Preot Alexie Graciov

CE AR TREBUI SA

$TIE ORICE BAIATsaTL

Convorb iri duhovnicq a despr ece este cel mai important in vi&

Traducere din limba rusd:

Cristea Florentina

ffiIITURfl ffiI{hl€NIlIlR

2017

"reft,q"

Educafia morald a copilului are loc tn fami-lie, care este un organism duhovnicesc Ai fizicindependent. De aceea, este greu sd analizdmmereu insemndtatea pe care o are in acest pro-ces exemplul pdrinfilor. ,,Agchia nu sare departede trunchi" - adevdrul acestui proverb este con-firmat mereu: incd din copildrie copilul ii imitdin multe privinfe pe tatdl gi pe mama sa. $i este

bine dacd pdrinlii trdiesc in credinfd - aceasta

este o mare garanfie a faptului cd, urmdrind zide ziviala 1or, urmAnd exemplul lor, copilul se

va deprinde gi el cu buna credinld gi va trdi qi elo viald duhovniceascd.

Familia ortodoxd este numitd ,,mica Biseri-cd".Ea,la fel ca gi Biserica cea mare/ igi are ierar-hia ei, alcdtuitd din cei ai casei: tatdl ascultd de

Dumnezeu, mama - de tata, copiii - de mama 9ide tata. Acesta este arborele viu al familiei, care

cregte drept, cu rdddcini viguroase gi ramuri ver-zi. in relaliile de familie trebuie sd domneascdduhul infelegerii reciproce gi al dragostei, pecare ll propovdduiegte Biserica gi a cdrui exPre-sie este viiya bisericeascd exterioard. in relafiiledintre pdrinfi gi copii nu trebuie sd aibd loc netur-

crederea, viclenia, dugmdnia. Dar increderea 9i

Prefa$

iubirea nu exclud deloc principiile ascultdrii gi aldisciplinei - ale temeliei solide a educafiei.

in zilele noastre in educafia familiald moder-ni domnegte un alt principiu - principiul demo-cratic al egalitdlii dintre pdrinli gi copii. Existd oconceplie, care a pdtruns la noi din aga numiteletdti,,libere", cum cd copilul este o persoand carese dezvoltd singurd, care trebuie sd creascd ,,Ii-ber6" , fdrd, a intdmpina in dezvoltarea sa nicio,,barierd" . Copilului, care este crescut dupd acest

sistem, totul ii este permis, orice pofte gi dorinfeale sale sunt satisfdcute imediat. Astfel, unii pd-rinfi igi aratd, dragostea Ior fald de copii ingddu-indu-le totul: sd se uite ore intregi la televizor, sd

se plimbe (mai exact, sd hoindreascd) pe straddcAt vor, in general - sd facd tot ceea ce le trdsneq-te prin cap.

Biserica Ortodoxd in mod categoric nu ac-

ceptd acest statut. Tradilia noastrd culturald cuprivire la educafie, catd s-a format de-a lungulsecolelor, ajutd la dezvdluirea personalitdlii co-pilului nu pe calea pe care totul ii este ingdduitgi a dezvoltdrii peste mdsurd a ,,eu.ItJi" sdu, ci pecalea contrard ei, a itrvdldrii infrdndrii.

Obiectivul principal - dacd am ardta pe scurtesenja sistemului nafional ortodox de educafie -este tendinfa de a-l introduce pe copil in viafa ul-terioard de adult pe porlile strdmte ale ascultdriigi infrAndrii, care rnai tdrziu ii vor da posibilita-tea de a sta singur lmpotriva rdului din afara gi

Prefa;i

din interiorul sdu. Numai o asemenea educalie ilva invdla pe copil sd se orienteze corect in lume,sd igi clddeascd corect relaliile cu oamenii gi, poa-te, il va apdra gi de crize gi imbolndviri psihice.

Faptul c6. astdzi este la modd ca totul sd fiepermis gi aga numita ,,educalie liberd" duc maiinainte de toate la faptul cd sunt intrerupte rela-

liile corecte, ierarhice, in familie, copilul incetea-zd, cu desdvArgire sd ii mai respecte pe pdri$i,incepe sd vorbeascd cu ei cu dispref, igi permitesd jigneasci calitatea 1or, iar la vArsta de adoles-cent, pur gi simplu, rupe relafiile cu ei.

De ce se rupe adolescentul de cdminul pdrin-tesc? Tot in virtutea faptului c5, obignuit ca totulsd ii fie tngdduit el tinde mereu cdtre alte gi altedesfdtdri, cdtre alte senzafiinoi, neincercate inc5.La vArsta de adolescent lucreazd.?neltot mai tarepatimile, cu care el nu este obignuit sd se lupte.

Crescdndu-l p" copil, pdrinfii, vrAnd-ne-vrAnd - prin cuvAnt, prin faptd, prin exemplullor - formeazdin el un oarecare sistem de idea-luri gi competenfe. Educafia intr-o familie orto-doxd il conduce cdtre cel mai ir:ralt ideal - cdtreHristos gi, dacd copilul igi insugegte acest ideal,oricare alte ,,sisteme de valoti" vor ceda in falalui in sufletul copilului, pentru cd ?ntre ele gi elnu existd nicio asemdnare. Iar principala autori-tate pentru copil trebuie sd fie pdrinfii lui, tatdlgi mama - altfel locul lor in mod inevitabil il vorocupa alli oameni.

