. ). 237 A f 7 ord. 1921/1 în vai. de lei 6000

preţ de strig. Iei 4500, A f 8 ord. 817/672016 rte din păşune In valoare de lei 600 cn

i cţ de strigare lei 450; cf. No. 318 A f ordinul 468 topografic în valoare de lei

¡900 cu preţ de strig, lei 1500, A f 14 ord. 3 top. în val. de lei 200 cu preţ de strig Iei

! 0, A f 15 ord. 814/3 top. în val. de lei 1C00 preţ de strig, iei 750, A t 16" ord. 1108/1

[i p. în val. de lei 600 cu preţ de strig. Iei 450, f 17 ord. 1108/2 top. în val .de Iei 1C00 cu

)feţ de strig, lei 750, A f 18 ord. 1252 top. 53, 1254 top. în val. de lei 2000 cu preţ de

jjrlg. lei 1500, A f 19 ord. 1411 top. în val. J lei 200 cu preţ de strig, lei 150, A f 20 d. 5101/627016 parte de păşune în val. de lei

)J)0 cu preţ de strig, lei 450; cf. No. 353 A f f ord. 580, 581, 582 top. în vai. lei 100 cu preţ

strig, lei 75 pentru incassarea creanţei de 850 lei capital redus şl accesorii precum şi creanţei în sama de 26.000 lei cap. şi ace. favoarea Casei de Păstrare Silişte.

Licitaţia se va ţine în ziua de 28 luna srtie anul 1938 orele 8 a. m. în localul ofl-•1 al Cf. jud. Blaj.

i Imobilele ce vor fi licitate na pot fi van­ii ite pe un preţ mai mic decât ce întrece pre-Ji l de strigare. li Cei cari doresc să liciteze sunt datori să impoziteze la delegatul judecătoresc io'/* din «doarea irabb. preţul de strigare drep garan­t e , în numerar, sau să predea aceluiaşi dele-S>t chitanţa constatând depunerea, Judecăto-

I l !

reşte, prealabilă a garanţiei şl să semneze con-diţlunlle de licitaţie (§ 147, 150, 170, legea XL 1881; § 21 legea XL 1908).

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mal urcat decât valoarea cea de strigare este dator să între­gească imediat garanta fixată conform pro­centului valorii preţului de strigare la aceeaşi parte procentuală a preţului ce a oferit (§ 25 XLI 1098).

Dată în Blaj la 30 luna Decemvrie anul 1927. ss. Beran dir cf. Judecător: ss. Dr. Talpeş

975 ( 1 - 1 ) .•

J u d e c ă t o r i a m i x t ă Blaj s e c ţ i a c T

Nr. 1318-1937 cf.

Extract din publicaţiune de licitajie In cererea de executare făcută de nrmi-

rltoarea „Albina" institut de credit şi de eco­nomii, Sibiu contra urmăriţilor Petra Iacob, Ioan Iacob, Ana Iacob n. Cătălină şi Dinu Că­tălina.

Jadecătorla A ordonat licitaţiunea execuţlonalâ in ce

priveşte porţiunea de proprietate a urmăriţilor din imobilele situate în comuna Cergăal-mare circumscripţia Jadecătoriei ocolalal cuprinse în cf. a comunei Cergănl-mare.

