UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINTE

CELE 21 DE LEGI SUPREME ALE

LIDERULUI

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Conf. universitar dr. ec. Hahn Rada Florina

STUDENTĂ:

Morlovea (Dragomir) Elvira Elena

2019

2

1. CUPRINS

1. Cuprins...................................................................................................... Pag.2

2. Introducere................................................................................................ Pag.3

3. Legea pragului limitativ............................................................................ Pag.4

4. Legea influenței........................................................................................ Pag.6

4.1. Cinci mituri despre leadership.................................................................. Pag.6

4.1.1. Mitul managementului........................................................................ Pag.7

4.1.2. Mitul antreprenorului.......................................................................... Pag.7

4.1.3. Mitul cunoașterii................................................................................. Pag.7

4.1.4. Mitul pionierului................................................................................. Pag.7

4.1.5. Mitul funcției...................................................................................... Pag.8

5. Legea procesului....................................................................................... Pag.8

6. Legea navigației........................................................................................ Pag.9

7. Legea adăugării de valoare........................................................................ Pag.10

8. Legea bazei solide..................................................................................... Pag.12

9. Legea respectului...................................................................................... Pag.12

10. Legea intuiției...........................................................................................

Pag.13

11. Legea magnetismului................................................................................ Pag.14

12. Legea conectării........................................................................................ Pag.15

13. Legea cercului interior.............................................................................. Pag.16

14. Legea delegării autorității......................................................................... Pag.19

15. Legea imaginii.......................................................................................... Pag.20

16. Legea acceptării........................................................................................ Pag.22

17. Legea victoriei.......................................................................................... Pag.24

18. Legea elanului........................................................................................... Pag.27

19. Legea priorităților..................................................................................... Pag.30

20. Legea sacrificiului..................................................................................... Pag.30

21. Legea momentului oportun....................................................................... Pag.33

22. Legea dezvoltării explozive...................................................................... Pag.34

23. Legea moștenirii....................................................................................... Pag.35

24. Concluzii finale......................................................................................... Pag.36

25. Bibliografie............................................................................................... Pag.38

3

2. INTRODUCERE

Am deosebita plăcere de a scrie acest referat ce are ca și subiect principal Leadershipul. Este

un subiect foarte special pentru mine, deoarece îl studiez de aproape 8 ani și am ajuns la

concluzia că, așa cum John Maxwell bine a spus, “Totul începe și se termină cu

leadershipul”.

Liderii sunt o forță, ei există dintotdeauna și sunt motivul datorită căruia am evoluat de-a

lungul timpului ca și societate. Dar, cine sunt acești lider?

Păi, în primul rând, sunt oameni ca mine și ca tine, care bineînțeles că se nasc, la fel ca

oricine altcineva. Spun asta deoarece am auzit de mai multe ori decât pot număra întrebarea:

Liderii se nasc sau se fac?

Personal, în baza studiului și experienței mele, consider că există oamenii care se nasc cu

anumite deprinderi, care dacă sunt dezvoltate, ajung să fie lideri de succes. Exact ca și acei

copii care de la vârste foarte fragede demonstrează un talent extraordinar în muzică și dacă

dezvoltă acest talent ajung să umple stadioane.

Dar, cred că aceste abilități pot fi dezvoltate și de-a lungul timpului. Dacă o persoană alege

calea dezvoltării personale, a dezvoltării inteligenței emoționale, sociale și a inteligenței în

leadership poate ajunge să își cultive abilitățile și să fie un lider cu influență. Bineînțeles că

pentru a deveni lider într-un domeniu e mult de muncă și de studiat, dar capul sus – munca

bate talentul, atunci când talentul nu muncește.

Bineînțeles că un lider dezvoltat nu va fi niciodată capabil să influențeze la fel de mult ca un

lider cu deprinderi înnăscute ce a ales să se dezvolte în această direcție. Dar, nu toți vrem să

fim lideri de națiuni și așa cum și leii au liderul lor ce este tot leu, și tigrii, elefanții și

maimuțele au lideri.

Poate că nu o să fii următorul Steve Jobs, dar dacă dorești să îți dezvolți competențele de

leadership poți ajunge să conduci echipe, departamente și chiar, de ce nu, să construiești

companii de succes.

Cred cu tărie că singura modalitate prin care putem să creștem și să ne dezvoltăm deprinderi

de orice fel este studiul. Fiecare carte reprezintă o ușă spre un mic univers, pe care dacă ai

curaj și răbdare să îl vizitezi te va îmbogăți cu experiențe minunate, îți va deschide mintea

și inima spre cunoaștere și nu în ultimul rând te va înzestra cu deprinderi noi minunate.

Fiecare carte reprezintă, într-un fel, o conversație între autor și persoana care o citește. Unii

oameni se apucă de o carte în speranța că vor găsi în ea puțină încurajare. Alții devorează

informațiile din ea ca și cum participă la un curs intensiv. Alții găsesc în paginile ei un

mentor cu care pot sta de vorbă zilnic.

Un astfel de mentor este pentru mine John C. Maxwell. Prin cărțile lui am înțeles de ce este

important să crești, să te dezvolți și am înțeles că am o responsabilitate, față de mine însumi

și fată de societate, să îmi descopăr potențialul maxim și să îmi dezvolt abilitățile astfel încât

să fiu un sprijin pentru familia mea și pentru societatea în care trăiesc.

Printre primele cărți pe care le-am studiat a fost “Cele 21 de legi supreme ale liderului” un

ghid extraordinar pentru oricine dorește să își dezvolte abilitățile de lider.

4

“Leadershipul presupune abilitatea de a face mai multe lucruri bune, nu doar unul- John

C. Maxwell”

În continuare vom discuta despre cele 21 de principii ale liderului și vom vedea că este foarte

important să încercăm să le stăpânim. Cu toate acestea în ciuda faptului ca trebuie să ne

descurcăm cât mai bine la toate cele 21 de principii dacă vrem să fim niște lideri

extraordinari, realitatea este că nici unul dintre noi nu le stăpânește pe toate. Inclusiv autorul

acestei cărți mărturisește că se descurcă mediocru sau sub medie la cinci dintre legi. Așadar,

ce ar trebui să facă un lider? Să le ignore? Nicidecum, ci să își facă o echipă de lideri. Pe

măsură ce identificăm acele capitole la care nu ne descurcăm așa de bine, unul dintre

lucrurile pe care le putem face este să căutăm oameni cu abilități mai bine dezvoltate decât

ale noastre. Ei ne vor completa abilitățile noastre și noi le vom completa pe ale lor, reușind

astfel să ne creăm o echipă de staruri. Să nu uităm faptul că, nu există situații în care un

singur individ să fie mai inteligent decât toți cei cu care lucrează la un loc.

Vremurile se schimbă. Tehnologia progresează. Cultura diferă de la un loc la altul. Însă

principiile de leadership sunt constante – indiferent că ne referim la cetățenii din perioada

modernă, la liderii din comunitatea internațională, la preoții din bisericile locale sau la

oamenii de afaceri din economia globală a zilelor noastre. Principiile de leadership sunt

neschimbate și au trecut testul timpului.

Pe măsură ce vom aprofunda cele 21 de legi, e important să nu uităm patru aspecte esențiale:

1. Legile pot fi învățate. Unele sunt mai ușor de înțeles și de aplicat decât altele, însă

fiecare dintre ele poate fi deprinsă.

2. Fiecare lege este de sine stătătoare. Legile sunt complementare unele altora, însă

nu avem nevoie de una dintre ele ca să o învățăm pe alta.

3. Legile au fiecare consecințele aferente. Respectându-le, oamenii ne vor urma.

Încălcându-le sau ignorându-le nu vom putea niciodată să îi conducem pe alții.

4. Aceste legi reprezintă fundamentul leadershipului. Odată însușite, aceste principii

trebuie aplicate în viața de zi cu zi.

Indiferent de etapa în care suntem în cadrul procesului de leadership, cu cât este mai mare

numărul de legi pe care le învățăm, cu atât vom deveni lideri mai buni. Fiecare lege este un

instrument în sine, gata să fie luat și folosit astfel încât să ne ajute în atingerea obiectivelor

și să schimbăm în bine viața celor din jur.

3. LEGEA PRAGULUI LIMITATIV

“Abilitatea de leadership determină nivelul de eficiență pe care îl are o anumită persoană-

John C. Maxwell”

Să presupunem că, pe o scară de la 1 la 10, abilitatea de a conduce a unei persoane se află

pe la nivelul 8, atunci această persoana nu poate depăși niciodată nivelul 7 din punct de

vedere al eficienței. Dacă reușește să conducă la nivelul 4, atunci eficiența acesteia nu va

depăși nivelul 3. Abilitatea de leadership a unei persoane va determina întotdeauna eficiența

și potențialul impact asupra organizației din care face parte.

5

Succesul există în stare latentă în fiecare dintre noi, dar succesul personal care nu este însoțit

de talentul de lider aduce cu sine doar o eficiență minimă. Impactul pe care îl are o persoană

depinde foarte mult de talentul său de conducător. Cu cât o persoana vrea să urce mai sus,

cu atât are nevoie într-o măsură mai mare să fie un lider bun. Cu cât o persoană își dorește

ca impactul său să fie mai puternic, cu atât influența acesteia trebuie să fie mai mare.

Leadershipul are efect de multiplicare. Capacitatea de a conduce va reprezenta întotdeauna

pragul care determină atât eficiența personală, cât și pe cea la nivel organizațional. Dacă este

puternic conturată, atunci pragul de limitare va fi situat la un nivel superior. În caz contrar

organizația va fi și ea limitată. De aceea, în perioade dificile, companiile au tendința de a-și

căuta un nou lider. Când o țară trece printr-o perioadă de criză, se alege un nou președinte.

Când o firmă nu reușește să aibă profit, este angajat un nou director executiv. Când o biserică

abia reușește să se mențină la suprafață, caută un preot nou. Când o echipă sportivă pierde

meci după meci, este schimbat antrenorul.

Relația dintre leadership și eficiență este probabil cel mai bine evidențiată în sport, unde

rezultatele sunt imediate și clare. În cazul unei organizații sportive de profesioniști, talentul

reprezintă doar foarte rar o problemă. Aproape toate echipele au jucători talentați. Problema

este leadershipul, care începe cu proprietarul echipei și continuă cu antrenorii, dar și cu câțiva

jucători mai importanți. Dacă o echipă talentată nu obține victorii, atunci trebuie analizat

modul în care aceasta este condusă.

Oriunde privim, putem descoperi oameni deștepți, talentați și de succes, care nu pot merge

însă mai departe din cauza abilităților lor limitate de a conduce. De exemplu, la sfârșitul

anilor ’70, la înființarea companiei Apple, creierul din umbră era Steve Wozniak.

Capacitatea lui de a conduce era destul de slabă, spre deosebire de cea a partenerului său,

Steve Jobs & Steve Wozniak

Sursa: https://www.zf.ro/business-hi-tech/dezvaluiri-din-arhiva-secreta-a-apple-cum-a-ales-steve-jobs-numele-companiei-9110403

S

6

Steve Jobs. Abilitatea sa era atât de mare încât a reușit să construiască o organizație de primă

clasă, care valorează extrem de mult. Acesta impactul pe care îl are Legea Pragului Limitativ.

4. LEGEA INFLUENȚEI

“Adevărata unitate de măsură a leadershipului este influența – nici mai mult, nici mai puțin

- John C. Maxwell”

Cum arată liderii? Sunt întotdeauna puternici, impresionanți și carismatici? Și cum se

măsoară eficiența unui lider? Dacă punem 2 persoane una lângă cealaltă, ne putem da oare

seama pe loc care dintre ele este un lider mai bun? Sunt întrebări pe care oamenii și le tot

pun de câteva sute de ani.

