/

CENTRUL COM UNITAR AL PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂSLOBOZI A-IALOM ITA

Sărut mâna de ziua ta, femeie!!!

C O N SILIU L DE RED A CŢIEA ni ROŞU - Coordonato r

Em il Barbuju rist

H orhocea N icolaePreş. Cons. Jud. al

Persoanelor vârstn ice

W** DIN SU M A R :# .y D espre "noi"

N im eni nu este mai presus de "Lege✓ Sănătate , ,

G astronom ie✓ Spiritualitate«✓ Te m e — P sih ologie

DiverseV* Evenim ente în cad ru Lcen tru iu i

P rim a ru l M u n ic ip iu lu i S lo b o zia A le x a n d ru Sto ica

f/îă'S'âri/ în a/na/Hj

A

0 ftninuiuwia

Prim ăvara, anotim pul renaşterii, al trezirii la viaţă, face ca zilua de 8 M artie să fie una din zile le în care ne am intim să fim alături de fem eia din viaţa noastră.

Fie ca toate îm plin irile frum oase, sănătatea şi spiritul ajcestei zile să vă însoţească) pretutindeni şi fie ca prim avara să aducă num ai b u c u r ie i

8 M ARTIES e m n ifica ţia zile i de 8 M artie Z iu a Fe m e ii şi a M am ei

Z iu a d e 8 M a rtie e ste re c u n o sc u tă pe în tre g u l g lo b ca s ă rb ă to a re a In te r­n a ţio n a lă a F e m e ii. Lu n a m a rtie este p rim a lu n ă a p r i­m ă v e rii iar, c o in c i­d e n ţa sau nu, în a ce a stă lu n ă se

s ă rb ă to re ş te pe lâ n g ă m ă rţ iş o r şi z iu a fe m e ii, a m a m e lo r.

O rig in e a şi S im b o lu r ile z ile i d e 8 M a rtie

Z iu a m a m e i se s ă rb ă to re ş te d e pe v re m e a z e ilo r d in O lim p câ n d e x ista un fe s t iv a l d e d ic a t m a m e i tu tu ro r z e iţe lo r şi ze ilo r , n u m ită R h e e a , în G re c ia A n tic ă .

A c u m ziu a d e 8 m a rtie e ste un m o tiv d e b u c u rie p e n tru d o a m n e şi d o m n iş o a re . Se d ă ru ie s c flo ri, se fa c c a d o u ri, p ra c tic se v e n e re a z ă fe m e ia . P u ţin i ştiu că în să Z iu a In te rn a ţ io n a lă a fe m e ii m a rc h e a z ă , d e fa p t, o c o m e m o ra re . în u rm ă cu 1 00 de an i, în tr -u n in ce n d iu d in tr -o fa b r ic ă din N e w Y o rk , ş i-a u p ie rd u t v ia ţa un n u m ă r d e m a re de m u n c ito a re . A n g a ja te le fa b r ic ii d e te x t ile au d e c la n ş a t un p ro te s t fa ţa d e c o n d iţ iile d e m u n că , ia r in iţ ia t iv a lo r a fo s t pe p u n ctu l d e p le c a re p e n tru m işca re a fe m e ilo r , p e n tru e g a lita te a în d re p tu ri şi e g a lita te a d e şa n se .

7 an i m ai tâ rz iu se n a şte şi z iu a de 8 M a rtie cu p rile ju l g re v e i m u n c ito a re lo r D IN S a n k t P e te rsb u rg . Z iu a F e m e ii a fo s t re c u n o s c u tă ca s ă rb ă to a re In te rn a ţ io n a lă în 1 9 7 7 , d e v e n in d o t ra d iţ ie în m a jo r ita te a ţă r ilo r d in E u ro p a şi S U A , f ie c a re s ă rb ă to r in d -o în p ro p riu l stil sau c h ia r în te g râ n d -o a lă tu ri d e s ă rb ă to r i t ra d iţ io n a le .

(/l ă s ă rii în a m a rcj-------------

în ţă r ile o c c id e n ta le , a c e a stă zi e ste a so c ia tă cu lu p ta fe m e ii m o d e rn e p e n tru e m a n c ip a re , co n fo rm a g e n ţ ii lo r in te rn a ţ io n a le d e p re să . în Ita lia şi A n g lia , d e e x e m p lu , d e 8 M a rtie su n t o rg a n iz a te re u n iu n i cu te m e şi p o le m ic i p o lit ic e , cu a c c e n t pe a f irm a re a d re p tu r ilo r fe m e ilo r , a s ig u ra n ţe i a c e sto ra la lo cu l d e m u n că , a s ă n ă tă ţ ii, t ra n s m ite a g e n ţia A N S A .

în ţă r ile b a lt ice , pe 8 m a rtie se p u n e m ai m u lt a c c e n t pe Z iu a F e m e ii. C o p iii d ă ru ie s c m ic i d a ru r i şi f lo ri m a m e lo r . T o t în a c e a stă zi, b ă rb a ţii o fe ră flo ri fe m e ilo r d in v ia ţa lo r, în se m n d e m u lţu m ire , re s p e c t şi iu b ire .

în R o m â n ia , z iu a d e 8 M a rtie s ă rb ă to re ş te F E M E IA , cu b u cu ria şi im p o rta n ta pe ca re o a d u c e a c e a sta în v ia ţa lo r. P ân ă în d e c e m b r ie '8 9 se v o rb e a de "z iu a m a m e i" , p rile j cu ca re se o rg a n iz a u s p e c a ta c o le d e d ic a te m a m e lo r.

D u p ă R e v o lu ţia d in 1 9 8 9 n o ţiu n e a d e z iu a m a m e i e ste în lo c u ită cu ziu a fe m e ii. Z ile le d e 1 şi 8 M a rtie su n t s p e c ia le p e n tru n o i, m ai a le s că re p re z in tă în c e p e re a p r im ă v e rii şi d e z m o rţ ire a n a tu r ii d in le ta rg ia din t im p u l s e zo n u lu i re ce . A şa că vă d o rim să vă b u cu ra ţi d in p lin d e Z iu a In te rn a ţ io n a lă a F e m e ii, aşa cu m ştiţ i vo i m ai b in e !

L A M U L Ţ I A N I!J

Coordonator centru, Ani Roşu

Am îm p lin it 3 an de activitate... acest drum este o lecţie şi o răsplată în sine....3 ani în ca re am d e sc o p e r it lu cru ri noi, n e -am cu n o scu tm ai b in e cu fie ca re m o m e n t p e tre cu t îm p re u n ă .....P ă re re a v o a stră co n te a ză !!!

----------------------------------------------------- ţfiă'Sărif în a/nu/Hj

T ra n sm it un găn d bun p ă rin ţilo r şi b u n ic ilo r n o ştrii şi le sp un , La m ulţi ani ! D o re sc să aveţi să n ă ta te , o v iaţa lin ştită , să ne tra sm ite -ţi din în ţe le p c iu n e a d u m n e a v o a tră , iar cen tru l co m u n ita r să fie ca o lu m in ă în v iaţa de zi cu zi. Paşii pe care i-am fă cu t până acu m în ace astă d ire cţie su n t d o vad a h o tă râ rii de a îm b u n ă tă ţii co n d iţiile de v iaţă ale vâ rstn ic ilo r. A vă arăta resp ectu l no stru este o d ato rie m o ra lă p en tru noi ca ce tă ţe n i, ca so c ie ta te , şi vo m în ce rca p e rm a n e n t să as igu ră m un sta n d a rd de v iaţă care să vă p erm ită p ăstra re a d e m n ităţii.

Prim arul M un. S lobo zia, A lexandru Stoica

A p a riţia n u m ăru lu i 4 al R e viste i R Ă S Ă R IT ÎN A M U R G , ed ita tă de C e n tru l p entru p e rso a n e vâ rstn ice S lo b o zia , o d ată cu îm p lin ire a a 3 ani de e x iste n ţă a ace stu i cen tru , este un prile j de b u cu rie p en tru e d ito ri, c itito ri d ar şi p en tru noi, co la b o ra to rii, o fe rin d im a gin e a unei in stitu ţii so c io -cu ltu ra le e x e m p la re ce b e n e fic ia ză de sp rijin u l P rim ărie i S lo b o zia .

P u b licaţia R Ă S Ă R IT ÎN A M U R G , co n stitu ită în co le cţie la Sala de Presă şi Le g is la ţie a b ib lio te c ii, o su rsă ab ilita tă de co m u n ica re a se n io rilo r din o raşu l n o stru , ad u ce p re stig iu in stitu ţie i şi se co n stitu ie în tr-u n d e m e rs al e d ito rilo r, de a o feri in fo rm a ţii asu p ra a ctiv ită ţilo r, p re o cu p ă rilo r şi g â n d u rilo r b e n e fic ia rilo r ce n tru lu i, d ar şi de a d e zvo lta un d ia lo g util, co n stru ctiv şi tra n sp a re n t cu m e m b rii co m u n ită ţii. M ihaela RacoviţeanuLa m ulţi ani! D irector, Biblioteca Judeţeană

„Ştefan Bănulescu" - Ialom iţa

A ş vrea în m od sp ecia l să m ă re fe r la a titu d in e a pe care o avem noi p e n sio n a rii faţă de p ro b le m e le vâ rste i, faţă de ce le de să n ă ta te şi a lte le . D e p in d e n u m ai de noi, de vo in ţa şi d e sch id e re a pe care o avem către cei din ju ru l no stru . F re cv e n ta re a C e n tru lu i p en tru vâ rstn ic ii d in S lo b o zia , ad u ce o m u lu i s in g u r, co m p a n ie , o m u lu i b o ln av, sfa tu ri m ed ica le , o m u lu i cu a p titu d in i a rtistice , p o sib ilită ţi de m a n ife sta re , de a firm a re . B e n e fic ia ză de sfa tu l unui av o ca t daca are p ro b le m e le gate de acte ju r id ic e , n o ta ria le . Nu este puţin lucru sa s im ţi ca c in e va are grija de tin e , te sp rijin ă la n evo ie , se dau si p etece ri cu a n u m ite o cazii, se fa c e xcu rs ii si p e le rin a je . A m e rge în tr-u n astfe l de cen tru , a ne în tâ ln i şi co m u n ica , a ascu lta sfa tu l unui m e d ic sau p sih o lo g este b e n e fic în o rice s itu aţie .