Prefati

tn cartea Ce ar trebui sd qtie oricebdiat se face o

incercare de a povesti despre o astfel de familie,in care domneqte duhul dragostei 9i al increderiigi, in acelagi timp, copiii sunt cresculi in ascul-

tare fal6 de pdrinfi. Tatdl bdiatului este pentrufiul sdu gi principala autoritate, 9i un prieter;cu care pot fi dezbdtute in mod deschis cele maicomplicite gi chiar,,indecente" probleme care llfrdmAntd pe adolescent. Poate cd nu toate pro-blemele esenliale ale educaliei qi-au gdsit rezol-varea ln carte; totugi, cred cd pentru mulli ea se

va dovedi a fi folositoare 9i interesantd.

P r eo tul Alexie Gr acioa,

medic pediatru

PARTE,.q. INT,A.I

,,C,um'd'/w "f*e * Pu C'r.twe?"

Odat5, la cind, manra gi tata au adus vorbadespre trecut. $i gi-au adus aminte cum foarte demult, in anii studenfiei, au pornitimpreund cu pri-etenii lor irtr-o plimbare cu bdrci ugoare gi rapide.Multe avenfuri s-au firtAmplat atunci, gi amuzan-te, 9i primejdioase; perintii parcd retrdiau din nouintAmpldrile acelor ziIe... Dar glasul fiului lor decinci ani, al lui Andriugal, i-a intors la realitate:

- Dar eu atunci unde eram?

- Tu incd nu erai - a rdspuns repede, in trea-cdt, mama.

Lui Andriuga ii mai fusese gi inainte datsd audd de la cei mari acest rdspuns enigmatic,chiar se obignuise cu el. Dar azi pentru intdiaoard a cdzutpe gdnduri... S-au intAmplat diverselucruri interesante, iar el in acest timp nu a fostcu pdrinlii qi ei au trdit singuri gi nu l-au cdutat...Tata avea un cdine mare ciobdnesq inteligent,pe nume Rex, cAnd eL Andriuga, ,}rtcd nu era".Mai avea un tip deosebit de submann, ca cel din

l Andriuga - diminutiv al prenumelui Andrei.

PreotAlexie Graciov

prezent - de asemenea, cand el,,nu era". Mamalocuia ln centrul oragului, la bunica, intr-o casd

cu tavane inalte, iar el iardgi ,,nuera". $i la plim-bare cu bdrcile mama qi tata au mers tot fdrd el,

pentru cd el iardgi,,nu eta"...Pdrinfii continuau sd igi aducd aminte feluri-

te intdmpldri, iar Andriuga se gAndea. El era unbdiat cuminte, inteligent gi gtia deja sd gAndeas-

cd, ceea ce, dupd cum socotea tatdl lui, era multmai greu decAt sd vorbeasc6 gi chiar decAt sd ci-

teascd gi sd scrie.Dacd ,,tata t:rrt este" , tnseamnd cd este la ser-

viciu. Dacd,,mama nu este" (ceea ce se irrtAmpldfoarte rar), inseamnd cd este la tnagazin Bunica

acum nu este aici, dar ea intotdeauna poate fi su-

natd la telefon gi rugatd sd vind. Cealaltd bunicdlocuiegte departe,la ea trebuie sd mergi cu trenul.Bunicul nu mai este... pentru cd a murit... Suflehrllui s-a dus la Dumnezeu.ASa cd bunicul nu este

aici cu noi, dar nici nu trebuie sd spunem cd,,el nuexistd": el existd, noi il iubim gi ne rugdm pentru el.

Furat de aceste gAnduri serioase, Andriuga a

uitat cu totul de mAncare. Plimba automat litgo-ra prin farfurie, trasAnd parcd in caga nemdncatdnigte desene gi aceasta a atras atenfia mamei:

- Andriuga, de ce nu mdnAnci? Nu e bun?Iar eu atAt m-am strdduit!...

Bdiaful a dat din cap in semn negativ, ceea

ce insemna: ,,Nu, nicidecum, e foarte bun!" - 9i a

mdncat doud-trei linguri. Iar apoi a intrebat:

PARTEA INTAI | ,,Cum am apirut eu pe lume?" A

- Eu nu eram nicdieri? Sau undeva, totugi,eram?

- Poate cd undeva pe lund - azdrrtbitmama.Tu ia gi mdnAncd, mdnAncd!

- Pe lund?... - bdiatul era atdt de incurcat in-cdt mamei i-a pdrut rdu de gluma ei. $i a inlelescd este timpul sdii povesteascdfiului ei,,de undevin copiii". Cu atdt mai mult cd peste cAteva luniurma sd se mdreascd familia.

- Am glumit, Andriuga. MdnAncd, te rog.9i,de vreme ce te intereseazd, atdt de mult, hai sd

il rugdm pe tata sd ifi povesteascd totul in amd-nunt - gi mama a indreptat o privire plind de in-

leles spre tata. Iar el a dat din cap ln semn deaprobare.

- Dar cdnd? - a intrebat bdiatul.- Uite, duceli-vi impreunX astdzi la o plim-

bare inainte de culcare. Numai cd mai intAi sd

imi rdspunzi la o intrebare: ai vrea sd ai un tri+i-or sau o surioari mai micd?

- Bineinfeles cd ag vrea! Ne-am juca impre-uni...

- Ei, bine. Acum este primdvaril, apoi va hvard., iar la toamnd, cdnd vor cddea frunzele dincopaci, vei avea, poate, un frate sau o sord.

Ia te uitd! CAt de interesant gi de curios a de-venit totul dintr-odatd! Andriuga a ilrtrebat:

- $i unde este el - acest fu\ior? Sau surioari?Dar mama doar a zAmbit fdrd si li spund ni-

mic.