Consiliul Europeanmai 2016-iunie 2018

Volumul 2. Iulie 2018

Volumul 2. Iulie 2018

Consiliul Europeanmai 2016-iunie 2018

Această publicație este realizată de Secretariatul General al Consiliului.www.consilium.europa.eu

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

© Uniunea Europeană, 2018Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Clădirea Europa: © Philippe Samyn and Partners architects and engineers – lead and design partner, Studio Valle Progettazioni architects, Buro Happold engineers; compoziții cromatice: © Georges Meurant, 2016

Referințele fotografiilor la sfârșitul publicației.

Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale pentru care UE nu deține drepturile de autor trebuie să se solicite permisiunea direct titularilor drepturilor de autor.

Print ISBN 978-92-824-6126-6 ISSN 1977-3285 doi:10.2860/428531 QC-AO-17-001-RO-CPDF ISBN 978-92-824-6118-1 ISSN 2363-2992 doi:10.2860/669205 QC-AO-17-001-RO-N

Cuprins

Eforturi pentru a fi tot mai uniți: Consiliul European – mai 2016-iunie 2018Raportul președintelui Donald Tusk

Introducere 5

Preluarea controlului asupra migrației 6

Negocierile privind Brexitul 11

De la redresare economică la expansiune economică 14

Abordarea realităților geopolitice 16

Concluzie 23

Reuniunile Consiliului European – mai 2016-iunie 2018 25

Concluziile Consiliului European, declarațiile șefilor de stat sau de guvern și o selecție a intervențiilor președintelui Tusk 26

4

5

Eforturi pentru a fi tot mai uniți: Consiliul European – mai 2016-iunie 2018

Introducere

Prezentul raport prezintă în detaliu activitățile Consiliului European, în cadrul căruia se reunesc liderii Uniunii Europene, desfășurate în perioada mai 2016-iunie 2018. Raportul arată felul în care unitatea politică a Uniunii a fost menținută și consolidată în fața numeroaselor amenințări și provocări: presiunile fără precedent exercitate de migrație, schimbările la nivel de geopolitică, amenințarea continuă reprezentată de terorism, o perspectivă economică incertă, precum și decizia alegătorilor britanici de a părăsi Uniunea.

Din 2016 până în prezent, liderii Europei au rămas uniți în ceea ce privește chestiunile fundamentale, de la negocierile cu Regatul Unit privind retragerea, până la unitatea împotriva amenințărilor externe, fie că este vorba de agresiunea continuă a Rusiei în Ucraina, fie de provocările fundamentale cu care se confruntă sistemul comercial mondial. Grație unei convingeri ferme că Uniunea reprezintă un cadru pentru viitorul

comun al statelor membre, Europa rămâne un punct de reper pozitiv pentru întreaga lume, de la rolul său de promotor al Acordului de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice, până la promovarea ordinii internaționale bazate pe norme, întemeiată pe comerțul liber și echitabil.

La nivel intern, UE trebuie să investească mai mult în protecția cetățenilor noștri împotriva amenințărilor la adresa securității, împotriva migrației neregulamentare, precum și a globalizării necontrolate. Continuăm să purtăm negocieri dificile pentru a limita repercusiunile negative asupra cetățenilor, a întreprinderilor și a statelor membre cauzate de retragerea Regatului Unit din UE la 29 martie 2019. Și rămân încă multe lucruri de făcut pentru a consolida uniunea economică și monetară, a face progrese în domeniul cooperării pe teme de apărare și a dezvolta o politică în domeniul migrației adecvată și rezistentă la crize.

6

Preluarea controlului asupra migrației

Nicio altă problemă globală nu este mai urgentă în prezent decât migrația neregulamentară a milioane de persoane. UE este liderul Occidentului în ceea ce privește îngrijirea refugiaților. Nu ne așteptăm să fim lăudați. Totuși, țările de origine trebuie să reprimească migranții economici aflați în situație neregulamentară. După presiunile fără precedent exercitate de migrația către Europa în 2015 și la începutul anului 2016, când aproximativ 2,2 milioane de persoane au traversat granița externă în mod neregulamentar, Uniunea Europeană și statele sale membre restabilesc controlul și trag învățăminte din criză. Niciun stat membru

nu poate face față pe cont propriu acestei provocări comune, de durată; în schimb o acțiune decisivă din partea principalelor state membre implicate, sprijinită pe deplin de UE și cu asistență din partea altor state membre, reprezintă o conditio sine qua non pentru a stăvili fluxurile de migrație ilegală.

În octombrie 2015, aproximativ 10 000 de persoane traversau în fiecare zi granița din Turcia către Grecia pentru a ajunge în alte țări Schengen. Până în octombrie 2016, UE a redus acest aflux cu 98 %. Prin eforturi comune, am închis practic ruta

Migrația neregulamentară către Uniunea Europeană a fost redusă cu peste 90 % din februarie 2016

7

Balcanilor de Vest pentru migrația neregulamentară. Trebuie să o menținem închisă. În 2016, UE a stabilit cooperarea cu Turcia pentru a preveni plecările masive de pe coasta acesteia și a început să sprijine financiar refugiații acolo, prin intermediul unor proiecte în valoare de 3 miliarde EUR. În iunie 2018, această finanțare era aproape epuizată, iar liderii UE au convenit asupra unei tranșe suplimentare în valoare de 3 miliarde EUR.

Datorită stabilității din estul Mării Mediterane, Uniunea a putut să înceapă închiderea rutei din Libia către Italia, unde sosirile neregulamentare trecuseră de 150 000, atât în 2015, cât și în 2016. Uniunea Europeană contribuie la instruirea și echiparea gărzii de coastă libiene pentru a opri introducerea ilegală de persoane și a oferi asistență umanitară și un tranzit în siguranță către casă celor blocați în Libia. Celelalte state membre sprijină activitățile remarcabile ale Italiei, desfășurate împreună cu Guvernul de Uniune Națională al Libiei și cu autoritățile locale, prin finanțarea Fondului fiduciar al UE pentru Africa.

Printre măsurile esențiale s-au numărat închiderea rutei Balcanilor de Vest, precum și sprijinul acordat țărilor terțe pentru operațiile de căutare și de salvare și pentru combaterea introducerii ilegale de migranți

Donald Tusk @eucopresident · 3 martie 2016Nu veniți în Europa. Nu acordați încredere persoanelor care introduc ilegal migranți. Nu vă riscați viețile și banii. E în zadar.

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, acordă asistență statelor membre în activitățile de control al frontierelor externe ale UE

8

La sfârșitul lui 2017, sosirile neregulamentare pe ruta central-mediteraneeană scăzuseră cu 67 %.

În cadrul Consiliului European din decembrie 2017, liderii au confirmat ierarhia obiectivelor UE, în care protecția frontierelor externe și stăvilirea migrației ilegale ocupă primul loc. Pentru a menține acest efort, Europa va avea nevoie de resursele financiare adecvate pentru a aborda ceea ce este, în mod clar, o provocare permanentă. Consiliul European din iunie 2018 a sprijinit fără echivoc propunerea mea de

a introduce un instrument financiar specific în bugetul UE pentru a combate imigrația ilegală. În cadrul Consiliului European, s-a convenit, de asemenea, să se sporească asistența UE pentru paza de coastă libiană și să se instituie „platforme de debarcare” în afara Europei pentru migranții în situație neregulamentară. Ne redresăm în ceea ce privește migrația. Oamenii sunt gata să aibă din nou încredere în liderii lor, atât timp cât demonstrăm că recâștigăm controlul asupra frontierelor noastre externe.

Donald Tusk @eucopresident · 30 iunie 2018Europenii se așteaptă să le redăm sentimentul de securitate și ordine. Nu pentru că ar fi devenit dintr-odată xenofobi, ci pentru că este sarcina fiecărei autorități politice să-și protejeze teritoriul și frontierele.

Liderii UE convin asupra Declarației din Malta pentru a închide ruta migrației neregulamentare din Libia către Italia, 3 februarie 2017

9

250 000

200 000

150 000

100 000

50 000

0

2015 2016 2017 2018

2015 2016 2017

Fluxuri de migrație: rutele est-mediteraneeană, central-mediteraneeană și vest-mediteraneeană

OCTOMBRIE 2015

216 260

RUTA EST-MEDITERANEEANĂ

MAI 2018

4 0974 3863 406*

NUMĂRUL LUNAR AL SOSIRILOR NEREGULAMENTARE

NUMĂRUL ANUAL AL SOSIRILOR NEREGULAMENTARE

Sursă: Frontex* Date care provin din operații comune (traversări maritime)

RUTA CENTRAL-MEDITERANEEANĂ

RUTA VEST-MEDITERANEEANĂ

MAI 2018IANUARIE 2015

–96 %

RUTA EST-MEDITERANEEANĂ(În special, plecări din Turcia către Grecia)

RUTA CENTRAL-MEDITERANEEANĂ(În special, plecări din Libia către Italia)

RUTA VEST-MEDITERANEEANĂ(În special, plecări din Maroc către Spania)

885 386

181 459 42 305

9 990

23 143

182 249

118 91213 372

8 206

19 840

7 004

153 895

OCTOMBRIE

2015

MAI

2018

2018 (IANUARIE-MAI)

10

Liderii reuniți în cadrul Consiliului European pentru a oferi o direcție și orientări strategice activităților UE

De la stânga la dreapta, mai sus: 1. președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, președintele României, Klaus Werner Iohannis, și prim-ministrul Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen; 2. Joseph Muscat, prim-ministrul Maltei, Leo Varadkar, Taoiseach-ul Irlandei, și Angela Merkel, cancelarul federal german; 3. prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, și prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras; 4. prim-ministrul Țărilor de Jos, Mark Rutte, și prim-ministrul Croației, Andrej Plenković; 5. prim-ministrul Estoniei, Jüri Ratas, și prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel; 6. prim-ministrul Letoniei, Māris Kučinskis, și președintele guvernului Spaniei, Pedro Sánchez; 7. prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și prim-ministrul Republicii Cehe, Andrej Babiš; 8. cancelarul federal al Austriei, Sebastian Kurz, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; 9. prim-ministrul Portugaliei, António Costa, președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, și prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras; 10. prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, și prim-ministrul Suediei, Stefan Löfven; 11. prim-ministrul Regatului Unit, Theresa May, și președintele Franței, Emmanuel Macron; 12. prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, și prim-ministrul Slovaciei, Peter Pellegrini

1

4

7

10

2

5

8

11

3

6

9

12

11

Negocierile privind Brexitul

Crudul adevăr este că vom avea cu toții de suferit din cauza retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Niciuna dintre cele două părți nu are nimic de câștigat din acest proces. Majoritatea europenilor, inclusiv jumătate dintre alegătorii britanici, își doresc ca UE și Regatul Unit să rămână împreună, nu să se îndepărteze. Însă, în mod paradoxal, există și un revers pozitiv al medaliei. Comunitatea de 27 de state membre este mai hotărâtă și mai unită decât înainte. Mă adresez tuturor rivalilor noștri interni și externi: Brexitul nu va avea un al doilea episod.

Esența Brexitului, așa cum a fost definit în campania electorală din Regatul Unit, implică o slăbire radicală

a relațiilor cu UE: practic, un „Brexit dur”. Singura alternativă reală la un „Brexit dur” este „niciun Brexit”, chiar dacă astăzi aproape nimeni nu mai crede că acest lucru ar fi posibil. În ceea ce privește negocierile privind retragerea: UE-27 nu urmărește și nu va urmări o abordare punitivă. Brexitul în sine este deja suficient de punitiv. Este vorba despre a ține prejudiciile sub control. Datoria noastră este de a reduce la minimum incertitudinea și perturbările cauzate de Brexit pentru cetățeni, pentru mediul de afaceri și pentru statele membre. Miza o reprezintă viețile de zi cu zi și interesele a milioane de persoane care trăiesc de o parte și de alta a Canalului Mânecii.

Președintele Donald Tusk pleacă de la Downing Street, numărul 10, în urma unor discuții privind Brexitul cu prim-ministrul May, 26 septembrie 2017

12

Imediat după referendumul din Regatul Unit, prioritatea urgentă a fost de a asigura persoanele, atât din Regatul Unit, cât și din afara acestuia, că nu există un vid juridic. Până în momentul în care Regatul Unit va ieși din Uniunea Europeană, legislația UE va continua să se aplice Regatului Unit și în interiorul acestuia, cu toate drepturile și obligațiile pe care le implică. La 29 martie 2017, reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE a prezentat o scrisoare de invocare a articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, declanșând retragerea formală a Regatului Unit din UE. Regatul Unit se afla acum de cealaltă parte a mesei negocierilor, având la dispoziție doi ani

pentru a încheia un acord privind retragerea și un cadru pentru viitoarele relații UE-Regatul Unit. Unitatea fermă a celor 27 de state membre și a instituțiilor UE a oferit un mandat puternic pentru a obține o retragere ordonată a Regatului Unit, cu un accent pe rezolvarea chestiunilor-cheie referitoare la consecințele Brexitului înainte de demararea discuțiilor privind viitoarea relație. Prioritatea principală era abordarea situației în care se află mai mult de patru milioane de persoane, ale căror vieți vor fi afectate în mod direct de Brexit.

Prima etapă a negocierilor a început în iunie 2017. S-a ajuns la un acord inițial cu privire la drepturile cetățenilor și la un decont financiar pentru perioada de

„Cu toții știm că despărțirile sunt grele. Dar este și mai greu să construiești o nouă relație după o despărțire.” Președintele Tusk, 15 decembrie 2017

Donald Tusk @eucopresident · 16 ianuarie 2018Dacă prietenii noștri britanici nu se răzgândesc, acest Brexit, cu toate consecințele sale negative, va deveni o realitate anul viitor în martie. Noi, aici pe continent, nu ne-am răzgândit. Inimile noastre sunt încă deschise pentru voi.

13

până în 2020, în urma clarificărilor prim-ministrului May privind intențiile Regatului Unit. La 15 decembrie, liderii UE-27 au convenit asupra concluziei Comisiei potrivit căreia s-au realizat suficiente progrese pentru ca negocierile să treacă la perioada de tranziție care va urma după Brexit, în cursul căreia Regatul Unit va rămâne în piața unică pentru o perioadă de timp. Erau necesare angajamente suplimentare privind drepturile acelor cetățeni care s-ar putea muta în Regatul Unit în timpul perioadei de tranziție. De asemenea, Regatul Unit are responsabilitatea de a demonstra un angajament serios și credibil de a evita o frontieră strict controlată în insula Irlanda, de a sprijini cooperarea nord-sud, economia la nivelul întregii insule și protejarea Acordului din Vinerea Mare. Dați-mi voie să o spun clar și fără echivoc: în cazul în care oferta Regatului Unit este inacceptabilă pentru Irlanda, ea va fi, de asemenea, inacceptabilă pentru UE.

Voi face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a asigura că UE și Regatul Unit vor rămâne prieteni după Brexit și subliniez că ușa UE va rămâne întotdeauna deschisă. UE-27 dorește ca Regatul Unit să fie un prieten și un partener apropiat și va începe negocierile privind relația viitoare cu o atitudine deschisă și pozitivă. Dar, având în vedere limitele stricte ale Regatului Unit, numai un acord de liber schimb (ALS) este posibil. Va fi primul ALS din istorie care va slăbi relațiile economice, în loc să le consolideze. Esența Brexitului este îndepărtarea.

Dacă prietenii noștri britanici nu se răzgândesc, Brexitul, cu toate consecințele sale negative, va deveni o realitate anul viitor în martie. Noi, aici pe continent, nu ne-am răzgândit. Inimile noastre sunt încă deschise pentru Regatul Unit. Ce pot să mai adaug? Dragă Regat Unit, ne e deja dor de tine.

„Așadar, aceasta este, șase pagini. Nu are rost să ne prefacem că este o zi fericită, nici la Bruxelles, nici la Londra.” Reacția președintelui Tusk la notificarea oficială privind retragerea Regatului Unit, 30 martie 2017

Președintele Tusk se întâlnește cu Leo Varadkar, Taoiseach-ul Irlandei, în incinta clădirilor guvernului, la Dublin, 8 martie 2018

Donald Tusk @eucopresident · 29 martie 2017Ce pot să adaug? Vă simțim deja lipsa.

14

De la redresare economică la expansiune economică

La începutul anului 2017, UE creștea mai rapid decât SUA, iar pentru prima dată din anul 2008 toate cele 28 de state membre erau în creștere. Aceasta a făcut ca economia europeană să fie considerată reușita economică mondială a anului 2017, trecând de la redresare la expansiune și depășind toate așteptările. Numărul total de locuri de muncă a atins un nivel record, iar șomajul s-a situat la nivelul cel mai scăzut din ultimii opt ani. Deficitele publice au scăzut și a revenit încrederea în economia europeană. Nimic nu ilustrează lucrul acesta mai clar decât ieșirea cu succes a Greciei, în 2018, din programul de asistență financiară al UE, inițiat de summitul zonei euro în 2015 după negocieri care au durat toată noaptea.

Aceste rezultate s-au datorat numeroaselor măsuri întreprinse în ultimii zece ani, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, pentru creșterea competitivității economiei europene și pentru consolidarea rezilienței zonei euro. Acum, când a demarat expansiunea

economică a Europei, sarcina noastră este de a garanta că beneficiile creșterii economice sunt distribuite pe o scară cât mai largă cu putință, utilizând în același timp dinamica pozitivă pentru a ne întări economiile.

Aprofundarea pieței unice și o politică comercială solidă sunt două căi care pot ajuta la îndeplinirea acestor obiective.

Realizarea unei piețe unice mai aprofundate va fi esențială pentru crearea de noi locuri de muncă, promovarea productivității și asigurarea unui climat atractiv pentru investiții și inovare. Consiliul European din martie 2018 a acordat prioritate, pe ordinea de zi a liderilor UE, pregătirii pieței unice pentru viitor, identificând elementele esențiale – o piață unică digitală, o uniune a piețelor de capital și o uniune energetică funcțională – și solicitând ca acțiunile asupra cărora s-a convenit deja să fie finalizate și puse în aplicare în mod eficace. La sfârșitul anului 2017 și începutul anului 2018, Consiliul European a pus un accent deosebit pe piața unică digitală și a confirmat că liderii sunt pregătiți „să facă tot ce este necesar pentru ca Europa să devină digitală”, inclusiv în domeniul inovării revoluționare și al volumelor mari de date. Având în vedere dimensiunile și diversitatea pieței europene, acest lucru constituie o provocare. Totuși, Consiliul European va menține presiunea politică în acest domeniu, depășind blocajele și oferind noi orientări acolo unde va fi nevoie.

În contextul semnelor de protecționism, UE trebuie să intensifice negocierile comerciale în întreaga lume. Comerțul rămâne esențial pentru succesul economic al Europei, iar UE sprijină puternic comerțul liber și echitabil și sistemul comercial deschis, bazat pe norme. Președintele Eurogrupului, Mário Centeno, și președintele Băncii

Centrale Europene, Mario Draghi

15

În 2017, UE a avansat considerabil în direcția unui program ambițios de deschidere a pieței, incluzând punerea în aplicare a unui nou acord economic și comercial cuprinzător (CETA) cu Canada, un acord politic privind un nou pact comercial cu Japonia, precum și progrese semnificative în negocierile cu Mexicul și cu țările Mercosur.

Lupta pentru CETA a fost extrem de marcată emoțional. Populismul de astăzi este asemenea unui virus, iar realitatea post-factuală și politica post-adevăr reprezintă o mare provocare de ambele părți ale Atlanticului. Dar CETA arată că comunitatea occidentală are încă forța și voința de a contracara fatalismul declinului nostru.

UE și-a consolidat instrumentele antidumping pentru protecția cetățenilor împotriva practicilor comerciale neloiale, astfel cum s-a convenit la summitul de la Bratislava în 2016. Cetățenii trebuie să vadă că acordurile comerciale sunt negociate pentru binele comun și că există sisteme de protecție eficace pentru combaterea abuzurilor. Cu toate acestea, liderii UE au afirmat de asemenea fără echivoc, la Consiliul European din martie 2018, pe fondul tulburărilor unui conflict comercial tot mai pronunțat la nivel mondial: Uniunea va apăra cu înverșunare sistemul comercial internațional multilateral deschis și bazat pe norme, în care OMC ocupă un rol central. Președintele Trump a declarat:

„războaiele comerciale sunt bune și sunt ușor de câștigat”. Adevărul este însă că războaiele comerciale sunt rele și ușor de pierdut. Obiectivul UE este să mențină în viață comerțul mondial și, dacă este necesar, să protejeze europenii prin reacții pe măsură. UE ar trebui să se folosească de modificarea strategiei Statelor Unite pentru a-și intensifica negocierile cu partenerii interesați și să nu abandoneze rolul nostru de superputere comercială. Faceți comerț, nu război, domnule Președinte.

Îmbunătățirea funcționării uniunii economice și monetare (UEM) este esențială pentru Uniunea Europeană. Acest lucru este crucial pentru cele 19 țări din zona euro, dar și pentru fiecare dintre celelalte state membre și pentru Uniune în ansamblul său. A venit vremea să consolidăm instrumentele existente, cum ar fi uniunea bancară, și să dezvoltăm în continuare Mecanismul european de stabilitate (MES), precum și să explorăm idei mai puțin consensuale, de exemplu o capacitate bugetară pentru zona euro. Liderii au luat primele decizii în acest sens în cadrul summitului zonei euro din iunie 2018. În special, am convenit că MES va asigura mecanismul comun de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție. În consecință, Uniunea noastră bancară va deveni mult mai puternică. Poate că unii vor spune că este prea puțin și prea târziu. Dar adevărul este că, după câțiva ani de stagnare, noi am relansat efectiv procesul de aprofundare a UEM.

Donald Tusk @eucopresident · 30 octombrie 2016Lupta pentru CETA a fost extrem de marcată emoțional. Realitatea post-factuală și politica post-adevăr reprezintă o mare provocare de ambele părți ale Atlanticului. Deciziile de astăzi arată că comunitatea occidentală are încă forța și voința de a contracara fatalismul declinului nostru. #EUCanada

16

Abordarea realităților geopolitice

Provocările actuale externe cu care se confruntă UE sunt mai periculoase decât oricând, iar situația geopolitică în continuă schimbare face ca viitorul nostru să fie imprevizibil. Printre acestea se numără și o Chină din ce în ce mai îndrăzneață și acaparatoare, politica agresivă a Rusiei față de Ucraina și de vecinii săi, războaie, terorism și anarhie în Orientul Mijlociu și în Africa, în care islamismul radical joacă un rol major, precum și declarațiile îngrijorătoare ale administrației

americane actuale. Numai împreună țările UE pot fi pe deplin independente. Dezintegrarea ar duce la dependență față de SUA, Rusia sau China. Pentru patrioții raționali și responsabili care își doresc suveranitatea națiunilor lor, nu există nicio alternativă mai bună decât o Europă unită.

Ambițiile capricioase ale SUA privind comerțul, Iranul, schimbările climatice și alte chestiuni au pus Uniunea Europeană într-o situație deosebit de dificilă, noua

Președintele Tusk și președintele Statelor Unite, Trump, se întâlnesc pentru prima dată la Bruxelles, 25 mai 2017

17

administrație părând să repună în discuție ultimii 70 de ani de politică externă americană. Alături de Brexit, acest lucru indică cea mai gravă criză din epoca modernă: slăbirea, dacă nu chiar prăbușirea încrederii în trăinicia și în rolul comunității politice a Occidentului, definit nu geografic, ci prin valori, principii și prin încrederea în instituții pluraliste. Cu toate acestea, nu putem să ne predăm celor care doresc să slăbească sau să invalideze legătura transatlantică, fără de care ordinea mondială și pacea nu pot supraviețui. Mesajul meu pentru președintele Trump este următorul: valorile și principiile înainte de toate! Astăzi, sarcina noastră cea mai importantă este să consolidăm lumea liberă în jurul valorilor occidentale, nu doar al intereselor.

Cu privire la Rusia, ultimii doi ani au scos la iveală experiențele individuale ale mai multor țări europene, de la campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, intervenții în procesele politice din UE și din alte zone, până la încălcarea spațiului aerian și la alimentarea conflictelor comunitare în Ucraina, în Balcani și în alte părți ale lumii. În martie 2018, tentativa de omor prin atac cu agent neurotoxic, comisă asupra lui Serghei Skripal și a fiicei sale pe teritoriul Marii Britanii, precum și semnalele persistente referitoare la rolul Rusiei în Brexit au ridicat întrebări grave și urgente.

Liderii UE sunt de acord că, în ceea ce privește relațiile cu Rusia, unitatea europeană este cea mai mare forță a noastră. Liderii europeni au condamnat fără echivoc atacul de la Salisbury, în termenii cei mai fermi cu putință, iar o serie de țări, inclusiv SUA, au expulzat diplomații ruși despre care s-a presupus că sunt implicați în activități ale serviciilor de informații. În ultimii patru ani, întreaga UE s-a declarat a fi alături

de poporul Ucrainei împotriva agresiunii ruse și își va menține poziția cu privire la sancțiuni până când Rusia își va onora acordurile de pace încheiate la Minsk în februarie 2015. Acordul de asociere UE-Ucraina a intrat pe deplin în vigoare la sfârșitul anului 2017, ducând la creșteri semnificative la nivelul comerțului și al contactelor interpersonale.

Obiectivul nostru nu este să sporim tensiunile cu Rusia. Dar este nevoie să evaluăm realitatea cu luciditate și să nu ne facem iluzii, pentru a avea relații cu o țară care depune eforturi considerabile orientate constant în direcția slăbirii și dezbinării UE. Obiectivul nostru pe termen lung rămâne găsirea unui modus vivendi. Aceasta înseamnă respectarea valorilor și a intereselor UE, dar și menținerea unei uși deschise pentru dialog.

Președintele Tusk ia cuvântul în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite în numele UE, 20 septembrie 2017

Donald Tusk @eucopresident · 20 septembrie 2017Mulți consideră că ONU îi reunește pe cei care nu renunță la etică în politică în favoarea unor interese egoiste. Haideți să le arătăm că încrederea lor este justificată.

18

Summituri și reuniuni internaționale

De la stânga la dreapta, mai sus: 1. președintele Côte d’Ivoire, Alassane Outtara, președintele Tusk și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; 2. președintele Tusk și președintele Mongoliei, Tsakhiagiin Elbegdorj; 3. prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, prim-ministrul Regatului Unit, Theresa May, și președintele Tusk; 4. premierul Groenlandei, Kim Kielsen, și președintele Tusk; 5. prim-ministrul Malaysiei, Razak Mohammad, primul consilier de stat al Myanmarului/Birmaniei, Aung San Suu Kyi, prim-ministrul Thailandei, Prayuth Chan-O-Cha, ministrul-președinte al biroului guvernamental al Vietnamului, Mai Tien Dung , președintele Tusk, președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, ministrul afacerilor externe din Singapore, Vivian Balakrishnan, ministrul secundar al finanțelor din Brunei, Rahman Ibrahim, prim-ministrul Cambodgiei, Hun Sen, președintele Indoneziei, Joko Widodo, ministrul pe lângă cabinetul prim-ministrului din Laos, Alounkeo Kittikhoun; 6. președintele Tusk și prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe; 7. președintele Tusk și Papa Francisc; 8. președintele Tusk în cadrul Adunării Generale a ONU; 9. președintele Tusk în vizită la Belgrad; 10. președintele Tusk și prim-ministrul Chinei, Li Keqiang ; 11. președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele Tusk; 12. președintele Liberiei, George Weah, și președintele Tusk

1

4

7

10

2

5

8

11

3

6

9

12

19

Balcanii de Vest fac parte integrantă din Europa și aparțin comunității noastre. În mai 2018, UE a încheiat un foarte fructuos summit UE-Balcanii de Vest, primul din ultimii 15 ani. Summitul a reafirmat angajamentul nostru reciproc față de perspectiva europeană a întregii regiuni și a stabilit o agendă de priorități pentru stimularea conexiunilor umane, economice, digitale și de infrastructură cu regiunea și în cadrul acesteia. Uniunea Europeană este și va rămâne cel mai fiabil partener al întregii regiuni a Balcanilor de Vest.

La reuniunile G7 de la Ise-Shima, Taormina și Charlevoix, precum și în cadrul Adunării Generale a ONU, prioritatea UE a fost să apere ordinea

internațională bazată pe norme, care este în pericol, inclusiv sistemul comercial mondial. Într-o lume fără norme, câștigă cei mai puternici și mai brutali. Organizația Națiunilor Unite este cel mai bun instrument de care dispunem pentru a aborda, la nivel mondial, conflictele actuale, foametea, strămutările forțate, terorismul și reapariția tensiunilor nucleare. Atât UE, cât și ONU au fost create ca răspuns la atrocitățile celui de Al Doilea Război Mondial, iar UE va reacționa întotdeauna cu tărie împotriva răului, a violenței și a fărădelegilor. Acesta este motivul pentru care UE împreună cu statele sale membre contribuie cu aproximativ o treime din finanțarea ONU, oferă o treime

Liderii UE și ai Balcanilor de Vest se reunesc la Sofia, la 16 mai 2018, pentru a discuta integrarea cu regiunea și în cadrul acesteia, inclusiv domenii-cheie precum conectivitatea digitală și infrastructura

Donald Tusk @eucopresident · 17 mai 2018Nu văd niciun alt viitor pentru Balcanii de Vest decât UE. Nicio alternativă, niciun plan B. Balcanii de Vest sunt parte integrantă a Europei și aparțin comunității noastre.

20

Președintele Tusk și generalul Riho Terras, comandantul Forțelor de Apărare estoniene, se întâlnesc cu membri ai personalului militar

european la lansarea PESCO, 14 decembrie 2017

Liderii G7 la Taormina, Sicilia, mai 2017

din contribuțiile pentru acțiunile ONU de menținere a păcii și sunt sursa a jumătate din toate contribuțiile voluntare la fondurile și programele ONU. Mulți consideră că ONU îi reunește pe cei care nu renunță la etică în politică în favoarea unor interese egoiste. Haideți să le arătăm că încrederea lor este justificată.

Decizia Consiliului de Securitate al ONU din 11 septembrie 2017 de a sancționa Coreea de Nord pentru efectuarea de noi teste nucleare a fost cea corectă. Niciunui regim nu ar trebui să i se permită să submineze regimul global de neproliferare sau să amenințe țări pașnice. În cadrul Adunării Generale a ONU din luna respectivă, Uniunea Europeană a solicitat, împreună cu prietenii noștri apropiați și parteneri strategici, Japonia și Coreea de Sud, o denuclearizare pașnică a Peninsulei Coreene. Poziția UE cu privire la Planul comun de acțiune cuprinzător cu Iranul este, de asemenea, clară: Europa va rămâne în acord atât timp cât Iranul își menține pe deplin angajamentul față de acesta.

În raport cu Africa, Uniunea Europeană este cel mai mare investitor, partener comercial, donator de ajutor pentru dezvoltare și furnizor de asistență umanitară, având totodată cea mai mare contribuție la pace și securitate. La cel de al 5-lea summit dintre Uniunea Africană și Uniunea Europeană, desfășurat la Abidjan, în Côte d’Ivoire, în noiembrie 2017, atât liderii africani, cât și cei europeni au reafirmat voința comună de a conlucra în parteneriat cu privire la o serie de provocări, de la securitate și combaterea terorismului, până la creștere economică și la crearea de locuri de muncă, în special pentru tineret. Toți liderii, africani și europeni, au fost de acord cu principiul că migrația este o responsabilitate comună și că este în interesul tuturor să avem o migrație ordonată, care să fie mai bine controlată, umană și durabilă.

Donald Tusk @eucopresident · 14 decembrie 2017Astăzi, visul devine realitate. #PESCO reprezintă expresia concretă a voinței noastre de a făuri apărarea europeană. Este o veste bună pentru UE și pentru aliați. Și o veste proastă pentru adversarii noștri.

21

În 2017 a avut loc înfrângerea așa-numitului Stat Islamic ca entitate teritorială. Cu toate acestea, atacuri teroriste repetate au arătat, în Europa și în alte părți ale lumii, că islamismul violent reprezintă în continuare o amenințare. În lupta împotriva terorismului și a extremismului violent, Occidentul și aliații săi trebuie să fie mai hotărâți decât teroriștii și extremiștii. În ceea ce privește luptătorii străini, țările europene au introdus, la începutul anului 2017, verificări sistematice în baze de date pentru a-i depista mai bine pe cei care încearcă să intre pe teritoriul Uniunii și sunt în curs de a implementa o modernizare cuprinzătoare a infrastructurii de la frontieră a Uniunii. După discuțiile din cadrul G7 de la Taormina, liderii UE au afirmat clar că, potrivit așteptărilor lor, societățile care gestionează platforme de comunicare socială și industria online trebuie să joace un rol deplin în prevenirea radicalizării teroriste pe internet. Facebook, Twitter și Google se implică serios în colaborarea cu funcționari europeni în raport cu acest obiectiv, sub egida Forumului pentru internet al UE.

De la terorism la războiul hibrid și la conflictele din vecinătatea Europei, lumea a devenit un loc mai periculos.

Liderii europeni au responsabilitatea de a demonstra cetățenilor că guvernele sunt capabile să facă față evoluțiilor externe, care pot fi copleșitoare și uneori înspăimântătoare. În decembrie 2017, un vis a devenit realitate când 25 de state membre au lansat cooperarea structurată permanentă în materie de apărare, așa-numita PESCO, o expresie concretă a voinței noastre de a construi o apărare europeană. PESCO este o veste bună pentru UE și aliații săi și o veste proastă pentru dușmanii noștri.

O apărare europeană puternică consolidează în mod natural NATO. După semnarea unei declarații comune UE-NATO în iulie 2016, am depus eforturi împreună cu secretarul general, Jens Stoltenberg, pentru a consolida parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică. Cooperarea noastră reprezintă o prioritate strategică. Unitatea în ceea ce privește valorile și obiectivele reprezintă cea mai mare forță a noastră.

Președintele Tusk discută legăturile UE-NATO cu secretarul general, Jens Stoltenberg , la Bruxelles, 8 mai 2018

Donald Tusk @eucopresident · 16 mai 2018Judecând după cele mai recente decizii ale lui @realDonaldTrump, s-ar putea chiar spune că la așa prieteni, nici nu ne mai trebuie dușmani. Dar, sincer, UE ar trebui să fie recunoscătoare. Datorită lui am renunțat la toate iluziile. Suntem conștienți de faptul că dacă avem nevoie de o mână de ajutor, o vom găsi la încheietura propriului braț. Europa trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru a proteja legătura transatlantică, în pofida stării de spirit actuale. Dar, în același timp, trebuie să fim pregătiți pentru acele scenarii în care va trebui să acționăm pe cont propriu.

22

Pregătiri și imagini din culise din clădirile Consiliului

23

Concluzie

Numai o Europă unită poate fi o Europă suverană. Adevărata bază a acestei unități nu este un model birocratic. Este un ansamblu de valori comune și standarde democratice care trebuie respectate – drepturile omului și libertățile civile, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire, sistemul de control și echilibru și statul de drept. Este recunoașterea faptului că Europa este o comunitate teritorială, politică și culturală care nu este nici mai bună, nici mai rea decât restul lumii, dar este diferită de acesta.

În ziua de azi, trebuie să ne amintim unele adevăruri uitate: Europa s-a unit pentru a evita o nouă catastrofă istorică, iar perioadele de unitate europeană au constituit mereu cele mai bune vremuri ale acestui continent. Dacă Europa este puternică, țările noastre sunt puternice. Europa ca entitate politică fie va fi unită, fie nu va exista deloc. Tratatele de la Roma au inițiat un proces de readucere a libertății și prosperității în țările europene, atât în est, cât și în vest.

Realizările din perioada acoperită în acest raport – gestionarea Brexitului, reducerea fluxurilor de migrație, deschiderea pieței la nivel mondial și conlucrarea în direcția unei apărări europene mai puternice – arată modul în care liderii UE au reușit în ultimii doi ani să împace dinamismul și unitatea Europei, fiind ambițioși și totodată solidari. După cum spune proverbul: „Dacă vreți să mergeți repede, mergeți singuri. Dacă vreți să ajungeți departe, mergeți împreună.”

Cred în democrația liberală: imperfectă și fragilă, subapreciată și încălcată, uneori lipsită de apărare, dar

fără alternativă. Să ne apărăm democrațiile liberale este obligația noastră cea dintâi și cea de a doua și cea de a treia. Democrația liberală nu este sinonimă cu slăbiciunea. Dar trebuie să ne amintim că justiția fără forță este neputincioasă și că forța fără justiție este tiranică.