Unul dintre cei mai eficienți lideri din secolul XX

nu impresiona prin nimic la prima vedere. Când ne

vine în minte figura Maicii Tereza, ne gândim, cel

mai probabil, la o femeie mică de statură și fragilă,

care și-a dedicat viața celor năpăstuiți și săraci. Și

așa și era. Însă capacitatea ei de lider era

impresionantă, avea o influență extraordinară

asupra celor din jur. Adevărul este că, fără influență

o persoană nu îi poate conduce pe ceilalți.

Lucinda Vardey, care a lucrat cu Maica Tereza la

cartea “Calea cea mai simplă”, o descrie ca fiind “un antreprenor plin de energie, care

percepea imediat nevoile celorlalți și le rezolva, care a construit o organizație solidă, în

ciuda tuturor piedicilor, punându-i bazele și deschizând filiale în toată lumea.”

Organizația fondată și condusă de maica Tereza se numește “Misionarii carității”. Deși o

mulțime de alte ordine vocaționale din Biserica Catolică se aflau într-un declin, instituția pe

care o fondase ea se dezvolta rapid, atrăgând peste 4.000 de membrii în timpul vieții ei (fără

să includem aici numeroșii voluntari). Sub conducerea ei, adepții și-au desfășurat activitatea

în 25 de țări de pe cinci continente. Doar în Calcutta, a înființat un adăpost pentru copii, un

centru pentru bolnavii de lepră, altul pentru bolnavii în fază terminală, lipsiți de mijloacele

materiale dar și un adăpost pentru tuberculoși și bolnavi psihici. O asemenea organizație

poate fi construită doar de un lider adevărat.

Oamenii au multe concepții greșite atunci când vine vorba despre leadership. Când aud că

cineva are un titlu impresionant sau o funcție de conducere, presupun automat că persoana

respectivă este și lider. Uneori este adevărat. Însă funcțiile nu au pre multă valoare când

discutăm despre conducere.

Adevăratul leadership nu poate fi dobândit ca urmare a unui premiu obținut, a numirii într-

o funcție sau primirea unui titlu. Vine doar prin prisma influenței avute și nu se poate

transmite. Trebuie câștigat. Singurul lucru pe care ni-l poate oferi un titlu este puțin timp în

plus – fie pentru a crește nivelul de influență pe care îl avem, fie pentru a-l submina definitiv.

Maica Tereza

Sursa: https://evz.ro/extraordinara-poveste-de-viata-

a-maicii-tereza.html

S

7

4.1. CINCI MITURI DESPRE LEADERSHIP

Există o mulțime de prejudecăți și mituri în care oamenii cred atunci când vine vorba de lideri

și despre arta de a conduce. În cele ce urmează, vom vedea care sunt cel mai des întâlnite cinci

dintre ele.

4.1.1 Mitul Managementului

O concepție greșită larg răspândită este aceea în care managementul și leadershipul sunt

considerate sinonime. Până acum câțiva ani, cărțile care pretindeau că se referă la leadership

erau de fapt despre management. Diferența dintre cele doua constă în faptul că leadershipul se

referă la influențarea altor oameni, în timp ce managementul se concentrează asupra menținerii

sistemelor și a proceselor aferente. Cea mai bună cale de a testa dacă o persoană este mai

degrabă lider decât manager este să o pui să implementeze o schimbare pozitivă. Managerii pot

menține direcția dar nu o pot schimba. Pe de altă parte, pentru a determina oamenii să se

îndrepte într-o nouă direcție, trebuie să ai influență.

4.1.2 Mitul Antreprenorului

În mod frecvent, oamenii presupun că toți antreprenorii sunt lideri. Dar nu întotdeauna este

adevărat acest lucru. Antreprenorii se pricep foarte bine să identifice oportunități și să profite

de ele. Își dau seama ce nevoi au oamenii și știu cum să le rezolve astfel încât să obțină și profit.

Însă nu toți știu cum să relaționeze cu cei care îi înconjoară. Mulți simt nevoia să se asocieze

cu cineva priceput la acest aspect, fiindcă dacă nu îi pot influența pe ceilalți, atunci nu pot

conduce.

4.1.3 Mitul Cunoașterii

Francis Bacon spunea: “Cunoașterea este putere”. Dacă o persoană este de părere că puterea

este și esența unui lider, atunci poate presupune automat că cei care au cunoștințe teoretice și

inteligență sunt automat lideri. Dar nu este tot timpul adevărat. Dacă mergem la orice

universitate renumită vom vedea cercetători și filosofi eminenți, a căror inteligență este net

superioară celorlalți, dar a căror abilitate de a conduce este aproape inexistentă. Un coeficient

de inteligență ridicat nu te face neapărat lider.

4.1.4 Mitul Pionierului

O altă concepție greșită este aceea că orice persoană care se află în fruntea unei mulțimi este

automat și lider. Doar pentru că o persoană este prima, nu însemnă neapărat că e și lider. De

exemplu, Sir Edmund Hillary a fost primul om care a ajuns pe vârful Everest. De la escaladarea

sa istorică din 1953, mulți oameni “l-au urmat” în această încercare de cucerire. Dar asta nu a

făcut din Hillary un lider. El nu a fost nici măcar liderul acelei expediții, ci John Hunt. Iar când

Hillary a călătorit către Polul Sud în 1958, în cadrul Expediției transantarctice, însoțea un alt

lider, Vivian Fuchs. Pentru a fi lider, nu este suficient ca o persoană să se afle în față, ci trebuie

ca oamenii să-l urmeze în mod intenționat și să acționeze conform viziunii lui. Doar pentru că

o persoană este trendsetter – și impune sau popularizează tendințe – nu înseamnă automat că

este și lider.

8

4.1.5 Mitul Funcției

Așa cum am menționat și înainte, deseori oamenii au senzația că funcția este cea care te face

lider.

“ Nu funcția te face lider, ci liderul dă viață funcției” – Stanley Huffty

Adevărata măsura a leadershipului este influența – nici mai mult, nici mai puțin. Margaret

Thatcher, fostul prim-ministru britanic, observa: “Să fii la putere este ca și cum ești o doamnă.

Dacă trebuie să le spui tu oamenilor acest lucru, înseamnă că nu deții nici un fel de putere”.

În această situație, de ce unii reușesc să fie lideri, iar alții nu pot influența pe nimeni, oricât de

tare s-ar strădui? Cred că trebuie luați în calcul mai mulți factori, cum ar fi:

Caracterul – CINE EȘTI

Relațiile – PE CINE CUNOȘTI

Cunoștințele – TOT CEEA CE ȘTII

Intuiția – CEEA CE SIMȚI

Experiența – UNDE ANUME AI FOST

Succese din trecut – CEEA CE AI FĂCUT

Abilitate – CEEA CE POȚI FACE

“Esența puterii pe care o are influența constă în capacitatea de a-l determina pe cel de lângă

tine să se implice.” – Harry A. Overstreet

5. LEGEA PROCESULUI

„Capacitățile de lider se dezvoltă în fiecare zi, nu într-o singură zi” - John C. Maxwell

A deveni lider este un proces ce seamănă cu investițiile în acțiuni la bursă. Dacă cineva speră

să câștigă o avere într-o singură zi, nu va reuși. Atunci când vine vorba despre dezvoltarea

calităților de lider, nu există “traderi” care să aibă succes peste noapte. Cu adevărat contează

ceea ce faci zi de zi, pe termen lung. Dacă o persoană investește permanent în dezvoltarea sa ca

lider, lăsând “activele” să se multiplice, rezultatul inevitabil este o dezvoltare armonioasă în

Sursa: https://www.inc.com/leigh-buchanan/you-dont-need-to-be-a-charasmatic-leader-to-run-a-successful-business.html

S

9

timp. Deși este adevărat că unii oameni se nasc mai dotați decât alții, abilitatea de a conduce

este de fapt un cumul de talente, care în marea lor majoritate pot fi învățate sau perfecționate.

Acest proces nu are însă loc peste noapte.

Leadershipul este complicat. Are multe fațete: respect, experiență, putere emoțională, abilități,

disciplină, viziune, avânt, sincronizare – și lista poate continua. După cum putem vedea, mulți

factori care au legătură cu leadershipul sunt intangibili. De aceea liderii au nevoie de atât de

multă pregătire pentru a fi eficienți.

“Capacitatea de dezvoltare și de îmbunătățire a abilităților este cea care face diferența dintre

lideri și adepți” – Warren Bennis și Burt Nanus

Cum arată procesul dezvoltării ca lider? Diferă, evident, de la persoană la persoană. Cu toate

acestea, indiferent dacă o persoană are sau nu o înclinație naturală înspre ideea de leadership,

dezvoltarea și progresele pe care le înregistrează se vor materializa, cel mai probabil,

parcurgând următoarele etape:

Nu știu ce anume nu știu (Cât timp o persoană nu știe exact ce anume nu știe, nu poate

evolua – John C. Maxwell)

Știu exact ceea ce nu știu

Știu o mulțime de lucruri și evoluez... și începe să se vadă („În viață, secretul succesului

este să fii pregătit atunci când a venit timpul” – Benjamin Disraeli)

Avansez datorită lucrurilor pe care le cunosc (Campionii nu devin campioni pe ring – acolo

primesc recunoașterea– John C. Maxwell)

6. LEGEA NAVIGAȚIEI

“Oricine poate să țină cârma unei nave, dar numai un lider stabilește cursul” - John C.

Maxwell

Președintele companiei General Electric, Jack Welch, a

mărturisit: “Un lider bun este concentrat tot timpul...Este

mai bine să controlezi direcția decât să o lași să te

controleze”. Welch are dreptate, dar liderii care

navighează nu se rezumă doar la a controla direcția în

care merg alături de oamenii lor. Ei vizualizează în minte

toată călătoria înainte de a părăsi portul. Cunosc

destinația și parametrii necesari pentru a ajunge acolo,

știu de cine au nevoie în echipă pentru a avea succes și

recunosc obstacolele cu mult înainte ca acestea să apară

la orizont.

Leroy Eims, autorul cărții Be the leader you were

meant to be (Fii liderul menit să fii), scria: “ Un lider este

cel care vede mai mulți decât ceilalți, care vede mai departe decât ceilalți și care vede înaintea

celorlalți”.

Cu cât organizația este mai mare, cu atât liderul trebuie să vadă mai departe în viitor. În caz

contrar, corecțiile aduse ulterior vor fi mai dificil de făcut. Și dacă apar erori de navigație, vor

avea de suferit mai mulți oameni decât dacă ar călători singur sau doar alături de câteva

Jack Welch

Sursa:https://en.wikipedia.org/wiki/Jack_Welch

S

10

persoane. Dezastrul prezentat în filmul Titanic, regizat în 1997 de James Cameron, este un

exemplu relevant pentru o astfel de problemă. Echipajul nu a putut vedea suficient de departe

pentru a vedea aisbergul, iar manevrele efectuate nu au fost suficiente pentru a schimba cursul

navei, odată ce obstacolul a fost identificat, din cauza mărimii navei. Rezultatul? Peste o mie

de oameni și-au pierdut viața.

Înainte ca liderii să-și ducă oamenii într-o călătorie, ei trebuie să treacă printr-un proces anume,

care să asigure cei mai buni parametri pentru obținerea succesului:

Se bazează pe experiența din trecut. Orice succes sau eșec din trecut poate fi o sursă de

informații și înțelepciune – dacă se inspiră sau învață din ele.

Analizează condițiile prezente, înainte de a lua o hotărâre

Ascultă ce au alții de spus

Se asigură că propriile concluzii se bazează atât pe fapte reale cât și pe intuiție

“Uneori e greu să echilibrezi optimismul și realismul, intuiția și planificarea, credința și

faptele. Dar trebuie neapărat să reușești dacă vrei să fii un lider care navighează eficient.” –

John C. Maxwell

Câțiva pași simpli care să ajute în planificarea unei operațiuni și stabilirea cursului ar fi:

Planificarea cursului acțiunii

Stabilirea priorităților

Alegerea priorităților

Anunțarea oamenilor cheie din echipă

Acordarea timpului necesar pentru ca ideile să fie acceptate

Acționare

Așteptarea rezonabilă ca anumite probleme să apară

Îndreptarea întotdeauna către succes

Revizuirea planului în fiecare zi.

