CENTRUL ANTIC

Forul lui Traian I Columna lui Traian / Forul lui Cezar / Forul lui Augustus / Forul lui Nerva / Forul lui Vespasian / Forul Roman / Palatinul / Colosseum / Arcul lui Constantinperioada tfirzie a Republicii şi in timpul irnperiului, cei cu stare isi construiau v ilae, locuinte mad, desfäşurate pe mai multe terase, cu gradini decorate cu lacuri, lantani ş i statui. Acelaşi recensamant inregistra 1790 de palate şi case individuale, construite indeosebi pedep4ea. Artisti ai tuturor popoarelor au fost adusi sä lucreze Ia Roma.Grandoarea Romei a atins apogeul in perioada dintre domnia lui Vespasian şi cea a lui Hadrian (70-140).In secolul al III-lea, un mare incendiu a distrus numeroase cladiri. Desi s-aPalatin şi in jurul lui. reconstruct mult, a inceput o perioada deFORURILE IMPERIALE din zona forurilor 'And la zidul lui Sutele de monumente. In perioada decădere. Dupd invaziile barbare, forurileSplendorile Romei antice Aurelian, ale cărui vestigii le vedem ş1 imperials, Roma devenise un oras şi Palatinul, cu splendidele sale palate, auIncepem itinerariul in centrul antic cu astazi. Poporul de rand locuia in cladiriForurile Imperiale, , pentru ca apoi sa mad, multietajate, cu mai multeimpresionant prin monumentele şi prinintinderea sa. 0 descriere din secolul alfost ldsate in ruins. In Evul Mediu şi inperioada Renasterii sau lust din ruinetrecem la Forul Roman, la vestigiile de pe apartamente, cladiri numite insulae, IV lea semnalează ca in oraş se aflau materiale de constructie pentru ridicarea Palatin şi la Colosseum, departandu-ne avand la parter ateliere şi pravalii. in cloud circuri pentru cursele de care, in noilor cladiri, car peste uncle structuri de punctul de plecare din Piazza Venezia. secolul I d.Ch. existau in Roma 46.600 de care puteau intra 180.000 de spectatori, care mai erau utilizabile, s-au constructInsulae. Domus-uri. Vitae. Roma astfel de constructii. Cetatenii bogatiantics era un oras imens, intinzandu-se locuiau in case individuale, dontus-uri. In(loud amfiteatre gigantice, trei biblioteci,11 terme (bai publice), 36 arcuri debiserici sau fortarete. Zona a devenitpasune, cameo vacino, iar pe stanciletriumf din marmura şi 420 de temple Capitoliului (monte caprino), pasteau4" Forurile imperiale, Forul Roman §i Palatinul (Matt L., 1952). Monumentele din Forul caprele. Abia in secolul al XIX-lea s-au

FORUL LUI TRAIAN

Cel mai recent dintre foruri. Din PiazzaVenezia, V ia dei Fori Imperiali strabate zona fostelor foruri imperiale de la nord-vest la sud-est. Pornind din Piazza Venezia, primele vestigii pe care le intalnim apartin Forului lui Traian, cel din urma construit dintre forurile imperiale, dar i cel mai maret eel mai impresionant. Pe partea stanga a strazii vedem resturi de coloane din basilica lui Traian, iar dincolo de Via Alessandrina, Columna §i vestigiile pietei comerciale,Mercato Traiani.Desi vestigiile forurilor imperiale pe care le vedem azi in situ sunt extrem desarace, ne propunem sa facem o descrieredestul de detaliata a infatisarii for de altadata (folosind documentele scrise si arheologice), pentru a ne putea imagina in cat mai mare mdsura maretia si splendoarea lor.

Opera lui Apolodor din Damasc. Forul lui Traian a fost proiectat de Apolodor din Damasc, eel care a realizatşi podul de peste Dundre, de la Drobeta. Inceput de Traian in anul 113, acest forum a fost terminat de Hadrian. Era eel mai mare si eel mai frumos dintre forurilei mperiale. Era constituit dintr-oesplanade dreptunghiulard imensa (300 x185 m), care avea pe laturile lungi ate oex edra. Aceste laturi erau flancate de-a lungul for de portice, pe al caror acoperis erau statui aurite de cai. In mijlocul esplanadei se afla o admirabild statuie ecv estrd a lui Traian, din bronz aurit. La intrarea in esplanade era postat un magni- fic arc de triumf cu trei deschideri, ridicat de senat in 116, anul mortii lui Traian, pentru a comemora victoria lui asupradacilor. II vedem reprodus pe monede, incununat de un car cu vase cai, in care se afla imparatul incoronat de Victorie.

Basilica Ulpia. La capatul nord-vestic al esplanadei se afla B asilica Ulpia, dispusä transversal, cu cate o absidd pe laturile scurte. Coloanele care delimitau nava centrals, inalte de 10,65 m, erau din granit cenusiu. Urmätorul rand de coloane, ceva mai scurte, era din cipollino. Bazilica avea cinci nave.In spatele bazilicii, lipite de zidul ei, se aflau doud biblioteci, una latind si alta greacă. Intre acestea, in mijlocul unei cut-0 interioare, se afla Columna. Scarf duceau pe acoperisul bazilicii si al bibliotecilor, de unde puteau fi privite reliefurile columnei. Sub imparatul Hadrian, forul a fost completat cu un tern- plu dedicat lui Traian (Divus Traianus).

In fats celor trei intrari ale bazilicii Ulpia se aflau trei statui ale impäratului, ale caror baze cu inscriptii s-au pastrat pans in zilele noastre. Este posibil ca Traian sa fi fost reprezentat in trei ipostaze: ca genaral, cu armura, ca functionar civil, in toga, şi ca Pontifex Maximus, cu capul acoperit, on in nuditate eroica.Mercato di Traiani. Aläturi de forum se afla plata comerciala, Mercato di Traiani (Hala lui Traian), care repeta forma semicirculard a absidei bazilicii. Din aceasta plata au rämas vestigii mai consistente. Vastul edificiu se ridica in paliere, construit din cardmida pe sase etaje. Se observe golurile usilor ferestrelor cu ancadramente de travertin, care apartineau pravaliilor şi birourilor.Vestigiile pe care le vedem suntSingurul monument intact. Columna lui Traian este singurul monument din for care a supravietuit aproape intact. Impresia pe care o produce este si astazi foarte puternica. Este un fits cilindric, lucrat in marmura de Paros, cu diametrul de 3,25 m la \rad si 3,65 m la baza, inalt de 29,78 m, compus din 18 tamburi. 0 bands in spirala reprezinta 155 de scene din cele doua razboaie dacice, cu peste2.500 de figuri. Inaltimea benzii este de0,9 m la bald si creste treptat pan g la 1,25 m la varf. In varful columnei se afla la inceput un v ultur de bronz , inlocuit apoi cu statuia lui Traian, care a fost la randul ei inlocuita, in 1587, cu statuia de bronz a Sf eintului Petru. Baza cubica a columnei, decorate cu trofee, adapostea urna de our cu cenusa lui Traian, care a dispärut in ti mpul invaziilor barbare. In interior este sapata o scars spirals.

40 Columna lui Traianuficiente pentru a ne da seama degrandoarea constructiei.Turnul Militiilor. In spatele Halei lui

Traian se ridica Turnul Militiilor, onstruit de papa Grigore al IX-lea in ecolul al XIII-lea, denumit de traditie

Treus rnul lui Nero, fiindca de pe acest loc pectivul imparat ar fi privit incendiulcare a mistuit Roma.Inscriptia de deasupra u0i spune casenatul poporul roman au dedicat acest monument lui Traian si la 0AI-sit adaugA:reprezentati de asemenea construind drumuri, ridiand intarituri, strAnga'ndnutret pentru cai, actiuni care le asigurau„pentru a ardta pans la ce inältime dealul a fost taiat spre a face loc unei astfel de constructii " . Se crede ca aceasta se refersla inältimea pintenului din colina Quirinal, care a fost excavat pentru a nivela locul in care a fost construit Forul lui Traian si Hala lui Traian.

Scenele pe care le reprezintä columna au folosit ca izvor Comentariile lui Traian, referitoare la cele doud rdzboaie dacice, lucrare care din pdcate nu ni s-apdstrat. De asemenea, au servit ca modeleschitele executate pe campul de luptar pentru a fi folosite la realizarea picturilor ce urmau sä fie purtate in procesiunea triumfald, asa cum se obisnuia la Roma.Redarea desfasurdrii razboaielor dacice scoate in evidentd superioritatea armatei romane datoritä conceperii rationale a diferitelor actiuni, disciplinei si hämiciei soldatilor. In afard de scenele in care suntdesfdsurarea cu succes a luptelor.Imaginea impiratului. Impäratul apare ca find capul care dirijează toate actiunile. El este reprezentat in scene de adlocutio (adresăndu-se soldatilor), in scene de sacrificiu, ca de exemplu inainte de trecerea Dundrii in cel de-al doilea räzboi dacic, cănd sacrifice lui Jupiter un juncan in fata podului construit de Apolodor din Damasc, ca si primindu-i pe soldatii care ii aratä capete de daci tdiate sau pe dacii ingenuncheati inaintea lui, implordndu-i mila.Detalii. Firul narativ. Detaliilereproduse in reliefurile columnei ne oferd cunostinte despre echipamentul militar, viata de tabãrä, tehnicile de asediu, componenta etnică a armatelor.Istorisirea incepe cu reprezentarea unei tabere romane pe malul Dundrii, pazita de sentinele, aprovizionatà cu ajutorulin luptä directs cu inamicul, romanii sunt

Detaliu de pe Columna lui Traianbrircilor. Romanii tree Dunarea in primulrazboi dacic pe un pod de pontoane, in timp ce un zeu personificand fluviul sprijind podul.Scenele de luptd infatisează inclestäriale infanteriei cavaleriei, atacuri asupra fortaretelor asediate, capitularea

inamicilor in fata imparatului.Se face o selectie semnificativa a evenimentelor celor mai importante, naratiunea este coerentd, structuratä in etape usor de inteles. Reliefurile erau pictate, iar armura lui Traian era aurita,favorizand fixarea privirii asupra sa.Dacii, cu stindardele for cu capete de lup cu gura deschisa, sunt redati cu figuri mai rudimentare, dar mult mai evoluati deck ceilalti barbari din nord. Ei au catapulte, asezările for sunt fortificate si aparate, dau pradd focului asezările pe care nu le mai pot mentine populatia fuge in munti spre a continua rezistenta.numai baza, care se afla in muzeele Vaticanului. Ea este decorata cu apoteoza cuplului imperial, Antoninus Faustina, o admirabild compozitie, si cu o parade

military ocazionata de funeraliile oficiale(decursio), realizata intr-un stil diferit, care a fost denumit barocul antonin. Se pare ca fusul acestei coloane nu avea decoratii, iar deasupra se afla o statuie.

