-

CTJPRINS

O1 VANATOAREA LUPI 1OR............5

02 KHANDHU .................39

03 LTMPEDE CA CENU9A............. 6s

04 EXpEDrTrE......... ......... 103

05 TRADAREA...... ...........129

06 TRECEREA DINCOLO............. 143

07 ROATA VrETrr ............................ 163

0B CENU$A $r SANGE .1ee

alul igi afunda precaut copitele in zdpadd..

Mergeau incet cal si cilire1, atenti la

poteca ce si-o alegeau spre creastd, undrum periculos cdci stratul de zdpadd. proasplt cdzut

si destul de gros putea ascunde pericole. Ciinele ce iiurma era 9i mai mult pus la incercare, in unele locurizdpada fiind mai inalti decit el. Limba ro,sie atirnatiprintre colti intr-o parte 9i respiragia aburindi erau

semne ci mergeau de ceva vreme, iar urcugul nu fusese

deloc ugor printre cioturile innegrite 9i tufigurilescheletice si troienite. Dar nu mai aveau mult 9i urmausi ajungi sus, sd-9i gdseasci un adipost de viscolul care

se intetea tot mai tare.

Chipul acoperit al cilireEului din care se vedeau

doar ochii mijigi se intoarse de la ciine inspre creasta

pe care luptau si ajungi. Pelerina intunecatl, acum

acoperiti de zdpzdd., cidea de pe umerii lui acoperind

crupa calului. Nu era foafie groasi, insi il protejafoarte bine de viscolul tiios. NIai aveau putin pdni invdrf. Deodati ochii i se deschiserilarg 9i, o dati cu

miscarea capului intr-o pafte, scoase arcul si potrivi osigeati. Tufigurile incircate de zdpadd din dreapta sa

se miscau nefiresc, nu doar din cauzavintului. Mai era

IULIAN BAZAREA

ceva acolo. Calul ciuli urechile si fornii nervos. Tresiriputin cdnd coarda arcului vibri, aruncind sigeata

mortali. Tufigul se scuturi de cdteva ori dupi care

rimase nemigcat.

Ciinele stitea atent, ingropat in zdpadd. aproape

pi,nd.la gdt, cu urechile ridicate, agteptand comanda,

iar cdnd aceasta veni - Lup, adu aici! - cAinele gigni

cu greutate ci.tre tufig, luptAndu-se cu omdtul pufos.in cdteva clipe se inapoie ddnd din cozdd.,cu prada inguri, un iepure cu blana albi.

Cnlnregul siri in zdpadz p6,nd.la genunchi si ii luicdinelui din gurivdnatul, nu ftrS.mdrdttul de rezistenticu care era obignuit.

,,Hai, Lup, doar il impirgini', ii gopti ciliregul intimp ce-gi recupera sdgeata din trupul flasc al iepurelui.Scoase cufitul gi cresti pielea 1a gitul prdiri, apoi i9i

ridici masca ce-o avea pe chip, il duse 1a guri 9i supse

singele cald ce ii inro;i buzele 9i birbia. Ciinele mdriiscurt, innebunit de mirosul cirnii.

Ajuns pe creastd cildregul rimase, in ciuda viscolului,citeva momente pentru a privi peisajul ce li se intindeain fagl.. Aceleagi cioturi innegrite de copaci argi iegeau

din albul imaculat aI zdpezlt 9i aceleasi tufisuri ninse,

insi altceva ^trdgea- ^tentia:

o intindere ninsi, fXr[cioturi, un lac inghelat ce se termina nu foarte departe

in stdnga cu un zid imens. Atit putea distinge, inslera suficient. Era inci destul de mers pi'ndlazid,iar ei

erau obosili si fldmdnzi.Coboriri spre marginea lacului intr-un 1oc ceva

mai adipostit de viscol, intr-o scobituri a muntelui.Cnl[regul legi cipistrul calului de un ciot, iar ciinelese ghemui ldngi, inzdpadd..

cENUSA LUMII

La adipostul unei stdnci aprinse un mic foc cu

ajutorul unor bucdli tiiate cu o toporigci scurti dintr-un copac ars. Apoi lu[ iepurele mort prins la brdu gi,

cu o dexteritate uimitoare, jupui animalul 9i il curigide mlruntaiele pe care le arunci apoi spre ciine. Oalti bucati de lemn mai lungi o folosi pentru a atdrna

iepurele deasupra focului.ii era atdt de foame incdt ii venea sI muste pur 9i

simplu carlea suculentd, insi gtia cd. era mai bine siagtepte decit sI i9i complice situagia. Curdnd mirosulcirnii prdjite ii umplu nlrile,lumina gi cildura foculuiii calmari simfurile. inchise ochii gi gdndurile ilpurtard. departe.