7. LEGEA ADĂUGĂRII DE VALOARE

“Liderii adaugă valoare deservindu-i pe cei din jur” - John C. Maxwell

Jim Sinegal este

cofondatorul și CEO al

COSTCO, al patrulea mare

retailer din Statele Unite și al

nouălea din lume. El nu pare

deloc interesat de avantaje,

căci lucrează într-un birou

simplu, mobilat în principal

cu mese și scaune pliante.

Dacă invită pe cineva la o

întâlnire la birourile

corporației, coboară până în

hol pentru a-și întâmpina oaspetele. Răspunde singur la telefonul fix și are un salariu de doar

Jim Sinegal

Sursa: https://www.bizjournals.com/sanfrancisco/news/2018/02/08/costco-co-founder-jim-

sinegal-signs-off-after-35.html

S

11

350,000 de dolari pe an, ceea ce îl clasează printre ultimii 10% în topul directorilor generali de

mari corporații.

Calea lui Sinegal către leadershipul corporatist nu a fost nici ea una obișnuită. Nu a urmat o

școală de prestigiu. Nu este nici avocat și nici contabil autorizat. În adolescență, s-a gândit să

devină doctor, dar notele sale din liceu erau mai degrabă nesatisfăcătoare. A urmat cursurile

unei universități de stat și a obținut o diplomă de calificare profesională (acordată după

parcurgerea cursurilor pe o perioadă de 2 ani). În timp ce urma cursurile Colegiului de Stat San

Diego (transformat în prezent în universitate), a ajutat un prieten să descarce câteva saltele la

un nou magazin înființat numit Fed-Mart, angajându-se apoi acolo cu normă întreagă. În

momentul în care a fost promovat, și-a întrerupt studiile, descoperindu-și, așadar cariera. În

timp și-a găsit chiar și un mentor, pe Sol Price, președintele Fed Mart. Sub îndrumarea lui Price,

Sinegal a avansat pe scara ierarhică, obținând postul de vicepreședinte executiv responsabil cu

partea de merchandising. Sinegal l-a ajutat ulterior pe Price să înființeze Price Club, iar în anul

1983 a fondat Costco, împreună cu Jeffery H. Brotman. Dezvoltarea companiei a fost rapidă.

Costco a achiziționat și a fuzionat zece ani mai târziu cu Price Club.

Experții în comerțul cu amănuntul au acordat o atenție deosebită formulei de succes a lui

Sinegal: oferă un număr limitat de produse, bazează-te pe un volum mare de vânzări, menține

costurile cât mai scăzute și nu cheltui bani pe reclame. Mai există însă ceva ce îl diferențiază

de concurenții săi care adoptă strategii similare: FELUL ÎN CARE ÎȘI TRATEAZĂ

ANGAJAȚII. Angajații Costco sun plătiți în medie cu 42% mai mult față de cei care lucrează

la principala firmă concurentă. Sinegal este de părere că dacă îți plătești bine angajații “ai parte

de oameni potriviți și de o productivitate bună”. Mai ai parte însă și de loialitatea lor. Costco

are fără îndoială cea mai redusă rată de fluctuație de personal dintre toate companiile

specializate în comerțul cu amănuntul.

Stilul de conducere bazat pe adăugare de valoare a lui Sinegal nu se limitează doar la

remunerarea angajaților, în condițiile în care depune eforturi reale pentru a le arăta oamenilor

că le pasă de ei. Are o politică a ușilor deschise cu oricine. Poartă un ecuson de angajat, are o

relație de amiciție cu toată lumea și vizitează fiecare magazin Costco cel puțin o dată pe an.

“Nici un manager și nici un angajat, indiferent de domeniu, nu se simte foarte bine dacă

șeful nu este destul de interesat să vină să îi vadă”, spune Sinegal.

Sinegal este de asemenea adeptul corectitudinii și al asumării răspunderii: “Este incorect ca o

singură persoană să-și asume meritele când e nevoie de atât de mulți oameni ca să clădească o

organizație de succes”.

Ideea de bază în leadership nu este cât de departe avansăm noi, ci cât de departe îi ajutăm pe

ceilalți să ajungă. Interacțiunea dintre un lider și adepții săi este practic o relație, iar o relație

poate adăuga sau lua ceva din viața unei persoane.

Adăugăm valoare oamenilor atunci când:

Îi prețuim cu adevărat pe ceilalți („Când o persoană trece pe o poziție de autoritate, renunță

la dreptul de a abuza oamenii” – Darryl Hartley-Leonard)

Devenim mai valoroși pentru ei – Ideea principală a conferirii de valoare pornește de la

premisa că avem ceva de valoare de adăugat.

12

Știm și ne putem raporta la ceea ce prețuiesc ei („Liderii neexperimentați se grăbesc să

conducă înainte să știe ceva despre oamenii pe care intenționează să-i conducă. Liderii

maturi ascultă, învață și abia apoi conduc” – John C. Maxwell)

Facem lucruri pe care Dumnezeu le prețuiește („Carisma te duce până la ușă, caracterul te

păstrează înăuntru” – John C. Maxwell)

8. LEGEA BAZEI SOLIDE

„Încrederea reprezintă fundamentul leadershipului” – John C. Maxwell

Cât de importantă este încrederea pentru un lider? Cea mai importantă. Încrederea reprezintă

fundamentul leadershipului. Este

liantul care împiedică organizația să

se destrame. Liderii nu mai pot avea

influență asupra propriilor oameni

dacă le înșală în mod repetat

încrederea. Pur și simplu așa ceva nu

este posibil.

Bill Clinton a fost un lider extrem de

talentat însă problemele legate de

încredere i-au subminat capacitatea

de a conduce.

„Când vine vorba despre leadership, nu merge să o iei pe scurtături, oricât de

experimentat ai fi ca și lider” – John C. Maxwell

Încrederea stă la baza leadershipului. Cum își construiește un lider încrederea? Dând

permanent dovadă de competență și de caracter, dar și relaționând. Oamenii vor ierta

greșelile ocazionale, în special dacă observă că liderul evoluează în continuare, așa că îi vor

acorda timpul necesar să se conecteze din nou cu ei. Nu vor avea încredere însă în cineva

care are minusuri în caracter. Din acest punct de vedere, chiar și erorile ocazionale sunt

fatale. Toți liderii eficienți sunt conștienți de acest adevăr. Craig Weatherup, fost președinte

fondator și CEO al Pepsi Bottling Group, spunea: „ Oamenii vor tolera greșelile oneste, dar

dacă le înșeli încrederea, va fi foarte greu să-i câștigi înapoi. Este și unul dintre motivele

pentru care ar trebui să tratezi încrederea ca pe un activ extrem de valoros. Îți poți păcăli

șeful, dar nu și pe colegii și subordonații tăi”.

Caracterul contribuie la câștigarea încrederii. Iar încrederea facilitează exercitarea

leadershipului. Acesta este Legea Bazei Solide.

9. LEGEA RESPECTULUI

„Oamenii urmează în mod natural liderii mai puternici decât ei”- John Maxwell

Ce anume o determină pe o persoană să respecte și să urmeze o alta? Calitățile de lider?

Circumstanțele? Cred că sunt valabile toate aceste variabile.

Iată cele șase modalități prin care liderii câștigă respectul celor din jur:

Bill Clinton

Sursa:https://abcnews.go.com/blogs/politics/2012/02/bill-clinton-

struggled-to-deal-with-lewinsky-affair-film-says/

13

- Capacitatea înnăscută de a conduce. Există persoane care se nasc cu o abilitate de a

conduce mai mare ca altele, cu toate acestea fiecare persoană poate ajunge să fie un

lider mai bun.

- Respectul acordat celorlalți. „Atunci când oamenii te respectă ca individ, te și

admiră. Când te respectă ca și prieten, te iubesc. Când te respectă ca și lider, te

urmează. ”- John C. Maxwell

- Curajul. „Un lider nu își merită numele până când nu este dispus din când în când ă

rămână singur. ”- Henry Kissinger

- Succesul. Oamenii respectă realizările altora, victoriile sunt greu de contrazis. Atunci

când liderii reușesc să își ducă la bun sfârșit proiectele, cei din jur îi respectă. Când

pot conduce echipa către victorie, cei care îi urmează sunt convinși că o mai pot face

încă o dată. Prin urmare, cei din jur merg după ei, fiindcă vor să facă parte și din

succesele viitoare.

- Loialitatea. Într-o cultură caracterizată de o schimbare constantă, de o fluctuație

ridicată de personal și de tranziție, loialitatea este cu adevărat o valoare.

- Valoarea conferită altora. Cea mai importantă sursă de respect pentru un lider este

hotărârea de a le schimba în bine viața celor din jur.

„Una dintre unitățile de măsură ale leadershipului este calibrul oamenilor care aleg să te

urmeze”- Dennis A. Peer.

Există întotdeauna speranță pentru un lider care își dorește să fie mai bun. Un lider de nota

7 poate că nu va ajunge niciodată de 10 – dar poate ajunge la 9. Există mereu loc de evoluție.

Și, cu cât liderul se dezvoltă mai mult, cu atât vor fi mai buni cei pe care îi atrage. De ce?

Fiindcă oamenii urmează în mod natural lideri mai puternici decât ei.

10. LEGEA INTUIŢIEI

Fiecare ființă umană posedă intuiție, mai ales atunci când vine vorba despre zona lor de

competentă. Datorită intuiției lor, liderii evaluează totul prin prisma înclinației către

leadership. Cei a căror abilitate de a conduce este înnăscută au și o intuiție foarte dezvoltată

Albert Einstein

Sursa: https://psihologiadeazi.ro/intuitia-este-forma-superioara-inteligentei/#

14

în această privință. Ceilalți trebuie să muncească din greu ca să și-o formeze și să și-o

dezvolte. Indiferent de situație, intuiția provine din două surse: o combinație a talentelor

naturale (zona de competentă a unei persoane) cu cele dobândite. Este vorba despre o intuiție

informată, care îl ajută pe lider să rezolve probleme pe care alții nu le pot rezolva.

Liderii care vor să aibă succes folosesc la maximum fiecare activ și resursă pe care le

au la dispoziție, în beneficiul propriei organizații.

„Ceea ce ești dictează ceea ce vezi”- John C. Maxwell

Liderii văd totul prin prisma înclinației pe care o au către leadership. Pun accentul pe

mobilizarea oamenilor și pe folosirea resurselor, astfel încât să își atingă obiectivele, nu pe

eforturile lor individuale. Din acest motiv sunt permanent conștienți de ceea ce dețin.

Liderii citesc oamenii, interpretarea reacțiilor pe care le au proprii oameni este probabil cea

mai importantă abilitate care ține de intuiția unui lider.

Nu în ultimul rând, liderii buni își dezvoltă abilitatea de a se citi pe sine înșiși. Poetul James

Russel Lovell spunea: “Nimeni nu poate crea lucruri mărețe dacă nu este complet sincer cu

sine însuși”.

11. LEGEA MAGNETISMULUI

Liderii eficienți se află întotdeauna în căutarea unor candidați buni. Cred că fiecare dintre

noi are o listă mentală cu persoanele pe care le-am dori în organizația noastră. Lucrul pe care

uneori îl pierdem din vedere poate, este că ceea ce obținem nu este determinat de ceea ce

vrem, ci de ceea ce suntem. În funcție de persoanele pe care le atragem, este posibil să fie

nevoie să ne perfecționăm în ceea ce privește caracterul și leadershipul.

De obicei, liderul împărtășește cu oamenii săi unul sau mai multe elemente de bază, cum ar

fi: generația, atitudinea, mediul, energia, talentul înnăscut sau abilitatea de leadership.

„Cu cât ești mai bun ca lider, cu atât mai buni vor fi liderii pe care îi vei atrage.” – John C.