Să o spunem pe șleau: fără frontiere și fără autorități de aplicare a legii, Europa, așa cum o cunoaștem, nu va mai exista, iar Europa pe care ne-o dorim nu va exista dacă barbarii noștri politici preiau controlul din interior. Conștientizarea faptului că avem o frontieră comună și un teritoriu comun trebuie să ne unească din nou, în loc să ne separe cu totul. Ar trebui să încercăm să împăcăm nevoia de securitate cu libertatea și nevoia de control cu deschiderea. Numai combinând cu înțelepciune aceste elemente putem ieși învingători.

Donald TuskPreședintele Consiliului European

25

Reuniunile Consiliului European – mai 2016-iunie 2018

Consiliul European – 28 iunie 2016

Reuniunea informală a 27 de șefi de stat sau de guvern – 29 iunie 2016

Reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern, Bratislava – 16 septembrie 2016

Consiliul European – 20-21 octombrie 2016

Consiliul European – 15 decembrie 2016

Reuniunea informală a 27 de șefi de stat sau de guvern – 15 decembrie 2016

Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern, Malta – 3 februarie 2017

Consiliul European – 9 martie 2017

Reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern – 10 martie 2017

Cea de a 60-a aniversare a Tratatelor, Roma – 25 martie 2017

Reuniunea specială a Consiliului European (articolul 50) – 29 aprilie 2017

Consiliul European (articolul 50) – 22 iunie 2017

Consiliul European – 22-23 iunie 2017

Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern, Tallinn – 28 septembrie 2017

Consiliul European – 19 octombrie 2017

Consiliul European (articolul 50) – 20 octombrie 2017

Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern, Göteborg – 17 noiembrie 2017

Consiliul European – 14 decembrie 2017

Summitul zonei euro – 15 decembrie 2017

Consiliul European (articolul 50) – 15 decembrie 2017

Reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern – 23 februarie 2018

Consiliul European – 22 martie 2018

Consiliul European (articolul 50) – 23 martie 2018

Summitul zonei euro – 23 martie 2018

Reuniunea informală a celor 28 de șefi de stat sau de guvern, Sofia – 16 mai 2018

Consiliul European – 28 iunie 2018

Consiliul European (articolul 50) – 29 iunie 2018

Summitul zonei euro – 29 iunie 2018

26

Concluziile Consiliului European, declarațiile șefilor de stat sau de guvern și o selecție a intervențiilor președintelui Tusk

Declarația președintelui Donald Tusk înainte de summitul G7 de la Ise-Shima, Japonia – 26 mai 2016 28

Declarația liderilor UE și a președinției neerlandeze privind rezultatul referendumului din Regatul Unit – 24 iunie 2016 29

Concluziile Consiliului European – 28 iunie 2016 30

Declarație – Reuniunea informală a 27 de șefi de stat sau de guvern – 29 iunie 2016 33

Declarația comună a președintelui Consiliului European, a președintelui Comisiei Europene și a secretarului general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – 8 iulie 2016  34

Declarația președintelui Consiliului European, a președintelui Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al UE, în numele statelor membre ale UE prezente la summitul ASEM, cu privire la situația din Turcia – 16 iulie 2016 35

Declarația președintelui Donald Tusk înainte de summitul G20 de la Hangzhou, China – 4 septembrie 2016 36

Scrisoare din partea președintelui Donald Tusk înainte de reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern de la Bratislava – 13 septembrie 2016 37

Declarația de la Bratislava – Reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern – 16 septembrie 2016 39

Concluziile Consiliului European – 20-21 octombrie 2016 41

Concluziile Consiliului European – 15 decembrie 2016 44

Declarație – Reuniunea informală a 27 de șefi de stat sau de guvern – 15 decembrie 2016 48

Scrisoarea președintelui Donald Tusk adresată celor 27 de șefi de stat sau de guvern înainte de reuniunea informală din Malta a șefilor de stat sau de guvern – 31 ianuarie 2017 49

Declarația din Malta – Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern – 3 februarie 2017 51

Concluziile președintelui Consiliului European – 9 martie 2017 53

Declarația de la Roma – Declarația liderilor a 27 de state membre și a Consiliului European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene – 25 martie 2017 55

27

Declarația Consiliului European  (articolul 50) cu privire la notificarea de către autoritățile britanice – 29 martie 2017 57

Declarația președintelui Donald Tusk privind următoarele acțiuni în urma notificării transmise de Regatul Unit – 31 martie 2017 58

Orientări – Reuniunea specială a Consiliului European  (articolul 50) – 29 aprilie 2017 59

Declarația președintelui Donald Tusk înainte de summitul G7 de la Taormina, Italia – 26 mai 2017 62

Concluziile Consiliului European – 22-23 iunie 2017 63

Declarația președintelui Donald Tusk înainte de summitul G20 de la Hamburg, Germania – 7 iulie 2017 67

Concluziile Consiliului European – 19 octombrie 2017 68

Concluziile Consiliului European  (articolul 50) – 20 octombrie 2017 71

Concluziile Consiliului European – 14 decembrie 2017 72

Orientări – Consiliul European  (articolul 50) – 15 decembrie 2017 74

Concluziile Consiliului European – 22 martie 2018 76

Orientări – Consiliul European  (articolul 50) – 23 martie 2018 78

Declarația președintelui Donald Tusk înaintea summitului UE-Balcanii de Vest, Sofia – 16 mai 2018 81

Concluziile Consiliului European – 28 iunie 2018 82

Concluziile Consiliului European  (articolul 50) – 29 iunie 2018 86

Declarația summitului zonei euro – 29 iunie 2018 87

28

DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTE DE SUMMITUL G7

DE LA ISE-SHIMA, JAPONIA – 26 MAI 2016

Bună dimineața.Permiteți-mi să încep cu o scurtă observație istorică. În timp ce ne af lăm aici, în Japonia, la summitul națiunilor G7 care împărtășesc valorile comune ale democrației, libertății și statului de drept, nu ar trebui să uităm niciodată că această cooperare este rezultatul învățămintelor desprinse dintr-o istorie sumbră. Acum 71 de ani, eram încă în război unii cu alții, un război care a costat zeci de milioane de vieți în întreaga lume. În prezent, ne angajăm să construim o lume mai sigură pentru toți.G7 apără cu cea mai mare fermitate o ordine internațională bazată pe norme, nu pentru că dorim să-i protejăm pe cei bogați. Ci pentru că normele există în primul rând pentru a-i proteja pe cei mai slabi, în timp ce, într-o lume fără norme, cei mai puternici și mai brutali sunt cei care câștigă. Acest adevăr simplu trebuie amintit, mai ales în prezent, când respectarea ordinii mondiale bazate pe norme este pusă sub semnul întrebării. Exemplul țărilor G7, capacitatea noastră de a fi în concurență, dar și de a coopera și de a ține seama nu numai de propriile noastre interese, ar trebui să-i inspire pe ceilalți.Permiteți-mi să revin acum la criza migrației și a refugiaților. Suntem conștienți că, datorită situației geografice, cea mai mare responsabilitate aparține și va continua să aparțină Europei. Cu toate acestea, am dori ca și comunitatea internațională să dea dovadă de solidaritate și să recunoască faptul că aceasta este o criză mondială. Prin urmare, vom solicita sprijinul partenerilor noștri din cadrul G7 cu privire la trei dimensiuni.În primul rând, să se angajeze să mărească asistența globală, astfel încât să se răspundă nevoilor imediate și pe termen lung ale refugiaților și ale comunităților-gazdă. Comunitatea internațională ar trebui să recunoască faptul că, atunci când Turcia, Liban și Iordania acordă asistență refugiaților, furnizează în realitate un bun public global. Acest bun public trebuie să fie finanțat de comunitatea internațională.În al doilea rând, G7 să încurajeze instituții le f inanciare internaționale și alți donatori să își sporească asistența. În acest sens, fondurile UE pentru Siria, Africa și Turcia, precum și activitățile Băncii Europene de Investiții servesc drept model pentru noi toți.În al treilea rând, G7 să încurajeze instituirea unor mecanisme de relocare și a altor forme de migrație legală în întreaga lume. După cum știți, Europa întreprinde numeroase acțiuni și suntem bucuroși să împărtășim experiențele noastre. Dar lumea se confruntă cu cel mai mare număr de refugiați, solicitanți de azil și persoane strămutate în interiorul țării de la cel de Al Doilea Război Mondial încoace. De aceea, sunt necesare mai multe acțiuni, pentru a oferi posibilitatea unor canale legale de migrație. Cei care ne critică ar trebui mai degrabă să se gândească cum să își sporească asistența, pentru că ceea ce furnizează Europa este deja colosal.În toate cele trei dimensiuni menționate anterior avem nevoie de liderii G7. Sincer vorbind, dacă noi nu luăm inițiativa în gestionarea acestei crize, nimeni nu o va face. Voi apela la liderii G7 să răspundă la această provocare.

Acum doi ani, G7 a fost alături de Europa atunci când a izbucnit conf lictul din Ucraina. Și am rămas uniți pe parcursul acestui conf lict. Uniunea Europeană, ca și întregul G7, consideră în continuare că această criză poate fi soluționată numai în deplină conformitate cu dreptul internațional, în special obligația legală de respectare a suveranității Ucrainei, a integrității teritoriale și independenței. Doresc să precizez că poziția noastră față de Rusia, care cuprinde, printre altele, sancțiuni economice, rămâne neschimbată, atât timp cât acordurile de la Minsk nu sunt puse în aplicare pe deplin. Din păcate, există mult mai puține progrese privind punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk decât am sperat acum un an, la Elmau.În ceea ce privește ordinea internațională bazată pe norme, aș dori să subliniez că trebuie respectată nu doar în Ucraina, ci pretutindeni în lume, nu numai pe uscat, ci și pe mare. Politica G7 este clară: orice revendicare maritimă sau teritorială ar trebui să se bazeze pe dreptul internațional și orice eventual litigiu ar trebui soluționat prin mijloace pașnice. Acțiunile unilaterale și recurgerea la forță sau coerciție nu vor fi acceptate.În sfârșit, permiteți-mi să revin la situația din Europa. Îmi face plăcere să spun că acordul Eurogrupului trimite un mesaj puternic de stabilitate pentru Grecia, pentru zona euro, dar și pentru economia mondială. Aș dori să mulțumesc poporului grec, în special prim-ministrului Alexis Tsipras, pentru determinarea de a pune capăt acestei crize prin reformarea țării. Tragedia greacă nu se va mai rejuca.La summitul G7 vom discuta referendumul britanic (intrarea/ieșirea din UE) și consecințele acestuia. Știți că sper într-un rezultat pozitiv și vă pot asigura că toți liderii G7 reuniți aici au același punct de vedere.Înainte de a încheia, permiteți-mi să menționez un ultim punct. Testul credibilității noastre ca G7 este capacitatea noastră de a apăra valorile comune pe care le împărtășim. Vom trece acest test numai dacă luăm o poziție clară și fermă cu privire la fiecare subiect al discuțiilor noastre de aici, de la Ise-Shima. Mă refer în special la problema securității maritime în Marea Chinei de Est și Marea Chinei de Sud, la chestiunea Rusia/Ucraina și la comerțul liber și echitabil. Dacă vrem să ne apărăm valorile comune, nu este suficient în ziua de astăzi doar să credem în ele. Trebuie și să fim pregătiți să le protejăm. Adevărata provocare este chiar mai mare, deoarece aceste valori sunt puse sub semnul întrebării nu numai de statele care subminează ordinea internațională bazată pe norme, ci și de opozanții din propriile noastre țări. Opozanții noștri interni vor evalua, de asemenea, capacitatea noastră de a apăra aceste valori. Din acest motiv, trebuie să fim cu adevărat fermi.Vă mulțumesc.

29

DECLARAȚIA LIDERILOR UE ȘI A PREȘEDINȚIEI NEERLANDEZE PRIVIND

REZULTATUL REFERENDUMULUI DIN REGATUL UNIT –

24 IUNIE 2016

Președintele Tusk, președintele Schulz și prim-ministrul Rutte s-au întrunit în această dimineață la Bruxelles la invitația președintelui Comisiei Europene, Juncker. Ei au discutat despre rezultatul referendumului din Regatul Unit și au făcut următoarea declarație comună:În cadrul unui proces liber și democratic, poporul britanic și-a exprimat dorința de a ieși din Uniunea Europeană. Regretăm această decizie, însă o respectăm.Această situație este fără precedent, însă suntem uniți în răspunsul nostru. Vom rămâne fermi și vom susține valorile de bază ale UE de promovare a păcii și a bunăstării popoarelor sale. Uniunea celor 27 de state membre va continua. Uniunea este cadrul viitorului nostru politic comun. Suntem uniți de istorie, de geografie și de interese comune și ne vom clădi cooperarea pe aceste elemente. Împreună, vom aborda provocările comune de generare a creșterii economice, de sporire a prosperității și de asigurare a unui mediu sigur pentru cetățeni. Instituțiile își vor îndeplini pe deplin rolul ce le revine în acest sens.Așteptăm acum ca Guvernul Regatului Unit să pună în aplicare această decizie a poporului britanic cât mai curând posibil, indiferent cât de dificil poate fi un asemenea proces. Orice întârziere

ar prelungi în mod nejustificat starea de incertitudine. Dispunem de normele necesare pentru ca acest proces să se desfășoare în mod ordonat. Articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede procedura care trebuie urmată în cazul în care un stat membru decide să iasă din Uniunea Europeană. Suntem pregătiți să lansăm rapid negocierile cu Regatul Unit cu privire la termenii și condițiile retragerii sale din Uniunea Europeană. Până la încheierea procesului de negociere, Regatul Unit rămâne membru al Uniunii Europene, revenindu-i toate drepturile și obligațiile ce rezultă din acest statut. Conform tratatelor pe care Regatul Unit le-a ratificat, dreptul UE se aplică în continuare pe deplin Regatului Unit și în Regatul Unit până când acesta nu va mai fi stat membru.Așa cum s-a stabilit, documentul intitulat „O nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene”, convenit în cadrul Consiliului European din 18-19 februarie 2016, nu va mai intra în vigoare și nu va mai exista. Nu va exista o renegociere.În ceea ce privește Regatul Unit, sperăm ca în viitor acesta să fie un partener apropiat al Uniunii Europene. Așteptăm ca Regatul Unit să își formuleze propunerile în acest sens. Orice acord ce va fi încheiat cu Regatul Unit în calitate de țară terță va trebui să ref lecte interesele ambelor părți și să fie echilibrat din punctul de vedere al drepturilor și obligațiilor pe care le prevede.

30

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN –

28 IUNIE 2016

I. MIGR AȚIA1. În urma deciziei de a aplica pe deplin Codul frontierelor

Schengen și a punerii în aplicare a declarației UE-Turcia din 18 martie 2016, trecerile din Turcia în insulele grecești au scăzut în mod dramatic și acum aproape s-au oprit. Este important să se lucreze în continuare în mod activ pentru stabilizarea suplimentară a situației și pentru asigurarea unei soluții durabile. Legislația recent adoptată de Turcia în ceea ce privește tratamentul atât al sirienilor, cât și al persoanelor de alte naționalități permite returnarea migranților în Turcia cu respectarea deplină a  dispozițiilor privind inadmisibilitatea din Directiva privind procedurile de azil. Ambele părți au înregistrat progrese considerabile în punerea în aplicare a întregii game de acțiuni cuprinse în declarația UE-Turcia și Consiliul European așteaptă cu interes să se acționeze cu fermitate în continuare. Consiliul European reamintește necesitatea de a oferi un sprijin continuu pentru țările din Balcanii de Vest, inclusiv în lupta acestora împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți, și de a rămâne vigilenți cu privire la posibilele evoluții în ceea ce privește alte rute, pentru a se putea lua măsuri rapide și concertate. Sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a accelera punerea în aplicare a sistemelor de transfer și relocare existente.

2. În zona central-mediteraneeană, f luxurile de migranți predominant economici rămân la același nivel cu cel de anul trecut. Fluxurile trebuie să fie reduse, salvând astfel vieți și subminând modul de operare al persoanelor care introduc ilegal migranți. Procedurile de securitate relevante trebuie aplicate în întregime pentru a  asigura controlul deplin asupra frontierelor externe. Obținerea unor rezultate rapide în prevenirea migrației ilegale și în returnarea migranților af lați în situație neregulamentară necesită un cadru de parteneriat și cooperare eficace cu fiecare dintre țările de origine și de tranzit. Acest lucru va contribui la punerea în aplicare a planului de acțiune de la Valletta, care ar trebui accelerată. Pe baza comunicării Comisiei, UE va institui și va pune în aplicare rapid acest cadru bazat pe stimulente eficace și pe o condiționalitate adecvată, începând cu un număr limitat de țări prioritare de origine și de tranzit, cu următoarele obiective:• urmărirea unor rezultate specifice și măsurabile în ceea ce

privește returnările rapide și operaționale ale migranților în situație neregulamentară, inclusiv prin aplicarea unor acorduri temporare, în așteptarea încheierii unor acorduri de readmisie propriu-zise;

• crearea și aplicarea efectului de levier necesar, prin utilizarea tuturor politicilor și instrumentelor UE relevante, inclusiv dezvoltarea și comerțul;

• mobilizarea, de asemenea, a elementelor care intră în sfera de competență a statelor membre și urmărirea de sinergii cu statele membre în relațiile cu țările respective.

Cooperarea în materie de readmisie și returnare va fi un test esențial al parteneriatului dintre UE și acești parteneri.

3. Înaltul Reprezentant, inclusiv în rolul său de vicepreședinte al Comisiei, va conduce punerea în aplicare a acestei noi abordări și va asigura coordonarea strânsă și eficace între instituțiile și serviciile UE și statele membre, în vederea încheierii primelor pacte înainte de sfârșitul anului. Consiliul și Comisia vor monitoriza periodic procesul, vor evalua rezultatele acestuia și vor raporta Consiliului European.

4. Toate instrumentele și sursele de finanțare relevante ar trebui mobilizate în mod coerent în sprijinul abordării prezentate mai sus. Consiliul este invitat să analizeze rapid propunerile formulate de Comisie în acest sens. În plus:• inițiativa Băncii Europene de Investiții în țările din

vecinătatea sudică și din Balcanii de Vest, ca prim pas în noul cadru de cooperare, va contribui la stimularea investițiilor în țările partenere și se bucură de sprijinul nostru deplin. Pentru ca această inițiativă să fie pusă foarte repede în aplicare, Consiliul este invitat să analizeze rapid posibilitățile de furnizare a resurselor necesare;

• Comisia este invitată să prezinte, până în septembrie 2016, o propunere privind un plan ambițios de investiții externe, care ar trebui examinată în mod prioritar de către Parlamentul European și Consiliu.

Trebuie asigurată complementaritatea tuturor inițiativelor menționate mai sus.

5. Abordarea prezentată mai sus va fi dinamică și va fi extinsă, după caz, la alte țări sau regiuni, în funcție de f luxurile de migrație.

6. UE și statele sale membre vor continua să abordeze cauzele profunde ale migrației ilegale, în strânsă cooperare și în spiritul unei responsabilități comune cu țările de origine.

7. Înaintea viitorului summit al G20 și a reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU privind f luxurile mari de refugiați și de migranți, Consiliul European reamintește că migrația este o provocare globală care necesită un răspuns ferm din partea comunității internaționale.

8. Consiliul European va continua să abordeze și să monitorizeze toate aspectele abordării cuprinzătoare a UE privind provocarea migrației, astfel cum se afirmă în concluziile Consiliului European din octombrie 2015, precum și să definească orientările și prioritățile politice generale. Reamintind necesitatea de a se întări controlul la frontierele externe ale UE, pentru a  se îndeplini atât obiectivele în materie de migrație, cât și cele în materie de securitate, Consiliul European salută acordul politic dintre Parlamentul European și Consiliu referitor la propunerea privind Paza europeană de frontieră și de coastă și solicită adoptarea rapidă și punerea în aplicare rapidă a acesteia.

31

II. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI INVESTIȚII

Semestrul european9. Consiliul European a aprobat în general recomandările

specifice fiecărei țări, astfel cum au fost discutate de către Consiliu, permițând astfel încheierea semestrului european 2016.

Piața unică10. Realizarea unei piețe unice mai aprofundate și mai echitabile

va fi esențială pentru crearea de noi locuri de muncă, promovarea productivității și asigurarea un climat atractiv pentru investiții și inovare. Acest lucru necesită un impuls reînnoit pe întreg teritoriul Europei. Consiliul European solicită ca diferitele strategii, inclusiv privind energia, și diferitele planuri de acțiune pentru piața unică propuse de Comisie să fie finalizate și puse în aplicare până în 2018.

11. Consiliul European a adoptat astăzi o agendă care face apel la progrese rapide și ferme:• asigurarea avantajelor depline ale pieței unice digitale

pentru toate părțile interesate, prin: – portabilitatea transfrontalieră, care va permite

rezidenților UE să călătorească cu conținutul digital pe care l-au cumpărat sau pentru care au încheiat un abonament în țara de reședință;

– eliminarea barierelor din calea comerțului electronic, inclusiv a geoblocării nejustificate, care îi împiedică pe clienții online să acceseze și să achiziționeze un produs sau un serviciu de pe un site internet din alt stat membru. Reducerea costurilor de livrare a coletelor și modernizarea sistemelor de TVA vor facilita și mai mult vânzările transfrontaliere de bunuri și servicii;

– revizuirea pieței angro de roaming, cu scopul de a elimina suprataxele de roaming până în iunie 2017;

– invitația adresată guvernelor și instituțiilor UE de a  îndeplini obiectivele planului de acțiune privind guvernarea electronică;

– reforma cadrului audiovizual și a cadrului privind drepturile de autor;

• crearea condițiilor adecvate pentru a  stimula noi oportunități de afaceri prin:

– asigurarea unei conectivități fixe și pe suport radio de bandă largă de foarte mare capacitate în întreaga Europă, ceea ce reprezintă o  condiție prealabilă pentru competitivitatea viitoare. Revizuirea cadrului de reglementare în domeniul telecomunicațiilor ar trebui să urmărească stimularea unor investiții de rețea majore, promovând totodată concurența efectivă și drepturile consumatorilor;

– coordonarea mai bună a modalităților de asignare a frecvențelor, împreună cu eliberarea la timp a benzii de 700 MHz, pentru a contribui la asigurarea rolului de lider al Europei în implementarea rețelelor 5G;

– coordonarea eforturilor UE privind calculul de înaltă performanță. În acest context, Consiliul European așteaptă cu interes lansarea unui proiect important de interes european comun în acest domeniu;

• sprijinirea prestatorilor și furnizorilor de servicii care încearcă să se extindă dincolo de frontiere. Un pașaport pentru servicii, în conformitate cu concluziile Consiliului din 29 februarie 2016, va permite întreprinzătorilor din sectoare-cheie să își ofere serviciile în alte state membre fără a  trece prin proceduri inutile și va contribui la promovarea inovării;

• asigurarea unui acces mai ușor la finanțare pentru întreprinderi și sprijinirea investițiilor în economia reală prin înregistrarea de progrese în ceea ce privește agenda uniunii piețelor de capital. În special, ar trebui făcute progrese rapide cu privire la propunerea pentru simplificarea cerințelor privind prospectele și propunerile de securitizare simplă, standardizată și transparentă, asupra cărora urmează să se convină până la sfârșitul lui 2016;

• continuarea cu fermitate a eforturilor depuse pentru o mai bună reglementare.

12. Consiliul va raporta anual Consiliului European din iunie cu privire la progresele înregistrate în aprofundarea pieței unice în toate aspectele sale. O mai bună punere în aplicare și o mai bună asigurare a respectării legislației existente vor contribui și mai mult la valorificarea avantajelor reprezentate de ambițiile pieței unice europene.

Comerț13. Președintele Comisiei Europene a  oferit Consiliului

European informații actualizate cu privire la negocierile în curs de desfășurare în materie de comerț. Consiliul European reamintește concluziile sale anterioare privind comerțul și sectorul siderurgic și va reveni asupra acestei chestiuni pentru o dezbatere cuprinzătoare în cadrul viitoarei sale reuniuni din octombrie. În acest context, Consiliul European solicită finalizarea rapidă a lucrărilor cu privire la instrumentele de apărare comercială.

Planul de investiții (inclusiv FEIS)14. Planul de investiții pentru Europa, în special Fondul

european pentru investiții strategice (FEIS), a  dat deja rezultate concrete și reprezintă un pas important pentru a  contribui la mobilizarea investițiilor private, utilizând totodată în mod inteligent resurse bugetare limitate.

15. Comisia intenționează să prezinte curând propuneri privind viitorul Fondului european pentru investiții strategice, care ar trebui examinate în regim de urgență de către Parlamentul European și Consiliu.

Uniunea economică și monetară16. Consiliul European a trecut în revistă progresele înregistrate

în direcția finalizării uniunii economice și monetare, inclusiv cu privire la foaia de parcurs pentru finalizarea uniunii bancare, și solicită continuarea lucrărilor. Consiliul European aprobă recomandarea privind consiliile naționale pentru productivitate.

Fiscalitate17. Lupta împotriva fraudei fiscale, a  evaziunii fiscale și

a evitării obligațiilor fiscale, precum și împotriva spălării de bani rămâne o prioritate, atât în cadrul UE, cât și pe plan internațional. Acest lucru este ilustrat de adoptarea recentă a legislației UE relevante pentru a aborda această provocare,

32

în special în domeniul schimbului de informații cu privire la deciziile fiscale și la raportarea pentru fiecare țară în parte, precum și de acordul la care s-a ajuns cu privire la Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale. Publicarea de către Comisie a unui plan de acțiune care urmărește crearea unui spațiu TVA unic, modernizat și invulnerabil la fraude este, de asemenea, un element important al abordării globale.

Agricultură18. Reamintind concluziile sale din martie 2016, Consiliul

European a făcut bilanțul evoluțiilor din sectorul agricol, în special din sectorul produselor lactate și din cel al cărnii de porc. Acesta invită Comisia să pună în aplicare de urgență toate măsurile de sprijin necesare, incluzând, după caz, sprijin financiar pentru a ajuta fermierii, și invită toți actorii din lanțul de aprovizionare să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de pe piață.

III. RELAȚIILE EXTERNE19. Consiliul European își reafirmă disponibilitatea de a sprijini

guvernul de uniune națională și invită toate grupurile din Libia să coopereze cu guvernul de uniune națională în calitate de unic guvern legitim în Libia pentru reinstaurarea stabilității, combaterea terorismului și abordarea migrației în zona central-mediteraneeană. În acest context, Consiliul European salută adoptarea Rezoluției 2292 a CSONU și rolul extins al operației Sophia în aplicarea embargoului asupra armelor impus Libiei și instruirea pazei de coastă libiene.

20. Consiliul European salută prezentarea de către Înaltul Reprezentant a Strategiei globale privind politica externă și de

securitate a Uniunii Europene și invită Înaltul Reprezentant, Comisia și Consiliul să continue lucrările.

21. Cooperarea UE-NATO a  fost dezbătută în prezența Secretarului General al NATO. Consiliul European a făcut apel la consolidarea în continuare a relațiilor, din perspectiva obiectivelor și valorilor noastre comune și având în vedere provocările fără precedent din sud și din est. Această nouă ambiție ar trebui să îmbrace forma unei cooperări practice accelerate în anumite domenii. Noul impuls în cooperarea UE-NATO va avea loc în spiritul deschiderii depline și cu respectarea deplină a autonomiei decizionale și a procedurilor ambelor organizații, se va baza pe principiul incluziunii și nu va aduce atingere naturii specifice a politicii de securitate și apărare a niciunui stat membru. Președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene vor emite o declarație împreună cu Secretarul General al NATO, la Varșovia, în luna iulie.

22. Prim-ministrul neerlandez a  prezentat rezultatul referendumului din Țările de Jos privind Acordul de asociere cu Ucraina, precum și îngrijorările exprimate în cadrul dezbaterii care a precedat referendumul. Consiliul European invită Consiliul să caute o soluție care să răspundă acestor îngrijorări cât mai curând cu putință.

IV. REZULTATUL REFERENDUMULUI DIN REGATUL UNIT

23. Prim-ministrul Regatului Unit a  informat Consiliul European cu privire la rezultatul referendumului din Regatul Unit.

33

DECLARAȚIE – REUNIUNEA INFORMALĂ A 27 DE ȘEFI DE STAT SAU DE GUVERN –

29 IUNIE 2016

1. Noi, șefii de stat sau de guvern a 27 de state membre, precum și președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, regretăm profund rezultatul referendumului din Regatul Unit, dar respectăm voința exprimată de majoritatea poporului britanic. Până când Regatul Unit părăsește UE, dreptul UE continuă să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia, atât în privința drepturilor, cât și a obligațiilor.

2. Este necesară organizarea retragerii Regatului Unit din UE în mod ordonat. Articolul 50 din TUE oferă temeiul juridic pentru acest proces. Este sarcina guvernului britanic să notifice Consiliului European intenția Regatului Unit de a se retrage din Uniune. Acest lucru ar trebui făcut cât mai rapid cu putință. Nu pot exista negocieri de niciun fel înainte ca această notificare să aibă loc.

3. De îndată ce notificarea va fi primită, Consiliul European va adopta orientări privind negocierile unui acord cu Regatul Unit. În procesul ulterior, Comisia Europeană și Parlamentul European își vor juca rolul deplin în conformitate cu tratatele.

4. În viitor, sperăm ca Regatul Unit să fie un partener apropiat al UE și așteptăm cu interes ca Regatul Unit să își declare intențiile în acest sens. Orice acord care va fi încheiat cu Regatul Unit ca țară terță va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații. Accesul la piața unică necesită acceptarea tuturor celor patru libertăți.

5. Rezultatul referendumului din Regatul Unit creează o  situație nouă pentru Uniunea Europeană. Suntem hotărâți să rămânem uniți și să lucrăm în cadrul UE pentru a aborda provocările secolului XXI și pentru a găsi soluții în interesul națiunilor și popoarelor noastre. Suntem pregătiți să abordăm orice dificultate care poate rezulta din situația actuală.

6. Uniunea Europeană este o  realizare istorică a  păcii, prosperității și securității pe continentul european și rămâne cadrul nostru comun. În același timp, multe persoane își exprimă nemulțumirea față de situația actuală, atât la nivel european, cât și național. Europenii se așteaptă ca noi să obținem rezultate mai bune în ceea ce privește asigurarea securității, a locurilor de muncă și a creșterii economice, precum și a speranței într-un viitor mai bun. Trebuie să oferim rezultate în acest sens, într-un mod care să ne unească, nu în ultimul rând în interesul tinerilor.

7. Iată de ce începem astăzi un proces de ref lecție politică, pentru a da un impuls unor noi reforme, în conformitate cu agenda noastră strategică, și dezvoltării Uniunii Europene cu 27 de state membre. Aceasta impune un rol de lider al șefilor de stat sau de guvern. Vom reveni asupra acestei chestiuni în cadrul unei reuniuni informale care va avea loc în septembrie la Bratislava.

34

DECLARAȚIA COMUNĂ A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI EUROPEAN,

A PREȘEDINTELUI COMISIEI EUROPENE ȘI A SECRETARULUI GENERAL

AL ORGANIZAȚIEI TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD –

8 IULIE 2016 1

1 Această declarație comună a fost publicată inițial numai în limbile engleză și franceză.

Considerăm că a sosit momentul să dăm un nou impuls și o nouă substanță parteneriatului strategic NATO-UE.În consultare cu statele membre ale UE și cu aliații NATO, lucrând împreună și în beneficiul tuturor, acest parteneriat se va desfășura în spiritul deschiderii reciproce depline și cu respectarea autonomiei decizionale și a procedurilor organizațiilor noastre, fără a aduce atingere caracterului specific al politicii în materie de securitate și apărare a niciunuia dintre membrii noștri.Astăzi, comunitatea euro-atlantică se confruntă cu provocări fără precedent provenind din sud și din est. Cetățenii noștri solicită să folosim toate căile și mijloacele disponibile pentru a aborda aceste provocări, astfel încât să le sporim securitatea.Toți aliații și toate statele membre, precum și UE și NATO contribuie deja în mod semnificativ la securitatea euro-atlantică. Cooperarea semnificativă dintre UE și NATO, parteneri unici și esențiali, instituită în urmă cu peste 15 ani, contribuie, de asemenea, la acest obiectiv.Având în vedere provocările comune cu care ne confruntăm în prezent, trebuie să ne intensificăm eforturile: avem nevoie de noi modalități de cooperare și de un nou nivel de ambiție, pentru că securitatea noastră este interconectată, pentru că împreună putem mobiliza o gamă largă de instrumente pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm și pentru că trebuie să asigurăm utilizarea cea mai eficientă a resurselor. O NATO mai puternică și o UE mai puternică se consolidează reciproc. Împreună, acestea pot oferi mai bine securitate în Europa și dincolo de granițele acesteia.Suntem convinși că îmbunătățirea stabilității vecinilor și partenerilor noștri, în conformitate cu valorile noastre, astfel cum sunt consacrate în Carta Organizației Națiunilor Unite, contribuie la securitatea noastră și la o pace și prosperitate durabile. Vom continua să sprijinim suveranitatea, integritatea teritorială, precum și independența vecinilor și partenerilor noștri, astfel încât aceștia să poată aborda mai bine numeroasele provocări cu care se confruntă în prezent.În vederea îndeplinirii obiectivelor de mai sus, considerăm că există o necesitate urgentă de:• a ne consolida capacitatea de a contracara amenințările hibride,

inclusiv prin consolidarea rezilienței, conlucrarea în ceea ce privește analiza, prevenirea și depistarea timpurie, prin schimbul de informații în timp util și, în măsura posibilului, schimbul de informații între personalul UE și cel al NATO, precum și prin cooperarea privind comunicarea și răspunsul strategice. Elaborarea unor proceduri coordonate prin intermediul protocoalelor de care dispunem, fiecare dintre noi, va contribui în mod semnificativ la punerea în aplicare a eforturilor noastre;

• a ne extinde și adapta cooperarea operațională, inclusiv pe mare și cu privire la migrație, prin intermediul sporirii schimburilor în materie de conștientizare a situației din domeniul maritim, precum și printr-o mai bună coordonare și prin consolidarea reciprocă a activităților noastre în Marea Mediterană și în alte zone;

• a ne extinde coordonarea în materie de securitate cibernetică și apărare, inclusiv în contextul misiunilor și operațiilor noastre, al exercițiilor, precum și în materie de educație și formare;

• a dezvolta capabilități în materie de apărare coerente, complementare și interoperabile ale statelor membre ale UE și ale aliaților NATO, precum și proiecte multilaterale;

• a facilita o industrie a apărării mai puternică, precum și o cercetare și cooperare industrială de mai mare amploare în domeniul apărării, la nivel european și transatlantic;

• a ne intensifica cooperarea în ceea ce privește exercițiile, inclusiv cele vizând domeniul hibrid, prin elaborarea, ca prim pas, a unor exerciții paralele și coordonate pentru 2017 și 2018;

• a consolida capacitățile de apărare și de securitate și a promova reziliența partenerilor noștri din est și sud, în mod complementar, prin proiecte specifice pentru fiecare țară beneficiară într-o serie de domenii, inclusiv prin consolidarea capacității maritime.

Cooperarea în aceste domenii reprezintă o prioritate strategică. Este esențială o punere în aplicare rapidă. Serviciul European de Acțiune Externă și personalul internațional al NATO, împreună cu serviciile Comisiei, după caz, vor elabora opțiuni concrete pentru punerea în aplicare, inclusiv mecanisme adecvate de coordonare a personalului, care urmează să ne fie prezentate, nouă și Consiliilor noastre respective, până în decembrie 2016. Din partea UE, Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Comisiei va conduce și va coordona aceste eforturi.Vom trece periodic în revistă progresele înregistrate.Solicităm ambelor organizații să investească capitalul politic necesar, precum și resursele necesare pentru a asigura succesul acestui parteneriat consolidat.

Semnată la Varșovia, la 8 iulie 2016, în trei exemplare.

Donald TuskPreședintele Consiliului European

Jean-Claude JunckerPreședintele Comisiei Europene

Jens StoltenbergSecretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord

35

DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI EUROPEAN, A PREȘEDINTELUI

COMISIEI EUROPENE ȘI A ÎNALTULUI REPREZENTANT AL UE, ÎN NUMELE

STATELOR MEMBRE ALE UE PREZENTE LA SUMMITUL ASEM, CU PRIVIRE

LA SITUAȚIA DIN TURCIA – 16 IULIE 2016

Turcia este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană. UE sprijină pe deplin guvernul ales în mod democratic, instituțiile țării și statul de drept. Afirmăm necesitatea unei restabiliri rapide a ordinii constituționale în Turcia. Continuăm să urmărim îndeaproape evoluția situației și să ne coordonăm cu cele 28 de state membre ale UE.