Beneficiar centru, Stănescu Flora

r i i In a/nn/Hj

Su n t unul d in tre b e n e fic ia rii ace stu i ce n tru , ce a v e n it ca o în c u n u n a re a d o rin ţe lo r p e rso a n e lo r de vâ rsta a tre ia . A ic i am găsit o am e n i din to a te d o m e n iile de a ctiv ita te , p ro fe sii d ife rite , asigu rân d astfe l de fie ca re dată o bază so lid ă de d iscu ţii in te re sa n te . Prin în fiin ţa re a ace stu i cen tru , am a lu n g a t d e fin itiv triste ţe a , g rijile co tid ie n e , am d at un nou se n s v ie ţii, am ieşit din zona d e p re sie i, a d isp e ră rii, a p e s im ism u lu i şi am tre cu t de cea la ltă p arte a b arica d e i, a o p tim ism u lu i. în fiin ţa re a şi fu n cţio n a re a ce n tru lu i de so c ia liza re , în tru n e şte to a te co n d iţiile unui cen tru E u ro p e an , cen tru d o rit de m ult, de to ţi p e n sio n arii.

Vă m u lţu m im ! Beneficiar centru, G heorghe Dum itrescu

C e n tru l C o m u n ita r, a fo st p rim it cu m ultă b u cu rie de toţi p e n sio n a rii. A ic i se d e sfă şo a ră activ ită ţi de so c ia liza re , recree re , in fo rm a re , p re ze n tă ri pe te m e d ife rite , ju r id ic e , m e d ica le , d ar şi p e tre ce re a z ile lo r a n o m a stice , ziua p e n sio n a ru lu i, m ai pe scu rt cen tru l şi-a a tin s sco p u l. B e n e fic ia rii v in cu p lăce re şi răsp u n d la in iţia tiv e le o rg a n iza te de co o rd o n a to ru l ce n tru lu i. Cu ace astă o cazie ad u ce m m u lţu m irile n o a stre p en tru grija aco rd ată p e n s io n a rilo r din m u n ic ip iu l n o stru .

Beneficiar centru, N icolae H orhocea

M ă to t g â n d e sc şi în c e rc să g ă se sc cu v in te le p o triv ite pe care le -aş p utea ad resa în se m n de m u lţu m ire . C o n sta t în să că e le nu su n t de a ju n s şi nu ar p utea n ic io d a tă în lo cu i e fo rtu l şi sp rijin u l d u m n e a v o a stră . D ar re cu n o ştin ţă e fire a scă şi o m e n e a scă , iar un s im p lu "M u lţu m e sc" , ro stit s in ce r şi din to t su fle tu l ar fi una din că ile prin care pot să -m i exp rim b u cu ria şi îm p lin ire a de a vă fi fo st a lătu ri. Su n t ani fru m o şi în care am avu t p arte de m o m e n te bun e, p en tru că v ia ţa ne în va ţă de

to ate : să zâ m b im , să p lân g e m , să m u lţu m im , să e şu ăm , d ar să co n tin u ă m să fim p u tern ic i.

Su n t extre m de b u cu ro a să că am avu t o cazia să cu n o sc o am e n i m in u n aţi!Vă d o re sc m ultă să a n ă ta te şi p u te re de a ad u ce zâm b e tu l pe b u ze le tu tu ro r

o a m e n ilo r care su n t d o rn ic i să co m u n ice , să p etre acă tim p u l îm p re u n ă , să îm p ă rtă şe a scă din e xp e rie n ţa de viaţă şi ce lo rla lţ i, să se faca utili.

M u lte cu v in te , d ar su n t g â n d u ri s in ce re şi p line de ad e văr, a tât în în ce rca re a m ea de m u lţu m ire , cât şi în a p re c ie r ile fă cu te .

Cu deosebită consideraţie, Prof. Elisabeta Beciu

ţfiă'Sărif în a/nu/Hj

C e n tru l C o m u n ita r este un loc b in e p rim it de către toţi b e n e fic ia rii ce n tru lu i. Este un loc ideal p en tru re cre e re , d e stin d e re , in fo rm a re re c ip ro că pe d ife rite su b ie cte , p rim im sfa tu ri p en tru în g rijire a să n ă tă ţii de care avem atâta n evo ie . Să avem un an m ai bun, iar e xp e rie n ţa şi în ţe le p c iu n e a n o astră să fie d re p t bază g e n e ra ţie i tin e re .

Vă m u lţu m im !

Beneficiar centru , A ngheluţa Pruneş

Vă m u lţu m im că su n te ti a lă tu ri de noi !!!w *

M u lţu m im c o la b o ra to r ilo r si d in co lo de ei o a m e n ilo r în tâ ln iţ i, a c ă ro r că ld u ră ne-a în c o n ju ra t , şi n e-au a ju ta t

să p u n em în p ra ctică ceea ce re p re z in tă v a lo r ile n o a stre .

Ne su n te ţi b un ici şi în d ru m ă to ri, ne o fe riţi e xe m p le de u rm at. Ştiu că ve ţi tra n sm ite m ai d e p arte , g e n e ra ţiilo r t in e re , e xp e rie n ţa şi p o ve ţe le d u m n e a v o a stră . Vă m u lţu m im p en tru ace st se n tim e n t de în c re d e re şi de s ta b ilita te pe care ni le d ăru iţi zi de zi, d o re sc să vă a s ig u r de ce le m ai b un e şi s in ce re gân d u ri.

D o re sc să fiţi să n ă to ş i, să vă b u cu ra ţi de se rv ic iile ce n tru lu i, să aveţi o a titu d in e p o zitivă , d e ce n tă , d em n ă şi să găsiţi aici o fa m ilie .......

V iceprim ar, Valetin Baca nu

(/x ci'Săril în am arcj

50 de ani de căsătorieStăm de vorbă cu d-na/d-ul Dumitru Caliopia şi Petre.

Cum e ste se cre tu l unei căsn ic ii de d u ra tă ?

U n eo ri v iaţa m ai scâ rţâ ie , d ar cu ca lm , re sp e ct fa ţă de p e rso an a de a lătu ri tre c i p e ste n ecazu ri şi te b u cu ride rea liză ri, de co p ii, de n e p o ţi.....M aitre b u ie m u n că, d ar şi cre d in ţa în Cel de sus.

Ce vă d o riţi acu m ? Ce aşte p tări aveţi de acu m în co lo ?

V ia ţa este fru m o a să , tre b u ie tră ită cu d e ce n ţa , să te b u cu ri de fie ca re p rim ăva ră , de lu cru rile s im p le şi atu n ci fe ric ire a v in e de la sine .

Ştiu că d u m n e a v o a stră citiţi m ult, d ar aţi în vă ţat şi ta in e le ca lcu la to ru lu i!

Da, am u rm at cu rsu rile de ca lcu la to r la B ib lio te ca Ju d e ţe a n ă Şte fa n B ă n u le scu , iar acu m am cu m p ă ra t un lap to p şi în c e rc să aflu cât m ai m u lte în ace astă m ate rie . V o rb e sc cu n ep o ţii pe Skyp e , ce să sp un ? Su n t avan sat....în să îm i p lace să şi c itesc, p en tru că tân ăra g e n e ra ţie a u itat să facă ace st lucru.

D acă aţi p utea să vă în to a rce ţi în tim p , ce aţi dori să sch im b a ţi ?

D acă prin ab su rd , m -aş în to a rc e în tim p , ace astă sch im b a re ar g e n e ra alt p re zen t. Să m ă în to rc în tim p , aş fa ce ceva m ai m ult p en tru re a liză ri în plan p ro fe sio n a l în rest n im ic....am cu n o scu t o am e n i m in u n aţi, am o fa m ilie m in u n ată pe care o iubesc.

Ce le tra n sm ite -ţ i p o lit ic ie n ilo r ?Să aibă m ai m ulta grijă de

p e rso a n e le vâ rstn ice , v iaţa să fie m aiie ft in ă .....A ve m p en sii m ici, aşte p tă m osch im b a re în b in e ..... A v e m în cre d e reîn cei care ne u rm e a ză , tân ăra g e n e ra ţie să p ăstre ze tra d iţ iile p o p o ru lu i ro m an , să ne m ân d rim că su n te m ro m ân i. A ve m m u n te , d ealu ri, m are, râuri, lacuri, de lta D u n ării, cetăţi, p a la te , o b ice iu ri fru m o a se , o am e n i m in u n aţi, o ţară de care să avem grijă , iar grija de acu m , este a tin e re i g e n e raţii.

Cum aţi p rim it d e sch id e re a C e n tru lu i C o m u n ita r ?

De m ult se vro ia un cen tru p entru vâ rstn ic i. A ic i e ste fo a rte fru m o s, sp aţio s, p e n sio n a rii v in cu p lăcere , găsim u tilita te a prin p a rtic ip a re a la a ctiv ită ţi. S im ţim n evo ia să vo rb im de re a liză rile n o astre , să re în văţăm să fim activ i, c re a tiv i, să fim a lă tu ri de tân ăra g e n e ra ţie , să le sp u n e m p o ve ştile n o astre de v ia ţă şi să găsim aici o fa m ilie . M u lţu m im e d ililo r m u n ic ip iu lu i n o stru , ne m ân d rim cu ace st cen tru şi sp e răm să m ai d e sch id ă a ltu l în zona M B -uri.

în to cm it. Ani Roşu

---------------------------------------------------- a m a n

Profesionistul n situaţi de urgenţă... m ereu n slujba vieţii

„M e se ria de p ro fe s io n ist în s itu aţii de u rgen ţă e ste n o b ilă . In te rve n im , sa lvă m şi a ju tă m o am e n ii. Când lum ea fu g e de d e zastru , noi ne în d re p tă msp re el ......cân d to ţi cred că nu se m aip o ate fa ce n im ic, noi sa lvăm ! Cu raj, d e v o ta m e n t şi b ă rb ă ţ ie !!! A sta e d eviza n o astră ."