TRAIANIn scena intinsä a capitularii dupeprimul razboi, Decebal in extremaAlaturi de columna lui Traian se inaltä biserica S. Nome di Maria (1738), siTraian (Marcus Ulpius Traianus, 53-116, impärat intro 98-116) era fiul unui om de vaza de origine hispanica. Tata! sau indeplinise functii importante, intre care si cea de guvemator in Siria.

Traian si-a inceput cariera in armata,ca tribun militar in Siria, apoi in armata de la Rin, de unde a venit la Roma, indeplinind diferite magistraturi sub Domitian. A fost guvemator in Hispania, apoi in Germania.

In anul 97 a fost adoptat de imparatulNerva, caruia i-a urmat la conducerea imperiului, incepand din anul 98. Ducand o politica ofensiva, Traian a merit mult limitele imperiului, acesta atingand in timpul sau cea mai mare extindere. Dupe ce a cucerit Dacia (101-

102, 105-106), a supus Armenia siintreaga Mesopotamie, ajungand pans la Golful Persic.In interior a condus statul cu multainfelepciune, intr-o buna intelegare cu Senatul, spre deosebire de Domitian (81-96), care instalase un regim monarhic absolutist, inlaturandu-i pe senatori din treburile publice, chiar executandu-i pe unfi dintre ei.

Comportarea lui Traian a fost multhaudata. Plinius cel Tana:- (62-113), scriitor care a ajuns consul, spune in panegiricul lui Traian (discurs care elogia in fata senatului faptele imparatului) ca acesta nu s-a situat pe sine deasupra legilor, ci s-a supus singur legilor. Poetul Martial (40-104), apreciind diferenta dintre domnia lui Traian si cea a tut Domitian, spune:

„A ici nu-i nimeni domn, ci imparat, Un senator mai drept decat oricare, Ce de pe malul Styxului adus-a

L a el acasa iarasi adev arulCe/ din topor, neparf umat pe par." (citat de Hannestad, 2, pag.12)

Traian a intronat pacea interns, a luat masuri pentru dezvoltarea agriculturii, comerfului pentru asigurarea securitatii pe carte de comunicatie. El a dezvoltat un sistem de asigurari sociale denumit alimenta, care fusese creat de Nerva. In cadrul acestui sistem se preleva o parte din veniturile marilor proprietati agricole, cu care se ajutau cool/I din familia saiace, se inzestrau fatale acestor familii, se asigura hrana color saraci. Sistemul a continuat si sub imparatii urmatorL

Traian a realizat o mulfime de

constructii valoroase: forul care ii poarta numole, columna, termele, un nou apeduct (Aqua Traiani), podul peste DunSre de la Drobeta, o noun sosea intro Beneventum Brundisium, arcul de triumf de la Beneventum, un nou port la Ostia, ca si la Ancona si Centum- caelle (Civitavechia). S-a preocupat indeaproape de buna administrare a provinciilor.

Toate aceste calitati si realizari ale luiTraian au facut ca senatorii sa salute instalarea viitorilor imparati cu urarea„sa fii mai fericit decat Augustus si mar bun decat Traian."dreapta, in spatele dacilor ingenuncheati,sty pe o stance ridicata la nivelul stindardelor cu capete de lup, intr-o atitudine demna, cu o mans intinsä inainte, intr-un gest de salut usor condescendent, dominand scena tot atat de mult ca si impäratul Traian, care st y in mijlocul insotitorilor sai in partea opusă.

La sfarsitul celui de-al doilea razboi, and orice speranta a fost spulberata, Decebal este infatisat infigandu-şi pumnalul in piept, iar dacii care nu au reusit sa fuga sunt reprezentati sinucigandu-se in masa.

Reliefurile columnei ii reprezinta pe daci ca un adversar puternic demn, facand din victoria romanilor un triumf cu atat mai mare.

Monument propagandistic. Columna lui Traian este o opera originals, din care s-au inspirat alte trei similare: columna lui Marcus Aurelius, care exists Inca, cea a Iui Arcadius si cea a lui Theodosius, ridicate la Constantinopol, care nu ni s-au pastrat. Ea este un monument de arty

istorică propagandistică tipica pentruperioada imperiului. La Muzeul deIstorie Nationale din Bucuresti se poate vedea de aproape copia intregii columne.coColoana Iui Antoninus Pius. 0 alts lumna, cea a lui Antoninus Pius (138-161), nu are rol istoric-propagandistic, ci uh nul onorific, fata de omul pasnic, bland, otarat sau chibzuit, care fusese acest

Im -drat. Din aceasta coloane a ramaslangd ea, S. Maria di Loreto (1507).In continuarea forului lui Traian se afla Forul lui Caesar, al lui Nerva si Forul lui Vespasian sau al Neil.

FORUL LUI CAESARSub semnul zeitei Venus. Forul lui Caesar avea forma unei marl curti alungite, de 150 x 43 m, Ia capatul careia se afla templul zeitei V enus Genitrix (Creatoarea), din care Caesar pretindea ca ar descinde prin intermediul lui Eneas (fiul lui Anchise şi al Venerei) si al fiului acestuia, lulus. Templul adapostea statuia Venerei (opera a sculptorului Archesilaos) şi avea Ia intrare o statuie ecvestra a lui Caesar.

Forul lui Caesar, din care se mai vad astazi doar cateva resturi ale porticului care II inconjura si cateva coloane din templu, cuprindea şi spatii comerciale. El a fost terminat de Augustus, care a inceput apoi sa ridice complexul care ii va purta numele.

FORUL LUI AUGUSTUSSub semnul lui Marte. Forul lui Augustus masura 118 x 125 m. Laturile lungi erau flancate de colonade, iar in capatur dinspre nord-est se afla templul lui M ars Ultor (Marte Razbunatorul), gratie caruia Augustus i-a putut pedepsi pe asasinii lui Caesar.

58 RomaCentrul Antic 59

CAESARHemiciclurile. In capatul dinspre templu al esplanadei se aflau douaprintre zei. In anul 42 I.Ch., Senatul I-a declarat zeu: Divus Caesar.Caius Julius Caesar (100 i. Ch. - 44I. Ch) aparrinea unei familii de patricieni care pretindea ca se trage din lulus, fiul lui Eneas (ai carui parinti au fost, dupe

'agenda, Anchise zeita Venus).In 82 i.Ch., Caesar se casetoreste cu fiica lui Cinna, fruntas al popularilor si dusman al lui Sulfa, ceea ce it pune pe Caesar in conflict cu acesta din urma. Pentru a scapa de mania lui Sulfa, Caesar pleaca in Asia Mica, unde se distinge in luptele impotriva lui Mithridates. Dupa aceea a urmat studii in Rhodos.

in anul 70 i.Ch. iii incepe carierapolitica la Roma, indeplinind diferite magistraturi ca apropiat al taberei popularilor. In 60 i.Ch. incheie o infelegere cu Crassus si Pompei, denumitä primul triumvirat. Obtine succese marl in luptele din Galia, Britania si Germania, care ii maresc popularitatea la Roma.

Pane in anul 51 I.Ch. cuceresteintreaga Galie, fapt ce ii da prilejul scrierii admirabilei lucrari Comentarii de bello Gallico.Vesnicele contlicte dintre optimati sipopulari duc la framantari politico continue. Acestea, impreuna cu gloria lui Caesar in Galia si cu moartea lui Crassus, in anul 53 i. Ch, duc la

inf rânge apoi pe f iul lui Mithridates in A sia Mica, rav ine la R om a .i apoi pleacã in S pania, unde ii inv inge la Munda, in 45 I.Ch., pe f ill lui Pompei, punând astf el capat raz boiului civil.

In 49 i.Ch., Caesar f usese numit deS enat dictator, in 46 I.Ch. dev ine dictator pentru z ece ani, iar in 44 i.Ch., dictator pe v iata. El este comandantul tuturor armatelor, dispune de f inantele statului, decide asupra pacii sau raz boiului, recomanda candidatii pentru alegeri de magistrati.