36

DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTE DE SUMMITUL G20

DE LA HANGZHOU, CHINA – 4 SEPTEMBRIE 2016

Bună dimineața.Sprijinind pe deplin observațiile și aprecierile președintelui Juncker, doresc să menționez pe scurt alte trei subiecte pe care Uniunea Europeană le va aborda în cadrul acestui summit al G20.În primul rând, criza migrației și a refugiaților, care reprezintă o provocare globală ce necesită soluții globale, bazate pe ordine, responsabilitate și solidaritate. Dat fiind numărul fără precedent de 65 de milioane de persoane strămutate în întreaga lume, comunitatea G20 trebuie să își asume o  parte mai mare de răspundere. Numai eforturile globale de sprijinire a refugiaților și a comunităților-gazdă ale acestora vor fi în măsură să dea roade. De aceea, dorim să îi încurajăm pe partenerii noștri să intensifice ajutorul umanitar și pentru dezvoltare, precum și relocarea refugiaților. Trebuie să abordăm cauzele profunde care determină milioane de oameni să își părăsească locuințele și să își caute un adăpost altundeva. G20 dispune de expertiza necesară pentru a  aduce contribuții practice prin comerț, cooperare pentru dezvoltare și accesul refugiaților la educație și la piața muncii și trebuie să o folosească. Vom îndemna G20 să profite de ocazia oferită de viitoarele summituri privind refugiații și migranții, organizate de ONU și președintele Obama, pentru a spori ajutoarele și relocările din partea țărilor din afara Europei. Acest lucru este cu atât mai important având în vedere faptul că capacitățile concrete din Europa de a găzdui noi valuri de refugiați, ca să nu mai vorbim de migranți economici în situație neregulamentară, se apropie de limite.În al doilea rând, terorismul. Atacurile teroriste reprezintă o amenințare pentru toate țările noastre. O abordare cuprinzătoare de combatere a terorismului trebuie să includă acțiuni de combatere a extremismului și a radicalizării. Aceasta include, de asemenea, o  dimensiune financiară. G20 a  făcut deja pași importanți

pentru combaterea rețelelor de finanțare a terorismului și pentru îmbunătățirea cooperării privind schimburile de informații, înghețarea activelor și incriminarea finanțării terorismului. Trebuie să realizăm în continuare progrese pe marginea acestor lucrări în cadrul G20, pentru a aborda această provocare, căreia nicio țară nu îi poate face față de una singură.În al treilea rând, schimbările climatice. G20 are un rol important în această luptă la nivel mondial. Profitând de prezența aici a țărilor care generează volume ridicate de emisii, trebuie să ne asigurăm că prioritatea noastră comună este să punem în aplicare Acordul de la Paris de timpuriu și în mod riguros. UE se angajează pe deplin în slujba acestui obiectiv și dorim să îi încurajăm pe toți membrii G20 să procedeze la fel. Suntem, de asemenea, mulțumiți de faptul că Statele Unite și China, cei mai mari doi emițători la nivel mondial, au ratificat acordul. Înainte de Paris, Europa, cu politica noastră privind schimbările climatice, era destul de singură. Ratificarea de către SUA și China reprezintă pentru noi o speranță că nu vom mai fi singuri de acum încolo. Europa are o politică cuprinzătoare privind schimbările climatice, care este deja în vigoare de ani de zile. În prezent, elaborăm legile care ne vor permite să ne îndeplinim obiectivele ambițioase pentru 2030. Ne așteptăm ca provocarea reprezentată de schimbările climatice să fie tratată cu toată seriozitatea de către partenerii din G20. Între timp, procesul de ratificare este în desfășurare în UE și va fi finalizat cât mai curând posibil.În final, dați-mi voie să spun că, în întreaga Chină, nu există un loc mai dinamic decât Hangzhou care să ne încurajeze dezbaterea cu privire la modul de a consolida cooperarea la nivel mondial. Uniunea Europeană salută faptul că China deține președinția G20 anul acesta și așteptăm cu nerăbdare ca summitul de la Hangzhou să fie plin de succese. Vă mulțumesc.

37

SCRISOARE DIN PARTEA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTE DE REUNIUNEA

INFORMALĂ A CELOR 27 DE ȘEFI DE STAT SAU DE GUVERN DE LA BRATISLAVA –

13 SEPTEMBRIE 2016

Dragi colegi,După consultări cu majoritatea dintre dumneavoastră și pentru a pregăti mai bine reuniunea noastră la nivel înalt de la Bratislava, dați-mi voie să vă împărtășesc câteva ref lecții personale. Cred că este important să realizăm o evaluare onestă a situației actuale pentru a oferi cea mai bună bază posibilă pentru construirea viitorului nostru comun.INe reunim la Bratislava într-un moment cu o semnificație istorică deosebită. Douăzeci și șapte de lideri europeni vor discuta despre viitorul Uniunii noastre, în urma primei decizii de a ieși din UE luate vreodată de o țară. Cu toții simțim că, în aceste vremuri tulburi marcate de crize și conf licte, avem nevoie mai mult ca niciodată de o confirmare a sentimentului de apartenență la comunitatea noastră, care își va sărbători cea de a 60-a aniversare în câteva luni.Brexitul nu ne prezintă o provocare numai prin sarcina de a negocia noi relații cu Regatul Unit. În acest sens, poziția noastră ar trebui să rămână clară și lipsită de ambiguitate („Nu se negociază fără notificare”). Dispozițiile tratatului întocmite pentru cazul ieșirii din UE protejează interesele Uniunii. Obiectivul nostru în cadrul negocierilor viitoare ar trebui să fie, pe de o parte, stabilirea celor mai bune relații posibile cu Regatul Unit; pe de altă parte însă, ar trebui să respectăm tratatul și să fim lucizi, consecvenți și pe deplin uniți, precum și fermi atunci când insistăm asupra unui echilibru între drepturi și obligații. Dacă procedăm astfel, nu va exista loc de îndoială că este un lucru bun să fii membru al Uniunii.IIÎn timp ce așteptăm ca guvernul Regatului Unit să declanșeze negocierile, ar trebui să diagnosticăm situația și perspectivele unei UE post-Brexit. Ar fi o eroare fatală să se presupună că rezultatul negativ al referendumului din Regatul Unit reprezintă în particular o problemă britanică; că euroscepticismul britanic este un simptom al aberației politice sau doar un joc cinic jucat de populiștii care exploatează frustrările sociale. Este adevărat că campania în favoarea ieșirii a fost plină de argumente false și de generalizări inacceptabile. Dar este la fel de adevărat că votul pentru Brexit este o încercare disperată de a răspunde la întrebările pe care milioane de europeni și le pun zilnic, întrebări cu privire la însăși esența politicii. Întrebări despre garanțiile de securitate ale cetățenilor și ale teritoriului lor, întrebări despre protejarea intereselor lor, a patrimoniului lor cultural și a stilului lor de viață. Acestea sunt întrebări cu care ar trebui să ne confruntăm chiar dacă Regatul Unit ar fi votat să rămână.Cetățenii europeni vor să știe dacă elitele politice sunt capabile să restabilească controlul asupra evenimentelor și a proceselor care îi depășesc, îi dezorientează și uneori îi înspăimântă. În prezent, multe persoane, nu numai în Regatul Unit, consideră că a face parte din Uniunea Europeană reprezintă un obstacol în calea stabilității și a securității.

Pe bună dreptate, oamenii se așteaptă ca liderii lor să protejeze spațiul în care trăiesc și să le asigure securitatea. Dacă se consolidează tot mai mult impresia că am renunțat la această responsabilitate, aceștia vor începe să caute alternative. Și le vor găsi. Istoria ne-a învățat că acest lucru poate duce la o abandonare masivă a libertății și a celorlalte valori fundamentale care stau la baza Uniunii Europene. Prin urmare, este esențial să se restabilească echilibrul dintre nevoia de libertate și de securitate și dintre nevoia de transparență și de protecție. În acest context, controlul efectiv al frontierelor noastre externe se situează pe primul loc și are atât o dimensiune simbolică, cât și practică.IIICriza migrației a fost punctul critic. Haosul de anul trecut de la frontierele noastre, imaginile noi din fiecare zi cu sute de mii de persoane care se deplasează pe continentul nostru, fără niciun control, a generat un sentiment de amenințare în rândul multor europeni. Au trebuit să aștepte prea mult acțiunile de readucere a situației sub control, cum ar fi închiderea rutei Balcanilor de Vest și Acordul UE-Turcia. În schimb, au ascultat prea adesea declarații politic corecte, care spuneau că Europa nu se poate transforma într-o fortăreață, că trebuie să rămână deschisă. Lipsa de acțiuni rapide și a unei strategii europene uniforme a slăbit încrederea cetățenilor în guvernele lor, în instituții și în sistem în ansamblu, măcinat deja de la începutul crizei financiare. Reclădirea încrederii a devenit o necesitate urgentă, lucru demonstrat foarte clar de Brexit.Nu avem prea mult timp de pierdut. Bratislava va trebui să fie un punct de cotitură în ceea ce privește protejarea frontierelor externe ale Uniunii. Trebuie să demonstrăm cetățenilor noștri că suntem dispuși și capabili să îi protejăm de o repetare a haosului din 2015. Acest lucru va necesita o deplină cooperare între toate guvernele și instituțiile europene.IVCombaterea eficace a terorismului este la fel de importantă. În principiu suntem cu toții de acord cu acest lucru, dar încă există totuși prea multe obstacole practice și legislative. Cineva trebuie să le redea europenilor sentimentul de securitate. Întrebarea este cine și prin ce mijloace. Principalele instrumente din acest domeniu rămân la nivel național, însă putem și trebuie să facem mai mult împreună. Ar trebui să cooperăm mai îndeaproape la nivelul forțelor noastre de poliție și al altor servicii în ceea ce privește schimbul de informații și operațiunile. De asemenea, putem face mai mult pentru facilitarea cooperării dintre furnizorii de servicii de internet în vederea eliminării conținuturilor care incită la ură și promovează terorismul. La frontierele externe, trebuie să ne asigurăm că toate persoanele sunt verificate în raport cu bazele noastre de date pentru ca potențialii teroriști să nu poată intra nestingheriți în UE. De asemenea, în fiecare dintre țările noastre, trebuie să facem mai mult pentru combaterea radicalizării. Fără convingerea adevărată de a combate amenințările teroriste, vom eșua în a pune capăt comportamentului și atitudinilor radicale din

38

ce în ce mai agresive. Până de curând, acestea au reprezentat doar un segment restrâns al politicii și al dezbaterii publice din Europa, însă astăzi devin, cu o îndrăzneală crescândă, parte a curentului dominant.Promisiunea unei reprimări brutale a terorismului a devenit unul dintre principalele sloganuri ale extremiștilor de dreapta. În plus, faptul că în pofida tuturor eforturilor noastre nu a fost posibil să împiedicăm o serie de atacuri face ca retorica antieuropeană și antidemocratică a acestor extremiști să fie și mai atractivă.VCetățenii noștri se așteaptă totodată ca Uniunea Europeană să le protejeze mai bine interesele economice și sociale. În special astăzi, în epoca globalizării, este vizibilă mai mult ca niciodată nevoia de acces la informații adecvate, de asigurare a respectării unor norme echitabile, de stabilire a unor standarde clare și de asigurare a faptului că liderii cetățenilor (și anume guvernele naționale și instituțiile europene) le vor fi alături în confruntarea cu competitorii externi. Este evident că liberul schimb și concurența mondială sunt în interesul europenilor, dar este la fel de evident și faptul că acestea generează provocări importante și adesea fără precedent.De aceea, în timp ce ne continuăm lucrările privind viitoare acorduri comerciale, trebuie să garantăm cetățenilor noștri și întreprinderilor europene faptul că reprezentăm și protejăm, înainte de toate, interesele lor în acest proces. Europa dispune de suficiente motive pentru a fi o campioană a concurenței mondiale, dar o condiție sine qua non pentru ca acest lucru să se întâmple este de a restabili încrederea principalilor actori, și anume a lucrătorilor, a consumatorilor și a antreprenorilor, în cei care îi reprezintă. În acest caz timpul joacă, de asemenea, un rol esențial. Eșecul de a încheia acorduri comerciale (și vorbim aici de luni, nu ani) va crea în mod inevitabil impresia că Brexitul a declanșat un proces de eliminare a UE de pe scena mondială. Astăzi, după cum a confirmat summitul G20, cei mai mari actori mondiali respectă și recunosc poziția Europei ca putere comercială și economică, precum și ca partener de afaceri atractiv.VISunt conștient că viitorul Europei va depinde nu doar de modul în care gestionăm criza migrației, terorismul și temerile legate de globalizare. Restabilirea sentimentului de securitate și ordine și a încrederii cetățenilor UE în liderii lor politici, precum și recâștigarea reputației Uniunii ca sinonim al protecției și stabilității sunt esențiale și indispensabile, dar nu sunt suficiente. Prin urmare, Bratislava ar trebui să ofere o foaie de parcurs și pentru alte eforturi la fel de importante (precum dezvoltarea economică și socială, locuri de muncă și oportunități pentru tineri, piața unică, agenda digitală și investițiile). Ar trebui să luăm decizii formale cu privire la aspectele sus-menționate și la alte domenii în cadrul reuniunilor obișnuite ale Consiliului European din octombrie și decembrie. Cei 27 își vor continua lucrările la nivel informal în iarna anului 2017. După cum am anunțat deja, relațiile noastre cu Rusia vor fi reexaminate în cadrul unei sesiuni separate a reuniunii Consiliului European din octombrie. În decembrie, vom reanaliza modul de consolidare a cooperării practice în domeniul apărării pentru a-i conferi mai multă substanță, fără a duplica NATO. Ulterior va trebui să revenim, de asemenea, asupra altor chestiuni importante cum ar fi uniunea bancară și dezvoltarea în continuare a uniunii economice și monetare.

VIIÎn urma Brexitului, menținerea situației actuale nu este o opțiune. Putem să ieșim din această criză fie mai slabi și în conf lict cu noi înșine, fie mai puternici și mai uniți. Nu planează nicio fatalitate asupra viitorului nostru, totul este încă în mâinile noastre, în inimile și mințile noastre. Potențialul economic și cultural al celor douăzeci și șapte de țări ale noastre, talentul și educația cetățenilor noștri sunt mai mult decât suficiente pentru a crede în Europa și în capacitatea ei de a concura cu restul lumii într-un mod eficace și sigur.Deficitele noastre, în comparație cu alte puteri mondiale, sunt vizibile în politicile „tari” (cum ar fi apărarea și competențele executive). Însă nu vom transforma Uniunea Europeană într-un stat unic. Prin urmare, va fi esențial ca statele membre să coopereze mai bine între ele, să reunească forțele noastre în cadrul Uniunii. Din discuțiile mele cu dumneavoastră reiese în mod clar faptul că acordarea de noi competențe instituțiilor europene nu este rețeta dorită. Electoratele naționale doresc mai multă inf luență asupra deciziilor Uniunii. Însă adoptarea acestei direcții ar necesita o schimbare în atitudinea guvernelor naționale față de Uniunea Europeană ca atare.În prezent, UE este deseori tratată ca un rău necesar, și nu ca un bun comun. Sloganul „mai puțină putere pentru Bruxelles”, care sună atractiv în campaniile politice, ar trebui să însemne de fapt o mai mare responsabilitate pentru Uniune în capitalele europene. Această responsabilitate pentru Uniune nu este nimic altceva decât disponibilitatea de a-și sacrifica o parte din propriile interese pentru binele comunității. Aceasta înseamnă, de asemenea, abținerea de la acuzațiile constante la adresa Uniunii, care uneori sunt justificate, dar de cele mai multe ori servesc drept scuză facilă pentru propriile eșecuri. Acesta a fost totodată unul dintre motivele care au stat la baza votului pentru Brexit.Soluțiile pentru un echilibru sănătos între prioritățile statelor membre și cele ale Uniunii se găsesc în capitalele naționale. Instituțiile ar trebui să sprijine prioritățile astfel cum au fost convenite între statele membre, și nu să își impună propriile priorități. Aceasta este o altă concluzie pe care am desprins-o din consultările mele cu dumneavoastră.VIIIÎntre scepticismul pesimiștilor, pe de o parte, și euro-entuziasm, pe de altă parte, există foarte mult loc pentru un „optimism real”. La baza acestuia trebuie să stea o diagnoză critică. Trebuie să facem tot posibilul pentru a evita degenerarea sa într-un joc al acuzațiilor, atât de futil și atât de tipic în ultimii ani, sau într-o licitație pentru sloganul care sună cel mai bine, cum ar fi „o Europă mai bună”, „mai puțină Europă” sau „mai multă Europă”. Până la urmă, cineva ar putea să ne dea replica finală: „nicio Europă”.IXAstăzi nu ne af lăm în situația eroilor romanului Leopardul de Giuseppe Tomasi di Lampedusa. Nu trebuie să schimbăm totul dacă dorim ca lucrurile să rămână așa cum sunt. Trebuie să corectăm câteva aspecte pentru a păstra ceea ce este cel mai bun. Pentru a reuși în acest sens, avem nevoie să fim pregătiți să luăm mai multe decizii dificile, însă în realitate simple. Nu este vorba despre noi tratate sau modificări procedurale. Ceea ce ne trebuie este o voință politică puternică și imaginație. A sosit momentul să ne ridicăm la înălțimea provocării. De fapt, nu există altă cale.

Cu deosebită considerație,

Donald Tusk

39

DECLARAȚIA DE LA BRATISLAVA – REUNIUNEA INFORMALĂ A CELOR 27 DE ȘEFI

DE STAT SAU DE GUVERN – 16 SEPTEMBRIE 2016

Ne întâlnim astăzi la Bratislava într-un moment critic pentru proiectul nostru european. Summitul de la Bratislava al celor 27 de state membre a fost organizat pentru a diagnostica împreună starea actuală a Uniunii Europene și pentru a discuta despre viitorul nostru comun. Am convenit cu toții asupra următoarelor principii generale.Cu toate că o țară a decis să plece, UE rămâne indispensabilă pentru noi ceilalți. După războaie și diviziuni profunde pe continentul nostru, UE a asigurat pacea și democrația și a permis țărilor noastre să prospere. Multe țări și regiuni din restul lumii încă nu au reușit să aibă astfel de realizări. Suntem hotărâți să transformăm UE cu 27 de state membre într-un succes, având la bază această istorie comună.UE nu este perfectă, dar este cel mai bun instrument pe care îl avem pentru a aborda noile provocări cu care ne confruntăm. Avem nevoie de UE pentru a garanta nu numai pacea și democrația, ci și securitatea cetățenilor noștri. Avem nevoie de UE pentru a servi mai bine necesităților și dorințelor acestora de a trăi, a studia, a lucra, a circula și a prospera liber pe întreg continentul nostru și de a beneficia de bogatul patrimoniu cultural european.Trebuie să îmbunătățim comunicarea între noi – între statele membre, cu instituțiile UE, dar mai ales cu cetățenii noștri. Ar trebui să inducem mai multă claritate deciziilor noastre. Să utilizăm un limbaj clar și onest. Să ne axăm pe așteptările cetățenilor și să avem curajul de a contesta soluțiile simpliste ale forțelor politice extreme sau populiste.La Bratislava, ne-am angajat să oferim cetățenilor noștri în lunile următoare o viziune a unei UE atractive în care să poată avea încredere și pe care să o poată susține. Suntem încredințați că avem voința și capacitatea de a o realiza.Am salutat discursul privind starea Uniunii al președintelui Comisiei.Am purtat o dezbatere amplă referitoare la prioritățile-cheie din lunile care vor urma. Pe această bază, președintele Consiliului European, Președinția Consiliului și Comisia au propus următorul program de lucru („Foaia de parcurs de la Bratislavaˮ):

FOAIA DE PARCURS DE LA BR ATISLAVA

I. DIAGNOSTICUL GENER AL ȘI OBIECTIVELE• Decis să facă din UE cu 27 de state membre un succes• Avem în față numeroase provocări comune: oamenii sunt

preocupați de ceea ce li se pare o pierdere a controlului și de temeri legate de migrație, terorism și insecuritate economică și socială. Este necesar să se abordeze aceste chestiuni cu prioritate în lunile următoare

• Împreună, UE-27 deține mijloacele pentru a aborda aceste provocări. Suntem deciși să găsim soluții comune și în ceea ce privește chestiunile care ne despart; aici și acum

prioritatea este de a arăta că suntem uniți și de a asigura controlul politic asupra evoluțiilor curente, pentru a construi viitorul nostru comun

• Trebuie să fim clari în legătură cu ceea ce poate face UE și cu ceea ce le revine statelor membre, pentru a ne asigura că ne putem îndeplini promisiunile

II. MIGR AȚIA ȘI FRONTIERELE EXTERNE

Obiectiv• Să nu permitem niciodată revenirea la f luxurile

necontrolate de anul trecut și să reducem în continuare numărul migranților în situație neregulamentară

• Să asigurăm controlul deplin al frontierelor noastre externe și să revenim la Schengen

• Să extindem consensul UE în privința politicii pe termen lung privind migrația și să aplicăm principiile responsabilității și solidarității

Măsuri concretea) angajament deplin față de punerea în aplicare a declarației

UE-Turcia, precum și sprijinirea în continuare a țărilor din Balcanii de Vest

b) angajament astăzi din partea mai multor state membre de a oferi asistență imediată pentru consolidarea protecției frontierei Bulgariei cu Turcia și de a continua să sprijine alte state af late în prima linie

c) înainte de sfârșitul anului, capacitate deplină de reacție rapidă pentru Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, pentru care există acum legislație

d) pacturi privind migrația pentru cooperare și dialog cu țări terțe care să conducă la reducerea f luxurilor de migrație ilegală și la creșterea ratelor de returnare, care urmează să fie evaluate de Consiliul European din decembrie

e) continuarea eforturilor de extindere a consensului UE în ceea ce privește politica pe termen lung privind migrația, inclusiv asupra modului în care să se aplice pe viitor principiile responsabilității și solidarității

III. SECURITATE INTERNĂ ȘI EXTERNĂ

Securitate internă

Obiectiv• Să întreprindem tot ce este necesar pentru sprijinirea

statelor membre în asigurarea securității interne și în combaterea terorismului

Măsuri concretea) intensificarea cooperării și a schimbului de informații

între serviciile de securitate ale statelor membre

40

b) adoptarea măsurilor necesare pentru a  se asigura că toate persoanele, inclusiv resortisanții statelor membre ale UE, care traversează frontierele externe ale Uniunii vor fi verificate în bazele de date relevante, care trebuie să fie interconectate

c) începerea instituirii unui sistem de informații și autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru a permite verificarea în avans și, dacă este necesar, pentru a interzice intrarea călătorilor exonerați de obligația de a deține viză

d) un efort sistematic împotriva radicalizării, inclusiv prin expulzări și interdicții de intrare atunci când sunt justificate, precum și sprijin din partea UE pentru acțiunile de prevenție ale statelor membre

Securitate externă și apărare

Obiectiv• Într-un mediu geopolitic dificil, consolidarea cooperării

UE în privința securității externe și a apărării

Măsuri concretea) Consiliul European din decembrie urmează să decidă

asupra unui plan concret de punere în aplicare în privința securității și apărării și asupra modului de a  utiliza mai bine opțiunile din tratate, în special în privința capabilităților

b) începerea imediată a  punerii în aplicare a  declarației comune cu NATO

IV. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ, TINERET

Obiectiv• Crearea unui viitor economic promițător pentru toți,

salvgardarea modului nostru de viață și asigurarea unor oportunități mai bune pentru tineret

Măsuri concretea) în decembrie: decizie asupra extinderii Fondului european

pentru investiții strategice ținând cont de evaluareb) Consiliul European din primăvara 2017: evaluarea

progreselor înregistrate în privința aplicării diferitelor strategii legate de piața unică (inclusiv piața unică digitală, uniunea piețelor de capital, uniunea energetică)

c) Consiliul European din octombrie urmează să abordeze modul în care să se asigure o politică comercială solidă care profită de beneficiile piețelor deschise, ținând cont, în același timp, de preocupările cetățenilor

d) în decembrie – decizii asupra sprijinului UE pentru statele membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor și asupra programelor îmbunătățite ale UE dedicate tineretului

V. CE AVEM DE FĂCUT• Să ne ținem de promisiuni: să consolidăm mecanismul

de evaluare a punerii în aplicare a deciziilor adoptate. Cooperare loială și comunicare între statele membre și instituții

• Bratislava este începutul unui proces. Următoarele reuniuni formale ale Consiliului European vor permite acțiuni ulterioare concrete pe temele menționate aici. Șefii de stat sau de guvern ai celor 27 se vor întâlni informal la începutul anului 2017 în Malta. Sărbătorirea în martie 2017 a celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma va constitui un nou prilej de întâlnire a șefilor de stat sau de guvern la Roma și va fi ocazia de a concluziona procesul lansat la Bratislava și de a stabili orientări pentru viitorul nostru comun împreună

41

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN –

20-21 OCTOMBRIE 2016

I. MIGR AȚIA1. Consiliul European a făcut bilanțul ultimelor evoluții privind

politica globală a UE în domeniul migrației, evidențiind importanța punerii în aplicare. Dezbaterea s-a axat în special pe dimensiunea externă.

Protejarea frontierelor externe2. Intrarea în vigoare a  Regulamentului privind poliția de

frontieră și garda de coastă la nivel european la 6 octombrie și eforturile naționale reprezintă pași importanți pentru consolidarea controlului asupra frontierelor noastre externe și pentru a  ajunge „înapoi la Schengen” prin ajustarea controalelor temporare la frontierele interne pentru a ref lecta necesitățile actuale. În prezent, statele membre detașează personal și echipamente la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, astfel încât aceasta să ajungă, până la sfârșitul anului, la o capacitate deplină de reacție rapidă și de returnări rapide.

3. Consiliul European îndeamnă la adoptarea rapidă a versiunii revizuite a Codului frontierelor Schengen prin care se pun în aplicare controale sistematice pentru toți călătorii care traversează frontierele externe ale UE și solicită Consiliului să își stabilească poziția privind un sistem de intrare/ieșire înainte de sfârșitul anului 2016. Acesta așteaptă cu interes viitoarea propunere a  Comisiei privind instituirea unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), care să permită efectuarea în avans a unor controale de securitate asupra călătorilor exonerați de obligația de a deține viză, precum și refuzul intrării acestora în cazurile în care este necesar.

Abordarea f luxurilor de migrație

(a) Prevenirea migrației ilegale de-a lungul rutei central-mediteraneene4. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a stăvili f luxul de

migranți în situație neregulamentară, în special din Africa, și pentru a îmbunătăți ratele de returnare. Recunoscând contribuția semnificativă, inclusiv de natură financiară, a statelor membre din prima linie în ultimii ani, Consiliul European:• reamintește importanța continuării eforturilor de punere

în aplicare a unui cadru de parteneriat pentru cooperare cu țări de origine sau de tranzit, la nivel individual, cu accent inițial pe Africa. Obiectivul acestuia este urmărirea unor rezultate specifice și măsurabile în ceea ce privește prevenirea migrației ilegale și returnarea migranților în situație neregulamentară, precum și crearea și aplicarea efectului de levier necesar, recurgând la toate politicile, instrumentele și mijloacele relevante ale UE, inclusiv la dezvoltare și comerț;

• reamintește necesitatea de a se aborda cauzele profunde ale migrației în regiune, inclusiv prin sprijinirea persoanelor strămutate în regiune, contribuind astfel la prevenirea migrației ilegale, și subliniază contribuția în acest context a Planului de acțiune de la Valletta și a planului de investiții externe propus. Salută Declarația de la New York pentru refugiați și migranți și îndeamnă toți actorii de nivel mondial să își asume responsabilitățile în acest sens;

• ia act de „Primul raport privind progresele înregistrate în legătură cu Cadrul de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația” prezentat de Comisie;

• invită Înaltul Reprezentant, inclusiv în rolul său de vicepreședinte al Comisiei, să prezinte în cadrul reuniunii Consiliului European din decembrie progresele înregistrate cu cele cinci țări africane selectate și primele rezultate obținute în materie de sosiri și de returnări. Acesta va stabili orientări privind viitoarele lucrări legate de pacte și va lua în considerare extinderea abordării către alte țări;

• invită toți actorii să continue cooperarea strânsă în privința pactelor, pentru a  se intensifica obținerea de rezultate operaționale, și statele membre să consolideze procesele administrative naționale pentru returnări.

(b) Menținerea și consolidarea controlului pe ruta est-mediteraneeană5. Stabilizarea de durată a  situației de pe ruta est-

mediteraneeană necesită punerea în aplicare în continuare a Declarației UE-Turcia, precum și un sprijin neîntrerupt acordat țărilor af late de-a lungul rutei Balcanilor de Vest. Consiliul European solicită:• noi eforturi de accelerare a  returnărilor din insulele

grecești în Turcia, în conformitate cu Declarația UE-Turcia, în special prin sporirea eficienței și rapidității procedurilor de azil;

• numirea rapidă a unor coordonatori permanenți în cadrul hotspoturilor din Grecia;

• statelor membre să răspundă în totalitate solicitărilor de resurse identificate de agențiile UE relevante ca fiind necesare pentru a ajuta Grecia;

• progrese suplimentare cu privire la întreaga serie de angajamente față de toate statele membre, cuprinse în Declarația UE-Turcia, inclusiv în ceea ce privește liberalizarea vizelor. Colegiuitorii sunt invitați să ajungă în următoarele săptămâni la un acord privind revizuirea mecanismului de suspendare în materie de vize.

42

6. Consiliul European salută progresele înregistrate în elaborarea de pacte cu Libanul și Iordania pentru îmbunătățirea sprijinului acordat refugiaților și comunităților-gazdă din ambele țări și semnarea la 2  octombrie a  „Căii comune de urmat privind unele aspecte legate de migrație între Afganistan și UE”, pentru abordarea provocărilor legate de migrația neregulamentară și îmbunătățirea cooperării practice în privința returnărilor, readmisiei și reintegrării.

(c) Menținerea vigilenței cu privire la alte rute7. UE va continua cooperarea cu alte țări și va monitoriza

îndeaproape f luxurile pe alte rute de migrație, inclusiv ruta vest-mediteraneeană, pentru a putea să reacționeze rapid la evoluții.

Abordarea altor elemente ale strategiei cuprinzătoare8. Consiliul European solicită:

• EASO să se asigure că rezerva de intervenție pentru azil devine operațională cât mai curând posibil pentru a sprijini în orice moment și în număr suficient de mare statele membre din prima linie. În acest sens, statele membre vor comunica EASO, cât se poate de repede, informații privind experții necesari, iar EASO va completa eforturile depuse de statele membre prin asigurarea formării necesare și prin contractarea, după caz, de experți sau de servicii suplimentare, cu sprijinul Comisiei;

• statelor membre să își intensifice și mai mult eforturile de accelerare a relocării, în special pentru minorii neînsoțiți, și mecanismele de relocare existente 2;

• Consiliului să ajungă până la sfârșitul anului la un acord privind poziția sa în legătură cu Planul de investiții externe, destinat să stimuleze investițiile și crearea de locuri de muncă în țările partenere, în vederea unui acord rapid cu Parlamentul European în prima jumătate a anului 2017.

9. Consiliul European solicită, de asemenea, continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil, inclusiv în ceea ce privește modul de aplicare, în viitor, a  principiilor responsabilității și solidarității. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în decembrie.

II. COMERȚUL10. UE se angajează la o politică comercială solidă care profită

de beneficiile piețelor deschise în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă, ținând cont în același timp de preocupările cetățenilor săi. Mai multe milioane de locuri de muncă din UE depind de comerț, care este și va rămâne un motor puternic al creșterii. De asemenea, comerțul pune la dispoziția consumatorilor mai multe posibilități de alegere și oferă oportunități sporite pentru întreprinderile europene, inclusiv pentru IMM-uri. Consiliul European reafirmă angajamentul UE față de un sistem comercial multilateral, deschis și bazat pe norme.

2 Aceasta nu aduce atingere poziției Ungariei și Slovaciei, astfel cum este conținută în procedurile judiciare lansate în legătură cu Decizia 2015/1601 a Consiliului, și nici poziției Poloniei, care a intervenit în sprijinul reclamanților.

11. Interesele comerciale ale UE includ deplina apărare și promovare a standardelor sociale, de mediu și de protecție a consumatorilor care sunt esențiale pentru modul de viață european, precum și a dreptului guvernelor de a legifera. Fiind cel mai mare bloc comercial din lume și un promotor principal al standardelor globale, UE va continua să se ocupe de preocupările cetățenilor și să sprijine statele membre în gestionarea schimbărilor care survin într-o lume globalizată care evoluează rapid.

12. În acest context, Consiliul European consideră că practicile comerciale neloiale trebuie abordate cu eficacitate și fermitate. Pentru salvgardarea locurilor de muncă europene, asigurarea unei concurențe loiale pe piețele deschise și păstrarea comerțului liber, este de o importanță crucială ca instrumentele de apărare comercială ale UE să își dovedească eficacitatea în fața provocărilor globale. Acest lucru necesită un acord urgent și echilibrat cu privire la poziția Consiliului referitoare la modernizarea cuprinzătoare a  tuturor instrumentelor de apărare comercială până la sfârșitul anului 2016. Dispoziții adecvate ar trebui să abordeze situațiile în care nu prevalează condițiile de piață. În acest context, Consiliul European ia act de Comunicarea Comisiei intitulată „Către o politică comercială solidă pentru UE în interesul locurilor de muncă și al creșterii economice” din 18 octombrie 2016.

13. Consiliul European a evaluat situația actuală a negocierilor în curs de desfășurare cu privire la acorduri de liber schimb cu parteneri-cheie. Acesta a subliniat importanța unei decizii rapide privind semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului economic și comercial cuprinzător UE-Canada și a încurajat continuarea negocierilor în vederea găsirii unei soluții pentru chestiunile rămase nesoluționate cât mai curând posibil.

14. Consiliul European invită Comisia să continue activ negocierile privind un acord de liber schimb cu Japonia, în vederea obținerii unui acord politic până la sfârșitul anului. De asemenea, invită Comisia să continue negocierile cu autoritățile din SUA pentru a putea prezenta un acord de liber schimb ambițios, echilibrat și cuprinzător.

15. Consiliul European subliniază importanța intensificării negocierilor în curs cu alți parteneri comerciali angajați în favoarea unei deschideri reciproc avantajoase a pieței, inclusiv cu Mercosur.

III. ALTE CHESTIUNI ECONOMICE ȘI GLOBALE

16. Consiliul European salută ratificarea de către Uniune a  Acordului de la Paris privind schimbările climatice, care a condus la intrarea în vigoare a acordului. Acesta va monitoriza uniunea energetică, inclusiv toate elementele cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030. Reamintind precedentele sale concluzii și acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului la 30 septembrie 2016, Consiliul European va continua să ofere orientări strategice cu privire la propunerile legislative conexe.

43

17. Consiliul European reconfirmă concluziile precedente, în care a solicitat finalizarea și punerea în aplicare până în 2018 a diferitelor strategii legate de piața unică (piața unică digitală, uniunea piețelor de capital, uniunea energetică și Agenda privind piața unică). În acest context, ar trebui continuate cu promptitudine lucrările referitoare la recentele propuneri prezentate de Comisie, inclusiv cu privire la reforma normelor din domeniul telecomunicațiilor și a normelor privind drepturile de autor din UE și la utilizarea benzii de 700 MHz pentru serviciile mobile, precum și cu privire la finalizarea uniunii piețelor de capital, în special prin obținerea rapidă a unui acord cu Parlamentul European în ceea ce privește normele privind prospectul pentru îmbunătățirea accesului întreprinderilor la finanțare și în ceea ce privește securitizarea.

18. Consiliul European invită Consiliul să convină în cadrul reuniunii sale din 6 decembrie cu privire la poziția sa de negociere referitoare la noua propunere a Comisiei privind FEIS, ținând seama de evaluarea externă independentă care va fi pusă la dispoziție în luna noiembrie.

19. Consiliul European reafirmă importanța obținerii unor rezultate concrete, până în luna decembrie, în privința sprijinului acordat de UE statelor membre în combaterea șomajului în rândul tinerilor și în privința consolidării programelor UE dedicate tineretului.