Nr. coaie!, protocolului cf. Cergăal-mare No. 68 sab A f 26 ord. 49 top. în val. de lei 200 ca preţ de strig, lei 150, A f 27 ord. 794 top. în val. de lei 100 cu preţ de strig, lei 75, A f 29 ord. 1596 top. în val. de lei 400 cu preţ de strig, lei 300, A f 32 ord. 3117 top. în val. de lei 200 ca preţ de strig, lei 150, cf. No. 277 A f 3 ord. 1693 top. în val. de lei 100 ca preţ de strig. Iei 75, cf. No. 227 A f 1 ord. 1691 top: în val. de lei 200 cu preţ de strig, lei 150, cf. No. 420 A f 18 ord. 1070JI top. în val. de lei 200 cn preţ de strig. Iei 150, A f 21 ord. 2354 top. îa val. dc Iei 100 ca preţ de strig lei 75, cf. No. 42 A f 1 ord. 1034|540800 & parte din păşunatul comun în val. de lei 100 cu preţ de strig. Iei 75, A f 1 ord. 1143 top. in val. de Iei 600 ca preţ de strig, lei 450, cf. No. 507 A f 1 ord. 1014 top. în val. de lei 200 cu preţ de strig, lei 150, A f 2 ord. 1024 top. în val. de Iei 200 cu preţ de strig lei 150, cf. No. 873 A f 1 ord. 1692 top. în val. de lei 200 ca preţ de strig. Iei 150, A f 2 ord. 2715 top. în val. de iei 200 ca preţ de strig, lei 150, cf. No. 875 A f 1 ord. 1328 top. în val. de lei 200 cu preţ de strig, lei 150, cf. No. 434 A f 14 ord. 129 top. în val. de Iei 600 ca preţ de strig, lei 450, A f 15 ord. 625 top. în val. de lei 100 cu preţ de strig, lei 75, A f 16 ord. 67015 top. în val. de lei 200 cu preţ de strig. Iei 150, A f 17 ord. 762 top. în val. de lei 200 cu preţ de strig, lei 150, A f 18 ord. 1146 top. în val. de lei 600 cu preţ de strig, lei 450, A f 19 ord. 1521, 1650 top. în val. de lei 200 ca preţ de ttrig. lei 150, A f 20 ord. 1833, 1834 top. în val. de lei 600 cu preţ de strig. Iei 450, A t 21 ord. 2753, 2755(1, 2755|2 top. în val. de Iei 600 cu preţ de strig, lei 450, cf. No. 683 A f 2 ord. 1083, 1084 top. în val. de Lei 800 cu preţ de strig. Lei 600. Pentru încasiarea creanţei de 4430 Iei capital redus conf. leg» de conversiune şi accesorii.

Licitaţiunea se va ţine în ziua de 29 luna Martie anul 1938 ora 11 a. m. In localul oficial ai Cf. judecătoria Bla/.

Imobilele ce vor fl licitate nu pot fi vân­dute pe un preţ mal mic decât ce Întrece pre­ţul de strigare.

Cel cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din valoarea imob. preţul de strigare drept garanţie, în numerar, ssu să predea aceluiaşi delegat

chitanţa constatând depunerea, judecăforeşte, prealabilă a garanţiei şl să semneze condlţlu-nlle de licitaţie (§ 147, 150, 170, legea LX. 1881; § 21 legea XL. 1908).

Dacă nimeni nu oferă mal mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mal urcat de­cât valoarea cea de strigare este dator să în­tregească Imediat garanţia fixată conform pro­centului valorii preţului de strigare la aceeaşi parte procentuală a preţului cé a oferit (§ 25. XLI. 1908).

Dată în Blaj la 30 luna Decemvrie 1937. •6. Beran dir. c. f. ss. Talpeş Judecător 978 ( 1 - 1 )

J u d e c a t , m i x t ă B la j s e c ţ i a cf. No. 1195—1937 cf.

Extract din publicaţiunea de licitaţie In cererea de executare făcută de urmă­

ritoarei „Albina" institut de credit şi economii contra urmăriţilor Pădurean Gheorghe, Pădu-rean Anlca 1. Gh., Ioan Muntean I. Slmlon, Măr­ginean Gheorghe 1. Ule, Volna I. Nicolás Creţu dam. Cergăul-Mare.

Judecătoria. A ordonat licitaţiunea execntională în ce

priveşte imobilele situate în comuna Cergăuî-raare circumscripţia Jadecătoriei ocolului Blaj cuprinse în cf. a comunei Cergăui-mare Nr. coalei protocolului Cf. Cergăul-Mare No. 31 A f 28 ord 777 top în val. de lei 1Ó0 cu preţ de strig, lei 75, A f 29 ord. 1007 top. în val. de lei 1000 cu preţ de strig, lei 750, A f 30 ord. 1287 top. în val. de lei 1.600, cu preţ de strig lei 1.200, A f 32 ord. 1539 top. în val. de Iei 200 ca preţ de strig. Iei 150, A f 33 ord. 1632 top. în val. de lei 100 cu preţ de strig lei 75 A f 34 ord. 1795 topografic în val. de Iei 1O0O ca preţ de strig, lei 750, A f 35 ord. 2320 top. în val. de lei 100 cu preţ de strig, le) 75, Af 36 ord. 2794 top. în val, de lei 100 ca preţ de strigare lei 75; c. f. No. 569 A f 8 ord. 2161 top. în vaJ. de Iei 100 ca preţ de strig Iei 75, A f 6 ord. 517 top. în val. de Iei 40 ca preţ de strig, lei 30; c. f. Nó. 609, A f 3 ord. 314, 315 top. în val. de iei 8000 cu preţ ca preţ de strig. Iei 6 000, A f 4 ord. 316/317, top. în val. de Iei 8.000 cu preţ de strig, lei 6000.