Mentionám ca traditia republicans

prev edea CS senatul poate acor'cla puteri ex traordinare in conducerea statului unei persoane care dev ine dictator numai in caz uri ex ceptionale: raz boaie, rascoale, calamitati si numai pentru maxim case luni.

Pe f angă calitatile de care a dat dov ada ca om politic, organiz ator si conducator de osti, Caesar s-a distins si in domeniul literatudir Dintre lucrärile sale ne-au ram as din pacate num ai doua: Comentarii de bello Gallico si Comentarii de bello civili. In prima, el prez inta cu dstulá obiectiv itate

hemicicluri acoperite, folosite ca Ali delecture. In hemiciclul din stanga se afla un grup statuar care il reprezenta pe Eneas cu fiul sau, lulus, de mans, şi tatal, Anchise purtat pe umar, päräsind Troia, grup care este cunoscut din mai multe copii şi din picturi. Alaturi erau statuile regilor din A lba L onga si ale unor membri de frunte ai gintei Julia. In hemiciclul opus se afla o statuie a lui R om ulus, flancata de regii R om ei oameni de vază ai Republicii.

Cella templului. In cella templului lui Marte Razbunatorul erau plasate trei statui: in mijloc, Marie Rdz buncitorul, in armura complete cu cununa de stejar, la stanga sa, V enus, şi la dreapta, Caesar, care purta o stea pe frunte ca semn al divinizarii. La patru luni dupe moartea lui Caesar, in timpul unei sarbätori a lui Venus Genitrix, strabuna gintei, a fost vazuta pe cer o comets, o zi intreaga. Multimea a interpretat fenomenul ca un semn ca fostul dictator isi ocupase locul

Vestigii ale Forului lui AugustusFrontonul templului. Pe frontonul templului, reprodus pe un relief care a fost descoperit, Marte este in mijloc, cu bustul gol, la dreapta sa se afla V enus si Romulus, acesta in chip de pastor sezand pe o stance, iar la stanga, Fortuna, cu cornul abundentei, şi Roma, costumata ca amazoana, sezand. In colturi erau culcate personificarile Tibrului si Palatinului, zona in care Romulus a intemeiat Roma.

Vestigiile Forului lui Augustus. Asa cum A ra Pacis (Altarul Pacii) a fost dedicat pacii aduse de Augustus, forul a fost dedicat victoriilor sale şi de aceea templul a fost inchinat lui Marte Rázbunatorul şi a devenit sediul sedintelor consacrate problemelor de pace şi rdzboi.

Forul era aparat catre cartierul de locuinte Subura de un zid lung de 450 m si inalt de 30 m, pentru a evita propagarea incendiilor. 0 parte din zid este vizibild si azi, impreuna cu cateva coloane ale templului lui Mars Ultor.

destramarea triumviratului si laapropierea lui Pompei de senat, care, in52 i.Ch. it numeste consul sine colega.La instigarea lui Pompei, care lupta pentru a avea in man y toata puterea, senatul it demite pe Caesar, in 49 i.Ch. din functia de guvemator al Galiei comandant al trupelor de acolo.

Caesar trece Rubiconul cu trupele sale, infra in Roma si declanseaza razbolul civil impotriva lui Pompei si a Senatulul Dupa ce it invinge pe Pompei la Farsala, in Grecia, in 48 i.Ch., ocupa

Alexandria si o sprijina pe Cleopatra impotriva fratelui ei, Ptolemeu al VIII-lea pentru ocuparea tronului Egiptului.

cucerirea Galiei, iar in cea de-a douajustif ica inevitabilitatea raz boiului civil pe care l-a declansat. A ceasta din urma lucrare are un caracter mai apologetic.

Conv ingerile republicane, care mai ex istau in buns m asura in societatea romans, au f acut ca dictatura lui Caesar sa nu f ie acceptata de unii, in ciuda incontestabilelor sale realiz ari. Intro cei cu puternice convigeri republicane s-au af irm at Caius Cassius L onginus si Marcus Junius B rutus. A cesta din urma a initiat asasinarea lui Caesar, la 15 martie 44 T. Ch.

AUGUSTUS latifundiarul cel mai important al Romei.

El a cheltuit insa in beneficiul statuluisume atat de man, Inc& la moarte ii

cu cea m ai gre y pedeapsa cunoscuta de societatea romans: damnatioAugustus (Caius Octavianus Thurinus, iar dupa adoptiunea de catre Caesar, Caius Julius Caesar

fost inscrise tale patru virtuti cardinalsale lui Augustus: virtus, clementia,justitia, pietas.

ramasese doar o mica parte a imensei sale bogatii. In Momumentummemoriae, condamnarea memoriei,stergerea oricaror amintiri despreexistenta lor. Augustus a stiut sa-siOctavianus; 63 i.Ch. – 14 d.Ch.) era Pacea adusa de Octavian era Ancyranum se spune Ca suma pe care a impuna cu un tact deosebit viziunea si

dintr-o familie aristocrats. Tata' sau benefits pentru toate categoriile dat-o tezuaurului, plebei si soldatilor obiectivele, lasand impresia 0 pastreza fusese senator, iar mama era sora lui sociale, de la membri clasei senatoriale hasati la vatra era de 2,4 mid. sesterli. o seama de traditii republicans, foarte

Julius Caesar. In 45 i,Ch., a fost adoptat si cavalerilor, carora le dadea posibilitatiCu toata marinimia lui, Augustus nu a agreate de popor in timpurile vechi.de acesta ca mostenitor principal. crescute de imbogatire, pan g lafost un inger sau un inocent. El a qtiut

Augustus a facut studii de literature, retorica si filosofie, avind ca dascali

multimile carora le oferea grau /a prat redus, astfel incat nimeni nu i s-a

Din tot ce a facut, istoria a pastratsa isi invinga dusmanii, pe care i-a /ovit doar faptele luminoase ale lui Augustus.reputafi ganditori greci.A participat alaturi de Caesar la razboaiele din Africa si Hispania. Dupeasasinarea Jul Caesar (44 i.Ch.), a facutimpotrivit, toti fiind partizanii noii ordini siai traiului sigur. Armatei, care asigura Pax Augustana, i s-au oferit de asemenea conditii mai mult deaf

In Forul lui Augustus exists scum un Antiquarium, in care se afla macheta forului si unele vestigii arhitecturale.

Domitian in 97 si tenninat de Nerva. El era intercalat intre Fowl lui Augustus si Fowl lui Vespasian, de unde si numele de

o intelegere cu Lapidus si Marcus satisfacatoare.intreFowl lui Augustus si Fowl lui Forum Transitorium. Aveao formaAntonius (al doilea triumvirat), Desi politica extema a lui Augustus Traian se afla Casa dei Cavaleri di Rodi, dreptunghiulara alungita, cu colonada pe impartindu-si cu acestia provinciile era defensive, el recomanda ndu-le vechiul sediu al Cavalerilor ordinului SI laturile lungi si cu templul Minerv ei in imperiului. urmasilor sai sa nu isi extinda mai mult loan din Ierusalim, care adaposteste capat. Fowl lui Nerva a fost dedicat

In anul 32 i. Ch., Octavianus infra inconflict cu Marcus Antonius, pe care it invinge un an mai tarziu la Actium. Dupa acest eveniment este numit in fiecare

an consul cu puteri exceptionale.stapanirea, imperiul sau a continuat sase extinct& atingand aproape limitele maxime.Augustus a intocmit o lists arealizarilor sale, pe care dorea sa ovestigii din for si din templul lui Marte.Domnia lui Augustus. Domnia lui Augustus se caracterizeaza prin impor- tante lucrari executate nu numai in forul

Minervei ca protectoare a meseriasilor instalati in cartierul Subura, vecin cu absida tcmplului sail

Din Forum Transitorium ne-au ramasFara de domnia lui Caesar, care inscrie pe piaci de bronz care sa fie care iipoarta numele, dar şi in Fowl doua colo g ne si antablamentul dedevenise dictator pe viata cu puteri asezate la intrarea in mausoleul sail de Roman, unde a renovat o multime de deasupra ]or, cu foarte frumoasa nelimitate militare

si civile, Octavianus a pe Campul lui Made. Placile originale, constructii, si pe Palatin, unde a ridicat decoratie arhitecturald şi sculpturala in restaurat organismele republicane, cuprinza nd Res Gestae, nu s-au templul lui Apolo. In Campul lui Marte a basorelief, si fragmente dintr-o friza

repuna nd in drepturi in primul randsenatul, cu care a impartit, cel putin aparent, guvemarea. In notate salepastrat, dar s-a gasit o copie a textuiuifor gravata pe peretii templului Romei si al lui Augustus de la Ancyra, din fostaconstruit Ara Pads (Altarul Pacii, p. 136)şi propriul sau mausoleu. A fost largacceptata afirmatia 0 Augustus a gasitreprezentand legenda Minervei, inalta de0,775 m, facand parte dintr-un ansamblu care la origine depasea lungimea de 400autobiografice Res Gestae (Fapteimplinite), e/ spune ca in activitatea sanu s-a bazat pe potestas (foga), ci peprovincie Galatia, actuala Ankara dinTurcia. Acest text, denumitMonumenturn Ancyranum, dezváluieRoma din caramiddmarmurd.Insi alasat-o dinm, real izat in perioada 81-96. Toate acestea le vedem in situ.auctoritas, autoritatea pe care i-a dat-o realizärile si gandirea imparatului acelasi timp se observe orientarea

indeplinirea nenumaratelor servicii roman, fumizand o serie de informatii diferitelor opere catre afirmarea FORUL PACII

aduse patriei. Este de remarcat insa 0 interesante, definitorii pentru divinizärii lui Caesar si a originii proprii (FORUL LUI VESPASIAN)

avea intotdeauna alaturi de el armata. Octavianus. de nature divin g , ca flu al lui Caesar, ca si Forul lui Vespasian a fost construit dupa