Viscolul se mai domolise. C[lnregul stitea ldngifoc, mestecdnd incet carnea pi'rlitd,ciinele rodea dinddin coadi cdte un oscior aruncat de stipdnul siu, iarcalul rumega din sacul prins pe cap. Le prindeau binepufini odihni si mincare.

Nu pistri nimic din carnea oferitd de bietul iepure

9i, cdnd termini de mdncat, berbatul se ridici, priviin jurul siu pentru a gisi un ciot mai inalt, iar cdnd

il gdsi, i9i scoase cugitul din teaci si scrijeli un semn

pe suprafala intunecatn. Cnnd termini, rimase citevaclipe s[ priveasci intinde reaa)bd,imaculati de deasupra

lacului. Pentru ^vrcape

zid,ar fi trebuit si treaci lacul,

si urce pe malul celllalt 9i si incerce o cale pe acolo,

fiindci pe malul pe care se afla, muntele devenea foarteabrupt in apropierea zidului. Hotirdse aceasta, insiceea ce iI frcea sd se teami era grosimea ghegii de sub

stratul de zdpadl,. Nu se vedeau urme, deci nimeni nu

trecuse pe acolo. Poate nu se incumetase, dar fusese si

viscolul c re ^r

fi acoperit orice urm5. a vreunei treceri.

IULIAN BAZAREA

Focul aproape se stinsese, doar jiratecul mai luceamuribund prin cenus[,^!alat de vint.

Lup ciuii urechile, se ridici din zdpadd. si mdriiamenintitor in sus, spre creastd.. B;rbatul fu intr-oclipn lingn cah'l ce forniia puternic, zgitzt si ii trasesacul de pe cap, prinzdndu-| apoi de ga. Lui arcul, traseo sigeatd din tolba prinsi pe spare gi o fixn in coardi.Urmiri incotro privea cdinele si imediat ziriprimejdia.La vreo cincizeci de metri, printre cioturile negre igifhcurd apari,tia cinci lupi gata de atac. Deocamdatisti.teau si priveau, insi deodati fi.gniri mirdind, in josspre pradi. Sunetul pe care il scoteau era infioritor.Zdpada inalti fi ftcea sd, avanseze greu. Mdriitul luiLup devenise treptat un schelili.it de frici s,i avea si dece, fiindci de sus, dinspre creastd. se vedeau venind altilupi in salturi mari prin zdpadd..

Calnreprl se intoarse spre cdine gi ii strigi: "Fugi,Lup, fugi!". CAinele privi spre stipi.nul siu 9i apoi o

lun la fugn in direcgia opusi primejdiei. Doi dintre ceicinci lupi se luari dupi el. Cel mai inaintat dintre lupiclzu rdpus de sdgeata ci.liretului, iar celd.lalt se opri oclipn dupn care relui urmirirea ciinelui.

Bnrbatul siri in gaua calului, prinse hiturile cuputere 9i porni urmirit de ceilal$ lupi inspre laculinghefat. Spera ca gheata si fie destul de groasl pentrua-i sustine pe el gi pe cal. Se uita din cdnd in cdndin spate, haita se apropia tot mai mult inddrjiti demirosul fricii.

Trecuserl de pidurea de cioturi innegrite in citevaclipe care piruri o vesnicie si ajunseri pe intindereaalbn de deasupra lacului. Primele izbituri ale copitelorpe gheafi furd ca un goc. Oare ii va !ine? Fuga nebunl

to

cENUSA LUMtI

continui. CnlnreEul trebuia acum s5-si gdndeasciviitorul traseu dupi ce ar fi trecut de lac,locul pe unde

gi-ar fi gisit salvarea gi el, gi calul siu. intoarse privireain speranfa c[ igi va vedea undeva cdinele, fuginddeparte, ins5. viu, dar nu iI maivdzu.

Lupii, o dati ajungi pe suprafala lacului, se despirgiriin grupuri spre stdnga si spre dreapta sa pentru a-itdiacihregului orice cale de scipare. Era teritoriul 1or de

vdndtoareriar ciliregul nimerise fix in areni.Lungi fuioare de aburi iegeau din botul calului,

urechile lui asculite se migcau nervoase. Ciliregul,aplecat peste gatul calului, devenise una cu acesta.

