Cei patru justifiariTOATE AI|EI{TURILE

cRrll|t $ct]{t PRt$$

Edgar tlallace

Cei patru justifiariPrefa[i de George Arion

Cei patru justi[iaritraducere de gtefania [drcomnicu

Consiliul justi[ieihaducere de Eugen Cristea

Justifiarii din Cordobakaducere de Eugen Cristea

Legea celor patru justi[iarihaducere de George Arion Jr.

Cei treijustifiaritraducere de Alexandru Arion

[Rtitlt $ctltt PRt$$

2015

Prolog

Meseria luiThery

DacS traversezi Plaza del Mina gio ieiin jos pe stridula ingustS, unde, de la zece la patru*lrni lene5 steagul Consulatului american, treci de pialeta spre care di Hotel de la France,

cde5ti Biserica Maicii Domnului 5i mergi pe promenada curati 5i strdmti care e strada prin-cixlS din Cadiz, ajungi la Cafeneaua Na[iunilor.

La ora cinci sunt pulini clienfiin salonul larg cu coloane gi, de obicei, mesele mici, ro-tnde, atezate pe trotuarul din fala ugii, sunt goale.

Spre sfSrgitulverii(tn anulfoametei), patru bdrbalistiteau la o masi gidiscutau afaceri.Unul dintre ei era Leon Gonsalez, altul - Poiccart, al treilea, greu de trecut cu vederea,

ela Creorge Manfred iar un anume Thery, zis gi Saimont era cel de-al patrulea. Dintre ei, doarIttry nu are nevoie de nicio prezentare pentru studentul la lstorie contemporand.li poligfoi dosarul la Biroul de Afaceri lnterne. E inregistrat ca Thery, alias Saimont.

Daci eSti curios din fire gi ai aprobarea necesarS, ii pofi cerceta poza ficutS in optsprezecepilidiferite - cu bralele incrucigate pe pieptul siu lat, din fa15, nebirbierit de trei zile, dinpofil, cu... dar de ce si le enumerdm pe toate optsprezece?

Sunt 5i poze cu urechile sale - nigte urechi urite, ca de liliac - precum gi povestea vieliili istorisitd pe larg.

Si;nor Paolo Mantegazza, directorul Muzeului National de Antropologie din Florenfa, i-a

Eo'rt luiThery onoarea de a-l include in minunata lui carte (vezi capitolul ,,Vatoarea intelec-^ tl'a unui chip"); de aceea le spun tuturor studenlilor la Criminologie 5i Fizionomie ciThery nu are nevoie de nicio prezentare.

Acest birbat stitea nelinigtit la o mdsu!5, igi ciupea obrajii gragi, i5i aranja sprSncenelerlvigite, igi pipdia cicatricea albd de pe bSrbia nerasi, fdcind toate acele gesturi pe care leEreau cei afla1i maijos pe scara socialS atunci c6nd se pomeneau pe aceeagi treapti cu ceift- raserifi decit ei.

Degi Gonsalez - cu ochii lui de un albastru deschis gi mdinile fird astdmpir - gi Poiccart

- greoi, taciturn 5i binuitor - iar George Manfred, cu barba lui grizonati gi monoclu - erau

cEr PATRU JUST|T|ARI 11

mai putin faimotiin lumea riufdcdtorilor, fiecare dintre eiera un birbat de seam5, dupi cum

vefi vedea.

Manfred puse deoparte Heraldo di Madrid,igi scoase monoclul, il 5terse cu o batisti

imaculati gi rdse pe-nfundate.

- Ru5ii igtia sunt nostimi, comente el.

Poiccart se incruntd gi se intinse dupi ziar.

- Cine maie de data asta?

- Guvernatorul unei provincii din Sud'

- Asasinat?

Manfred zdmbi pe sub mustali, plin de disprel'

- ptiu! Se omori oamenii cu bombe! Da, da. N-ar fi prima oari - dar e atat de lipsit de tact,

atit de primitiv, de parc6 ai dirdma un zid care, pribugindu-se, l-ar omori printre allii 9i pe

dugmanultdu.

Poiccart citea incet $ifird grabi telegrama, dupi cum ii era felul.

- Prinlul a fost grav rdnit gi posibilul criminal gi-a pierdut o m6nd, citi el Siigituguie bu-

zele dezaprobator. M6inile lui Gonsalez, niciodati linigtite, se inclegtau nervos. Acesta era

felul lui Leon de a ardta cd e agitat.

- Amicul nostru - Manfred ficu serrul cu capulin direclia lui Gonsalez 5i rdse - amicul nos-

tru are con$tiinte $i...

