< 3 I i Z E >

m a s a m

[ http://www. dntcj. ro/adevaruf^ANUL XIII NR. 3209

ISSN 1220-3203JOI,

31 MAI 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

R C A2001

P a g in a 8

Ce bani se cişligă in justiţie?ILIE CĂLIAN

upă cum bine se ştie, toate sondajele / de opinie din ultimii ani au arătat că

— - populaţia are o încredere foarte mică în justiţie, iar slujitorii acesteia sînt socotiţi printre cei mai uşor de corupt. Cazuri se cunosc, iar intervenţia d-nei ministru al Justiţiei în cîteva cazuri ne-a convins că nu e vorba de simple poveşti la gura sobei. . ,

Lucrurile sînt însă mai complicate. în realitate, nu există pădure fară uscături, iar nu toţi oamenii din justiţie sînt murdari. Un exemplu, care a “zguduit” conştiinţa publică, este cel al judecătoarei care a fost bătută măr înainte de a începe un proces în care urmau a fi audiate persoane legate de afaceri mafiote. Spuneam ieri că, în bună măsură, pentru neruşinarea criminalilor şi hoţilor, a bandelor de mafioţi şi corupţi, în bună măsura vinovată este chiar justiţia, care i-ajacut scăpaţi pe mulţi dintre ei, lăsînd impresia, în mare măsură justificată, că oamenii legii pot fi cumpăraţi cu uşurinţă. Nu era cazul judecătoarei agresate bestial. Dar iată un caz nou. Preşedintele Curţii Constituţionale, Lucian Mihai, îşi dă demisia nu numai din funcţia de judecător al acesteia, ci şi din aceea de preşedinte, care,- oricum, expira curînd. El

fusese numit pe nouă ani în 1998, pe timpul preşedintelui Emil Constantinescii, şi a declarat că pe timpul mandatului său - deci şi sub actuala guvernare - nimeni n-a făcut presiuni asupra sa.

Pînă aici e bine: omul zice că are motive personale, că vrea să stea “mai mult timp cu familia” , că trebuie să-şi pregătească “mai amplu” cursurile la Facultatea de Drept. Mai că l-am crede pe domn’ profesor, dacă n-ar mai fi urmat şi alte explicaţii: anume că, de cînd a trecut la Curtea Constituţională i s-au micşorat veniturile, că cele 18 milioane ar putea ajunge părinţilor săi, dar este mult prea puţin faţă decît ar putea cîştiga un jurist, că, după 7 iunie, se va întoarce (şi) la avocatură, ca arbitru comercial internaţional...

Nu are importanţă faptul că Lucian Mihai a fost numit de fostul preşedinte şi că s-a declarat duşman al lui Ion Iliescu. Nu are importanţă că a fost implicat într-un “scandal” în legătură cu o casă de protocol ce, se zice, i s-ar fi atribuit ilegal. Nu are importanţă că, după propriile declaraţii, a fost, în toţi aceşti ani, un “Gică-contra” (poate justificat). Pentru cetăţeanul de rînd important este ce spune despre starea sa materială. Cică de cînd e la Curtea Constituţională ar fi sărăcit, că salariul celui de al cincilea demnitar în stat nu-i mai

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a /

Fabrica de confecţiiHELD FASHION SRL,

CIuj-Napoca, Calea Baciului nr. 80

Held Fashion este o o societate membră a unui solid grup de firme germane avînd o creştere economică continuă şi succes pe piaţa europeană. Fabrica din Cluj produce confecţii pentru doamne exclusiv pentru export purtînd marca “Frankenwălder”.

ANGAJEAZA ASISTENT DIRECTOR ADMINISTRATIV

C e r ţn M s p c i f ic lă :• Persoană cu studii superioare, preferabil economice;• Cunoştinţe bune de limba germană;• Spirit organizatoric şi practic;• Cunoştinţe economice legate de activitatea de producţie, respectiv contabilitate primară, import-export.

S e fo fe ră :• Salarizare atractivă pe baza unor criterii de competenţă;• Condiţii de lucru la standarde vest-europene;• Integrare într-un colectiv dinamic şi tînăr;• Tichete de masă.

Candidaţii sîn t rugaţi să depună un CV ş i o scrisoare de intenţie la sediul nostru din CIuj-Napoca, Calea Baciului 80 sau pe fax la 436.036, urmînd ca cei selectaţi să fie contactaţi telefonic în vederea stabilirii unui interviu.

ANGAJEAZĂ " ~PERSONAL CALIFICAT PENTRU CĂLCAT

experienţă în călcat industrial.

S e o fe ră :• Salarizare atractivă pe baza realizărilor proprii;• Condiţii de lucru la standarde vest-europene;• Integrare într-un colectiv dinamic;• Tichete de masă.

Candidaţii sînt rugaţi să contacteze societatea la sediul ei din Calea Baciului 80 in vederea completării unei fişe de angajare ş i programare pentru probe de lucru.

■WWW'Iu£Z.

Ii peggosI s t a l K M I, fcsSf l i Ins la Kşps&s® i m pi P i n ”

Afacerea-Polus a debutat în aprilie 1997 cînd, în cadrul unei vizite personale la Budapesta, Radu Sârbu, pe atunci director al Fondului Proprietăţii de Stat filiala teritorială Cluj şi prefectul judeţului Cluj din acea vreme, Alexandru Fărcaş, au avut o întîlnire la sediul SC „ G R A N I T - P O L U S BERUH AZASI • ES FEJLESZTESIRT” cu Demian Sandor, preşedintele POLUS

INVESTM ENTS CO. INC. TORONTO, prilej cu care s-a convenit asupra unui proiect ce viza construirea unui centru comercial în apropiere de CIuj- Napoca. Peste numai o lună, la CIuj-Napoca, părţile amintite au încheiat un protocol de intenţie, în limbile maghiară şi română în care, printre altele, se stipulează: „Prefectura judeţului Cluj şi FPS filiala Cluj se angajează să coopereze la construirea centrului comercial şi va asigura ajutorul substanţial necesar în rezolvarea tuturor problemelor tehnice şi juridice care, eventual, se vor ivi în

timpul lucrărilor şi funcţionării societăţii.” Prefectura îşi mai lua atunci „angajamentul nu numai pentru asigurarea continuităţii şantierului şi buna desfăşurare a lucrărilor de construcţie de către investitor, pînă la deschiderea centrului comercial, dar se şi obliga ca procedurile cu privire la obţinerea autorizaţiei de construire şi celelalte demersuri necesare în acest sens, să nu depăşească termenul legal prevăzut de legislaţia administrativă română” ._ _ _ _ _ _ _ _ _ C ă tă lin a V L A D

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 4 - a

Consilierii PRIVI vor să dem isionezeDiferitele interpretări ale noii

Legi a administraţiei publice locale au pornit tăvălugul la Cluj, blocînd, practic, activitatea Consiliului local. Jeri, un nou episod al războiului: primarul a anunţat că “ majoritatea consilierilor locali ai PRM sînt decişi să-şi dea demisia din CL”, dacă pînă luni, 4 iunie, prefectul nu va emite ordinul de dizolvare a CL. La rîndul lor, consilierii locali ai PRM au

format un protest, nemulţumiţi că nu au fost invitaţi de către prefect la discuţiile pe baza Legii administraţiei publice locale şi de interpretarea dată de Guvem unui articol din lege, relativ la incompatibilităţile funcţiei de consilier local.

în protestul PRM-iştilor, nici un cuvînt despre demisie. Liderul consilierilor locali ai partidului lui Vădim Tudor, Petru Călian, se află

Danemarca, şi de aceea ne-a declarat că doar luni, la reîntoarcere, îşi va formula o părere. Un alt consilier PRM, luliu Pop, a declarat “Adevărului de Cluj” că în privinţa demisiei nu s-a luat nici o hotărîre, dar că există “unele intenţii” . Considerat de prefectul judeţului, Vasile

T i t u s C R Ă C IU N■ n c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

Deputaţii din Comisia de munca au finalizat dezbaterea Legii privind venitul minim garantat

Deputaţii din Comisia de muncă au decis, ieri, la dezbaterea Legii privind venitul minim garantat, că persoanele apte de muncă din familiile pentru care se asigură un astfel de venit vor efectua, lunar, Ia solicitarea primarului localităţii de domiciliu, cel mult 72 de ore de “acţiuni de interes local”.

Legea venitului minim garantat asigură, lunar, pentm persoanele singure, un venit de630.000 de lei, pentru familiile cu doi membri 1.134.000 de lei, ajungînd, pentru familiile cu cinci membri, la suma de2.331.000 lei. Deputaţii din Comisia de muncă au decis că fondurile necesare plăţii

alocaţiilor pentru copiii nou- născuţi se suportă din bugetul de stat, şi nu din bugetele locale, aşa cum prevedea textul iniţial al legii. Proiectul Legii venitului minim garantat se află, în procedură de urgenţă, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmînd să fie discutat şi de Senat.

Informaţii suplimentare puteţi obţine la tel.: 435.305, 435.155, 435.959.

C â n d a i n e v o i ede o m ână de a ju to r

y > I e ! : 0 6 4 - 4 1 3 . 1 1 1 , 0 6 4 - 4 4 4 . 8 6 6 ' w w w . p a g i n i a u r i i . r o

PAGIN I AURII

GOLDEN PAGES

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90.PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60.PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 «PRIMĂRIAHUEDIN: . 25-15-48«PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

• 955 si 43-27-27 POLIŢIA FEROVIARĂ

• CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•POLIŢIA DEJ: . 21-21-21•POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 ‘ POLIŢIA HUEDIN: '25-15-38• POLIŢIA GHERLA: ’ 24-14-14.POMPIERII: 981PROTECTIA CIVILĂ: 982

. GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70. int. 158

«DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: ' 991•INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921*ORA EXACTĂ: 958 -.R.A.TERMOFICARE: 19-8748. R.A. APĂ CANAL: 19-63-02S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36

• DISTRIBUŢIA G.AZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII GAZE'• 928; 433424JANDARMI: 956

• GARA Cluj-Napoca: ' 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;Turda-31-17-62: Dej-21-20-22 ALIANŢA ANTISUICID: 19-1647DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI 9S3

EXIMTURA G E N Ţ IE D E T U R IS M Ş l B IL E T E D E A V IO N

w v * o f e r d :

GURSEĂERIENfr

BIBLIOTECI

T A R O MORARUL CURSELO R INTERNE'

PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni

Cluj ^ Băneasa 07,00 şi 19,00Cluj Otopeni 16,35

marţiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni . 15,15

m i e r c u r i Cluj -» Băneasa 07,00 şi 19,00 C luj-> Otopeni 16,35

j o iCluj -> Băneasa 07,00 şi 21,00Cluj Otopeni 15,15

v i n e r iC lu jB ă n e a s a 08,30 şi 20,10 Cluj -> Otopeni 21,35

s î m b â t ă Cluj -> Băneasa 12,30

duminică Băneasa Cluj 19,30

ORARUL CURSELO R EXTERNE P ER IO ADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001Cluj Frankfurt

marţi şi joi 9,40Frankfurt Cluj

marţi şi joi 14,45Cluj -4 Vienaluni, miercuri -11,25, vineri -15,10 Viena Clujluni, miercuri -16,35, vineri 19,40 Cluj -> Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri -16,15 , Bologna 4 Clujluni, miercuri -16,05, vineri 21,05

TELEFON: 13-01-16.

R e p u b lic a - M e x i c a n u l . S U A . p r e m i e r ă ( 1 3 ; 1 5 . 3 0 ; 1 8 ;2 0 . 3 0 ) ; v i n e r i , s î m b â t â , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 ; 2 8 - 3 1 m a i - M a t r lx , S U A - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 * Victoria - S e m n d e v ia ţă , S U A ( 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ) * A rta-Eurim ages - F i e c o p i l u l b in e c u v în t a t , S U A , p r e m i e r ă ( v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă : 1 1 ; 1 3 ; 1 5 ; 1 8 ; 2 0 , 3 0 ; l u n i , m a r ţ i - 1 1 ; 1 3 ; 1 8 , 3 0 ; 2 0 , 3 0 ; m i e r c u r i , j o i : 1 1 ; 1 3 ; 1 8 ; 2 0 , 3 0 ) ; 2 8 - 2 9 m a i : I o n - b l e s t e m u l p ă m în t u lu i , b l e s t e m u l Iu b irii, R o m â n i a ( 1 5 ) ; 3 0 - 3 1 m a i : F ra ţii J d e r i . R o m â n i a ( 1 5 ) * Favorit - B ă l , c a r e m i- a ţ i ş u t i t m a ş i n a ? , S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * Mărăşti - Z iu a a 6-a, S U A ( 1 2 , 4 5 ; 1 5 ; 1 7 , 1 5 ; 1 9 , 3 0 )

T U R D A - F o x - 1 0 2d a lm a ţ i e n i . S U A ( 1 3 ) ; D i s p a r i î n 6 0 d e s e c u n d e , S U A ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2

D E J - Arta - S c a r y M o v ie , S U I A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e la o r a 2 2

G H ERLA - P acea - R e g u la j o c u l u i , S U A ( v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă : 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ş is p e c t a c o l e c u t a r i f r e d u s d e la o r a 2 1 ; l u n i , m a r ţ i , m i e r c u r i : 1 7 ; 1 9 ) - j o i î n c h i s .