I anul 27 i. Ch., senatul i-a acordatAstfel, urmatorul fapt ilustreazãinsusirea unor titluri care ii aduc putereavictoria din anul 71 asup ra iudeilor i setitlul de Augustus (cal slavit printr-opietatea si modestia sa.Se spune 0 in

deplina şi exclusive: Princeps, Augustus,compunea dintr-o

pia ta pat etainaltare divine) si de Princeps Senatus(primul intre senatori, primul intro egali),anul 27 i.Ch. au fost ridicate la Roma 80de statui din argint, care it reprezentauPaterPatriae, Pontifex Maximus.

inconjurata de portic şi un

templu al zeitei

datorita Oa interne, Pax Augusta, pepe Octavianus in picioare, in carul deC ultivareadivimpäratilor ca trimisi aiPax (Pacea), destinat sa adaposteascacare a instaurat-o dupa multe decenii delupta sau pe cal. El le-a indepartat si, cuinitatii pe pamant va continuatimpulin totprada Inata dupa distrugerea templului luirazboaie civile, cu masacre si banii batuti din materialul topic, a adus Imperiului. Solomon din Ierusalim.

nedreptati. Mai tarziu a primit titlul de ofrande de aur in templul lui Apolo, in In templu sau atasatä lui era biblioteca

Pontifex Maximus (sef al religiei de scat) numele sau si al color care 1-au onorat FORUL LUI NERVA Pacis, in care erau plasate multe comori

si de Pater Patriae . Pe sediul senatului a fost plasat un scut de aur pe care aucu statui.Augustus era omul cel mai bogat Si _ IForumftransitorium. Forul lui Nerva,aduse din Ierusalim si opere de valoare

rul de tracers, a fost inceput deale artistilor greci.62 Roma Centrul Antic 63

40 Forul RomanFORUL ROMAN pe un soclu din travertin puternic indltat,Strilucirea de altadati. Tristele ruine dand constructiei o alura maiestuoasä. 1. Templul lui Antoninus

ale Forului Roman *i ale Forurilor Coloanele şi arhitrava au fost pastrate

*i al Faustinei;Imperiale nu ne prea ajutd sa ne de la vechiul templu, impreund cu• r 5 4 k 2. Arcul lui Septimius

descrise de seriitorii antici şi clocotul Faustina ex S (enatus) C(onsulto) —

3. Templul lui Saturn;imaginam splendoarea constructiilor inscriptia Div o A ntonino et Div a — Pt P Severus;

vietii publice de aici, cu aprigele dueluri divinului Antoninus şi divinei Faustina, '-'-'

4R Or . .Templul Concordiei;oratorice, cu straduintele plebeilor pentru prin decret al Senatului. Biserica nu se ), 5. Templul lui Vespasian;obtinerea de drepturi politice, cu lupta poate vizita.Porticus Deorumcontinua dintre „optimati "şi „populariAntoninii. Perioada i mpdratilor Consentius;cu lupta permanents pentru putere, cu Antonini (Nerva, Traian, Hadrian, g,.•. . . /

7. Templul Dioscurilor;mdretele procesiuni care sarbatoreau Antoninus Pius, Marcus Aurelius), dintre

triumful impäratilor pentru extinderea şi 92 şi 180, a fost una dintre cele mai. . 8. Templul Vestei; 9. Casa Vestalelor;

apararea imperiului roman. prospere a Romei. Du pd cucerirea Daciei

10. Biserica Sf. CosmaFoml Roman era situat intr-o vale şi S iriei, imperiul atinge extinderea sa i Damian;aflata intre dealurile Capitoliu şi Palatin. maxima, sporind afluxul de bogätii catre I Mal 11. Templul Venerei *i al

Aceasta vale, initial mlaştinoasă, Roma. Starea economics, inzestrareadenumita cloaca m ax im a, a fost drenata arhitecturala *i urbanistică infloresc in • !

la inceputul erei republicane printr-o intregul imperiu. Atat in Roma, cat şi i , Romei (Biserica Santa Francesca Romana).

canalizare care colecta apele de ploaie diferitele provincii, vedem astazi 0

din zona Capitoliului şi Palatinului şi vestigiile unora dintre aceste marl care functioneaza şi astazi. Initial, Forul realizari. 1Roman a fost loc de schimburi de pro- 'svu,

duse, pentru a deveni apoi piata publics.Intrarea in Forul Roman. Intrarea in 4' Biserica San Lorenzo in Miranda

Forul Roman este din Via dei Fori I mperiali, marti-sambata, intre orele 9-18, duminica 9-13. in timpul iernii, orarul r este 9-15 şi 9-13. San Lorenzo in Miranda. I mediatdupd intrare, avem in stanga templul lui •A ntoninus .i al Faustinei, ridicat de imparat in anul 141 şi dedicat imparateseiFaustina. Dupa moartea imparatului, la numele Faustinei s-a adaugat şi numele sau. In secolul al XI-lea, templul a fost transformat in biserica, dandu-i-se .numele San Lorenzo in Miranda. In 1602, i se fac modificari in stil baron Se crede ca aici a fost condamnat la moarte Cele 10 coloane corintice ale

pronaosului, inalte de 17 m, sunt •monolite, lard caneluri, executate din cipolino. Ele au bazele *i capitelurile lucrate din marmura alba şi sunt instalate

augurs texperti in divinatie) anuntau 9 Arcul lui Septimius Severus.Ba silica Aemilia . Ii n partea dreapta a Via sacra. Forul avea o formainträ rii in forum vedem vestigiile aproximativd reptunghiulark cu axe

vointa zeilor. In interior era decorate cu Basorelief pe baza uneia dintrebazi icii Emilia (Aemilia), fondatä in longitudinala orientate vest-est, de sub valoroase basoreliefuri si statui. Secole coloanP anul

179 i. Ch. de consulul Paulus Capitoliu (extrema vestică) pans la arcul de-a randul ea a fost folositd ca biserica, Thus, cel care a cucerit Macedonia, lui Titus (extrema estica). Constructiile se A fost refacutä in forma initiald in anul

invi igfindu-1 pe regele Perseu la Pydna, intindeau de-a lungul Caii Sacre (Via 1930. Usile de bronz pe care le vedem in 1 18 i.Ch. Basilica avea o lungime de Sacra), care sträbätea forul de la un capdt sunt copii, originalele find mutate de

100 m, f atada avand un portic cu douà la altul. Boromini la biserica San Giovanni in

le, marginit de un sir de incaperi Curia. Mergand pe Via Sacra in Laterano (p. 83). i..,.

inate comertului. Interiorul era dreapta spre Capitoliu, vedem, alaturi de In fata Curiei se aflä Lapis Niger, onivedestimp irtit in patru nave prin coloane din

bazilica Emilia,Curia. Este o cladire place mare de marmura neagrä, carema Lnufa africand si din cipollino. A fost asemandtoare unui hambar, intre putinele acoperea un loc considerat a fi dem olata aproape total in timpul Rena- care au eamds intregi, construita initial de mormantul lui Romulus.

terii , furandu-i-se marmura pretioasà. Tulius Hostilius, dupe care i s-a dat Arcul lui Septimiu Sever. in dreapta izilica era folositä pentru adunki numele de Curia Hostilia, märita de Sulla vedem A rcul lui Septimiu Sever, ridicat in

pub rice, activiati administrative si juri- in anul 80 i.Ch., restaurata de Caesar si anul 203 in onoarea impäratului şi a fiilor

die . Planul de constructie al bazilicilor a apoi de Domitian in secolul al III-lea sai, Caracalla si Geta. El are o lungime de ,

fost preluat de primele Muse crestine. d.Ch. Aici se intrunea Senatul, si tot aici, 23,27 m, o adancime de 11,20 m si o

compozite, fixate pe baze sculptate cu basoreliefuri reprezentand soldati romani care duc in captivitate soldati parti legati

numeroase statui de personaje ilustre Rostra a fost sediul unor dueluri oratorice aprinse in timpul rdzboaielor civile si a

unde trimite ploile necesare semä- naturilor. Era asimilat cu zeul grec Cronos, tatal lui Zeus si al altor zei.

3,5 metri, separate de coloane dorice. Nivelul al doilea avea probabil coloane ionise. In interior, tabulariul era strabatut

in lanturi. Remarcam o buns calitate a diferitelor conflicte politice. Templul Concordiei. In spatele arcului de o galerie malts de 10,50 metri si lata

executiei tehnice. Careers Mamertinä, situatä in spatele lui Septimius Sever si cu spatele care de 7 metri.

