adevarul si bunatatea - sf. nicolae velimirovici si... · 2019-10-01 · sfantul nicolae...

Click here to load reader

Post on 13-Jan-2020

49 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • SFANTULNICOLAE VELIMIROVICI

    Adevdrul qibundtatea

    Parabole gi istorii cu tdlc

    Antologie realizati deAdrian Tdndsescu-Mas

    Bucureqti

  • Redactor: Diana-Cristina Mad

    @ Editura Sophia Pentru prezenta edifie

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiNICOLAE VELIMIROVICI, sfAnt

    Adevirul gi bunitatea: parabole qi istorii cutilc / SfAntul Nicolae Velimirovici; antolog. rcallzatide Adrian TinHsescu-Vlas - Bucureqti: EdituraSophia 2019

    rsBN 978-973-L36-698-2

    L Tdnisescu-Vlas, Adrian (antolog.)

    2

    Lumea intreagd e o lungi pilda al-cetuite dintr-un gir fird numer de pil-de. Lumea aceasta cu toate dintr-in-sa e trecetoare ca o poveste pe care oauzi qi se termind. Dar sAmburele deduh ascuns fir tAlcul fiecirei pilde enepieritor. Cei care-gi hrdnesc numaiochii gi urechile cu pildele acestea re-mAn fldmAnzi duhovnicegte, pentruci duhul se hrinegte cu miezul lor, lacare ei nu pot ajunge. Omul trupescia frunzele verzi a multe pilde gi nuse sature cu ele, iar foamea nu-i dAodihne. lnsi omul duhovnicesc ca-utd miezul mulfimii de pilde qi, hrd-nindu-se cu miez, e odihnit gi are pa-ce. Toate cAte existd sunt pilde, gi toa-te se infdgoari, ca frunzele gi coaj+tn jurul unui miez ascuns. Tot ce seintAmpld e fesdtura pildei, haina ini-mii duhovniceqti, a miezului, a ceeace hrdnegte.

    Omul se afle aqezatin lume ca im-presurat din toate pirfile de marea

  • SFANTUL NICOLAE VELIMIROVICI

    infelepciunii lui Dumnezeu, care i searatd in pilde. Dar cine se uitd numaicu ochii nu vede altceva decAt valuri-

    le, straiul de spumd al mdrii. Se uit5 qi

    vede haina firii, dar nu inima ei. As-cu1t5, gi aude glasul firii, dar nu-i pi-trunde graiul; in auz i se rostogolescvoci care nu spun nimic. Ochiul nu-ificut sI vadd miezul, urechea nu-i fi-cuti si infeleagi tAlcul. Dar duhulgdsegte duhul; inlelesul afl6 inlelesul;iubirea simte iubirea.

    Siracd qi tristi aqezare e lumeaaceasta! Totul e grabi si trecere, iar ci-ne se apuci gi se line de ea va cddea 9iva plAnge de durere gi de rugine. Dar

    in aceastd a1ezare se afld comoara deinvdflturi a pildelor, iar cine inlelegeastfel lumea Ei se foloseqte in acestchip de ea nu va cidea, nici nu se varuglna.

    tnsusi Domnul nostru Iisus Hristos

    a luat adeseapilde dinlume-lucruri siintAmpldri - ca sd-i invefe mai ugor peoameni. $i nu o dati scotea invdlituridin lucruri de rAnd, tocmai ca sd ara-te ce pline de miez sunt aceste lucruri,

    ce tAlcuri adAnci se ascund in ele. Cei

    rARABoLE gr rsroRrr cu r,A,rc

    mai mulli oameni cautd un rost in lu-cruri neobisnuite, cum ar fi stele cdzd-toare, cutremure, rdzboaie; rari suntcei ce se apleacd asupra lucrurilor siintAmpldrilor de zi cu zi.Iar Cel firdasemdnare intre cei care au pdgit vreo-datd pe acest pdmAnt, Domnul, a lu-at anume cele mai de rAnd lucruri dinviala aceasta ca si arate oamenilor tai-nele viefii veqnice. Ce-i rnai de rAnd casarea, aluatul" soarele, vribiile, iarbagi crinii sdlbatici, grAul gi neghin4 pia-tra gi nisipul? Cine, avAndu-le zi de ziin fala ochilor, s-ar gAndi sd caute inele tainele impdrdfiei lui Dumnezeu?Dar Hristos tocmai pe acestea le-a ard-tat, tocmai pe acestea le-a supus omu-lui spre chibzuire, dezvdluind, subsimpla lor infdligare, taine ceresti ne-mdsurate. Tot astfel a luat DomnulintAmplirile cele mai obignuite ca sddeslugeascd intreaga viafd in duh aomului, istoria cdderii gi mAntuirii lui,sfArgitul lumii, infricogata Judecatdgi mila lui Dumnezeu cdtre picdtogi.Veacuri de-a rAndul au vdzut oame-nii intAmplAndu-se lucruri aidoma ce-lor infifigate de Hristos in pilda se-