RezsnrSrl prin telefon sau la sadfuf Urmai: E X IM T U R , slr. A. Şaguna 34-36

Tel/Fax 064-433569,193442 E X IM T U R , str. Napoca 24 ;Tal/Fax 064-198755.199293 î

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CYNARA” , Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serv ic iu pre lungit:

Farmacia "IN TERPH A RM ", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATfSFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmada ’Remediumfarm", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31.

tetefon 19-46-06, orar 20-8.

T E L E 7 a b c I " 7 IL A ; ş '

In OM II III r IMi O»» SMSIS

Astăzi, de la ora 22,15: VITRINA

cu Tavi Gruian

Citiţi zilnicADEVĂRULde

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sala de lectură (str, M. Kogâlniccanu nr. 7, tel.

,430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr,Ţ8, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri.9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vinpri: 11,00 - 18,00:

' Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. T8, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45; marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cei Marenr. 1 este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (stradă l.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

P O L IC L IN IC A FA R Ă P LA TĂ " F A M IL IA S F iN T Ă "

• 28 - 31 mai •Medlclnâ generali Or. I. Boilâ • 28 (10-12). 30 (11.30- 12.30). dr. V. Bodo - 30 (15-17). dr. R. Cotârlâ • 30 . (10-12), dr. M. Eşanu • 29 (12-13). dr. M. Man - 29 (14-16). dr. D. Oltean - 31 (9-11). dr. AF. Oros - 31 (14-18). dr. D. Platon • 28 (9-11). 31 (16-18). dr. L. Raşa - 28 (15-17). dr. I. Riza - 29 (15-16), dr. M. Suciu - 31 (10-12). dr. C. Tonea • 29 (9-11), dr. A. Varga - 28 (9-11). dr. C. Vlaicu * 28 (11-13); Homeopatie. Dr. I . Barbâalbâ - 30 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea - 31 (17-18). dr. t. Ivanduc- 28.30 (14-15). dr. I. Paţiu - 30 (11,30-13). dr. T. Popescu - 30 (9-11), dr. N. Prişcâ - 30 (16-18), dr.Gh. Uza - 28 (10-12); Interne. Dr. D. Pârv - 28 (15- 17). dr. Gh. Râduiescu - 29 (9-11). dr. Cs. Szakacs- 30 (14-16); Ginecologie. Dr. Al-Refai Moh'd - 28 (15-17), dr. D. Gherman - 31 (15-17), dr. C. Fodor - 29,31 (10-12), dr. D. Spingean - 31 (17-18); Chirurgie.Or. D. Chinlâ - 31 (17-17.45), dr. P. Pitea • 31 (9-11), dr. M. Simu - 30 (11-13), dr. I. Szabo - 31 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Frilea • 30 (11-13), dr. R. Milea - 29 (14-15); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 30 (15-17); Endocrinologie. Prof. dr. I. Duncea - 31 (17-18). dr.E. Popescu • 30 (9-11); Psihologie. Dr. I . Boilâ • 29 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleagă - 29 (9-11); Toxicologie c lin ic i Dr. C.D. Ursu • 29 (12-13); O.R.L.Dr. S. Bitlan • 30 (14-16). dr. E. Plâian - 31 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 28 (12-13), dr. I. Ghilean- 30 (14-15), dr. D. Ursu - 31 (12-13); Pneumo- fllziologle. Dr. M. Man • 29 (14-16); Balneologie. Dr.C. 8ecea - 29 (9-10), dr. C. Zotla - 28 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcoţ • 31 (16-18); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 28,31 (12-13); Urologie. Dr.Z. Popa - 28,31 (12-13); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo •28,29,30,31 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, intre orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică ş i reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bazâ de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr, 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, lâ secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

( ® te le s p e c ta to r ®Joi, 31 mai

4 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u ( d i v . / r ) ; 5 , 3 0 M a r i a E m i l i a ( s / r ) .

7 , 0 0 T e l e m a t i n a l ; 9 , 0 0 R e c u r s l a m o r a l ă ( r ) ;

‘ " “ “ “ 1 0 , 0 0 P a s i u n i ( s / r ) ;1 0 , 4 5 T V R C l u j ; 1 0 , 5 0 T V R l a ş i ; 1 2 , 5 5 T V R T i m i ş o a r a ; 1 4 , 0 0 J u r n a l u l d e p r î n z ; 1 4 , 1 5 I n f o m a n i a . C o m u n i c a ţ i i ; 1 4 , 3 0 D i s t r i c t u l ( s / r ) ; 1 5 , 2 0 A m p r e n t e ; 1 5 , 3 5 O r i c e e p o s i b i l ( s ) ; 1 6 , 0 0 C on vieţu iri (m a g az in p e n t r u a lte n a ţ i o n a l i t ă ţ i ) ; 1 7 , 3 0A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 7 , 3 5 M e d i c i n a p e n t r u t o ţ i ; 1 8 , 1 5 P a s i u n i ( s ) ; ' 1 9 , 0 0 E u , c e t ă ţ e a n u l ; 1 9 , 5 0 F a m i l i a . . . C o r e c t ! ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 4 0 S p o r t ; 2 0 , 4 5 S u b a c o p e r i r e ( s ) ; ' 2 1 , 4 5 R e f l e c ţ i i r u t i e r e ; 2 2 , 0 0 S c u r t p e d o i ;2 3 . 0 0 J u r n a l u l d e n o a p t e ; 2 3 , 1 5 S u s p e c ţ i i ( f . p . I t a l i a 2 0 0 0 , p . l l ) ;1 . 0 0 N o c t u r n a m e l o m a n u l u i .

t v r G 7 ,0 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s / r ) ; 7 , 5 0

P o f t ă b u n ă c u P e t r i ş o r ( r ) ; 8 , 0 0 R ă ţ o i u l c e l u r î t ( d . a . ) ; 8 , 3 0 F e r m a ( r ) ; 9 , 3 0 F i l m a r t i s t i c ;1 1 , 0 5 D i n g o a n a t r e n u l u i ( r ) ;1 1 , 3 0 Ş t i r i ; 1 1 , 3 5 T a t ă , a m î n c u r c a t - o ! ( s / r ) ; 1 2 , 0 0 î n m i j l o c u l f u r t u n i i ( s / r ) ; 1 2 , 5 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s ) ; 1 3 , 4 0 T r i b u n a p a r t i d e l o r p a r l a m e n t a r e ; 1 4 , 1 0 D e s e n e a n i m a t e ; 1 5 , 3 0 Ş t i r i ; - 1 5 , 3 5 T r u p a D P 2 ; 1 7 , 0 0 P o f t ă b u n ă c u P e t r i ş o r ; 1 7 , 1 0 A u t o g r a f m u z i c a l ; 1 7 , 3 0 E d r e p t u l t ă u ! ; 1 8 , 0 0 T a t ă , a m î n c u r c a t - o ! ( s ) ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ; 1 8 , 5 0 L a d y , L a d y ( d . a . ) ;1 9 , 1 5 T o ţ i , î m p r e u n ă ; 2 0 , 0 0 O n l i n e ( r ) ; 2 0 , 3 0 O r a a d e v ă r u l u i ;2 2 . 0 0 Ş t i r i ; 2 2 , 0 5 I n t e g r a l e ;2 3 . 0 0 C a p t i v î n v i i t o r ( s ) ; 2 3 , 3 0 C o n c e r t ; 0 , 2 5 Ş t i r i b a n c a r e ş i b u r s i e r e ; 0 , 3 0 T V M M e s a g e r .

7 , 0 0 O b s e r v a t o r ; a n t * * f r , 8 , 0 0 ‘ N e a ţ a ; 1 1 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ; 1 2 , 0 0 E l e n a , v i a ţ a m e a ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ; 1 3 , 1 5 C a s c a d o r i i d e l a H o l l y w o o d ( d o ) ; 1 4 , 0 0 D u b l ă p e r s o n a l i t a t e ( f / r ) ; 1 6 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i ; 1 7 , 2 0 M a r i a E m i l i a ( s ) ; •1 9 . 0 0 O b s e r v a t o r ; 1 9 , 4 5 S p o r t ; 1 9 , 5 0 B r i g a d a m o b i l ă ; 2 0 , 2 0 D i n d r a g o s t e ( d i v . ) ; 2 2 , 0 0 M a r i u s T u c ă S h o w ; 2 3 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u c u M i r c e a B a d e a ( d i v . ) ; 0 , 3 0 I n t r i g i î n P a r a d i s ( s ) ; 1 , 3 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; 2 , 3 0 N a v a r r o ( s ) ;

7 , 0 0 B u n ăm ' j V J a a d i m i n e a ţ a ; 8 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 9 , 0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s / r ) ; 1 0 , 0 0 M a r i l e p r o c e s e ş i c r i m e ( s ) ; 1 1 , 0 0 B l a c k H a r b o u r ( s / r ) ; 1 1 , 4 5 S p i r i t d e e c h i p ă ( s ) ;1 2 , 1 5 M i c u ţ a S u e ( f / r ) ; 1 4 , 1 5 I u b i r e n e a ş t e p t a t ă ( f / r ) ; 1 6 , 0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s ) ; 1 7 , 0 0 . Ş t i r i l e P r o T V / V r e m e a ; 1 7 , 4 5 T e o ; 1 9 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 0 , 0 0 P r a d ă d i f i c i l ă ( f ; S U A ’ 8 9 ) ; 2 1 , 5 5 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 2 , 0 0 R O K E N O ( j o c ) ; 2 2 , 0 5 . C h e s t i u n e a z i l e i c u F l o r i n C ă l i n e s c u ; 2 3 , 4 5 Ş t i r i l e p r o T V / P r o f i t ; 0 , 0 0 Z e r o ; 0 , 1 5 B i n e ş i r ă u ( s ) ; 1 , 0 0 B l a c k H a r b o u r ( s ) ; 1 , 4 5 J e s s e ( s ) ; 2 , 1 5 C o u n t d o w n ( f . S U A / J a p o n i a 1 9 9 6 ) .

T . Ţ , , , ? 7 , 0 0 M a l c o l m ş ip X i U J - i E d d i e ( s / r ) ; 7 , 3 0 P o z ă l a m i n u t ( s / r ) ; 8 , 0 0 P r i m a M i x ;1 3 . 3 0 C r e a t u r i s ă l b a t i c e ( d o / r ) ;1 4 . 3 0 C r o n i c a c î r c o t a ş i l o r ( r ) ;1 5 . 3 0 C a v a l e r u l r ă t ă c i t o r ( s ) ;1 6 . 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s ) ;1 7 . 0 0 P o z ă l a m i n u t ( s ) ; 1 7 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s - ş t i r i l e s e r i i ; 1 9 , 0 0 î n c ă u t a r e a d r e p t ă ţ i i ( s ) ; 2 0 , 0 0 C o p i i i s p u n l u c r u r i t r ă s n i t e ;2 1 . 0 0 P r o g r a m s p e c i a l ; 2 1 , 4 5 O b i e c t i v ; 2 2 , 4 5 F o c u s P l u s - ş t i r i l e n o p ţ i i ; 2 3 , 1 5 C a v a l e r u l r ă t ă c i t o r ( s / r ) ; 0 , 0 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 0 , 3 0 F o c u s P l u s ( r ) .

" 7 /l/d e .

Dispensarul Policlinic cu Plată §

3instituţie cu vechi §

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

7 , 0 0 M u z i c ă ; 8 , 0 0 z a t o o s a n d w i c h ş i F e t z -

e m i s i u n e m a t i n a l ă ; 1 0 , 0 0 L a o r d i n e a z i l e i ( r ) ; 1 0 , 5 9T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 1 , 0 0 M u z i c ă ; 1 2 , 0 0 R e p o r t e r T e l e 7 ( r ) ; 1 3 , 0 0 M u z i c ă ; 1 5 , 0 0 D o c u m e n t a r ; 1 6 , 0 0 D ’ a l e l u i C ă t ă l i n ; 1 8 , 0 0 G e r m a n i a a s t ă z i ( d o ) ; 1 8 ,3 0 A s s h o w ; 1 9 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; . 1 9 , 3 0 L a o r d i n e a z i l e i ; 2 0 , 3 0 M u z i c ă ;2 1 . 0 0 T e l e j u r n a l ; 2 1 , 3 0 L o t o ; P a r i u T r i o ; 2 1 , 4 5 C a l e i d o s c o p u l a r t e l o r ( d o ) ; 2 2 , 1 5 M u z i c ă ; 2 2 , 3 0 T e l e m e d i c i n a ; 2 3 , 3 0 D ’ a l e l u i C ă t ă l i n ( r ) ; 1 , 3 0 L o t o , J o k e r , P a r i u T r i o ; 1 , 4 5 M u z i c ă .

7 ' 0 0 T e | e s h o p - p i n g ; 7 4 5 R e |u ă l - i ;

1 6 . 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; 1 6 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ; 1 7 , 0 0 T e r r a n o s ţ r a ( s ) ; 1 7 , 5 5 A c a s ă l a b u n i c a - r e ţ e t a c u l i n a r ă a z i l e i ;1 8 1 , 0 5 F e m e i î n ş e l a t e ( s ) ; 1 9 , 0 0 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ; - 2 0 , 4 0 D e 3 x f e m e i e ;2 1 , 3 0 B e t t y c e a u r î t ă ( s ) ; 2 2 , 3 0 S e d u c ţ i e ( s ) ; 2 3 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) .