c. f. No. 409 sab A f 21 ord. 760 topi în val. de iei 200 cu preţ de strig, lei 150, A f 22 ord. 1061 top. în val. de lei 12.000 ca preţ de strig, iei 9.000, a f 23 ord. 1352 top. în val. de lei 2.000 cu preţ de strig, lei 1.500. A. f 24 ord. 1400/1 top. 1400/2, 1401 top. In val. de Iei 6.000 cu preţ de strig, lei 4.50O, A f 25 ord. 2366 top. în vai. de Iei 140 cu preţ de strig. Iei 105, A f 26 ord. 2382 top. în val. de lei 100 cu preţ de strig. Iei 75, A f 27 ord. 2867 top. în val. de lei 800 cu preţ de strig, lei 600; c. f. No. 412 A t 2 ord. 149 top. în val. de lei 5.000 cu preţ. de strig. Iei 3.750, A f 3 ord. 845 top. în val. de Iei 600 cu preţ de strig. 450, A f 4 ord. 1350 top; în val. de lei 2.000 cu preţ de strig, lei 1500; c. f. No. 429, A f 2 ord. 1655 top. in val. de lei 1.000 cu preţ de strig. 750 c. f. No. 443 A f 1 ord. 611 top. în val. de lei' 40 cu preţ de strig, lei 30 c. f. No. 597 A f 2 ord. 148 top. In val. de lei 2.400 cu preţ de strig, lei 1.800; c. f. No. 938 A f 1 ord; 289 top. in val. de lei 1.000 cu preţ de ttrig. lei 750; c. f. No. 105 A ţ 4 ord. 147 top. în val. de lei 400 cn preţ de strig lei 300, A f 5 ord. 1588 tóp. în val. de 200 lei cu preţ de strig. Iei 150, A f 6 ord. 3101 tóp. In val. de lei 40 cit preţ de strig, lei 30 pentru incassarea crean­ţei de 12.930 Lei capital redus conf. legii de conversiune şi accesorii, i-

Licitaţiunea se vá ţine In ziua de 29 luna Martie anul 1938 o r i 3 p . m . in localul oficial al Cf. judecătoria Blaj.

Fag. 8 UNIREA P O P O R U L U I

Imobilul ce va fl licitat na poate fi van­dal pe an preţ mal mic decât ce întrece pre­tai de strigare.

Cei cari doresc s i liciteze sunt datori s i depoziteze la delegata! judecătoresc 10% din valoarea imob, prefă! de strigare drept garan­ţie, în numerar sau s i predea aceluiaş dele­gat chitanţa constatând depunerea, judecâto-refte a garanţiei fi să semneze condiţiunlle de licitaţie (§ 147, 150, 130, legea LX. 1881; § 21 legea XL 1908).

Dac i nimeni na oferi mai mult, cel care a oferit pentru imobil an preţ mai urcat decât valoarea cea de strigare este dator să între­gească imediat garanţia fixată conform pro csntuiur valorii preţului de strigare la aceeaşi parte procentuali a preţului ce a oferit ( § 25. XLI. 1008).

D a t i în Bic] la 30 luna Octomvrie anul 1937. sa. Beran, dir. c. f. Judecător: ss. Dr. Talpeş 976 ( 1 - 1 )

J u d e c ă t o r i a m i x t ă B l a j s e c ţ i a cf. *

Nr. 1530—1937 cf.

Extract din publicaţiunea de licitaţie In cererea de executare ficntă de urmă­

ritoare „Albina* institut de credit şi de eco­nomii, Sibiu contra urmăriţilor Saciu Dumitru, Suciu Mihallă şi Saciu Vaslle.

Judecătoria A ordonat licltaţianea execuţlonală în ce

priveşte porţiunea de proprietate a urmăriţilor din imobilele situate in comuna Şoroştin cir­cumscripţia Judecătoriei ocolului cuprinse în cf. a comunei Nr. coalei cf.