Intregul atic al arcului este ocupat de oarcului lui Septimiu Sever, poartaCapitoliu se afla templul Concordiei,Deasupra primului nivel al tabulariului inscriptie cu litere din bronz aunt, care amintiri lugubre. Ea a fost sapatä in rocs construit in 337 i.Ch. pentru a celebra a fost construit in secolul al XII-leamentionează numeroasele titluri aleimparatului si spune ca Senatul si dintre patricieni si plebei, dupa adoptarea legilor licilene, si refacut

Palatal Senatorial, care a fost apoi marit la sfarsitul secolului al XIV-lea sipoporul roman i-au inchinat lui si „celor legendar al Romei, de origine Sabina in vremea lui Augustus (10 d.Ch.). El are restaurat in secolul al XVI-lea de catre

mai buni şi mai viteji principi " (fiii sai) (641-616 i. Ch.). Mai tarziu, regele intrarea pe una din laturile lungi, marcata Giacomo della Porta si Girolamo acest arc, „pentru ca au instaurat Servius Tulius i-a adaugat dedesubt una si de un portic. Sant prezente astäzi doar Rainaldi, care 1-au imbracat cu o fatada in stapanirea romans si au largit imperial mai oribild. Aceasta nu avea scar y si trei coloane. Cella sa, de mari dimensiuni stil Renastere catre piata Capitoliului (p.

poporului roman, prin marile for virtuti,inlauntru si in afara".prizonierii erau coborati printr-o gauradin plafon. Acolo erau strangulati(45 x 74 m) nu a servit pentru cult, ci pentru sedintele Senatului. Mai tarziu,

35). Astazi el adaposteste primariaRomei. Arhivoltele celor trei deschideri ale dusmanii statului, ca de exemplu Tiberius a folosit-o ca muzeu, pästrand Bazilica Iulia. Vis-a-vis de bazilica

arcului sunt decorate in basorelief cu complicii lui Catilina, care Meuse diverse aici sculpturi grecesti, atat de apreciate la Aemilia, in ceea ce se numeste Piazza del

Victorii, alegorii ale anotimpurilor si ale incercari sa is puterea in mod fraudulos si Roma in timpul Imperiului. Foro, vedem ruinele baz ilicii Julia, care fluviilor. pe care 1-a demascat in discursuri celebre Alaturi de templul Concordiei, tot cu era sediul justitiei civile. Construita de Zonele dintre arhivoltele deschiderilor Cicero. Tot aici a pierit Iugurtha, regele spatele catre Capitoliu, se afla templul lui Caesar in anul 46 i.Ch., bazilica Iulia era laterale si inscriptia aticului sunt decorate Numidiei, invins de Marius, ca si V espasian, iar langa el, Porticus Deorum un edificiu vast, cu doua etaje de arcade cu patru relief uri (doua pe fiecare fat a- a Vercingetorix, capturat de Caesar dupa ce Consentium, cu cele 12 coloane care se deschise si un plafon plat din lemn arcului) reprezentand scene din razboiul i-a räsculat pe gali impotriva romanilor. vad si acum, dedicat celor 12 mari zei deasupra pärtii centrale. Acolo era Joe

impotriva partilor: asedii ale unor orase,batalii si adlocutio (cuvantareaPrizonierii erau executati in ti mp cetriumfatorul asupra for urea pe Capitoliucare figurau in timpul serbarilor publice si care trebuiau consultati inainte de a se

pentru patru curti de justitie. Edificiul continea, de asemenea, mici incaperiimparatului catre soldati). Nivelul tehnic pentru a aduce sacrificii lui Jupiter. Aici a lua once hotarare importantd. El a fost pentru negot (tabernae).

al decoratiei sculpturale este scazut,redarea detaliilor este rudimentar y , figurile sunt greu de deosebit. Calitateaicestor reliefuri este cu mult mai slabs deck a celor de pe bazele coloanelor, pe care le-am semnalat.fost incarcerat si SJ. Petru. In solul carcerei este o fantand care, dupa legend a- , a izvorat miraculos si i-a permis Sfantului Petru sa ii boteze pe temnicerii

sai, Procesus si Martinianus. DeasupraCarcerei Mamertine s-a constriut o micareconstruit in 367 d.Ch.Tabularium. In spatele templuluiConcordiei, templului lui Vespasian si a Porticului Deorum Consentium se ridica pe Capitoliu impresionantul edificiu,

denumit Tabularium. El a fost construitPiazza del Foro este locul forului initial, care servea ca piata comerciala si loc de adunare in perioada republicana. In piata se afla Coloana lui Focas, ultimul monument ridicat in forum in

608, in onoarea imparatului rásariteanSub fiecare din cele patru panouri se biserica, San Pietro in Carcere. de Sulla in anul 78 i.Ch. in partea estica a Nichifor Focas, care a donat Pantheonul afla sate o band a- ingusta cu basoreliefuri Templul lui Saturn. Pe partea opusä a Capitoliului, cu fatada spre Forul Roman bisericii, in perioada in care Imperiul de reprezentand procesiuni, prada, captivii, Viei Sacra se afla templul lui Saturn, pe care it inchide in capätul sail vestic, Räsarit reusise sa cucereasca Italia. In

şi ele de slabs calitate, cu figuri care se inaugurat in 497 i.Ch. si refacut in 42 devenind un element de organizare a varful coloanei trona statuia de bronz repeta in mod schematic. Se apreciaza Ca i. Ch., unul dintre cele mai importante din ansamblului. Axa lui lungă, de 70 m., este aunt a imparatului Focas. In apropierea este o perioada in care stilul marii traditii Roma antics. In el a fost depus in timpul perpendiculars pe axa lungă a bazilicii coloanei se afla statuia ecvestra a lui a reliefurilor narative este in decadere. lui Caesar tezaurul statului, cuprinzand Emilia. Tabulariul a servit la pastrarea Constantin si cea a lui Domitian.

Rostra. In stanga arcului lui Septimiu 19 tone de aur, 114 tone de argint si 30 de legilor şi tratatelor de stat (tabulae), Anaglypha Hadriani. Langd coloana Sever se afla Rostra, tribuna de la care se milioane de sesterti (moneda romans). adapostite anterior in templul lui Saturn. lui Focas se afla si doua panouri de rosteau discursurile. Ea a fost ridicata in Cele zece coloane de granit ale lui, pe Tabularium a fost ridicat deasupra unor marmurd sculptate, A naglipha Hadriani.

338 i.Ch., renovata de Augustus in 31i. Ch., dupa lupta de la Actium, şi decoratä cu ciocurile de metal de la pupa si prora corabiilor egiptene distruse si cu care le vedem azi, dateaza din secolul alIII-lea d.Ch.

Saturn era protectoral semanaturilor, zeu al adancimilor terestre ascunse, de

substructii monumentale, inalte de 15 m, Si avea doua nivele, din care s-a pastrat numai unul. La primul nivel se \rad 11 arcade mari, inalte de 7,5 metri si late de

Ele au fost asezate probabil candva pe balustrada care inconjura Rostra. Pe una dintre fetele panourilor sunt sculptate o scroard, un berbec si un taur. In

ceremoniile publice se fácea acest triplu sacrificiu, numit Suovetaurilia. Pe fata opusă sunt scene din activitatea lui Hadrian şi o scend care evocă probabil o alitnenta (inzestrare a fetelor sărace şi ajutorare a copiilor), realizata de Traian, ceea ce a facut ca panourile sa fie denumite mai intdi Anaglipha Traiani. Fundalul arhitectonic reprezentat pe aceste reliefuri ne arata splendoarea forului in acel timp.Tempio dei Castori. Alkuri de bazilica Iulia este templul Dioscurilor (Tempio dei Castori), construit in 484 i. Ch. pentru a comemora infringerea etruscului Tarquinius Superbus (care vroia sa-şi recastige tronul pierdut, aliindu-se cu cetatile latine impotriva Romei) şi in onoarea Dioscurilor. In noaptea bataliei de la lacul Regillus (496 i. Ch.), Dioscurii au fost vdzuti de trupele romane şi apoi au fost vdzuti de cetateni addpandu-şi caii la rantana Iuturnei (zeita

arhaia din Latium, protectoare aSanta Maria Antigua. In spatele templului Dioscurilor, catre Palatin, se biserica Santa Maria Antigua, cea mai veche biserica din for, construi% in secolul al VI-lea deasupra unei constructii pe care Caligulla o dorea sä fie un vestibul monumental către forum al palatului Flaviilor de pe Palatin. In interior are cateva fresce de la inceputul crestinismului (secolele VII-VIII), in care se armonizează arta oriental% şi arta romans.

Templul divinului Iulius Caesar. In fata templului Dioscurilor este templulinchinat de Augustus divinului Iulius Caesar (Templum Divi Iulii) in anul 29 i. Ch., ridicat pe locul unde a fost incinerat corpul lui Caesar şi unde Marc Antoniu a tinut faimosul discurs

i mpotriva asasinilor. A fost primul sanctuar ridicat la R om a pentruz eif icarea unui suv eran. Din acest templu, care era orientat paralel cu podiumul de beton care avansa in fata pronaosului pe care se afla un altar circular, situat chiar pe locul rugului.

Templul Vestei. Spre est fats de tern- plul Dioscurilor se afla templul circular al Vestei şi, araturi, Casa Vestalelor.

Vesta era o veche divinitate personificare a focului in general şi a căminului casnic, protejand f ocul vetrei, identifica% mai tfirziu cu zeita greaa Hestia. Originea divinitatilor focului de van% se afla in nevoia triburilor primitive de a mentine focul viu, pentru a evita dificila reaprindere a lui prin frecarea lemnelor.