M u nca în In sp e cto ratu l p entru S itu a ţii de U rge n ţă p o ate o cu pa d e ta şa t un loc fru n ta ş în tr-u n to p al ce lo r m ai g re le m ese rii d in R o m ân ia . T o tu ş i, s im ila r, ace astă m e se rie este p rin tre p u ţin e le care o feră cu ad e vă ra t sa tisfa cţii în urm a m is iu n ilo r la care p artic ip ă lu crăto rii în s itu a ţii de u rgen ţă . F iecare d in tre ace ştia are p rile ju l ca pe tim p u l carie re i să în d e p lin e a scă m isiu n i în urm a căro ra su n t ap re c ia ţi în tr-u n m od ap arte , li se ad u c m u lţu m iri şi laud e, o am e n ii le răm ân re cu n o scă to ri că le -au sa lva t v ia ţa , a n im a le le , b u n u rile . N im ic nu se co m p a ră cu zâm b e tu l de m u lţu m ire al unui co p il care to cm a i a fo st sa lva t din flă că ri, cu sa tisfa cţia de a fi e lib e ra t în t im p util tru p u l u nu i om în ca rce ra t în tre fia re le co n to rs io n a te ale m aşin ii, sa lvâ n d u -i astfe l v ia ţa , sau cu aceea de a fi sa lva t casa u n o r o am e n i care îş i pun to a te sp e cra n ţe le în in te rve n ţia p ro fe sio n istă a sa lva to ru lu i.

Pen tru că, în a in te de to ate , p ro fe sio n istu l în s itu a ţii de u rgen ţă este un sa lv a to r şi îş i m erită pe dep lin ace st atrib u t.

To tu şi, pe tim p u l în d e p lin irii m isiun ilo r, p o m p ierii se expun la o m u ltitu d in e de p erico le , m ai m ult sau m ai puţin co m p lexe. Iar dacă de la în fiin ţa re şi până în urm ă cu cinci ani, m eseria de p o m p ie r p resup u nea num ai lupta cu fo cu l, în ce p â n d din anul 2004, p o m p ie ru l s-a tra n sfo rm a t în „p ro fe sio n ist în s itu aţii de u rgen ţă". Ceea ce în se a m n ă că riscu rile la care su n t su p u şi lu crăto rii In sp ecto ratu lu i pentru s itu aţii de u rgen ţă s-au m u ltip licat, p lecând de la perico lu l ce se poate m an ifesta în a in te de in terve n ţie (acc id e n te rutiere pe tim p u l d ep lasării la in terve n ţie ), in to xicarea cu fum , exp lo zie , e lectro cu ta re , p răbu şirea co n stru cţie i sau a m alu lu i de p ăm ân t în tim p u l e fectuării o p e raţiu n ilo r de sa lvare a o am e n ilo r în urm a u no r d ezastre , şi până la se ch e le p sih ice rezu ltate în urm a in te rve n ţiilo r la acc id en te şi d esca rce ră ri. Din acest m o tiv un an gajat al ISU are n evo ie de o fo a rte bună p re gătire p ro fesio n ală în d e o se b i în d o m e n iu l teh n ic. Ne referim aici la cu n o ştin ţe fo a rte bune d esp re co n stru cţii, insta laţii de to ate

fe lu rile (e le ctrice , apă, gaz), de g e o lo g ie — p riv in d sta b ilita te a so lu lu i, cu n o ştin ţe de ch im ie , fiz ică şi m a te m a tică , cu n o ştin ţe în d o m e n iu l m ed ica l de prim a ju to r şi asiste n ţă m ed ica lă de u rgen ţă d ar şi cu n o ştin ţe în d o m e n iu l u m a n ist, în d e o se b i de p sih o -so c io lo g ie . A sta p en tru că ne în tâ ln im cu reacţii d ife rite ale o a m e n ilo r a fe ctaţi. De ase m e n e a , un p o m p ie r are n evo ie de o p re gă tire fiz ică fo a rte bună şi în ace la şi t im p de o p re gă tire p sih ică , s tă p â n ire de s in e şi e ch ilib ru p sih ic , avân d în v e d e re că ia co n ta ct cu ce le m ai d ra m a tice s itu aţii.

f/îă'S'ăr/t m am urg/-------------

T o tu ş i, se m e n ii nu su n t în to td e a u n a re cu n o scă to ri cu sa lva to rii. Când p leacă la o in te rve n ţie sa lva to ru l este co n ştie n t ca nu este a şte p ta t cu zâm b e tu l pe buze. M ajo rita te a su n t re cu n o scă to ri d ar su n t şi cazu ri cân d se p rim e sc re p ro şu ri p en tru că s-a a ju ns cu în tâ rz ie re (în m o m e n tu l când se co n fru n tă cu o s itu a ţie de u rgen ţă , om ul nu m ai e ste co n ştie n t de to ta lita te a fa c to r ilo r care cree ază co n te xtu l d e p la să rii la in terve n ţie : d istan ţa până la locul e v e n im e n tu lu i, te h n ica în v e ch ită ,e tc .), s-a te rm in a t apa etc.

De a se m e n e a , în m o m e n tu l în care un tâ n ă r a le g e m ese ria de p ro fe sio n ist în s itu a ţii de u rgen ţă tre b u ie să fie co n ştie n t că ad eră şi la sta tu tu l de

m ilita r cu to a te p riva ţiu n ile lui. Ceea ce în se a m n ă că în cariera sa, se va co n fru n ta cu m u lte m o m e n te în care va tre b u i să a leagă în tre d a to rie şi fa m ilie . Din cau za sp e c ificu lu i m ese rie i nu p o ate p artic ip a u n e o ri la m o m e n te le p lăcu te sau n e p lă cu te din v iaţa fa m ilie i. Când este n evo ie , in d ife re n t de oră sau an o tim p , p e rso n a lu l in sp e cto ra tu lu i va fi ch e m at la se rv ic iu . O rice p e rso an ă care lu cre a ză în d o m e n iu , ştie că su sţin e re a fa m ilie i este fo a rte im p o rta n tă .

Cât p rive şte ca lită ţile unui bun p o m p ie r, ace sta su nt: cura j,d e vo ta m e n t, d ra g o ste de se m e n i, tă rie de cara cte r, sp ir it de sa crific iu , sp ir it de ech ip ă , e ch ilib ru , ca p a c ita te a de an a liză a r iscu rilo r şi co re lare a lor, avân d în v e d e re fa p tu l că d e c iz iile se iau extre m de rap id . în p lus, în ace astă p ro fe sie nu ai vo ie să gre şeşti. U rm ările pot fi e xtre m de g ra ve , de la vă tă m a re a sau ch ia r d e ce su l p ro p rie i p e rso a n e şi până la p ie rd e re a u n o r a lto r v ie ţi o m e n e şti.

Cât d e sp re cei care nu în d e p lin e sc co n d iţiile fiz ice şi p sih ice , cei care nu au ca p a c ita te a de a-şi în su ş i cu n o ştin ţe le te h n ice şi d e p rin d e rile n e ce sare , cei care nu au un p sih ic e ch ilib ra t şi stab il, cei care au p ro b le m e de d isc ip lin ă , cei care au cazier, ace ştia nu se pot g â n d i la a le g e re a unei astfe l de m ese rii.

A ce a stă m e se rie este d ife rită cu

m u lt faţă de a lte le de pe p iaţa m un cii.

A tu n c i când su n ă a larm a c in e va sau

ceva are de su fe rit, ex istân d riscu l ca

to tu l să se te rm in e cu b in e cu preţu l

v ie ţii sa lva to ru lu i.

C e lo r m ai t in e ri care su n t la în ce p u t

de d rum le su g e ră m să u rm e ze ace astă

m e se rie n u m ai dacă au ca lită ţile

n e ce sare , n um ai d acă au cu ra j. T re b u ie

să fie cap ab ili să ia o d e c iz ie b ună în

ce le m ai crit ice m o m e n te . O astfe l de

d e c iz ie îţ i p o ate sa lva v iaţa . Cu to a te

ace ste a , cân d c in e va îţ i sp u n e

m u lţu m e sc p en tru că ai sa lva t o v iaţă

sau un bun m ateria l, ai p rile ju l să

tră ie şti c lip e de m â n d rie şi de fe ric ire

u n ice şi să te fe lic iţ i astfe l că ai a les

ace astă m e se rie . în fie ca re zi există

co n firm a re a că m ese ria de p ro fe s io n ist

în s itu a ţii de u rgen ţă este una nobilă .

------------- ţfiă'Sărif în a/nu/Hj

Col. N icolae Fiţa - ISU Ialom iţa

EV EN IM E N T E ÎN C A D R U L C EN TR U LU I C O M U N ITA R A L P ER SO A N ELO R ÎN V Â R STĂ

A ctiv ita te a n oastră ...

Aşa îm părtăşim experienţa noastră, firescul activităţii nostre, aşa dorim să vă avem alături în cele mai fericite zile din viaţa noastră.

(/x ă 'Să ril în a m a rcj-----------------------------------------------------------

■ Toam na este anotim pul curăţeniei

(/ lă să ri/ în am urg/

■ Toam na este anotim pul curăţeniei

■ în vizită la Centru l de zi pentru V ârstn ici DGASP Ialom iţa

(/x ă 'Să ril în am arcj

■ Poliţia de Proxim itate, ISU, Jam darm eria , Poliţia Locală a lături de noi ..

■ Pelerinaj la m ănăstirea Libertatea /Zam fira/Suzana şi Cheia 10.10.2013

HH5

(/ lă să ri/ în am urg/

■ Pelerinaj la M ănăstirea Cernica-B ucureşti o ct.2013

(/x ă 'Să ril în am arcj

■ A mai trecut un an ş i........... aşteptăm altul !!!A niversarea zile lor de naştere

■ îm preun ă de Crăciun !

în to cm it. Ani Roşu

---------------------------------------------------------------------

Pagina de sănătate...Beneficiile sportu lu i la v â rstn ic i.....

Odată cu înaintarea în vârstă, masa musculara se dim inuează, în detrimentul celei adipoase, care creşte, şi oasele devin fragile. Practicarea constanta unei activităţi fizice întârzie procesul de îm bătrânirea şi menţine starea de sănătate.

Oamenii în vârstă pentru a fi frumoşi, au nevoie de mişcare pentru îm bunătăţirea capacităţii de flexibilitate, pentru o viaţă mai lungă şi plină de vigoare. Este dem onstrate faptul că la persoanele care fac mişcare regulat, forţa m uscular şi rezistenţa fizică sunt menţinute până la vârste înaintate. în plus, cei care desfăşoară des o activitate fizică au nivelul tensiunii arteriale mult mai scăzut decît persoanele care nu au acest obicei.

De asem enea, datorită faptului că sportul m enţine densitatea osoasă, riscul de apariţie a osteoporozei este mult mai redus la iubitorii de mişcare.

Un alt beneficiu al practicării unei activităţi fizice susţinute este acela că scade riscul de dereglări m etabolice, gen hipercolesterom ie sau diabet, deoarece activitatea fizică ajută la scăderea nivelu­lui colesterolului "rău" şi al glicemiei.