Şoroştin No. 1188 sub A f 2 ord. 2456/ 23 top. în va!, de lei 400 cu preţ de strig, lei 300, A f 4 ord. 2767/1/10 top. în val. de Lei 40 cu preţ de strig. Ici 30, A f 5 ord. 2767/1/ 23 top. în val. de iei 40 ca oreţ de strig, lei 30, cf. No. 39 A f 27 ord. 152, 153 top. în val. de lei 1000 cu preţ de strig, lei 750, A f 29 ord. 1126, top. în val. de lei 40 cu preţ de strig, lei 30, A t 30 ord. 1133 top. în val. de lei 40 cu preţ de strig, lei 30, A f 31 ord 1139 top. In val. de lei 20 cu preţ de strig, lei 15, A f 32 ord. 1140 ton. în val. de lei 40 cu preţ de strig, lei 30, A f 33 ord 1157 top. în val. de lei 40 cu preţ de strig, lei 30, A f 34 ord. 1526 top. in val. de lei 100 cu preţ de strig, lei 75.

A f 38 ord. 100/16253 a parte din păşunat in va!, de lei 20 cu preţ de strfg. lei 15, A f 39 ord. 1828/272070 a parte din pădurea co­mună în val. de lei 20 ca preţ de strig, iei 15 cf. No. 979 A f 916/272070 a parte din pădu­rea comună în val. de lei 20 ca preţ de strig, lei 15, cf. No. 290 A f 1 ord. 38J16253 a parte din pâşunat în val. de lei 20 ca preţ de str g. lei 15, cf. No. 221 A f 10 ord. 14|16253 a parte din pâşunat in vai. de lei 20 ca preţ de strig, lei 15, A f 11 ord. 687|272070 a parte din pă-darea comuni în val. de lei 20 ca preţ de strig, lei 15, cf. No. 541 A f 1 ord. 2382 top. in val. de lei 800 ca preţ de strig, lei 600.

A t 2 ord. 29J1653 a parte din păşunat in val. de lei 20 cu preţ de strig, lei 15, A f 5 ord. 2639|1 top. în val. de lei 600 ca preţ de strig, lei 450, A f 6 ord. 229|272070 a parte din pădurea comună în val. de lei 20 ca preţ de strig, lei 15, cf. No. 1483 A f 3 ord. 2639| 2 | 2 top. în val. de lei 400 ca preţ de strig, lei 300, cf. No. 111 A f 12 ord. 626 top. în val. de lei 1000 ca preţ de strig, lei 750, A t 13 •rd. 2123 top. in val. de lei 400 ca preţ de strig, lei 300. A f 14 ord. 22(16253 a parte din păşunat la val. de lei 20 cu preţ de strig, lei 15. A ţ 15 ord. 687|272070 a parte din pădu­

rea comun* in val. de lei 20 ca preţ de strig, lei 15, cf. No. 1516 A f 1 o r d - 2 7 6 1 l 3 ' 2 7 6 2 ' 2763 top. porţiunea de proprietate de sub B. 35, 131 şi 298 in val. de lei 800 ca preţ de strig, lei 600.

Cf. No. 1645 A f 1 ord. 2237, 2238, 2241, 2242, 2243 top. în val. de lei 1000 cu preţ de strig, lei 750, cf. No. 413 A f 1 ord. 245819 top. in val. de lei 200 ca preţ de strig. Lei 150, A f 2 ord. 2767|l|34 top. în val. de lei 40 cn preţ de strig, lei 30, cf. No. 1357 A f l ord. 876|1 top. în val. de lei 400 cu preţ de strig, lei 300, cf. No. 1494 A f 1 ord. 667 top. în vai. de lei 800 cu preţ de strig, lei 600, cf. No. 499 A t 5 ord. 23|16253 a parte din pă-şuaatul comun în val. de lei 20 cu preţ de strfg. lei 15, A f 6 ord. 688|272070 a parte din p idurea comuni în val. de lei 20 ca preţ de strig. 15 iei, cf. No. 473 A t 3 ord. 2150 top. în val. de iei 100 cu preţ de strig- lei 75, A f 4 ord. 9(16253 a parte din păşunat în val. de lei 20 cu preţ de strig, lei 15, cf. No. 834 A f 1 ord. 2151|1 top. în vai. de lei 200 ca preţ de strig, lei 150, cf. No. 504 A f 2 ord. 1185 top. îa val. de lei 200 cu preţ de strig, lei 150, pentru încassarea creanţei de 4440 lei capital redus conform legii de conversiune şl accesorii.

Licitaţlunea se va ţine în ziua de 29 lnna Martie anul 1938 ora 8 a. m. in localul oficial al Cf. Blaj.