Conform traditiei, templul Vestei a fostrealizat oda% cu fondarea cetatii. Era executat din lemn, in plan circular. El a fost reconstruit din piatrà in perioada dictaturii lui Sulla (82-79 i.Ch.). Vestigiile pe care le vedem astki provin din restaurarea facutd in anul 191, in ti mpul lui Septimiu Sever.

fantbilor şi izvoarelor, considerata a fi40 Statuie din Casa Vestalelor unclim.a tAcunna, nu alanuta t.s ,,aL III 1.,111pLu, --.e afla focul sacru şifiica lui Volturnus, divinitate patronald a

Tibrului), de la poalele Palatinului. Ei au adus populatiei vestea victoriei.Cele trei coloane prezente azi apartin reconstructiei din vremea lui Augustus (10 d.Ch.) dovedesc inspirarea din sursele grecesti. In capitelul compozit al

+ Statuile Vestalelorcoloanelor se impletesc vrejuri, ca candar simboliza prietenia legendar y a gemenilor DioscurLLfinga templul Dioscurilor se vede Ffintfina Iuturnei, azi un bazin cu un ghiză de marmurd cu inscriptie şi decor sculptural din mitul Dioscurilor. In mijlocul bazinului, placat cu marmurd pe partea interioark este un postament pe care probabil ea se aflau statuile Dioscurilor, cu caii lor, din care s-au gläsit doar fragmente. In colturile din nord-est

şi nord-vest ale bazinului sunt douldizvoare care 1-au alimentat dintotdeauna.erau pastrate diferite obiecte sacre, intrevechilor regi şi apoi a marelui preot ni de omriagrtiine siriand), hind primul

Centrul Antic bazilicii lui Maxentius sau a luicare Palladium, statuia zeitei Palas Atena, adusă dupd legends de Enea de la Troia şi care constituia o garantie pentru cetate şi pentru imperiu.

Casa Vestalelor se afla langa templulVestei şi era rezidenta vestalelor, preotese virgine care pastrau focul sacru intretinut in templu şi executau ritualurile legate de cultul vetrei. Erau alese la varsta de 6-10 ani de catre Pontifex Maximus, autoritatea religioasa supreme, şi trebuiau sä slujească Limp de 30 de ani, dupd care

primeau dreptul de a se casátori.(Pontifex Maximus). Aici se pastrau lancile sacre ale lui Marte, arhivele statului, cartile şi ustensilele rituale.

Biserica Sfintii Cosma §i Damian. In fata Casei Vestalelor, pe partea opusa a caii Sacre, se afla templul circular al lui Romulus, dedicat de Maxentius fiului sail, care purta acest nume. Arhitectura acestui templu marcheaza tendin t ele

„baroce " din perioada finalsa Imperiului. El era flancat de doua constructiiterminate cu abside, care nu se mai vadacum. Se pastrează Inca uşile originate de Templu pagan transformat in biserica.Interiorul este decorat cu admirabile mozaicuripaleo-crestine. Intrarea bile-rich se afla spre Via dei Fori Imperiali.In absida bisericii Sf. Cosma şi Damian, mozaicurile datand din secolul al VI-lea, dar mutt restaurate, it reprezinta in centru pe Iisus, in picioare. La picioarele sale curge Iordanul, simbol al botezului. De partea sa slangă, Sf Petru it prezinta pe Sf. Damian, Tanga care se afla Sf. Teodor. De partea dreapta, Sf . Pavel it prezinta pe Sf . Cosma, Tanga

Constantin. Ea a fost inceputd deMaxentius şi terminate de Constantin in315, dupd ce 1-a invins pe Maxentius in312 la podul Milvian. Edificiul avea trei nave,, cu o suprafata totals de 6.000 mp . Spre vest avea o absida cu inaltimea de37 m, in care era asezatd statuia colosald a lui Constantin ezand pe tron. Bazilica avea intrarea dinspre Via Sacra printr-o deschidere in nava

laterals. In prezent, vedem numai boltile cilindrice casetate ale uneia dintre navele Telerate, dar ele sunt suficiente pentru a ne da seams de

Preotesele trebuiau sa vegheze zi şi noapte pentru intretinerea focului sacru şibronz, flancate de antablament.douacoloaneşi uncare se afla papa Felix al IV -lea, care asfintit biserica şi tine in man y macheta ei.caracterul grandios al constructiei. Fiecare dintre aceste bolti are 20,5 m xsa-şi pastreze castitatea. incalcareaacestor obligatii le aducea condamnareala moarte.Vestalele se bucurau de onoruri deosebite, intre care acela de a fi insotitede lictori, privilegiu pe care it mai aveau doar consulii, şi li se asigura o viata materials aleasa, find deservite de slujitoare.

Casa Vestalelor, construita in secolul alVI-lea i.Ch., reconstruita de Augustus, de Nero, de Domitian şi apoi de Septimiu Sever, era foarte eleganta şi confortabila, organizata in jurul unei curti interioare. Casa avea toate dotarile necesare, rnclusiv bdi şi bucatarii. Se pot cunoaste şi acum bucatdriile, morile pentru Mina, cuptoarele. Se mai vad şi astazi statuile de vestale care decorau

curtea interioard.Casa Vestalelor a fost considerate ca prototipul mdmistirilor cre.Ftine, organizate in cu r l unei curti interioare, inconjurate pc margini de o colonada. Toate camerele de la parter se deschideau in aceste galerii. camerele private se aflau la etaj şi erau dotate cu bai şi facilitati pentru incalzire.

Regia. In fata Casei Vestalelor, cătreVia Sacra, se afla Regis, reşedinta Impreuna cu clädirea din spate,

Templum Sacrae Urbis, construita in anul73, in care erau depuse planurile orasuluişi registrul de cadastru, templul circular al lui Romulus a fost transformat, lainceputul secolului al VI-lea, in bisericaSf intii Cosma „si Damian (medici şi

Portalul templului lui RomulusIn partea de jos se afla mielul divin şi altimiei reprezentandu-i pe apostoli iesind din Ierusalim şi din Betleem. Pe bolts este reprezentat mielul divin pe tron, cartes cu sapte peceti (Apocalipsa, cap.

5), cele şapte sfeşnice, patru ingeri şi simbolurile evangheliştilor.Se observe in acest mozaic atat reminiscente ale artei antice in drapajele

şi structura personajelor, cat şi puternice influente bizantine in privinta compo- zitiilor, atitudinilor şi coloritului, incat s- a spus despre el ca este „ultimul mozaic antic la Roma şi primul mozaic bizantin". Mozaicul a fost mutt utilizat in decorarea bisericilor paleo-creştine, continuand şi extinzand la decorarea zidurilor (indeosebi a suprafetelor curbe) mozaicul utilizat de arta romans mai ales pentru pardoseala. Mai intai, divinitatea crestind are o reprezentare „apolinice, zeiască, apoi Iisus este reprezentat ca un imparat roman ş i dupa aceea repre- zentarea Sa capata fastul caracteristic monarhilor orientali. Mozaicurile i5i

insusesc particularitatile artei bizantine.Altarul principal, in stil baroc, pastreaza o veche madona bizantina'.Bazilica lui Maxentius. Lange bisericaSf. Cosma şi Damian se afla vestigiile17,5 III, cu o inaltime de 24,5 m. Ea aconstituit un model pentru arhitectii Renasterii, atunci cand au proiectat arhitectura bazilicii San Pietro şi alte capodopere.

Trei bolti care incrucipu nava centrals aveau inaltimea de 35 m. Una dintre coloanele acestor bolti a fost amplasata in piata din fata bisericii Santa Maria Maggiore, in anul 1613, sub papa Paul al V-lea. In varful ei a fost instalata statuia Sfintei Fecioare.

Santa Francesca Romana. Langd extrema estica a bazilicii lui Constantin, cateva trepte duc la biserica Santa Francesca Romana, construita in secolul al IX-lea, care incorporează o parte din templul V enerei .yi al Romei, proiectat de imparatul Hadrian, ridicat pe o platforms de 145 x 120 m a fostului vestibul al palatului lui Nero, Domus Aurea. Se spune ca proiectul facut de Hadrian a stamit aspre critici din partea arhitectului grec Apolodor, ceea ce i-a adus acestuia din urmaIondamnarea la moarte.

Templul era o constructie giganta, de105 x 48 m, cu doua celle largi de 20 m, cu terminatii absidale aşezate cap la cap, precedate fiecare de Cate un pronaos cu patru coloane. Una dintre abside,

72 RomaCentrul Antic 73

orientate spre Forum, era dedicate zeitei Roma şi adapostea statuia acesteia, iar cealaltd, orientate eatre Colosseum, era dedicate Venerei, adapostind statuia sa.

In incinta templului erau si alte statui.Un altar pe care aduceau jertfe cuplurile proaspät casatorite era decorat cu statuia Minervei.Pe frontonul de vest, din care s-au gasitfragmente, erau reprezentati in relief Marte v iz itánd-o pe R hea S ilv ia §i lupoaica alciptandu-i pe gemeni.

propagandei imparatilor Flavii, cons zit dupa moartea lui Titus, survenita in A 1. Inscriptia dedicatorie nu specified aAul ridicarii arcului, ci spune numai ca a A1st dedicat de Senatul si poporul roman AAi- ficatului Titus, fiul divinului VespasiaA.

Arcul are o singura deschidere si nueai pärtile lui centrale sunt din antichitate. In Evul Mediu, el a fost incorporal in

f ortdreata Frangipani, desch ide eacentrala find utilizata ca poarta. Arc . a fost refacut ca atare in anul 1824 si .re4 Arcul lui Titus sapte brate este reprezentat pe un piedestal ornamentat cu vultur si monstri IllUIIIII, Ill IIRIIIIGlil CICIIISIICa. re 0 killa litiera este masa de aur, cu trompetele de argint legate de ea.