  • SFANTUL NICOLAE VELIMIROVICI

    minitorului, a grAului 9i neghinei, atalanfilor, a fiului risipitor, a lucrdto-rilor nelegiuili, dar nimeni nu s-a gAn-

    dit sd scoatd din frunzigul lor miezulspre hrani duhului, PAni ce Domnulnu a luat aceste intAmpliri drept pil-de, tAlcuindu-le, scolAndu-le sAmbu-

    rele duhovnicesc.Orice adevdr duhovnicesc este din

    cealaltd lume - lumea duhului, lumeacereasci - gi poate fi pdtruns numai devederea, auzirea gi infelegerea duhov-

    niceascd. Dar adevdrurile duhovniceEti

    se cuprind in lume sub dripul lucruri-

    lor gi intAmpldrilor. Mulli gi-au pier-dut vdzul, auzul.gi inlelegerea duhov-

    niceascd. Ei vdd doar chipul dinafard,

    aud doar glasul dinafard, pitrund doar

    inqiruirea dinafari a lucrurilor 9i in-

    tAmpldrilor. Aceasta e vederea trupeas-

    cA, auzireatrupeascd 9i inlelegerea tru-

    peascd. Hristos cunoaEte orbirea oame-

    nilor Ei, de aceea, ihv5fdtorpreaintelept,

    ii duce pe oameni de la lucruri trupegtila lucruri duhorrniceEti gi de la fapte

    trupeqti la fapte duhorrniceqti. Iatd de

    ce le vorbea in pilde, in chipuri la inde-

    mAna vederii, auzitiigi inlelegerii lor'

    intr-*rn ordgel oarecare trdia un omfoarte bogat. Casa lui era micd gi pdrd-giniti. Bogatul nu voia sd clideasci ocasd noud, ci toli banii gi-i strAngea giii aduna - dar odatd, intr-o seard, i-aluat foc casa. A sirit din pat fdrd si semai imbrace, a inhilat in pripd bogdliaagonisitd qi a lAgnit afar6. Casa s-aprefdcut fir cenugd, dar stdpAnului nui-a pdrut cAtugi de pulin rdu. El s-a mu-tat cu averea sa intr-un alt orag a clddito preafrumoasd casd gi s-a sdligluitacolo cu bucurie, fdrd griji.

    Care este noima acestei parabole?Ordgelul inseamnd aceastd lume, incare oamenii, ca nigte musafiri, trdiescpentru scurtd vreme. Casa micd giveche inseamnd trupul omenesc, casasufletului. Omul bogat este cregtinulinlelept, care a auzit, a priceput gi apus in inima sa cuvintele lui Hristos:Ce folos este omului dacd ua dobdndi tn-treaga lume, iar sufletul sdu il aa pierde?Bogdlia adunatd inseamnd sufletul

  • SFANTUL NICOLAE VEI,IMIROVICI

    cel bogat al cregtinului inlelept, carese strdduiegte toatd viafa sd trdiascddup6legea lui Hristos qi aduni in su-flet toate virtufile, care sunt mai depre! ca aurul, arginful gi nestematele.Aurul gi arginful duhovnicesc, ma-rea bogdlie duhovniceascd, sunt cre-dinla gi nddejdea in Dumnezeu, iubi-rea citre Dumnezeu, rugdciunea, mi-losArdia, bundtatea, iubirea de pacegi iubirea de frali, blAndefea gi cu-rdfia. Ce inseamnd focul care a mis-tuit casa? tnseamnd moartea trupu-lui. Focul iscat fdrd veste noapteainseamnd moartea neagteptatd a tru-pului, a cirei zi gi a cdrei ceas nu lecunoagte nici un muritor. Trezireaomului bogat din somn in vreme ceardea casa gi mutarea intr-un oraqmare inseamnd slobozirea suflefu-lui de trup la vremea morlii gi muta-rea in altd lume. Oraqul cel mare este

    .+vegnica Impirdlie a lui Hristos, incare locuiesc ingerii gi drepfii. Casacea preafrumoasX din maretre orag in-seamnd sdlagul fiecdrui suflet dreptpe lumea cealalt5, in tmpdrdlia ceavegnicd gi fdri de rnoarte.