Imobilele ce vor fi licitate nu pot fi vân­dute pe un preţ mal mic decât ce întrece pre­ţul de strigare.

Cei cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din valoarea imob. preţul de strigare drept garan­ţie, îa numerar, sau să predea aceluiaşi dele­gat chitanţa constatând depunerea, judecăto-reste, prealabili a garanţiei si să semneze con-dlţianile de licitaţie (§ 147, 150, 170, legea LX 1881; § 21 legea XL. 1908).

Dacă nimeni nu oferi mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de­cât valoarea cea de strigare este dator să în­tregească imediat garanţia fixată conform pro­centului valorii preţului de strigare la a c e e a ş i parte procentuală a preţuia! ce a oferit (§ 25 XLI. 1908).

Dată în Blaj la 30 luna Decemvrie 1937. ss . Berari d>r. cf. Judecător ss. Dr. Talpeş 979 (1 1)

J u d e c ă t o r i a m i x t ă B la j s e c ţ i a c i .

No. 1324 1937 cf

Extract din publicaţiune de licitafie In cererea de executare flcută'de urmâri-

toarea „Albina" institut de credit şl de eco-| nomil, Sibiu contra urmăriţilor Popa Nlcolae • lui Iile, şi soţia Popa Ana, Popa Iile lui Ilir,

şi Popa Ilie Judecătoria. %

A ordonat licitaţiunea execuţlonală în ce priveşte imobilele situate în comuna Cergiul-Mare circumscripţia judecătoriei ocolului Blaj cuprinse în cf. a comunei Cergiul mare Nr. coalei cf. 590 A f 1 ord. 2047 top. în val. de lei 400 cu preţ de strig, lei 300; cf. No. 749 A f 2 otd. 2170 top. în val. de lei 100 cn preţ de strig, lei 75; cf. No. 646 A t 7 ord. 817 top. in val. de lei 10o cu preţ de strig, lei 75; A f 8 ord. 2388 top. în val. de lei 200 ca preţ de strig, lei 150; cf. No. 693 A 1 2 ord. 2639, 2640/1 top. In val. de lei 2.000 ca preţ de strig! lei 1.500; cf. No. 352 A f l ord. 1988/1 top. In val. de lei 100 ca preţ de strig, lei 75, pentru încasarea creanţei de 3.590, Lei capital şi ac­cesorii

Licltaţianea se va ţinea in ziua de 28 Tjpograna Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj"

Martie 1938 ora 11 a. m. în localm Cf. jad. Blaj

Imobilele ce vor « l ic i ta te nu p0t date pe un preţ mai mic decât ce fotr,' ful de str igare.

Cei cari doresc s i liciteze sunt J depoziteze la delegatul jndecătorec IQ. valoarea imob. preţul de strigare drept ţie, în numerar, sau s i predea aceluiaşi,! chitanţa constatând depunerea, judecat prealabilă a garanţiei şi să semneze cod de licitaţie (§ 147, 150, 170 legea LX. 21, iegea XL. 1908).

Dacă nimeni no oferi mal mult,ca a oferit pentru imobil un preţ mai arcat( valoarea cea de strigare este dttor sjţj geaaci imediat garanta flxtâ conform p„j tulul valorii preţului de strigare la aceea procentual i a preţalal ce a oferit (§: 1908).

Dată, în Biaj la 30 Decembre 1937,| Dlr. Cf. s i . A BERAN judecător: 974 ( 1 - 1 ) ss. P TAIJ

De vânzare m a i m u l t e v a r i e t ă ţ i d e v i ţe alto

R i p . X R u p e e t r i s 3 3 0 9

1. Rizling italian 1000 buc 2. Pinot gris (Rulendi) „ „ 3. Muşcat Ottonel , „ 4. Fetească regală „ „ 5. Silvan roşu • » 6 Silvan verde selec

ţionat (Neuburger) „ „ 7. Chassalas dore „ » 8. Afuz Aii (Dettier de

Beyrouth) „ » sancei p. Blaj 946 i 3 - 3 ) I0AH B l

1 chivot mărimea: 70 pe 30 cm. cu 3000 lei).

(1 chivot mărimea: 22 cm. cu 2000

Se execută: chivóte, cruci, sie? iconostase, precum şi orice obiecte & tate din lemn tare, pentru biserici ş' ticulari, cu preţuri modeste !

A se adresa : VODA I U *

915} 2 - 2 sculptor

Gimnaziul Industrial

Cetiţi „ U N I R E A P O P O R ^ i

a