Ambele panouri cu basoreliefuri din deschiderea arcului sunt incadrate de un decor vegetal elaborat, iar bolta deschiderii este lucrata cu casetoane. In

.04-- centrul acesteia, in zona cea mai malts, seafla un cadru in care apare Titus. Imparatul divinizat este purtat spre cerurie -Platfonna fostului vestibul al lui Nero afost imprejmuita cu siruri de coloane libere. Din vechiul templu a ramas pana azi o monumentala absida de beton tratata cu casetoane, pe care o vedem

acum un aspect sobru, poate mai seAerdecat in antichitate. El are o strucera asemaeatoare cu arcul lui Traian dA la Benevento (in Campania, la nord de Napoli), cu deosebirea ca nu este deer et

4f ..,.pe spatele unui vultur.Reliefurile arcului lui Titus sunt expresia artei of iciale romane care s-a dezvoltat in cursul primului secol dupa Christos, reprezentand virtutile si

langa frumosul turn romanic al bisericiiSanta Francesca Romana.Biserica Santa Francesca Romana a fost restaurata in 1216 si 1612. Deasupra altarului se afla o Madona miraculoasci, pictata in stil bizantin, atribuita dupa legends Sfäntului Luca Evanghelistul, care era pictor. In confesionar este o statuie a SE Francesca, iar dedesubt este cripta care contine mormantul ei. In absida se afla un mozaic din secolul al XII-lea, reprezentand Madona Sf inti.

cu reliefuri deck pe friza ingusta de Libcornisa si pe laturile interioare Ale deschiderii arcului. Fetele arcului au numai o decoratie arhitecturald cu coloane corintice şi cornise si s nt placate cu mannura.

Cele doua panouri de pe laturileinterioare ale deschiderii reproAuc procesiunea triumfald desfsuratd di pa victoria asupra iudeila. Pe unul diree panouri, Titus, cu o stature majestuoAid, sta in picioare intr-un car frumos

A; calitatile imparatului sub forma unor zeitati minore, ca Pax si Victoria, si

asociindu-1 pe imparat cu zeitati majore, ca Apolo sau chiar Jupiter.

Mica friza triumfalá de sub aticularcului recta si ea aspecte din procesiune si reprezinta personificarea raului Jordan, purtata pe un ferculum.

40 Via Sacra §i Arcul lui TitusIn transeptul drept este mormcintul papeiGrigore al X I-lea (d. 1378), ridicat in1584 in semn de recunostintd pentru Intoarcerea papilor de la Avignon, pe care el a realizat-o dupa cei 70 de ani petrecuti de papi acolo. Un basorelief al lui Olivieri reprezinta intrarea triumfald a papei in Roma.

In zid sunt incastrate doud pietre din Via Sacra, pe care, dupa traditie, genunchii Sf cintului Petru si-au rasat amprenta cand el s-a rugat pentru pedepsirea lui Simon vrajitorul, care i-a

impodobit, tras de patru cai, tinand in maini probabil o Tamura de laur si un sceptru cu vultur. Pe capul lui Titus se vad urmele unei cununi, tinuta de V ictoria din spatele carului. Carul eAte condus de un personaj feminin deterioi at, V irtus, alegoria vitejiei. In fata carului stau in picioare alte doud personificati : un tanar cu pieptul gol este personificarea lui Genius populi romani, iar un bark cu barbs, Genius Senatus. In fata si in spatele cailor merg cei 12 lictori ai triumfatorului, care poarta si ei cununa de

.... ... . .. . . . , ,

.1.-7%*;••

. ,. . .

. ,..uimit pe romani zburand peste forum.laur a victoriei.... --- l

Arcul lui Titus. La capdtul dinspre Colosseum al Forului se afla Arcul lui Titus, cal mai cunoscut monument al

0 alts scene reprezinta prada din templul de la lerusalim, pusa pe un fel de litiere (ferculum). Celebrul sfesnic cu

AAA....ArAAAnokii----

- , A Alyti.

sN •llef , ,,,,,s. , 1.?—\ tS

74 RomaCentrul Antic 75

PAL ATINUL(Ma-S 9-18 D 9-13, iarna intre 9-15, respectiv 9-13; casa de bilete pentruPalatin este in dreapta arcului lui Titus) Palatinul este locul unde, dupd legenda, au fost gasiti Romulus si Remus si locul sacru pe care s-a fondat orasul, locul pe care s-a construit „Roma quadrata". Unnele de locuinte primitive sapate in rock descoperite pe varful Germalus al colinei, arata ca in secolul al VIII-lea

1.Ch. aici exista un sat. Cu timpul, Palatinul- NIF1,,t( a40‘- 4*, A rco d.i • • Basi.licaasezarea s-a extins pe colinele vecine, marea masa a populatiei pardsind Palatinul, unde nu au rämas deck uncle monumente locuintele catorva familii instarite. Astazi, colina palatina este un spatiu cu multä verdeatä, in care se vad vestigiile unor palate antice. In timpul Republicii, aristocratii si-au construit aici palate, iar apoi zona a devenit un domeniu imperial. In Evul Mediu au fost construite cateva biserici si palate pc ruinele ramase.

In perioada Renasterii, Palatinul a intrat in atentia familiilor bogate. Cardinalul Alessandro Farnese, de exemplu, a amenajat pe locul palatului lui Tiberiu, in spatele Casei Vestalelor din Forul Roman, Orti Farnesiani, prima grading botanica din Europa. De aici avem o frumoasa priveliste asupra Forului Roman şi asupra orasului.

Casa Liviei. In secolul I, Augustus a locuit pe Palatin in asa-numita Casei a Liviei (sotia sa), care avea o aripa privata si un corp mai fastuos destinat receptiilor oficiale. Complexul a fost privit de-a lungul intregii epoci imperiale ca expresia felului modest de viata a lui

Criptoporticus, creat de Nero pentru a lega Domus Aurea cu celelalte palate.

Domus Aurea. Dupd incendiul din anul 64, Nero, folosindu-se de arhitectii Severus si Celer, a construit un imens palat, Domus A urea (Palatul de aur), care se extindea in valea dintre colinele Palatin, Oppius si Celium. Resedinta cuprindea doua corpuri de cladiri, avand in fata un triplu portic si un parc imens cu livezi, vii si un lac. Cladirea avea numeroase apartamente si sali de ospete. Se remarca sala octogonalei de ospete, vizibild si azi, cu o cupola mare si nise pentru paturile de ()spat. Folosind arhitecti exceptionali, Casa de Aur a lui

/S ev ernColonna, di FocaTio. di • . 4-;. " • Satumo•Emiliadi A ntonio r'austinaCosma ,„rniano •

Pt/Augustus. Casa Liviei era plasata langdcoltul sud-vestic al gradinii Farnese, iar la vest de ea era templul Cybelei.Palatium. La sud-est de Casa Liviei seNero a reprezentat o etapa importanta inevolutia arhitecturii romane, manifestand tendinte not in privinta organizärii spatiilor si constructiei boltelor.

B iqa ".Tio. di Castbre e'P011uce

aria della oTeo di estk„,

asa d. FaroV est- / LB asiliaca diMassenz io'

n,anoS. Francesca

ntiqu

• ----- ariuniintindea enormul si somptuosul palatimperial construit de Domitian in anul80. El era denumit Palatium, dupa numele colinei, si se compunea dinVestibulul casei se afla pe locul pe care il va ocupa mai tarziu templul Venerei si al Romei si apoi biserica Santa Francesca

Romana. In fata intrkii, Nero a inaltat

Giorgio in V elabr:,Isolazione tO"?

San Teodoro•Orti FarnesianiW oman•••

2• ib. di V eneree di Roma ,1 di Tito

A rco diDomus Flavia şi Domus A ugustana.In Dom us Flav ia se desfäsurau activitatile oficiale, palatul dispunand de o bazilica in care imparatul administra justitia, o said a tronului, o capeld privata

a imparatului şi un triclinium (said de

propria statuie colosala de bronz, inalta de 30 m, cu cununa solara pe cap, divinizat ca Helios (Sol). Locul acestui colos, căruia dui:6 moartea tiranului i s-a schimbat capul, este marcat astazi in

pavaj in fata Colosseului, care se crede ca

,...Tio ^diibelexfCostantinomese) care se deschidea catre doua nimfee. Domus Flavia era asezat pe douasi-a primit numele de la colosul aflat acolo.

A rco di Giano'•••Casa di L iv i/y e‘'•Tio. dkA pkollo

\//\

A ntiquarium•

•xionnii •Flavia ••-t1/4„Domus (/A ugustana,•

4.1„.4111terase denivelate, clädirile find dispuse6 in jurul unor curti cu peristil. Salatronului era acoperita cu una dintre cele mai mad bolti din ate s-au construit la Roma.Alaturi era Domus A ugustana,

Decorarea casei cu picturi stralucitoare, cu stucaturi colorate puternic, cu pietre semipretioase fixate in ziduri, i-a dat numele de Domus Aurea. Intr-una din Incaperile sale a fost gasit celebrul grup

statuar al lui Laocoon./ .•Stadio• I• ••

Circo Massimo • ■CPS0rezidenta privata a imparatului (nu a lui Octavian Augustus), cu camere dispuse pc doua etaje in jurul unui peristil.