EtpOAX^Q^A 1 8 , 0 0 - 1 9 , 0 0 M a g i a c k tN A P p ^ p e |jC u i e i - r e a l i z a t o r D a n D u m a ; 1 9 , 0 0 - 1 9 , 1 5S p o t u r i & d o c u m e n t a r e ; 1 9 , 3 0 -2 0 . 0 0 M i c r o f o n u l s i n d i c a t e l o r - r e a l i z a t o r M i r c e a G i u r g i u .

Redacţia nu îşi aswnd responsa-bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte)' Programări zQslc h teL: 430.028

ORAR Luni • Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-15

Pentru studenţi;-pensionari, şomerii reducere z O V i^ ^

Oferă publicului larg, de luni pma simbătă, intre orele 10-20:

- fitness asistat de instructor specializatj; - aparatură complexă de.: ; body-buildirig şi recuperare

- masaj şi kinetoterapie ' : - aplicaţii de parafină ’ s a u n ă ; : f/v:;-., b - "

- hid'oterapie în bazin încălzit- aerobe .- recuperare medicalăTotul sub strictă supraveghere şi

control medical.Acces individual sau pe bază de

abonament.Informaţii şi programări:094-578429; 184176.

I5 f» l 2 f«-M aCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ-NAROCA, str.PROF CiORTEA nr.p

(cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN L A Z Ă R(G ineco log ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 33- 1 8 M

Dr. V A L E N T IN P O P E S C U ( C h ir u r g ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 * ° - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

D r . D A N - S O R I N P O P E S C U(Urologje)

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 " ° -2 0 V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în t im p u l o r e lo r d e f u n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i

MEDIPRAXCentru medical

Prof. Dr. HUŢANU Io a n Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE;MALFORMAŢIIC O N G E N I T A L E ;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

uisoiutoru, ir; sîsM te Mimul CLUJstă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864._______

Joi, 31 mai06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30; Meteo

f * n - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 P rim ul sa lu t-Ş te fa n raoio Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 R evista p re se i locale, 07:40 Revista p re se i centrale, 07:50, 08,50 Horoscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri p e scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea): 10:00-14:00 M esaj FM - Tiberiu Crişan (10:00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi’ -trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 13:00 Ştiri + Meteo): 14:00 - 16:00 C aleidoscop C D -cu Tudor Runcanu (13:00 Ştiri+ M eteo, 15:00 Ştiri, 15:20 C e mai crede lum ea (r.)); 16:00 -18:00 Conspiraţia- cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD S p o r t - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 Program inform ativ BBC); 21:00 Ştiri.

— : Joi, 31 mai( ( “T ) ) ’ ŞTIR I : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00: BBC-06.00,

i 11.00., 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SU P ER MATINALrŞtirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de-vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SER V IC IU : 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri(10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.0QÎCALEIDOSCOP fm:13.20-Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00- Taxi music ( dedicaţii); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul noptii- Ucu Florea; 22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi TopanU N IP L U S PtttUti Jo i, 31 mai- . Program in fo rm a tiv BBC : 6,00-6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-

10.00 Uniplus d e dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i loca/e.10,00-14,00 Punct... şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21.00 Trei cea su ri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30- 6,00; Uniplus nocturn .

Joi, 31 mai( ( R A D IO C L U J ) ) 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

,v " actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Moşoiu. 8,00Emisiunea in limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Dan Moşo­iu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Ceas ui al unsprezecelea. Prezintă Ioana Bindea;12.00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Scurt p e doi. Noi spunem lucrurilor pe nume. Talk-show cu Dinu Criste; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Horea; 18,30 Supersound - rock&heavy metal, redactor Cristian Zoicaş; 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30 Pe scena istoriei - redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Povesfe religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 inchiderea programului.

Joi, 31 mai6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 -RADIO RENAŞTEREA

91,2 MHz FM 10,05 Ştiri Maria Aluas; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. Realizator:

Cătălin Palimaru; 10,40 - 11,00 Cântări bisericeşti; 11,00 - 11,30 Pagini de literatură. Realizator. Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 - 12,00 Arhiva de folclor. Realizator:Vasile Tomoiagă; 12,00 - 13,00 Cele mai frumoase pagini ale Ortodoxiei (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluas; 13.05 ~_1ţh0£_

Magazin. Realizator: Vasile Tomoiaga; 13,05 - 13,10 Prezentarea programului: 13,10- 14,00 Concertul amiezii; 14,00 -15,00 Doar pentru azi — emisiune realizată în colaborare cu Clinica Sf. Pantelimon. Tema: Dependenţa de alcool, cauze, efecte, soluţii; 15,00 - 16,00 Program religios. Realizator: Cătălin Pălimaru; 16,10-17,00 Muzică bisericească şi inserturi din emisiunile Sf. Părinţi; 17,00 - 18,00 Parohiile Clujului. Realizator: Maria Aluas; 18,00 - 19,00 Vecernia Tn direct din catedrala arh iepiscopală; 19,00 - 20,00 Cadre ale gândirii populare. Realizator:Vasile Tomoiagă; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: Pr. prof. Ioan Chirilă; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. ■Realizator:Elena Magher; 21,00 - 22,30 Universitaria. Realizator: Alex Truşcă; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

RADIO FIR 96,2 FM DEJ um/, D RTloo- 10 .00,realizator Sorin Suciu, horoscop, sport, power- play, reteta zilei, ştiri, muzica: FIRU’N ZECE PA ISPE, 10.00 - 14.00, realizator Marcel Pop, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FMI ZI 14 00 - 18.00, realizator Florin Grosu, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; F IRUL ROŞU, 17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale în direct; JU RN ALUL BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; ŞT IR ILE RADIO F IR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30, cu Mana Antohi; ŞTIR I SPORTIVE, 16.45, cu Robert Kosa; BILANŢ 2000, 19.00 - 19.30, emisiune religioasa, realizator dr. Radu Pop; GENERAŢIA ROCK, 20.00 - 23.00, muzica rock, heavy metal, thrash, death, black, clasamente, noutati, realizatori Tiberiu Vadean si Monica Suian.

HANAN ASHRAWI:

“RAPORTUL IUITCHELL ARE HUITE LACUNE, DAR tN ESENŢĂ ESTE POZITIV'

"C O R R IE R E D ELLA S E R A "

“Nu există nici o posibilitate de a purta negocieri politice cu actualul guvern israelian, în vederea detensionării situaţiei. Nu putem face decît să încercăm să unim forţele păcii din ambele. tabere şi să luptăm împreună împotriva politicii lui Ariei Sharon”. In acest fel a comentat noile demersuri ale Administraţiei SUA privind conflictul din Orientul Mijlociu, dna Hanan Ashrawi, reprezentant autorizat al palestinienilor din Cisiordania şi Fîşia Gaza şi mult timp purtător de cuvînt al preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Yasser Arafat. Deşi pesimistă, depune eforturi neobosite în vederea dialogului de pace.

întrebare: în lumina publicării raportului Mitcheli, credeţi că va fi posibilă o întrevedere apropiată între preşedintele ANP Yasser Arafat şi secretarul de stat al SUA Colin Powell?

Răspuns: Da, acţionăm în acest sens şi apreciez că un summit de acest fel ar putea avea loc curînd în Europa. Totuşi, este regretabil că preşedintele George W. Bush a refuzat să se întîlnească cu Yasser Arafat. Este un semnal negativ, care arată că noua Administraţie americană se lasă prea mult condiţionată de Israel,

î: Cum apreciaţi raportul Mitcheli?R: Are multe lacune, dar noi palestinienii îl

apreciem, în esenţă, drept pozitiv. Acum însă este necesar ca el să fie respectat şi să nu rămînă una dintre nenumăratele declaraţii inutile.

î: Credeţi că este posibil un dialog de pace cu Ariei Sharon?

R: Sub nici o formă. Guvernul său este instigator la război,, rasist, orbit în militarismul lui iraţional şi provocator. Singura cale rămasă este aceea de a încerca să reluăm dialogul cu stînga pafcifistă israeliană şi de a conlucra pentru a nu permite ca măsurile iraţionale decise de Ariei. Sharon să arunce întreaga regiune într-un haos din care să nu se mai poată ieşi. Este suficient să vezi cum prezintă presa israeliană ideea care circulă în anturajul lui Ariei Sharon privind posibilitatea eliminării lui Yasser Arafat. Dacă ar fi adevărat, ar fi încă o dovadă că acest guvern este total iraţional şi orbit şi câ nu îi înţelege deloc pe palestinieni şi nici istoria lor.

î: Care este opinia dvs despre ministrul israelian de Externe, laburistul Shimon Peres, care a fost, totuşi, unul dintre marii artizani ai procesului de pace?

R: Shimon Peres nu mai este un partener. A acceptat să devină purtătorul de cuvînt al acestui guvern rasist care încearcă să îi anihileze pe palestinieni şi aspiraţiile lor, prin forţă.

î: După recentul atentat sinucigaş din Netanya, fundamentaliştii islamişti din gruparea Hamas au anunţat că alţi 250 de tineri “ kamikaze” sînt pregătiţi să devină “ martiri” numai pentru a comite noi masacre în locuri publice din Israel. Nu credeţi că ar trebui să fie împiedicaţi să fadă acest lucru?

R: Unica modalitate de a-i opri este de a se pune capăt ocupaţiei israeliene şi extinderii coloniilor evreieşti din Cisiordania şi Fîşia Gaza. ' Eu sînt împotriva masacrelor care vizează civili, fie ei evrei sau arabi. Dar Ariei Sharon nu face nimic pentru a le evita, dimpotrivă, escaladarea militară a conflictului decisă de el le facilitează.

î: Vă referiţi la utilizarea avioanelor militare F-16 împotriva unor obiective din Cisiordania şi Fîşia Gaza?

R: Aceasta a fost o iniţiativă iraţională. Ne reîntoarcem la purificarea etnică din perioada creării statului Israel, în 1948. Ce vrea Sharon, un genocid? Este imperios ca SUA şi comunitatea internaţională să îl constrîngă pe Sharon să plătească pentru acţiunile sale.

n l kV «-1

L E M O N D E '

După şapte luni de la debutul Intifadei, voci discordante se ridică în tabăra palestiniană, care face tot mai mult impresia că este divizată în legătură cu alegerea formelor de rezistenţă ce trebuie adoptate. Apelul lansat la 28 aprilie de către preşedintele Yasser Arafat de a “înceta tirurile” cu mortiere împotriva coloniilor evreieşti a nemulţumit “baza” propriului partid, al lui Yassrr Arafat, Mişcarea Fatah. Decizia respectivă pare să'fi accentuat clivajul existent, pe de o parte, între adepţii continuării unei Intifada “militarizate” şi, pe de altă parte, Autoritatea palestiniană, care preferă să lase să alterneze etapele unei violenţe, pe care practic nu o controlează, cu momente de dezescaladare propice acţiunilor diplomatice.. Dar, Yasser Arafat dispune de o marjă redusă: dacă pare că cedează presiunilor conjugate ale israelienilor şi americanilor, atunci este acuzat imediat de compromis de către oamenii din propria sa tabără. Mai mult câ oricînd şi într-un moment în care Intifada ajunge în mod cert la un

punct de cotitură, preşedintele palestinian se găseşte într-o situaţie dificilă. “Eu nu pot. împiedica .poporul meu să se revolte atunci cînd îşi îngroapă morţii” , remarca el recent. “Noi îl respectăm pe Yasser Arafat, dar ne opunem în mod formal acestei decizii, Este o măsură stranie pe care noi nu o admitem” .' Cel care a rostit aceste cuvinte şi care refuză să- şi spună numele se prezintă drept “ unul din cei cinci conducători “ ai Comitetelor populare de rezistenţă. înfiinţate la începutul Intifadei, aceste comitete reprezentau braţul înarmat al Fatah, în Gaza şi în Cisiordania. Ele sînt cele care organizează acţiunile militare ale uriei revolte care s-au tansformat în luptă armată împotriva israelienilor.

Oficialităţile Autorităţii palestiniene ar dori să poată restabili calmul atunci cînd doresc ele, ştiind în acelaşi timp că nu mai pot controla o mişcare care le scapă pe plan local. “ Sîntem pentru continuarea unei Intifade populare, dar nu pentm o Intifadă militarizată”, a afirmat o oficialitate a Autorităţii palestiniene. în opinia sa, a lăsa rezistenţa să se transforme în conflict armat înseamnă a “ face jocul israelienilor” . Şapte luni de luptă, bombardamente, privaţiuni, de creştere a

şomajului încep de altfel să lase urme. “ Există un sentiment general de deziluzie” a afirmat Haidar Abdel Chafi, vechi adversar al lui Yasser Arafat, care a condus, în 1991, delegaţia palestiniană'la Conferinţa de pace de la Madrid. El este de acord cu Yasser Arafat în privinţa “diminuării nivelului violenţei” , dar nu este de acord cu strategia' sa, criticîndu-1 că “ a lăsat lucrurile sâ evolueze de la sine şi apoi, pe neaşteptate, spune:"Opriţi-vă! Este o nebunie". Fiul său, Salah Chafi, om de afaceri, apreciază, la rîndul său, că militarizarea Intifadei a făcut să i se piardă “imaginea unui David care luptă cu Goliat” . “Pe neaşteptate, caracterul ei popular a dispărut. Cred că dezacordurile se vor adînci între radicali şi pragmatici. în general, oamenii constată că unii conducători s-au îmbogăţit după instaurarea Autorităţii palestiniene, în timp ce marea majoritate a populaţiei îşi pierde copiii şi bunurile” . Acest sentiment este împărtăşit de numeroşi militanţi din cadrul Fatah. Apelul preşedintelui Arafat nu a avut de altfel un ecou prea mare.