Nu mai aveau mult plrnd.Ia marginea lacului, acolo

unde panta muntelui, intesati de aceleagi tulpinicatbonizzte, devenea neinduritoare, insi o trosnituri a

ghe$i sub copitele calului il fbcu pe cilireE sS,realizeze

situalia reald, cd erau inci pe gheagd, iar aceasta citremal devenea mai subflre. Veni

^poLzgomotul teribil al

ghelii ce se cripa. Nu mai avu timp pentru vreo reacfie,

se pribugird ca1 gi cilire! in apa rece.

Calul incerca sd inoate spre mal, dar nu putea dincauza ghetii ce se rupea 9i nici si urce pe ea nu reugea.

Necheza speriat 9i se zbltea, avind doar capul deasupra

apei. Ochii lui mari ciutau sciparea ce nu avea si vini.Cnlnregul se intoarse spre gheata mai groasX din spate

ce nu se cripase inci, wu si se catere pe ea, dar alunecd

inapoi in api. Sub apd i9i scoase cufitul, apoi se ridicila suprafali unde doui boturi flimande il agteptau

g t^ sd il sfigie. Ceva se migca ldngi el. Se intoarsegi dndu cu ochii de un lup ce, probabil, alunecase gi el

din gregeald in apI. Acesta deschise botul si-l atace,

insi blrbatul il prinse cu mina stdngi de gdt, iar cu

I

IULIAN BAZAREA

mdna cealaltd. il stripunse cu cugitul gi aga, imbrltisati,se scufundari spre addncul rece 9i intunecat.

Pleoapele i se deschiseri si, spre uimirea sa, i se

pirea cd. aude oameni vorbind sau vedea formeleunor oameni migcindu-se in jurul lui. incheieturilemdinilor erau legate,la fel 9i gleznele. Simtea prczentapersoanelor, dar nu putea avea nicio reacfie, incerci sivorbeasci, dar efortul fiind prea mare,lesini.

Vocea unei femei iI treir. Vorbea tare 9i pigigniat.Deschise ochii impdienjenigi si vdzu doui femeiamestecind in niste vase mari atdrnate deasupra unuifoc. Amdndoui pireau a fi bitrdne dupi felul greoi de

a se misca si dupi voci. Inclpere^ eta luminatd doarde focul de sub oale astfel incdt nu putea vedea preamulte, doar ni;te scaune si mese din lemn gi nigte

zitduri de piatri de jur-imprejur.F'emeia cu glas pi,tigiiat porni si vorbeasci din nou.

- Igi spun eu ci a9a este. A9a a fost scris si fie. Darlumea nu mi ascult[!

- Pii, cum si te asculte cdnd vorbegti toatd. zi:ua

vrute 9i nevrute?

- Ce vrute si nevrute? in.rr. si vi explic, dar nuvrefi sA infelegefi.

- Da, da... bine, bine..., renunfi a doua femeie.Bitrdna cu glas piligniat se intoarse cdtre cdl5ret.

Birbatul era tot acolo, intins pe masi, acoperit cu

blinuri. Se apropie greoi de el. SimEind aceasta, cal[regulinchise ochii.

cENUSA LUMII

- Uiti-te la el. El este. Cartea sfhnti vorbegte

despre venirea iui, ciliregul intunecat pe cal negru,

trimis si aducl moartea, sI aduci focul ce a pdrjolitpimdntul.

Respiralia bitrinei asupra lui il nelinigtea, insiastepta nemigcat. Oricum, se simgea slnbit 9i nu gtia

cum ar fi putut sI reacfione"".in rrru si giseasci unscns acelor cuvinte, dar nu putea pricepe la ce anume

sc referea.

- LasI-l in pace gi vino aici cd, avem treabi. Si

tcrmind cu prostiile tale.

- Nu-s prostii... N-am vdzut un asemenea om.

Simt ci aduce riul. Ar trebui si-l tdiem aici si si-lzrrunclm in oale, si scipim de el.

Cealaltd.femeie veni in grabd.,o apuci de mdini gi o

scuturi ca 9i cdnd ar fi vrut sd. o trezeascd..