Maxwell

Sursa: https://sajigroup.com/law-of-magnetism/

15

12. LEGEA CONECTĂRII

„Liderii ating inima oamenilor înainte să ceară o mână de ajutor” – John C. Maxwell

Există situații în viața și în cariera unor lideri care se transformă în momente definitorii în

ceea ce privește modul lor de a conduce. În percepția celor care îi urmează, a publicului în

general și a istoricilor, aceste momente reprezintă tot ceea ce însumează liderii respectivi.

Un exemplu foarte relevant în acest sens ar fi George W. Bush care ar putea fi caracterizat

în funcție de cele două momente esențiale pe care le-a trăit în timpul mandatelor de la Casa

Albă.

O LEGĂTURĂ CREATĂ

Un astfel de moment esențial s-a petrecut la începutul primului său mandat și i-a definit toată

perioada pe care a petrecut-o acolo. Pe 11 septembrie 2001, Statele unite au fost atacate de

teroriști, care au intrat cu avioanele în Turnurile Gemene și Pentagon. Americanii erau

furioși, dar în același timp se temeau și priveau cu nesiguranță viitorul, plângând după miile

de persoane care și-au pierdut viața.

La doar patru zile după prăbușirea edificiilor de la World Trade Center, Bush s-a dus în locul

cunoscut ulterior sub denumirea de Ground Zero. A stat alături de pompieri, de polițiști și

de cei care se ocupaseră de operațiunile de salvare. A dat mâna cu ei. I-a ascultat și a văzut

dezastrul. Le-a mulțumit celor care au lucrat acolo și le-a spus: “Întreaga națiune transmite

dragostea și compasiunea totală tuturor celor care au fost prezenți aici și au ajutat”. S-a scris

că moralul celor care mai căutau în continuare trupurile celor răniți și morți, deși marcați de

oboseală profundă a crescut foarte mult în momentul în care a sosit președintele și a dat mâna

cu ei.

Camerele l-au surprins pe Bush în mijlocul ruinelor, cu un braț în jurul pompierului Bob

Beckwith. În momentul în care

câțiva oameni din mulțime i-au

strigat că nu îl pot auzi, Bush a

strigat și el înapoi: „Eu vă pot

auzi. Restul lumii vă aude.

Iar cei care au pus la pământ

aceste clădiri vor auzi și ei de

noi cât de curând.” Oamenii

l-au aplaudat. Simțeau că sunt

băgați în seamă și că sunt

înțeleși. Bush a stabilit cu ei o

legătură pe care nimeni nu o

mai văzuse până acum.

CASA NIMĂNUI

Cel de-al doilea incident s-a petrecut în timpul celui de-al doilea mandat la Casa Albă,

definindu-l în întregime. A avut loc pe 31 august 2005, la doar două zile după alunecările de

George Bush

Sursa:https://www.libertatea.ro/stiri/imagini-de-colectie-cu-george-w-bush-dupa-

atentatele-teroriste-din-11-septembrie-2001-2391901

16

teren declanșate de uraganul Katrina. După ce barajele din New Orleans s-au rupt și orașul

a fost inundat, în loc să meargă acolo, așa cum făcuse în New York după atacurile de la 11

septembrie, Bush a survolat zona din Air Force One, uzitându-se pe unul dintre geamurile

avionului ca să vadă pagubele. Pentru locuitorii de pe Coasta Golfului, era imaginea

întruchipată a indiferenței.

În timpul tragediei nici o

autoritate, de la nici un nivel al

administrației statale nu a intrat

în legătură cu locuitorii din New

Orleans: nici președintele, nici

guvernatorul, nici primarul.

Până în momentul în care acesta

din urmă a ordonat evacuarea

oamenilor, pentru mulți dintre

cetățenii mai săraci a fost prea

târziu. I-a trimis la stadionul

Superdome, sfătuindu-i să

mănânce bine înainte fiindcă administrația locală nu avea nici un fel de provizii. Între timp,

a ținut o conferință de presă și s-a plâns că nu primește deloc ajutor. Iar cei afectați de

dezastru se simțeau abandonați și trădați.

După ce lucrurile s-au mai liniștit, președintele Bush, indiferent ce declarații a făcut și cât de

mult și-a oferit ajutorul, nu a mai putut recăpăta încrederea oamenilor. E adevărat că în

momentul în care a fost reales, la mai puțin după un an de la dezastru, primarul i-a mulțumit

lui Bush fiindcă “a avut grijă de cetățenii din New Orleans”, iar Donna Brazile, o altă

democrată, a declarat că a fost “foarte implicat” în procesul de reconstrucție, mulțumindu-i

pentru fondurile alocate în Congres. Însă Bush nu mai putea șterge cu buretele imaginea

indiferenței de care dăduse dovadă. Nu reușise să relaționeze cu oamenii și încălcase Legea

Conectării.

“Una este să comunici cu oamenii fiindcă ești de părere că ai ceva de spus și alta este să

comunici cu oamenii fiindcă ești de părere că sunt valoroși.” – John C. Maxwell

13. LEGEA CERCULUI INTERIOR

“Tu poți face ceea ce eu nu pot. Iar eu pot face ceea ce tu nu poți. Împreună putem face

lucruri minunate” – Maica Teresa

De fiecare dată când vedem o persoană foarte talentată, suntem tentați să credem aproape

întotdeauna că are succes doar datorită talentului cu care a fost înzestrată. Însă lucrurile nu

stau deloc așa. Nimeni nu are realizări extraordinare de unul singur. Liderii nu reușesc

singuri. Potențialul unui lider este determinat de cei apropiați lui. Diferența este făcută de

cercul lui de încredere.

George Bush

Sursa:https://picryl.com/media/hurricane-katrina-september-8-2005-former-

president-george-h-w-bush-on-a-helicopter-19ccf9

17

UN TALENT INCREDIBIL. Lance Armstrong este unul dintre cei mai talentați sportivi de

pe planetă. Datorită calităților sale fizice, a fost considerat o ciudățenie a naturii. Sportul pe

care îl practică, mai exact ciclismul, este unul epuizant. Turul Franței, pe care l-a câștigat de

șapte ori la rând, a

fost comparat cu

alergarea la maraton

timp de douăzeci de

zile consecutiv.

Cicliștii parcurg

aproximativ 3200 de

kilometri de teren

muntos într-o

perioadă de trei

săptămâni. În zilele

de vârf, consumă

până la 10000 de

calorii pentru a-și asigura energia de care au nevoie. Armstrong a devenit o legendă în

calitatea lui de câștigător al Turului Franței. Armstrong face parte în mod evident dintr-o

categorie în care puțini speră să intre. Determinarea sa este pur și simplu ieșită din comun.

Regimul său de antrenamente este nemaiîntâlnit. Talentul lui este extraordinar. Cu toate

acestea fără echipa pe care a avut-o în spate nu ar fi câștigat nici măcar un titlu.

“Potențialul unui lider este determinat de cei apropiați lui.” – John C. Maxwell

O ECHIPĂ INCREDIBILĂ. Nu există lideri care să meargă singuri la drum. Foarte puțini

oameni conștientizează ideea că cei mai apropiați te pot ridica sau, dimpotrivă, te pot doborî.

Ciclismul este cu adevărat un

sport de echipă, deși pentru

un observator obișnuit nu

pare chiar așa. Pe tot

parcursul competițiilor din

Turul Franței, Armstrong a

avut în spate o echipă

incredibilă. Stâlpul ei a fost

Chris Carmichael, antrenorul

său, dar și Johan Bruyneel, un

fost ciclist angajat pe post de

director sportiv și tactician. Ambii i-au fost indispensabili în condițiile în care Armstrong

avea inițial tendința să își urmeze propriul regim de antrenament, mai puțin eficient, dar și

să pună în aplicare tacticile personale, din cauza cărora a avut doar de pierdut. Însă din

momentul în care a început să lucreze cu cei doi, a reușit să își pună în evidență talentul.

Pentru a duce abordarea de echipă la un nivel superior, sponsorii și furnizorii de echipamente

ai lui Armstrong – Trek, Nike, AMD, Bontrager, Shimano și Oakley – au fost rugați să

colaboreze și să nu mai contribuie fiecare la nivel individual, astfel încât fiecare dintre ei să

știe ce fac ceilalți. A fost o idee revoluționară la vremea aceea, astfel încât lucrurile au

avansat foarte mult. Între timp, în ciclism, această practică a devenit standard.

Lance Armstrong

Sursa: https://www.outsideonline.com/2325181/lance-armstrong-blog

Lance Armstrong team

Sursa:http://www.cyclismas.com/biscuits/us-postal-tour-de-france-squads-1999 2006

18

Evident, de-a lungul timpului au mai apărut și alți cicliști care s-au ridicat alături de el. În

2005, în ultimul an când a concurat, printre ei se numărau Jose Azevedo(Portugalia), Manuel

Beltran, Benjamin Noval și Jose Luis Rubiera (Spania), Pavel Padmos (Cehia), Yaroslav

Popocych (Ucraina), Paolo Savoldelli (Italia), George Hincapie (Statele Unite).

“Îmi doream o echipă experimentată pentru ultimul Tur al lui Lance și acesta a fost factorul

hotărâtor”, a explicat Bruyneel. Fiecare persoană contribuie prin propriile abilități la bunul

mers al echipei. “Cred că ne-am format cea mai tare echipă prin această formulă” spune

Armstrong. “Lance este primul care recunoaște că nu ar fi câștigat niciodată Turul Franței

fără ajutorul coechipierilor” explică echipa de la Discovery pe site-ul personal. „Toți ceilalți

cicliști și-au sacrificat gloria individuală în cursă astfel încât să îi ușureze cursele lui Lance,

ceea ce spune foarte multe, dată fiind miza care este în joc. Cu toate acestea, de-a lungul

anilor, Lance a urmărit de fiecare dată munca echipei sale, așa că e reciproc. Dacă echipa s-

ar fi sacrificat și Lance nu ar fi avut la dispoziție tot ceea ce este necesar ca să obțină victoria,

atunci ar fi trebuit să regândim planul”.

„Doar dacă tu îți atingi potențialul tău de lider oamenii tăi au șansa să și-l atingă pe al lor”

– John C. Maxwell

Liderii trebuie să obțină rezultate. Nimic nu poate substitui performanța. Însă fără o echipă

bună, de cele mai multe ori nu au șanse de reușită. Potențialul lor este determinat de cei

apropiați. Aceasta este Legea Cercului Interior.

„Nu există lideri care să meargă singuri la drum. Să o luăm cât se poate de logic: dacă

ești singur, atunci înseamnă că nu conduci pe nimeni, nu-i așa?” – John Maxwell

Jan Ullrich & Lance Armstrong

Sursa: http://www.zimbio.com/photos/Jan+Ullrich/2005+Tour+de+France+Stage+Twenty+One/SKv0fJu2oag

19

14. LEGEA DELEGĂRII AUTORITĂȚII

“Cel mai bun director executiv este cel care are suficient simț al măsurii pentru a alege

oamenii potriviți pentru ce are de făcut și suficient de reținut pentru a nu se băga peste ei

atunci când aceștia lucrează.” – Theodore Roosevelt

Doar liderii siguri pe ei le acordă celor din jur putere. Toată lumea a auzit de Henry Ford –

revoluționarul inovator din industria automobilistică și o

legendă a mediului de afaceri din America. În anul 1903 a

fost unul dintre cei care au fondat compania Ford Motors,

convins fiind că viitorul automobilului este cel în care

fiecare american de rând își va permite o mașină.

Ford a spus: “Voi construi o mașină cu motor pentru toată

lumea. Va fi suficient de mare pentru o familie, dar

suficient de mică pentru ca un singur om să o conducă și

să aibă grijă de ea. Va fi construită din cele mai bune

materiale, de cei mai buni oameni și după cele mai simple

proiecte. Și va avea un preț atât de mic încât toți cei care

câștigă un

salariu bun să

și-o cumpere –

și să se bucure împreună cu familia timp de câteva

ore binecuvântate în cele mai frumoase locuri

lăsate de Dumnezeu.”