    10

    PARABoLE gr rsroRrr cu rAlc

    Parabola aceasta este limpede giinvdldtura ei este minunatS. Cine areurechi de auzit, sd audi! $i nimenisd nu-gi pund cine gtie ce nddejdi inaceasti via{d, care trece zburAnd atAtde repede, ca norul gonit de vAnt.Nimeni sd nu se mAndreascd cu tru-pul sdu, fiindcd trupul oricdrui omeste o casi jalnic6, pe care moartea opoate face praf in orice clipd. Iar fie-care cregtin gi fiecare cregtind trebuiesA se ingrijeascd necontenit de sufle-tul lor - de singura bogdlie pe care opoate scdpa de moarte gi de nimicire.$i cine se ingrijegte de sufletul sdu,acela sX asculte cuvintele lui Hris-tos gi sd implineascd poruncile Lui.Unora ca acegtia Hristos, Cel bun,le ajut5, le ajutd necontenit. $i nu-iscapi din ochi, aga cum maica nu igiscapd din ochi pruncul aflat in leagdn.il hrdneqte 9i il adapd cu Duhul Sducel SfAnt zi gi noapte. $i ii de ingerpdzitor, ca sd-l pdzeasci in toate cdilevielii, iar in ceasul morlii sd ii ia sufle-tul gi sd-l duci in cereasca impdrdgie.

  • Cu cAt este mai multd credinla,cu atAt mai pufine sunt grijile. Unuldintre cele mai insemnate rezultateharice ale credinlei este acela cd eail elibereazd pe om de multele griji.CAnd copilul gtie ci are tatd, care seingrijegte de familie gi de toate trebu-rile casei, atunci orice grijd se incheiedegrab prin cAntec. indatd ce pierecongtiinla acesfui lucru, cAnteculamulegte, gi orfanul simte asuPra sainrAurirea unui roi de griji ca a unuiroi de viespi.

    Cu cAt omul incearcd mai abitirsd alunge grijile prin propriile pu-teri, cu atAt cade sub firrAurirea gri-jilor. Atunci, bucuria pleacd, iar dinom rdmAne doar un sac de piele us-caf plin de mAnie gi aplecat asuPramormAntului.

    - La ce bun toate grijile voastre?Aga sund intrebarea esenliald a

    MAntuitorului cdtre omenirea sfAgiatdde griji. Care dintre aoi, ingriiindu-se,poate sd adauge staturii sale mdcar un

    12

    PARABoLE gr rsroRrr cu r,Arc

    cot? (Lc.12,25). La ce bun toate grijilevoastre, dacd mAine dimineald n-o sdrisard soarele? Iar Cel Ce Se ingrijegteca soarele sd risard mAine dimineafdla vreme anume, cu ugurin!6 va dez-lega gi toate mdruntele voastre griji.

    Zice Domnul Iisus: Marto, Marto, tesilegti gi de multe te grijegti, dar un lucrueste de trebuin[d (Lc. L0,41).

    Care este acest unul?Este credinla: L) cd Tatdl este viu;

    2) cd El poartd grija de cdpetenie pen-tru toli gi pentru fiecare; 3) cA FiuI nupoate face nimic de Ia Sine (1n.5,19).

    $i afunci, cum de nu se preschimbdtoate grijile voastre in cAntec? De cre-deli cu adevdrat in Tat6l Cel viu gitreaz, toate grijile voastre pdmAntegtisunt absurde. Prin nenumdratelevoastre griji nu faceli decAt sd dove-difi cd nu credeli in Dumnezeu. Iar despuneli cd credefi, dar vi incovoialiposomorAli sub povara grijilor, cre-dinla voastrd este lipsiti de noimd.Reiese cd Gospodarul casei lumii nuvrea sau nu poate, nu Se pricepe sdpoarte grijd de casa Lui, ci dd totul pemAna ndimililor. Dar cum vor salva

    13