IV. RELAȚIILE EXTERNE20. Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile

comise asupra civililor din Alep de către regimul sirian și de către aliații acestuia, în special Rusia. Consiliul European le solicită să pună capăt atrocităților și să ia măsuri urgente pentru a asigura accesul umanitar neîngrădit în Alep și în alte părți ale țării. Consiliul European solicită o încetare imediată a ostilităților și reluarea unui proces politic credibil sub auspiciile ONU. Cei responsabili pentru încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului drepturilor omului trebuie să fie trași la răspundere. UE examinează toate opțiunile disponibile, în cazul în care atrocitățile actuale continuă. Trebuie să se facă totul pentru a se extinde încetarea focului, a se aduce ajutor umanitar populației civile și a se crea condiții pentru deschiderea negocierilor privind o tranziție politică în Siria.

21. Consiliul European invită înaltul reprezentant să continue, împreună cu Comisia, eforturile depuse în direcția inițiativei umanitare a UE și a evacuărilor medicale în cooperare cu ONU și să se adreseze actorilor-cheie din regiune în legătură cu o tranziție politică și cu pregătirile pentru reconcilierea și reconstrucția postconf lict.

22. Consiliul European a organizat o dezbatere de orientare strategică privind relațiile cu Rusia.

44

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN –

15 DECEMBRIE 2016

3 Aceasta nu aduce atingere poziției Ungariei și Slovaciei, astfel cum este conținută în procedurile judiciare lansate în legătură cu Decizia 2015/1601 a Consiliului, și nici poziției Poloniei, care a intervenit în sprijinul reclamanților.

I. MIGR AȚIE

Dimensiunea externă1. Consiliul European reamintește concluziile sale din

octombrie privind ruta est-mediteraneeană. Acesta își reiterează angajamentul față de Declarația UE-Turcia și subliniază importanța unei puneri în aplicare depline și nediscriminatorii a  tuturor aspectelor. De asemenea, Consiliul European își reînnoiește angajamentul de a acorda în continuare sprijin țărilor af late de-a lungul rutei Balcanilor de Vest. Consiliul European aprobă planul de acțiune comun privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia elaborat împreună de Grecia și de Comisie și salută faptul că Grecia a făcut deja primii pași către punerea sa în aplicare. Consiliul European solicită tuturor statelor membre să asigure punerea în aplicare rapidă a planului de acțiune comun.

2. Noul cadru de parteneriat pentru cooperare este un instrument important pentru abordarea migrației ilegale și a cauzelor sale profunde, în special în ceea ce privește ruta central-mediteraneeană. Consiliul European salută progresele înregistrate privind punerea în aplicare a pactelor cu cinci țări africane de origine sau de tranzit și privind creșterea asumării responsabilității de către țările partenere. Din perspectiva acestei experiențe, ar putea fi preconizate pacte suplimentare sau alte forme de cooperare, ținând cont de resursele disponibile. Obiectivele cadrului de parteneriat, stabilite de Consiliul European în luna iunie, ar trebui ref lectate în alte instrumente și politici externe ale UE și ale statelor sale membre. Consiliul European îndeamnă statele membre să continue și să își intensifice participarea la cadrul de parteneriat și va monitoriza cu atenție progresele înregistrate în ceea ce privește stăvilirea f luxurilor și îmbunătățirea ratelor de returnare.

3. Pentru a consolida punerea în aplicare a planului de acțiune de la Valletta și a cadrului de parteneriat, acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului privind Fondul european pentru dezvoltare durabilă și privind mandatul de acordare de împrumuturi externe al BEI ar trebui urmat de adoptarea rapidă a legislației relevante. În acest sens, Consiliul European salută faptul că BEI a început să își pună în aplicare inițiativa pentru reziliență pentru Balcanii de Vest și pentru vecinătatea sudică.

4. Consiliul European subliniază necesitatea de a consolida sprijinul pentru paza de coastă din Libia, inclusiv prin EUNAVFOR MED operația Sophia, pentru a  spori capacitatea acesteia de a  împiedica pierderea de vieți omenești pe mare și pentru a submina modul de operare a persoanelor care introduc ilegal migranți. În paralel, trebuie

lansate inițiative pentru a  oferi posibilități de returnare voluntară asistată migranților blocați în Libia și pentru a limita călătoriile periculoase.

5. Consiliul European reamintește importanța punerii la dispoziția Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) și a sistemului european de poliție de frontieră și gardă de coastă a unor resurse adecvate. Consiliul European salută faptul că EASO va începe să recruteze personal dedicat pentru a  asigura o  capacitate stabilă și durabilă. Acesta reiterează, de asemenea, necesitatea de a rămâne vigilenți în privința altor rute, inclusiv în Mediterana de Vest, pentru a permite o reacție rapidă la evoluții.

Dimensiunea internă6. Aplicarea efectivă a  principiului responsabilității și

solidarității rămâne un obiectiv comun. Eforturile susținute din ultimele luni de revizuire a sistemului european comun de azil au arătat unele domenii de convergență, în timp ce alte domenii necesită eforturi suplimentare. Consolidând această activitate, Consiliul este invitat să continue procesul în scopul de a  obține consensul privind politica UE în domeniul azilului în timpul viitoarei președinții.

7. Statele membre ar trebui să își intensifice și mai mult eforturile de accelerare a transferurilor, în special pentru minorii neînsoțiți, și mecanismele de relocare existente 3 .

II. SECURITATE

Securitatea internă8. Consiliul European își reafirmă angajamentul față de

punerea în aplicare a  Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. Acordul politic dintre colegiuitori cu privire la Directiva privind combaterea terorismului reprezintă o etapă importantă și ar trebui urmată de adoptarea rapidă a propunerilor privind armele de foc și privind combaterea spălării banilor, precum și de punerea în aplicare a noii legislații privind registrul cu numele pasagerilor (PNR). Consiliul European face apel la o cooperare efectivă cu furnizorii de servicii de comunicații electronice cu sediul în UE sau în afara acesteia.

9. Consiliul European salută acordul privind versiunea revizuită a Codului frontierelor Schengen prin care se pun în aplicare controale sistematice asupra tuturor călătorilor care traversează frontierele externe ale UE și îndeamnă la punerea în aplicare rapidă a acesteia de către statele membre, ținând totodată seama de situațiile specifice ale unora dintre statele membre. Până în iunie 2017, colegiuitorii ar trebui

45

să convină asupra sistemului de intrare/ieșire, iar până la sfârșitul anului 2017, asupra unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile care să asigure o verificare sistematică a călătorilor exonerați de obligația de a deține viză. De asemenea, Consiliul European îndeamnă la continuarea asigurării interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date.

Securitate externă și apărare10. Europenii trebuie să își asume o responsabilitate mai mare

pentru securitatea lor. În vederea consolidării securității și apărării Europei într-un mediu geopolitic dificil și pentru a-și proteja mai bine cetățenii, confirmând angajamentele anterioare în acest sens, Consiliul European subliniază nevoia de a depune mai multe eforturi, inclusiv prin angajarea unor resurse suplimentare suficiente, ținând seama totodată de circumstanțele naționale și de angajamentele juridice. Pentru statele membre care fac parte și din NATO, acest lucru este în conformitate cu orientările NATO privind cheltuielile de apărare. Consiliul European solicită, de asemenea, consolidarea cooperării în cadrul dezvoltării capabilităților necesare, precum și angajamentul de a pune la dispoziție astfel de capabilități atunci când este necesar. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să poată contribui într-o manieră hotărâtoare la eforturile colective, și să acționeze totodată autonom dacă și când este necesar, precum și împreună cu partenerii ori de câte ori este posibil. Consiliul European așteaptă cu interes o revizuire cuprinzătoare a  mecanismului Athena, până la sfârșitul anului 2017.

11. Consiliul European aprobă concluziile Consiliului din 14 noiembrie și din 17  octombrie  2016 privind punerea în aplicare a Strategiei globale a UE în domeniul securității și apărării, care stabilește nivelul de ambiție al UE. Consiliul European solicită realizarea unor acțiuni cuprinzătoare ulterioare acestor concluzii de către Înaltul Reprezentant și de către statele membre. În special, în urma concluziilor Consiliului, Înaltul Reprezentant va prezenta propuneri în lunile care urmează în ceea ce privește dezvoltarea de capabilități civile, parametrii unui proces anual coordonat de revizuire privind apărarea, condus de statele membre, procesul de dezvoltare a unor capabilități militare ținând seama de cercetare și tehnologie și de aspectele industriale, instituirea unei capabilități permanente de planificare operațională și conducere la nivel strategic, consolidarea relevanței, a capacității de utilizare și de desfășurare a setului de instrumente de răspuns rapid al UE, elementele și opțiunile unei cooperări structurate permanente cuprinzătoare, bazate pe o  abordare modulară și pe prezentarea unor posibile proiecte și îndeplinirea tuturor cerințelor din cadrul consolidării capacităților pentru securitate și dezvoltare (CBSD). În acest context, Consiliul European solicită colegiuitorilor să desfășoare lucrări fără întârziere pe marginea propunerii Comisiei privind CBSD, în vederea ajungerii la un acord în prima jumătate a anului 2017.

12. Consiliul European salută propunerile Comisiei privind planul de acțiune european în domeniul apărării,

4 Pentru Polonia, acest lucru înseamnă, printre altele, libertatea de a-și stabili propriul mix energetic și asigurarea securității aprovizionării cu energie.

considerându-l a  fi contribuția sa la elaborarea politicii europene de securitate și apărare, subliniind importanța implicării depline a  statelor membre, și solicită tuturor actorilor relevanți să continue lucrările începute. Consiliul este invitat să analizeze rapid propunerile aferente ale Comisiei. BEI este invitată să analizeze măsuri în vederea sprijinirii investițiilor în activități de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. De asemenea, Comisia este invitată să înainteze, în primul semestru al anului 2017, propuneri privind instituirea unui Fond european al apărării, inclusiv o componentă privind dezvoltarea în comun de capabilități convenită de comun acord de statele membre.

13. Consiliul European recomandă întreprinderea de măsuri rapide ca urmare a  concluziilor Consiliului din 6  decembrie  2016 de punere în aplicare a  declarației comune semnate la Varșovia de liderii UE și NATO, evitând suprapunerile și asigurând complementaritatea între UE și NATO, în ceea ce privește amenințările hibride, chestiunile maritime, securitatea cibernetică, comunicarea strategică, capabilitățile de apărare, industria de apărare și cercetarea în domeniul apărării, exercițiile și consolidarea capacităților de apărare și de securitate.

14. Consiliul European face apel la continuarea cu rapiditate a lucrărilor privind securitatea externă și apărarea și solicită Consiliului să înainteze un raport în luna martie, astfel încât Consiliul European să poată analiza progresele înregistrate. Consiliul European va oferi orientări strategice suplimentare în luna iunie.

15. Consiliul European va păstra pe agenda sa chestiunile legate de securitate și de apărare, cu scopul de a evalua periodic progresele înregistrate și de a stabili, pe această bază, priorități strategice și politice adecvate.

III. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ, TINERET

16. Consiliul European salută acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului privind extinderea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care ar trebui adoptată de colegiuitori în prima jumătate a anului 2017. De asemenea, acesta ia act de faptul că, în prezent, Consiliul este pregătit să desfășoare negocieri cu Parlamentul European privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială.

17. Consiliul European reiterează importanța diferitelor strategii privind piața unică și privind uniunea energetică, care ar trebui finalizate și implementate până în 2018. Până atunci, trebuie soluționate anumite chestiuni esențiale 4. Consiliul European salută progresele înregistrate până acum și îndeamnă toate instituțiile să valorifice acest ritm și să sporească în continuare nivelul ambițiilor, în special în domeniile de importanță vitală ale serviciilor și pieței unice digitale, în perspectiva Consiliului European din martie 2017. Consiliul European solicită înlăturarea obstacolelor rămase în cadrul pieței unice, inclusiv a acelora care împiedică libera circulație a datelor.

18. Consiliul European face apel la continuarea Garanției pentru tineret și salută sprijinul sporit acordat Inițiativei privind

46

ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. De asemenea, solicită continuarea lucrărilor privind inițiativele recente ale Comisiei dedicate tineretului, inclusiv cele privind mobilitatea, educația, dezvoltarea aptitudinilor și Corpul european de solidaritate.

19. Consiliul European solicită Consiliului și Comisiei să evalueze impactul integrării politicii industriale în inițiativele strategice ale UE și să ia în considerare măsuri concrete de consolidare și modernizare a bazei industriale a pieței unice.

20. Consiliul European subliniază necesitatea finalizării uniunii bancare din punctul de vedere al reducerii și partajării riscurilor în sectorul financiar, în ordinea corespunzătoare, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului din 17 iunie 2016 privind o foaie de parcurs în acest sens. În acest context, Consiliul European solicită Consiliului să examineze rapid propunerile recente ale Comisiei de creștere a rezilienței în sectorul financiar.

IV. CIPRU21. Ca urmare a prezentării din partea președintelui Republicii

Cipru referitoare la negocierile privind soluționarea problemei Ciprului, Consiliul European și-a reafirmat sprijinul pentru procesul în curs de reunificare a Ciprului. UE, ținând cont de faptul că Cipru este și va rămâne membru al Uniunii noastre după soluționare, este gata să participe la Conferința de la Geneva privind Ciprul din 12 ianuarie 2017.

V. RELAȚII EXTERNE

Ucraina22. Consiliul European își reconfirmă angajamentul față de

dreptul internațional și de integritatea teritorială a Ucrainei, precum și față de încheierea Acordului de asociere UE-Ucraina, inclusiv stabilirea unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. Obiectivul acordurilor de asociere este acela de a sprijini țările partenere în eforturile lor de a deveni democrații stabile și prospere, precum și acela de a ref lecta importanța strategică și geopolitică pe care Uniunea Europeană o acordă contextului regional. Prin urmare, finalizarea procesului de ratificare rămâne un obiectiv crucial al UE.

23. După ce a luat notă cu atenție de rezultatul referendumului din Țările de Jos din 6 aprilie 2016 privind proiectul de lege de aprobare a  acordului de asociere, precum și de preocupările exprimate înaintea referendumului, astfel cum au fost comunicate de prim-ministrul neerlandez, Consiliul European ia act de o decizie a șefilor de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European (anexă), care abordează aceste preocupări în deplină conformitate cu acordul de asociere și cu tratatele UE.

24. Consiliul European ia notă de faptul că decizia care figurează în anexă este obligatorie din punct de vedere juridic pentru cele 28 de state membre ale Uniunii Europene și poate fi modificată sau abrogată numai de comun acord de șefii lor de stat sau de guvern. Aceasta va intra în vigoare după ce Regatul Țărilor de Jos va ratifica acordul și după ce Uniunea îl va încheia. În caz contrar, decizia va înceta să mai existe.

25. Consiliul European salută rezultatele reuniunii la nivel înalt UE-Ucraina din 24 noiembrie 2016 și subliniază hotărârea

neclintită a Uniunii de a aprofunda și de a consolida relația sa cu Ucraina în fața provocărilor actuale. Acesta recunoaște progresele Ucrainei în punerea în aplicare a reformelor vizând atingerea standardelor europene, precum și faptul că Ucraina a îndeplinit condițiile pentru un regim de călătorii fără viză între această țară și Uniune. Ca urmare a adoptării unui mecanism robust de suspendare, colegiuitorii sunt invitați să finalizeze procedura care duce la ridicarea obligativității vizelor în cazul Ucrainei și al Georgiei.

Siria26. Consiliul European condamnă cu tărie continuarea asaltului

asupra Alepului de către regimul sirian și de către aliații acestuia, în special Rusia și Iran, inclusiv vizarea deliberată a civililor și a spitalelor. Consiliul European solicită imediat regimului și Rusiei, precum și tuturor părților implicate în conf lictul sirian să pună în aplicare fără întârziere următoarele patru măsuri de urgență:a) evacuarea în condiții de siguranță și demnitate

a locuitorilor părții orientale a Alepului sub supravegherea și coordonarea Organizației Națiunilor Unite, către destinația aleasă de aceștia. Membrii protecției civile și ai administrației civile trebuie în egală măsură să beneficieze de o  evacuare fără obstacole, sub supravegherea Organizației Națiunilor Unite. Evacuarea trebuie să înceapă cu persoanele cel mai grav rănite;

b) ajutor și protecție imediate și necondiționate pentru toți locuitorii părții orientale a Alepului, fără discriminare și în conformitate cu dreptul internațional umanitar, garantând accesul complet și fără obstacole pentru Organizația Națiunilor Unite și pentru partenerii acesteia pe teren pentru furnizarea de bunuri de primă necesitate și de îngrijiri medicale de urgență, astfel cum prevede Rezoluția 2258 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru întreaga Sirie;

c) protecție veritabilă pentru întregul personal și pentru toate instalațiile medicale pe întreg teritoriul țării, în conformitate cu Rezoluția 2286 a  Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în special pentru spitalele din localitățile Atmeh, Darkouch, Bab al Hawa și Bab al-Salama, din regiunea de frontieră;

d) dreptul internațional umanitar trebuie aplicat în partea estică a Alepului, dar și în întreaga țară, în special în toate zonele în care civilii au fost supuși asediului.

UE, în calitate de principal furnizor de asistență umanitară pentru populația siriană, va continua să depună eforturi pentru atingerea acestor obiective.

27. Ostilitățile din Siria trebuie să înceteze imediat. UE va acționa constructiv împreună cu toți partenerii săi, sub auspiciile ONU, către tranziție, astfel cum s-a convenit în cadrul Rezoluției 2254 a  Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. În acest scop, Consiliul European îl invită pe Înaltul Reprezentant să își continue angajamentul direct desfășurat în prezent cu toți partenerii relevanți. Responsabilii încălcărilor dreptului internațional, dintre care unele ar putea fi catalogate drept crime de război, trebuie să fie trași la răspundere. UE ia în considerare toate opțiunile disponibile. UE va oferi sprijin pentru reconstrucția Siriei numai după ce o tranziție politică credibilă se va înscrie pe un drum ferm.

47

ANEXĂDecizie a șefilor de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale UE, reuniți în cadrul Consiliului European, privind Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parteȘefii de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, ale căror guverne sunt semnatare ale Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte („acordul”),Luând act de rezultatul referendumului din Țările de Jos din 6 aprilie 2016 privind proiectul de lege de aprobare a Acordului de asociere dintre UE și Ucraina, precum și de preocupările exprimate înaintea referendumului, după cum a comunicat prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos,Dorind să ofere un răspuns cu privire la respectivele preocupări în deplină conformitate cu Acordul de asociere dintre UE și Ucraina și cu tratatele UE, precum și în concordanță cu obiectivul UE de aprofundare a relațiilor cu Ucraina,Având în vedere concluzi i le Consi l iu lui European din 15 decembrie 2016,Au luat decizia de a adopta următoarele, drept înțelegere comună, care urmează a produce efecte după ratificarea de către Regatul Țărilor de Jos a acordului și după încheierea acestuia de către Uniunea Europeană:ADeși urmărește să stabilească o relație strânsă și durabilă între părțile la acord, bazată pe valori comune, acordul nu conferă Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniune, nici nu constituie un angajament privind acordarea acestui statut în viitor.BAcordul reafirmă cooperarea cu Ucraina în domeniile securității, mai ales în privința preîntâmpinării conf lictelor, gestionării crizelor și neproliferării armelor de distrugere în masă. Nu cuprinde obligația ca Uniunea sau statele sale membre să ofere garanții

colective în materie de securitate și nici vreun alt tip de ajutor sau asistență militară pentru Ucraina.CDeși stabilește obiectivul de sporire a mobilității cetățenilor, acordul nu oferă resortisanților ucraineni și nici, respectiv, cetățenilor Uniunii dreptul de liberă ședere și de liberă desfășurare a unei activități profesionale pe teritoriul statelor membre sau pe teritoriul Ucrainei. Acordul nu aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili nivelurile de admisie a resortisanților ucraineni pe teritoriul lor în scopul căutării unui loc de muncă, indiferent dacă sunt angajați sau dacă sunt lucrători independenți.DAcordul reafirmă angajamentul Uniunii de a sprijini procesul de reformă din Ucraina. Acordul nu necesită un sprijin financiar suplimentar din partea statelor membre pentru Ucraina și nici nu modifică dreptul exclusiv al fiecărui stat membru de a stabili natura și volumul sprijinului său financiar bilateral.ECombaterea corupției este un element central al consolidării relației dintre părțile la acord. În temeiul acordului, părțile vor coopera pentru combaterea și prevenirea corupției atât în sectorul privat, cât și în cel public. Cooperarea dintre părți în privința statului de drept vizează în special consolidarea sistemului judiciar, îmbunătățirea eficienței acestuia, garantarea independenței și imparțialității acestuia, precum și combaterea corupției.FRespectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și respectarea principiului statului de drept, inclusiv după cum se arată la punctul E, sunt elemente esențiale ale acordului. Părțile trebuie să își îndeplinească obligațiile prevăzute în cadrul acordului, a cărui punere în aplicare și respectare va fi monitorizată. În conformitate cu articolul 478 din acord, fiecare parte poate lua măsurile corespunzătoare în caz de nerespectare a  obligațiilor. La alegerea măsurilor corespunzătoare, se va acorda prioritate celor care afectează cel mai puțin funcționarea acordului. În ultimă instanță, respectivele măsuri pot include suspendarea oricăror drepturi sau obligații prevăzute în acord.

48

DECLARAȚIE – REUNIUNEA INFORMALĂ A 27 DE ȘEFI DE STAT SAU DE GUVERN –

15 DECEMBRIE 2016

Noi, șefii de stat sau de guvern a 27 de state membre, precum și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, vizând cu hotărâre succesul proiectului Uniunii, suntem pregătiți să demarăm negocierile cu Regatul Unit de îndată ce Regatul Unit își va transmite notificarea în temeiul articolului 50. Salutăm intenția Regatului Unit de a face acest lucru înainte de sfârșitul lunii martie 2017, astfel încât să putem începe abordarea incertitudinilor generate de perspectiva retragerii sale.Ne menținem fără rezerve întreaga declarație din 29 iunie 2016 și vom susține în continuare principiile prevăzute în aceasta. Reiterăm faptul că orice acord va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și că accesul la piața unică impune acceptarea tuturor celor patru libertăți.Intenționăm să desfășurăm negocierile privind retragerea Regatului Unit într-un spirit de încredere și unitate între părți. În acest scop, aprobăm dispozițiile procedurale prevăzute în anexă în vederea acestor negocieri.

ANEXĂ1. Primul pas ce va urma notificării din partea Regatului

Unit va consta în adoptarea de către Consiliul European a  orientărilor care vor defini cadrul negocierilor în temeiul articolului 50 din TUE și care vor stabili pozițiile și principiile generale pe care UE le va urmări pe întreaga durată a negocierilor. Consiliul European va fi ținut la curent în permanență în legătură cu această chestiune și va actualiza prezentele orientări pe parcursul negocierilor, dacă va fi necesar.

2. După adoptarea orientărilor, Consiliul European va invita Consiliul Afaceri Generale să procedeze rapid la adoptarea deciziei de autorizare a deschiderii negocierilor, în urma recomandării din partea Comisiei Europene, și să gestioneze etapele ulterioare din cadrul procesului. Consiliul va adopta, de asemenea, directive de negociere referitoare la conținut, precum și la dispoziții detaliate care reglementează relația dintre Consiliu și grupurile sale de pregătire, pe de o parte, și negociatorul Uniunii, pe de altă parte. Directivele de negociere respective pot fi modificate și completate pe întreg

parcursul negocierilor, dacă este necesar, pentru a ref lecta evoluția orientărilor Consiliului European.

3. Consiliul va fi invitat să numească Comisia Europeană drept negociator al Uniunii. Numirea de către Comisie a lui Michel Barnier în calitatea de negociator-șef este binevenită. Pentru a asigura transparența și a câștiga încredere, echipa negociatorului Uniunii va fi pregătită să încorporeze un reprezentant al președinției prin rotație a Consiliului. Alături de reprezentanții Comisiei Europene, vor fi prezenți și vor participa cu un rol de sprijin la toate sesiunile de negociere reprezentanți ai președintelui Consiliului European. Negociatorul Uniunii va prezenta rapoarte periodice Consiliului European, Consiliului și grupurilor sale de pregătire.

4. În intervalul dintre reuniunile Consiliului European, Consiliul și Coreperul, cu asistență din partea unui grup de lucru dedicat având un președinte permanent, vor asigura faptul că negocierile se desfășoară în conformitate cu orientările Consiliului European și cu directivele de negociere ale Consiliului și vor furniza orientări negociatorului Uniunii.

5. Membrii reprezentanți ai Regatului Unit din cadrul Consiliului European, al Consiliului și al grupurilor de pregătire ale acestuia nu vor participa la discuțiile sau deciziile referitoare la statul respectiv.

6. Reprezentanții celor 27 de șefi de stat sau de guvern („șerpașii”/reprezentanții permanenți) se vor implica în pregătirile Consiliului European, dacă este cazul. Reprezentanții Parlamentului European vor fi invitați la aceste reuniuni de pregătire.

7. Negociatorul Uniunii va fi invitat să furnizeze periodic și îndeaproape informații Parlamentului European pe întreg parcursul negocierilor. Președinția Consiliului va fi pregătită să informeze Parlamentul European și să efectueze schimburi de opinii cu acesta înainte și după fiecare reuniune a Consiliului Afaceri Generale. Președintele Parlamentului European va fi invitat pentru audiere la începutul reuniunilor Consiliului European.

49

SCRISOAREA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ADRESATĂ CELOR 27 DE ȘEFI DE

STAT SAU DE GUVERN ÎNAINTE DE REUNIUNEA INFORMALĂ DIN MALTA

A ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN – 31 IANUARIE 2017

Dragi colegi,Pentru a pregăti cât mai bine discuția noastră din Malta cu privire la viitorul Uniunii Europene cu 27 de state membre, precum și în contextul discuțiilor pe care le-am avut cu unii dintre dumneavoastră, permiteți-mi să vă prezint câteva ref lecții pe care cred că mulți dintre noi le împărtășesc.Problemele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană sunt mai periculoase decât oricând în perioada care a trecut de la semnarea Tratatului de la Roma. Astăzi ne confruntăm cu trei amenințări, care nu au mai survenit anterior sau, cel puțin, nu cu o astfel de amploare.Prima amenințare, una externă, se referă la noua situație geopolitică din lume și din jurul Europei. O Chină din ce în ce mai, să-i zicem, îndrăzneață, în special pe mare, politica agresivă a Rusiei față de Ucraina și de vecinii săi, războaie, terorism și anarhie în Orientul Mijlociu și în Africa, în care islamismul radical joacă un rol major, precum și declarațiile îngrijorătoare ale noii administrații americane fac toate ca viitorul nostru să fie foarte imprevizibil. Pentru prima dată în istoria noastră, într-o lume externă tot mai multipolară, atât de mulți devi deschis antieuropeni sau, în cel mai bun caz, eurosceptici. În special schimbarea de la Washington plasează Uniunea Europeană într-o situație dificilă; cu noua administrație care pare să pună sub semnul întrebării ultimii 70 de ani de politică externă americană.Cea de a doua amenințare, una internă, este legată de creșterea sentimentului anti-UE, naționalist, tot mai xenofob în UE însăși. Egoismul național devine, de asemenea, o alternativă atractivă la integrare. În plus, tendințele centrifuge se alimentează din greșelile celor pentru care ideologia și instituțiile au devenit mai importante decât interesele și emoțiile oamenilor.Cea de a treia amenințare este starea de spirit a elitelor proeuropene. Scăderea încrederii în integrarea politică, supunerea la argumente populiste, precum și îndoiala față de valorile fundamentale ale democrației liberale se văd din ce în ce mai clar.Într-o lume plină de tensiuni și confruntări, este nevoie de curaj, de hotărâre și de solidaritatea politică a europenilor. Fără acestea, nu vom supraviețui. Dacă noi nu credem în noi înșine, în obiectivul profund al integrării, de ce ar crede în asta altcineva? La Roma, ar trebui să reînnoim această declarație de credință. În lumea de astăzi a statelor-continente cu sute de milioane de locuitori, țările europene luate separat nu au mare importanță. Însă UE are potențial demografic și economic, iar asta o face să fie un partener egal cu cele mai mari puteri. Din acest motiv, cel mai important semnal care ar trebui să vină de la Roma constă în hotărârea celor 27 de a fi uniți. Un semnal nu doar că trebuie, ci și că vrem să fim uniți.Să ne arătăm mândria europeană. Dacă pretindem că nu auzim vorbele și nu observăm deciziile îndreptate împotriva UE și a viitorului nostru, oamenii vor înceta să mai considere Europa drept locul lor de origine în sens mai larg. La fel de periculos,

partenerii mondiali vor înceta să ne respecte. Obiectiv vorbind, nu există niciun motiv pentru care Europa și liderii săi ar trebui să se aplece în fața puterilor externe și a conducătorilor acestora. Știu că în politică nu trebuie să se abuzeze de argumentul demnității, deoarece acesta duce adesea la conf lict și la emoții negative. Însă, în prezent, trebuie să ne pronunțăm foarte clar pentru demnitatea noastră, demnitatea unei Europe unite – indiferent dacă vorbim cu Rusia, China, SUA sau Turcia. Prin urmare, haideți să avem curajul de a fi mândri de realizările noastre, care au făcut din continentul nostru cel mai bun loc de pe Pământ. Haideți să avem curajul de a ne opune retoricii demagogilor care susțin că integrarea europeană este benefică numai pentru elite, că cetățenii obișnuiți au suferit de pe urma ei și că țările se vor descurca mai bine pe cont propriu decât împreună.Trebuie să privim către viitor – aceasta a fost cererea cea mai frecventă în consultările noastre din ultimele luni. Și nu există nicio îndoială în această privință. Însă nu ar trebui să uităm niciodată, în niciun fel de condiții, cele mai importante motive pentru care în urmă cu 60 de ani am decis să unim Europa. Auzim adeseori argumentul că amintirea tragediilor trecute ale unei Europe divizate nu mai este actual, că noile generații nu își amintesc sursele noastre de inspirație. Dar amnezia nu invalidează aceste inspirații și nici nu ne scutește de datoria de a ne aminti în permanență învățămintele tragice ale unei Europe divizate. La Roma, ar trebui să reafirmăm cu tărie aceste două adevăruri fundamentale, dar uitate: în primul rând că ne-am unit pentru a evita o nouă catastrofă istorică și, în al doilea rând, că perioadele de unitate europeană au fost cele mai bune din istoria de secole a Europei. Trebuie să explicăm cât se poate de limpede că dezintegrarea Uniunii Europene nu va duce la reinstaurarea unei mitice suveranități depline a statelor sale membre, ci la dependența lor reală și concretă de marile superputeri: Statele Unite, Rusia și China. Numai împreună putem să fim pe deplin independenți.Prin urmare, trebuie să luăm măsuri îndrăznețe și spectaculoase care să schimbe emoțiile colective și să revigoreze aspirația de a ridica integrarea europeană la un nivel superior. Pentru aceasta, trebuie să reinstaurăm sentimentul de securitate externă și internă, precum și bunăstarea socioeconomică a cetățenilor europeni. Aceasta necesită consolidarea definitivă a frontierelor externe ale UE; o mai bună cooperare a serviciilor responsabile de combaterea terorismului și de protejarea ordinii și păcii în spațiul fără frontiere; o creștere a cheltuielilor pentru apărare; consolidarea politicii externe a UE în ansamblu, precum și o mai bună coordonare a politicilor externe individuale ale statelor membre și, nu în ultimul rând, stimularea investițiilor, a incluziunii sociale, a creșterii economice, a ocupării forței de muncă, recoltarea beneficiilor schimbărilor tehnologice și ale convergenței, atât în zona euro, cât și în întreaga Europă.Ar trebui să folosim schimbarea strategiei comerciale a SUA în avantajul UE prin intensificarea discuțiilor cu partenerii interesați, apărându-ne în același timp interesele. Uniunea Europeană nu ar

50

trebui să renunțe la rolul său de superputere comercială, deschisă către ceilalți, dar protejându-și propriii cetățeni și propriile întreprinderi, și având în vedere că liberul schimb înseamnă comerț echitabil. Ar trebui, de asemenea, să apărăm cu fermitate ordinea internațională bazată pe statul de drept. Nu putem să ne

predăm celor care doresc să slăbească sau să invalideze legătura transatlantică fără de care ordinea mondială și pacea nu pot supraviețui. Ar trebui să le amintim prietenilor noștri americani propriul motto: United we stand, divided we fall. Numai uniți putem învinge.

51

DECLARAȚIA DIN MALTA – REUNIUNEA INFORMALĂ A ȘEFILOR DE STAT SAU

DE GUVERN – 3 FEBRUARIE 2017

1. Salutăm și sprijinim eforturile președinției malteze de a  realiza progrese privind toate elementele politicii cuprinzătoare a UE în materie de migrație. Ne reafirmăm hotărârea de a acționa cu respectarea deplină a drepturilor omului, a dreptului internațional și a valorilor europene și în colaborare cu UNHCR și cu OIM.

2. Un element esențial al unei politici durabile în materie de migrație constă în asigurarea unui control efectiv al frontierei noastre externe și în stăvilirea f luxurilor ilegale în UE. În 2016, numărul celor sosiți a scăzut la o treime din nivelurile din 2015. Pe ruta est-mediteraneeană, deși presiunea se menține, numărul celor sosiți în ultimele patru luni ale anului 2016 a scăzut cu 98 % față de aceeași perioadă a  anului precedent. Ne menținem angajamentul față de Declarația UE-Turcia și față de punerea în aplicare integrală și nediscriminatorie a tuturor aspectelor sale, precum și angajamentul de a sprijini în continuare țările af late de-a lungul rutei Balcanilor de Vest.

3. Totuși, pe ruta central-mediteraneeană s-a înregistrat un număr de peste 181  000 de persoane sosite în 2016, în timp ce numărul persoanelor decedate sau dispărute pe mare a atins un nou record în fiecare an începând din 2013. Având în vedere că sute de persoane și-au pierdut viața deja în 2017 și că se apropie primăvara, suntem hotărâți să luăm măsuri suplimentare pentru a reduce semnificativ f luxurile de migrație pe ruta central-mediteraneeană și a submina modul de operare al persoanelor care introduc ilegal migranți, rămânând totodată vigilenți cu privire la ruta est-mediteraneeană, precum și cu privire la alte rute. Ne vom intensifica colaborarea cu Libia ca principală țară de plecare, precum și cu vecinii săi din Africa de Nord și Africa Subsahariană.

4. Cadrul de parteneriat și planul de acțiune de la Valletta ne-au permis să aprofundăm cooperarea pe termen lung cu o serie de țări partenere, inclusiv în privința cauzelor profunde ale migrației, prin intermediul unui parteneriat solid, bazat pe încredere reciprocă. Această activitate dă deja roade și va fi intensificată. În același timp, urgența situației impune măsuri operaționale suplimentare imediate la nivel regional, adoptând o  abordare pragmatică, f lexibilă și adaptată la fiecare punct și cu implicarea tuturor actorilor de-a lungul rutei de migrație. În acest context, salutăm Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant intitulată „Migrația pe ruta central-mediteraneeană – Gestionarea f luxurilor de migrație, salvarea de vieți omenești”.

5. Eforturile de stabilizare a Libiei sunt acum mai importante ca niciodată, iar UE va face tot posibilul pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv. În Libia, consolidarea capacităților este esențială pentru ca autoritățile să obțină controlul asupra frontierelor terestre și maritime și să combată activitățile de introducere ilegală de persoane și de tranzit.

UE își menține angajamentul față de o soluționare politică cuprinzătoare în cadrul oferit de Acordul politic libian, precum și angajamentul de a sprijini Consiliul Președinției și guvernul de uniune națională susținut de Organizația Națiunilor Unite. De asemenea, în măsura posibilului, UE și statele sale membre vor spori cooperarea cu comunitățile regionale și locale din Libia și asistența acordată acestora, precum și cooperarea cu organizațiile internaționale care își desfășoară activitatea în această țară.