Henry Ford și-a materializat viziunea sub forma

modelului T și a schimbat viața de zi cu zi a

americanilor din secolul XX. În 1914, Henry Ford

producea aproape jumătate din automobilele

fabricate în SUA. Compania Ford Motor este povestea succesului american.

UN CAPITOL MAI PUȚIN CUNOASCUT

AL POVEȘTII

Povestea lui Ford nu are însă doar o latură

pozitivă, unul dintre motive fiind acela că nu

a respectat Legea Delegării Autorității.

Henry Ford era atât de îndrăgostit de modelul

T, încât nu voia să-l schimbe, nici să-l

îmbunătățească și nici să lase pe altcineva să

se ocupe de asta. La un moment dat, când un

grup de proiectanți i-a prezentat un prototip

îmbunătățit, Ford a rupt ușa din țâțâni și a

început să distrugă mașina cu propriile mâini.

„Dacă îți împingi oamenii în jos, trebuie să mergi și tu în aceeași direcție împreună cu ei.

” – John C. Maxwell

Henry Ford

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_

Ford

MODELUL T

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_Ford

Linia de asamblare

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_Ford#/media/Fi%C

8%99ier:Ford_assembly_line_-_1913.jpg

20

Timp de 20 de ani, compania Ford Motors a vândut un singur model, modelul T, pe care

Ford personal îl crease. De abia în 1927 și după multe ezitări s-a hotărât să comercializeze

un nou model. Compania a început modelul A, care era însă cu mult depășit de inovațiile

tehnice prezente la mașinile concurenței. În ciuda unui start foarte bun și a unei distanțe

apreciabile în fața celorlalte firme din domeniu, cota de piață deținută de Ford Motors se

reducea vizibil. În 1931 ajunsese la 28% - puțin peste jumătate din ceea ce producea cu 17

ani înainte.

Henry Ford era exact opusul unui lider care acordă putere

de decizie și altora. Tot timpul părea să-și submineze

liderii și să-și privească de sus oamenii. A creat în

interiorul companiei chiar și un departament sociologic,

pentru a-și controla angajații și viața lor privată. Cele mai

ciudate interacțiuni le avea cu directorii executivi, printre

care se număra și fiul său, Edsel Ford Jr. care lucra în

companie de când era copil. Edsel a fost cel care a

menținut compania pe linia de plutire. Dacă nu era el,

probabil că Ford Motors ar fi ieșit de pe piață în anii ’30.

Henry i-a cedat în cele din urmă președinția lui Edsel,

însă în același timp i-a subminat autoritatea. Mai mult,

de fiecare dată când apărea un lider promițător, Henry îl

făcea bucăți. În timp, compania și-a pierdut cei mai buni

directori executivi. Cei care au rămas au făcut-o fiindcă

își imaginau că la un moment dat Henry va trece în

neființă, iar Edsel își va intra în sfârșit în drepturi și va

pune lucrurile la locul lor. Dar nu s-a întâmplat așa. Edsel a murit în 1943, la vârsta de 49 de

ani.

„Să conduci bine nu înseamnă să te îmbogățești – ci să le acorzi și altora putere de decizie.”

– John C. Maxwell

15. LEGEA IMAGINII

„Oamenii fac ceea ce văd” – John C. Maxwell. Cei mai buni lideri mereu par să înglobeze

două calități total diferite. Sunt în egală măsură extrem de vizionari și extrem de practici.

Viziunea le permite să vadă dincolo de evenimentele din prezent. Ei pot vedea cu ochii minții

ceea ce va urma și ce anume trebuie de făcut. Liderii înțeleg până la capăt modul în care:

Misiunea asigură un obiectiv - prin răspunsul la întrebarea „De ce?”

Viziunea oferă o imagine - prin răspunsul la întrebarea „Ce?”

Strategia asigură un plan - prin răspunsul la întrebarea „Cum?”

Așa cum observa autorul Hans Finzel: „Liderii sunt plătiți să fie visători. Cu cât ajungi

mai sus ca lider, cu atât mai mult munca ta este despre viitor.”

Edsel Ford Jr

Sursa:https://corporate.ford.com/history.html

21

În același timp, liderii sunt destul de practici să știe că viziunea fără acțiune nu produce nici

un rezultat. Responsabilitatea lor este să își ajute adepții să acționeze. Poate fi dificil, pentru

că, de cele mai multe ori, cei care îi urmează nu pot vizualiza viitorul la fel ca ei. Nu pot

vedea ceea ce este mai bine pentru echipă și pierd din vedere imaginea de ansamblu. De ce?

Pentru că viziunea are tendința să se estompeze.

Liderii sunt practic niște paznici ai viziunii. Dacă liderul își descrie eficient viziunea, atunci

imaginea este clară. Dar nu este suficient., fiindcă liderul trebuie să și trăiască viziunea și să

o aplice în practică. Modelarea și demonstrarea eficientă a viziunii de către lider fac ca

imaginea să prindă viață. Liderii buni sunt mereu conștienți de faptul că ei reprezintă un

exemplu și ceilalți vor proceda la fel, indiferent dacă e bine sau nu. În general, cu cât liderul

acționează mai bine, cu atât mai buni sunt și oamenii săi.

Cu toate acestea liderii nu au toate răspunsurile. Orice persoană care a condus la un moment

dat o structură știe acest lucru. Liderii care au cel mai mare impact sunt adesea cei care

conduct corect în perioadele mai tulburi.

Andy Stanley, un foarte bun lider și

comunicator a abordat această

problemă acum câțiva ani la

conferința Catalyst adresată

liderilor:

„Incertitudinea nu este o dovadă a

unui leadership prost, ci indică mai

degrabă nevoia de leadership. Prin

natura lui, leadershipul presupune

un element de incertitudine. Ești tentat să gândești în felul următor: „Dacă eram un lider

bun, aș fi știut exact ce să fac”. O responsabilitate mai mare înseamnă să ai de-a face cu

din ce în ce mai multe elemente intangibile, prin urmare și cu o incertitudine mai complexă.

Liderii își pot permite să fie nesiguri, dar nu lipsiți de claritate. Oamenii nu vor urma un

lider care dă dovadă de ambiguitate.”

Nelson Mandela

Sursa:https://www.goalcast.com/2017/05/02/top-nelson-mandela-quotes-inspire-you-to-believe/

Andy Stanley

Sursa:https://www.youtube.com/watch?v=jNkILoeMhPg

22

Perspective pentru lideri legate de puterea exemplului:

Cei care ne urmează văd mereu ceea ce suntem – „Subordonații s-ar putea îndoi de

ceea ce le spun liderii, dar în mod normal cred ceea ce fac.” – John C. Maxwell

E mai ușor de predat ceea ce e corect, decât de făcut - „Liderii buni pot vorbi despre

anumite lucruri, dar nu le predau niciodată până nu le pun în practică.” –

Featherstone

Ar trebui să încercăm să ne schimbăm noi personal înainte să încercăm să îi

schimbăm pe alții în bine

Cel mai valoros dar pe care îl poate oferi un lider este un bun exemplu

16. LEGEA ACEPTĂRII

„Oamenii acceptă mai întâi liderul și abia după aceea viziunea sa.” – John C. Maxwell

ÎNCEPUTURI MAI PUȚIN CUNOSCUTE

Contemporanii îl consideră astăzi pe Gandhi un

lider incontestabil, fără să cunoască însă istoria

lui în detaliu. Povestea sa este un studiu

extraordinar referitor la legea despre care vorbim

în capitolul de față. Mohandas K. Gandhi, numit

Mahatma (care înseamnă „suflet mare”), a fost

educat la Londra. După ce și-a terminat studiile

în Drept, s-a întors în India și apoi s-a mutat în

Africa de Sud. Aici, a lucrat timp de 20 de ani ca

avocat pledant și activist politic. În tot acest timp

s-a dezvoltat ca lider, luptând pentru drepturile

indienilor și ale altor minorități care erau

oprimate și discriminate de politica sud-africană

de apartheid.

În 1914, când s-a întors în India, Gandhi era deja

cunoscut și foarte respectat de conaționalii săi. În anii care au urmat, pe măsură ce a condus

diverse mitinguri de protest și greve în țară, oamenii s-au adunat în jurul lui și l-au privit din

ce în ce mai mult ca pe un lider. În 1920 – la șase ani de la întoarcerea în India – a fost ales

președinte al organizației All India Home Rule League.

Cel mai remarcabil lucru la Gandhi nu este că a devenit lider în India, ci faptul că a fost în

stare să schimbe viziunea conaționalilor săi cu privire la obținerea libertății. Înainte de a

începe să îi conducă, oamenii recurgeau adesea la violență pentru a-și atinge obiectivele. Ani

la rând, revoltele împotriva ocupației britanice au fost la ordinea zilei. Însă viziunea lui

Gandhi de a schimba India se baza pe nesupunerea civilă nonviolentă. La un moment dat, a

spus: „Nonviolența este cea mai mare forță pe care omenirea o are la dispoziție. Este mai

puternică decât cea mai tare armă de distrugere proiectată de ingeniozitatea omului”.

Mohandas K. Gandhi

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Mahatma_Gandhi

23

O NOUA ABORDARE

„Liderul își găsește mai

întâi visul, apoi oamenii.

Oamenii își găsesc întâi

liderul, apoi visul.” – John

C. Maxwell Gandhi i-a

provocat pe oameni să

întâmpine opresiunea prin

nesupunere pașnică și prin

lipsa de cooperare. Chiar și

atunci când armata britanică

a masacrat mai bine de o mie

de persoane la Amristar, în

1919, Gandhi le-a cerut

conaționalilor să protesteze, dar sub nici o formă să nu răspundă cu violență. Nu a fost ușor

să îi convingă pe toți să adere la mentalitatea sa. Însă pentru că oamenii îl acceptaseră deja

ca lider, i-au îmbrățișat viziunea, iar apoi l-au urmat credincioși. Gandhi i-a rugat să nu lupte

și, în cele din urmă, ei au pus capăt bătăliilor. Când a făcut apel la ei să dea foc hainelor

fabricate în străinătate și să poarte doar haine din materiale țesute în casă, milioane de oameni

au răspuns chemării lui. Când a hotărât că un marș către mare, pentru a protesta împotriva

Legii sării, ar fi modul de exprimare al nesupunerii civile față de britanici, liderii națiunii l-

au urmat kilometrii întregi până la Dandi, unde au fost arestați de autorități.

Lupta lor pentru independență a fost lentă și dureroasă, dar Gandhi a fost un lider suficient

de puternic pentru ca viziunea lui să se împlinească, așa cum promisese. În 1947, India și-a

câștigat independența. Odată ce oamenii i-au acceptat viziunea, au fost capabili să o pună în

aplicare. Așa funcționează Legea Acceptării. „Fiecare mesaj pe care oamenii îl primesc este

judecat în funcție de mesager.” – John C. Maxwell

Nu putem separa liderii de cauzele pe care le promovează. Pur și simplu nu este posibil,

oricât de mult am încerca. Liderul și cauza merg întotdeauna împreună, de aceea:

Când oamenilor nu le place liderul sau viziunea acestuia, caută alt lider

Când oamenilor nu le place liderul, dar le place viziunea acestuia, caută alt lider

Mohandas K. Gandhi

Sursa: http://theconversation.com/what-gandhi-believed-is-the-purpose-of-a-

corporation-124470

Mohandas K. Gandhi

Sursa: https://cuvintecelebre.ro/schimba-ce-poti/

24

Când oamenilor le place liderul, dar nu le place viziunea, schimbă viziunea

Când oamenilor le place și liderul și viziunea, le vor susține pe amândouă.

„Ca lider, succesul tău se măsoară în abilitatea de a conduce propriu zis oamenii acolo

unde trebuie să ajungă. Însă poți face asta doar în momentul în care oamenii au acceptat

ideea că tu îi conduci.” – John C. Maxwell – ACEASTA ESTE REALITATEA LEGII

ACCEPTĂRII.