- Doar o dati, il intrerupse repede Leon, 5i firi voia mea; i}i aminte5ti, Manfred? i1i

amintegti, Poiccart? Nu i se adresi lui Thery. Nu am fost de acord. Vd amintifi? Pirea

neribddtor si se disculpe de o vini pe care nu i-o adusese nimeni. Era o nimica toat6 $i eu

eram in Madrid, continui el fdrd si risufle. Au venit la mine ni$te berbati dintr-o fabrici din

Barcelona. Mi-au spus ce aveau de gSnd si facd gi am fost ingrozit de ignoranla lor in ceea

ce privelte legile chimiei. Am scris ingredientele gi cantitdlile 5i i-am implorat, aproape in

genunchi, sd foloseasci ahe metode. ,,Copiii mei", le-am zis, ,,vd jucali cu ceva cu care p6ni

gi chimiStii se tem si lucreze. Daci proprietarul fabricii este un om riu, omordtFl, impugcati-|,

a$teptali-l dupi cini c6nd e ghiftuit gi lent giinmdnafi-i o petilie cu mdna dreaptd iar cu

stanga... aga". Leon igi risuci pumnul gi lovi inainte giinapoiin direcgia unui inamic invizibil.

Dar nu au vrut si asculte nimic din ce le-am spus.

Manfred agiti paharul cu lichid cremos de lSngi cotul siu 5i didu din cap, cu o sclipire

de amuzament in ochii lui albagtri.

-imi amintesc ci mai mulli oameni au murit iar martorul principal la procesul intentat ex-

pertuluiin explozibiliera chiar bdtrdnul ciruia iifusese adresatd bomba.

Theryi5i drese glasul ca si vorbeascd 5i cei trei se uitarl la el plinide curiozitate. Se simlea

indignarea in vocea lui.

- Nu pretind s6 fiu un birbat aga de seami ca dumneavoastrS, seriors.ln mare parte din

timp nici nu inleleg despre ce vorbili - guverne, regi, constitufii 9i cauze' Daci un om mE

rinegte, ii sparg capul - ezitd - nu itiu cum si spun... mi refer la faptul c5... voi omorifi oa-

menifSrS sd ii ur6!i, oameni care nu v-au fScut niciun rau. Nu-mi sta in obicei.

12 EDGARWALLACE

Eziti din nou, incerc5 si igi adune gdndurile, privifix spre mijlocul drumului, clitini din.ep Sr se cufundd iarin ticere.

Ceila[i se uitard la el, apoi unul la cel5lalt gifiecare zdmbi. Manfred scoase din buzunar os-tie voluminoasS, extrase o ligar5 prost fdcutS, o rulS din nou cu pricepere gi scipird un chi-ffi pe talpa pantofului.

-,obiceiul" tiu, dragi rhery, pufai el, e cel al unui prost. Tu omori ca sd tragi foloase; noirrpram ca si facem dreptate, ceea ce ne scoate din gloata ucigagilor profesionigti. C6nd€dern un om care igi asupreste pe nedrept confratii, c6nd vedem ceva ficut impotriva bu-q.*li Dumnezeu - Thery igi fdcu cruce - gi impotriva oamenilor gi, gtiind cd dupi lege acesttiuficitor o sd scape nepedepsit, il pedepsim noi.

- AscultS, ilintrerupse taciturnul Poiccart, a fost odati acolo o fatd tdniri gifrumoasi -tbol semn cu mdna spre nord, cu un gest sigur - gi un preot - un preot, intelegi - iar pdrinlii

- Eceau ci nu-gi dau seama, degi se intdmpla adesea. . . Dar fata era scdrbitd gi ruginatd gi nuavnt$omai faciincdodat5,agacdaprins-ogi ainchis-ointr-ocasigi,dupdceatrecut& prima tinerele, i-a dat drumul. Am gisit-o eu. Nu simgeam nimic pentru ea, dar Fam zis:

- futa e o nedreptate pe care legea nu o poate indrepta cum se cuvine.Aga ci, intr-o noapte, m-am dus la preot, iu pilaria pe ochi gi i-am spus ci vreau si vini

b r.rn cilStor aflat pe moarte. Nu ar fi vrut s-o facd, dar i-am zis ci muribundul era bogat gi erae persoand de seam5. A incdlecat pe calul pe care il adusesem eu gi am mers p6nd la o cisugi,b munte... Am incuiat uga iar el s-a intors - aga! Era prins in capcani si $tia asta.

- Ce aide gdnd si faci? a intrebat elinspiimdntat.- o sd te omor, sefior, am spus eu 5i el m-a crezut. l-am spus povestea fetei. . . a tipat cand

'D-am apropiat de el, dar ar fi putut la fel de bine si-gi pdstreze cumpitul.- Lasd-mi sd vid un preot, m-a rugat el.

lar eu i-am dat o oglindi.Poiccart se opri pentru a sorbi din cafea.

- L-au gisit pe drum a doua zi, fdri vreo urmi care si arate cum fusese ucis, spuse el sim-ehr

- $i cum fusese ucis? se aplecd Thery curios, dar Poiccaft se mullumi sd r6njeascd gi nutsptrnse.

Thery se incruntd gi ii privi plin de suspiciune pe ceilalgi.

- Guvernul... Sunt birbali de care Guvernul nu a auzit niciodat6. Vi amintifi de unul pe'trrne Garcia, Manuel Garcia, conducitor al migcdrii carliste? E in Anglia - este singura larih care e in siguranfi. Conduce din Anglia migcdrile de aici, cele importante. Stiti despre cerorbesc?

Thery incuviinf5 din cap.

- Anul acesta, ca gi anul trecut, a fost foamete. Oamenii mor pe la u5ile bisericilor, zacittnili in pietele publice; au privit cum s-au succedat guvernele corupte, au vizut milioanedcp,arand din avutul public in buzunarele politicienilor. Anul Ssta se va intdmpla ceva; vechiul

'egim trebuie si disparS. Guvernul e con$tient de asta; gtie de unde vine pericolul gi c6 sal-rilea poate apirea doar daci Garcia ajunge in m6inile lor inainte ca organizarea revoltei si

cEt PATRU JUSTtTtARt 13

fie isprivit5. Dar Garcia este pentru moment in siguranfi 9i a5a ar 9i rdmAne daci un mem-

bru din Guvernul englez nu ar propune o anumitd lege in Parlament. Daci legea s-ar vota,

Garcia ar fi ca gi mort. Trebuie si ne ajufi si impiedicim aprobarea legii; de-asta te'am che-

mat aici.

Thery piru incurcat.

- Dar cum? se b5lb6i el.

Manfred scoase o hartie din buzunar 5i i-o intinse lui Thery.

- Asta cred cd este, vorbi elfiri grabd, o copie fideld a descrieriitale de la polilie.

Theryincuviinli din cap. Manfred se apleci gi ariti cu degetul un cuv6nt de la mijlocul

paginii. Cu asta te ocupi? intrebi el.

Thery rdmase perplex.

- Da, rispunse el.

- Chiar gtii cu ce se mininci meseria asta? intreb5 Manfred sincer giceilalli doi birbali

se aplecari inainte ca si audi rdspunsul.

- $tiu, rispunse Thery incet, tot ce e de $tiuq daci nu ar fi fost o anumitd gregeali, a9 fi

cagtigat o mullime de bani.

Manfred risufli u$urat $idddu din cap spre ceidoi prieteniaisii'

- Atunci, spuse el vioi, ministrul englez e ca gi mort.

T4 EDGARWALLACE

Un articol din ziar

ln 19 augus! in josul unei pagini lipsite de importanlS din cel maiechilibntziardin Londra,a apdrut un paragraf minuscul despre Ministrul de Externe care fusese deranjat de nigte scri-soride ameningare giera gata si plSteascS o recompensi de 50 de lire oricuifurniza informatiicare puteau ajuta la prinderea gi pedepsirea persoanei sau persoanelor vinovate. Dar cei clfivaoameni care au citit asta s-au g6ndit plictisili, in stilul celor de la Ath aeneum Clubl, ci era ciu-dat ca un ministru sd fie deranjat vreodat6 de ceva; gi mai ciudat era cd a putut si ii treac6pin cap ci o recompensi ar putea si puni capet acestei supdriri.

Jurnali;tide la ziare mai pulin serioase dar cu tiraj mai mare, parcurgdnd firi chef coloa-nele monotone ale ziarului Otd Sobriety,au devenit brusc interesali.

- Alo, ce-i cu asta? intrebi Smiles de la Cometgi tiie articolul cu o foarfeci imens6, il lipipe o coali albd gi scrise deasupra lui:,,Cine ii trimite scrisori lui Sir philip?,,

Apoi - pentru cd ziarul Comet era de opozitie - se g6ndi la un paragraf introductiv caresi sugereze plin de haz ci scrisorile erau de la un alegdtor inteligent care se siturase degwiiala Guvernului.

Redactorul de gtiri dela Evening World - un gentleman cu pdrul alb, de felul lui maichib-aft - citi paragraful de doui ori, il decupi cu grij5, il citi din nou, il puse sub un prespapier gi

titi imediat de el.

Redactorul de gtiri de la Megaphone, un ziar chiar stragnic, tiie paragraful in timp ce ilcitea, sund clopotelul, chemd un reportercare veniintr-un suflet giiididu cdteva directive petn ton rispicat.

- Du-te la Portland Palacgincearcd si ilvezi pe Sir Philip Ramon, verificd povestea din acelpragraf - de ce e ameninlat, cu ce e ameninlat; fi rost de copia uneia dintre scrisori dacipc4i. Daci nu pofi si il vezi pe Ramon, gdsegte{ pe secretar.

Omul, ascultitor, plec5.

5e intoarse dupl o ori intr-o agitalie neobignuitS, specifici unui reporter care are o gtiresenzationali.li raporti pe un ton monoton redactorului-gef ce aflase, iar acest personaj im-Frtant ii rispunse:

- Asta e foarte bine, chiarfoarte bine.

Ceeea ce era o laudi dintre cele mai mari.

Ce era ,,chiar foarte bine" la povestea reporterului poate fi inleles din jum5tatea de co-band care apEruin Megaphonein ziua urmitoare:

' Club privat exclusivist, fondat in 1824 laLondra. (n.red.)

cEr PATRU JUSTtTtARt 15

Ministruin pericol

Ministrul de E*erne ameninlat cu moartea

Cei Patru Justiliaripldnuiesc sd impiedice Legea de Extrddare a Strdinilor - Deandluiri extraordinare

Un numdr considerabil de comentarii au fost iscate de aparilia urmdtorului articolin Na-

tionalJournalde ieri:

Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe ('ir Phillip Ramon) a fost in ultimele sdptdmdni

linta unor scrisori de amenirlgare, toate, se pare, din aceeagi surrt gi scrise de aceeagi persoand.

Aceste scrisori sunt redactate de asemenea manierd incdt nu pot fi ignorate de Secretarul de

Stat pentru Afaceri Externe al Majestdlii Sale, care oferd in consecinld o recompensd de 50 de

lhe oricdrei persoane, cu exceplia adevdratului expeditor, care va oferi informaliile necenreprinderii 5i condamndrii autorului anonim al acestor scrisori.

Atat de neobignuit era un astfel de anun!, mai ales cd asemenea scrisori anonime de ame'

ninlare se gisesc zilnic in cutiile postale ale fiecirui politician gi diplomat incdt Daily Mega-

phoneainceput imediat cercetiri pentru a determina cauza acesteiciudateabateri de la reguld.

Un reprezentant al ziarului a sunat la regedinla lui Sir Philip Ramon, care, foarte amabil, a fost

de acord si il primeascd. ,,E o misure destul de neobi5nuiti", spuse Secretarul de Stat, ca

rispuns la intrebdrile reporterului nostru,,,dar a fost luati cu acordul tuturor colegilor mei de

cabinet. Avem motive si credem ci se afli ceva in spatele tuturor acestor amenintdri gi chiar

ag spune cd polilia se ocupi de aceasti problemd de cdteva sdptim6ni."

,,lati una dintre scrisori" gi Sir Philip scoase o foaie de hdrtie striini din mapa sa, fiind foarte

amabil si il lase pe reporterul nostru si faci o copie. Era nedatati gi, trecdnd peste faptul ci scri-

sul era genul acela cu inflorituri, foarte feminin, caracteristic latinilor, era redactatS intr-o englezi

foarte bun5. Zicea a5a:

Excelenyd,

Legea pe care sunteli pe punctul de a o aproba nu este dreaptd... Esteformulatd de a5a ma-

nierd incdt sd dea pe mdna unui guvern corupt $i rdzbundtor nigte oamenicare gi-au gdsit azil

politic in Anglia, departe de perseculiile despolilor Sitiranilor. Stim cd in Anglia pdrerile sunt

impdrlite cu privire la meritele proiectuluidumneavoastrdde legegicd doarde dumneavoastrd

depinde aprobarea legii. De aceea, cu tristele vd prevenim cd dacd Guvernul nu retrage legea,

va fi absolut necesar sd vd inldturdm nu doar pe dumneavoastrd, ci pe oricare persoand care

vrea sd promulgeo lege nedreaptd.(Semnat) Cei Patru Justiliari

,,Legea la care se refer5", continui Sir Philip,,,este bineinteles Legea de Expatriere a Strdini-

lor, care daci nu ar fi fost tactica opozitiei, ar fi fost aprobati firi probleme in ultima sesiune."

Sir Philip explici in continuare ci legea pune in pericolsuccesiunea la tronul Spaniei.

,,E necesar ca nici Anglia gi nicio alti lari si nu adiposteasci propagandigti care, de la

adipostul acestor granife, s6 arunce Europa in aer. Legi similare sau proclamatii au fost apro-

16 EDGARWALLACE