Tirurile continuă.

A V I 4 luni** câte 30 de minute gratuite pentru convorbiri în reţea, la toate ■ţA li?- J abonamentele CONNEX. 1

N o u l t e le f o n E r ic s s o n A 2 6 2 8 s c o m p a t ib i l W A P c u d o a r 8 5 0 .0 0 0 le i* * * !

E R I C S S O N $ '

N o u l a b o n a m e n t p ro m o ţ io n a l C O N N E X cu d o a r 5 $ pe lună.

C O N N E X C E N T , s in g u ru l a b o n a m e n t cu I c e n t pe m in u t în w e e k e n d **** .

|-0i s r

T a x a re la se cu n d ă ***** p e n tru to a tea b o n a m e n te le C O N N E X .

în magazinele CONNEX şi la distribuitorii autorizaţi te aşteaptă şi o ofertă specială pentru cartelele reîncărcabile KAMARAD şi CONNEX GO!

CONNEK'V i i t o r u l S u n ă B i n e

3»mO£-23 232 *î L ţ£ 3. V C U» ( . >■ e£ 85 =e ~ c

£? f iEff- b S

-5 « £ o x - § S -îf

S 's iî a | s iT Î$ 8o 3 -s v

to o- ®-s

ă f |“ x • j-o -a. Jr 3C = 8 E^ --- LA T

(P.P. 0144)

« 4 î • f ţ k '' / * V * " / ■ V ' ’ 1946 - R o m â n i a ş i N o r v e g i a

V / \ I U ar putea fi h I f i 1 \ r f \ a u r e s t a b i l i t r e la ţ i iL reclama dumneavoastră J \ J j [ ‘ ( .(J J I M J ^ ] - d i p l o m a b c e l a nivel de| l e g a ţ i e .

a c t u a l it a t e a c u ltu r a lăDoctori Honoris Causa

Evenim ent academic, la cel mai înalt nivel, m îine, l iun ie, cînd vor fi decernate titlu ri de Doctor Honoris Cauşa al U n ive rs ită ţii “ Babeş- "Bolyai” unor personalităţi ale cu lturii şi ştiinţei europene: la ora 9* prof. d r . H a n s P eter T ro m m s d o rf , de la Universitatea Grenoble (Franţa), propunere a Facultăţii de Fizică; I.P .S . Bartolom eu A nania, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei V adulu i, Feleacului şi C lu ju lu i, propunere a Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi a Facultăţii de Litere - la ora 1 1 ; în cursul după-amiezii, la ora 17: prof. dr. W ic h a rd W o yke , de la Westfalische Wilhelms- Universităt Miinster (Germania), propunere a Facultăţii de Studii Europene. Ceremoniile vor avea loc în Aula Magna a Universităţii.

Expoziţie de deseneCentrul Cultural SINDAN din Cluj-Napoca invită

publicul la vernisajul expoziţiei de desen a artistului A d rian Ghenie, care va avea loc astăzi, 31 m ai, ora 17, Ja Galeria Centrului din str. Iuliu Maniu nr. 6/10. Expoziţia va fi deschisă în perioada 31 mai - 7 iunie a.c., de luni pină vineri între orele 9-17.

Concertele Academiei de MuzicăI • A stăzi, 31 m ai, Ia ora 18, în Studioul de concerte, re c ita l de c o m p o z iţ ie al studenţilor: C ip r ia n Pop, T u d o r F e r a r u şi Ş erb an M arcu, dc la clasa acad. prof. univ. dr. Comei ŢĂ RA N U . în program: muzică electronică, lucrări corale, camerale şi vocal-instrumcntale.

• M îin e, 1 iu n ie, la ora 18, în Studioul dc concerte, Co ncert coral prezentat dc A nsam b lurile corale ale an ilo r I- I I şi III-1 V ale Facultăţii Teoretice, clasa Icct. univ. Ciprian Para. Vor dirija: L ia n a Oltean - anul II, M ihaela G o jc - anul III, clasa dc Dirijat Cor Academ ic a prof. univ. Florentin M ihăcscu. în program: Bartolucci, Bartok, Constantincscu; Encscu, Faure, Schubcrt; solistă: Vcronica Ungurcanu; la pian: asist. univ. Adela Biliari, C rist in a M o rait - anul IV , clasa prof. dc acompaniament conf. univ. Gcorgeta Anghcl; Feren czi A ndrea - anul II orgă, clasa lect. univ. Maria Abnidan.

• Tot m îine, 1 iunie, de la o ra 15 şi sîm bătă, 2 iunie, dc la aceeaşi oră, în Sala J.S . Bach (44), recital- exam en dc m u z ic ă de ca m e ră , cu participarea studenţilor dc la clasa prof. univ. dr. Ferdinand Weiss. îşi dau concursul pianiştii: Lâszlo ffy R e k a (anul V), Santha H uba (anul V ), M ihaela M ureşan (anul IV ), L o k o d i Noem i (anul III), E rd o s P a u l (anul III), B alasko B alâzs (anul III), H orea H aplea (anul II), O lga C lean ch in a (anul II), Sonia Stănescu (anul I), K o s a F e re n c z (anul 1), K o cs is K a r o la (anul I); violoniştii: Peter Bela (anul III), Rem us G ra m a (anul II), M ih a i Sp in (anul I), Nagy C o rn e lia (anul I), R am o n a T e lc ian (anul I), T am âs M elinda (anul I); vio liştii: Io ana Petrache (anul II), Szilveszter Eszter (anul II); violoncelist: C laud ia M ătieş (anul II). Vor fi interpretate piese de Bach, Mozart, Beethoven, Schubert, Schumann, Dvorak, Bartok, Enescu.

• Clasa prof. univ. Alexandru Fărcaş şi asist. univ. Gheorghe Mogoşan va prezenta sîm bătă, 2 iunie a.c., la ora 17, un recita l de canto; la pian: conf. univ. Valentin Gora. Recitalul va avea loc în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “ Gh. Dima” ..

Concert 100% MetalDin ce în ce mai rar, melomanii-rockeri găsesc în

oraşul nostru concerte “adevărate” . Amatorii de muzică heavy metal vor avea parte însă de o surpriză plăcută luni, 4 iunie, începînd cu ora 21, cînd trupele Voices o f Silence, Psycho Symphony şi T A IN E vor susţine un superconcert în discoteca studenţească Bianco&Nero. Organizatorii promit un concert 100% metal, pe gustul tinerilor amatori ai decibelilor de înaltă “ tensiune” .

Florin GHIOCA

R ubrică realizată d e M. BOCU

JERTFA PENTRU CREDINŢĂ Ş l NEAMAvem în faţă un roman anchetă, monografie, carte document

alcătuită din noţaţii ori mărturii ale autoarei, Mia P ădurean, şi ale unor oameni care l-au cunoscut pe Episcopul Ioan SUCIU, fie ei clerici sau profesori, din ţară şi de peste hotare; sînt gîndurile lor despre viaţa, fapta bună şi creaţia în plan' spiritual a unuia dintre martirii şi mărturisitorii credinţei greco- catolice, Episcopul Ioan SUCIU (1907 - 1953). De altfel, discipolii săi, dintre care mulţi s-au dus la întîlnirea din Ceruri, ■

’au lăsat rînduri înflăcărate despre cel care le-a servit drept exemplu prin vorbele şi poveţele sale. “Preasfîntul părinte Nelucu este icoana Blajului contemporan. în amurg, cuvintele sale cu putere magnifică se împletesc cu glasul clopotelor de la catedrala în care a predicat adevărul, fără teama că mîine va fi pus în lanţuri” - scria Mia Pădurean la finele cărţii, cerînd binecuvîntare pentru Biserică şi fiii ei.

îi i

I-

M I A P A D U B E A N

S P I N I $1 A U R E O L ĂV ia ţa ep iscopu lu i m a r t i r IO A N SU C IU

tu

rz

P '- VH si -V f . ,K ,

. *** - - *«• , .ţ ; 1 •> M

*v' ft A ‘j i M v S:- U P j

L - f a : * . ' f !

Editura NAPOCA ST Alt

mEpiscopul I„>

Ioan Suciu I

m m:

- Y

&

M m

Jîţ*

■ m ă

S P IN I Ş I A U R E O L A . V ia ţa episcopului m artir IO A N S U C IU de M ia Pădurean (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001): romanul, pentm că, în ceîe din urmă, este un roman, se citeşte cu plăcere, mai ales că, în parte, este alcătuit din scrieri ale episcopului însuşi: scrisori, amintiri din vremea petrecută la Oradea, pagini de istorie, multe inedite; pagini despre zilele luminoase şi de glorie ale Blajului, cînd şcolile sale înalte dădeauintelectualitatea de frunte a ţării; dar şi pagini despre anii cei mai întunecaţi ai unui popor întreg; despre suferinţa nemăsurată, sufletească şi trupească, a martirilor Bisericii Române Unite. Bibliografia bogată şi un 'Vast material foto- documentar completează cartea pe care M ia P ăd u rean o dăruieşte cititorilor, mai ales ceîor tineri, care n-au auzit sau ştiu

prea puţin despre cel supranumit “ episcopul tineretului” , tineret în a cărui vigoare şi inteligenţă a cre­zut cu ardoare, dăruindu-i cea mai consistentă şi mai fructuoasă parte a vieţii. O carte scrisă, aşadar, cu drag şi cu har: o închinare celui care a trăit şi a murit ca un sfînt. “ M o rm în tu l d in cim itirul Săracilor (ae la Sighet - n.n.), de pe m alul Izei, a fost nivelat pentru a nu i se mai cunoaşte locul. Cu adevărat a fost «Om trimis de Ia Dumnezeu şi numele Iui era Ioan»” .

Aşa după cum am mai anunţat, lansarea cărţii va avea loc astăzi, 31 mai a.c., la ora 13, în Sala “ 1. Muşlea” .a Bibliotecii1 Centrale Universitare “Lucian Blaga” .

B i l a n ţ u l l u n i i m a i

S-a mai încheiat o lună a florilor şi miresmelor, ne-am delectat iarăşi în minunea, repetată an de an, a reînvierii florilor, care nu dau greş în alegerea culorilor şi a parfumurilor. Dacă ne bucură tulipele şi bujorii, iasomia şi lăcrămioarele, liliacul şi trandafirii, îngenunchem cu evlavie în faţa florilor sîngerii, pentru care s-au deschis uşile raiului: Martirii secolului XX, care şi-au încheiat stagiul în timp şi au primit cununa veşniciei fericite.

Primul, într-o zi de 10 mai, anul 1950, în vîrstă de 51 ani, episcopul greco-catolic al Bucureştilor, dr. Vasile Aftenie, martirizat în sensul propriu a l«

’cuvîntului. Cu un monosilab: da, şi-ar fi salvat zilele, dar el n-a avut “nici credinţă, nici conştiinţă de vînzare”. în 1963,

. la 9 mai, episcopul destinat a fi mitropolit, dr. Alexandru Rusu, la venerabila vîrstă de 79 ani (ar mai fi avut de ispăşit încă 19 ani, conform sentinţei...). Iar la 28 mai 1970, episcopul de sfîntă amintire al Eparhiei noastre de Cluj - Gherla, dr. Iuliu Hossu, în al 22-lea an al

detenţiei şi al 85-lea al vieţii.Providenţa a rînduit ca tot.în

luna mai, în anul 1999 (7-9 mai) Sfîntul Părinte Ioan Paul II să' ne cerceteze acasă la noi, în România. Vizita nu a avut dimensiunile geografice pe care le doream, decît simbolic. Închinîndu-se la mormintele Episcopilor Martirii aflătoare în cimitirul catolic Belu, s-a închinat în faţa tuturor Martirilor, cunoscuţi sau anonimi. Şi cînd a celebrat liturghia greco-catolică în catedrala romano-catolică, a • Scut-o cu gîndul la catedrala Blajului; iar cea celebrată sub cerul liber, a Scut-o cu gîndul la toate bisericile noastre, chiar dacă încă nu ne-au fost restituite. Şi îmbrăţişarea Cardinalului dr. Alexandru Todea, răstignit acum pe patul suferinţelor, martor şi părtaş al zilelor eroice, a avut valoarea unei icoane. Şi strigătul spontan şi unanim al mulţimilor: “unitate.” ...

