MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA RELAII INTERNAIONALE, TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE

CATEDRA RELAII INTERNAIONALE

ESEU

TEMA: CE ESTE EUROPA? CE NSEAMN A FI EUROPEAN?

Coordonator tiinific: Cujb Anastasia Lector universitar

Autor:

CHIINU, 2014

CUPRINS

I. IntroducereII. ConinutIII. ConcluziiIV. ncheiere

Europa-convenional, unul dintre cele aptecontinente. Cuprinznd peninsulaEurasiei, Europa este separat deAsiadeMunii Ural, rul UraliMarea Caspicla est, i deMunii Caucazla sud-est. Europa are deschidere, n nord, laOceanul Arctic, n vest laOceanul Atlantic, n sud laMarea Mediteran, iar n sud-est laMarea Neagri la cile ei de legtur spreMarea Mediteran. Totui, graniele Europei un concept ce dateaz nc dinantichitate sunt oarecum arbitrare, deoarece termenul de continent poate face referire la diferenele de ordin cultural i politic sau cele de ordin fizico-geografic. Dup suprafa, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind 10.180.000 de kilometri ptrai sau 2% din suprafaaPmntuluii 6,8% din suprafaa terestr. Din cele 50 de state ale Europei,Rusiaeste cel mai mare (att ca suprafa, ct i ca populaie), n timp ce Vaticanuleste cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat continent dupAsiaiAfrica, cu o populaie de 731 de milioane de locuitori, reprezentnd 11% dinpopulaia lumii; totui, potrivit estimrilorOrganizaiei Naiunilor Unite, ponderea Europei va scdea la 7% pn n 2050. Azi mai mult ca oricind se cauta un raspuns la o intrebare expirata...Ce este Europa? Este o unitate continentala bine fragmentata spatial sau o anumita forma de cultura care depaseste cu mult limitele Europei geografice. Fireste orice excurs al marii Europe de azi este incrustat in mitologia greaca. Sincer nu sunt cel mai priceput calator din lume dar am cunoscut calatori destui. Oameni care se lipesc de limbile straine in locuri unde de cei mai multi se lipesc de bolile infectioase. Oameni care stiu cum sa-l convinga chiar si pe cel mai amenintator vames si cum sa-l imbuneze pe cel mai nesuferit birocrat de la biroul de vize. Oameni care prin culoarea pielii si prin statura lor, par jumatate localnici oriunde s-ar duce , in Germania seamana cu germanii, in Spania ai crede ca sunt basci, pe cind in Italia ar putea fi un adevarat Italian. Problema pe care o punem este aceasta: cum se caracterizeaza configuratia spirituala numita Europa? Prin urmare, nu Europa ntr-un sens geografic, nteleasa ca o harta, ca si cum tocmai cercul oamenilor ce traiesc mpreuna teritorial ar fi cel care ar delimita omenirea europeana. Este vorba aici de unitatea unei vieti spirituale, a unei actiuni, a unei creatii spirituale, incluznd si scopurile, interesele, grijile si eforturile, institutiile, modalitatiile de organizare. Indivizii actioneaza aici n societati multiple de diferite grade, n familii, rase, natiuni, toate corelate interior n mod spiritual, cum am spus, n unitatea unei configuratii spirituale. Asa cum Edmund Husserl afirma: "Europa spirituala si are un loc de nastere bine determinat. Cu aceasta nu am avut n vedere otaran sens geografic, cu toate ca este vorba si de un anumit teritoriu, ci un loc de nastere spiritual ntr-o natiune, respectiv n oameni individuali si grupuri umane ale acestei natiuni. Este natiunea greaca antica, apartinnd secolelor VIII si VII . Chr. n ea se nfiripa o atitudine de un fel deosebit, una exemplara, fata de lumea nconjuratoare, se realizeaza n mod consecvent o bresa n directia unui tip cu totul nou de configuratii spirituale, lund repede proportiile unei forme culturale sistematic nchisa. Grecii au numit-o filosofie." Dac ar fi s dau un rspuns n ansamblu, a putea spune c Europa este o unitate continental bine fragmentat spaial i o anumit form de cultur care depete cu mult limitele Europei geografice. Totodat, acest teritoriu cu cultur bogat nu las neatins sentimentul apartenenei sau neaparteneei la acest loc. Fiecare ne simim ca fcnd parte dintr-o comunitate etnic a unui stat, deseori a statului n care locuim, n care ne-am nscut, dar n alte cazuri, cum ar fi cele ale imigranilor, a statului n care ne-am nscut i ulterior a celui n care trim. n ce msur fiecare se simte ca aparinnd unei etnii, unui stat i n acelai timp, unui continent? O astfel de ntrebare poate fi satisfcut de acum nu doar cu ipoteze plauzibile, ci cu rspunsuri precise, deoarece Comunitatea Europeana a trecut n ultimul deceniu la aplicarea sistematic a sondajelor de opinie n materie. Eurobarometrul din 1990 a artat, de pild, c n fiecare din rile Comunitaii Europene, efectivul suporterilor integrrii europene este cu mult mai mare dect cel al adversarilor ei. Astfel, n urma unor sondaje de opinie se poate admite c "mndria naional" nu exclude "mndria european", dar nu se poate s nu admitem c exist o identificare emoional cu patria tradiional mult mai puternic dect cea cu Europa. Eurobarometrul arat ns un progres, uneori ncet, dar sigur, al identificrii emoionale europene, nct se poate admite c n cazul acestor identificari avem cu mrimi variabile. Problema apartenenei la Europa trebuie abordat, din mai multe motive, cu mijloace teoretice mai precise. Aceasta nu numai pentru a evita naivitile unor intelectuali, nutrii de ludabile raiuni istorice i morale, care