17. LEGEA VICTORIEI

Ce anume îi diferențiază pe liderii victorioși de cei care suferă înfrângeri? De ce anume este

nevoie pentru a conduce echipa către victorie? E dificil să identificăm calitatea care separă

învingătorii de învinși. Fiecare situație de leadership este diferită. Fiecare situație de criză

are propriile provocări. Dar cred că liderii victorioși au un lucru în comun: sunt incapabili să

accepte înfrângerea. Alternativa opusă victoriei li se pare complet inacceptabilă. În

consecință, găsesc o soluție care să îi conducă spre victorie.

Perioadele de criză par să scoată întotdeauna ce este mai bun sau ce e mai rău din lideri

pentru că, în aceste momente, presiunea și mizele sunt foarte mari. Cu siguranță, acest lucru

a fost valabil în cel de-Al Doilea Război mondial, când Adolf Hitler amenința să distrugă

Europa și s-o reconstruiască conform viziunii sale. Însă lui Hitler și hoardelor sale de naziști

li s-a opus un lider hotărât să învingă, un practicant al Legii Victoriei: Winston Churchill,

premierul britanic. El i-a inspirat pe britanici să-i reziste lui Hitler și, în cele din urmă, să

câștige războiul.

Churchill s-a declarat împotriva nazismului cu mult timp înainte de 1940, când a devenit

prim-ministru. Părea să fie singurul critic în 1932, când avertiza: „Nu vă amăgiți...Să nu

credeți că tot ce cere Germania este un simplu statut egal...Nemții vor arme și, când le vor

avea, credeți-mă că își vor revendica teritoriile și coloniile pierdute”. Ca lider, Churchill

Winston Churchill

Sursa: https://fasingur.info/20-dintre-cele-mai-bune-citate-ale-lui-winston-churchill-care-ne-vor-invata-sa-nu-renuntam-niciodata/

25

anticipa mișcările viitoare și încerca să-i pregătească pe britanici pentru ceea ce el considera

a fi o luptă inevitabilă.

„Liderii victorioși refuză înfrângerea. Orice altă finalitate decât victoria li se pare

inacceptabilă” – John C. Maxwell

În anii ce au urmat, Churchill a continuat să se opună naziștilor. Iată ce a declarat el

reprezentanților din Camera Comunelor în 1938, când Hitler a anexat Austria:

„Timp de cinci ani, v-am vorbit

despre această amenințare – fără

mare succes. Am privit cum

această faimoasă insulă a

coborât necontenit, iresponsabil,

către un loc întunecat...Acum a

venit în sfârșit vremea să trezim

națiunea. Pentru că e ultima dată

când o putem trezi pentru a

preveni un război sau ultima

șansă de a o duce la victorie,

dacă nu reușim să împiedicăm

declanșarea războiului.”

Din nefericire, prim-ministrul

Neville Chamberlain și ceilalți lideri ai Marii Britanii nu au luat poziție împotriva lui Hitler.

Nu erau pregătiți să facă ceea ce era necesar pentru a obține victoria. Și astfel, încă o parte

din Europa a căzut pradă naziștilor.

La mijlocul anilor ’40 cea mai mare parte din Europa se afla sub controlul Germaniei. Atunci

s-a întâmplat însă ceva care avea să schimbe cursul istoriei pentru lumea liberă. Winston

Churchill a venit la putere în Anglia, la vârsta de 65 de ani. Era un lider curajos care

practicase Legea Victoriei pe tot parcursul vieții sale. El a refuzat să cedeze în fața

amenințărilor naziștilor. Timp de mai bine de un an, Marea Britanie a rezistat singură în fața

pericolului invaziei germane. Când Hitler a spus că vrea o înțelegere cu Anglia, Churchill l-

a sfidat. Când Germania a început să bombardeze Anglia, britanicii au rămas pe poziție. Și,

în tot acest timp, Churchill căuta o cale spre victorie.

Churchill i-a strâns imediat pe britanici în jurul lui. Și a început să o facă chiar după ce a

preluat funcția de prim-ministru, când a ținut următorul discurs:

„În fața noastră se află o teroare cumplită. Ne așteaptă multe, multe luni de suferință și

lupte. Mă întrebați care este politica noastră? Vă voi răspunde: să ducem război pe mare,

pe pământ sau în aer, cu toată puterea pe care ne-o lasă Dumnezeu. Să ducem un război

împotriva unei tiranii monstruoase, de neîntrecut în topul lamentabil al crimelor omenești.

Aceasta este politica noastră. Mă întrebați care este țelul nostru? Vă voi răspunde într-un

singur cuvânt: victorie – victorie cu orice preț, victorie în ciuda terorii, victorie, oricât de

lung și dificil ar fi drumul; pentru că, fără victorie, nu există supraviețuire.”

Între timp, Churchill a făcut tot ce i-a stat în putință să izbândească. A trimis trupe în

Mediterană împotriva forțelor lui Mussolini. Deși ura comunismul, s-a aliat cu Stalin și

Winston Churchill

Sursa: https://evenimentezilnice.blogspot.com/2016/09/3-septembrie.html

26

sovieticii, trimițându-le ajutoare chiar și atunci când proviziile țării erau la limită, iar în joc

era supraviețuirea lor. Și a dezvoltat o relație specială cu Franklin Roosevelt. Deși

președintele american era reticent în ceea ce privește intrarea în război, Churchill a depus

eforturi pentru a dezvolta această relație, sperând să schimbe la un moment dat prietenia și

respectul reciproc într-o puternică alianță de război. În timp, eforturile sale au fost răsplătite.

În ziua în care japonezii au bombardat Pearl Harbor, împingând Statele Unite să intre în

război, Churchill și-ar fi spus: „Așadar, am câștigat până la urmă.”

„Mă întrebați care este țelul nostru? Vă voi răspunde într-un singur cuvânt: victorie –

victorie cu orice preț, victorie în ciuda terorii, victorie, oricât de lung și dificil ar fi drumul;

pentru că, fără victorie, nu există supraviețuire.”- Winston Churchill

În momentul în care Churchill i-a cerut ajutorul lui Franklin Roosevelt, a implicat în cauza

lui un lider care practica deja Legea Victoriei de zeci de ani. Echipa lui Roosevelt și a lui

Churchill a dat lovitură dublă.

Așa cum premierul englez strânsese națiunea britanică în jurul cauzei sale, președintele SUA

a reușit să-i unească pe toți americanii în jurul acestei cauze comune, așa cum nu o mai

făcuse nimeni până atunci și nici nu avea să o mai facă de-atunci încolo.

Pentru Churchill și Roosevelt victoria era singura opțiune. Dacă ar fi acceptat altă variantă,

lumea ar fi arătat cu totul altfel acum. Fără Churchill și Anglia, întreaga Europă ar fi căzut.

Fără Roosevelt și SUA, poate că nu și-ar fi câștigat niciodată libertatea. Nici măcar Adolf

Hitler și armata celui de-Al Treilea Reich nu au putut rezista forței celor doi lideri care

susțineau cu atâta ardoare Legea Victoriei.

Când sunt supuși presiunii, liderii excepționali scot la iveală tot cea au mai bun. Toate

calitățile lor ies la iveală.

Trei componente ale victoriei:

Unitatea în ceea ce privește viziunea

Diversitatea abilităților

Winston Churchill & Franklin Roosevelt

Sursa: https://www.politico.com/story/2018/05/19/fdr-and-churchill-plan-d-day-invasion-may-19-1943-592117

27

Un lider dedicat succesului și utilizării la maximum a potențialului jucătorilor săi.

„Trebuie să ai în echipă sportivi foarte buni pentru a câștiga, indiferent care este antrenorul

lor. Nu poți câștiga fără atleți buni, dar poți pierde cu ei. Aici intervine antrenorul.” – Lou

Holtz

18. LEGEA ELANULUI

„Elanul este cel mai bun prieten al liderului.” – John Maxwell

Dacă a existat vreodată un om cu talent și viziune, acesta a fost Edwin Catmull. Catmull a

crescut dorindu-și să devină animator și să

facă filme. Când a ajuns la colegiu, și-a dat

seama că nu era suficient de talentat pentru

asta. Și-a schimbat rapid centrul de interese

către fizică și informatică și, în următorii ani,

a obținut câte o diplomă de licență pentru

fiecare dintre aceste domenii. După ce a lucrat

câțiva ani pentru Boeing, s-a apucat de un nou

domeniu al informaticii – grafică digitală.

Aici, a descoperit că putea desena cu ajutorul

computerului, ceea ce i-a reaprins dorința de

a face filme. Chiar înainte să-și dea doctoratul

în 1974, Catmull deja dezvolta aplicații

software inovatoare și căuta oportunități de a

face filme pe calculator. În 1979,

producătorul de filme George Lucas l-a

angajat pe Catmull să conducă divizia de

grafică digitală a companiei Lucasfilm Ltd. În

următorii șapte ani, Catmull a angajat unii dintre cei mai buni tehnicieni din țară și a atras

alte talente, precum John Lasseter, care lucrase anterior la Disney. Divizia lui Catmull a fost

deschizătoare de drumuri din punct de vedere tehnologic și a produs lucruri spectaculoase,

de exemplu episodul „Genesis” din Star Trek II: The Wrath Of Khan. Cu toate acestea

costurile de funcționare ale departamentului erau foarte mari. Catmull a încercat să-l

convingă pe Lucas să-l lase să încerce să creeze filme de lungmetraje generate pe computer,

dar tehnologia era încă într-o fază incipientă și

costa prea mult. În cele din urmă Lucas a

hotărât să vândă divizia. În 1986, Steve Jobs a

cumpărat-o cu cinci milioane de dolari și a mai

investit cinci milioane în ea. A numit-o Pixar.

CU PAȘI MICI

În timp ce depunea eforturi ca să devină

profitabilă, compania Pixar a produs

scurtmetraje pentru a demonstra forța

tehnologiei sale. Primul scurtmetraj s-a numit

Edwin Catmull

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Edwin_Catmull

Sursa: https://laughingsquid.com/22-rules-of-storytelling/

28

Luxo Jr. Filmulețul reprezenta două lămpi de birou cum interacționează așa cum o face un

copil cu părintele său. În general în perioada aceea, prezentarea unui film animat era urmată

de o serie de întrebări tehnice adresate producătorilor de către experții în industrie care îl

vizionaseră – întrebări despre algoritmii pe care i-au scris sau despre aplicația software pe

care au folosit-o. Catmull și Lasseter și-au dat seama că au făcut un mare pas înainte atunci

când au auzit una dintre primele întrebări: „părintele” lampă era mama sau tatăl? În acel

moment, cei doi au realizat că emoționaseră audiența și că reușiseră să spună o poveste, nu

doar să defileze cu o tehnologie. Lasseter povestește:

„Nu aveam absolut niciun ban, nu aveam computere, nu aveam oameni și nici timp să facem

toate acele trucuri fanteziste în care camera de filmat zboară sau contururi sclipitoare – pur

și simplu nu aveam timp. Am lăsat camera de filmat fixă și nu am folosit nici un fundal, dar

asta a determinat audiența să se concentreze asupra a ceea ce era important în film –

povestea și personajele. Așa că, pentru prima dată, acest tip de film îi amuza pe oameni

pentru că era animație digitală.”

Luxo Jr. s-a dovedit a fi atât de bun încât a fost nominalizat la un premiu al Academiei. Însă

Catmull și echipa lui erau departe de a-și împlini visul: un film de lungmetraj animat. La

momentul respectiv, cea mai mare provocare a companiei era supraviețuirea. Pixar a

continuat să dezvolte tehnologie. Compania a primit recunoaștere și premii, inclusiv un

Oscar în 1989. Pentru a se putea descurca, echipa a început să facă reclame animate.

Compania evolua, însă foarte încet.

ÎN SFÂRȘIT.CREDIBILITATE.