în luna mai a anului 2000 s-a reluat la Roma, în cadrul solemn al Jubileului, omagierea Bisericii Martire; două importante acţiuni chiar în 7 şi

9 mai, ca în anul precedent. La 7 mai, la Coloseu, unde atîţia creştini au fost martirizaţi în primele secole, a fost cinstit, ca “reprezentant” al mucenicilor români, episcopul dr. Ioan Suciu. “Vlădica cel tînăr”, dar neînfricat; iar la 9 mai, toţi episcopii greco-catolici români au. concelebrat, la altarul Confesiunii din Bazilica San Pietro,' Sf. Liturghie prezidată de Papa.

■ Ceremonia de la Coloseu, din 7 mai, are o semnificaţie arzătoare, asupra căreia s-a insistat în diferite ocazii; creştini aparţinînd tuturor confesiunilor; catoîici, ortodocşi, protestanţi, anglicani, ţe diferite meridiane şi paralele, aparţinînd tuturor raselor, au fost uniţi în mărturisirea lui Cristos cel mort pentru noi şi înviat a treia zi. Aşa cum în închisorile comuniste din România s-a trăit un ecumenism care ne dă curaj. Spiritul Rusaliilor să ne deschidă inimile şi să ne întărească!

Iar în 25-28 mai, anul acesta (să fie o simplă coincidenţă?), a vizitat Eparhia de Cluj - Gherla Nunţiul Papal în

- M ic h a e la B O C U

România, IPSS, Jean Claude Perisset, parcurgînd-o în lung şi lat, ca pe vremuri “Episcopul vizitaţiilor canonice”, Iuliu Hossu...

Şi pentru a fi la zi cu evenimentele lunii, tot la Roma, în 29 a.c., a fost prezentată, de preşedintele Academiei Române, Eugen Simion şi de academicianul clujean prof. Camil Mureşan la Vatican, Biblia de Ia Blaj, tradusă de Samuil Micu după textul grecesc. Reeditată anastatic şi amplificată prin transcrierea în alfabet latin, prin truda unui colectiv al Institutului de Istorie din Cluj, Biblia, apărută în 1795, de astă dată a fost imprimată în Tipografia Poliglotă a Vaticanului. Din Roma Mică în Roma cea Mare!

în intervalul de două secole - a. mai fost reeditată de două episcopii ortodoxe. Limba, admirată de Coşbuc pentru fluenţa sa, este la baza limbajului biblic modern-în România.' Binecuvîntată luna mai!

Viorica LASCU

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

1 3 5 9 - A f o s t î n t e m e i a t ă M itropolia Ţ ării R o m â n e ş t i , c u s e d i u l l a C u r t e a d e A r g e ş ,

r e c u n o s c u t ă d e p a t r i a r h u l d e C o n s ţ a n t in op o l, C a l i s t l , ş i d e s i n o d u l s ă u .

Stagiunea Academiei de Muzică “Gh. Dima

Recital de autor - em il gherm an• Muzică eiectroacustică

Muzica contemporană a cunoscut, mai ales în cea de a doua jumătate a secolului XX, o evoluţie care a schimbat radical structura sonoră a creaţiilor, legile de compunere ale artei sonore, şi, în consecinţă, şi raportul dintre creaţie şi auditor. După inventarea dodecafonismului serial de către Schoenberg şi folosirea ca principiu de creaţie a variaţiei continue, compoziţia muzicală a inventat şi cucerit noi sisteme în care eiectroacustică a jucat un măre rol. Datorită acestei surse de sonorizare a apărut în creaţia muzicală o nouă şi interesantă spaţialitate artistică, cu un ‘larg şi inovat spectru structural. Apare aşa-zisa muzică concretă şi muzica eiectroacustică. Sunetele folosite în compoziţie devin electronizate.. Chiar şi zgomotul se conturează în economia unor creaţii ca mijloc de expresie artistică. Muzica eiectroacustică cîştigă

. prin sintetizator şi computer surse noi de producere a materiei de elaborare fonică cu o perspectivă în imaginaţie, nebănuitâ.. Academia de Muzică “Gh. Dima”,

respectiv clasa de compoziţie a prof. univ. dr. Eduard Terenyi, a prezentat recent un recital de autor al studentului Emil Gherman, anul III compoziţie, intitulat “ Sfere fugitive” - “ Clipeli” . De fapt, titlul recitalului reprezintă numele celor două lucrări de muzică eiectroacustică ale studentului compozitor Emil Gherman; Un text alambicat din programul de sală ne face cunoscută ideea piesei “ Sfere fugitive” - o lucrare orchestrală pentru

sintetizator şi scene coregrafice. Cităm: "Ideea de bază a fost redarea unor halucinaţii fugitive într-un context suprareal”. Adaptarea coregrafică a fost realizată de Codruţa Oancea, anul II şi pusă în mişcare interpretativă de către Szirb Gyuszi, Popa Octavian şi Festeu Rodica. Redarea sonoră a lucrării s-a realizat de pe um CD. Compozitorul vrea prin-această piesă muzicală să demonstreze muzical şi artistic ideea că “omul, pe parcursul existenţei, parcurge un drum”. Printre meandrele reflectorii ale gestaţiei compoziţionale şi ale exprimării coregrafice se poate medita la ideea "Bucuria cunoaşterii” pe care autorii minispectacolului o propun. Am adăuga noi la această relevanţă ideea echilibrului dintre reacţiile.umane biologice, raţionale şi spiritualei pentru a găsi adevăratul drum al existenţei spre fericire. Considerăm că piesa este o compoziţie veritabil . reuşită sub aspect comunicativ, pentru că în curgerea sonoră şi coregrafică persistă elemente pe care orizontul de aşteptare al auditorului avizat le poate capţa în planul meditaţiilor psihologice. Există în această muzică a lui Emil Gherman o simplitate învăluită expresiv şi frumos într-o explozie de sonorităţi complexe, dar judicios complementare, care va releva în final o muzică cu o ondulaţie eterizată.

In contrast cu piesa “Sfere fugitive”, ce de a doua lucrare a recitalului, intitulată „C lipeli” - muzică concertantă pentru pian, sintetizator de chitară şi computer (suflători şi

percuţie), cu toate că este o autentică demonstraţie de cunoaştere a noilor mijloace de sonorizare compoziţională, are un grav “păcat' de moarte” ; o lungime irezistibilă pentru asemenea dezlănţuiri de forţe sonore; lucrarea mai este obositoare şi prin cadrul sonor îngust şi oarecum uniform, -puţin colorat fonic, prin lipsa reală de contraste de diferite tipuri pe care aparatura eiectroacustică le oferă. Ideile compozitorului exprimate textual ne relevă în creaţia artistică o posibilă reflectare a “unei fuziuni sonore între lumi şi stări imaginare; “clipa” în accepţia compozitorului “descrie întîlnirea cu momentul deschiderii porţilor abisului”. Compoziţia tînărului student face apel la o lume sonoră în care exploziile incandescente de sunete electronizate mai lasă loc şi unor elemente sonore configurative care însă, în singularizarea lor, nu pot comunica suficient cu auditorul, chiar avizat. Mai serios sau mai în glumă, îi recomandăm tînărului compozitor să nu sălăşluiască prea mult în sfere imaginare, viaţa pe pămînt mai are încă suficiente resurse de explozii fericite pentru conştiinţa umană. Considerăm aceste două lucrări ale lui Em il Gherman un produs muzical de şcoală, adevărate studii pentru însuşirea tehnologiei _ muzicale electroacustice, cu reuşite demne de luat în consideraţie cronicărească, dar si critică...

E m il iu D R A G E A

ACTUALITATEA CULTURALA

Să ne pregătim de ORA HAZULUI-

S îm b ătă , 2 iu n ie a .c ., cuîncepere de la ora 10 , elevi din 14 şcoli şi licee clujene şi de la Şcoala “ Andrei Şaguna” din Turda îşi dau întîlnire cu toţi aceia care preţuiesc rîsul şi buna dispoziţie. Locul de desfăşurare al acestui regal al umorului: Casa de Cultură a Studenţilor. Peste' 300 de copii din clasele I-VIII, autori de caricaturi, epigrame, proză scurtă, precum şi membri ai unor formaţii artistice, cărora li se va alătura Casa de Modă IM PA CT, vor demonstra, în cadrul celei de a IV-a ediţii a Festivalului de umor şcolar ORA HAZULU I - organizat de Şcoala “ David Prodan” , cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj - că veselia nu-i părăseşte . niciodată şi, generoşi cum sînt, ne invită să ne bucurăm împreună cu jfc

Vernisajul expoziţiei de. deseneEROII CĂRŢILOR CITITE__________9________________

Reamintim copiilor talentaţi că, de 1 Iunie - Ziua Internaţională a Copilului Biblioteca Jude­ţeană “ O. Goga” a organizat, şi în acest ant concursul de desene E R O II C Ă R Ţ IL O R C IT IT E , aflat la cea de a XX IX-a ediţie. Vernisajul expoziţiei şi festivitatea de premiere a cîştigâtorilor concursului vor avea loc mîine, J2 iunie, ora 13, la Filiala Mănăştur a Bibliotecii

Judeţene "Octavian Goga” (str. Izlazului nr. 18). Sînt invitaţi toţi participanţii la concurs, părinţii, cadrele didactice, precum şi toţi ‘cei care doresc să admire lumea basmelor, a im aginilor şi a culorilor. .Biblioteca Judeţeană “ Octavian Goga” mulţumeşte sponsorilor care au susţinut financiar cea de a XXIX-a ediţie a concursului; Regia Autonomă de Term oficare Cluj-Napoca (director Em il Miron) şi Editura “ Lim es” (d irector M ircea Petean).

ConferinţăVineri, 1 iunie a.c., prof. univ.

d r. H e n ry S te c k , de laUniversitatea de Stat din New York, va susţine conferinţa U n iv e rs ita te a a m e rica n ă contem porană. Conferinţa va avea loc în Sala 79 a Facultăţii de Drept, clădirea “ Avram Iancu” , începînd cu ora 9.

ConcertAstăzi, 31 m ai a.c., de la orele

18,30, va avea loc în Biserica Reform ată . de pe strada M . Kogâlniceanu concertul susţinut de corul “ A. Capella” al Colegiului central din lowa, Statele Unite. Vor fi interpretate piese de: V icto ria , Scheidt, Donceanu, Brahms, Janequin, Debussy, Carter, Enescu, Herbert, precum şi spirituals. Sînt aşteptaţi toţi iubitorii muzicii!

R u b r ic ă r e a l iz a tă d e M .B O C U

\ ! X 2 3 I i e a i c M i D c - b

E I l Q â a 3 S E f i 3 Q î E B 3

■ © tD ®

' 0 © © ' ' © @ 0

Serviciul de mesagerie vocală oferit de ^ ROMTELECOM

Aici ar putea fireclama dumneavoastră C l ! ) 1111 C

. . . . . . 1 9 7 4 - L a L o n d r a , a f o s t s e m n a t u nc o m u n i c a t p r i v i n d r e l u a r e a r e l a ţ i i l o r

d i p l o m a t i c e d i n t r e R o m â n i a ş i P o r t u g a l i a la r a n g d e a m b a s a d ă .

<S A

A -

:

F e s t i v a l u l c u l t u r i i p o p u l a r e

S E R B Ă R I L E T R A N S IL V A N Ecum scriam în ediţia noastră de ieri, marele

K J f Festival al culturii populare SER B Ă R ILE - ^ / T R A N S IL V A N E va avea loc la Cluj-Napoca

săptămîna viitoare, în organizarea Fundaţiei Phonoart, împreună cu: Ministerul Culturii şi Cultelor, Prefectura judeţului Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Centrul Creaţiei Populare Cluj. Sponsorul principal al

manifestării este Tuborg, iar parteneri media: Adevărul de Cluj, Radio Cluj şi Antena 1. Timp de trei zile, 6; 7 şi 8 iunie, Piaţa Lucian Blaga se va transforma într-o mare scenă de spectacol pe care vor evolua cele mai valoroase ansambluri folclorice din Cluj- Napoca, dar şi invitaţi din judeţele Mureş şi Sălaj, cărora li se vor alătura solişti consacraţi de muzică popuiară şi, în concertul de gală, celebrul naist Gheorghe Zamfir, acompaniat de Orchestra

“Rapsozii Zarandului”. Organizatorii ne rezervă numeroase surprize, pe care însă le vom descoperi abia săptămîna viitoare, într-o desfăşurare de forţe fară precedent, cu muzică, dans şi arte tradiţionale. Vă prezentăm, în cele ce urmează, cîteva dintre ansamblurile participante la festival, urmînd ca, în zilele care vor veni, să-i cunoaşteţi pe toţi cei care ne vor încînta în zilele de 6, 7 şi 8 iunie.'