6. Se va acorda prioritate următoarelor elemente:a) activități de formare, echipamente și sprijin pentru

autoritățile naționale de pază de coastă libiene și pentru alte agenții relevante. Programele de formare complementare ale UE trebuie să fie rapid amplificate, atât ca intensitate, cât și ca număr, începând cu cele deja întreprinse de operația Sophia și fructificând experiența acesteia. Finanțarea și planificarea pentru aceste activități trebuie să fie durabile și previzibile, inclusiv prin intermediul Rețelei mediteraneene Seahorse;

b) eforturi suplimentare pentru a  submina modul de operare al persoanelor care introduc ilegal migranți, prin intermediul unor acțiuni operaționale sporite, în cadrul unei abordări integrate care să implice Libia și alte țări de pe rută, precum și partenerii internaționali relevanți, statele membre angajate, misiunile și operațiunile PSAC, Europolul și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european;

c) sprijinirea dezvoltării comunităților locale în Libia, acolo unde este posibil, în special în zonele de coastă și la frontierele terestre libiene de pe rutele migrației, pentru a  îmbunătăți situația lor socioeconomică și a  spori reziliența acestora în calitate de comunități-gazdă;

d) urmărirea asigurării unor capacități și condiții adecvate de primire pentru migranți în Libia, în colaborare cu UNHCR și OIM;

e) sprijinirea OIM în intensificarea în mod semnificativ a activităților de returnare voluntară asistată;

f) intensificarea campaniilor de informare și sensibilizare adresate migranților în Libia și în țările de origine și tranzit, în cooperare cu actorii locali și cu organizațiile internaționale, în special pentru a contracara modul de operare al persoanelor care introduc ilegal migranți;

g) contribuția la reducerea presiunii exercitate asupra frontierelor terestre ale Libiei, colaborând atât cu autoritățile libiene, cât și cu toate țările vecine Libiei, inclusiv prin sprijinirea proiectelor menite să consolideze capacitatea de gestionare a frontierelor proprii;

h) monitorizarea rutelor alternative și a posibilei deturnări a activităților persoanelor care introduc ilegal migranți, prin eforturi de cooperare cu vecinii Libiei și cu țările care

52

fac obiectul cadrului de parteneriat, cu sprijinul statelor membre și al tuturor agențiilor relevante ale UE și prin disponibilizarea tuturor instrumentelor de supraveghere necesare;

i) continuarea sprijinului pentru eforturile și inițiativele fiecărui stat membru direct implicat în Libia; în acest sens, UE salută și este pregătită să susțină Italia în punerea în aplicare a memorandumului de înțelegere semnat la 2 februarie 2017 de autoritățile italiene și de președintele consiliului prezidențial, al-Serraj;

j) aprofundarea dialogului și a cooperării în materie de migrație cu toate țările vecine Libiei, inclusiv o mai bună cooperare operațională cu statele membre și cu poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european pentru prevenirea plecărilor și gestionarea returnărilor.

7. Aceste obiective trebuie susținute de resursele necesare. În conformitate cu planul de acțiune de la Valletta, Uniunea Europeană consolidează integrarea migrației în asistența sa oficială pentru dezvoltare în Africa, care se ridică la 31 de miliarde EUR în această perioadă financiară. Unele dintre acțiunile menționate mai sus pot fi finanțate în cadrul proiectelor af late deja în derulare, în special proiectele finanțate prin Fondul fiduciar al UE pentru Africa, după caz, care mobilizează 1,8 miliarde EUR din bugetul UE și 152 de milioane EUR din contribuțiile statelor membre. Pentru a acoperi cele mai urgente necesități de finanțare atât în prezent, cât și pe parcursul anului 2017, salutăm decizia

Comisiei de a  mobiliza într-o primă etapă un cuantum suplimentar de 200 de milioane EUR pentru componenta Africa de Nord a fondului și de a acorda prioritate proiectelor legate de migrație care implică Libia.

8. Vom dezvolta în continuare politica noastră externă în materie de migrație pentru a  o face rezilientă la crizele viitoare. Vom identifica eventualele obstacole, de exemplu în ceea ce privește condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru returnări, și vom consolida capacitățile UE în materie de returnare, cu respectarea dreptului internațional. Salutăm intenția Comisiei de a prezenta rapid, ca prim pas, un plan de acțiune actualizat privind returnările și de a oferi orientări pentru returnări mai operaționale din partea UE și a statelor membre și pentru o readmisie eficace pe baza acquis-ului existent.

9. Suntem de acord să acționăm cu hotărâre și fără întârziere pentru a atinge obiectivele prevăzute în prezenta declarație și invităm toate părțile implicate să acționeze în vederea atingerii acestui scop. Salutăm intenția președinției malteze, în strânsă cooperare cu Comisia și cu Înaltul Reprezentant, de a prezenta cât mai curând în acest sens Consiliului un plan concret de punere în aplicare, pentru a avansa în această direcție și pentru a  asigura monitorizarea îndeaproape a  rezultatelor. Consiliul European va evalua progresele privind abordarea generală în cadrul reuniunilor sale din martie și iunie, pe baza unui raport din partea președinției malteze.

53

CONCLUZIILE PREȘEDINTELUI CONSILIULUI EUROPEAN –

9 MARTIE 2017

Consiliul European a dezbătut documentul anexat. Documentul a fost susținut de 27 de membri ai Consiliului European, dar nu a întrunit consensul, din motive care nu au legătură cu fondul acestuia.Trimiterile la Consiliul European din documentul anexat nu ar trebui înțelese ca implicând o aprobare oficială de către Consiliul European acționând în calitate de instituție.

I. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI COMPETITIVITATE

1. Agenda reformelor pusă în aplicare de UE și de statele sale membre în urma crizei din 2008 își arată roadele. Creșterea economică a revenit în toate cele 28 de state membre, iar previziunile sunt încurajatoare, atât pentru zona euro, cât și pentru UE în ansamblu. Șomajul, chiar dacă încă este la un nivel prea ridicat, se găsește la cel mai scăzut nivel din 2009, situația finanțelor publice se îmbunătățește, iar investițiile, deși încă prea reduse, sunt în creștere.

2. Cu toate acestea, incertitudinile persistă și, de aceea, este important să asigurăm sustenabilitatea redresării. În acest sens, este necesar ca reformele structurale în vederea modernizării economiilor noastre să fie continuate, finanțele publice să fie consolidate și investițiile să fie promovate, inclusiv prin extinderea rapidă a Fondului european pentru investiții strategice, urmărindu-se, de asemenea, depunerea unor eforturi speciale pentru combaterea șomajului în statele membre în care acesta are un nivel deosebit de ridicat.

3. Reamintind concluziile sale anterioare, Consiliul European reiterează importanța bunei funcționări a pieței unice cu cele patru libertăți ale sale pentru locurile de muncă, creșterea economică și competitivitate. Acțiunile hotărâte privind agenda digitală vor permite valorificarea avantajelor erei digitale și vor aduce beneficii inovării. Deciziile deja adoptate trebuie să fie puse efectiv în aplicare, iar lacunele existente trebuie să fie eliminate prin înregistrarea de progrese rapide în ceea ce privește propunerile legislative, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2016 și cu declarația comună din 13 decembrie 2016 privind prioritățile legislative ale UE pentru 2017. Consiliul European salută decizia Comisiei de a aborda problema dualității nivelului calitativ al produselor alimentare de pe piața internă în cadrul Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente. UE are nevoie de măsuri concrete pentru asigurarea unei baze industriale puternice și competitive, astfel cum s-a stabilit în concluziile Consiliului din decembrie  2016, precum și a  unei piețe a energiei pe deplin funcționale și interconectate și a unui sector al serviciilor prosper. Toate acestea vor beneficia de pe urma unei piețe unice mai puternice. Finalizarea și punerea în aplicare a diferitelor strategii privind piața unică până în 2018

rămâne, prin urmare, obiectivul nostru comun. Consiliul European va evalua progresele în iunie.

4. Comerțul rămâne unul dintre cele mai puternice motoare ale creșterii economice, susținând milioane de locuri de muncă și contribuind la prosperitate. Consiliul European salută votul pozitiv în cadrul Parlamentului European privind Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) și așteaptă cu interes aplicarea sa provizorie iminentă. Acesta este un semnal clar într-o perioadă în care tendințele protecționiste reapar. UE rămâne angajată ferm în favoarea unei politici comerciale solide și a unui sistem comercial multilateral deschis și bazat pe norme, cu un rol esențial acordat OMC. În același timp, UE trebuie să se doteze cu instrumente modernizate, compatibile cu normele OMC, pentru a combate practicile comerciale neloiale și denaturările pieței. Consiliul European solicită adoptarea rapidă a propunerilor relevante în acest sens. UE va continua să se implice activ împreună cu partenerii comerciali internaționali. Aceasta include înregistrarea de progrese decisive în toate negocierile în curs pentru acorduri de liber schimb ambițioase și echilibrate, inclusiv cele cu Mercosur și Mexicul; negocierile cu Japonia sunt cele mai apropiate de o încheiere rapidă. Relațiile comerciale cu China ar trebui consolidate pe baza unei înțelegeri comune a beneficiilor reciproc avantajoase. UE va fi deosebit de vigilentă în ceea ce privește respectarea și promovarea unor standarde-cheie, precum și în ceea ce privește principiul nediscriminării.

5. Consiliul European reiterează necesitatea finalizării uniunii bancare din punctul de vedere al reducerii și partajării riscurilor în sectorul financiar, în ordinea corespunzătoare, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului din 17 iunie 2016. Acesta reamintește importanța cooperării internaționale cu privire la elaborarea de standarde prudențiale și de supraveghere comune pentru serviciile financiare.

6. Este de importanță vitală ca beneficiile creșterii economice să ajungă la toți cetățenii. Consiliul European așteaptă cu interes desfășurarea Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg la 17 noiembrie 2017.

7. Consiliul European aprobă domeniile prioritare în materie de politici din analiza anuală a creșterii și invită statele membre să le ref lecte în viitoarele lor programe naționale de reformă și programe de stabilitate sau de convergență. De asemenea, Consiliul European aprobă proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

II. SECURITATE ȘI APĂR ARE8. Consiliul European dorește ca dinamica pusă în mișcare

de concluziile sale din decembrie 2016 privind securitatea

54

externă și apărarea să se mențină și să se consolideze, în conformitate cu parametrii stabiliți prin acestea. În mediul internațional actual, Europa trebuie să facă mai mult pentru a-și proteja cetățenii și a contribui la pacea și stabilitatea din vecinătatea sa și dincolo de aceasta, inclusiv prin angajarea unor resurse suplimentare suficiente, luând în același timp în considerare circumstanțele naționale și angajamentele juridice. În acest sens, Consiliul European salută activitatea desfășurată de Consiliu la 6 martie, care oferă o imagine de ansamblu extinsă cu privire la situația actuală în toate chestiunile (structurile de gestionare a crizelor din cadrul PSAC, Cooperarea structurată permanentă, procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, dezvoltarea capabilităților civile) și demonstrează progrese reale în anumite domenii-cheie. De asemenea, reamintește necesitatea de a pune în aplicare „setul comun de propuneri” în vederea consolidării cooperării cu NATO. Pe baza acestui impuls, lucrările trebuie să avanseze cu o determinare și cu o viteză și mai mare. Consiliul European salută desfășurarea unei conferințe la nivel înalt pe teme de securitate și apărare la Praga, la 9 iunie 2017. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în iunie 2017 și va oferi orientări strategice suplimentare.

9. UE își menține angajamentul deplin pentru sprijinirea statelor membre în asigurarea securității interne și în combaterea terorismului. Am făcut progrese majore în acest sens în ultimii ani, dar ne confruntăm în continuare cu provocări fără precedent. Consiliul European îi îndeamnă pe colegiuitori să convină asupra propunerii referitoare la un sistem de intrare/ieșire până în iunie 2017 și să accelereze lucrările referitoare la propunerea privind sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei reînnoite de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020 este, în consecință, esențială; Consiliul European o va monitoriza îndeaproape. Ziua Europeană în Memoria Victimelor Terorismului, comemorată la 11  martie, este un prilej important pentru a ne aminti de ce acest lucru este atât de important.

III. MIGR AȚIE10. Astfel cum se prezintă în raportul prim-ministrului maltez,

numeroase măsuri operaționale decise la reuniunea informală din Malta la 3 februarie 2017 sunt în curs de punere în aplicare. Consiliul European își reiterează determinarea de a lua măsuri în privința tuturor elementelor din Declarația din Malta și susține pe deplin lucrările Președinției Consiliului, în strânsă cooperare cu Comisia și cu Înaltul Reprezentant. De asemenea, susține acțiunile întreprinse de statele membre cu titlu individual pentru a sprijini autoritățile din Libia, precum și vecinii acesteia nord-africani și din sud în eforturile lor de a face față provocărilor migrației ilegale. UNHCR și OIM sunt parteneri importanți în acest sens. UE va continua să rămână vigilentă cu privire la toate rutele principale de migrație, astfel încât să poată reacționa rapid la evoluții. Consiliul European salută comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune reînnoit privind returnarea, solicitat prin Declarația din Malta, precum și

recomandarea adresată statelor membre, care o însoțește, și invită Consiliul să le examineze cu rapiditate. Consiliul European reamintește necesitatea de a se continua lucrările privind o serie de acorduri de readmisie ale UE cu țări terțe, care funcționează bine.

11. În ceea ce privește dimensiunea internă, aplicarea efectivă a  principiilor responsabilității și solidarității rămâne un obiectiv comun. Consiliul European solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a se obține rapid rezultate în legătură cu toate aspectele politicii globale în domeniul migrației, rezilientă la crizele viitoare, inclusiv cu scopul de a se obține un consens asupra politicii UE în materie de azil în timpul mandatului președinției curente.

12. Consiliul European va reveni asupra acestor chestiuni în iunie 2017.

IV. BALCANII DE VEST13. Având în vedere provocările interne și externe cu care se

confruntă această regiune, Consiliul European a discutat situația fragilă din Balcanii de Vest, pe care o va ține sub observație. Acesta subliniază importanța continuării pe calea reformelor, a relațiilor de bună vecinătate și a inițiativelor de cooperare regională favorabilă incluziunii. Consiliul și-a reafirmat susținerea fără echivoc pentru perspectiva europeană a  Balcanilor de Vest. Salutând progresele înregistrate de țările din regiune, Consiliul European subliniază că UE își menține implicarea și angajamentul la toate nivelurile, pentru a le sprijini în derularea de reforme și proiecte orientate către UE.

V. ALTE PUNCTE

Parchetul European14. În urma trimiterii spre examinare de către 17 state membre

în temeiul articolului  86 alineatul  (1) al doilea paragraf din TFUE a  proiectului de regulament de instituire a  Parchetului European, Consiliul European a  discutat proiectul și a constatat că este îndeplinită condiția prevăzută în prima parte a articolului 86 alineatul (1) al treilea paragraf, deschizând astfel calea pentru o posibilă stabilire a unei forme de cooperare consolidată, în conformitate cu dispozițiile tratatelor.

Alegerea președintelui Consiliului European15. Consiliul European l-a reales pe domnul Donald Tusk

în funcția de președinte al Consiliului European pentru perioada cuprinsă între 1 iunie 2017 și 30 noiembrie 2019.

16. Consiliul European a luat act de decizia șefilor de stat sau de guvern ai părților contractante la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare a căror monedă este euro de renumire a domnului Donald Tusk în funcția de președinte al reuniunii la nivel înalt a zonei euro pentru perioada cuprinsă între 1 iunie 2017 și 30 noiembrie 2019.

17. Consiliul European a hotărât să revină, în cursul acestui an, asupra procesului, criteriilor și echilibrelor necesare în ceea ce privește numirile la nivel înalt pentru următorul ciclu instituțional.

55

DECLARAȚIA DE LA ROMA – DECLARAȚIA LIDERILOR A 27 DE STATE MEMBRE

ȘI A CONSILIULUI EUROPEAN, A PARLAMENTULUI EUROPEAN

ȘI A COMISIEI EUROPENE – 25 MARTIE 2017

Noi, liderii a 27 de state membre și ai instituțiilor UE, ne mândrim cu realizările Uniunii Europene: edificarea unității europene este un proiect îndrăzneț, cu o viziune pe termen lung. Acum șaizeci de ani, în timp ce ne reveneam de pe urma tragediei celor două războaie mondiale, am decis să ne unim și să reconstruim continentul nostru din cenușă. Am construit o Uniune unică, cu instituții comune și valori puternice, o comunitate a păcii, a libertății, a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, o forță economică majoră cu niveluri neegalate ale protecției sociale și bunăstării.Unitatea europeană a început ca visul câtorva, devenind speranța celor mulți. Apoi Europa a redevenit un întreg. Astăzi, suntem uniți și mai puternici: sute de milioane de oameni de pe întreg teritoriul Europei beneficiază de viața într-o Uniune extinsă care a depășit vechile diviziuni.Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, atât mondiale, cât și interne: conf licte regionale, terorism, presiuni crescânde exercitate de migrație, protecționism și inegalități sociale și economice. Împreună, suntem hotărâți să răspundem provocărilor unei lumi în schimbare rapidă și să le oferim cetățenilor noștri atât securitate, cât și noi oportunități.Vom face Uniunea Europeană mai puternică și mai rezilientă, prin și mai multă unitate și solidaritate între noi și prin respectarea normelor comune. Unitatea este atât o necesitate, cât și alegerea noastră liberă. La nivel individual, am fi marginalizați de dinamica mondială. Împreună avem cele mai mari șanse de a o inf luența și de a ne apăra interesele și valorile comune. Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă.În următorii zece ani ne dorim o Uniune care să ofere siguranță și securitate, să fie prosperă, competitivă, durabilă și responsabilă din punct de vedere social și să aibă voința și capacitatea de a juca un rol principal în lume și de a modela globalizarea. Ne dorim o Uniune în care cetățenii să beneficieze de noi oportunități de dezvoltare culturală și socială și de creștere economică. Ne dorim o Uniune care să rămână deschisă acelor țări europene care ne respectă valorile și care se angajează să le promoveze.În aceste vremuri de schimbare și conștienți de îngrijorările cetățenilor noștri, ne afirmăm angajamentul față de Agenda de la Roma și ne angajăm să acționăm în direcția următoarelor obiective:1. O Europă sigură și securizată: o Uniune în care toți cetățenii

se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele noastre externe sunt securizate, cu o politică în domeniul migrației eficientă, responsabilă și durabilă, cu respectarea normelor internaționale; o  Europă hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.

2. O Europă prosperă și durabilă: o Uniune care generează creștere și locuri de muncă; o  Uniune în care o  piață

unică solidă, conectată și în dezvoltare, care ține cont de transformarea tehnologică, și o  monedă unică stabilă și mai consolidată deschid căi pentru creștere, coeziune, competitivitate, inovare și schimburi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; o Uniune care promovează o  creștere susținută și durabilă, prin investiții, reforme structurale și eforturi către finalizarea uniunii economice și monetare; o Uniune a economiilor convergente; o Uniune în care energia este sigură și accesibilă, iar mediul este curat și sigur.

3. O Europă socială: o Uniune care, bazându-se pe o creștere durabilă, promovează progresul economic și social, precum și coeziunea și convergența, susținând în același timp integritatea pieței interne; o Uniune care ține seama de diversitatea sistemelor naționale și de rolul-cheie al partenerilor sociali; o Uniune care promovează egalitatea între femei și bărbați, precum și drepturi și șanse egale pentru toți; o Uniune care combate șomajul, discriminarea, excluziunea socială și sărăcia; o  Uniune în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent; o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală.

4. O Europă mai puternică pe scena mondială: o Uniune care dezvoltă în continuare parteneriatele existente, construind altele noi și promovând stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea sa imediată la est și sud, dar și în Orientul Mijlociu, pe întregul continent african și la nivel mondial; o Uniune pregătită să își asume mai multe responsabilități și să contribuie la crearea unei industrii a  apărării mai competitive și integrate; o Uniune hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune, inclusiv în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, ținând seama de circumstanțele naționale și de angajamentele juridice; o Uniune angajată alături de Organizația Națiunilor Unite, care susține un sistem multilateral bazat pe norme, este mândră de valorile sale și își protejează cetățenii și care promovează comerțul liber și echitabil și o politică globală pozitivă privind schimbările climatice.

Vom urmări aceste obiective, având convingerea fermă că viitorul Europei se af lă în mâinile noastre și că Uniunea Europeană este cel mai bun instrument prin care ne putem atinge obiectivele. Ne angajăm să ascultăm și să răspundem îngrijorărilor exprimate de cetățenii noștri și ne vom alătura eforturilor parlamentelor noastre naționale. Vom colabora la nivelul cel mai adecvat atingerii scopurilor noastre, acesta putând fi nivelul Uniunii Europene sau nivelul național, regional ori local, într-un spirit de încredere și de cooperare loială, atât între statele membre, cât și între acestea și instituțiile UE, respectând principiul subsidiarității. Vom asigura marja de manevră necesară la diferitele niveluri pentru a consolida

56

potențialul de inovare și de creștere al Europei. Vrem ca Uniunea să se implice cât mai mult în chestiuni majore și cât mai puțin în cele neînsemnate. Vom promova un proces decizional democratic, eficace și transparent, precum și rezultate mai bune.

Noi, liderii, într-un spirit de colaborare în cadrul Consiliului European și între instituțiile noastre, ne vom asigura că agenda de azi va fi pusă în aplicare, astfel încât să devină realitatea de mâine. Ne-am unit pentru binele nostru. Europa este viitorul nostru comun.

57

DECLARAȚIA CONSILIULUI EUROPEAN 5 (ARTICOLUL 50) CU PRIVIRE

LA NOTIFICAREA DE CĂTRE AUTORITĂȚILE BRITANICE – 29 MARTIE 2017

5 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.

Astăzi, Consiliul European a primit o scrisoare din partea prim-ministrului britanic, Theresa May, prin care se notifică intenția Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană. Această notificare urmează referendumului din 23 iunie 2016 și începe procesul de retragere în temeiul articolului 50 din tratat. Regretăm că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, dar suntem pregătiți pentru procesul pe care va trebui să îl urmăm.Pentru Uniunea Europeană, prima etapă va fi adoptarea de către Consiliul European de orientări pentru negocieri. Aceste orientări vor stabili pozițiile și principiile generale din perspectiva cărora Uniunea, reprezentată de Comisia Europeană, va negocia cu Regatul Unit.

În aceste negocieri, Uniunea va acționa în mod unitar și își va apăra interesele. Prima noastră prioritate va fi de a reduce la minimum incertitudinea provocată de decizia Regatului Unit pentru cetățenii noștri, întreprinderile noastre și statele noastre membre. Prin urmare, vom începe axându-ne pe ansamblul măsurilor-cheie pentru o retragere ordonată.Vom aborda aceste discuții în mod constructiv și vom depune eforturi pentru a ajunge la un acord. În viitor, sperăm ca Regatul Unit să fie un partener apropiat.Președintele Tusk a convocat Consiliul European la 29 aprilie 2017.

58

DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK PRIVIND URMĂTOARELE ACȚIUNI

ÎN URMA NOTIFICĂRII TRANSMISE DE REGATUL UNIT – 31 MARTIE 2017

Bună dimineața. În primul rând, aș dori să î i mulțumesc prim-ministrului Muscat pentru ospitalitate și pentru munca extraordinară depusă deja de președinția malteză. O președinție prin rotație a Consiliului consecventă, solidă și superbă, care este cu atât mai importantă în astfel de momente. Deci vă mulțumesc încă o dată pentru activitatea dumneavoastră, Joseph.Principalul punct de pe ordinea noastră de zi a fost, desigur, Brexitul.Astăzi, sarcina mea este de a propune celor 27 de lideri din UE proiectul de orientări pentru negocieri privind Brexitul. Celor 27, deoarece, începând de miercuri, după declanșarea articolului 50, Regatul Unit se af lă de cealaltă parte a mesei negocierilor. Am lucrat foarte rapid, deoarece, după cum știți, tratatul ne oferă doar doi ani pentru a ajunge la un acord.Permiteți-mi să subliniez principalele elemente și principii ale propunerii mele. Le considerăm drept fundamentale și le vom susține cu fermitate.Datoria noastră este de a reduce la minimum incertitudinea și perturbările cauzate de decizia Regatului Unit de a se retrage din UE pentru cetățenii noștri, pentru mediul de afaceri și pentru statele membre. Astfel cum am menționat deja, în esență, este vorba despre a ține sub control prejudiciile.Trebuie să ne gândim în primul rând la oameni. Cetățeni din întreaga UE trăiesc, lucrează și studiază în Regatul Unit. Și atât timp cât Regatul Unit rămâne membru, drepturile acestora sunt pe deplin protejate. Însă trebuie să stabilim statutul și situația lor după retragere, prin garanții reciproce, executorii și nediscriminatorii.În al doilea rând, trebuie să prevenim un vid juridic pentru întreprinderile noastre care decurge din faptul că, după Brexit, legislația UE nu se va mai aplica Regatului Unit.În al treilea rând, va trebui, de asemenea, să ne asigurăm că Regatul Unit respectă toate angajamentele financiare și obligațiile pe care

și le-a asumat în calitate de stat membru. Este echitabil față de toate persoanele, comunitățile, toți cercetătorii, fermierii și alții cărora noi, toți cei 28, le-am promis și le datorăm acești bani. Pot să garantez faptul că UE, în ceea ce ne privește, va onora toate angajamentele noastre.În al patrulea rând, vom căuta soluții creative și f lexibile cu scopul de a evita o frontieră strict controlată între Irlanda de Nord și Irlanda. Acest lucru este de o importanță vitală în vederea susținerii procesului de pace în Irlanda de Nord.Toate aceste patru aspecte fac parte din prima fază a negocierilor noastre. Numai și numai după ce vom fi realizat suficiente progrese privind retragerea, putem discuta cadrul viitoarei noastre relații. Inițierea unor negocieri paralele cu privire la toate chestiunile în același timp, după cum au sugerat unii în Regatul Unit, nu va avea loc.Iar atunci când vorbim de viitoarea noastră relație, împărtășim în mod evident dorința Regatului Unit de a stabili un parteneriat strâns între noi. Legăturile strânse, care merg dincolo de aspectele economice și includ cooperarea în materie de securitate, sunt în continuare în interesul nostru comun.Permiteți-mi să închei prin a afirma că negocierile care sunt pe punctul de a demara vor fi dificile, complexe și uneori chiar conf lictuale. Nu se poate altfel. UE-27 nu urmărește și nu va urmări o abordare punitivă. Brexitul în sine este deja suficient de punitiv. După mai mult de patruzeci de ani de unitate, suntem datori unii față de ceilalți să facem tot posibilul pentru ca acest divorț să decurgă cât mai ușor cu putință.Acesta este și motivul pentru care prim-ministrul May și cu mine am convenit să păstrăm o legătură strânsă și constantă pe parcursul acestui proces. Intenționez să o vizitez pe Theresa May la Londra înaintea Consiliului European din aprilie. Vă mulțumesc.

59

ORIENTĂRI – REUNIUNEA SPECIALĂ A CONSILIULUI EUROPEAN 6 (ARTICOLUL 50)

– 29 APRILIE 2017

6 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.

La 29  martie  2017, Consiliul European a  primit din partea Regatului Unit notificarea intenției acestui stat de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom. Aceasta permite deschiderea de negocieri, astfel cum se prevede în tratat.Integrarea europeană a adus Europei pace și prosperitate și a permis un nivel și o amploare fără precedent a cooperării în domenii de interes comun într-o lume în schimbare rapidă. Prin urmare, obiectivul general al Uniunii în aceste negocieri va fi să își protejeze interesele, cele ale cetățenilor săi, ale întreprinderilor sale și ale statelor sale membre.Decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea creează incertitudini semnificative care au potențialul de a produce perturbări, mai ales în Regatul Unit, dar, într-o măsură mai mică, și în alte state membre. Cetățenii care și-au construit viețile pe baza drepturilor care decurg din apartenența Regatului Unit la UE se confruntă cu perspectiva de a pierde aceste drepturi. Întreprinderile și alte părți interesate vor pierde previzibilitatea și certitudinea care decurg din dreptul UE. Acest lucru va avea un impact și asupra autorităților publice. Ținând seama de aceasta, trebuie să acționăm în conformitate cu o abordare etapizată care acordă prioritate unei retrageri ordonate. Autoritățile, întreprinderile și alte părți interesate naționale ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a se pregăti pentru consecințele retragerii Regatului Unit.Pe parcursul acestor negocieri, Uniunea își va menține unitatea și va acționa în mod unitar cu scopul de a obține un rezultat care să fie corect și echitabil pentru toate statele membre, precum și în interesul cetățenilor săi. Uniunea va fi constructivă și va depune eforturi pentru a ajunge la un acord. Ambele părți au tot interesul să acționeze astfel. Uniunea va depune eforturi considerabile pentru a se ajunge la acest rezultat, dar se va pregăti pentru a putea face față și situației în care negocierile ar eșua.Prezentele orientări definesc cadrul negocierilor în temeiul articolului 50 din TUE și stabilesc pozițiile și principiile generale pe care Uniunea le va urmări pe întreaga durată a negocierilor. În acest context, Consiliul European salută rezoluția Parlamentului European din 5 aprilie 2017. Consiliul European va fi ținut la curent în permanență în legătură cu această chestiune și va actualiza prezentele orientări pe parcursul negocierilor, dacă va fi necesar. Directivele de negociere vor fi modificate în consecință.

I. PRINCIPII DE BAZĂ1. Consiliul European va continua să se bazeze pe principiile

stabilite în declarația șefilor de stat sau de guvern și a președinților Consiliului European și Comisiei Europene din 29 iunie 2016. Acesta își reafirmă dorința ca Regatul Unit să rămână pe viitor un partener apropiat. De asemenea, acesta

reafirmă ideea că orice acord cu Regatul Unit va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și să asigure condiții de concurență echitabile. Păstrarea integrității pieței unice exclude participarea bazată pe o  abordare sectorială. Un stat care nu este membru al Uniunii, care nu se supune acelorași obligații ca un membru, nu poate avea aceleași drepturi și nu se poate bucura de aceleași beneficii ca un membru. În acest context, Consiliul European salută recunoașterea de către Guvernul Britanic a faptului că cele patru libertăți ale pieței unice sunt indivizibile și că nu se pot alege doar elementele convenabile. Uniunea își va păstra autonomia în ceea ce privește procesul său decizional, precum și rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

2. Negocierile în temeiul articolului  50 din TUE se vor desfășura într-un mod transparent și sub forma unui pachet unic. În conformitate cu principiul conform căruia nimic nu este stabilit până când nu se convine asupra tuturor aspectelor, nu pot exista înțelegeri separate asupra unor chestiuni individuale. Uniunea va aborda negocierile cu poziții unificate și va dialoga cu Regatul Unit exclusiv prin canalele stabilite în prezentele orientări și în directivele de negociere. Pentru a nu se submina poziția Uniunii, nu vor avea loc negocieri separate între state membre individuale și Regatul Unit cu privire la aspecte legate de retragerea Regatului Unit din Uniune.

3. Principiile de bază stabilite mai sus ar trebui să se aplice în egală măsură negocierilor privind o retragere ordonată, oricăror discuții preliminare și pregătitoare privind cadrul unei viitoare relații și oricăror forme de înțelegeri de tranziție.

II. O ABORDARE ETAPIZATĂ A NEGOCIERILOR

4. La data retragerii, tratatele vor înceta să se aplice Regatului Unit, țărilor și teritoriilor de peste mări care fac parte din acesta și sunt asociate în prezent la Uniune, precum și teritoriilor pentru care Regatul Unit are responsabilitatea relațiilor externe. Principalul obiectiv al negocierilor va fi să se asigure retragerea ordonată a Regatului Unit, astfel încât să se reducă incertitudinea și, în măsura posibilului, să se reducă la minimum perturbările provocate de această schimbare bruscă.În acest sens, prima etapă a negocierilor va viza:

– asigurarea unui maximum de claritate și de securitate juridică posibil pentru cetățeni, întreprinderi, părți interesate și parteneri internaționali cu privire la

60

efectele imediate ale retragerii Regatului Unit din Uniune;

– stabilirea dezlegării Regatului Unit de Uniune și de toate drepturile și obligațiile care decurg pentru Regatul Unit din angajamentele asumate în calitate de stat membru.

Consiliul European va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate și va stabili momentul în care progresele sunt suficiente pentru a permite trecerea negocierilor în etapa următoare.

5. Deși un acord privind o  viitoare relație între Uniune și Regatul Unit ca atare nu poate fi finalizat și încheiat decât atunci când Regatul Unit devine o țară terță, articolul 50 din TUE impune să se țină cont în condițiile de retragere de cadrul viitoarelor relații ale Regatului Unit cu Uniunea. În acest sens, ar trebui să se identifice o înțelegere generală asupra cadrului viitoarei relații pe parcursul unei a doua etape a negocierilor în temeiul articolului 50 din TUE. Suntem gata să ne angajăm în discuții preliminare și pregătitoare în acest sens în contextul negocierilor în temeiul articolului 50 din TUE, de îndată ce Consiliul European decide că, în prima etapă, s-au înregistrat suficiente progrese în sensul ajungerii la un acord satisfăcător cu privire la condițiile pentru o retragere ordonată.

6. În măsura necesară și juridic posibilă, negocierile pot, de asemenea, să vizeze stabilirea unor înțelegeri de tranziție care sunt în interesul Uniunii și, după caz, să ofere pasaje către cadrul previzibil al viitoarei relații din perspectiva progreselor înregistrate. Orice astfel de înțelegeri de tranziție trebuie să fie clar definite, limitate în timp și să facă obiectul unor mecanisme eficace de asigurare a aplicării dispozițiilor. Dacă se va lua în considerare o prelungire limitată în timp a acquis-ului Uniunii, aceasta va necesita aplicarea instrumentelor și structurilor existente ale Uniunii referitoare la reglementare, buget, supraveghere, chestiuni judiciare și asigurarea aplicării dispozițiilor.

7. Termenul de doi ani stabilit la articolul 50 din TUE se încheie la 29 martie 2019.

III. ACORD PRIVIND CONDIȚIILE PENTRU O RETR AGERE ORDONATĂ

8. Dreptul fiecărui cetățean al UE și al membrilor familiei sale de a trăi, de a munci sau de a studia în oricare stat membru al UE este un aspect fundamental al Uniunii Europene. Împreună cu alte drepturi prevăzute în temeiul dreptului UE, acesta a  inf luențat viețile și alegerile a  milioane de oameni. Prioritatea de prim-plan a negocierilor va consta în convenirea unor garanții reciproce pentru protejarea statutului și a drepturilor care decurg din dreptul UE la data retragerii în ceea ce îi privește pe cetățenii Uniunii Europene și ai Regatului Unit, precum și pe familiile lor, afectați de retragerea Regatului Unit din Uniune. Astfel de garanții trebuie să fie efective, aplicabile, nediscriminatorii și cuprinzătoare, incluzând dobândirea dreptului de ședere permanentă după o perioadă neîntreruptă de ședere legală de cinci ani. Cetățenii ar trebui să își poată exercita drepturile prin proceduri administrative accesibile și simple.

9. De asemenea, părăsirea Uniunii de către Regatul Unit va avea un impact asupra întreprinderilor din UE care au relații

comerciale cu Regatul Unit și își desfășoară activitatea pe teritoriul acesteia, precum și asupra întreprinderilor din Regatul Unit care au relații comerciale cu Uniunea și își desfășoară activitatea pe teritoriul acesteia. În mod similar, aceasta îi poate afecta pe cei care au încheiat contracte și înțelegeri de afaceri sau care participă la programe finanțate de către UE pe baza prezumției că Regatul Unit își va menține apartenența la UE. Negocierile ar trebui să vizeze prevenirea unui vid juridic după ce tratatele încetează să se aplice Regatului Unit și, în măsura posibilului, să abordeze incertitudinile.

10. O înțelegere financiară unică – cuprinzând chestiuni rezultate din CFM, precum și aspecte referitoare la Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul european de dezvoltare (FED) și Banca Centrală Europeană (BCE) – ar trebui să asigure respectarea atât de către Uniune, cât și de către Regatul Unit a obligațiilor care decurg din întreaga perioadă a apartenenței Regatului Unit la Uniune. Înțelegerea ar trebui să reglementeze toate angajamentele, precum și pasivele, inclusiv datoriile contingente.

11. Uniunea a sprijinit cu consecvență obiectivul de pace și reconciliere consacrat în Acordul din Vinerea Mare în toate părțile sale, iar continuarea sprijinirii și a protejării realizărilor, a beneficiilor și a angajamentelor procesului de pace își va păstra importanța primordială. Având în vedere condițiile unice din insula Irlanda, va fi nevoie de soluții f lexibile și imaginative, inclusiv cu obiectivul de a se evita o  frontieră strict controlată, respectând, în același timp, integritatea ordinii juridice a  Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să recunoască și acordurile și înțelegerile bilaterale existente între Regatul Unit și Irlanda care sunt compatibile cu dreptul UE.

12. Uniunea ar trebui să convină cu Regatul Unit asupra unor înțelegeri în ceea ce privește zonele de suveranitate ale Regatului Unit în Cipru și să recunoască în acest sens acordurile și înțelegerile bilaterale dintre Republica Cipru și Regatul Unit care sunt compatibile cu dreptul UE, în special în ceea ce privește protejarea drepturilor și a  intereselor cetățenilor UE care sunt stabiliți sau muncesc în zonele de suveranitate.