sunt tentai s vad Europa pretutindeni ntre Atlantic i Siberia, sau aventurile teoretice ale unor politicieni, nutrii de comprehensibile raiuni tactice, care postuleaza o Europa de la Atlantic la Urali, ci i pentru c exista nc un motiv astzi, demn de luat n seam. Este vorba de graba unor curente naionaliste din rile Europei Rsritene, care au sesizat ntrirea tendinei proeuropene n aceste ri i a presiunii internaionale n favoarea ei, de a decreta "apartenena la Europa" chiar n condiiile n care ele cultiv noua ideologie a naional-comunismului. Acesta dorind europenizare, dar fr nici o raionalizare n prealabil. Daca consideram, nu putem, de altfel, sa nu o facem, institutiile ca obiectivare a culturii, atunci putem adduce ntreaga discutie privind apartenenta la Europa pe terenul culturii. Adaugnd nsa de la nceput, ca prin cultura ntelegem aici mai mult dect idei filosofice, simboluri artistice, teorii stiintifice si programe ideologice. Cultura nseamna toate acestea, desigur, dar mpreuna cu ncorporarea lor n forme ale trairii sociale a vietii umane. Cultura nsemnnd producerea ntelegem aici mai mult dect idei filosofice, simboluri artistice, teorii stiintifice si programe ideologice. Cultura nseamna toate acestea, desigur, dar mpreuna cu ncorporarea lor n forme ale trairii sociale a vietii umane. Cultura nsemnnd producerea si circulatia de produse ale reflectiei, sentimentului, cercetarii, imaginatiei, cu un cuvnt, ale vietii spirituale. mprejurarea ca un om asimileaza, n cazul cel mai bun, asimileaza si produce idei, simboluri, constatari, proiecte, face din el un om cultivat. n procesul unificarii europene este nsa angajat un concept al culturii individuale, dar si un concept al culturii mpartasite n comun de multimile structurate ale individualitatiilor, si n primul rand acest concept. Pot spune, cu suficienta sustinere din partea faptelor, ca aflam indivizi de acelasi nivel cultural n diferite comunitati nationale europene, dar nu toate comunitatile ncorporeaza n structurile institutionale aceleasi valori si nu toate o fac n aceeasi masura. Sub alt aspect privind lucrurile, cultura europeana s-a delimitat de culturile asiatice, n raport cu care ce a existat ea in faza initiala si s-a format apoi, tocmai prin faptul ca a obiectivat n comportamente si institutii cultura spirituala. La ntrebarea "n ce consta cultura europeana? Care sunt caracterele ei specifice?", Raspunsul se da n general pe baza istoriei culturii europene, printr-o combinatie cu ceea ce a fost si ce este n afara Europei: la nceput Asia, apoi Africa si America de Sud, acum Asia siAmerica, mai ales. n orice caz, Europa a nceput sa defineasca n conditiile pericolului otoman si totdeauna ea se ntelege pe sine raportata la ceva diferit de ea. Se considera drept perioada de nastere a Europei relevante astazi secolele 11-12, cnd, exterior, dar si interior, continental nostru consacra o ordine culturala distincta. "Secolul a 12-lea poate fi socotit cu deplina justificare drept primul secol al unei noiEurope. De-a lungul sau a devenit perceptibil pentru prima oara specificul istoriei europene: controversa conditionata politic, religios, spiritual-cultural, social si economic, dintre parteneri care au aceeasi origine."nsa, specificul a fost preluat de multe ori n termenii "istoriei spiritului" profilata n secolul trecut si concentrata asupra autodesfasurarii spiritului si a raporturilor pur spirituale. Formula a esuat datorita faptului ca a reusit sa apostuleze o viziune negeneralizabila asupra istoriei spiritului si sa izoleze spiritual de dinamica sferelor autonomizate ale societatii moderne (economie de piata, tehnica de productie bazata pe aplicarea stiintei, stiinta factuala, ce recurge la explicatiinomologice, n serviciul dezlegarii de probleme tehnice etc.). Evident, oamenii de actiune (politicieni, ntreprinzatori, birocrati) au nevoie de un alt concept al Europei dect cel elaborat pe baza istoriei spiritualitatii. Intr-un final, putem afirma ca adesea, nsa, ei se satisfac cu un concept pur etnic al apartenentei culturale la Europa si, nu o data cu el, cu un concept reductive al Europei. Conform acestuia, Europa nseamna participare la aliante politice, blocuri militare, organizatii economice nominalizate. n definitive, orice concept, inclusive cel al Europei sau al unificarii europene trebuie sa se lase reperat n aranjamente institutionale sau, cel putin, n reguli de actiune si norme de comportament. Dar Europa este legata nu numai de stari de fapt, ci si de idealuri definitorii. Ca urmare, ceea ce este gndit propriu-zis cu Europa trebuie sa se afle ntre idealismul nebulos si comunitatea de interese pur pragmatice. Numai daca ea este mai mult dect unul sau cealalta, Europa poate prezenta pentru o lunga perioada un scop n acelasi timp real si ideal al unei actiuni politice impregnate moral intr-un adinc al subconstientului oricarei persoane, oricarui cetatean. nsi sentimentul de a fi European este un stimul pentru cptarea unei viei mai uoare, astfel, eu cred, c a fi european nseamn a cunoate ce nseamn Europa, adic locul de origine a unui cetean, n viziunea fiecruia, dup care sistematizarea acestor gnduri i aplicarea lor n practic pentru a demonstra cu adevrat c eti un cetean European i c merii s deii acest calificativ