Ansamblul folcloric “Transilvania”

Ansamblul folcloric “Transilvania” îşi desfăşoară activitatea în municipiul Cluj-Napoca, important centru de

Festivalul Naţional de Folclor “Flori alese de pe Crişuri” 1998 - Marele premiu; are în palmares participări şi la festivaluri internaţionale de folclor din Polonia, Germania, Cehia şi Franţa.

cultură şi educaţie, sub conducerea “ S.C. Rcmarul 16 Februarie S.A.” . Născut datorită bunăvoinţei şi înţelegerii «indicatului liber, al conducerii acestei întreprinderi şi din dragostea pentru copii şi folclor a soţilor Adriana şi Simion Cliercchcş ansamblul a reunit în cadrul său copii cu virsta cuprinsă intre 5 şi 17 ani. Avind in spate o carieră strălucită in domeniul folclorului cei doi instructori au fondat la data de 1 martie 1995 acest grup folcloric carc a ajuns să numere in jur dc 100 de copii. Datorită acestui număr marc, in cadrul ansamblului s-a tăcut o selecţie pe baza critcrilor valorice şi de vîrstă, luin'd ftintă două grupuri folclorice: unul de tineret, iar altul de copii. I.ucrînd în paralel cu cele două grupuri, soţii Adriana si Simion Chcrecheş au pus în valoare cunoştinţele şi priceperea lor în materie dc folclor, reuşind să realizeze un repertoriu cu o paletă largă de dansuri din diferite zone folclorice: dans din Chinteni, suită de dansuri de pe cîmpie, obicei de nuntă de pe Someş, dansul fetelor din Crihalma, dansul fetelor din Sibiu, dans din Bihor, dans din Banat, dans din Palatca şi multe altele. Participarea la diferite concursuri şi festivaluri internaţionale de folclor a adus ansamblului premii după cum urmează: Festivalul Internaţional “Peştişorul de- aur” Tulcea 1996 - premiul II,

Grupul german de tineret “ Inimi Deschise”

Ansamblul de dans popular german al Grupului german de tineret „Inimi Deschise14 a fost înfiinţat în 1994 şi este format din tineri din Tîrgu Mureş, de diverse etnii (nu numai germani, ci şi români şi maghiari). Dansurile populare prezentate sînt în versiuni originale, din diferite regiuni ale Transilvaniei, dar şi din diferite secole. Studiul dansurilor se face în majoritatea cazurilor din cărţi vechi, prin descrierea lor şi cu partiturile muzicale affcrcnte. Porturile populare

pe care le poartă tinerii dansatori sînt confecţionate manual de către tineri, desigur sub îndrumarea vîrstnicilor care au preluat acest meşteşug din familii săseşti. Este vorba de portul popular “jungsăchsische Tracht“ .

De la înfiinţare, ansamblul de dansuri populare săseşti „Inim i Deschise11 a participat la diverse manifestări populare, interetnice, tradiţionale, în toktă România; la Bucureşti - la Muzeul Satului, la Ambasada Americii; la Botoşani, la Timişoara, Arad, Reşiţa, Satu Mare, Oradea, şi desigur în foarte multe localităţi mari sau mici din Ardeal (participă activ la toate manifestările etniei germane din Transilvania). în străinătate ansamblul a.efectuat mai multe turnee în Austria, Germania, Ungaria, Polonia.

Ansamblul “Mugurelul”Ansamblul folcloric studenţesc

“Mugurelul” al Universităţii “Babeş- Bolyai” a fost înfiinţat în anul 1969, din iniţiativa inimosului profesor universitar loan Uţiu. De la înfiinţare şi pînă astăzi, ansamblul a participat cu succes la numeroase festivaluri' folclorice, locale şi naţionale, prestaţiile scenice ale acestuia fiind răsplătite cu multe, foarte multe premii. Rezultatul muncii desfăşurate cu pasiune pentru folclor de foştii studenţi - dansatori, mulţi dev.eniţi şi ei profesori, se regăseşte în faptul că ei au înfiinţat ansambluri folclorice de copii, contribuind în acest fel la menţinerea vigorii şi prospeţimii folclorului românesc. Peste hotare, Ansamblul folcloric studenţesc “ Mugurelul” a participat, în cei peste

a P t u C i î f

'frtm

< X f \ i \ t r

30 de ani'de activitate, la mai mult de 25 de turnee, din multe întoreîndu-se cu premii şi trofee. Coregrafia ansamblului este asigurată de Marius lelcean; conducerea muzicală: Marinei Găzdac. Directorul ansamblului este prof. Alexandru Braşoveanu.

Ansamblul de dansuri populare “Szarkalâb”

jSjj 22 de persoane (7 băieţi şi 15 fete) care lucrează împreună din toamna anului 1999. Chemarea ansamblului este prezentarea dansurilor ardeleneşti în forma lor originală, fără a le prelucra într-o-formă de dans teatral. în cei cinci ani de la înfiinţare au participat la mai multe turnee şi festivaluri din ţară şi străinătate. Au dansat la Festivalul Dansului Popular al. Tineretului din 1996 la Gherla, la a V-a aniversare a Fundaţiei “Heltai Găspăr”, la a V-a aniversare a Fundaţiei Teka precum şi

' * la al II-lea şi al III-lea Festival al Dansului

Popular de la Vice. Au participat la serbările populare “Kieler Woche '96” şi în ’97 în Germania, precum şi la al II-lea şi al III-lea Festival Internaţional al Minorităţilor în Lausitz - Ţara Saşilor. în 1998 au organizat un turneu în Europa de Nord, au prezentat, spectacole în Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda, iar în toamna anului 1998 au participat la cel de al VlI-lea Festival al Maghiarilor de dincolo de

Ansamblul de dansuri populare Graniţe, la Pccs. Ansamblul“Szarkalâb” a fost înfiinţat în toamna anului 1995 la Liceul Apâczai Csere Jânos din Cluj-Napoca. Repetiţiile au loc la sediul liceului, turneele, deplasările şi programele sale fiind organizate şi susţinute de către Fundaţia Bibliotecară “ Heltai Gâspâr” . Conducătorul şi coregraful ansamblului este Pillich Balâzs. Formaţia actuală este constituită din

“ Szarkalâb” este coorganizatorul Festivalului Dansului Popular de ziua Sfîntului Ştefan ce se organizează anual. Ansamblul nu dispune de- orchestră proprie şi, în general, apelează la orchestra condusă de Fodor Sândor jr., dar şi la orchestrele Tarisznyâs şi Pallo.

M ic h a e ia B O C U

S I M P O Z I O N O M A G I A L : P R O F . V A L E R IU L U C C A (1 9 0 1 -1 9 6 9 )C u p r i l e j u l c e n t e n a r u l u i n a ş t e r i i

r e n u m i t u l u i g e o l o g ş i p r o f e s o r u n i v e r s i t a r V a l e r i u L u c e a , c e i c a r e a a c t i v a t i a C a t e d r a d e M i n e r a l o g i e a U n i v e r s i t ă ţ i i “ B a b e ş - B o l y a i " , • D e p a r t a m e n t u l d e G e o l o g i e a l U n i v e r s i t ă ţ i i , P r i m ă r i a c o r n . M i h a i V i t e a z u ş i S u c u r s a l a M i n i e r ă B r a d , o r g a n i z e a z ă u n s i m p o z i o n c o m e m o r a t i v î n z i l e l e d e 1 - 2 i u n i e a . c . F e s t i v i t a t e a d e d e s c h i d e r e s e v a d e s f ă ş u r a v i n e r i , 1 i u n i e , î n S a l a N . l o r g a c u î n c e p e r e d e l a o r a 9 ( e t a j u l I , c l ă d i r e a c e n t r a l ă a U n i v e r ­s i t ă ţ i i ) ; î n d u p ă - a m i a z a a c e l e i a ş i z i l e s e v a d e s f ă ş u r a S e s i u n e a ş t i i n ţ i f i c ă p e 6 s e c ţ i u n i ( t o t î n s ă l i d i n c l ă d i r e a c e n t r a l ă , s t r . M . K o g ă l n i c e a n u n r . 1 ) , i a r s î m b ă t ă ,2 i u n i e , s ă r b ă t o r i r e a v a c o n t i n u a l a C h e i a / T u r d a , s a t u l n a t a l a l p r o f e s o r u l u i .

P r o f e s o r u l u n i v e r s i t a r V a l e r i u L u c e a -

s - a n ă s c u t l a C h e i a / T u r d a , d i n p ă r i n ţ i i S i m e o n L u c e a ( p r e o t ) ş i V i c t o r i a , n . P o p . A l c i n c i l e a c o p i l a l f a m i l i e i , V a l e r i u , u r m e a z ă ş c o a l a p r i m a r ă î n s a t u l n a t a l , l i c e u l ' l a T u r d a , u n i v e r s i t a t e a l a C l u j , u n d e î n a n u l 1 9 2 5 o b ţ i n e l i c e n ţ a î n Ş t i i n ţ e l e N a t u r i i , d u p ă c a r e u r m e a z ă s p e c i a l i z a r e a î n g e o l o g i e l a r e n u m i t e u n i v e r s i t ă ţ i d i n F r a n ţ a ( S t r a s b o u r g ) ş i A n g l i a ( L o n d r a ) . R e î n t o r s î n ţ a r ă d e v i n e g e o l o g u l S o c i e t ă ţ i i " M i c a ” d e l a B r a d ( 1 9 3 3 - 1 9 5 4 ) , u n d e s e r e m a r c ă p r i n t r - o p r o d i g i o a s ă a c t i v i t a t e d e p r o s p e c t a r e , e x p l o r a r e ş i e x p l o a t a r e a z ă c ă m i n t e l o r , î n d e o s e b i d e a u r , d i n r e n u m i t u l P a t r u l a t e r a u r i f e r ( M u n ţ i i A p u s e n i ) . D e n u m e l e s ă u s e l e a g ă p u n e r e a î n e x p l o a t a r e a n u m e r o a s e o b i e c t i v e m i n i e r e d i n M u n ţ i i A p u s e n i ş i d i n P o i a n a R u s c ă ( B a i a d e A r i e ş , D e v a ,

M u n c e l u l M i c , R u s c h i ţ a " e t c . ) .E x p e r i e n ţ a p r a c t i c i i m i n i e r e ş i a

p r o s p e c t ă r i i z ă c ă m i n t e l o r , p e n t r u c a r e a a v u t u n d e o s e b i t f l e r , l e v a l o r i f i c ă î n c a l i t a t e d e d a s c ă l l a I n s t i t u t u l d e M i n e r e u r i B r a d ( 1 9 4 8 - 1 9 5 2 ) , l a I n s t i t u t u l d e P e t r o l G a z e ş i G e o l o g i e d i n B u c u r e ş t i , i a r u l t e r i o r l a U n i v e r s i t a t e a d i n C l u j ( 1 9 5 5 - 1 9 6 7 ) u n d e c a s t u d e n t s - a i n i ţ i a t î n t a i n e l e g e o l o g i e i a l ă t u r i d e r e p u t a t u l s a v a n t I o n P o p e s c u - V o i t e ş t i . C a t i t u l a r a l c u r s u r i l o r d e “ Z ă c ă m i n t e d e m i n e r e u r i ” - ş i “ M e t o d i c a p r o s p e c t ă r i i ş i e x p l o r ă r i i z ă c ă m i n t e l o r d e m i n e r e u r i ” a c o n t r i b u i t c u r e m a r c a b i l e r e z u l t a t e l a f o r m a r e a a n u m e r o a s e s e r i i d e g e o l o g i p r a c t i c i e n i a p r e c i a ţ i p e n t r u i n s t r u c ţ i a l o r î n d o m e n i u l g e o l o g i e i z ă c ă m i n t e l o r . P r i n e f o r t u l s ă u ş i a l c e l o r a c a r e a u u r m a t s - a f o r m a t l a U n i v e r s i t a t e a

d i n C l u j o ş c o a l ă î n d o m e n i u l z ă c ă m i n t e l o r - m e t a l o g e n i e i ş i c u u n p a s î n a i n t e a p e t r o m e t a l o g e n i e i .

A c t i v i t a t e a ş t i i n ţ i f i c ă a p r o f . V . L u c e a e s t e i l u s t r a t ă p r i n l u c r ă r i p u b l i c a t e î n ţ a r ă ş i î n r e v i s t e d e p r e s t i g i u d i n s t r ă i n ă t a t e , p r e c u m ş i p r i n p e s t e 1 0 0 d e r a p o a r t e g e o l o g i c e , d o c u m e n t a ţ i i m i n i e r e , e x p e r t i z e g e o l o g i c e - m i n i e r e e t c .

S - a s t i n s d i n v i a ţ ă la 1 9 i u n i e 1 9 6 9 , d u p ă 4 4 * d e a n i d e m u n c ă n e o s t o i t ă , c u r e g r e t u l p r o f u n d a l o m u l u i c a r e i u b e a v i a t a î n t o a t e s e n s u r i l e s a l e ş i c u t r a g e d i a d e a fi c o n ş t i e n t c ă p u t e r i l e î l l a s ă i r e v o c a b i l p e z i c e t r e c e . M a r e l e p r o f e s o r ş i O M d e o d e o s e b i t ă s e n s i b i l i t a t e s p i r i t u a l ă d o a r m e s o m n u l d e v e c i î n c i m i t i r u l d e l a B r a d a l ă t u r i d e f i i c a s a T a m a r a - d e c e d a t ă - l a v î r s t ă d e 1 5 a n i ( 1 9 4 6 ) - ş i d e s o ţ i a s a V e t u r i a .

F o ş t i i s t u d e n ţ i ş i - c o l a b o r a t o r i i î i p o a r t ă r e s p e c t ş i o p l ă c u t ă a d u c e r e a m i n t e .