13. În urma retragerii, Regatul Unit nu va mai fi acoperit de acordurile încheiate de Uniune sau de statele membre acționând în numele Uniunii sau de Uniune și statele sale membre acționând în comun. Uniunea va continua să aibă drepturile și obligațiile sale în ceea ce privește acordurile internaționale. În acest sens, Consiliul European așteaptă din partea Regatului Unit să își onoreze partea din toate angajamentele internaționale contractate în contextul apartenenței sale la UE. În aceste cazuri, ar trebui să se angajeze un dialog constructiv cu Regatul Unit cu privire la o posibilă abordare comună în ceea ce privește țările terțe partenere, organizațiile și convențiile internaționale în cauză.

14. De asemenea, acordul de retragere ar trebui să abordeze potențialele probleme care ar decurge din retragere în alte domenii de cooperare, inclusiv cooperarea judiciară, asigurarea respectării legii și securitatea.

15. Deși stabilirea viitoarelor sedii ale agențiilor și ale structurilor UE situate în Regatul Unit este o chestiune de rezolvat fără

61

întârziere de către cele 27 de state membre, ar trebui să se stabilească înțelegeri pentru facilitarea transferului acestora.

16. Ar trebui să se stabilească înțelegeri prin care să se asigure securitatea juridică și tratamentul egal pentru toate procedurile judiciare af late pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene la data retragerii care implică Regatul Unit sau persoane fizice sau juridice din Regatul Unit. Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar trebui să rămână competentă pentru a se pronunța în aceste proceduri. În mod similar, ar trebui să se stabilească înțelegeri pentru procedurile administrative în curs la Comisia Europeană și la agențiile Uniunii la data retragerii care implică Regatul Unit sau persoane fizice sau juridice din Regatul Unit. În plus, ar trebui să se prevadă înțelegeri pentru posibilitatea inițierii de proceduri administrative sau judiciare după ieșire pentru fapte care s-au petrecut înainte de data retragerii.

17. Acordul de retragere ar trebui să includă mecanisme adecvate de soluționare a litigiilor și de asigurare a aplicării dispozițiilor în ceea ce privește aplicarea și interpretarea acordului de retragere, precum și înțelegeri instituționale cu limite stabilite în mod corespunzător care să permită adoptarea măsurilor necesare pentru abordarea situațiilor neprevăzute în acordul de retragere. Toate acestea ar trebui să se facă ținând cont de interesul Uniunii de a-și proteja efectiv autonomia și ordinea juridică, inclusiv rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

IV. DISCUȚII PRELIMINARE ȘI PREGĂTITOARE PRIVIND UN CADRU PENTRU VIITOAREA RELAȚIE DINTRE UNIUNE ȘI REGATUL UNIT

18. Consiliul European salută și împărtășește dorința Regatului Unit de a stabili un parteneriat strâns între Uniune și Regatul Unit după plecarea acestuia. Chiar dacă o  relație între Uniune și un stat care nu este membru nu poate oferi aceleași beneficii precum apartenența la Uniune, întreținerea unor legături puternice și constructive, care ar trebui să cuprindă mai mult decât aspecte comerciale, va rămâne în interesul ambelor părți.

19. Guvernul britanic a indicat că nu va încerca să rămână în piața unică, dar ar dori să obțină un acord ambițios de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Pe baza intereselor Uniunii, Consiliul European este gata să inițieze lucrări în direcția unui acord comercial, care să fie finalizat și încheiat după ce Regatul Unit nu va mai fi stat membru.

20. Orice acord de liber-schimb ar trebui să fie echilibrat, ambițios și cu largă deschidere. Acesta nu poate, totuși, să echivaleze cu participarea la piața unică în ansamblul ei sau la o parte a acesteia, deoarece i-ar submina astfel integritatea

și buna funcționare. Acordul trebuie să asigure condiții echitabile, în special în ceea ce privește concurența și ajutorul de stat, și, în acest sens, trebuie să conțină garanții împotriva avantajelor concurențiale neloiale obținute, printre altele, prin măsuri și practici de reglementare, fiscale, sociale și de mediu.

21. Orice cadru viitor ar trebui să garanteze stabilitatea financiară în Uniune și să respecte regimul și standardele sale de reglementare și de supraveghere, precum și aplicarea acestora.

22. UE este pregătită să stabilească parteneriate în alte domenii dincolo de cel comercial, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității internaționale, precum și în domeniile securității, apărării și politicii externe.

23. Viitorul parteneriat trebuie să includă mecanisme adecvate de asigurare a aplicării dispozițiilor și de soluționare a litigiilor care să nu afecteze autonomia Uniunii, în special procedurile decizionale ale acesteia.

24. După ce Regatul Unit părăsește Uniunea, niciun acord dintre UE și Regatul Unit nu se poate aplica teritoriului Gibraltar fără un acord între Regatul Spaniei și Regatul Unit.

V. PRINCIPIUL COOPER ĂRII LOIALE25. Până la părăsirea Uniunii, Regatul Unit rămâne membru

deplin al Uniunii Europene, supus tuturor drepturilor și obligațiilor stabilite în tratate și în temeiul dreptului UE, inclusiv principiului cooperării loiale.

26. Consiliul European recunoaște necesitatea, în contextul internațional, de a se ține cont de particularitățile Regatului Unit în calitate de stat membru în curs de retragere, cu condiția ca acesta să își respecte obligațiile și să rămână loial intereselor Uniunii atât timp cât deține încă statutul de membru. În mod similar, Uniunea se așteaptă din partea Regatului Unit să recunoască necesitatea celor 27 de state membre de a  se întâlni și de a  discuta aspecte legate de situația ulterioară retragerii Regatului Unit.

27. Atât timp cât Regatul Unit deține încă statutul de membru, toate afacerile în curs ale UE trebuie să continue să se desfășoare în cele mai bune condiții posibil cu 28 de state membre. Consiliul European își menține angajamentul de a promova cu ambiție prioritățile pe care Uniunea și le-a stabilit. Negocierile cu Regatul Unit vor fi separate de afacerile în curs ale Uniunii și nu vor afecta progresul acestora din urmă.

VI. DISPOZIȚII PROCEDUR ALE PENTRU NEGOCIERILE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 50

28. Consiliul European aprobă dispozițiile stabilite în declarația celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 15 decembrie 2016.

62

DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTE DE SUMMITUL G7

DE LA TAORMINA, ITALIA – 26 MAI 2017

Ne reunim aici, la Taormina, în formula G7 pentru a discuta despre cele mai presante chestiuni globale. Fără nicio îndoială, acesta va fi cel mai dificil summit al G7 din ultimii ani. Nu este un secret faptul că liderii care se reunesc astăzi au uneori poziții foarte diferite cu privire la subiecte precum schimbările climatice și comerțul. Însă rolul nostru ca UE este acela de a face tot ce ne stă în putință pentru a menține unitatea G7 pe toate fronturile.Cel mai important, unitatea trebuie să fie menținută atunci când vine vorba de apărarea ordinii internaționale bazate pe norme. În fiecare zi, ne confruntăm cu aceste probleme globale strategice care reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității în Europa, în Asia și în Orientul Mijlociu. De la războiul din Siria și agresiunea Rusiei în Ucraina, la testele nucleare și de rachete balistice din Coreea de Nord și la recuperările de teren și militarizarea din Marea Chinei de Sud. Dacă grupul nostru nu este suficient de hotărât și de unit, situația de la nivel mondial poate scăpa cu adevărat de sub control.Mă aștept ca G7 să dea dovadă de unitate cu privire la conf lictul din Ucraina. Sprijinim pe deplin independența, integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. O soluție la acest conf lict poate fi atinsă numai cu punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk.

De la ultimul nostru summit al G7 din Japonia, nu a apărut niciun element care să justifice o modificare în politica noastră privind sancțiunile față de Rusia. Prin urmare, voi solicita liderilor G7 să reconfirme această politică.G7 ar trebui, de asemenea, să rămână unit atunci când este vorba de a pune capăt brutalității din Siria. Ar trebui să fim pregătiți să ne intensificăm eforturile pentru a combate terorismul din Siria, precum și pentru a găsi o soluție politică. O responsabilitate specială revine celor care, precum Iranul și Rusia, s-au implicat în această criză și cooperează cu regimul Assad. În loc de a irosi timp, aceștia ar trebui să-și folosească inf luența pentru a determina o veritabilă încetare a focului, pentru a opri utilizarea armelor chimice și pentru a asigura accesul umanitar imediat și în condiții de siguranță la toate persoanele af late în dificultate.În cele din urmă, permiteți-mi să afirm că avem nevoie, de asemenea, de unitatea G7 în gestionarea crizei migrației. Aceasta este o provocare globală, însă aici, în Sicilia, este și o problemă locală. Obiectivul UE a fost și este cel puțin să mențină nivelul actual de cooperare internațională în gestionarea acestei crize. Rămâne de văzut dacă vom reuși. Vă mulțumesc.

63

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN –

22-23 IUNIE 2017

Astăzi, Consiliul European s-a concentrat asupra consolidării Europei și a protejării cetățenilor săi prin intermediul unor măsuri eficace de combatere a terorismului și de dezvoltare a securității și apărării sale comune, de asigurare a dezvoltării sale economice într-o lume globalizată, de abordare a migrației și de protejare a frontierelor sale externe. O Uniune puternică și hotărâtă este cea mai bună modalitate de a promova valorile și interesele noastre, de a susține un sistem multilateral bazat pe norme și de a mobiliza partenerii în direcția unei politici pozitive privind schimbările climatice. De asemenea, aceasta va contribui la conturarea globalizării pentru a beneficia de avantajele piețelor deschise, oferind, în același timp, protecție împotriva practicilor neloiale și promovând standardele sociale, de mediu, de sănătate și de protecție a consumatorilor care sunt esențiale pentru modul de viață european. Consiliul European a adus un omagiu lui Helmut Kohl, cetățean de onoare al Europei, care a încetat din viață la 16 iunie 2017.

I. SECURITATE ȘI APĂR ARE

Securitatea internă și combaterea terorismului1. Consiliul European condamnă cu tărie recentele atacuri

teroriste și se declară unit și ferm în lupta împotriva terorismului, a urii și a extremismului violent. Aceste acte au întărit hotărârea noastră de a  coopera la nivelul UE în vederea consolidării securității noastre interne: vom combate răspândirea radicalizării online, ne vom coordona activitățile de prevenire și de combatere a extremismului violent, precum și de abordare a ideologiei acestuia, vom contracara finanțarea terorismului, vom facilita schimburile de informații rapide și precis direcționate dintre autoritățile de aplicare a legii, inclusiv cu partenerii de încredere, și vom îmbunătăți interoperabilitatea dintre bazele de date.

2. Industria de sector are propria responsabilitate de a sprijini combaterea terorismului și a criminalității online. Pornind de la lucrările Forumului UE pentru internet, Consiliul European așteaptă din partea industriei de sector să instituie un forum al industriei de sector și să dezvolte tehnologii și instrumente noi care să îmbunătățească detectarea automată și eliminarea conținutului care incită la acte teroriste. Acest lucru ar trebui completat prin măsuri legislative relevante la nivelul UE, dacă este necesar. Consiliul European solicită abordarea provocărilor reprezentate de sistemele care le permit teroriștilor să comunice în moduri pe care autoritățile competente nu le pot accesa, printre care criptarea de la un capăt la altul („end-to-end”), dar cu menținerea totodată a beneficiilor acestor sisteme pentru protecția vieții private, a datelor și a comunicațiilor. Consiliul European consideră că un acces efectiv la probele electronice este esențial pentru combaterea infracțiunilor grave și a terorismului și că, sub rezerva unor garanții adecvate, disponibilitatea datelor ar trebui să fie asigurată.

3. Acordul privind sistemul de intrare/ieșire, care este preconizat pentru perioada imediat următoare, precum și finalizarea până la sfârșitul anului a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) vor pregăti terenul pentru punerea lor rapidă în aplicare, consolidând astfel controlul la frontierele externe și securitatea internă și ținând seama totodată de situațiile specifice din statele membre care încă nu aplică pe deplin acquis-ul Schengen. În acest context, Consiliul European invită Comisia să pregătească cât mai curând posibil un proiect legislativ de adoptare a propunerilor făcute de Grupul de experți la nivel înalt pentru interoperabilitate.

4. Trebuie să accelerăm eforturile noastre colective de a pune în comun cunoștințele privind luptătorii teroriști străini și persoanele endogene radicalizate și să înregistrăm progrese în privința politicilor și măsurilor legislative pentru a face față amenințării.

5. Consiliul European subliniază importanța acordării de sprijin victimelor actelor de teroare.

Securitate externă și apărare6. Consiliul European își reiterează angajamentul față de

consolidarea cooperării la nivelul UE în domeniul securității externe și al apărării, astfel încât să protejeze Uniunea și cetățenii săi și să contribuie la pace și stabilitate în vecinătate și dincolo de aceasta. Alături de toate capacitățile sale diplomatice și civile, UE contribuie la acest efort printr-o combinație unică de posibilități. După cum se ref lectă în concluziile Consiliului din 18 mai și 19  iunie 2017, s-au realizat progrese semnificative în punerea în aplicare a Strategiei globale a UE în domeniul securității și apărării și a  Declarației comune semnate la Varșovia de liderii UE și NATO. Relația transatlantică și cooperarea UE-NATO rămân esențiale pentru securitatea noastră globală, permițându-ne să răspundem la amenințările în continuă evoluție la adresa securității, inclusiv la amenințările cibernetice și hibride și la terorism. Consiliul European salută înființarea, la Helsinki, a  Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride. Conferința la nivel înalt pe teme de securitate și apărare care a  avut loc la Praga la 9  iunie  2017 a  subliniat atât complementaritatea dintre UE și NATO, cât și necesitatea de a intensifica eforturile europene de consolidare a cercetării, a capabilităților și a operațiilor noastre în materie de apărare.

7. Elaborarea în comun a unor proiecte privind capabilitățile, stabilite de comun acord de către statele membre pentru a completa lipsurile majore existente și pentru a dezvolta tehnologiile viitorului, este esențială pentru a  atinge nivelul de ambiție al UE aprobat de Consiliul European în

64

decembrie 2016. Consiliul European salută comunicarea Comisiei privind Fondul european de apărare, alcătuit dintr-o fereastră pentru cercetare și o  fereastră pentru capabilități, și așteaptă cu interes operaționalizarea rapidă a acestuia. Consiliul European solicită să se ajungă la un acord rapid privind propunerea referitoare la un program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, în vederea punerii sale rapide în aplicare, înainte să fie concepute programe mai cuprinzătoare pe termen mediu. Consiliul European face apel la statele membre să identifice proiecte corespunzătoare privind capabilitățile pentru Fondul european de apărare și pentru programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Consiliul European invită statele membre să avanseze lucrările cu privire la opțiuni pentru achiziția în comun de capabilități în cadrul Fondului european de apărare pe baza unor mecanisme solide de finanțare. Obiectivul este de a oferi capabilități, de a asigura o bază competitivă, inovatoare și echilibrată pentru industria apărării europene la nivelul întregii UE, inclusiv prin intermediul cooperării transfrontaliere și al participării IMM-urilor, precum și de a contribui la o cooperare mai largă în domeniul apărării la nivel european, prin valorificarea sinergiilor și prin mobilizarea sprijinului UE în completarea finanțării din partea statelor membre. Dezvoltarea industrială europeană în domeniul apărării va necesita, de asemenea, sprijinul UE pentru investițiile IMM-urilor și ale întreprinderilor de dimensiuni intermediare (cu capitalizare medie) în domeniul securității și al apărării. În acest sens, Consiliul European reamintește apelul său adresat Băncii Europene de Investiții de a examina măsuri cu scopul de a susține investițiile în activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.

8. Pentru a consolida securitatea și apărarea Europei în actualul mediu geopolitic dificil și pentru a contribui la atingerea nivelului de ambiție al UE exprimat în Strategia globală a UE, Consiliul European convine asupra necesității de a lansa o cooperare structurată permanentă (PESCO) ambițioasă și deschisă tuturor. În termen de trei luni, statele membre vor alcătui o  listă comună de criterii și angajamente cu caracter obligatoriu, în deplină conformitate cu articolul 42 alineatul (6) și articolul 46 din TUE și cu Protocolul nr. 10 la tratat, inclusiv în vederea celor mai solicitante misiuni, cu un calendar precis și mecanisme de evaluare specifice, pentru a le permite statelor membre care sunt în măsură să procedeze astfel să își notifice fără întârziere intențiile de participare. Aceste lucrări trebuie să fie în concordanță cu planificarea și angajamentele statelor membre în materie de apărare națională convenite în cadrul NATO și al ONU de statele membre vizate. De asemenea, ar trebui să fie identificate proiecte și inițiative concrete de colaborare în sprijinul obiectivelor, angajamentelor și criteriilor comune ale PESCO.

9. În vederea consolidării setului de instrumente de răspuns rapid al UE, Consiliul European convine asupra faptului că desfășurarea grupurilor tactice de luptă ar trebui să fie suportată ca un cost comun cu titlu permanent de către mecanismul Athena administrat de UE. De asemenea, Consiliul European îndeamnă Consiliul să accelereze lucrările cu privire la o mai mare capacitate de reacție în gestionarea civilă a crizelor.

10. Consiliul European va reveni asupra acestor aspecte în cadrul uneia dintre reuniunile sale viitoare.

II. ACORDUL DE LA PARIS PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE

11. Consiliul European reafirmă cu tărie angajamentul UE și al statelor sale membre de a pune în aplicare rapid și integral Acordul de la Paris, de a contribui la respectarea obiectivelor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice și de a continua să se af le în prim-planul luptei împotriva schimbărilor climatice. Acordul rămâne o piatră de temelie pentru eforturile depuse la nivel mondial pentru a combate în mod efectiv schimbările climatice și nu poate fi renegociat. Acordul este un element-cheie pentru modernizarea industriei și economiei europene. De asemenea, acordul este esențial pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; recenta adoptare a  noului Consens european privind dezvoltarea va contribui, la rândul ei, la realizarea acestui obiectiv, urmărind, în același timp, o agendă mai amplă. UE și statele sale membre vor consolida cooperarea cu partenerii internaționali în cadrul Acordului de la Paris, în special cu țările cele mai vulnerabile, demonstrând astfel solidaritatea cu generațiile viitoare și responsabilitatea pentru întreaga planetă. Consiliul European solicită Consiliului și Comisiei să analizeze toate mijloacele prin care se pot atinge aceste obiective. UE va continua să colaboreze îndeaproape cu toți actorii nestatali, pornind de la exemplul de succes oferit de Planul global de acțiune împotriva schimbărilor climatice.

III. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI COMPETITIVITATE

12. Europa are nevoie de locuri de muncă, de creștere economică și de competitivitate. Restabilirea creșterii economice în toate cele 28 de state membre reprezintă o evoluție pozitivă care trebuie să fie consolidată. Consiliul European a discutat despre cele mai bune modalități de a utiliza potențialul pieței unice, precum și al comerțului și al industriei în acest sens, garantând în același timp că aceste evoluții sunt în beneficiul tuturor segmentelor societății.

Piața unică13. Consiliul European reiterează importanța unei bune

funcționări a pieței unice cu cele patru libertăți ale sale pentru stimularea creșterii economice, crearea de locuri de muncă și promovarea investițiilor și a inovării. Colegiuitorii au oferit posibilitatea înregistrării de progrese semnificative în direcția obiectivului comun reprezentat de finalizarea și punerea în aplicare a diferitelor strategii până în 2018. Cu toate acestea, au mai rămas lacune care necesită atenție în continuare. În consecință, Consiliul European subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare din partea UE și a statelor sale membre pentru a se atinge nivelul de ambiție ref lectat în concluziile din iunie 2016 pentru piața unică, inclusiv privind serviciile, piața unică digitală, uniunea piețelor de capital și uniunea energetică, inclusiv în ceea ce privește interconectările. În acest context, Consiliul European salută evaluarea de către Comisie la jumătatea perioadei a  pieței unice digitale și a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital. De asemenea, punerea în aplicare în timp util și o mai bună

65

asigurare a respectării legislației existente sunt esențiale pentru valorificarea avantajelor pieței unice europene. Consiliul va raporta Consiliului European din iunie 2018 cu privire la progresele înregistrate în aprofundarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării în ceea ce privește toate aspectele pieței unice. Pentru a trece dincolo de finalizarea diferitelor strategii privind piața unică și pentru a evolua către o piață unică pregătită pentru viitor și echitabilă, Consiliul European invită Comisia să își continue ref lecțiile cu privire la modalități inovatoare de a  aborda noi oportunități, provocările și obstacolele rămase.

14. Consiliul European ia act de progresele înregistrate în legătură cu Fondul european pentru investiții strategice și îndeamnă legiuitorii să convină rapid asupra extinderii și consolidării fondului.

15. Pornind de la concluziile Consiliului din mai 2017, în care se solicită o viitoare strategie pentru politica industrială, Consiliul European subliniază rolul esențial al industriei drept principal catalizator al creșterii, al ocupării forței de muncă și al inovării în Europa. În conformitate cu propriile concluzii anterioare, Consiliul European îndeamnă la acțiuni concrete pentru asigurarea unei baze industriale puternice și competitive a pieței unice.

Comerț16. UE va continua să practice o politică comercială solidă prin

care să susțină un sistem comercial multilateral deschis și bazat pe norme, cu un rol central deținut de OMC. Crezând cu fermitate în contribuția comerțului la crearea de bunăstare și de locuri de muncă, UE va menține piețele deschise și va combate protecționismul. UE va promova activ o agendă ambițioasă în materie de liber schimb pe scena globală. În acest sens, va urmări să asigure condiții de concurență cu adevărat echitabile, menținându-și în același timp vigilența în ceea ce privește respectarea și promovarea standardelor esențiale, inclusiv a  standardelor sociale, de mediu, de sănătate și de protecție a consumatorilor care sunt esențiale pentru modul de viață european.

17. Consiliul European este convins că investițiile și comerțul nu pot fi libere decât dacă sunt în același timp echitabile și benefice tuturor părților. Prin urmare, Consiliul European îi îndeamnă pe colegiuitori să convină rapid asupra unor instrumente de apărare comercială moderne, compatibile cu normele OMC, care vor consolida capacitatea UE de a  combate efectiv practicile comerciale neloiale și discriminatorii, precum și distorsiunile pe piață. Consiliul European solicită Comisiei să asigure aplicarea rapidă și eficace a  acestor instrumente prin intermediul unor măsuri de punere în aplicare fără caracter legislativ care să confere practicilor comerciale și instrumentelor de apărare comercială ale UE un caracter mai reactiv și mai eficient și, dacă este cazul, să propună măsuri complementare. De asemenea, Consiliul European solicită Comisiei și Consiliului să aprofundeze și să continue dezbaterea cu privire la modalitățile de consolidare a  reciprocității în domeniile achizițiilor publice și investițiilor. În acest context, Consiliul European salută inițiativa Comisiei de a valorifica oportunitățile oferite de globalizare și, printre altele, de a analiza investițiile provenite din țările terțe în sectoare strategice, respectând totodată pe deplin competențele

statelor membre. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul uneia dintre viitoarele sale reuniuni.

18. Consiliul European încurajează înregistrarea de progrese în cadrul tuturor negocierilor în curs, inclusiv cu Mexic, Mercosur și regiunea Asia-Pacific, pentru acorduri de liber schimb ambițioase și echilibrate, având drept principii directoare reciprocitatea și avantajele mutuale. Consiliul European salută progresele recent înregistrate în cadrul negocierilor cu Japonia, care ar putea pregăti terenul pentru un acord politic.

Semestrul european19. Consiliul European aprobă în linii mari recomandările

integrate specifice fiecărei țări, astfel cum au fost discutate de către Consiliu, permițând astfel încheierea semestrului european 2017.

IV. MIGR AȚIE20. Consiliul European își menține angajamentul față de

abordarea cuprinzătoare a Uniunii referitoare la migrație, față de controlul eficace la frontierele externe în vederea stăvilirii și prevenirii f luxurilor ilegale și față de reformarea sistemului european comun de azil, precum și față de punerea în aplicare deplină și nediscriminatorie a Declarației UE-Turcia, în toate aspectele sale și în ceea ce privește toate statele membre. Se va menține vigilența pe toate rutele de migrație, inclusiv pe ruta Balcanilor de Vest. Vom continua să consolidăm și să utilizăm pe deplin capacitățile operaționale ale poliției de frontieră și ale gărzii de coastă la nivel european, precum și ale altor agenții. Un control eficace la frontierele externe ar trebui să permită eliminarea controalelor temporare la frontierele interne.

21. Pierderile de vieți omenești și prezența continuă a f luxurilor migratorii în principal de natură economică pe ruta central-mediteraneeană reprezintă o problemă structurală și rămân o  chestiune de preocupare urgentă și gravă. Va trebui ca UE și statele sale membre să restabilească controlul, pentru a se evita înrăutățirea crizei umanitare. În acest scop, trebuie să acționeze acum, cu hotărâre, prin intensificarea coordonării și a punerii în practică a tuturor elementelor cuprinse în Declarația din Malta, în cadrul de parteneriat și în planul de acțiune comun de la Valletta, pe baza unor resurse financiare suficiente. Aceasta implică, de asemenea, continuarea și intensificarea cooperării cu țările de origine și de tranzit, inclusiv consolidarea cooperării regionale în activitățile de căutare și salvare, care rămâne o prioritate de prim rang. Instruirea și echiparea gărzii de coastă libiene este o  componentă-cheie a  abordării UE și ar trebui să fie accelerată. OIM și UNHCR vor rămâne parteneri importanți, inclusiv pentru facilitarea returnărilor voluntare și pentru îmbunătățirea condițiilor de primire. Va fi consolidată cooperarea cu țările de origine și de tranzit, în scopul de a reduce presiunea migrației la frontierele terestre ale Libiei și ale altor țări din vecinătate. Consiliul European subliniază în acest context importanța sprijinirii Grupului comun al G5 pentru Sahel. Acolo, ca peste tot, subminarea modurilor de operare ale persoanelor care introduc ilegal migranți și ale traficanților de persoane rămâne un obiectiv major, inclusiv prin îmbunătățirea controlului comerțului cu echipamente utilizate de aceștia.

66

22. În egală măsură, vor fi continuate eforturile pentru realizarea de progrese reale în politica de returnare și de readmisie. Pe baza Planului de acțiune reînnoit privind returnarea, se vor institui fără întârziere la nivelul UE acorduri funcționale de readmisie și mecanisme pragmatice cu țări terțe, folosind toate pârghiile posibile, inclusiv reevaluarea politicii în domeniul vizelor față de țări terțe, după necesități. Acordurile bilaterale ale statelor membre cu țări terțe contribuie, la rândul lor, la îndeplinirea acestui obiectiv.

23. Consiliul European reafirmă concluziile sale anterioare privind reformarea sistemului european comun de azil (SECA). Datorită progreselor înregistrate în cadrul președinției malteze, consensul general este că reformarea SECA trebuie să găsească echilibrul adecvat între responsabilitate și solidaritate și trebuie să garanteze reziliența la eventualele crize viitoare. Sistemul trebuie să fie eficient, să fie capabil să reziste la presiunea exercitată de migrație, să elimine factorii de atracție și deplasările secundare, în conformitate cu dreptul internațional, să combată abuzurile și să acorde sprijin corespunzător celor mai afectate state membre. Comisia este invitată să exploreze posibile soluții care să ușureze sarcina statelor membre din prima linie. Pentru a consolida cooperarea cu țările terțe și pentru a preveni apariția unor noi crize, conceptul de „țară terță sigură” ar trebui să fie armonizat cu cerințele efective care decurg din Convenția de la Geneva și din legislația primară a UE, respectând în același timp competențele UE și ale statelor membre, în conformitate cu tratatele. În acest context, Consiliul European solicită continuarea lucrărilor

privind o listă a UE cu țările terțe sigure. Acest aspect va face parte dintr-un viitor acord global privind SECA. Consiliul European invită Consiliul să continue negocierile pe această bază și să modifice propunerile legislative dacă este cazul, cu sprijin activ din partea Comisiei. Consiliul European va reveni asupra acestor chestiuni.

V. EUROPA DIGITALĂ24. În perspectiva programului de lucru pentru a doua jumătate

a anului, în special a reuniunii la nivel înalt pe teme digitale de la Tallinn din 29 septembrie 2017, Consiliul European subliniază importanța generală a  unei viziuni digitale ambițioase pentru Europa, pentru societatea și economia acesteia. Este necesară o  abordare holistică a  aspectelor digitale pentru a  face față provocărilor celei de a  patra revoluții industriale și pentru a utiliza oportunitățile care decurg din aceasta. Această abordare necesită punerea în aplicare a  Strategiei privind piața unică digitală în toate elementele sale. În același timp, ar trebui să facem o analiză mai cuprinzătoare în ceea ce privește piețele, infrastructura, conectivitatea, aspectele societale și culturale, inclusiv decalajul digital, normele și standardele, conținutul și datele, investițiile, securitatea cibernetică, e-guvernarea, precum și cercetarea și dezvoltarea. Pentru a răspunde provocărilor din prezent și din viitor în materie de securitate cibernetică, Consiliul European salută intenția Comisiei de a revizui, în luna septembrie, Strategia de securitate cibernetică și de a propune noi acțiuni specifice înainte de sfârșitul anului.

67

DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTE DE SUMMITUL G20

DE LA HAMBURG, GERMANIA – 7 IULIE 2017

Unul dintre subiectele abordate de G20 este, după cum știți, migrația. De doi ani, Europa se confruntă cu un val fără precedent de migrație ilegală. În mare măsură, am reușit să depășim criza pe ruta est-mediteraneeană. Am reușit să ajungem la un acord cu Turcia și ne-am consolidat cooperarea cu statele din Balcani. Acestea au dus la scăderea numărului de migranți în situație neregulamentară, de la 158 000 în prima jumătate a anului 2016, la 9 000 în prima jumătate a anului 2017. Cu toate acestea, situația pe ruta central-mediteraneeană, și anume din Libia în Italia, rămâne critică. Pentru a o aborda, avem nevoie de solidaritate și cooperare din partea comunității internaționale. În prezent, cea care are nevoie de această solidaritate este mai ales Italia. Obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a stopa în mod eficace acest val încă de la sursă, și anume în Africa de Nord. Iată principala sarcină a UE. În această privință, Italia poate conta pe ajutorul Europei pe toate planurile. Dar acest lucru nu înseamnă o mai mare deschidere a ușii Europei pentru migrația ilegală. De aceea, aici, în cadrul G20, voi face un apel la toți liderii să fie neclintiți în ceea ce privește lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți.

Suntem angajați în acest domeniu, nu numai datorită presiunii exercitate de migrație asupra Europei, ci și pentru că reprezintă o veritabilă problemă umanitară. Introducerea ilegală de migranți este o afacere organizată. Anul trecut a generat 1,6 miliarde de dolari numai în Libia. Aceste profituri permit persoanelor care introduc ilegal migranți să controleze anumite părți ale țării. De asemenea, aceste persoane cooperează cu teroriștii și subminează și mai mult stabilizarea Libiei. Însă, mai presus de orice, se pierd vieți omenești nevinovate. De la începutul anului, au murit pe mare peste 2 000 de persoane. Iar numărul celor care își pierd viața în deșert este chiar mai mare.Avem nevoie de mai multe eforturi la nivel internațional pentru a  distruge modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți. Acesta este și motivul pentru care voi propune liderilor G20 să urmărească sancțiuni ONU orientate împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți. Mă refer aici la înghețarea activelor și la interdicțiile de călătorie. Acesta este nivelul minim a ceea ce putem face la nivel global. Din păcate, trebuie să spun că, în prezent, nu dispunem de un sprijin deplin nici măcar pentru acest obiectiv minim. În cazul în care nu îl vom obține, va fi o dovadă tristă a ipocriziei unora dintre membrii G20. Dar încă mai sper că vom reuși. Vă mulțumesc.

68

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN –

19 OCTOMBRIE 2017

În deschiderea reuniunii, membrul Consiliului European care reprezintă statul membru care asigură președinția semestrială a Consiliului a prezentat o trecere în revistă a progreselor înregistrate sub aspectul punerii în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului European.

I. MIGR AȚIE1. Abordarea urmată de statele membre și instituțiile UE pentru

a asigura controlul deplin al frontierelor externe dă roade și trebuie consolidată. În general, f luxurile de migrație sunt în curs de a fi reduse în mod semnificativ în prezent, iar numărul deceselor pe mare a scăzut.

2. Consiliul European este hotărât să își mențină abordarea cuprinzătoare, pragmatică și fermă și să o aplice oriunde este necesar. Aceasta implică:• vigilență cu privire la toate rutele de migrație și capacitatea

de a reacționa la orice tendințe noi;• o utilizare pragmatică, f lexibilă și coordonată a tuturor

instrumentelor disponibile ale UE și ale statelor membre;• susținerea statelor membre afectate sau implicate în mod

direct, inclusiv prin sprijin continuu din partea agențiilor UE;• o cooperare strânsă cu partenerii internaționali, precum

și cu țările de origine, de tranzit și de plecare;• reducerea stimulentelor pentru migrația ilegală prin

returnări efective;• resurse financiare și de altă natură adecvate.

3. Pentru a consolida și aprofunda această abordare cu privire la toate rutele de migrație, Consiliul European solicită, de asemenea, următoarele:• exprimarea angajamentului deplin față de cooperarea

noastră cu Turcia în materie de migrație și față de sprijinul pentru Balcanii de Vest;

• punerea în aplicare deplină și nediscriminatorie a  Acordului de readmisie UE-Turcia cu toate statele membre;

• asigurarea unei intensificări semnificative a returnărilor, prin acțiuni desfășurate atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, cum ar fi acordurile și mecanismele de readmisie eficace; Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui să fie consolidată în continuare și să joace un rol sporit în organizarea returnărilor;

• asigurarea faptului că misiunile și operațiile PSAC dispun de tot personalul necesar și că mandatele lor sunt adaptate în funcție de necesități, astfel încât să contribuie la lupta împotriva rețelelor de traficanți și de persoane care introduc ilegal migranți și să ajute la perturbarea modului lor de operare; sprijinirea acțiunilor partenerilor noștri din G5 Sahel;

• aplicarea mecanismelor voluntare de relocare și dezvoltarea acestora împreună cu partenerii internaționali, în special cu UNHCR;

• îmbunătățirea schimbului de informații și de date în cadrul UE, între statele membre, agențiile  JAI și misiunile și operațiile PSAC, precum și cu partenerii internaționali; în acest context, Consiliul European solicită ca echipele comune de anchetă operaționale să fie extinse la țările relevante;

• crearea și aplicarea efectului de levier necesar, prin utilizarea tuturor politicilor, instrumentelor și mijloacelor relevante ale UE, inclusiv în materie de dezvoltare, comerț și vize, pentru a obține rezultate măsurabile în ceea ce privește prevenirea migrației ilegale și returnarea migranților af lați în situație neregulamentară.

4. În ceea ce privește ruta central-mediteraneeană, Consiliul European:• recunoaște contribuția semnificativă adusă de Italia cu

privire la ruta central-mediteraneeană;• solicită eforturi susținute din partea UE și sprijin pentru

statele membre în vederea stăvilirii f luxurilor și a creșterii numărului de returnări, precum și a  dezvoltării unei cooperări strânse cu țările de origine, de tranzit și de plecare;

• reiterează importanța colaborării cu autoritățile libiene și cu toți vecinii Libiei în vederea consolidării capacității de gestionare a frontierelor și subliniază urgența sprijinirii dezvoltării comunităților locale din Libia situate de-a lungul rutelor de migrație;

• încurajează și îndeamnă la oferirea de sprijin, inclusiv financiar, pentru eforturile UNHCR și ale OIM din Libia, din Sahel și din regiune, inclusiv pentru a facilita în continuare returnările voluntare și relocarea și pentru a  îmbunătăți condițiile de primire, în cooperare cu autoritățile libiene, astfel încât să se asigure tratarea în mod uman a migranților;

• se angajează să asigure o  finanțare suficientă și direcționată, inclusiv prin componenta dedicată Africii de Nord din cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa, pentru a  susține acțiunile legate de migrație necesare din Africa de Nord și pentru a finanța toate proiectele relevante în 2017 și ulterior, cu efectuarea în timp util a plăților. Acesta îi trasează Consiliului sarcina de a întreprinde, cu asistență din partea Comisiei, acțiuni operaționale subsecvente imediate pentru a  asigura realizarea acestui angajament înainte de Consiliul European din decembrie;

• solicită eforturi sporite în vederea stabilirii rapide a unei prezențe permanente a UE în Libia, ținându-se cont de condițiile de la fața locului.

5. Consiliul European solicită monitorizarea atentă a situației de-a lungul rutelor est-mediteraneeană și vest-mediteraneeană, din perspectiva creșterilor recente ale f luxurilor de migrație.