Pe plan psihic, sportul întîrzie apariţia dem enţei, reduce stările de anxietate şi de depresie. M işcarea facilitează circulaţia sângelui către creier, prevenind astfel pierderile de memorie. Studiile au arătat că 30 de minute dedicate zilnic activităţilor modetate, gen mersul pe jos, pe bicicletă, alergările uşoare şi urcatul scărilor reduc sem nificativ riscul de apariţie a dem enţei. De asem enea exerciţiile aerobice cresc nivelul de endorfine, substanţe chim ice care sunt responsabile pentru menţinerea unei bune dispoziţii.

La 60 de ani, capacitatea pulmonară şi elasticitatea arterelor scad rapid. De aceea, ar trebui să te concentrezi pe exerciţiile cardiovasculare, adică exerciţii aerobic care au un impact mic asupra articulaţiilor, dar care întăresc inima şi plămânii. Printre acestea se numără mersul pe jos, înotul.

La 70 de ani, osteopensia şi osteoporoza, am bele afecţiuni ducând la scăderea densităţii osoase, sunt principalele cauze ale fracturilor la această vârstă. Elasticitatea m uşchilor şi tendoanelor scade dram atic şi creşte riscul de oboseală cronică de depresie, de scăderea în greutate şi de accident vascular cerebral.

La 80 de ani , pare imposibil să faci exerciţii la această vârstă, dar nu este. Ele sunt esenţiale pentru menţinerea mobilităţii şi a independenţei. Cele mai potrivite pentru această vârstă sunt exerciţii ca mersul pe jos, grădinăritul, dansul, urcatul scărilor.

Luate la un loc, sedentarism ul (lipsa efortului fizic) şi dieta incorectă, reprezintă a

fum atul fiind prima cauza. Creşterea evidentă a speranţei de viaţa este o realitate a ultimei jum ătăţi de secol şi poate fi considerată că reprezintă un succes al dezvoltării societăţii umane. Dar a trăi (a fi în viaţă) pur şi simplu, un număr cât mai mare de ani, nu trebuie să reprezinte singurul scop al individului şi al societăţii. Se vorbeşte din ce în ce mai frecvent şi mai insistent despre aşa-num ita calitate superioară a vieţii. Ca atare fiecare individ, fără excepţie, trebuie sensibilizat la acest concept şi stimulat să facă tot ce este necesar pentru a accede la el, iar în cazul celor de peste 65-70 de ani m ăcar pentru a fi de accord la aşa zisa "viaţa activă" .

întocm it.A sistent m edical, Aron Rodica

(b en eficiar centru)(Sursă informare/foto - internet)

doua cauză care stă la baza deceselor,

(/x ă 'Să ril în a m a rcj------------------------------------------------------

cYYLUuAAai/ a te s n a b u /d  /A m azonul

Trăind pe o planetă cu nesfârşite bogăţii naturale, om ul a sim ţit nevoia să-şi exprim e adm iraţia faţa de ele şi probabil în acord cu spiritu l lui com petitiv, să le ordoneze în fe lurite liste şi topuri, care debutează frecvent cu „cel m ai..."sau ce „cea mai ...."dintre toate.

Poate cifre le ne vo r fi de mai m are a jutor pentru a în ţe lege cum este A m azonul. în punctul sau cel mai lat, m ăsoara 10— 11 km. De la un mal la celă la lt, d istanţa care a junge la 40 km în anotim pul ploios.

Din perspectiva unor asem enea d im ensiuni co losale , până şi cuvântul „fluviu" pare nepotrivit pentru A m azon: e mai degrabă o m are curgătoare. Dar fluviu nu poate fi despărţit de ceea ce îl în co n joară , căci tocm ai ceea ce îl în conjoară i-a făcut faim a: în bazinul A m azonulu i se în tinde unul dintre cele mai extraord inare ecosistem e ale planetei, co p leşito r atât prin în tindere , cât şi prin fantastica bogăţie de specii cărora le este casă.

A m azonul este fluviu l cu cel mai m are debit h idrografic din lum e, care în registrează la vărsare în estuarul sau valoarea de 219,000 m 3/s, respectiv fluvial cu cel mai extins bazin h idrografic din lum e (6,915,000 km 2), acoperind cinci ţări ale A m ericii de Sud: Brazilia, Peru, Bolivia, Co lum bia, si Ecuador. A m azonul ocupă locul doi în lum e, după Nil, în lungim e, dar este cel mai m are curs de apă dulce al terre i datorită a doua caracteristici de bază:debitu l de apă şi suprafaţa bazinului h idrografic. Fotografiile cu fluviu sunt im presio nante.

Golful Ha LongNatura a fost darnică şi a zăm islit un

peisaj m inunat în provincia Q uang Ninh din nordul V ietnam ulu i: sute de stânci înalte de calcar şi sute de insuliţe pitoreşti sunt răsfirate în apele de sm arald ale go lfu lu i Ha Long. U nele din aceste "pete " de calcar au fost ocupate de sate pescăreşti, a lte le atrag vizitatorii cu lacurile lor clare ori cu peşterile adânci. Insula Ban Sen e acoperită de o pădure trop ical deasă aşa că puţini oam eni oam eni locuiesc pe ea.Exact invers se în tâm plă la Van Dan, o insula m are aproape în totalitate cucerită de civilizaţie. Quan Lan în tâm pină oaspeţii cu plaje în cântătoare şi hoteluri bune, în tim p ce Cat Ba e un m ic paradis pentru speologi şi iubitori de natură. Pentru în ot şi scufundări, zona din

juru l insulei Dau Be e cea mai potrivită. Peşteri m inunate au fost săpate de ape în insulele Bo Hon şi Dau Go. în 2012 în mod oficial, v ietnam ezii au sărbătorit cu m ult fast şi cu m ultă bucurie a legerea G olfu lu i Ha Long ca m inune a N aturii. Au dezvelit o placă gravată şi au ream intit tu turor că U N ESCO , cu aproape două decenii în urm ă, a transferat în patrim onial unam ităţii insulele de calcar.

ţfiă'Sărif în a/nu/Hj

Cascadele IguazuLa graniţa dintre Brazilia şi A rgentina,

fluviul Iguazu se prăvăleşte de pe stânci în tr-o perdea lungă de apă, form ând peste 270 de cascade (în perioada ploioasa a anulu i). Tunetu l lor acoperă strigătele m aim uţelor din jungla d im prejur, casă a m ultor specii de anim ale, unele ch iar periclitate.

Parcul Naţional Iquacu, protejat de U N ESCO , cuprinde am bele m aluri ale fluviu lu i, unul aparţinând teritoriu lu i Brazilian, celălalt A rgentinei. O panoram ă spectacu loasă găsesc vizitatorii care accesează cascadele dinspre Brazilia, însă pentru partea sălbatică, de explorare a parcului şi a celei mai m ari căderi de apă de pe Iguazu.

Insula JejuLa 130 de kilom etri de

coasta sudică (de Sud), Hallasan, un vulcan adorm it, se ridică la 1950 de m etri deasupra apelor M ării Chinei de Est, în m ijlocul unei insule. E străju it de alţi 360 de vulcani mai m ici. A ceastă frântură de natură cu lava m odelată în cilindrii, cu pajişti în flo rite şi cu faleze abrupte se num eşte insula

Jeju , o destinaţie dejâ inclusă în m arile circuite turistice.O parte din fru m u seţile celei mai m ari insule coreene se ascund însă în subteran,

aco lo unde şuvoaiele de lavă au creat în urm ă cu seco le un sistem de peşteri tubular. Prin canalele largi, pe unde vulcanul şi-a revărsat m agna circulă astăzi şuvoaie de turişti, im presionaţi de culorile ori form ele pereţilor din adâncim ile răcoroase şi osp italiere.

Kom odoOdată rostit, num ele Kom odo se

asociază cu im aginea reptilelor g igantice, m işcandu-şi trupul greoi în căutarea prăzii. în tr-ad e văr, dragonii (sau varanii -cele mai m ari reptile din lum e) sunt personaje celebre ale Parcului Naţional Kom odo din Indonezia, însă cele trei insule Kom odo, Rinca şi Padar, precum şi alte câteva mai m ici din acest teritoriu protejat de Unesco adăpo stesc m ulte alte specii p rotejate-inclusiv cele din m ediul acvatic al vecinătăţii coastelor insulare.

(/x ci'Săril în am arcj

Râul subteran Puerto Princesa Cu o lungim e de 8.2 kilom etri, râul

navigabil Puerto Princesa străbate subteranul m unţilor de calcar ai provinciei Palaw an din Filipine. Ceea ce îl face deosebit este ieşirea lui d irect în M area Chinei de Sud, al cărui flux îi influenţează cursul in ferior-prin tre alte le., scu lptează continuu pereţii sistem ulu i carstic. Mai m ult, o descoperire recentă i-a rezervat dreptul la unicitate: în pereţii peşterilor săpate de râu au fost descoperite fosile le de Siren ia, un m am ifer erb ivo r care a a tră it acum mai bine de 20 de m ilioane de

ani şi singurul care a cunoscut ca devenind com plet adaptat la viaţa m arină (e străm oşul dem ult d ispărut al vacilor-de-m are).Pentru că m unţii calcaroşi, ju ngla şi m area dau naştere unui habitat specia l, m ulte specii endem ic sunt protejate în cadrul Parcului N aţional Puerto Princesa. A uto rităţile nu perm it am enajarea de-a lungul râului subteran , tocm ai ca frum useţea lui sălbatică şi viaţa pe care o în treţine să nu fie tu lburate ori periclitate.

M untele Tableîn tru câ t acest m unte de lângă Cape

Tow n, Africa de Sud, are culm ile în a lte(1086m ) transform ate într-un platou lung de 3 kilom etri, el a prim it num ele de "M untele M asă". R idicat acum 500 de acum 500 de m ilioane de ani, d intr-un fund de m are, blocul de gresie seam ană cu o frunte îm pietrită pe ţărm ul O ceanului Atlantic.Pe vârful său ap latizat şi pe versanţii abrupţi, M untele Tab le găzduieşte cea mai bogată colecţie florală, cu 1470 de specii(m ai m ulte decât pe toate insulele britanice luate laolaltă), o parte dintre ele endem ice şi

rare. Au d ispărut însă de aici, ca efect al vânătorii excesive, leii, leoparzii, şi h ienele; au răm as stăpâne în acest m icrounivers m ontan câteva specii de antilope.