Stadionul gi gradina de alaturi foloseau pentru festivitati gi activitati sportive.Criptoporticus. La nord-est de CasaLiviei, de-a lungul laturii sud-estice agDupa moartea lui Nero, uriasa constructie, care Inca nu fusese terminate, a fost demolata si peste ea s-au construit termele lui Titus si cele ale lui Traian. Arhitectii si pictorii Renasterii au studiat cu atentie vestigiile descoperite in acel timp.

radinii Farnese, se afla un portic lung,76 Roma Centrul Antic 77

COLOSSEUM(Ma-S 9-18, si D 9-13; iarna, intre 9-15, respectiv 9-13)Colosseum, amfiteatrul Flaviilor, fondatde imparatul Vespasianus in anul 72 şi inaugurat de fiul sau, Titus, in anul 80, este opera unui arhitect necunoscut. Colosseumul a fost ridicat pe un teren de umplutura, pe care mai inainte fusese un lac in gradinile ce inconjurau Domus Aurea, in valea dintre colinele Palatin, Celium şi Esquilin.

Cel mai cunoscut monument al Romei antice. Colosseum este una dintre cele mai importante realizari ale arhitecturii Romei antice, monumentul cel mai cunoscut. Este un amfiteatru cu o arena eliptica de 56 x 86 m, având in jur gradenele pentru spectatori, al căror contur exterior eliptic are 156 x 188 m, cu o circumferinta de 530 m şi o inältime de 48,5 m, inaltimea unui bloc cu 18 etaje. El oferea locuri pentru 50.000 de spectatori.

Exteriorul. Zidul exterior este

acoperea cu nisip. Se spune ca putea fi transformata intr-un bazin cu apd, pentru a se oferi ca spectacol adevarate batalii navale.

Interiorul Colosseului era placat cumannura si era divizat in trei paliere in care populatia isi avea locul in functie de situatia sociala. Senatorii si magistrati aveau locuri rezervate in primele rdnduri, iar impdratul avea o lojd deasupra lor.

Subteranele Colosseului, constand dincoridoare şi incaperi pentru adapostirea animalelor salbatice Si a gladiatorilor, dovedesc o organizare logica şi ingenioasa a spatiilor in vederea asigurarii aducerii combatantilor in arena. Pentru aceasta se foloseau o serie de mecanisme din lemn şi fier, elevatoare actionate de franghii pe scripeti, manevrate cu multä precizie.

In prezent, ruinele Colosseului ne ofera toate cele patru etaje numai pe jumatatea orientate ate nord-est, pe cealalta jumatate pastrand numai primele

doud nivele. Statuile din arcade nu mai

C olosseum

'

V

s4414

i j,,m-it —II --:. ra-

413 _

....

ir

"7 ral,L4,

construit din blocuri de travertin, asamblate cu crampoane. El are patru etaje, primele trei contindnd arcade ornate in ordine cu coloane de tip doric, ionic si corintic. Cele 80 de arcade ale primului nivel foloseau drept inträri, iar in interior erau urmate de galeriile de

distributie a publicului. Arcadele etajelorII i III erau ornate fiecare cu ate oexists i nici pardoseala, aka incat pot fivazute subteranele.La inaugurarea amfiteatrului, serbärile au durat 100 de zile, cu mare risipa de animale salbatice şi gladiatori.

Marian de amfiteatru se ridica statuia colosald a lui Nero, din bronz aunt, inaltà de 30 m, sculptatä de grecul Zenodoros. Gladiatorii. Pe arena Colosseului se

40 Colosseum. Vestigii ale gradenelor

4. -statuie. Nivelul al patrulea avea ziduldadeau de obicei lupte intre gladiatori sau -

plin, prezentindu-se ca o centurd. El era decorat cu semipilastri cu capiteluri corintice, iar la jumatatea inaltimii sale se vdd in fiecare travee dintre pilastri die trei console pe care se sprijineau catarge de bronz. De acestea se prindea o imensa prelate, pe care o echipa de marinari o

intre gladiatori si animale salbatice. Gladiatorii erau de obicei prizonieri sau sclavi tines. Ei erau instruiti in scoli speciale si aveau conditii de viata mult mai bune deck sclavii obisnuiti. Daca un gladiator isi dezarma adversarul, atepta de la public sau de la imparat (dace acesta

' -4%., )1b.-' _15.!!!Er----:

.—----‘1

4—.

—-4- 'Orintindea deasupra intregii deschideri,pentru a-i apara pe spectatori de ploaie sau aritä.Pardoseala arenei era din lemn §i seera prezent) sa hotarasca soarta victimei.Daca se Acea semnul cu policele in jos, aceasta insemna moartea, in timp ce policele in sus semnifica aprecierea

, .:4 .!,.,-, „ogok

..7.44c478 Roma Centrul Antic 79

valorii celui invins, care era salvat. Luptele intre gladiatori si animalele sãlbatice erau foarte apreciate de romani. Colosseum-ui si cre§tinii. In perioada persecutiei crestinilor, multi dintre ei au

capul lui Constantin, ca şi folosirea scenelor respective (de batalie, de triumf etc.) in folosul noului imparat se datorează faptului ca in vremea respective exista o mare crizA de artisti

sunt inscriptiile "Liberatori Urbis" (Eliberatorului cetatii) şi "Fundatori quiet's" (Intemeietorului linistii). Constantin a folosit aceste reliefuri pentru a ilustra propriile sale fapte : lupta

arhitecturala al arcului se afla pe fiecare fats cate douci medalioane marl, cu diametral de 2 in, deasupra deschiderilor laterale, şi cate unul pe fetele laterale, provenind de la monumente din vremea

fost dati prada fiarelor in Colosseum.care sä fi putut realiza opere originate. impotriva lui Maxentius, terminate cului Hadrian (130-138 d.Ch.). şi aici,Papii au considerat Colosseul un locArcul are o decoratie arhitecturald-victoria de la podul Milvius, si intrareacapul lui Hadrian a fost inlocuit cu acelasacru, in amintirea martirizärii crestinilor. foarte bogatd. Deschiderile sunt flancate lui in Roma ca aducator al pacii. şi pe al lui Constantin. Ele reprezinta scene de

In seara Vinerei Mari se desfasoard in jurul Colosseului o mare procesiunede coloane cu capiteluri corintice, montate pe baze sculptate cu reliefuriaceste reliefuri, capul lui Traian esteinlocuit cu acela al lui Constantin.

vanatoare: pornirea la vanatoare, sacrificiu lui Silvanus (divinitate areligioasa in frunte cu papa, care poarta o reprezentand Victorii *i prizonieri. Aceste Arhivoltele de deasupra deschiderilor pamanturilor necultivate), vanatoare de

cruce, comemorand drumul Calvarului, sculpturi sunt originate, din timpul lui arcului sunt decorate cu alegorii ale unor ursi, sacrificiu adus Dianei, sacrificiu

Rastignirea lui lisus si jertfa martirilor crestini.Constantin. A ticul arcului cuprinde in mijloc inscriptia *i aldturi de ea, defluvii etc.Medalioane din timpul lui Hadrian.adus lui Hercule, vanatoare de mistret, vanatoare de leu, sacrificiu adus luiUltimele spectacole in Colosseum auavut loc in anul 523, sub regele ostrogot Theodoric, constând numai din vanare de animate. Luptele de gladiatori au fost abolite in 438.

Meta Sudans. In piata Colosseului,inspre capatul Viei Sacra, era o lantana' construita in secolul I d.Ch., care aveafiecare parte, cate doud statui deprizonieri daci provenind probabil din forul lui Traian şi cate doud panouri decorate in basorelief provenind de pe tin arc de triumf al lui Marcus Aurelius, in care capul acestuia a fost inlocuit cu acela al lui Constantin.

Mares frizi a lui Traian. Pe feteleSub antablamentul cu frumoasä decoratie Apolo. Pe medalioanele fetelor laterale

44 Arcul lui Constantin

'WPM' ...forma unei metae (borne pe care o laterale ale aticului (la acelasi nivel c •

ocoleau carele in cursa in circus, cand faceau intoarcerea). Din acest motiv, fantana se numea Meta Sudans (Boma transpiratiei).

panourile provenite de pe arcul lui , Marcus Aurelius) si de asemenca pe

laturile deschiderii centrale a arcului a fost folosita "mareairiză a lui Traian" totalizand 18 m lungime, cu o inaltime de

ARCUL LUI CONSTANTIN 3 in, luatä probabil din forul lui Traian, cu 4'

Un monument bine conservat. In capatul Viei Sacra dinspre Colosseum se inaltd arcul lui Constantin, ridicat probabil in anul 315. El impresioneaza prin proportiile \ desăvdrsite intre diferitele sale diviziuni arhitecturale * i

scene de lupta din razboaiele dacice şi cuceremoniile triumfale care au urmat, asemanatoare celor de pe columns. I mparatul Traian apare in doua scene plasate in deschiderea centrals a arcului, fund considerate cele mai importante prin buna conservare. Arcul a fost inglobat in Evul Mediu in fortareata

dintre reliefurile frizei. Pe una dintrescene se desfasoara o lupta crancena in. ,Ifamiliei Frangipani si a fost degajat si jurul imparatului, se vad soldati romani —6 ;, :----Ii3O.1'

restaurat in 1804.Decorate preluate. In cea mai mare parte, decoratiile sale sculpturale nu sunt originate, ci au fost preluate de pe monumente mai vechi. Preluarea unor statui sau basoreliefuri de pe monumente

inaintand si un grup de prizonieri daci inlanturi. Cealaltd este o scene de adventusosirea imparatului la Roma. Traian seaffa la portile Romei, condus in cetate de

V irtus §i incoronat de V ictoria, care, tinand o ramura de palmier in mana anterioare si inlocuirea capului stanga, abia atinge pdnlantul cu varful imparatului căruia ii fusesera dedicate cu picioarelor. Deasupra celor doud scene 4..!...-: