Cea mai mare problemă a reformei educaţionale româneşti, pe dimensiunea evaluare

"Viitorul unei naţiuni este hotărât de modul în care aceasta îşi pregăteşte tineretul"

.. Erasmus.

Reforma învăţământului s-a dorit să prindă contur după 1989, sub genericul său, fiind plasate variate iniţiative pedagogice mai mult sau mai puţin reuşite. Dicţionarul de pedagogie (1979, p. 388) defineşte reforma educaţiei ca „o modificare amplă a sistemului de învăţământ în orientare, structură şi conţinut”. Reforma educaţiei angajează schimbări pedagogice la nivelul (S. Cristea, 1996, p. 75): -orientării sistemului educaţional, a finalităţilor educaţionale macrostructurale (ideal, scop, obiectiv), schimbare determinată de modificările sociale majore din domeniul economic, politic, cultural; -transformării calitative a sistemului de învăţământ, necesară pentru depăşirea dezechilibrelor pedagogice acumulate datorate „crizei educaţiei”; -reproiectării planului de învăţământ, programelor şi manualelor şcolare în concordanţă cu noile obiective generale şi specifice ale procesului de învăţământ.

Voi supune analizei schimbările apărute de-a lungul timpului la examenul de bacalaureat. Examenul de bacalaureat este examenul care certifică cunoştinţele acumulate de elevi pe parcursul ciclului inferior de liceu, învăţământ obligatoriu şi ciclul superior de liceu, învăţământ facultativ şi oferă elevilor acces spre mediul universitar. De-a lungul timpului, examenul de bacalaureat, considerat şi “examenul maturităţii”, etalon al gradului de şcolarizare al elevilor din România, a suferit o serie de modificări în structura sa, cu sau fără consultarea tuturor actorilor implicaţi în actul educaţional. Legea Educaţiei şi programa şcolară au suferit numeroase modificări, de la un ministru la altul. Examenul de bacalaureat este însă cel care a avut parte de cele mai mari transformări de-a lungul timpului. În 1999, s-a decis ca examenul de bacalaureat să se dea la şase discipline, faţă de patru câte erau înainte. În 2003, subiectele de la Bac s-au realizat sub formă de grilă, an în care la probele orale absolvenţii de liceu nu primeau note, ci calificativul "admis" sau "respins", iar în 2004 s-a revenit la notarea probelor orale. În 2006-2007 s-a decis ca subiectele să fie publicate pe internet, pentru a evita fraudarea lor. 2010 a fost primul an în care au fost introduse competenţele lingvistice, competenţele de comunicare şi de utilizare a calculatorului. Acestea se desfăşoară înainte de încheierea anului şcolar şi se notează cu calificative: începător, mediu, avansat şi experimentat. În 2011 s-au introdus camerele de supraveghere în sălile de examen, cu scopul de a elimina frauda în învăţământ. Din 2012, examenul propriu-zis de bacalaureat este format din trei probe scrise: cea obligatorie (la limba şi literatura română), cea conformă profilului (la matematică pentru liceele tehnologice şi cele de profil real, respectiv istorie pentru profilul uman) şi proba la alegere (în care elevii vor opta între fizică, chimie, biologie şi informatică, în cazul liceelor tehnologice şi a celor de profil real, respectiv între filosofie, logică, psihologie, geografie şi economie, în cazul liceelor de profil uman). 2013 este anul în care au fost introduse pentru prima dată subiectele diferenţiate, pentru fiecare disciplină în parte. Asta înseamnă că la disciplină limba română, subiectele primite de

1

elevii de la profilul uman sunt diferite faţă de subiectele primite de colegii lor de la profilul real, la aceeaşi materie. Opinia profesorilor în ceea ce priveşte schimbările aduse de minister, este că în ultimii ani s-a făcut un număr mult prea mare de modificări, fapt ce duce la instabilitate. Aceste schimbări făcute în mod aleatoriu sunt un simptom al unui sistem educaţional care are deficienţe. Ele nu sunt un produs al eficienţei, ci o dovadă a faptului că ministerul vrea să demonstreze ceva, dar nu neapărat îmbunătăţind. Fenomenul acesta nu face decât să bulverseze elevii şi să îngreuneze misunea profesorilor.

Toate aceste modificări, nejustificate din punct de vedere metodologic sau curricular, au afectat de-a lungul timpului predictibilitatea şi credibilitatea examenelor.

Bibliografie:

- Ministerul Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului, Consiliul National al elevilor;- http://www.portalinvatamant.ro/articole/examene-37/infografic-bacalaureat-ministri-

si-rata-de-promovabilitate-la-bac-pana-in-2014-2225.html

2