- O si mdfac ci nu am auzit ce ai zis. Vino lingirnine 9i lasi bietul om in pace ci nu !i-a fhcut nimic.lar daci aude Ivana ce vorbegti sau te prinde lingn el

nu o sI-1i fie bine.

- To,ti sunteti nigte preftcufi. Vrefi si uitagi cum

am ajuns aici, cum am supravieguit. Ce, tu n-ai gustat

carne de om? Ei, bine, nu m-ar deranja si gust dindemonul ista, guierl pigigdiata.

- Uite ce e, vorbi cealaltd. femeie ameninlitor,trigdnd-o spre oalele atdrnate deasupra focului, tu os[-ti inchizi acum gwa aia spurcati si o si amesteci

aici, cd., daci nu, igi inchid eu gura, !i-o cos si te arunc

la lupi. Ce zici?

Bdtrdnapi$gniatn nu mai scoase o vorbi gi se apucisi amestece intr-o oali, rispindind astfel in inciperemiros de mdncare.

t3l2

rs

II

IULIAN BAZAREA

Cilnregul deschise ochii gi incerci si priveasci injur atunci cdnd simti ci femeile nu mai sunt ldngd.

el gi igi vid de treaba 1or. Erau lAngi foc 9i nu maivorbea niciuna. inciperea devenise mai intunecati,focul se mai micgorase, iar bitrinele erau in fala lui. Se

concentri si vadl mai mult inbeznd. Aceleasi irduridin piatri, scaunele gi mesele. isi intoarse .., gr"rrru,.capul spre spate in speranla de a gisi o fereastri, o usi.Ochii diduri peste un chip de femeie tdndrd. ce se uitafix la el. Se smuci speriat de apzri,tia neasteptati. Oarede cdt timp il urmirea?

Dintr-o migcare femeia fu deasupra lui, tindndu-icu palmele umerii lipifl de masa pe care era asezaL

- Te-ai trezit, voinicule? De trei zile am grijn de

tine ca si nu mori.Se priveau unul pe cehlalt. Femeia era subtire 9i

ugoari, insi puternicd., avez chipul fin, deschis laculoare, ochii apringi 9i iugi, pirul negru impletit intr-ocoadi ce-i cidea peste umirul stdng.

- Hei! strigi femeia la el, incruntindu-se. ingelegice vorbesc? Nu te mai zbatet Egti slnbit. Auzi ce-9ispun?

Vocea femeii se avzeadin ce in ce mai slab. Privireac5llretului se ince!o;[, apoi legini.

Doi bnrbaf intrard, in incipere. Cel din fagi duceao tottd.pe care o ridici deasupra mesei unde era intinscdlnreEul. Birbatul din urmi era mai bitrdn gi veneamai incet, sprijinindu-se intr-un toiag inalt.

Femeia de ldngi masi merse si il intdmpine,zdmbind,pe cel de-al doilea.

-Tatd,, s-z trezit! S-a uitat la mine, dar nu a spus

niciun cuvint. S-a zbitut 9i, cum e slibit, iar a leginat.Am avut grijn bine de el, nu?

14

cENUSA LUlvl ll

- D", Ivana, rispunse bitrinul. Acum du-te gi

odihnegte-te pufin. Cdnd se trezegte si fii tot ldngi el.

Domir va sta 9i el de acum cu tine aici.

- D"q tatil, ml descurc 9i singuri! riposti tdndra

femeie.

- Fata mea, nu gtim nimic despre el decdt ci a

trecut de lupi, a omorit cdgiva dintre ei 9i asta de unulsingur. Trebuie sd aflim cdt mai multe despre el gi cdt

mai repede posibil.

- Bine, tatd., am ingeles, se conformi Ivana. Apoise intoarse gi pleci.

Bitrdnul se uitl spre cel cu torli, un birbat inalt,solid gi birbos.

- Domir, fii cu bigare de seami. Nu vreau sn pnlilinimic nici voi si nici el. Inlelegi? Am nevoie de el viu.

Uriagul berbos igi arunci un ochi peste cel legat pe

masi gi vorbi ca pentru sine.

- Oare nu ar fi mai bine si ii facem felul aici? Eleginat 9i nu ar simgi nicio durere...

- Nr, Domir, noi nu suntem aga 9i tu gtii cI nu

aceasta e calea noastri, il mustrl bitrinul.

- Da, Pirinte, am ingeles, rispunse gros birbosul,punAndu-gi mdna instinctiv pe mdnerul cu,titului lungatdrnat la gold. Nimic rd.u nu i se va intimpla.