6. Consiliul European reamintește că abordarea cauzelor profunde ale migrației și crearea unor oportunități economice

69

și sociale în țările de tranzit și de origine fac parte din abordarea sa pe termen lung a  migrației. În acest context, Consiliul European salută lansarea recentă a Fondului european pentru dezvoltare durabilă, care sprijină investițiile în țările africane și în cele vizate de politica de vecinătate. Acesta salută, de asemenea, punerea în aplicare a Inițiativei privind reziliența economică, aparținând Băncii Europene de Investiții (BEI), care mobilizează investiții în țările vizate de politica de vecinătate. Consiliul European așteaptă cu interes discuțiile cu privire la cooperare cu partenerii africani de la viitoarea reuniune la nivel înalt Uniunea Africană-Uniunea Europeană.

7. Consiliul European își reiterează angajamentul față de sistemul Schengen și exprimă intenția de a reveni „Înapoi la Schengen” cât mai curând posibil, ținând totodată seama pe deplin, în mod proporțional, de interesele statelor membre în materie de securitate.

8. Consiliul European salută progresele înregistrate până în prezent cu privire la reforma sistemului european comun de azil și solicită continuarea convergenței către un acord care să găsească echilibrul adecvat între responsabilitate și solidaritate și care să garanteze reziliența la crize viitoare, în conformitate cu concluziile sale din iunie 2017. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la reuniunea sa din decembrie și va căuta să ajungă la un consens în prima jumătate a anului 2018.

II. EUROPA DIGITALĂ9. Reuniunea la nivel înalt pe teme digitale de la Tallinn, din

29 septembrie 2017, a transmis un mesaj puternic privind nevoia de a  avea o  Europă digitală mai puternică și mai coerentă. Concluziile prim-ministrului Ratas de după reuniunea la nivel înalt oferă o bază excelentă pentru lucrările viitoare la toate nivelurile.

10. Digitalizarea oferă oportunități imense pentru inovare, creștere și crearea de locuri de muncă, va contribui la competitivitatea noastră la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a unora dintre provocările pe care le prezintă transformarea digitală, precum și revizuirea politicilor afectate de digitalizare. Consiliul European este pregătit să facă tot ce este necesar pentru ca Europa să devină digitală.

11. Pentru a construi cu succes o Europă digitală, UE are nevoie în special de:• administrații și sectoare publice adaptate în

totalitate la era digitală și care oferă un exemplu: guvernarea electronică și implementarea noilor tehnologii, accesibilitatea, serviciile administrației publice prin ghișeu unic și principiul „doar o singură dată”, precum și un sector public digitalizat sunt esențiale pentru transformarea societăților noastre și susținerea celor patru libertăți ale UE. Consiliul European solicită punerea în aplicare a declarației ministeriale de la Tallinn privind guvernarea electronică;

• un cadru de reglementare orientat spre viitor: finalizarea Strategiei privind piața unică digitală în toate elementele sale până la sfârșitul anului 2018 rămâne o sarcină esențială. În ciuda progreselor considerabile, activitatea din acest domeniu trebuie să fie accelerată pentru ca acest termen să fie respectat. În acest scop, Consiliul suplimentar TTE/Telecom din 24 octombrie

ar trebui să discute modalitățile de accelerare a activității privind piața unică digitală și să stabilească prioritățile privind această activitate. Până la sfârșitul anului 2017 ar trebui să se ajungă la un acord între colegiuitori privind geoblocarea, serviciile mass-media audiovizuale și livrarea coletelor. Până în iunie 2018, colegiuitorii ar trebui să convină, de asemenea, asupra propunerii privind f luxul liber al datelor fără caracter personal și asupra codului comunicațiilor electronice. Consiliul European subliniază importanța asigurării, în cadrul acordurilor comerciale, a  unor norme adecvate privind f luxurile de date cu țările terțe, fără a aduce atingere legislației UE. În plus, negocierile referitoare la drepturile de autor și la Directiva privind conținutul digital ar trebui să fie continuate cu prioritate. Consiliul European subliniază, de asemenea, necesitatea unei transparențe sporite în practicile și utilizările platformelor;

• o infrastructură și o rețea de comunicații de cea mai bună calitate: în acest sens este necesară cooperarea la nivelul UE, printre altele cu scopul de a realiza rețele fixe și mobile (5G) de foarte mare viteză și de performanță mondială în întreaga UE, precum și disponibilități sporite și coordonate ale spectrului, până în 2020, în condiții de reglementare și economice consecvente; acest lucru necesită la rândul său alocarea tuturor resurselor legislative necesare, inclusiv un număr suficient de triloguri, pentru a se ajunge la un acord cu privire la codul comunicațiilor electronice, inclusiv dispozițiile necesare privind spectrul;

• o abordare comună privind securitatea cibernetică: lumea digitală are nevoie de încredere, iar încrederea poate fi dobândită numai dacă garantăm o securitate de la momentul conceperii mai proactivă în toate politicile digitale, dacă oferim o  certificare corespunzătoare a securității pentru produse și servicii și dacă ne sporim capacitatea de a preveni, descuraja și depista atacurile cibernetice și de a reacționa în privința acestora. În acest scop, propunerile Comisiei privind securitatea cibernetică ar trebui elaborate într-un mod holistic, transmise în timp util și examinate fără întârziere, pe baza unui plan de acțiune care urmează să fie stabilit de către Consiliu;

• combaterea terorismului și a criminalității online: eforturile în acest sens ar trebui intensificate, astfel cum a  stabilit Consiliul European în concluziile sale din iunie  2017. Consiliul European salută Comunicarea Comisiei privind combaterea conținutului online ilegal și își reafirmă disponibilitatea de a sprijini măsuri adecvate la nivelul UE, dacă este necesar;

• piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație adecvate pentru era digitală: există o nevoie de a investi în competențele digitale, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii;

• un efort hotărât în materie de cercetare și dezvoltare și de investiții: pentru a  susține noi forme de antreprenoriat și pentru a stimula și sprijini transformarea digitală a industriilor și serviciilor. Instrumentele UE, cum ar fi programele-cadru ale UE, inclusiv Orizont 2020, fondurile structurale și de investiții europene și Fondul european pentru investiții strategice, pot contribui la realizarea acestui obiectiv. UE ar trebui, de asemenea, să analizeze modalități de instituire a unor structuri și

70

a  unei finanțări adecvate pentru susținerea inovației revoluționare;

• o conștientizare a urgenței de a aborda tendințele emergente: aceasta include aspecte cum ar fi inteligența artificială și tehnologiile blockchain, garantându-se, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, de drepturi digitale și de standarde etice. Consiliul European invită Comisia să prezinte o abordare europeană privind inteligența artificială până la începutul anului 2018 și îi solicită acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru consolidarea condițiilor-cadru, pentru a-i permite UE să exploreze noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și să reafirme rolul de lider al industriei sale;

• un sistem de impozitare eficace și echitabil, adecvat pentru era digitală: este important să se garanteze că toate întreprinderile își plătesc impozitele care le revin în proporție echitabilă și să se asigure condiții de concurență echitabile la nivel global, în conformitate cu lucrările în curs din cadrul OCDE. Consiliul European invită Consiliul să continue examinarea comunicării Comisiei cu privire la această chestiune și așteaptă cu interes propuneri adecvate din partea Comisiei până la începutul anului 2018.

12. Obiectivul nostru trebuie să fie acela de a  crea o  piață unică mai integrată și de a realiza beneficii concrete pentru cetățenii și întreprinderile europene. Consiliul European va urmări îndeaproape evoluțiile din acest domeniu și va oferi orientările necesare. Acesta invită instituțiile să intensifice activitatea legislativă și invită statele membre să pună în aplicare legislația UE relevantă și să ia toate măsurile necesare în cadrul sferei lor de competență, pentru a contura noua eră digitală. Consiliul European va aborda, la nivelul său, chestiuni care nu pot fi soluționate la nivelul Consiliului.

III. SECURITATE ȘI APĂR ARE13. Consiliul European reamintește concluziile sale din

iunie 2017. Acesta salută progresele semnificative realizate de statele membre în ceea ce privește elaborarea unei notificări referitoare la o cooperare structurată permanentă (PESCO), cu o listă comună de angajamente, precum și în ceea ce privește guvernanța PESCO. Acesta încurajează acele state membre care sunt în măsură să facă acest lucru să notifice cât mai curând Consiliului și Înaltului Reprezentant intenția lor de a participa la PESCO. Acest lucru ar permite lansarea PESCO înainte de sfârșitul anului, în vederea implementării rapide a angajamentelor, inclusiv lansarea primelor proiecte. Consiliul European salută activitatea desfășurată până în prezent de către colegiuitori cu privire la propunerea Comisiei privind un program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Acesta solicită obținerea unui acord în cadrul Consiliului până la sfârșitul anului, în vederea încheierii negocierilor cu Parlamentul European cât mai rapid posibil, astfel încât primele proiecte în materie de capabilități identificate de statele membre să primească finanțare în 2019.

14. Consiliul European încurajează statele membre să dezvolte mecanisme de finanțare f lexibile și viabile în cadrul Fondului european de apărare, pentru a  permite achiziționarea în comun a  capabilităților și/sau întreținerea în comun a  acestora, ca modalitate de îmbunătățire a  accesului la capabilități de vârf. Obiectivul este de a oferi capabilități, de a asigura o bază competitivă, inovatoare și echilibrată pentru industria apărării europene la nivelul întregii UE, inclusiv prin intermediul cooperării transfrontaliere și al participării IMM-urilor, precum și de a  contribui la o cooperare mai largă în domeniul apărării la nivel european, prin valorificarea sinergiilor și prin mobilizarea sprijinului UE în completarea finanțării din partea statelor membre. Dezvoltarea industrială europeană în domeniul apărării va necesita, de asemenea, sprijinul UE pentru investițiile IMM-urilor și ale întreprinderilor de dimensiuni intermediare (cu capitalizare medie) în domeniul securității și al apărării. Acesta încurajează BEI să examineze viitoarele etape în scopul sprijinirii investițiilor în activități de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Acesta salută lansarea funcționării de probă din cadrul procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), care ar trebui să contribuie la stimularea cooperării consolidate în domeniul apărării între statele membre.

15. Consiliul European subliniază necesitatea ca PESCO, Fondul european de apărare și CARD să se consolideze reciproc, astfel încât să întărească cooperarea în domeniul apărării între statele membre.

16. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în decembrie 2017 și va evalua progresele realizate în ceea ce privește toate aspectele agendei în materie de securitate externă și apărare stabilite în decembrie 2016.

IV. RELAȚII EXTERNE17. Consiliul European a desfășurat o dezbatere privind relațiile

cu Turcia.18. Consiliul European solicită RPDC să respecte fără

întârziere, în întregime și necondiționat obligațiile care îi revin în temeiul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și să renunțe la programele sale nucleare și de rachete balistice în totalitate și într-un mod verificabil și ireversibil. Comportamentul recent al RPDC este inacceptabil și constituie o amenințare majoră pentru Peninsula Coreeană și dincolo de aceasta. Consiliul European subliniază că pacea durabilă și denuclearizarea Peninsulei Coreene trebuie să fie obținute prin mijloace pașnice, prin dialog credibil și autentic. Regimul de sancțiuni al UE față de RPDC a fost consolidat prin suplimentarea lui cu sancțiunile autonome ale UE adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 16 octombrie 2017. Consiliul European va analiza și posibilitatea altor măsuri, consultându-se îndeaproape cu partenerii, iar UE va continua să colaboreze cu țările terțe, îndemnând la punerea în aplicare în întregime a sancțiunilor ONU.

19. Consiliul European își reafirmă angajamentul deplin față de acordul nuclear cu Iranul și aprobă declarația Consiliului Afaceri Externe din 16 octombrie 2017.

71

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN 7 (ARTICOLUL 50) –

20 OCTOMBRIE 2017

7 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.

1. În lumina primelor cinci runde de negocieri, ținând seama de evaluarea prezentată de negociatorul Uniunii și reafirmându-și orientările din 29 aprilie 2017, Consiliul European:• salută progresele înregistrate cu privire la drepturile

cetățenilor și îl invită pe negociator să valorifice convergența la care s-a ajuns, astfel încât să se asigure securitatea juridică și garanțiile necesare tuturor cetățenilor vizați și membrilor familiilor acestora, ce își vor putea exercita în mod direct drepturile care decurg din dreptul Uniunii și care sunt protejate prin acordul de retragere, inclusiv în cadrul unor proceduri administrative accesibile și simple, precum și mulțumită rolului jucat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

• constată că, în ceea ce privește Irlanda, s-au înregistrat anumite progrese în direcția unei convergențe asupra principiilor și obiectivelor legate de protejarea Acordului din Vinerea Mare și de menținerea zonei comune de călătorie, îl invită pe negociatorul Uniunii să urmărească detalierea în continuare a acestor principii, ținând cont de provocarea majoră reprezentată de retragerea Regatului Unit, inclusiv sub aspectul evitării reinstituirii unei frontiere strict controlate, și se așteaptă, prin urmare, ca Regatul Unit să propună soluțiile f lexibile și imaginative

pe care le necesită situația unică a Irlandei și să își asume angajamentul față de acestea;

• remarcă faptul că, deși Regatul Unit a  declarat că își va onora obligațiile financiare asumate în perioada apartenenței sale la UE, această intenție nu a  luat deocamdată forma unui angajament ferm și concret din partea Regatului Unit de a-și lichida toate aceste obligații.

2. Bazându-se pe aceste progrese, Consiliul European solicită continuarea lucrărilor în vederea consolidării convergenței la care s-a ajuns și a continuării negocierilor, pentru a se putea trece la a doua fază a negocierilor cât mai curând posibil.

3. Cu ocazia următoarei sale reuniuni din decembrie, Consiliul European va reevalua stadiul negocierilor pentru a determina dacă s-au înregistrat progrese suficiente cu privire la fiecare dintre cele trei chestiuni sus-menționate. Într-o astfel de eventualitate, acesta va adopta orientări suplimentare vizând cadrul relațiilor viitoare și vizând un posibil regim tranzitoriu care să fie în interesul Uniunii și să respecte condițiile și principiile de bază conținute în orientările din 29 aprilie 2017. În acest context, Consiliul European invită Consiliul (articolul 50) ca împreună cu negociatorul Uniunii să lanseze discuții interne pregătitoare.

72

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN –

14 DECEMBRIE 2017

I. SECURITATE ȘI APĂR AREÎn urma concluziilor sale din decembrie 2016 și din iunie 2017, Consiliul European a analizat progresele înregistrate în domeniul securității și apărării și:• salută instituirea unei cooperări structurate permanente

(PESCO) ambițioase și incluzive și subliniază importanța punerii în aplicare rapide a primelor proiecte; face apel la statele membre participante să-și realizeze planurile naționale de punere în aplicare;

• solicită continuarea lucrărilor privind Fondul european de apărare, în special adoptarea rapidă în 2018 a  programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, în timp util pentru a finanța în 2019 primele proiecte în materie de capabilități;

• se așteaptă din partea Consiliului să încheie revizuirea cuprinzătoare a  mecanismului Athena pentru finanțarea costurilor comune ale misiunilor și operațiilor militare ale UE;

• solicită ca în primăvara anului 2018 Consiliul să adopte o  recomandare privind un nou instrument specific care să acopere toate cerințele legate de consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare după 2020;

• solicită continuarea lucrărilor privind punerea în aplicare a setului complet de propuneri privind cooperarea UE-NATO, inclusiv a celor suplimentare asupra cărora s-a convenit în luna decembrie;

• invită Înaltul Reprezentant, Comisia și statele membre să înregistreze progrese în lucrările privind mobilitatea militară, atât în cadrul PESCO, cât și în contextul cooperării UE-NATO;

• invită Înaltul Reprezentant să raporteze în iunie 2018 cu privire la acțiunile întreprinse pentru consolidarea PSAC civile și să elaboreze în 2018, în consultare cu statele membre și cu Comisia, un pact privind PSAC civilă.

Consiliul European va reveni asupra acestor chestiuni în iunie 2018.

II. DIMENSIUNEA SOCIALĂ, EDUCAȚIE ȘI CULTUR Ă

Liderii au evidențiat importanța dimensiunii sociale, educaționale și culturale a politicilor noastre în crearea unui sentiment de apropiere între europeni și în construirea viitorului nostru comun. În temeiul tratatelor, statele membre continuă să aibă responsabilitatea principală în aceste domenii, însă se pot realiza multe prin colaborare, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității.

Dimensiunea socialăSummitul social de la Göteborg a reamintit necesitatea de a acorda întâietate oamenilor, de a dezvolta și mai mult dimensiunea socială a Uniunii pe baza unui angajament comun și a unor competențe solide, precum și de a promova convergența prin eforturi depuse la toate nivelurile, inclusiv de către partenerii sociali. Ca prim pas, ar trebui înregistrate progrese în următoarele direcții:

• punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, la nivelul Uniunii și al statelor membre, acordând atenția cuvenită competențelor lor respective; Comisia este invitată să propună o monitorizare adecvată;

• facilitarea bunei funcționări a dialogului social la toate nivelurile, inclusiv a „noului început pentru dialogul social” la nivelul UE;

• înregistrarea rapidă de progrese în dosarele sociale pendinte la nivelul UE și disponibilitatea de a examina viitoarele inițiative anunțate de Comisie în programul său de lucru pentru 2018;

• realizarea de acțiuni care urmăresc prioritățile din Planul de acțiune al UE pentru combaterea diferențelor de remunerare între femei și bărbați;

• obținerea de noi rezultate privind Noua agendă pentru competențe în Europa, cu un accent deosebit în 2018 pe punerea în aplicare a recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor, destinate persoanelor cu cele mai mari nevoi în materie de competențe.

Consiliul European va reveni asupra tuturor acestor chestiuni în martie 2018 pentru a asigura acțiuni ulterioare corespunzătoare.

Educație și culturăEducația și cultura sunt esențiale pentru construirea unor societăți caracterizate prin coeziune și favorabile incluziunii, precum și pentru sprijinirea competitivității noastre. La Göteborg, ne-am exprimat dorința de a face mai mult în aceste domenii, în care UE joacă un rol important de completare și de sprijin. Ca urmare, Consiliul European invită statele membre, Consiliul și Comisia ca, în conformitate cu competențele lor respective, să continue lucrările în vederea:• intensificării mobilității și a  schimburilor, inclusiv printr-un

program Erasmus+ consolidat în mod substanțial, extins și favorabil incluziunii;

• consolidării parteneriatelor strategice la nivelul întregii UE între instituții de învățământ superior și încurajării creării, până în 2024, a aproximativ 20 de „universități europene”, constând în rețele ascendente de universități de pe întreg teritoriul UE, care vor permite studenților să obțină o diplomă de învățământ superior prin combinarea studiilor din mai multe țări din UE și vor contribui la competitivitatea internațională a universităților europene;

• consolidării învățării limbilor, astfel încât să crească numărul tinerilor care vorbesc cel puțin două limbi europene în plus față de limba lor maternă;

• promovării mobilității studenților și a participării acestora la activități culturale și educaționale, inclusiv prin intermediul unei „legitimații europene de student”;

• promovării cooperării statelor membre privind recunoașterea reciprocă, în cadrul adecvat, a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar;

73

• valorificării Anului European al Patrimoniului Cultural pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța socială și economică a culturii și a patrimoniului cultural.

Comisia este invitată să prezinte, după caz, propuneri de recomandări ale Consiliului în primăvara anului 2018, în vederea adoptării de către Consiliu cât mai curând posibil.De asemenea, Consiliul European solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să examineze posibile măsuri care să vizeze:• provocările, la nivelul competențelor, legate de digitalizare, de

securitatea cibernetică, de alfabetizarea mediatică și de inteligența artificială;

• necesitatea unei abordări a  educației și formării care să fie favorabilă incluziunii, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și axată pe inovare;

• condițiile cadrului juridic și financiar pentru dezvoltarea industriilor culturale și creative și pentru mobilitatea profesioniștilor din sectorul cultural.

Chestiunea resurselor bugetare pentru activitățile menționate anterior va fi abordată în contextul următorului cadru financiar multianual.

III. SCHIMBĂRILE CLIMATICEConsiliul European salută rezultatul reuniunii la nivel înalt „One Planet”, desfășurată la Paris la 12 decembrie 2017, care a vizat intensificarea finanțării publice și private în sprijinul acțiunilor din domeniul climei, după COP 23, care a avut loc la Bonn la 6-17 noiembrie 2017, și pe drumul către COP 24, care va avea loc la Katowice, unde va fi adoptat pachetul de punere în aplicare a Acordului de la Paris. Consiliul European reafirmă cu tărie angajamentul UE și al statelor sale membre de a pune în aplicare rapid și integral Acordul de la Paris și de a continua să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice, inclusiv prin adoptarea de propuneri legislative pendinte la nivelul UE.

IV. IERUSALIMUE reamintește angajamentul său ferm față de soluția bazată pe coexistența a două state și, în acest context, poziția UE cu privire la Ierusalim rămâne neschimbată.

74

ORIENTĂRI – CONSILIUL EUROPEAN 8 (ARTICOLUL 50) –

15 DECEMBRIE 2017

8 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.

9 Comunicarea Comisiei către Consiliul European (articolul 50) privind stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor cu Regatul Unit în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, COM(2017) 784 final.

10 Raportul comun al negociatorilor Uniunii Europene și ai Guvernului Regatului Unit privind progresele înregistrate în timpul primei etape a  negocierilor purtate în temeiul articolului  50 din TUE privind retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

1. Consiliul European salută progresele înregistrate în timpul primei etape a negocierilor, astfel cum se ref lectă în comunicarea Comisiei 9 și în raportul comun 10, și decide că acestea sunt suficiente pentru a se intra în etapa a doua, referitoare la tranziție și la cadrul viitoarei relații. Consiliul European le solicită negociatorului Uniunii și Regatului Unit să încheie lucrările legate de toate chestiunile referitoare la retragere, inclusiv cele nesoluționate încă în prima etapă, în conformitate cu orientările Consiliului European din 29  aprilie 2017, să consolideze rezultatele obținute și să înceapă redactarea părților relevante din acordul de retragere. Consiliul European subliniază că negocierile din etapa a doua pot înainta numai atât timp cât toate angajamentele asumate în prima etapă sunt respectate pe deplin și transpuse fidel în termeni juridici cât mai curând posibil.

2. În negocierile desfășurate în timpul celei de a doua etape consacrate regimului tranzitoriu și înțelegerii de ansamblu privind cadrul viitoarei relații, orientările Consiliului European din 29  aprilie  2017 continuă să se aplice în întregime și trebuie respectate.

3. În ceea ce privește tranziția, Consiliul European ia act de propunerea avansată de Regatul Unit cu privire la o perioadă de tranziție de aproximativ doi ani și este de acord să negocieze o perioadă de tranziție care să acopere întreg acquis-ul UE, în timp ce Regatul Unit, ca țară terță, nu va mai participa la instituțiile UE, nu va mai numi ori alege membri ai acestora și nici nu va mai participa la procesul decizional al organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.

4. Un astfel de regim tranzitoriu, care va face parte din acordul de retragere, trebuie să fie în interesul Uniunii, clar definit și limitat cu precizie în timp. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile bazate pe aceleași norme care se aplică în întreaga piață unică, modificările acquis-ului adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE vor trebui să se aplice atât în Regatul Unit, cât și în UE. De asemenea, se vor aplica toate instrumentele și structurile existente ale Uniunii de reglementare, bugetare, de supraveghere, judiciare și de asigurare a respectării legii, inclusiv competența Curții de

Justiție a Uniunii Europene. Întrucât pe parcursul tranziției Regatul Unit va participa în continuare la uniunea vamală și la piața unică (cu toate cele patru libertăți), acesta va trebui să continue să respecte politica comercială a UE, să aplice tarifele vamale ale UE și să încaseze taxele vamale ale UE, precum și să se asigure că toate verificările UE sunt efectuate la frontieră în raport cu alte țări terțe.

5. Consiliul European îi solicită Comisiei să propună recomandări corespunzătoare în acest sens, iar Consiliului să adopte în ianuarie 2018 directive de negociere suplimentare privind regimul tranzitoriu.

6. Consiliul European își reconfirmă dorința de a institui un parteneriat strâns între Uniune și Regatul Unit. Un acord privind o viitoare relație poate fi finalizat și încheiat numai după ce Regatul Unit va fi devenit țară terță, însă Uniunea va fi pregătită să se angajeze în discuții preliminare și pregătitoare cu scopul de a găsi o înțelegere de ansamblu privind cadrul viitoarei relații odată ce vor fi adoptate orientări suplimentare în acest sens. O astfel de înțelegere ar trebui să fie redactată în cadrul unei declarații politice care să însoțească acordul de retragere și să fie menționată în acesta.

7. Uniunea ia act de faptul că Regatul Unit și-a declarat intenția de a nu mai participa la uniunea vamală și la piața unică după încheierea perioadei de tranziție, iar Consiliul European își va calibra abordarea cu privire la comerț și cooperarea economică în funcție de această poziție, astfel încât să asigure un echilibru între drepturi și obligații, să mențină condiții de concurență echitabile, să evite perturbarea relațiilor existente cu alte țări terțe și să respecte toate celelalte principii prevăzute în orientările sale din 29 aprilie 2017, în special nevoia de menținere a integrității și bunei funcționări a pieței unice.

8. Consiliul European reconfirmă că este pregătit să stabilească parteneriate în alte domenii, dincolo de comerț și cooperarea economică, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității internaționale, precum și în domeniile securității, apărării și politicii externe.

75

Consiliul European va continua să urmărească îndeaproape negocierile și va adopta orientări suplimentare în martie 2018, în special în ceea ce privește cadrul viitoarei relații. Consiliul European îi solicită Regatului Unit să ofere clarificări suplimentare cu privire la poziția sa referitoare la cadrul viitoarei relații. Consiliul European invită Consiliul (articolul 50) ca împreună cu negociatorul Uniunii să continue discuțiile pregătitoare interne, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare al cadrului viitoarei relații.

76

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN –

22 MARTIE 2018

I. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ȘI COMPETITIVITATE

Piața unică1. Consiliul European solicită intensificarea eforturilor pentru

obținerea de rezultate, înainte de finalul ciclului legislativ actual, în ceea ce privește Strategia privind piața unică, Strategia privind piața unică digitală, Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital și uniunea energetică, inclusiv prin examinarea rapidă a propunerilor recente ale Comisiei. Deciziile deja luate trebuie să fie puse în aplicare în mod efectiv. Dincolo de finalizarea și de punerea în aplicare a strategiilor, UE trebuie să își continue eforturile în direcția unei piețe unice adaptate exigențelor viitorului și echitabile, adecvate pentru era digitală și care să reprezinte un factor favorizant pentru competitivitate, inovare și durabilitate. Prin urmare, Consiliul European invită Comisia să prezinte Consiliului, înainte de dezbaterea din cadrul Agendei liderilor din decembrie 2018, situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare, aplicarea concretă și asigurarea respectării legislației existente esențiale pentru funcționarea pieței unice, precum și o  evaluare atât a  obstacolelor rămase în calea funcționării depline a  pieței unice, cât și a  oportunităților în acest sens. Pentru a  valorifica la maximum avantajele pieței unice, UE are nevoie de o politică industrială puternică.

Comerț2. Consiliul European își reafirmă angajamentul față de un

sistem comercial multilateral deschis și bazat pe norme, în care OMC ocupă un loc central, și are convingerea fermă că comerțul liber și echitabil reprezintă unul dintre cele mai puternice motoare pentru creșterea economică, susținând milioane de locuri de muncă și contribuind la prosperitate. Consiliul European încurajează înregistrarea de progrese în toate negocierile în curs pentru acorduri de liber schimb ambițioase și echilibrate, în special cu Mexicul și cu Mercosurul. Acesta așteaptă cu interes semnarea și încheierea acordurilor la care s-a ajuns cu Japonia și Singapore. Comisia va examina modalitățile de consolidare a asigurării respectării angajamentelor asumate de țările terțe. UE va continua să urmeze o politică comercială solidă, să promoveze la nivel mondial valorile și standardele sale și să vizeze condiții de concurență echitabile. În acest context, Consiliul European solicită colegiuitorilor să înregistreze progrese în privința propunerilor legislative af late în curs în domeniul investițiilor și în cel al achizițiilor publice.

3. Consiliul European regretă decizia Statelor Unite de a impune tarife la import pentru oțel și aluminiu. Aceste măsuri nu pot fi justificate pe motive de securitate națională, iar protejarea întregului sector în SUA reprezintă o soluție neadecvată pentru problemele reale ale supracapacității, în

privința căreia UE și-a exprimat deja, în numeroase foruri, inclusiv în cadrul Forumului mondial, disponibilitatea de a coopera pe deplin cu SUA. Consiliul European ia act de faptul că transporturile de oțel și aluminiu din Uniunea Europeană au fost scutite temporar de astfel de măsuri și solicită ca această scutire să devină permanentă. Consiliul European sprijină ferm măsurile luate de Comisie pentru a garanta că interesele UE sunt pe deplin protejate și pentru a-și rezerva, în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, dreptul de a răspunde măsurilor SUA în mod adecvat și proporțional. Consiliul European reamintește angajamentul său în favoarea unor relații transatlantice strânse, ca piatră de temelie a securității și prosperității atât pentru Statele Unite, cât și pentru Uniunea Europeană, și subliniază sprijinul său pentru un dialog privind chestiuni comerciale de interes comun.

Semestrul european4. Consiliul European aprobă domeniile prioritare în materie de

politici din analiza anuală a creșterii și invită statele membre să le ref lecte în viitoarele lor programe naționale de reformă și programe de stabilitate sau de convergență. De asemenea, Consiliul European aprobă proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

Aspecte sociale5. Obținerea de rezultate în ceea ce privește Pilonul european

al drepturilor sociale reprezintă un angajament și o responsabilitate politice comune ale UE și ale statelor sale membre. Punerea în aplicare a acestuia va fi monitorizată ținând seama în mod corespunzător de competențele respective ale Uniunii și ale statelor membre. Consiliul European invită Consiliul să examineze inițiativele prezentate de Comisie în cadrul pachetului de măsuri privind echitatea socială, inclusiv propunerea privind o Autoritate Europeană a Muncii.

II. ALTE PUNCTE

Acordul de la Paris6. Consiliul European invită Comisia să prezinte, până la

sfârșitul primului trimestru al anului 2019, o propunere de strategie pentru reducerea pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, în conformitate cu Acordul de la Paris, ținând seama de planurile naționale.

Europa digitală7. Rețelele sociale și platformele digitale trebuie să garanteze

practici transparente și protecția deplină a  vieții private și a  datelor cu caracter personal ale cetățenilor. Trebuie asigurate respectarea și aplicarea legislației UE și a celei naționale. Acest aspect important, alături de alte aspecte legate de Europa digitală, inclusiv adoptarea în 2018

77

a tuturor instrumentelor legislative care instituie piața unică digitală, și de promovarea cercetării și a inovării, cum ar fi inteligența artificială și modalitățile de sprijinire a inovațiilor revoluționare și a dezvoltării competențelor digitale, va fi discutat de șefii de stat sau de guvern în cadrul reuniunii lor informale, care va avea loc la Sofia în luna mai.

Balcanii de Vest8. În contextul comunicării Comisiei din 6 februarie 2018,

Consiliul European:• așteaptă cu interes summitul UE-Balcanii de Vest

care va avea loc la Sofia, la 17 mai 2018, și care, potrivit așteptărilor, se va axa pe reafirmarea perspectivei europene a regiunii, pe lansarea unor inițiative concrete și vizibile de îmbunătățire a conectivității fizice și umane în cadrul regiunii și cu UE, precum și pe abordarea modalităților de a se implica mai eficient împreună în ceea ce privește provocările comune precum securitatea și migrația;

• confirmă că subiectul extinderii va fi abordat de Consiliu în iunie.

Atacul din Salisbury9. Consiliul European condamnă în termenii cei mai categorici

recentul atac din Salisbury, își exprimă profunda compasiune față de toți cei cărora le-a fost amenințată viața și își oferă sprijinul pentru ancheta în curs de desfășurare. Acesta este de acord cu evaluarea Guvernului Regatului Unit potrivit căreia este foarte probabil ca Federația Rusă să fie responsabilă de atac și cu faptul că nu există o altă explicație plauzibilă. Ne exprimăm solidaritatea fără rezerve cu Regatul Unit în fața acestei provocări grave pentru securitatea noastră comună.

10. Utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanțe chimice toxice ca armă în orice circumstanță, este complet inacceptabilă, trebuie să fie condamnată sistematic și riguros și constituie o amenințare la adresa securității pentru noi toți. Statele membre se vor coordona cu privire la consecințele care trebuie deduse, în funcție de răspunsurile furnizate de autoritățile ruse. Uniunea Europeană va

continua să urmărească îndeaproape această chestiune și implicațiile sale.

11. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să își consolideze reziliența la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică și nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, precum și cu NATO. Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui, de asemenea, să continue să își consolideze capacitățile de a răspunde amenințărilor hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, în cel al comunicării strategice și în cel al contrainformațiilor. Consiliul European invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să își continue eforturile în acest sens și să raporteze cu privire la progresele înregistrate până la Consiliul European din iunie.

Acțiunile Turciei în Mediterana de Est și în Marea Egee12. Consiliul European condamnă cu tărie continuarea

acțiunilor ilegale ale Turciei în Mediterana de Est și în Marea Egee și subliniază deplina sa solidaritate cu Ciprul și Grecia.

13. Reamintind concluziile sale din octombrie 2014 și declarația din 21 septembrie 2005, Consiliul European solicită de urgență Turciei să înceteze aceste acțiuni și să respecte drepturile suverane ale Ciprului de a-și explora și exploata propriile resurse naturale, în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional.

14. În acest context, acesta reamintește obligația Turciei de a respecta dreptul internațional și bunele relații de vecinătate și de a normaliza relațiile cu toate statele membre ale UE, inclusiv cu Republica Cipru.

15. Consiliul European și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la menținerea în detenție în Turcia a unor cetățeni ai UE, inclusiv a doi soldați greci, și solicită soluționarea rapidă și pozitivă a acestor chestiuni în cadrul unui dialog cu statele membre.

16. Consiliul European va continua să se aplece asupra acestor chestiuni.

78

ORIENTĂRI – CONSILIUL EUROPEAN 11 (ARTICOLUL 50) –

23 MARTIE 2018

11 Ca urmare a unei notificări în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile, nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.

1. Consiliul European salută acordul la care au ajuns negociatorii cu privire la anumite părți ale textului juridic al acordului de retragere referitoare la drepturile cetățenilor, decontul financiar, o serie de alte chestiuni aferente retragerii și perioada de tranziție. Consiliul European reamintește că rămân aspecte pentru care acordul este în continuare necesar, iar progresul negocierilor este posibil numai atât timp cât sunt respectate pe deplin toate angajamentele asumate până în prezent și salută, în acest sens, asigurările transmise în scris de prim-ministrul May, în special în ceea ce privește Irlanda/Irlanda de Nord. Consiliul European solicită intensificarea eforturilor cu privire la chestiunile rămase aferente retragerii, precum și la aspectele referitoare la aplicarea teritorială a acordului de retragere, în special în ceea ce privește Gibraltarul, și reiterează faptul că nimic nu este stabilit până când nu se convine asupra tuturor aspectelor.

2. Consiliul European reamintește și reconfirmă orientările sale din 29 aprilie și din 15 decembrie 2017, care continuă să se aplice pe deplin și ale căror principii vor trebui respectate de viitoarea relație cu Regatul Unit. Consiliul European ia act de rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2018 referitoare la cadrul viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit.

3. Consiliul European reafirmă hotărârea Uniunii de a avea în viitor un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit. Un astfel de parteneriat ar trebui să includă cooperarea comercială și economică, precum și alte domenii, în special combaterea terorismului și a criminalității internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare.

4. În același timp, Consiliul European trebuie să țină seama de pozițiile exprimate în mod repetat de Regatul Unit, care limitează profunzimea unui astfel de parteneriat viitor. Neparticiparea la uniunea vamală și la piața unică va duce inevitabil la fricțiuni în materie de comerț. Divergența în privința tarifelor externe și a normelor interne, precum și absența unor instituții comune și a unui sistem juridic comun necesită verificări și controale pentru a susține integritatea pieței unice a UE, precum și a pieței Regatului Unit. Din nefericire, acest lucru va avea consecințe economice negative, în special în Regatul Unit.

5. Având în vedere cele menționate, Consiliul European stabilește următoarele orientări în vederea deschiderii de negocieri privind înțelegerea generală a cadrului pentru viitoarea relație, care va fi elaborat într-o declarație politică care însoțește acordul de retragere și menționată în acesta.