în tocm it. Ani Roşu (Sursă informare/foto - internet)

----------------------------------------------------------- (/taxări/ în am urg/

P M G IN M D e S P I R I W M l s I W J î F e201 4 A nulu i om agial euharistie

al Sfintei Sp o ved an ii şi al Sfintei îm p ă rtăşan iiLa in iţiativa Preafericitu lu i Părinte

Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 29 octom brie 2012, Sfântul Sinod al Bisericii O rtodoxe Rom âne a aprobat ca anul 2014 să fie declarat Anul om agial euharistie (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei îm părtăşan ii) şi Anul com em orativ al Sfinţilor M artiri Brâncoveni în Patriarhia Rom ână.

Ce este pocăinţa sau m ărturisirea (spovedania)?

Pocăinţa este Sfânta Taină prin care credinciosul prim eşte de la însuşi Dum nezeu iertarea păcatelor m ărturisite duhovniculu i cu zdrobire de inim ă. M om entele esenţiale ale acestei Sfinte Taine sunt urm ătoarele:

1. luând hotărârea de a se îndrepta, penitentul se apropie de Dum nezeu în scaunul m ărturisirii cu um ilinţă şi cu inim a în frântă, m ărturisind duhovniculu i toate păcatele săvârşite de la ultim a sa m ărturisire;

2. m anifestând părere de rău şi căinţă pentru păcatele făcute, penitentul făgădu ieşte că în v iitor se va strădui să nu mai facă astfel de păcate;

3. duhovnicul dă dezlegare de păcate celui ce s-a m ărturisit;

4. în sfârşit, după poveţele necesare, duhovnicul dă penitentulu i canonul sau epitim ia, ca printr-o anum ită trudă personală să-şi am intească de greutatea păcatului şi de condiţia lui m uritoare. M ântuitorul a făgădu it această Taină Sfinţilor A postoli, când le-a spus: „Am in grăiesc vouă: oricâte veţi lega pe păm ânt vor fi legate în cer şi oricâte veţi dezlega pe păm ânt vor fi dezlegate în cer" (M atei 18, 18; 16, 19). El a aşezat-o după sfânta Sa în viere prin cuvintele: „Luaţi Duh Sfânt, cărora le veţi ierta păcatele, se vor ierta lor, şi cărora le veţi ţine , vor fi ţinute" (loan 20, 22-23). Puterea de a lega şi de a dezlega păcatele o are num ai M ântuitorul nostru lisus Hristos, cum a dovedit-o cu prilejul

m inunilor Sale (Luca 5, 20), dar El a dat această putere şi Aposto lilor Săi şi prin aceştia ep iscopilor şi preoţilor.

Condiţiile iertării păcatelor prin Taina Spovedaniei sunt: adânca părere de rău pentru păcatele săvârşite, m ărturisirea lor duhovnicului cu hotărârea de a nu mai greşi, credinţa puternică în Hristos şi nădejdea în îndurarea Lu i.1

Am vorbit mai sus de dezlegare, ce este dezlegare? Dezlegarea este iertarea desăvârşită a păcatelor şi reaşezarea celui ce se pocăieşte sub puterea harului, lată ce zice Sf. loan Gură de A ur despre puterea de a dezlega, încredinţată preoţilor: „Locuitori ai păm ântului şi ducându-şi viaţa pe el, preoţii au fost cinstiţi cu încrederea de a adm inistra cele cereşti; ei au prim it puterea pe care Dum nezeu nici în gerilo r şi nici A rhanghelilor n-a dat-o. acestora nu li s-a spus: Câte veţi lega pe păm ânt vor fi legate şi în ceruri şi câte veţi dezlega pe păm ânt vor fi dezlegate şi în ceruri. Cele ce fac preoţii aici jos, Dum nezeu le întăreşte sus şi Stăpânul aprobă hotărârea servilor Săi. Ce altceva le-a dat decât puterea cerească? „Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute" (loan 20, 23). Ce autoritate ar putea fi mai m are decât aceasta: „Tatăl a dat Fiului toată judecata" (loan 5, 22). Iar eu văd că toată această putere a fost dată preoţilor de către Fiu l."2

Form ula de dezlegare, rostită de preotul duhovnic după ce penitentul şi-a m ărturisit păcatele, este urm ătoarea: „Dom nul şi Dum nezeul nostru lisus Hristos, cu darul şi cu îndurările iubirii Sale de oam eni, să te ierte pe tine fiule (sau fiică)... şi să-ţi lase toate păcatele, şi eu, nevrednicul preot şi duhovnic cu puterea ce-m i este dată, te iert şi te dezleg de toate păcatele tale, în N um ele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Am in."

1Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. loan Zăgrean, TEOLOGIA DOGMATICĂ, Editura Renaşterea, 2004, Cluj-Napoca, pp. 307-3152Sf.. loan Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz şi Sf. Efrem Şirul, Despre preoţie, trad. Pr. D. Fecioru, Bucureşti, 1987, p. 59

(/x ă 'Să ril în am arcj

S fâ n ta E u h a r is t ie (C u m in e c ă tu ră , îm p ă r tă ş a n ie )

Este Taina prin care, sub form a pâinii şi a v inu lu i, creştinul se îm părtăşeşte cu însuşii trupul şi sângele D om nului, prezente în m od real prin prefacerea e lem en te lo r (pâine şi vinul) la jertfe euharistică de la Sfânta Liturghie.

Ea este cea mai în sem nată dintre toate Ta ine le , deoarece în tim p ce prin cele lalte Ta ine creştinul prim eşte num ai harul divin, prin Sfânta Euharistie el se îm părtăşeşte cu însăşi izvorul harului, cu Dom nul lisus Hristos în treg. U nirea cu H ristos în Euharistie este şi actul de în făp tu ire şi creştere continuă a re laţiilor din lăuntrul unităţii B isericii ca trup al lui Hristos, desăvârşindu-se astfel lucrarea începută prin Botez şi M irungere.

Sfânta Taină a îm p ărtăşan ie i a fost aşezată de M ântuitorul la Cina cea de Ta ină, când a luat pâinea, S-a rugat şi a b inecuvântat-o zicând: „Luaţi, m âncaţi, acesta este trupul M eu". Apoi a luat paharul, a m ulţum it, l-a b inecuvântat zicând: „Beţi dintru acesta toţi, că acesta este sângele M eu, al Legii celei noi, care pentru m ulţi se varsă spre iertarea păcatelor" (M atei 26, 26-28).apoi aadăugat: „Aceasta să o faceţi întrupom enirea M ea" (Luca 22, 19).

în tim pul Sfintei Liturghii, şi anum e atunci când preotul, rid icând m âinile, frunte şi inim a către cer, se roagă fierb inte lui D um nezeu, în taină: „Trim ite Duhul Tău cel Sfânt peste noi şi peste darurile acestea, ce sunt puse înainte, şi fă, adică, pâinea aceasta, cinstit Trupul H ristosului Tău, iar ce este în potirul acesta, cinstit Sângele H ristosului Tău, prefăcându-le cu Duhul Tăul cel Sfânt! Am in. Am in. Am in." Pâinea şi vinul se prefac acum în Trupul şi Sângele D om nului. în tim pul acesta la strană se cântă Pre Tine Te lăudăm .

Cel ce se îm părtăşeşte cu Trupul şi Sângele D om nului se uneşte ta in ic cu Dom nul şi prin aceasta îşi um ple sufletul cu har şi cu toate bunurile duhovniceşti pe care le aduce o asem enea unire: „Cel ce m ănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu

răm âne întru M ine şi Eu întru El" (loan 6, 56). Sfânta îm p ărtăşan ie păstrează şi strânsa legătură cu în tregu l Trup al B isericii, în care Dom nul Se află fără în trerupere .

Sunt două aspecte care trebuie exp licate cred incio şilor cu privire la Sfânta Taină a îm părtăşan ie i:

1. Folosirea acele iaşi linguriţe pentru toţi cred incioşii care se îm părtăşesc în acelaşi tim p şi din acelaşi potir. Uzul linguriţei a fost introdus destul de tim puriu . îl în tâln im şi la unii dintre creştin ii vechi orientali, cum ar fi copţii ortodocşi şi uniţi, etiopienii şi sirien ii incobiţi, care, după unii liturgişti, l-au îm pru m utat de la Bisericile O rtodoxe de rit b izantin. Până prin secolul al V ll-lea, linguriţa nu se în trebuin ţa , ci îm părtăşirea cred incio şilor se făcea separat, aşa cum se face îm părtăşirea clericilor, adică li se dă mai întâi o părticică din Sfântul Trup, apoi sorbeau direct din Sfântul Potir, Sfântul Sânge.

Prim ul care ne dă m ărturii despre în trebu in ţarea linguriţei în ritul liturgic euharistie este Pseuda-Sofronie , patriarhul Ierusalim ulu i, în Tâ lcu irea sa liturgică (sec. X II-X III), căreia îi descrie şi sim bolism ul. Ea în ch ipu ie cleştele cu care serafim ul, în viziunea prooroculu i Isaia (cap. 6, 6-7), a luat cărbunele de foc, pe care, din porunca lui D um nezeu, l-a pus în gura prooroculu i, ca sem na al curăţirii lui de păcate şi al m isiunii lui profetice. în tru cât însă cărbunele ceresc sim bolizează pe H ristos Cel euharistie, linguriţa cu care se dă Sfântul Trup şi Sângele lui Hristos, reprezintă pe M aica D om nului care a purtat în pântece pe Hristos, pâinea cea cerească.

în tre b u in ţarea linguriţe lor sterilizate sau a ce lor aduse special de cred incioşi de acasă, aşa cum se mai în tâm plă astăzi, nu trebu ie în nici un chip acceptată. Ea presupune o necinstire a Sfintei îm p ărtăşan ii şi lipsă de credinţă în puterea ei dum nezeiască. Nu ştiu să se fi pom enit vreodată de copii înecaţi, îm bo ln ăviţi sau răciţi din baia botezulu i, ch iar şi când el se săvârşea cu apă rece sau la copcă de

1Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. loan Zăgrean, TEOLOGIA DOGMATICĂ, Editura Renaşterea, 2004, Cluj-Napoca, pp. 307-3152Sf.. loan Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz şi Sf. Efrem Şirul, Despre preoţie, trad. Pr. D. Fecioru, Bucureşti, 1987, p. 59

gheaţă, şi nici de persoane îm bo ln ăvite sau contam inate de la S fân ta îm p ă rtă şa n ie . Cel care se te m e de a se m e n e a boli şi co n ta m in ă ri ar fi m ai b ine să nu se p re zin te la S fân ta îm p ă rtă şa n ie d e cât să p retin d ă o îm p ă rtă ş ire cu lin gu riţă se p a rată .