Cdlnregul stitea intins pe masi, cu capul ridicat,sprijinit de cdteva blinuri, iarlvanaldngi el il hrinea.Acelagi foc zrdea molcom, incilzind gi ddnd lumini.

t5

IULIAN BAZAREA

Mai era o torfi care, prinsl inzid,sporea dar nu foarte

mult lumina din incipere. Cu o linguri de lemn,Ivana

alegea bucilele de carne ce se scildau intr-un sos gros

dintr-un castron tot din lemn. Era atenti 9i preocupati

ca gi cind ar fi hrinit un copil.

Domir ii privea tdcut gi rece de la ciliva pagi distanfd,

agez t pe un scaun. Ochii sii intunecafi scormoneau

parcd prin blrbatul intins pe mas5. il vedea rdnit gi

slibit, insi ceva ii spunea ci o putere mare zdcea inacel trup.

Niciunul dintre cei trei nu scotea un cuvdnt.

CnlnreEul se simlea ^proa;pe

situl. Nu era invifat sifie hrinit. Poate ci singur ar fi infulecat mzi repede,

insd modul in care o {bcea femeia il tempera 9i incepea

si-i placd. il ."lnt, ritmul lent dar precis al mdinilor ei

albe gi moi. Se gdndea cd. aceafemeie trebuie si fi avut

copii, dupl felul in care se purta cu el. Din cind incdnd arunca privirea 9i spre blrbosul de pe scaun, dar o

fbcea scurt, cu migciri imperceptibile, ca o foire. Ochiiuriagului birbos nu aveau somn, erau ca otelul, iar

tdcerea lui era aproa:pe inspiimdntdtoare. Mai vizuse

in vizla lui birbali inalti, dar 9i vd.njogi ca acesta nu.

Hainele din blinuri cenugii ii acopereau trupul masiv,

iar pletele negre gi bzrba lungI ii dideau infX,tigarea

unei silbiticiuni.

- Gata masa, voinicule, sopti lvana.

Nu urmi decdt ticere din pafie lui. Ochiiciliregului ii intdlnirl pe cei iscoditori ai femeii 9i iirispunse printr-un clipit.

- Du, zdmbi ea,vdd cd. md, intelegi, dar vreau siaud din gffa ta.. Dacd nu, s-ar putea ca de miine si

cENUSA LUMII

te hrineasci Domir. Nu cred cd.v-ar plicea niciunuia,

zise rdzdnd. Domir hohoti gi el scurt si aprobator.

Femeia se opri un moment 9i il mlsurI dinochi pe birbatul intins in faga ei. Trupul lui go1 era

acoperit cu o blani, iar mdinile ii fuseseri legate de

masl pentru siguranfi. Pirul era negru gi lung pini la

umeri 9i, impreuni cu o barb| crescutd nu foarte mult,ii acoperea o cicatrice de arsuri ce se intindea de la

tdmpla dreaptd.,in jos spre g6't.Ea gtia gi de cicatricile

de pe restul corpului, cdci ii verificase trupul gol pe

cind era leginat, iar ceilalgi nu erau prin preajmi. Maivizuse gi la algii maibdtrdni astfel de arsuri, dar nu-gi

putea stipini un sentiment de mlldfagd de acest birbatce nu pirea bitrin deloc. $i mai erau gi alte cicatricidintre care mai vdzuse doar la vdnitori, la cei care

mdnuiau cufitele cele lungi, tiieturi ce-au fost addnci,

cusute 9i lecuite in grabd, cu ce s-a gisit la-ndemini.Cdt de mult se chinuise bietul de el, se gindea ea.

Ochii lui o priveau fix 9i parci stiruia o ruglmintein ei.

- Domir, se intoarse ea cdtre birbatul de pe scaun,

du-te, te rog, gi adu nigte api. Cred ci iar a fhcut pe el,

continui ea, schimonosindu-se.

Domir se ridici in grabi gi pleci bolborosind,apucind din mers o gdJeatd. de lemn. F'emeia i;i risucicapul spre cdldret gi ii spuse incet:

- Dac[ wei sd-mi spui ceva, zi-mi acum.

Cnlnregul se uiti Ia ea, roti privirea de jur-imprejur

9i apoi ii gopti clar:

-Dez\eagl-md, adu-mi lucrurile mele gi spune-i

celui care vi conduce ci vreau si vorbesc cu el.

1716