Apoi în 1991, datorită credibilității pe care

o câștigase, Pixar a dat lovitura. Liderii ei

au considerat că compania era pregătită să

facă următorul pas mare – să creeze o

emisiune specială de o oră, care avea să se

difuzeze pe un post de televiziune. Lasseter

l-a abordat pe Disney ca să-i vândă ideea și

a primit un contract pentru trei lung

metraje animate. Pixar avea, în sfârșit,

oportunitatea de pune în practică viziunea

lui Catmull, dar era încă departe de a o

realiza. Compania s-a apucat să muncească

la filmul care avea să se numească Toy

Story, însă echipa s-a confruntat cu

probleme în privința personajelor și a

poveștii. Disney punea presiune pe

Lasseter să facă personajele mai țâfnoase,

dar, în acest fel ele deveneau antipatice.

După doi ani de muncă, animatorul șef de

la Disney le-a spus: „Băieți, oricât de mult

încercați să reparați povestea asta, pur și

simplu nu funcționează”. Lasseter la

implorat pe Disney să nu le taie finanțarea și să le mai acorde o șansă. „Am chemat pe toată

Sursa: https://pixar.fandom.com/wiki/Toy_Story

29

lumea la treabă, am lucrat nopțile până târziu și am refăcut primul act din Toy Story în două

săptămâni. Când i l-am arătat celor de la Disney au fost uluiți.”, își amintește Lasseter.

Lucrările la Toy Story au avansat. De patru ani a avut nevoie compania ca să termine filmul.

Între timp, alte studiouri foloseau tehnologia dezvoltată de Catmull și echipa lui pentru a

produce filme precum Jurassic Park și Terminator 2. „Era destul e frustrant pentru noi,

pentru că eram ocupați să facem acest film pentru Disney, în timp ce toți ceilalți erau lăudați

cu ceea ce creaseră. Dar noi scrisesem programul software pentru ei!” spune Catmull.

Deși nu era încă vizibil pentru restul lumii, Pixar începea să prindă elan. Acest lucru a devenit

evident tuturor la lansarea Toy Story, în noiembrie 1995. Filmul a avut încasări neașteptate

în box office de 192 de milioane de dolari în țară și încă 362 de milioane de dolari în lume.

Începând din acel moment, Pixar a avut un elan puternic, care a continuat să crească.

Compania a câștigat 17 premii Oscar și i-au fost atribuite 42 de brevete de investiție. Și de

la lansarea Toy Story până în prezent, compania a produs hit după hit: A Bug’s Life, Toy

Story 2, Monsters Inc., Finding Nemo, The Incredibles și Cars. Aceste filme au obținut

încasări de peste 3,67 miliarde de dolari la nivel global!

De ce este elanul cel mai bun prieten al liderului? Pentru că, de multe ori, este singurul lucru

care face diferența între eșec și succes. Ce trebuie să știm despre elan:

- Elanul este marele amplificator – elanul este ca o lupă, face lucrurile să pară mai mari

decât sunt în realitate.

- Elanul îi face pe lideri să pară mai buni decât sunt în realitate

- Elanul îi ajută pe oameni să fie mai eficienți - chiar și oamenii mediocrii pot avea

rezultate mult peste medie într-o organizație în care există mult elan.

- Elanul este mai ușor de direcționat decât de creat.

- Elanul este cel mai puternic agent al schimbării – e nevoie de un lider adevărat pentru

a crea elan.

- Elanul este responsabilitatea liderului

- Elanul începe în forul interior al liderului, cu viziunea, pasiunea și entuziasmul său.

„Nu poți aprinde un foc în nici o inimă până nu îl aprinzi în tine.” – Eleanor Doan

Steve Jobs, John Lasseter & Ed Catmull

Sursa: https://www.sfgate.com/business/article/The-dynamic-duo-behind-Pixar-s-big-success-2542676.php#photo-2

30

19. LEGEA PRIORITĂȚILOR

Liderii nu ajung niciodată în punctul în care să nu mai fie nevoie să-și stabilească priorități.

Este un lucru pe care cei mai buni dintre conducători continuă să-l facă, indiferent că se

ocupă de o corporație de miliarde de dolari sau de o mică afacere, păstoresc o biserică, fac

coaching cu o echipă sau conduc un mic grup. Cred că liderii valoroși intuiesc acest lucru.

Cu toate acestea, nu toți practică disciplina prioritizării. De ce?

În primul rând, atunci când suntem ocupați, considerăm automat că realizăm ceva.

Dar hărnicia nu este echivalentă cu productivitatea. Faptul că ești foarte activ nu înseamnă

neapărat că ai realizări.

În al doilea rând, prioritizarea presupune ca liderii să se gândească permanent la

viitor, să știe ce e important, să știe ce urmează, să se asigure că totul raliază la viziunea

generală. Este o muncă grea.

În al treilea rând, prioritizarea ne determină să facem lucruri care sunt cel puțin

inconfortabile, dacă nu de-a dreptul dureroase.

„Liderul este persoana care se cațără în cel mai înalt copac, cercetează cu atenție

împrejurimile și strigă cât îl țin plămânii: Asta nu e jungla noastră!” – Stephen Covey

Liderii nu-și pot permite să se limiteze la un mod de gândire convențional. Uneori au nevoie

să reinventeze convenționalul – sau să-l arunce în aer. Max Depree, cunoscut autor și

manager, spune: „Prima responsabilitate a unui lider este să definească realitatea”. Pentru

asta este nevoie de legea Priorităților.

Pentru a fi eficient, un lider trebuie să își ordoneze viața în funcție de răspunsul la trei

întrebări:

Ce ți se cere?

Ce aduce cel mai mare câștig?

Ce anume îți aduce cea mai mare compensație personală?

„Liderul ar trebui să iasă din zona lor de confort, dar să rămână în zona lor de

competențe.” – John Maxwell

20. LEGEA SACRIFICULUI

„Un lider trebuie să renunțe întotdeauna la ceva pentru a putea avansa.” – John Maxwell

De ce face un individ un pas înainte pentru a-i conduce pe alții?

Răspunsurile diferă în funcție de persoană. Unii o fac pentru a supraviețui. Alții pentru bani.

Mulți își doresc să construiască o afacere sau o organizație. Iar unii o fac pentru că vor să

schimbe lumea. Acesta a fost și motivul lui Martin Luther King Jr.

31

SEMINȚELE MĂREȚIEI

Abilitatea de lider a lui

King a început să iasă la

iveală încă din perioada în

care era în facultate. Fusese

dintotdeauna un student

bun. În liceu, sărise clasa a

noua. Când a dat admiterea

la colegiu, notele sale au

fost atât de mari încât a

decis să sară peste ultimul

an de liceu și să se înscrie la

colegiul Morehouse din

Atlanta. La optsprezece ani, a primit autorizația de a fi preot, La nouăsprezece ani, a fost

hirotonit preot și și-a luat licența în sociologie.

Și-a continuat studiile la seminarul Crozer din Pennsilvania. În perioada în care studia acolo

s-au întâmplat două lucruri majore. A auzit un mesaj despre viața și învățăturile lui Mahatma

Gandhi, care l-au marcat profund și l-au determinat să-l studieze serios pe liderul indian. În

al doilea rând, s-a impus ca lider printre colegii lui, fiind ales președinte al grupei. Doctoratul

la finalizat la Universitatea din Boston. În aceeași perioadă, s-a însurat cu Coretta Scott.

În 1954, King a acceptat să fie pastor în Montgomery, Alabama, la biserica baptistă Dexter

Avenue, iar anul următor, în noiembrie, i s-a născut și primul copil. Însă viața sa liniștită nu

a durat mult. La nici o lună după aceea, o femeie pe nume Rosa Parks a refuzat să-și cedeze

scaunul din autobuz unui pasager alb și a fost arestată. Liderii afroamericani locali au

organizat un boicot de o zi al sistemului de tranzit pentru a protesta față de politica de

segregare practicată în oraș. Pentru că boicotul a avut succes, au decis înființarea

Montgomery Improvement Asociation (MIA) pentru a continua protestul. Deja recunoscut

ca lider al comunității, King a fost ales cu unanimitate de voturi președinte al noii organizații.

În anul următor i-a condus pe liderii comunității

afroamericane într-un boicot care viza schimbarea

sistemului. MIA a negociat cu conducerea orașului,

cerând tratament respectuos față de afroamericani

din partea șoferilor de autobuz, respectarea

principiului “primul venit, primul servit” în

privința ocupării scaunelor în toate autobuzele și

angajarea afroamericanilor ca șoferi. În perioada

boicotului, liderii comunității au organizat

folosirea automobilelor în comun, au strâns fonduri pentru sprijinirea financiară a mișcării,

au unit și mobilizat comunitatea cu predici și și-au coordonat acțiunile legale împreună cu

Asociația Pentru Progresul Oamenilor de Culoare (NAACP). Într-un final în noiembrie

1956, Curtea Supremă a Statelor Unite a declarat neconstituțională legea care viza

segregarea în autobuze. King și ceilalți lideri ai comunității avuseseră succes. Lumea lor

începea să se schimbe.

Martin Luther King Jr.

Sursa: https://facingtoday.facinghistory.org/50-years-later-a-reflection-on-martin-luther-

king-jr.s-legacy

Sursa:https://www.historia.ro/sectiune/general/artic

ol/prima-victorie-a-lui-martin-luther-king

32

Boicotul autobuzelor din Montgomery a însemnat un pas important înainte pentru mișcarea

drepturilor civile în America și e ușor de observat ce anume s-a câștigat. Însă King a început

să plătească personal pentru acest protest. La scurt timp după încetarea boicotului, a fost

arestat pentru o minoră încălcarea a legislației rutiere. I-a fost aruncată o bombă pe verandă.

A fost pus sub acuzație pentru că ar fi

conspirat pentru a împiedica

desfășurarea operațiunilor de zi cu zi a

unei firme fără “un motiv just sau

legal”. King devenea un lider, dar

plătea un preț pentru asta.

A PLĂTIT UN PREȚ DIN CE ÎN CE

MAI MARE

Cu cât urca mai mult pe treptele

leadershipului pentru cauza drepturilor

civile, cu cât plătea un preț mai mare. King a făcut lucruri extraordinare ca lider. S-a întâlnit

cu președinți de stat. A ținut discursuri excepționale, considerate printre cele mai bune

exemple de oratorie din istoria americană. A condus 250000 de oameni într-un marș pașnic

în Washington DC. A primit premiul Nobel pentru Pace. Și a determinat schimbarea în țara

sa. Dar, potrivit Legii Sacrificiului, cu cât liderul este mai mare, cu atât trebuie să renunțe la

mai multe. În timpul luptei sale pentru drepturile civile, King a fost arestat și închis de multe

ori. A fost lovit, înjunghiat și atacat. În casa lui s-au pus bombe. Și totuși, viziunea și

influența sa au continuat să crească. În cele din urmă, a sacrificat tot ce a avut. El a fost cel

care a renunțat la tot de bună voie.

Impactul lui King a fost profund. El a influențat milioane de oameni să se împotrivească fără

violență unui sistem și unei societăți care încerca să-i excludă. Statele Unite s-au schimbat

în bine datorită leadershipului său.

Martin Luther King Jr.

Sursa: https://www.unitischimbam.ro/martin-luther-king-jr-1929-1968/

Martin Luther King Jr.

Sursa: https://cuvintecelebre.ro/nu-te-opri/

33

Dacă o persoană își dorește să devină un lider cât mai bun cu putință, atunci trebuie să fie

dispusă să facă sacrificii pentru a conduce bine.

Dacă vorbim de legea Sacrificiului atunci trebuie să fim conștienți că:

Nu există succes fără sacrificiu

Liderilor li se cere frecvent să facă mai multe sacrificii decât ceilalți

Trebuie să continui să faci sacrificii pentru a rămâne în vârf

Cu cât nivelul de leadership este mai înalt, cu atât mai mare este sacrificiul

21. LEGEA MOMENTULUI OPORTUN

„Momentul în care conduci este la fel de important ca tot ceea ce faci și ca direcția în care

te îndrepți.” – John Maxwell

Liderii valoroși știu că momentul în care trebuie să acționeze este

la fel de important ca acțiunea în sine și locul în care se petrece.