C eea ce este în să m ai im p o rta n t în actu l îm p ă rtă ş ir ii şi care m erită să ne atragă lu area a m in te este fa p tu l că atât c re d in c io ş ii, cât şi c le ric ii, care se îm p ă rtă şe sc des, nu pun astfe l de p ro b le m e , ci cei care p fa c d e stu l de rar sau p o ate d e lo c. De ace ea , a se m e n e a se sizări nu tre b u ie să ne sp e rie şi nici să ne facă să sch im b ă m p ractica n o astră tra d iţio n a lă .

2. Cea de a d o ua p ro b le m ă pe care aş dori să o p re c ize z este aceea legată de p o sib ilita te a p rim irii S fin te i îm p ă rtă şa n ii sau a a n a fu re i dacă luăm d im in e a ţa sau în a in te de p rim ire a lor m e d ica m e n te . P o g o ră m â n tu l ace sta se p o ate fa ce nu m ai p entru cei b o ln av i din sp ita le sau de aca să , care pot prim i Sfân ta îm p ă rtă şa n ie , m ai a les în cazu ri de u rge n ţă , şi pe m ân ca te şi cu m e d ica m e n te lu ate . Pentru c re d in c io ş ii care d o re sc să se îm p ă rtă şe a sc ă şi pentru c le ricu l care s lu je şte şi o b lig a to riu se îm p ă rtă şe şte , a se m e n e a p o g o ră m â n t nu se în g ă d u ie . C re d in c io su l dacă este b o ln av, d ar po ate ven i la b iserică , nu are vo ie să p rim e a scă Sfân ta îm p ă rtă şa n ie sau a n a fu ra dacă a luat m e d ica m e n te , care de o b ice i, se în so ţe sc de apă, cea i sau lapte. în ace astă s itu a ţie este b ine să a ibă acasă a n a fu ra , să o ia în a in te de m e d ica m e n te , şi e ve n tu a l să m ăn ân c, apo i să v in ă la b iserică , dar S fân ta îm p ă rtă şa n ie nu o p o ate prim i. De a se m e n e a , şi a gh ia sm a se ia m ereu pe n e m â n ca te şi în a in te de co n su m a re a m e d ica m e n te lo r.

Pentru c le r ic (e p isco p , preo t, d iaco n ), s itu a ţia este m ai d e lica tă . El este o b lig a t ca dacă s lu je şte să se îm p ă rtă şe a sc ă , iar îm p ă rtă şa n ia nu o po ate prim i d e cât după a ju n a re a d e p lin ă de la m iezu l no pţii. D acă este b o ln av şi o b lig a t să ia m e d ica m e n te d ar po ate ven i la b iserică , a tu n ci să nu s lu je a scă litu rg h ie şi să nu se

îm p ă rtă şe a sc ă .T o a te ace ste a su n t câteva m ăsu ri şi n o rm e ce tre b u ie re sp e cta te p entru a sco a te şi m ai m u lt în e v id e n ţă sfin ţe n ia şi im p o rta n ţa Sfin te i îm p ă rtă şa n ii în v ia ţa c re ş t in ă .1R u g ă c iu n e a S fâ n tu lu i C h irii al A le xa n d rie i după S fân ta îm p ă rtă şa n ie T ru p u l Tău cel sfâ n t, D o a m n e, lisuse H risto a se , D u m n e ze u l m eu, să -m i fie m ie sp re v ia ţa de ve c i, şi Sâ n g e le Tă u cel scu m p , sp re ie rtare a p ă cate lo r. Şi să -m i fie m ie îm p ă rtă şa n ia ace asta spre b u cu rie , sp re să n ă ta te şi sp re v e se lie . Şi la în fr ic o şă to a re a şi a d o ua v e n ire a Ta, în v re d n ic e şte -m ă pe m ine, p ă că to su l, să stau de-a d re a p ta s la ve i Ta le , p entru ru gă c iu n ile P re a cu ra te i M aicii T a le şi ale tu tu ro r s fin ţilo r Tă i. A m in .

------------- ţfiă'Sărif în a/nu/Hj

Diac. CHIRU CRISTIA N - ŞTEFĂ N IŢĂ Catedrala Episcopală „înălţarea Dom nului"

din Slobozia

(/x ă 'Să ril în am arcj

■̂v

V n & t ă ln a s ie /

T o ţi ve ch ii p rie ten i s- au m u ta t în v ile

d o a r m am a stă în m icu l c a rtie r

în casa ei cu a m in tir i u m ile

având în loc d e -a c o p e riş un ce r

Ea d o a rm e în tr-u n pat p ro p tit pe ste le

şi ste le le -s p ic io re le de pat

T re c e sta fia t in e re ţii m ele

p este a co p e rişu -i în s te la t

Z ice : ce faci tu fiu le , d e p a rte ?

şi nu-i m ai v in e so m n u l şi-i tâ rz iu

în ca m e ra ei m ică cât o carte

scrisă de un po et o d a tă viu.

M ai d o rm acasă u n eo ri cân d ninge

răp u s şi o ste n it ca un so ld a t

D ar v iş in u l din cu rte m ă re sp in ge

c} V lă i u l/ iia < d e y

Un ve ch i p ro ve rb sp u n e : „C in e nu are b ă trâ n i, să-şi cu m p e re " . în ţe le p c iu n e a b u n ic i­lor, e xp e rie n ţa lor de v ia ţă su n t n e p re ţu ite . B u n icii o feră fa m ilie i d ra g o ste a lor, b u n ă vo in ţa şi după p o sib ilită ţi, sp rijin m a te ­rial. Iu b irea p entru nepo ţi e

în to td e a u n a m ai m are ca pe n tru co p iii tă i, d e o a re ce cân d eşti tâ n ă r ai a lte p re o cu p ă ri şi vezi d ra g o ste a p entru co p ii ca ceva n o rm al, d ar b u n ic fiin d eşti m ult m ai v u ln e ra b il în fa ţa unei fiin ţe g in g a şe . Şi eu îm i a d u c a m in te cu d rag de b u n icii m ei, d a r din p ă cate nu am p u tu t să m ă b u cu r prea m u lt p entru că au m u rit când eram cla sa a tre ia , l-am iu b it en o rm şi îm i a d u c a m in te cu p lăce re de ei. A lă tu ri de ei am în v ă ţa t ce în se a m n ă să iu b esc, să o fe r din to t su fle tu l, să p rim e sc în braţe le m ele v ia ţa cu to t ce are ea şi să-i g u st a lese le . C u vâ n tu l 'b u n ic i" evo că o lu m e în care se m an ife stă ro lu l iu b irii fa ţă de ne p o ţi. D ife rite le ro luri pe care bu n ic ii le jo a că , se rv e sc p entru a a cce n tu a le gătu ra v ita lă de fa m ilie cu b o găţia şi e xp e rie n ţa lor, cu a b ilita te a de a se m e ta m o rfo m o za din sfă tu ito ri în m e d iato ri şi p rie ten i. Ei pot o feri sp rijin şi s ta b ilita te . B u n icii, d e se o ri, fa c p u n te p este g o lu l d in tre părin ţi şi co p iii lor. N ep o tu l m eu are fe ric ire a de a avea patru bu n ic i. Fe ric irea este îm p ă rţită în patru . A m un n e p o t şi su n t fe ric it.

G heorghe M arinei

ţfiă'Sărif în a/nu/Hj

^fzârul/ sw m eAfyenv f^ siA o ta ^ / / ?

Su n te m fără d o ar şi p o ate ce le m ai g in g a şe fiin ţe de pe p lan e tă . Din când în cân d , su fle tu l fie că ru ia d in tre noi are n e vo ie de v in d e ca re .F ie care zi din v ia ţa lasă u rm e, u ne le p lăcu te , a lte le m ai puţin p lăcu te , u ne le ne răm ân în co n ştiin ţa , a lte le par să-şi ia rap id zb o ru l. Nu to td e a u n a lu cru rile su n t aşa cum ni le d o rim noi. Ce p utem fa ce atu n ci ? în ţe le p tu l s -a r opri din d ru m , s-a r aşeza pe o p iatră şi ar cu ge ta . S -a r în to a rc e asu p ra lui şi ş i-a r reved ea tre cu tu l şi p re ze n tu l, apo i se s im te lib e r să p le ce m ai d e p arte .Ce poţi fa ce , tu , o m u le , cân d v iaţa te p un e la în ce rca re ?P h ih o te ra p ia este una din so lu ţiile pe care le ai la în d e m â n ă a lătu ri de un p rieten de n ăd e jd e , p s io h o lo g u l.

Cum ? Prin paşi m ici ve i în v ă ţa că v iaţa e ste şi a ltceva d e câ t graba. P s ih o te rap ia ît i dă vo ie să te o p re şti din d ru m şi să -ţi g ăse şti p iatra , tre ze şte în ţe le p tu l din tin e , ca ap o i să poţi p leca lib e r m ai d ep arte .

C â n d ....... s im ţi că:-nu m ai poţi evo lu a , p erso n a l sau p ro fe ss io n a l;-eşti irita t m ereu;-p re fe ri s in g u ră ta te a , m ai m ult d e cât a ltad ată ;-nu poţi m e n ţin e o re la ţie de cuplu ; -eşti s t in g h e r în so c ie ta te ;-îti v in e greu să te e xp rim i;-eşti cu p rin s de te m e ri/tr iste ţe ;-eşti prea d es ob o sit;-nu poţi scăp a de un o b ice i d e ve n it su p ă ră to r.

C â n d ......p ro b le m e le ta le p oartăn u m e ca: d e p rim a re ,an x ie ta te , atac de p an ică , stre ss, o b o se a lă cro n icăd e p e n d e n tă , o b se siv ita te , d o liu , d ivo rţ, tu lb u ra re de a d a p ta re , etc.P sih o lo gu l e ste un sp e c ia list pe care îl p utem a le ge ca p a rte n e r în d e m e rsu l n o stru de a d ep ăşim o m e n te le critice , de a id e n tifica a lte rn a tive când so lu ţia pe care am g ăsit-o nu ne m u lţu m e şte . Nu ne răm ân e d ecât, să co la b o ră m !

P sih o lo g Roxana A rion

d lă să n it în a m a n -----------------------

Asistentul social intervineT re ce re a la „vâ rsta a tre ia "

p re su p u n e o se rie de m o d ifică ri în plan so c ia l, p s ih o lo g ic şi b io lo g ic , m o d ifică ri care su p u n in d iv id u l la un a n u m it stres. Pen tru ca el să re u şe a scă să se a d a p te ze la sch im b ă rile şi p ie rd e rile e x p e rim e n ta te în ace astă p e rio a d ă a v ie ţii tre b u ie să a cce p te a n u m ite lu cru ri. A ic i ii/f*YyVV\/m \ j I a s iste n tu lu i so cia l care îi v„ ,a ~ .,..a s^ .a p ta re a .

M o d ifică rile f iz io lo g ice (b io lo g ice ) d e te rm in a te de b ă trâ n e ţe nu a p a r la to ţi in d iv iz ii la ace ea şi vârstă c ro n o lo g ică sau în a ce le aşi p ro p o rţii (în fu n cţie de ca p a c ită ţile ace sto ra de co m p e n sa re ). O d ată cu în a in ta re a în vâ rstă cre şte v u ln e ra b ilita te a la îm b o ln ă v ir i, b o lile fiin d co n ta cta te m ai u şo r (d a to rită fa p tu lu i că m o d ifică rile fiz io lo g ice , n o rm a le la ace astă vâ rstă , s lă b e sc o rg a n ism u l, îi scad re z iste n ţa şi ca p a c ita te a de a d a p ta re ), iar v in d e ca re a p re su p u n â n d un p ro ce s m ai în d e lu n g a t şi m ai greo i.

îm b ă trâ n ire a p s ih o lo g ică (cea fire a scă de vâ rstă ) are un ca ra cte r d ife re n ţia l (există d ife re n ţese m n ifica tiv e la o p e rso an ă la a lta şi de la o fu n cţie la alta la ace ea şi p e rso an ă), e ste p o lid e te rm in a tă (d e p in d e de p a rticu la r ită ţile g e n e tice , so m atice , m o ra le sau so c ia le ale p e rso an e i vâ rstn ice ) şi p re su p u n e d e fic ie n ţe care au un ca ra c te r re lativ (e vo lu ţie n e lin iară , bazată pe îm b u n ă tă ţir ile co m p e n sa to rii).

P e rso a n e le vâ rstn ice su feră o se rie de m o d ifică ri şi în ceea ce p rive şte ro lu rile lor. Ele se d e za n g a je a ză tre p ta t din ro lu rile so c ia le active şi ad o p tă a lte ro lu ri p asive (de d e p e n d e n ţă ) sau co m p e n sa to rii p re cu m ce le de vă d u v, bun ic, p e n sio n a r, v o lu n ta r. în a in ta re a în vâ rstă p re su p u n e m ai d e gra b ă p ie rd e re a u n o r ro lu ri, d ecât

a ch iz iţ io n a re a unora noi (de e xe m p lu , ro lu l de soţ, ro lu l de p erso an ă activă), p re su p u n e p ie rd e re a co n siste n ţe i ro lu rilo r (de e xe m p lu , rolul de p ărin te îş i p ie rd e din co n ţin u t).R e tra ge re a din a ctiv ita te a p ro fe sio n a lă re p re zin tă o sch im b a re m ajo ră de sta tu t şi rol în v iaţa unei p e rso an e , iar so sire a ace stu i m o m e n t p o ate co n stitu i un fa c to r m a jo r de stre s ce d e te rm in ă tu lb u ră ri de ad ap tare . S e m n ifica ţia re trage rii d in a ctiv ita te şi a d a p ta re a la noua s itu a ţie d ep in d de a titu d in e a faţă de m u n că, starea de să n ă ta te , s itu aţia f in a n c ia ră , re la ţiile cu cei a p ro p iaţi. P e n sio n are a p o ate co n stitu i o etap ă de criză sau o p erio a d ă de „ sch im b a re p la n ifica tă " (d e zvo lta re a sau co n tin u ita te a u n o r in te re se şi a n tic ip a re a u n o r noi ro luri d isp o n ib ile în fa m ilie şi co m u n ita te ). T u lb u ră rile d e te rm in a te de p e n sio n a re şi ap o i ch ia r „m o a rte a so c ia lă " a in d iv id u lu i a fe cte a ză m ai d e gra b ă b ărb a ţii d e o a re ce ace ştia su n t m ai to ta l an g a jaţi în activ ita te a p ro fe sio n a lă în tim p u l v ie ţii active d e câ t fe m e ile (ace ste a su n t a n g a ja te în p ara le l în a ctiv ită ţi casn ice , în care se pot tra n sfe ra to ta l d upă p e n sio n are ), în m ed iu l u rb an o am e n ii tin d să su p o rte m ai greu m o m e n tu l p e n sio n ă rii d e cât cei din rural d e o a re ce în p erio a d a ad u ltă s-au d e d ica t e x c lu s iv a ctiv ită ţii p ro fe sio n a le (în rural în ce ta re a a ctiv ită ţii nu se re a lize ază n ic io d a tă b ru sc şi co m p le t).

Pen tru ca e xp e rie n ţa p e n sio n ă rii să a ibă e fe cte n e g a tiv e cât m ai red u se e ste n e ce sa r ca as iste n tu l so cia l să in te rv in ă p re ve n tiv prin p re gă tire a p sih ică a v â rstn icu lu i p entru acce p ta re a ideii de p e n sio n a re şi d im in u a re a h a lo -u rilo r n e g a tiv e ale p ie rd e rii s lu jb e i. De ace ea , vâ rstn ic ii

ţfiă'Sărif în a/nu/Hj

pot fi a ju ta ţi să îş i co m p le te ze agen d a să p tă m â n a lă cu a lte g e n u ri de a ctiv ită ţi: im p licare a lo r în C e n tre le de zi p en tru p e rso a n e v â rstn ice , p artic ip a re a la p ro g ra m e le C e n tre lo r, im p licare a în activ ită ţi de vo lu n ta ria t, activ ită ţi p ra ctice , activ ită ţi re cre a tiv d istra ctive , activ ită ţi cu ltu ra l-e d u ca tiv e (a n iv e rsă ri, e xcu rs ii, să rb ă to ri re lig io a se ,e tc). Cei re ce n t p e n sio n a ţi pot fi în d ru m a ţi să-ş i ad u că co n trib u ţia la so lu ţio n a re a u n o r p ro b le m e so c ia le avân d în v e d e re e xp e rie n ţa a cu m u lată şi p e rsp e ctiva d o b â n d ită . La vârsta se n e ctu ţii re la ţiile cu cei ap ro p iaţi (so ţ/so ţie , co p ii, n ep o ţi, fra ţi, su ro ri, p rie te n i) p re zin tă a n u m itep a rticu la rită ţi şi c re sc în im p o rta n ţă d e o a re ce sch im b ă rile care a p a r în ceea ce p rive şte starea de să n ă ta te , n ive lu l e co n o m ic şi ro lu rile so c ia le so lic ită re su rse le fiz ice şi p s ih o lo g ice ale p e rso a n e i şi d uc la cre şte re a v u ln e ra b ilită ţii sa le .D acă până nu d e m u lt se in sista pe as iste n ţa in stitu ţio n a lă , în p re ze n t acce n tu l cad e pe în fiin ţa re a C e n tre lo r de Zi care au ca sco p p re ve n ire a ,

p ăstra re a in te g ră rii so c ia le şi fa m ilia le , st im u la re a a ctiv ism u lu i restan t, u tilizare a în d e zvo lta re a v â rstn ic ilo r activ i.C e n tre le de zi fa c ilite a ză şi în cu ra je a ză le g ă tu rile in te ru m a n e , oferă p o sib ilita te a v â rstn ic ilo r de a so c ia liza , de a se im p lica în v ia ţa co m u n ită ţii, de a fi puşi în va lo a re , atât ei ca in d iv izi, cât şi e xp e rie n ţa lor, de a se s im ţi utili iar prin a ctiv ită ţile pe care le d e sfă şo a ră , stim u le a ză p a rtic ip are a p e rso a n e lo r v â rstn ice la v ia ţa so cia lă îm b u n ă tă ţin d sp e ra n ţa la v ia ţă .

P ro te ja re a p e rso a n e lo r vâ rstn ice re p re zin tă o p rio rita te d e o a re ce p ro b le m e le cu care se co n fru n tă ace astă ca te g o rie de vâ rstă îi a fe cte a ză nu n um ai pe vâ rstn ic i, ci şi pe co p iii şi n ep o ţii ace sto ra .

Cons. Daniel G heorghe

RÂSUL - UN REMEDIU PENTRU MINTE SI CORPm

M -am h o tărât: d ivo rţe z !- De ce ?- Ieri am a ju n s târz iu acasă şi a

a ru n ca t cu fa rfu rii d up ă m ine. De zece ani fa ce asta şi m -am să tu ra t !

- Şi de ce te -a i h o tă râ t ab ia acu m ?- Pen tru că ase ară m -a n im erit...

C ică un sco ţia n şi n e va stă -sa intră în tr-u n re sta u ra n t şi co m a n d ă două po rţii de m ân care . La un m o m e n t dat, ch e ln e ru l vă zâ n d că d o a r sco ţia n u l m ân ca iar so ţia stătea şi se u ita la el, se ap ro p ie şi în tre b ă :

- D o am n ă, d ar d u m m n e a v o a stră de ce nu m â n ca ţi? Nu vă p lace m â n ca re a ?

- Ba da îm i p lace , ră sp u n d e d o am n a , d ar aşte p t să te rm in e so ţu l m eu de m ân cat să -m i îm p ru m u te p ro teza .

(/l ă s ă rii în aniarcj

Un cu p lu m erge a cu m aşin a pe un d ru m de ţară fără să-ş i sp u n ă un cu vân t. O d iscu ţie a n te rio a ră se tra n sfo rm a se în ceartă şi nici unul d in tre ei nu vo ia să se dea bătut. T re câ n d prin d re p tu l unui g ra jd cu m ăgari, cap re şi p o rci, so ţu l în tre b ă sarca stic :

- N ea m u ri d e -a le ta le ?-D a, ră sp u n se fe m e ia , so cri şi

cu m n aţi!

Doi a rd e le n i la o raş su n t cazaţi în tr-u n hotel la eta ju l 20, iar liftul nu m erge . Se ap u că ei să u rce pe scări. Pe la eta ju l 5, Ion către G h e o rgh e :

- G h e o , am să îţ i z ic ceva...- Lasă-m ă în a m ă ră c iu n e a m ea, îm i

zici când a ju ngem ...D upă în că v re o 7 eta je , Ion:- G h e o , tre b e să-ţi zic ceva...- Lasă-m ă Ioane, îm i zici când

a ju n g e m , acu' lasă-m ă în pace!în fa ţa uşii, G h e o rg h e către Ion,

g â fâ in d ca o lo co m o tivă :- la zi acu m a ce vo ia i să -m i zici.- A m u itat ch eia la rece p ţie !Se ap u că ei să co b o are . D upă vre o 5

eta je , Ion vre a să zică ceva.- Lasă-m ă în p ace. îm i zici jos!A lte 7 eta je , Ion vrea să sp u n ă ceva,

G h e o rg h e îl o p re şte e n e rvat. A ju n g s le iţi la re ce p ţie , Ion:

- M ăi G heo , tu ch ia r nu ştii de g lu m ă ?

La casa de n eb u n i :N eb u n ii se p lictise a u să stea în ace la şi loc şi d ecid să m işte o sp ic iu l; îm p in g o oră îş i dau b lu ze le jo s şi le aşează în tr-u n co lţ ; d upă o oră, v in e fe m e ia de se rv ic iu şi ia h a in e le ; un n eb u n se în to a rc e :- Ba o p riţi-vă că nu se m ai văd h ain e le!

C u lm e a cru zim ii: - Să baţi un căţe l de u stu ro i, ia r el să te m uşte .

O barză d u ce a un b ătrân e l în cioc: B ătrâ n e lu l către barză:

- Hai, re cu n o a şte că n e-am rătăcit!

Doi vâ n ă to ri erau u n d eva, în tr-o p ăd u re . La un m o m e n t dat, unul d in tre ei se p ră b u şe şte la p ăm ân t, fără su fla re , cu o ch ii d aţi p este cap . C e lă la lt sco a te re p e d e ce lu laru l şi su n ă la Sa lva re .

- P rie ten u l m eu a m urit. Ce să fa c? strigă el în re ce p to r. La care o p e rato ru l răsp u n d e :

- M ai în tâ i, ca lm a ţi-vă şi eu o să vă ajut. A cu m să ne as igu ră m că e în tr-a d e v ă r m ort. Se lasă tă ce re a , după care se au d e zgo m o tu l unei îm p u şcă tu r i. D upă care , tip u l p une m âna pe te le fo n şi zice:

- O K şi acu m ce fa ce m ?

T re i beţiv i pe o ca le fe rată :1: - Beee! Ce de scări are b locu l ăsta! 2: - Ce rece e b a lu stra d a asta bă!3: - L in işte , băi, au ziţi? V in e liftul!

C e le 7 m in u n i a le co m u n ism u lu i:1. T o a tă lu m ea avea de lucru.2. Deşi to a tă lu m ea avea de lucru ,

n im en i nu m u n cea .3. Deşi n im en i nu m u n ce a , p lan u l se

fă ce a p este 100% .4. Deşi p lanu l se fă ce a p este 100% , nu

p utea i cu m p ără n im ic.5. Deşi nu g ă se a i n im ic de cu m p ărat,

to ată lu m ea avea de to ate .6. Deşi to ată lu m ea avea de to ate ,

to ţi fu rau .7. Deşi to ţi fu ra u , n ic io d a tă nu lipsea

n im ic.

a ^ v o 4 t < M v w e /

S EC R ET E C U LIN A R E

(/lâ'S'ăr/f în am urg/

Pentru o m ai bună o rg a n iza re şi d e sfă şu ra re a arte i cu lin a re , su n t m ulte se cre te pe care vi le îm p ă rtă ş im şi vo u ă .

1. Legum ele şi fructe le îşi păstrează mai m ult din valoarea nutritivă dacă se fierb în apă clocotită, sărată;

2. Spaghete le vo r fi mai gustoase dacă în apă în care se fierb adăugăm o foaie de dafin;

3. Blatul de tort se coace în prim ele 5-10 m inute la foc iute, apoi la foc dom ol, ceea ce îi va asigura o creştere frum oasă;

4. A luatul pentru tarte va fi mai fin şi mai gustos dacă adaugi în com poziţie m ăr ras;

5. Căpşunile fo losite pentru decor trebu ie strop ite cu alcool sau coniac, ca să-şi m enţină savoarea sau culoarea;

6. în gh eţată preparată în casă nu va avea cristale de gheaţa dacă adaugi în com poziţie câteva picături de zeam a de lăm âie;

7. Nucile pentru um plutura prăjiturilor, se am estecă cu a lbuş şi zahăr;

8. După ce aţi tocat v inete le şi nu aţi pus încă uleiul, adăugaţi un gălben uş de ou crud. V o r căpăta un gust mai bun;

9. Pentru ca, conopida să nu se înnegrească la fiert, se pune în apă , în a in te de fierbere, o bucăţică de zahar;

10. Nu arunca pâinea veche. Ta ie-o în bucăţele m ici, adaug-o într-un vas cu unt, usturoi şi ierburi proaspete şi apoi introdu la cuptor. Vei obţine crutoane pe care le adaugi în fe lurile preferate de m âncare;

11. Dacă vrei să obţii un sos alb savuros, pune în interiorul lui un m iez proaspăt de nucă;

vo u ă . U nul din se cre te le reu şite i, este să fo lo se şti in g re d ie n te de ca lita te şi răm ân e d o a r să le pui în va lo a re .

11. Dacă vrei să obţii un sos alb savuros, pune în interiorul lui un m iez proaspăt de nucă;

12. Zeam a de varză m urată, atunci când este fo losită la acritul c iobelor, mai întâi se fierbe separate într-un vas cu o ceapă, se spum ează, abia apoi de adaugă la ciorbă;

13. Ciorba de faso le verde sau uscată va fi mai arom ată dacă i se adaugă o linguriţa de zahăr;

14. Salata de vinete va avea o savoare deosebită dacă încorporăm în ea usturoi în loc de ceapă;

15. Friptura nu se sarează înainte de a fi pusă la grătar, pentru ca substanţele nutritive din ea, sub influienţa sări se elim ină;

16. Când se fierb legum ele proaspete sarea, se pune totdeauna la în ceput - la legum ele uscate sarea se pune cu câteva m inute în a in te de a fi gata fierte, pentru a nu se întări;

17. La prepararea du lceţu rilo r se fo lo sesc num ai vase em ailate; pentru prepararea siropulu i, se pune zahărul să se dizo lve în apă rece şi num ai după aceea se dă în fiert;

18. M ăm ăliga nu va face cocoloaşe dacă, în a in te de a pune m ălaiul la fiert, se stropeşte cu apa rece;

19. M irodeniile cele mai potrivite pentru preparate le din peşte sunt:dafin , ienibahar, cim bru, coriandru , tarhon, piper, cu işoare şi pătrunjel verde;

(/l ă s ă rii în aniarcj

( ^ z f m ( £ S k m e f c

"Fru m o asă" doam nă în fie care zi !!!

Coafura şi vârsta

Se spune că frum useţea vine din interior, însă nu trebu ie să fim indiferente nici de cea exterioară. Odată cu trecerea an ilor ne trebu ie un plus de tinereţe, de atitudine, de o coafură care să avanjeze vârsta.

Coafura este unul din e lem entele cheie ale în făţişării noastre: în funcţie de form a sa, ne poate îm b ătrân i sau ne poate da un aspect tineresc. Ceea ce dă un aer bătrânicios sunt liniile prea geom etrice şi tapatul perfect "cim entat" cu fixativul de rigoare. în acest caz părul pierde din m işcare şi viaţa. Din contra, tunsorile în scara, bretonul, o tunsoare fran jurată, toate dau m işcare părului şi o alură mai tinerească.

M ai m ult d e cât atât, o sch im b a re rap id ă a lo o k-u lu i se p o ate o b ţin e d o a r p rin tr-oco afu ră nouă. Şi, e ve n tu a l, a d o p ta ­rea unei tu n so ri cu părul scu rt. A ce sta se în tre ţ in e m ult m ai uşor, dă o a lu ­

ră se xy şi p u n e în v a lo a re fru m u se ţe a o b ra zu lu i. C âte va şu v iţe pe ceafă şi u re ch i sp o re sc fe m in ita te a , a co m p a n i- in d u -se p e rfe ct cu un o b ra z fin , d e licat.

Cea m ai m are g re şe a lă pe care o poţi fa ce e ste să nu-ţi dai se am a că tim p u l tre ce şi sch im b ă rile su n t in e v itab ile . De la păr până la m ach ia j, h a in e şi co m p o rta m e n t, to tu l tre b u ie a d a p ta t cu cât m ai m ultă d e licate ţe , astfe l în c â t să se p o trive a scă n o u lu i sta tu t, şi n u m e ro a se fe m e i s im t că ab ia acu m în t in e re sc , că e ste m o m e n ­tul să se sch im b e .

Fii în c re ză to a re , g ă se şte un stil care să te a v a n ta je ze , în că lze şte -ţ i cu lo are a p ăru lu i, h id ra te a ză -l, g ă se şte o tu n s o a ­re p o triv ită . Nu e xag e ra cu m ach ia ju l. Cu cât e ste m ai p u ţin , cu atât e ste m ai b ine.

R en un ţă la g ră sim i sa tu ra te , m ăn ân că m ai puţin , a le ge su rse le s la b e de p ro te in e , co n su m ă p e şte să p tă m â n a l, d ar şi nuci şi se m in ţe , iar zah ăru l să scad ă d in d ieta ta. în fe lu l acesta tră ie şti m ai să n ă to s şi-ţi p ăstre zi to n u su l ca la t in e re ţe .

Ai grijă de fru m u se ţe a ta pentru a fi în form ă în fie care zi !!!P re zen ţa d u m n e a v o a stră ne o n o re ază în fie ca re zi, aţi avu t în cre d e re în noi şi

vo m m e rge m ai d e p a rte îm p re u n ă ....A ţi d e m o n stra t că su n te ţi o fo rţă p u te rn ică cu în a ltă d isc ip lin ă c iv ică , o am e n i de n ăd e jd e la b in e şi la rău.

Până atu n ci să fiţi să n ă to ş i, fe ric iţ i şi să vă b u cu ra ţi de fie ca re z i..... !!!Ani Roşu

în n u m ăru l v iito r vă a şte p tă m cu a lte m a te ria le in te re sa n te din a ctiv ita te a n o astră . Vă aşte p tă m cu su ge stii şi m a te ria le pe care le p u teţi tr im ite pe ad resa m ail a n a _ ro su 2 0 0 1 @ y a h o o .co m

Surse informare-foto, Internet

IniM*nn IMTEW»

ISSN 2285 - 5777