Prof. dr. loan MÂRZA

Slafe

1ISPm

1 1 1/

/ f - -=r:

mV mm â

i s is-îs

CLUJ-NAPOCA: Juni-Vineri 8-16; sîmbătă 9-14;- tel/fax 19-73-04;.

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;: SU B R ED A CţlĂ DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._______________________________

1 >!n )'.)] i C i f f r i c'-

î m p r u m u t u r i :10-30 m ii. pe 3 ani

50-150 m ii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL

0%iDOBINDA6% / an taxă de ?-q-• mandatare |

Str. M. Kogăiniceanu nr. 17-19 Tel.: 095-609.301,

064-197.610

SC TRANSILVA CLUJ SA str. Horea nr. 7, CIuj-Napoca Oferă spre închiriere spaţii cu destinaţia de birouri în clădirile sale situate în CIuj-Napoca, str. Horea nr. 7 şi str. Fabricii de Zahăr nr. 93 A. In fo rm a ţii la telefon132.114. (4437170) I

Produce şi comercializează:• mobilier de birou;• mobilier de bucătărie;• dormitoare şi sufragerii;• canapele, colţare; .• biblioteci, scaune;•parchet. 'Comercializează;• Iac; ■ • palux; ' • aracet;• abrazive; • pînză-panglică.

CLUJ-NAPOCA *tel; 064-437.429, P-ţa 1848 nr. 1 5

rfax;: 064-437.430, int. 15; str. Livezii 55 DEJ

•: tel.:. 064-215.073; E. Teodoroiii nr. 54 ? ~ :iel,: 064-214.506, Gutinului nr; 9 ' jNĂSĂUD: str. Fagului nr.’ 14 BAIA MARF.: Calea Bucureşti nL35> A,

iGHERLA: tei. 064-243.283, Parcului nr/

S O C IE T A T E C O M E R C IA L Aexecută i

TÎMPLĂRIE PVC cu |

GEAM TERMOPAN,

PROFILE Şl FERONERIE

SCHUCOTRANSPORT SI MONTAJ

e i â T O I fTel. 183.775; 095-617.511

425.802

R E Ţ E A U A D E M A G A Z I N E E L E C T R O N I C E S I E L E C T R O C A S N I C E

ANUNŢA:

S - A D E S C H I S U N N O U M A G A Z I N Î N C L U J N A P O C A !

A d r e s a : P ia ţa U n i r i i , n r . 1 6 , t e le fo n 1 9 0 .9 8 8 P ro d u s e : e le c t r o n ic e , e le c t ro c a s n ic e , c o n fo r t

F a c il i tă ţ i : O fe r t a s p e c ia lă d e p r e t u r i v a la b i l ă n u m a i î n lu n a iu n ie R a te c r e d i ta te d e B R D - 1 0 % a v a n s , 3 6 r a te G a r a n ţ ieT r a n s p o r t g r a t u i t p e ra z a o r a ş u lu i C lu j N a p o c a

V iz ita t i m a g a z in u l A lte x , u n d e v ă a ş te p tă u n p e rs o n a l b in e p r e g ă t i t !

V ALTEX Mult confort, puţin efort !

U N I T AS O C I E T A T E D E A S I G U R A R E• ■ M E M B R Ă A G R U P U L U I : '

'■..■■WIENER S T Ă D T IS C H E L L l i u

ÎN C H E IA Ţ I ;C U N O I '/ASIGURAREA OBLIGATORIE DE

RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTOR C A 2 0 0 1

10 PREMII

lăEraffişiifflnESH:. C JA n i

RADIOCASCTOFOH AUTO

MARELE PREMIUS K O D A F A B I A C L A S S I C

3 PREMII

l i .

l l

C / - ' ip>7*

“ L - . r.-o. J : «1EXCURSIE

- 7 ZILE PENTRU < PERSOANEp a r t ic i p a a s ig u r ă r il e În c h e ia t e p a n a In to c?.2o p iT RA G EREA LA S O R p VA AVCALO C In 01 11TPJ1

S u c u r s a la C lu j - s t r . M u s ic e s c u n r . 3 A , A g e n ţ ia P - ţa U n i r i i n r .1 0 . F i l ia le : D e j, G h e r la , H u e d in , T u r d a . _ _ _ _ ’_ _ _ _ ’ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

REPARAŢIIU paratură fotografica.C a le a M ă n ă ş tu r , :

i Zeno

R EIN H A R D Tn r. 8, C lu j -N .

|TeK: 092/ 460-169; 064/42-50-961

ORGANIZATORI:

@ 1 3 1 2 ' 'PUNMTUi ROMAN* PMTMJ CW* MMW4TXT? * K**UC

ţ \ t * > r ; ,/ r:- FUNDAŢIA C Cp RADIO

l i l c e h

HAf'-A.OA(*.A*AEL

A M IC I

C F a

1 0' P A 3 LA

4 P D M IV A D U IlL E A

Ş - l l i A

l4 ,

i u n i e

:' S

ARMATURA SA

a

B M!H SPHUINUL FAMILIEI TÂLE

REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE VALMAXLEASING TRANSILVANIA TEATRUL NATIONAL CLUJ RONDO CARTON RATUC

E N T I R E B U S I N E S S S O F T W A R E P E P S I

S T A N D A R D N U T R I C I A H O T E L G I L A U

H O L L Y W O O D M & F S O N I C T O Y S

R A J A C F A R M E C S A .

S O O T E R S C A R T E L A L F A A T T A S P O R T N A P O C H I MM O B E X P E R T M A G A Z I N U L S O R A

CDNCUFSWl, JCCUEl I719ÎFAC11VL CCMPEftlU «FCFTtVE .

9 1 PFEtAit

r — — — — — — — — — — — — — — — — — n| S o c ie t a t e c o m e r c i a l ă v in d e î n D e j : s ? |

1 I 1| - - Spaţiu comercial, vad foarte bun; || - Depozit plus chioşc alimentar cu terenul aferent, || situate la şoseaua naţională; - - || - Teren pentru construcţii, aproximativ 8 ari la şoseaua || principală, vis-a-vis de A C R .- |

I Tel. 094-543.294. II . --------------- j

Atenţie!F irm ă p a r t ic u la ră

a n g a je a ză p e rso n a l calificat pentru îndoit, c u su t, m o n ta t feţe încălţăminte.

Se o feră p rim ă de angajare de 800.000 lei.

R e la ţi i Ia telefon 064-435.356. (4437173)1

Societatea Comercială "FLACĂRA" S A

angajează translatoare-traducătoare

de limba germană. Informaţii la sediul societăţii

din str. Someşului nr. 14 sau

telefon 433.760. (4437171)

I S

Sim ţiţi că nu9 9

mai puteţi trăi în această lume

în continuă mişcare?9

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

S.G. ECCOCASA S.R.L.S tr . P lo p ilo r n r. 25 «

Tel. 429.674, 093-375.469 § 095-235.668

• dă în chirie garsonieră pc slr. Pasteur, 150 DEM /lună. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde urgent apartam ent 2 cam ere decom andat, ocupabil imediat, proaspăt renovat, pc str. Drăgălina. Pret 15.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde 3 camere confort sporit pe

str. 1 Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25, (Ag.i.)

• în ch iriază garsoniere şi apartam ente m obilate sau nemobilate în toate zonele. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160

mp suprafaţă c.onstruită, .350 mp suprafaţă to ta lă , 50.000 USD negociabil. T el. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.), • vinde teren 12.000 mp, parcelat, pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde ap. 3C conf. m ărit, superfinisat, centrală termică proprie în Plopilor Vechi, ocupabil imediat. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde ap. 3C cf. sporit cu geamuri termopan în P-ta Cipariu. Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• caută de închiriat pentru clienţii

săi g a rson iere şi apartam ente m obilate si nem obilate. Tel.429.674, 093-375.469, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• dă în chirie spaţiu comercial pe

str. Napoca,' 110 mp, cu 20 USD/ mp. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.) .

• Vînd garsonieră confort 2, pe str. Cojocnei, finisată, preţ 115 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pc str. Napoca, finisat, parter, cu Ll 12. preţ 14.500 U SD negociab il. Tel:430.423. (Ag.i.) .• Vînd ^partament 3 camcrc pe Str. Pata, confort I, parter, finisat, preţ36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pc Str. Brâncuşi, confort I, etaj intermediar, finisat,' preţ 41.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)• C aut u rg en t de înch iria t apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament pe str. Cîmpului,4 cam ere , co n fo rt 1, fin isa t, m o d ificări in te rioare , etaj interm ediar, garaj, telefon, preţ16.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• V înd casă pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte, preţ 550 milioane negociabil. . Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe Calea D orobanţilor, finisat, etaj intermediar, mobilat sau nemobilat, preţ 500.000.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)

I S . C . N A P O C A P R E S S S . A .

A N G A J E A Z Ă V Î N Z Ă T O R I

P R E S Ă . I n f o r m a ţ i i :j

la se d iu l firm ei,

I Piaţa Unirii nr. 21, I î ; te te fo n 1 9 6 .8 5 8 ^ ]

i

IIIIIIII

l ’ l l l . i l U ' . i l i îCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;' SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

(gP CORAMET SRL CLUJ? / S tr. T rac to riş tilo r nr.2,

Tel./Fax:064-417.075, 094-664.062

în calitate de reprezentanţă comercializăm Ia preţ de producător următoarele produse:• S C P O L I C O L O R S A B u c u re ş t i : vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, n itroem ailuri. lacuri;• S C S I N T E Z A C O L O R S A O ra d e a : vopsele ulei, emailuri, grunduri;• S C A Z U R S A T im iş o a r a : emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletă;• S C P E R I N D S A O r a d e a : perii, m ături, bidinele;• S C D E N B R A V E N R O M A N IA : silicoane, spum e poliuretanice;• S C C I V I C B u c u r e ş t i : aracet;• S C P E R O M C lu j : pensule, bidinele; s

: Asigurăm transport gratuit la depozitul beneficiarului. 1 Condiţiile de plată sînt negociabile. 2

S.C. COM CEREAL C LU J S.A.P-ţa Avram lancu nr. 15

Organizează în data de 07.06.2001 ora 12, licitaţie publică pentru vînzarea de mijloace fixe: autocamion GAZ, autoturism DACIA 1410, autocisternă RABA, M ulticar cu benă, autoturism ARO 244 D, transportoare cu bandă, etc. şi închiriere combine recoltat cereale păioase.

Lista şi preţul de pornire al licitaţiei se găsesc la sediul societăţii. Taxa de participare este de 50.000 lei şi 10% din preţul de pornire

al licitaţiei. • •In caz de neadjudecare licitaţia se repetă în fiecare zi de joi la

ora 12. .R elaţii suplim entare la tel: 064-195.557. (4437163)

I S.C. "TR IC O TA J SERENA" s ! 7 ~ ţ| Firmă italiană NOU ÎNFIINŢATĂ || Angajămpersonal calificatîn domeniul tricotajepentru |

următoarele posturi:1) M aiştri specialişti;2) Confectioneri tricotaje;3) Operatori maşini tricotaj;4) Magazioneri. |Relaţii şi informaţii suplimentare la sediul societăţii din |

■ str. Gh. Baritiu nr. 18, ap. 8 (lîngă B C R ), tel. 095/259.859, ■J 094/216.986.. J* în fiecare zi ră aşteptăm! ■

IIIII

A S T R Ad a a s i g u r a r e !

în c h e ie o a s ig u ra re R C A la A S T R A p â n ă pe 21 iun ie ,p a r t ic ip ă la m a re a to m b o lă d in 27 iu lie s i îti potip e tre c e v a c a n ta d in v a ra a s ta în G re c ia . A S T R Ao fe ră 4 5 d e v a c a n te d e o s ă p tă m în ă p e n t r u d o u ă p e rs o a n e în G R E C IA .D u -te a c u m la cea m a i a p ro p ia tă f ilia lă A S T R A si în c h e ie o a s ig u ra re

; PUNCTE DE VANZARE:

SUCURSALA CLUJ, str. Horea nr.. 17 AGENŢIA CLUJ, str. Primăverii nr. 10 AGENŢIA DEJ, p-ta 16 Februarie nr. 2 AGENŢIA TURDA, str. Libertăţii nr. 7

• AGENŢIA HUEDIN, str. Vlădeasa nr.4 .

R e g u la m e n tu l to m b o le i e s te a fişa t la to a te f ilia le le A S T R A .