Sincronizarea face adesea diferența dintre succes și eșec.

De fiecare dată când un lider face o mișcare există numai patru

rezultate:

1) Acțiunea greșită întreprinsă într-un moment greșit conduce un

lider către dezastru.

2) Acțiunea corectă la momentul greșit îi poate face pe cei din jur să

opună rezistență.

Pentru o bună sincronizare, este nevoie de multe lucruri cum ar fi:

Înțelegere – liderii trebuie să înțeleagă bine situația

Maturitate – dacă motivele liderilor nu sunt corecte, nu vor acționa la momentul

potrivit

Încredere – oamenii îi urmează pe liderii care știu ce trebuie făcut

Hotărâre – liderii slabi vor fi urmați de oameni de aceeași calitate

Experiență – dacă liderii nu au experiență, trebuie să capete înțelepciune de la cei

care au experiență

Intuiție – sincronizarea depinde adesea de factori intangibili, precum elanul și starea

de spirit

Pregătire – dacă nu sunt întrunite condițiile pentru acțiune, liderii trebuie să creeze

respectivele condiții

„Dacă un lider dă în mod repetat dovadă de o judecată precară, chiar și în cele mai mărunte

decizii, oamenii încep să creadă că este o greșeală ca el să devină lider.” – John Maxwell

3) Acțiunea greșită la momentul oportun este o eroare.

4) Acțiunea corectă la momentul oportun aduce succes.

„Dacă liderul potrivit acționează la momentul oportun, se întâmplă lucruri incredibile.” –

John Maxwell

34

22. LEGEA DEZVOLTĂRII EXPOZIVE

„Pentru a crește nivelul de dezvoltare, condu susținători. Pentru a-l multiplica, condu

lideri.” – John Maxwell

Liderii au o fire nerăbdătoare. De obicei

ei vor să se miște repede. Își doresc să-și

vadă viziunea pusă în practică. Sunt

extrem de mulțumiți când fac progrese.

Liderii valoroși evaluează rapid stadiul

organizației, stabilesc locul în care vor

să o conducă și au idei clare despre cum

să ajungă acolo. Problema este că în cea

mai mare parte a timpului, oamenii din

subordine și organizația rămân în urma

liderului. Din acest motiv, liderii simt

întotdeauna o tensiune creată de distanța

între punctul în care ei și oamenii lor se

află și punctul în care ar trebui să fie.

Liderii poate nu au întotdeauna dreptate în legătură cu direcția în care ar trebui să meargă,

dar întotdeauna vor crede că știu.

„Pentru a deveni un lider care formează alți lideri, trebuie să ai o cu totul altă atitudine și

alt țel decât simpla atragere și conducere a susținătorilor. Este nevoie de o altă mentalitate.

” – John Maxwell

Cum reducem tensiunea ce apare din cauza distanței între punctul în care este organizația și

cel în care ne dorim să fie? Răspunsul să găsește în Legea Dezvoltării Explozive:

- Dacă o persoană se dezvoltă ea însăși, poate cunoaște succesul personal

- Dacă dezvoltă o echipă, organizația ei va crește

- Dacă dezvoltă lideri, organizația poate atinge o dezvoltare explozivă.

Putem evolua conducând susținători. Dar dacă vrem să ne extindem influența și să ajutăm

organizația să-și atingă potențialul, trebuie să dezvoltăm lideri. Nu există nici o altă cale

pentru a atinge o dezvoltare explozivă.

Accentul pus în mod diferit:

Liderii care atrag susținători... au nevoie să simtă că e nevoie de ei. Liderii care

atrag alți lideri... vor să fie urmați.

Liderii care atrag susținători...îi dezvoltă pe cei 20% de la bază. Liderii care atrag

alți lideri... îi dezvoltă pe cei 20% din vârf.

Liderii care atrag susținători...pun accentual pe punctele slabe. Liderii care atrag

alți lideri...se concentrează asupra punctelor tari.

Liderii care atrag susținători...tratează pe toată lumea la fel. Liderii care atrag

alți lideri...tratează oamenii individual.

Liderii care atrag susținători...petrec timp cu ceilalți. Liderii care atrag alți

lideri...investesc timp în ceilalți.

Sursa:https://www.robinsharma.com/?utm_content=bufferac103&ut

m_medium=social&utm_source=pinterest.com&utm_campaign=buff

er

35

Liderii care atrag susținători...se dezvoltă prin adunare. Liderii care atrag alți

lideri...se dezvoltă prin multiplicare.

Liderii care atrag susținători... au impact numai asupra oamenilor cu care intră în

contact. Liderii care atrag alți lideri... au impact asupra oamenilor pe care nu îi

cunosc.

Dacă formarea unor lideri are un impact atât de mare, atunci de ce nu o face toată lumea?

Pentru că este greu! Dezvoltarea leadershipului nu este o rețetă simplă. Presupune mult

timp, energie și resurse. Iată de ce:

Liderii sunt greu de găsit.

Liderii sunt greu de adus laolaltă.

Liderii sunt greu de păstrat.

23. LEGEA MOȘTENIRII

„Valoarea pe termen lung a unui lider, se măsoară prin ce lasă în urma lui .” – John

Maxwell

Eleanor Roosevelt spunea: „Viața este ca o săritură cu parașuta; trebuie să reușești din

prima”. Dacă o persoană vrea să fie un lider cu impact asupra generațiilor viitoare, trebuie

să plănuiască ce moștenire vrea să lase. Fiecare persoană lasă ceva în urma sa. În cazul unora,

este o moștenire pozitivă. În cazul altora, e negativă. Dar, putem alege ce moștenire lăsăm

și trebuie să muncim și să planificăm pentru a lăsa moștenirea pe care ne-o dorim. Iată cum:

Trebuie să știm ce moștenire vrem să lăsăm

Să lăsăm moștenirea pe care vrem să o transmitem. „Într-o zi oamenii vor rezuma

viața ta într-o singură propoziție. Sfatul meu este să alegi propoziția de pe acum.” –

John Maxwell

Să îl alegem ce cel ce ne va duce mai departe moștenirea. „Moștenirea se creează

numai atunci când o persoană își aduce organizația în punctul de a face lucruri

mărețe fără ea.” – John Maxwell

Sursa: https://tec-canada.com/insights/leaving-a-legacy-succession-planning-and-exit-strategy/

36

Să ne asigurăm că predăm ștafeta. „Am făcut un prim pas către descoperirea intenției

în viața omului atunci când am plantat copaci care să țină umbră sub care știm foarte

bine că nu vom sta niciodată.” – Elton Trueblood

Cei mai buni lider conduc astăzi cu gândul la ziua de mâine, asigurându-se că investesc

în alți lideri care le vor duce moștenirea mai departe. De ce? Pentru că valoarea

durabilității unui lider se măsoară în succesiune. Aceasta este Legea Moștenirii.

24. CONCLUZIE

Leadershipul este una dintre pasiunile mele, dedic constant timp pentru dezvoltarea acestor

abilități deoarece îmi doresc să influențez lumea într-un mod pozitiv și pentru asta știu că

trebuie să învăț sa conduc din ce în ce mai bine.

Îmi doresc să

plantez semințele

leadershipului în

sufletul oricărei

persoane ce va citi

această lucrare, de

aceea menționez

încă o carte

fenomenală scrisă

de Maxwell, “Cele

cinci niveluri ale leadershipului”.

John C. Maxwell

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/John_C._Maxwell

Sursa: https://cuvintecelebre.ro/fii-tot-mai-bun/

37

Cele cinci niveluri de leadership se referă la verbul “a conduce”, nu la substantivul

“conducere”, ele sunt:

1) Poziția (DREPTURI) – oamenii te urmează fiindcă așa trebuie.

2) Permisiunea (RELAȚII) – oamenii te urmează fiindcă așa vor.

3) Producție (REZULTATE)- oamenii te urmează prin prisma a ceea ce ai făcut pentru

organizație.

4) Dezvoltarea oamenilor (REPRODUCERE) – oamenii te urmează prin prisma a ceea

ce ai făcut pentru ei personal.

5) Apogeul (RESPECT) - oamenii te urmează pentru ceea ce ești și ce reprezinți.

38

25. BIBLIOGRAFIE

1. John C. Maxwell – Cele 21 de legi ale liderului

2. John C. Maxwell – Cele 5 niveluri ale leadershipului

3. https://www.zf.ro/business-hi-tech/dezvaluiri-din-arhiva-secreta-a-apple-cum-a-

ales-steve-jobs-numele-companiei-9110403

4. https://evz.ro/extraordinara-poveste-de-viata-a-maicii-tereza.html

5. https://www.inc.com/leigh-buchanan/you-dont-need-to-be-a-charasmatic-leader-

to-run-a-successful-business.html

6. https://en.wikipedia.org/wiki/Jack_Welch

7. https://www.bizjournals.com/sanfrancisco/news/2018/02/08/costco-co-founder-

jim-sinegal-signs-off-after-35.html

8. https://abcnews.go.com/blogs/politics/2012/02/bill-clinton-struggled-to-deal-

with-lewinsky-affair-film-says/

9. https://psihologiadeazi.ro/intuitia-este-forma-superioara-inteligentei/#

10. https://sajigroup.com/law-of-magnetism/

11. https://www.libertatea.ro/stiri/imagini-de-colectie-cu-george-w-bush-dupa-

atentatele-teroriste-din-11-septembrie-2001-2391901

12. https://picryl.com/media/hurricane-katrina-september-8-2005-former-president-

george-h-w-bush-on-a-helicopter-19ccf9

13. https://www.outsideonline.com/2325181/lance-armstrong-blog

14. http://www.cyclismas.com/biscuits/us-postal-tour-de-france-squads-1999 2006

15. http://www.zimbio.com/photos/Jan+Ullrich/2005+Tour+de+France+Stage+Twen

ty+One/SKv0fJu2oag

16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_Ford

17. https://corporate.ford.com/history.html

18. https://www.goalcast.com/2017/05/02/top-nelson-mandela-quotes-inspire-you-

to-believe/

19. https://www.youtube.com/watch?v=jNkILoeMhPg

20. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mahatma_Gandhi

21. http://theconversation.com/what-gandhi-believed-is-the-purpose-of-a-

corporation-124470

22. https://fasingur.info/20-dintre-cele-mai-bune-citate-ale-lui-winston-churchill-

care-ne-vor-invata-sa-nu-renuntam-niciodata/

39

23. https://evenimentezilnice.blogspot.com/2016/09/3-septembrie.html

24. https://www.politico.com/story/2018/05/19/fdr-and-churchill-plan-d-day-

invasion-may-19-1943-592117

25. https://en.wikipedia.org/wiki/Edwin_Catmull

26. https://laughingsquid.com/22-rules-of-storytelling/

27. https://pixar.fandom.com/wiki/Toy_Story

28. https://www.sfgate.com/business/article/The-dynamic-duo-behind-Pixar-s-big-

success-2542676.php#photo-2

29. https://facingtoday.facinghistory.org/50-years-later-a-reflection-on-martin-luther-

king-jr.s-legacy

30. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/prima-victorie-a-lui-martin-

luther-king

31. https://www.unitischimbam.ro/martin-luther-king-jr-1929-1968/

32. https://cuvintecelebre.ro/nu-te-opri/

33. https://www.robinsharma.com/?utm_content=bufferac103&utm_medium=social

&utm_source=pinterest.com&utm_campaign=buffer

34. https://tec-canada.com/insights/leaving-a-legacy-succession-planning-and-exit-

strategy/

35. https://ro.wikipedia.org/wiki/John_C._Maxwell

36. https://cuvintecelebre.ro/fii-tot-mai-bun/