6. Abordarea prezentată mai jos ref lectă nivelul de drepturi și obligații compatibil cu pozițiile exprimate de Regatul Unit.

Dacă aceste poziții vor evolua, Uniunea este pregătită să își reconsidere oferta în conformitate cu principiile stabilite în orientările din 29 aprilie și din 15 decembrie 2017, precum și în prezentele orientări.

7. În acest context, Consiliul European reiterează în special ideea că orice acord cu Regatul Unit va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și să asigure condiții de concurență echitabile. Un stat care nu este membru al Uniunii, care nu se supune acelorași obligații ca un membru, nu poate avea aceleași drepturi și nu se poate bucura de aceleași beneficii ca un membru.Consiliul European reamintește că cele patru libertăți sunt indivizibile și că nu se pot alege doar elementele convenabile printr-o participare la piața unică bazată pe o abordare sectorială, care ar submina integritatea și buna funcționare a pieței unice.Consiliul European reiterează în continuare că Uniunea își va menține autonomia în ceea ce privește procesul său decizional, care exclude participarea Regatului Unit ca țară terță în cadrul instituțiilor Uniunii și participarea la procesul decizional al organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene va fi de asemenea respectat pe deplin.

8. În ceea ce privește esența relației economice, Consiliul European își confirmă disponibilitatea de a iniția lucrări în direcția unui acord de liber schimb (ALS) echilibrat, ambițios și amplu, în măsura în care există suficiente garanții pentru condiții de concurență echitabile. Acest acord va fi finalizat și încheiat după ce Regatul Unit nu va mai fi stat membru. Cu toate acestea, un astfel de acord nu poate oferi aceleași beneficii ca statutul de membru și nu poate include participarea la piața unică sau la părți ale acesteia. Acest acord ar urma să abordeze:i) comerțul cu bunuri, în scopul de a  cuprinde toate

sectoarele și de a  încerca menținerea tarifelor zero și a  lipsei restricțiilor cantitative, cu reguli de origine însoțitoare adecvate.În contextul general al ALS, ar trebui menținut accesul reciproc existent la apele și resursele de pescuit;

ii) o cooperare vamală adecvată, menținând autonomia jurisdicțională și în materie de reglementare a părților și integritatea uniunii vamale a UE;

iii) discipline privind barierele tehnice din calea comerțului (BTC) și măsuri sanitare și fitosanitare (SPS);

79

iv) un cadru de cooperare voluntară în materie de reglementare;

v) comerțul cu servicii, cu scopul de a permite accesul pe piață pentru a furniza servicii în temeiul normelor statului-gazdă, inclusiv în ceea ce privește dreptul de stabilire pentru furnizori, într-o măsură care să fie conformă cu faptul că Regatul Unit va deveni o țară terță, iar Uniunea și Regatul Unit nu vor mai avea un cadru judiciar, în materie de reglementare, supraveghere și aplicare comun;

vi) accesul la piețele de achiziții publice, investițiile, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv a indicațiilor geografice, precum și alte domenii de interes pentru Uniune.

9. Viitorul parteneriat ar trebui să abordeze provocările globale, în special în domeniul schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile, precum și al poluării transfrontaliere, în cazul cărora Uniunea și Regatul Unit ar trebui să își continue cooperarea strânsă.

10. Viitorul parteneriat ar trebui să conțină dispoziții ambițioase privind circulația persoanelor fizice, pe bază de deplină reciprocitate și nediscriminare între statele membre, și privind unele domenii conexe cum ar fi coordonarea în domeniul securității sociale și recunoașterea calificărilor profesionale. În acest context, ar putea fi explorate o serie de opțiuni pentru cooperarea judiciară în materie matrimonială, în materia răspunderii părintești și în alte materii înrudite, având în vedere că Regatul Unit va fi o țară terță, în afara spațiului Schengen, și că o astfel de cooperare ar necesita garanții solide pentru asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale.

11. În ceea ce privește cooperarea socioeconomică, ar putea fi avute în vedere următoarele:i) referitor la serviciile de transport, scopul ar trebui să fie

asigurarea conectivității continue dintre Regatul Unit și UE după retragerea Regatului Unit. Acest lucru ar putea fi obținut, printre altele, printr-un acord în domeniul transportului aerian, combinat cu acorduri în materie de siguranță și securitate a aviației, precum și cu acorduri privind alte moduri de transport, asigurându-se totodată condiții de concurență echitabile solide în domenii extrem de competitive;

ii) referitor la unele programe ale Uniunii, de exemplu în domeniul cercetării și inovării și cel al educației și culturii, orice participare a Regatului Unit ar trebui să facă obiectul condițiilor relevante pentru participarea țărilor terțe care urmează a fi stabilite în programele corespunzătoare.

12. Date fiind proximitatea geografică a  Regatului Unit și interdependența economică cu UE-27, viitoarea relație va fi satisfăcătoare pentru ambele părți numai dacă va include garanții solide care să asigure condiții de concurență echitabile. Scopul ar trebui să fie împiedicarea avantajelor concurențiale inechitabile de care Regatul Unit ar putea beneficia prin subcotarea nivelurilor de protecție cu privire la, printre altele, concurență și ajutoarele de stat, măsuri și practici fiscale, sociale, în materie de mediu și de reglementare. Acest lucru va necesita o combinare a normelor

de fond aliniate la standardele UE și internaționale, mecanisme adecvate pentru a asigura o punere în aplicare eficace la nivel intern, mecanisme de aplicare și de soluționare a litigiilor în cadrul acordului, precum și căi de atac autonome ale Uniunii, care să fie toate proporționale cu profunzimea și amploarea conectivității economice dintre UE și Regatul Unit.Orice cadru viitor ar trebui să garanteze stabilitatea financiară în Uniune și să respecte regimul și standardele acesteia în materie de reglementare și supraveghere, precum și aplicarea lor.

13. În alte domenii în afara cooperării economice și comerciale, în care Uniunea și-a semnalat deja disponibilitatea de a  institui parteneriate specifice, Consiliul European consideră că:i) cooperarea autorităților de aplicare a legii și cooperarea

judiciară în materie penală ar trebui să constituie un element important al viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit din perspectiva proximității geografice și a amenințărilor comune cu care se confruntă Uniunea și Regatul Unit, ținând seama de faptul că Regatul Unit va fi o țară terță în afara spațiului Schengen. Viitorul parteneriat ar trebui să includă schimburile eficace de informații, sprijinul pentru cooperarea operațională dintre autoritățile de aplicare a  legii și cooperarea judiciară în materie penală. Vor trebui instituite garanții solide care să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale și mecanisme eficace de aplicare și de soluționare a litigiilor;

ii) având în vedere valorile și provocările noastre comune, ar trebui să existe o cooperare puternică între UE și UK în domeniile politicii externe, de securitate și de apărare. Un viitor parteneriat ar trebui să respecte autonomia procesului decizional al Uniunii, având în vedere că Regatul Unit va fi o țară terță, și să prevadă mecanisme adecvate de dialog, consultare, coordonare, schimb de informații și cooperare. Ca o  condiție prealabilă pentru schimbul de informații în cadrul unei astfel de cooperări, ar trebui instituit un acord privind securitatea informațiilor.

14. Din perspectiva importanței f luxurilor de date în mai multe componente ale viitoarei relații, acordul ar trebui să includă norme referitoare la date. În ceea ce privește datele cu caracter personal, protecția lor ar trebui să fie reglementată de normele Uniunii privind caracterul adecvat, în vederea asigurării unui nivel de protecție în esență echivalent cu cel al Uniunii.

15. Guvernanța viitoarei noastre relații cu Regatul Unit va trebui să abordeze gestionarea și supravegherea, soluționarea litigiilor și aplicarea, inclusiv sancțiunile și mecanismele de retorsiune încrucișată. Proiectarea guvernanței generale a viitoarei relații va impune să se ia în considerare:i) conținutul și profunzimea viitoarei relații;ii) necesitatea de a asigura eficacitate și securitate juridică;iii) cerințele autonomiei ordinii juridice a UE, inclusiv rolul

Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special astfel cum este dezvoltat în jurisprudență.

80

16. Consiliul European, cu sprijinul Consiliului, va continua să urmărească îndeaproape negocierile, sub toate aspectele acestora, și va reveni în special asupra chestiunilor rămase aferente retragerii și asupra cadrului viitoarei relații la reuniunea sa din iunie. Între timp, Consiliul European

invită Comisia, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statele membre să continue lucrările în vederea pregătirii la toate nivelurile pentru consecințele retragerii Regatului Unit, ținând seama de toate scenariile posibile.

81

DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTEA SUMMITULUI

UE-BALCANII DE VEST, SOFIA – 16 MAI 2018

Suntem înaintea unui summit în cadrul căruia liderii UE vor discuta despre inovare, viitorul european pentru Balcanii de Vest, răspunsul la politicile președintelui Trump privind comerțul și Iranul.Începând cu dineul nostru din această seară, vom desfășura o dezbatere privind inovarea și economia digitală. Europa rămâne în urma altor economii importante în ceea ce privește inovarea. Inovarea urmează să aibă un impact asupra vieții noastre într-un ritm tot mai accelerat în următorii ani, dar aceasta aduce nu doar speranțe, ci și întrebări de ordin etic. Europa trebuie să joace un rol activ în această transformare, întrucât aceasta va fi realitatea tuturor europenilor. De aceea, în această seară, le voi adresa liderilor UE două întrebări: Ce doresc aceștia să facă la nivelul UE pentru a stimula inovarea revoluționară? Și: Cum doresc ei ca UE să devină un actor major în domeniul tehnologiilor de lucru cu volume mari de date?După anunțul de săptămâna trecută al retragerii Statelor Unite din cadrul Planului comun de acțiune cuprinzător cu Iranul, avem nevoie de un front european unit. Doresc ca liderii să reconfirme faptul că UE va respecta acordul atâta vreme cât o face și Iranul. Acordul este benefic pentru securitatea europeană și mondială, motiv pentru care trebuie să îl menținem. În pofida reticențelor SUA. Vom examina, de asemenea, opțiunile UE pentru a proteja întreprinderile europene de consecințele negative ale deciziei SUA. Și doresc ca Comisia Europeană să primească undă verde, astfel încât să fie gata să acționeze atunci când interesele europene sunt afectate. De asemenea, ar trebui să căutăm metode, împreună cu alți parteneri, pentru a răspunde preocupărilor foarte reale legate de programul de rachete balistice al Iranului și de activitățile sale regionale.Comerțul este un alt subiect de dezbatere pentru această seară. Vom decide cu privire la cea mai bună cale de urmat în relațiile comerciale dintre UE și SUA. Și în acest caz, unitatea este cea mai mare forță a noastră. Iar obiectivul meu este simplu: să ne menținem această poziție. Aceasta înseamnă o derogare permanentă de la tarifele SUA pentru aluminiu și oțel pentru a discuta posibila liberalizare a comerțului cu SUA. UE și SUA sunt prietene și partenere, prin urmare tarifele SUA nu se pot justifica prin motive legate de siguranța națională. Simpla idee că UE ar putea reprezenta o amenințare la adresa SUA este absurdă. Trebuie să readucem realitatea în această discuție, ceea ce nu este cazul în prezent.

Mâine ne vom întâlni în mod colectiv cu partenerii noștri din Balcanii de Vest, pentru prima dată în ultimii cincisprezece ani. Aceasta va fi o oportunitate pentru ambele părți să reafirme faptul că perspectiva europeană rămâne alegerea geostrategică a Balcanilor de Vest. Dincolo de perspectivele pe termen mai lung, dorim să demonstrăm că ne preocupă dezvoltarea socioeconomică din regiune aici și acum. Investițiile în conexiunile infrastructurale și interumane cu regiunea Balcanilor de Vest și în interiorul acesteia sunt în interesul UE. Și acesta va fi obiectivul summitului nostru. Sper să îi aducem pe prietenii noștri din Balcanii de Vest mai aproape de UE.Tot ceea ce intenționăm să discutăm astăzi și mâine are o dimensiune mondială. Nu am nicio îndoială că, pe noua scenă mondială, Europa va fi fie unul dintre principalii actori, fie un pion. Aceasta este singura alternativă reală. Pentru a putea fi subiectul, și nu obiectul politicii mondiale, Europa trebuie să fie unită din punct de vedere economic, politic și militar mai mult ca niciodată. Ca să mă exprim mai simplu: ori suntem împreună, ori nu vom fi deloc.Pe lângă provocările politice tradiționale, cum ar fi ascensiunea Chinei sau poziția agresivă a Rusiei, asistăm în prezent la un fenomen nou: asertivitatea capricioasă a administrației americane. Considerând cele mai recente decizii ale președintelui Trump, s-ar putea chiar spune că la așa prieteni, nici nu ne mai trebuie dușmani. Dar vorbind deschis, Europa ar trebui să îi fie recunoscătoare președintelui Trump. Întrucât datorită lui am renunțat la toate iluziile. El ne-a făcut să fim conștienți de faptul că dacă avem nevoie de o mână de ajutor, o vom găsi la încheietura propriului braț. Europa trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru a proteja legătura transatlantică, în pofida dispoziției de astăzi. Dar, în același timp, trebuie să fim pregătiți pentru acele scenarii în care va trebui să acționăm pe cont propriu. Dispunem de suficient potențial pentru a ne ridica la înălțimea acestei provocări. Însă avem nevoie de mai multă unitate politică și determinare. Nu există niciun motiv obiectiv pentru care Europa ar trebui să aibă complexe față de oricine. A fi european este un motiv de mândrie. Avem dreptul și obligația de a ne ține frunțile ridicate, atât în fața dușmanilor noștri, cât și a prietenilor noștri. Și despre aceasta va fi summitul nostru, într-un anumit sens.

82

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN – 28 IUNIE 2018

I. MIGR AȚIE1. Consiliul European reconfirmă că o condiție prealabilă

pentru o politică funcțională a UE se bazează pe o abordare cuprinzătoare referitoare la migrație, care combină un control mai efectiv al frontierelor externe ale UE, o acțiune externă sporită și aspectele interne, în concordanță cu principiile și valorile noastre. Aceasta reprezintă o provocare nu doar pentru un singur stat membru, ci și pentru Europa în ansamblul său. Din 2015, au fost instituite o  serie de măsuri pentru a  realiza controlul efectiv al frontierelor externe ale UE. Drept urmare, numărul trecerilor ilegale detectate ale frontierei în UE a fost redus cu 95 % față de vârful înregistrat în octombrie 2015, chiar dacă recent s-au înregistrat creșteri ale f luxurilor pe rutele est-mediteraneeană și vest-mediteraneeană.

2. Consiliul European este hotărât să continue și să consolideze această politică pentru a preveni întoarcerea la f luxurile necontrolate din 2015 și pentru a stăvili și mai mult migrația ilegală pe toate rutele existente și emergente.

3. În ceea ce privește ruta central-mediteraneeană, ar trebui intensificate și mai mult eforturile de stopare a persoanelor care introduc ilegal migranți care își desfășoară activitatea din Libia sau din alte locuri. În acest sens, UE va continua să susțină Italia și alte state membre din prima linie. UE își va intensifica sprijinul pentru regiunea Sahel, pentru paza de coastă libiană, pentru comunitățile costiere și sudice, pentru condiții de primire umane, pentru returnări umanitare voluntare, pentru cooperarea cu alte țări de origine și de tranzit, precum și pentru relocarea voluntară. Toate navele care operează pe Marea Mediterană trebuie să respecte legile aplicabile și să nu împiedice operațiunile pazei de coastă libiene.

4. În ceea ce privește ruta est-mediteraneeană, sunt necesare eforturi suplimentare pentru punerea deplină în aplicare a Declarației UE-Turcia, pentru prevenirea unor noi treceri din Turcia și pentru stoparea f luxurilor. Acordul de readmisie UE-Turcia și acordurile bilaterale de readmisie ar trebui să fie puse în aplicare pe deplin într-un mod nediscriminatoriu în raport cu toate statele membre. Sunt urgent necesare eforturi suplimentare pentru a asigura returnări rapide și pentru a preveni apariția unor noi rute maritime sau terestre. Cooperarea cu partenerii din regiunea Balcanilor de Vest și sprijinul pentru aceștia rămân esențiale pentru a realiza schimburi de informații privind f luxurile de migrație, pentru a  preveni migrația ilegală, pentru a  spori capacitățile de protecție a frontierelor și pentru a îmbunătăți procedurile de returnare și de readmisie. În contextul recentei creșteri a f luxurilor în vestul Mediteranei, UE va sprijini, financiar și în alte moduri, toate eforturile statelor membre, în special ale Spaniei, precum și ale țărilor de origine și de tranzit, în special ale Marocului, pentru prevenirea migrației ilegale.

5. Pentru a distruge definitiv modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți, prevenind astfel pierderi tragice de vieți omenești, este necesar să se elimine stimulentele de a se angaja în călătorii periculoase. Aceasta necesită o nouă abordare bazată pe acțiuni comune sau complementare între statele membre referitoare la debarcarea celor care sunt salvați în cursul operațiunilor de căutare și de salvare. În acest context, Consiliul European îndeamnă Consiliul și Comisia să examineze cu rapiditate conceptul de platforme de debarcare regionale, în strânsă cooperare cu țările terțe relevante, precum și cu UNHCR și OIM. Astfel de platforme ar trebui să funcționeze făcând distincție între situațiile individuale, cu respectarea deplină a dreptului internațional și fără a crea un factor de atracție.

6. Pe teritoriul UE, cei care sunt salvați, în temeiul dreptului internațional, ar trebui să fie preluați pe baza unui efort comun, prin transferarea în centre controlate instituite în statele membre, doar pe bază voluntară, în cadrul cărora o procesare rapidă și sigură ar permite, cu sprijinul deplin al UE, realizarea unei distincții între migranții în situație neregulamentară, care vor fi returnați, și cei care au nevoie de protecție internațională, cărora li s-ar aplica principiul solidarității. Toate măsurile în contextul acestor centre controlate, inclusiv transferul și relocarea, se vor lua pe bază voluntară, fără a aduce atingere reformei Dublin.

7. Consiliul European convine asupra lansării celei de a doua tranșe a  Instrumentului pentru refugiații din Turcia și, totodată, asupra transferului a  500 de milioane de euro din rezerva celui de al 11-lea FED către Fondul fiduciar al UE pentru Africa. Mai mult, statelor membre li se solicită să contribuie suplimentar la Fondul fiduciar al UE pentru Africa în vederea realimentării sale.

8. Abordarea problemei migrației în esența acesteia necesită un parteneriat cu Africa vizând o transformare socioeconomică substanțială a continentului african, valorificând principiile și obiectivele definite de țările africane în Agenda lor pentru 2063. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să se ridice la înălțimea acestei provocări. Trebuie să dăm o nouă dimensiune anvergurii și calității cooperării noastre cu Africa. Aceasta va impune nu numai creșterea finanțării pentru dezvoltare, ci și etape către crearea unui nou cadru care să permită o creștere substanțială a investițiilor private atât din partea africană, cât și din cea europeană. Ar trebui pus un accent deosebit pe educație, sănătate, infrastructură, inovare, buna guvernanță și capacitarea femeilor. Africa este vecina noastră și acest lucru trebuie să se ref lecte prin schimburi și contacte sporite între popoarele de pe ambele continente și la toate nivelurile societății civile. Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Uniunea Africană reprezintă un element important al relației noastre. Consiliul European

83

îndeamnă la dezvoltarea și promovarea în continuare ale acesteia.

9. În contextul următorului cadru financiar multianual, Consiliul European subliniază necesitatea unor instrumente f lexibile, care să permită efectuarea rapidă a  plăților, în vederea combaterii migrației ilegale. Securitatea internă, gestionarea integrată a frontierelor, fondurile pentru azil și migrație ar trebui, prin urmare, să includă componente dedicate și semnificative pentru gestionarea migrației externe.

10. Consiliul European reamintește necesitatea ca statele membre să asigure controlul efectiv al frontierelor externe ale UE, cu sprijinul financiar și material al UE. De asemenea, reamintește necesitatea intensificării semnificative a returnării efective a migranților în situație neregulamentară. În ambele privințe, rolul de sprijin al FRONTEX, inclusiv în privința cooperării cu țările terțe, ar trebui să fie consolidat în continuare prin sporirea resurselor și printr-un mandat mai cuprinzător. Consiliul European salută intenția Comisiei de a elabora propuneri legislative pentru o politică europeană mai eficace și mai coerentă în domeniul returnării.

11. Referitor la situația pe plan intern în UE, deplasările secundare ale solicitanților de azil între statele membre pot periclita integritatea sistemului european comun de azil și acquis-ul Schengen. Statele membre ar trebui să ia toate măsurile legislative și administrative interne necesare pentru a combate astfel de deplasări și pentru a coopera strâns unele cu altele în acest scop.

12. În ceea ce privește reforma în vederea unui nou sistem european comun de azil, au fost obținute progrese importante datorită eforturilor neîncetate ale președinției bulgare și ale președințiilor anterioare. Mai multe dosare sunt aproape finalizate. Trebuie să se ajungă la un consens referitor la Regulamentul Dublin privind reformarea acestuia pe baza unui echilibru între responsabilitate și solidaritate, ținând seama de persoanele debarcate în urma operațiunilor de căutare și de salvare. Este nevoie de o examinare suplimentară și în privința propunerii privind procedurile de azil. Consiliul European subliniază necesitatea găsirii unei soluții rapide în ceea ce privește întregul pachet și invită Consiliul să continue lucrările în vederea finalizării cât mai curând cu putință. În cadrul Consiliului European din octombrie va fi prezentat un raport privind progresele înregistrate.

II. SECURITATE ȘI APĂR ARE13. Europa trebuie să își asume o mai mare responsabilitate

pentru propria securitate și să își susțină rolul de actor și partener credibil și fiabil în domeniul securității și apărării. Prin urmare, Uniunea ia măsuri pentru a  îmbunătăți apărarea europeană, prin consolidarea investițiilor în domeniul apărării, al dezvoltării capabilităților și al pregătirii operaționale. Aceste inițiative îi sporesc autonomia strategică, completând și consolidând totodată activitățile NATO, în concordanță cu concluziile precedente. Consiliul European:• îndeamnă la îndeplinirea angajamentelor PESCO și la

dezvoltarea în continuare a proiectelor inițiale și a cadrului instituțional, într-un mod care să fie pe deplin coerent cu procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea și

cu planul revizuit de dezvoltare a capabilităților adoptat în cadrul Agenției Europene de Apărare. În noiembrie 2018 se va conveni asupra unui nou set de proiecte. Consiliul European invită Consiliul să decidă asupra condițiilor de participare a statelor terțe la proiectele PESCO;

• salută progresele privind mobilitatea militară în cadrul PESCO și al cooperării UE-NATO, se așteaptă ca cerințele militare din cadrul Planului de acțiune al UE privind mobilitatea militară să fie finalizate foarte curând și îndeamnă statele membre să simplifice și să standardizeze normele și procedurile relevante până în 2024. Aceste eforturi, care ar trebui să respecte pe deplin suveranitatea statelor membre, să se consolideze reciproc și să urmeze o abordare la nivelul întregii administrații, vor fi revizuite anual pe baza unui raport din partea Comisiei și a Înaltului Reprezentant, începând cu primăvara lui 2019;

• îndeamnă la punerea în aplicare rapidă a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării și la noi progrese referitor la Fondul european de apărare, atât în ceea ce privește componenta sa de cercetare, cât și cea privind capabilitățile;

• salută acțiunile întreprinse pentru a consolida PSAC civilă și îndeamnă la un acord referitor la un pact privind PSAC civilă până la sfârșitul acestui an, furnizând astfel un nou cadru al UE pentru gestionarea civilă a crizelor și pentru misiunile PSAC, cu angajamente ambițioase la nivelul UE și la nivel național. Reamintește că aspectele militare și civile trebuie abordate într-un mod cuprinzător, cu accent pe rezultate preconizate concrete;

• salută Comunicarea comună privind reziliența Europei la amenințările hibride și chimice, biologice, radioactive și nucleare și îndeamnă la adoptarea cât mai curând posibil a  unui nou regim al UE de măsuri restrictive pentru a aborda utilizarea și proliferarea armelor chimice. În urma conferinței extraordinare a  statelor părți la Convenția privind armele chimice, UE se angajează să sprijine punerea în aplicare a rezultatelor acesteia;

• invită Înaltul Reprezentant și Comisia să prezinte până în decembrie 2018, în cooperare cu statele membre și în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2015, un plan de acțiune cu propuneri specifice privind un răspuns coordonat al UE la provocarea pe care o  reprezintă dezinformarea, inclusiv mandate adecvate și resurse suficiente pentru echipele relevante de comunicare strategică ale SEAE;

• subliniază necesitatea consolidării capabilităților de combatere a  amenințărilor în materie de securitate cibernetică din afara UE și solicită instituțiilor și statelor membre să pună în aplicare măsurile menționate în comunicarea comună, inclusiv lucrările privind atribuirea atacurilor cibernetice și utilizarea practică a setului de instrumente pentru diplomația cibernetică;

• îndeamnă la intensificarea coordonării între statele membre și, după caz, la nivelul UE și în consultare cu NATO, pentru a reduce amenințarea reprezentată de activități ostile legate de informații;

• îndeamnă la aprofundarea în continuare a cooperării UE-NATO, cu respectarea deplină a  principiilor de

84

incluziune, reciprocitate și autonomie decizională a UE, inclusiv printr-o nouă declarație comună, valorificând progresele realizate în punerea în aplicare a declarației comune din 2016 și propunerile de acțiune conexe;

• salută intenția Comisiei de a  prezenta o  propunere legislativă pentru îmbunătățirea identificării și a eliminării conținutului care incită la ură și la comiterea de acte teroriste.

III. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI COMPETITIVITATE

14. Consiliul European aprobă recomandările integrate specifice fiecărei țări, astfel cum au fost discutate de către Consiliu, permițând astfel încheierea semestrului european 2018. Buna situație economică actuală ar trebui utilizată pentru consolidarea impulsului reformelor.

15. Asigurarea unei impozitări echitabile și eficace rămâne o  prioritate-cheie. În acest context, combaterea evitării obligațiilor fiscale, a  evaziunii fiscale și a  fraudei fiscale trebuie urmărită cu fermitate atât la nivel mondial (în special în cadrul OCDE), cât și în cadrul UE. În același timp, este realmente necesară adaptarea sistemelor noastre de impozitare la era digitală. Prin urmare, Consiliul ar trebui să continue lucrările pe marginea propunerilor Comisiei privind impozitarea digitalului. Ar trebui să continue și lucrările privind modalitățile de a asigura colectarea eficientă a TVA, inclusiv progrese rapide cu privire la propunerile Comisiei referitoare la măsuri pe termen scurt.

16. Într-un context de tensiuni comerciale din ce în ce mai pronunțate, Consiliul European subliniază importanța menținerii și aprofundării sistemului multilateral bazat pe norme. UE se angajează să acționeze în direcția modernizării acestuia și îndeamnă toți partenerii să contribuie pozitiv la acest obiectiv. Consiliul European invită Comisia să propună o abordare cuprinzătoare pentru a  îmbunătăți, împreună cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, funcționarea OMC în domenii esențiale, cum ar fi (i) negocieri mai f lexibile, (ii) noi norme care să abordeze provocările actuale, inclusiv în domeniul subvențiilor industriale, al proprietății intelectuale și al transferurilor forțate de tehnologie, (iii) reducerea costurilor comerciale, (iv) o nouă abordare în privința dezvoltării, (v) asigurarea mai eficientă și transparentă a soluționării litigiilor, inclusiv în cadrul organului de apel, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile, și (vi) consolidarea OMC ca instituție, inclusiv în rolul său de asigurare a transparenței și de supraveghere.

17. Ca parte a agendei sale comerciale pozitive, UE va continua să negocieze acorduri comerciale ambițioase, echilibrate și reciproc avantajoase cu parteneri-cheie din întreaga lume, promovând valorile și standardele sale. Adoptarea recentă a regulamentului privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile. Consiliul European solicită adoptarea cât de curând posibil a  propunerii legislative privind examinarea investițiilor străine directe.

18. Ca reacție la decizia Statelor Unite de a impune UE taxe pentru produsele din oțel și aluminiu, care nu pot fi justificate din motive de securitate națională, Consiliul European

sprijină pe deplin măsurile de reechilibrare, măsurile de salvgardare potențiale pentru protejarea piețelor noastre, precum și procedurile judiciare din cadrul OMC, astfel cum s-a decis la inițiativa Comisiei. UE trebuie să reacționeze la toate acțiunile cu un caracter protecționist clar, inclusiv la cele care pun sub semnul întrebării politica agricolă comună.

IV. INOVARE ȘI ASPECTE DIGITALE19. Europa trebuie să-și dezvolte în continuare cercetarea de

înaltă calitate în întreaga UE și să o convertească în noi produse, servicii și modele de afaceri. Avem nevoie de un ecosistem de inovare mai puternic și favorabil incluziunii în scopul de a stimula inovări revoluționare și creatoare de piețe și de a furniza un sprijin cuprinzător astfel încât întreprinderile, inclusiv IMM-urile, cu potențial disruptiv să intre cu succes pe piețele globale.

20. Este vital ca, până la sfârșitul actualului ciclu legislativ, să se obțină rezultate referitor la propunerile legislative rămase privind piața unică digitală. Pentru a construi o economie europeană a datelor, sunt necesare noi măsuri în scopul de a îmbunătăți utilizarea eficientă a datelor în întreaga UE și de a promova încrederea prin standarde înalte în materie de protecție a datelor și prin punerea în aplicare deplină și asigurarea proporțională a respectării Regulamentului general privind protecția datelor în privința tuturor actorilor economici care își desfășoară activitatea pe piața noastră unică. Datele de înaltă calitate sunt esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Consiliul European invită colegiuitorii să examineze rapid ultimul pachet privind datele. Acesta invită Comisia să colaboreze cu statele membre cu privire la un plan coordonat privind inteligența artificială, pe baza comunicării sale recente.

21. În conformitate cu discuția informală a liderilor derulată la Sofia, Consiliul European insistă asupra îmbunătățirii accesului întreprinderilor la finanțare, inclusiv printr-o mai bună coordonare a sistemelor și instrumentelor UE și naționale de finanțare a  cercetării și inovării, asupra asigurării unui mediu de reglementare favorabil care să sprijine un nivel mai ridicat de asumare a riscurilor, precum și asupra promovării competențelor digitale și a legăturilor dintre mediul academic, industrie și administrații. Ar trebui încurajată cooperarea între cercetare, inovare și educație, inclusiv prin intermediul inițiativei privind universitățile europene.

22. Consiliul European invită Comisia să lanseze o  nouă inițiativă-pilot privind inovarea revoluționară în perioada rămasă din Orizont 2020. Pentru a identifica și a intensifica inovarea revoluționară și disruptivă, în următorul cadru financiar multianual va fi creat un Consiliu european pentru inovare.

V. ALTE ASPECTE23. Consiliul European salută și sprijină cu tărie acordul încheiat

între fosta Republică iugoslavă a  Macedoniei și Grecia referitor la chestiunea denumirii. Acesta, alături de acordul dintre Bulgaria și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei privind tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare, constituie un exemplu important pentru alte țări din regiune în ceea ce privește consolidarea relațiilor de bună vecinătate.

85

24. Consiliul European aprobă concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere adoptate de Consiliu la 26 iunie 2018.

25. Consiliul European își reiterează sprijinul deplin pentru Rezoluția 2166 a  CSONU privind doborârea cursei MH-17. Acesta îndeamnă Federația Rusă să își accepte responsabilitatea și să coopereze pe deplin în cadrul tuturor eforturilor desfășurate pentru a se stabili adevărul și răspunderea și pentru a se face dreptate.

26. Consiliul European ia act de pachetul de propuneri privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 prezentat de Comisie la 2 mai 2018, precum și de propunerile legislative sectoriale privind programe care sprijină politicile europene prezentate de atunci până în prezent. Acesta invită Parlamentul European și Consiliul să examineze propunerile respective într-o manieră cuprinzătoare și cât mai curând posibil.

86

CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN 12 (ARTICOLUL 50) –

29 IUNIE 2018

12 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă, în cadrul Consiliului European, statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.

1. Din perspectiva situației actuale, prezentată de negociatorul Uniunii, Consiliul European salută progresele suplimentare înregistrate cu privire la unele părți ale textului juridic al acordului de retragere. Cu toate acestea, Consiliul European constată că este încă necesar să se convină asupra altor aspecte importante, printre care se numără aplicarea teritorială a  acordului de retragere, în special în ceea ce privește Gibraltarul.

2. Consiliul European își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că nu au fost încă realizate progrese substanțiale în ceea ce privește convenirea unei soluții de rezervă („backstop”) pentru Irlanda/Irlanda de Nord. Acesta reamintește angajamentele pe care Regatul Unit și le-a asumat în acest sens în decembrie 2017 și în martie 2018 și insistă asupra necesității unor eforturi intensificate, astfel încât acordul de retragere, inclusiv dispozițiile sale privind tranziția, să poată fi încheiat cât mai curând posibil pentru a produce efecte la data retragerii. Acesta reamintește că negocierile

pot progresa doar atât timp cât toate angajamentele asumate până în prezent sunt respectate pe deplin.

3. Trebuie accelerate și lucrările în vederea pregătirii unei declarații politice privind cadrul pentru viitoarea relație. Acest lucru presupune clarificări suplimentare, precum și propuneri realiste și funcționale din partea Regatului Unit cu privire la poziția sa referitoare la viitoarea relație. Consiliul European reconfirmă principiile stabilite în orientările sale și poziția definită în martie 2018. Consiliul European reamintește că, dacă pozițiile Regatului Unit ar evolua, Uniunea va fi pregătită să își reexamineze oferta în conformitate cu principiile declarate în orientările din 29 aprilie și 15 decembrie 2017, precum și din 23 martie 2018.

4. Consiliul European își reînnoiește apelul adresat statelor membre, instituțiilor Uniunii și tuturor părților implicate de a accelera lucrările pe care le întreprind cu privire la gradul de pregătire la toate nivelurile și în vederea tuturor rezultatelor.

87

DECLARAȚIA SUMMITULUI ZONEI EURO – 29 IUNIE 2018

În concordanță cu Agenda liderilor și cu rezultatele reuniunii sale din decembrie 2017, salutând contribuțiile naționale, inclusiv pe cea prezentată de Franța și Germania, reuniunea la nivel înalt a zonei euro de astăzi a convenit asupra următoarelor chestiuni:1. Acordul în cadrul Consiliului cu privire la pachetul bancar ar

trebui să le permită colegiuitorilor să îl adopte până la sfârșitul anului menținând totodată echilibrul general. Aderând la toate elementele foii de parcurs din 2016 în ordinea corespunzătoare, ar trebui să demareze lucrările în privința unei foi de parcurs pentru începerea negocierilor politice cu privire la sistemul european de asigurare a depozitelor.

2. MES va asigura mecanismul comun de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție (FUR) și va fi consolidat funcționând pe baza tuturor elementelor unei reforme

a MES, după cum se menționează în scrisoarea președintelui Eurogrupului. Eurogrupul va pregăti termenii de referință ai mecanismului comun de sprijin bugetar și va conveni asupra unei liste de termeni și condiții pentru dezvoltarea în continuare a MES până în decembrie 2018.

3. Eurogrupul va discuta în continuare toate punctele menționate în scrisoarea președintelui Eurogrupului.

4. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro va reveni asupra acestor chestiuni în decembrie 2018.

Reuniunea la nivel înalt a zonei euro salută Declarația Eurogrupului din 21 iunie 2018 cu privire la ultima tranșă a finanțării MES către Grecia și cu privire la măsurile de reducere a datoriei pe termen mediu, care încheie cu succes asistența financiară acordată Greciei.

Fotografii de pe copertăÎn partea de sus, de la stânga la dreapta: liderii mondiali cu ocazia reuniunii G7 de la Charlevoix, Canada, iunie 2018; reuniunea Consiliului European din clădirea Europa, la Bruxelles; președintele Donald TuskÎn partea de jos: reuniunea PESCO în clădirea Europa, la Bruxelles, decembrie 2017

Surse foto© Uniunea Europeană, 2018Paginile 6-7: © FrontexPagina 18, primul rând din dreapta: © Saul Loeb/AFPPagina 20, în partea de jos: © T. BarchielliPagina 23: © Dominik Werner/AeroLab

Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 (0)2 281 61 11www.consilium.europa.eu

Print PDFISBN 978-92-824-6126-6 ISBN 978-92-824-6118-1ISSN 1977-3285 ISSN 2363-2992doi:10.2860/428531 doi:10.2860/669205QC-AO-17-001-RO-C QC-AO-17-001-RO-N