ASTRA d a v a c a n t ă !IlI C

IN F O C L IE N T : te le fo n 4 3 2 4 6 3 , 4 3 2 4 9 2 , w w w .a s tr ă s iq .ro

• m u t i c

/A

i t; s tli» wold’s le.iding protWsion.il[> ,i\\ mg nn th“ khnwledgo and skills of

î n.c<N i j «• ■ţ !#• itv î .>0 coimtnes, \\r* Iv lp out rlienls solve ri :r? h;!'>îtvss ptnbtems and m'\istnahlv cnhanur thetr atehis hmîd vahm, nmasui" itsk, .inel imptnvc p»Mfoi mance in an It.v-tT.' uodd\Vf* at^ < un» r.iK looking for lughlv motivaled individual* to join

Ntî-i:t N, Imi'-i:vs‘« ^Ut*-oi v Snvi< cs tvam in Cluj. Suecessîul raiv î: I.U'-ş wtll bc:

a-nt }M,idu.*t*'s of an economic or technical univcr*ity;• Pn.tVient m Pnf.lish iknovsledg0 of Get man or French is

.ippifftatodi,« O imputei skilled;• Availabte Io tiavrl;. Teampluyeis with nnalyliral and communicalion skills,

hnsnvss .ivn.ik 'iicss, and a proactive attitude.Candidate* intciested in thesepositions should send a Oimculum Vita*' nccompanicd by an intontion letter in- Englisb ntlatoi iban U June 7001 to the tollowing address:Pt trowatei iTOtiseCoopei-s,Str. Dorobanţilor 67,3400 Cluj Napoca, fax: (064) 190 516,f-mail: victoria.blwc.vteo.pwcglobal.rom, quotingRe£*.AA/01.All applications will he treated in strict contidence.Only shoitlistod candiclates vvUI bc contacted."

PricewaTerhouseQ opers

Ttoii

l3 X u rv Ă i* Q B Ă îr .

m m m m i f W B m m m :

' ‘' j r % ’ ‘-J '*L / V i ■ r ;•?. ţ '] . M . - H ; •• ; ; ;

1 '

J o i n u s . T o g e t h e r w e c a i i c h a n g e t h e v v o r l d .

(4437177)

f S.C. TEXmA ROMÂt’s.Â.’ciuj-Napoc" "\I Str. Salcîmului nr. 37 | |I ÎNCHIRIAZĂ SPAŢII ||I p en tru d e sfă şu ra re a a ctiv ită ţilo r de p ro d ucţie ,!

Idepozitare, comerţ. Societatea deţine 15.000 mp de hale.l

ISe poate înch iria fie întreg spaţiul, fie module cu in trării

Iseparate de 300; 400; 1000; 3000 mp. ^

I In form aţii Ia tel. 094-709.563 sau Ia sediul societăţii. J

« iX ib lX y -■ - a d a ib X

n a i s t e î :

'v i m x i O j

m m a m m ■4 ^ t i j | * 1 5 *

l/ftJLK -J’ '/■ ' t e ’]

" t e i t

D y s i a î t i S c ^ f l e t w o r ^ T e c h ^ r f l o g i e s

7 p u i r m - a t e g e r *' te* ™ . ...

Pentru a vă asigura în continuare un abonament ia ziarulv ă p u t e ţ i a d re sa d ir e c t la red a c ţia z ia r u lu i, s tr .N a p o c a nr.16. d e C I s q

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

T u l i

UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE "IULIU HAŢIEGANU" CLUJ-NAPOCA anunţă

CONCURS pentru ocuparea postului de SECRETAR la

Departamentul Relaţii Internaţionale - MARKETING

CONDIŢII:• studii superioare (de preferinţă M arketing);

• operare şi programare pe calculator, în special HTML;

• cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională.

Informaţii şi înscrieri, la sediul Universităţii, Strada

Em il Isac nr. 13, Serviciul Resurse Umane, pînă la data de 15.06.2001. (4264788)

T " " " " " " ' " a t e j v ţ Î e î I r ~ “ 1I Econom işti şi -contabili ai unităţilor bugetare! I IS .C . N A P O C A P R E S S S .A .,1

P-ţa U nirii nr. 21, te le f, 064-196.858 .

are o nouă ofertă pentru dum neavoastră:

„CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE"

S T O C L I M I T A T ! ! !

ANIVERSARI MULŢUMIRI

• S e c ţ i a d e P n e u m o f t i z i o l o g i e I n f a n t i l ă d i n c a d r u l S p i t a l u l u i C l i n i c d e C o p i i C l u j d o reş te s ă m u l ţ u m e a s c ă f a m . T w a r d e l l a , d o m n u l u i U l r i c h B l o m b a c h ş i F u n d a ţ i e i " A j u t o r p e n t r u v i a ţ ă " p e n t r u a j u t o r u l a c o r d a t î n d o t a r e a s e c ţ ie i c u o c e n t r a l ă t e r m i c ă ş i a p a r a t u r ă m e d i c a l ă . ( 4 4 3 7 0 4 7 )

• D a u î n c h i r i e a p a r t a m e n t c u o c a m e r ă B - d u l E r o i l o r . P e n t r u p r e t e n ţ i o ş i . T e i . 0 9 5 - 8 5 - 5 2 - 9 6 . ( 1 3 8 6 3 8 5 )

VINZARI CUMPĂRĂRI

• V î n d t e r e n 5 0 0 m p , î n z o n a “ C a s a R a d i o ” . T e i . 0 9 2 - 2 8 - 6 0 -1 3 . ( 1 3 8 8 8 3 7 )

• V î n d c a s ă c u e t a j f i n i s a t ă , î n c o m . B a c i u n r . 5 1 8 , c o m p u s ă d i n 3 a p a r t a m e n t e a p ă , g a z , c u r e n t t r i f a z i c , c a n a l i z a r e , t e l e f o n , g r ă d i n ă 1 3 a r i , 2 g a r a j e . P r e ţ 8 5 0 m i l i o a n e n e g o c i a b i l . T e l . 2 6 - 0 0 - 5 3 . ( 1 3 8 8 7 0 4 )

• V î n d c a s ă n o u ă , t o a t e f a c i l i t ă ţ i l e , c u g r ă d i n ă 1 4 0 0 m p s t r . F r u n z i ş u l u i 2 6 A , p r e ţ4 5 . 0 0 0 U S D n e g o c i a b i l s a u s c h i m b , v a r i a n t e . T e l . 0 9 4 - 8 4 - 0 3 - 8 7 . ( 1 3 8 6 3 7 1 )

• V î n d v i l ă s u p e r f i n i s a t ă 6 c a m e r e , 3 b ă i , g a r a j , b e c i , 3 1 0 m p c o n s t r u i ţ i s t r . C o m e t e i . T e l . 0 9 4 - 5 4 - 9 8 - 2 1 . ( 1 3 8 6 4 2 4 )

• închiriez garsonieră confort I şi pe perioadă determinată. Tel. 16-03- 82. (1388806) _

• închiriez apartam ent două camere mobilat str. Pasteur. Tel. 14- 39-84. (1386267)

• Caut chirie la casă (nemobilată). Tel. 095-67-57-11. (1388734)

• Caut chirie la casă (nemobilată). Tel. 095-67-57-11. (1388734)* Caut de închiriat apartament 1-2 camere, nem obilat. T el. 092-460.217. (4437047)• Caut.de închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Tel. 092-460.217. (4437047).

DIVERSE

• Vînd casă 5 camere, bucătărie, 2 băi, ultrafinistă,-'singur în curte. Tel. 13-95-45, 13-46-55. (1388705)

• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Pret 135.000 DM, negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1388764)

• SC Napochim SA vinde autoturism Daewoo Espero 1500 din 1996. Pret negociabil. Tel. 13-29-14. (1388833) ____________

• V î n d m o b i l ă t i n e r e t , d o r m i t o r , foto lii. T e l 1 9 - 1 9 - 1 3 ,1 9 - 0 1 - 5 2 . ( 1 3 8 8 7 2 2 )

• Vînd roiuri de albine cu 500 mii lei/familie. Tel. 42-12-58 după ora 16. (1388821)• Vînd Dacia 1310 break, an 1989,

C.I., numere noi. Tel. 320.420. (3475332)

ÎNCHIRIERI• D a u î n c h i r i e c a s ă m a r e .

T e i . 1 3 - 9 8 - 7 8 . ( 1 3 8 8 7 9 9 )

• H a i n e , î n c ă l ţ ă m i n t e s e c o n d - h a n d . C a l i t a t e ! P r e ţ u r i f ă r ă c o n c u r e n ţ ă ! T e l . 0 9 4 - 7 7 6 - 6 1 4 ; 0 6 0 - 6 6 - 1 8 - 4 9 . ( 1 3 8 3 9 8 1 )

• A n g a j ă m : C O N T A B I L , F A C T U R I S T - c u e x p e r i e n ţ ă î n C o m p a s ş i Ş O F E R . T e l . 4 3 - 2 6 - 5 9 . ( 1 3 8 8 7 5 3 )

, • F i r m ă t u r i s m a n g a j e a z ă S E C R E T A R Ă . T e l . 0 6 4 - 4 1 - 3 8 - 4 7 . ( 1 3 8 8 7 5 4 )

• F u n d a ţ i a B e t h a n i a a n g a j e a z ă E D U C A T O A R E c u s t u d i i d e s p e c i a l i t a t e p e o p e r i o a d ă d e 2 a n i ( s u p l i n i t o r ) . C u n o a ş t e r e a l i m b i i e n g l e z e ş i c u n o ş t i n ţ e l e o p e r a r e P C c o n s t i t u i e a v a n t a j . C V - u r i l e î n s o ţ i t e d e r e c o m a n d a r e d i n p a r t e a p r e o t u l u i p a r o h s e v o r d e p u n e z i l n i c î n t r e o r e l e 8 - 1 6 l a s e c r e t a r i a t p e s t r . A l v e r n a n r . 1 2 - 1 4 , p î n ă l a 1 5 . 0 6 . 2 0 0 1 o r a 1 2 . ( 1 3 8 8 7 8 3 )

• C o l e g i u l N a ţ i o n a l “ G e o r g e C o ş b u c ” , î n c a l i t a t e d e ş c o a l ă r e p r e z e n t a t i v ă , o r g a n i z e a z ă c o n c u r s , î n d a t a d e 1 0 i u n i e 2 0 0 1 , p e n t r u o c u p a r e a p o s t u r i l o r v a c a n t e l a u r m ă t o a r e l e d i s c i p l i n e : - l b . g e r m a n ă ( l b . m o d e r n ă ) - 2 c a t e d r e ; - m a t e m a t i c ă ^ c a t e d r ă ; - c h i m i e - 1 c a t e d r ă ; - i s t o r i e ( s e c ţ i a g e r m a n ă ) - 2 c a t e d r e ; - e d . f i z i c ă - 1 c a t e d r ă ; - e d . t e h n o l o g ' i c ă - 1 c a t e d r ă ; - î n v ă ţ ă t o r - s e c ţ i a g e r m a n ă - 1 p o s t . D e p u n e r e a d o s a r e l o r : p î n ă I a d a t a d e 7 . 0 6 . 2 0 0 1 , o r a1 5 . I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e c r e t a r i a t u l ş c o l i i , t e l . 1 9 - 8 0 - 4 0 . ( 1 3 8 8 8 1 1 )

• R e n u m i t a v r ă j i t o a r e L A U R A r e z o l v ă , d a t o r i t ă

p u t e r i i p a r a n o r m a l e : e p i l e p s i a , s c o a t e a r g i n t u l v i u , d e z l e a g ă b ă i r b a t , d e z l e a g ă c u n u n i i , b l e s t e m e ş i f a r m e c e , a r e p l a n t e î m p o t r i v a b e ţ i e i ş i f a c e v r ă j i d e d r a g o s t e , s p o r ş i c î ş t i g . T e l e f o n m o b i l 0 9 4 - 1 2 - 8 0 - 2 2 . S e a f l ă l a C l u j . S i n g u r a v r ă j i t o a r e d i n R o m â n i a c a r e p r a c t i c ă m a g i a t i b e t a n ă ş i i n d i a n ă . V r ă j i t o a r e a L a u r a a o b ţ i n u t l o c u i I l a C o n g r e s u l M a g i e i d i n I n d i a . ( 1 3 8 8 7 8 9 )

• Ş c o a l a S p e c i a l ă - C e n t r u R e s u r s e a n u n ţ ă p e d a t a d e 1 1 i u n i e 2 0 0 1 , c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e c o n t a b i l ş e f . R e l a ţ i i l a t e l . 4 3 - 2 4 - 3 1 . ( 1 3 8 8 8 3 8 )

• F i r m ă m i x t ă d e p r o d u c ţ i e , a n g a j ă m d i r e c t o r c o m e r c i a l c u e x p e r i e n ţ ă s o l i d ă î n v î n z ă r i ş i m a i a l e s î n v î n z ă r i d i r e c t e . C V - u r i l e d v s . i e a ş t e p t ă m l a f a x . 0 6 4 - 4 3 - 0 0 - 2 2 . ( 1 3 8 6 1 9 0 )

• S C D e l t a m e d a n g a j e a z ă i n g i n e r s e r v i c e . C o n d i ţ i i : a b s o l v e n t s t u d i i s u p e r i o a r e t e h n i c e ( m e c a n i c ă ) v î r s t a 2 5 - 3 5 a n i , c u n o a ş t e r e a l i m b i i g e r m a n e , e x p e r i e n ţ ă î na c t i v i t a t e a d e s e r v i c e p r e f e r a b i l a p a r a t u r ă m e d i c a l ă , c a r n e t d e c o n d u c e r e c a t e g o r i a B ,d i s p o n i b i l i t a t e d e p l a s ă r i î n ţ a r ă , s e r i o z i t a t e ş i c a p a c i t a t e d e c o m u n i c a r e . I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l . 4 2 - 7 6 - 7 7 . C V s e t r i m i t l a f a x . 4 2 - 7 6 - 7 9 . ( 1 3 8 6 3 7 4 )

• C . M . E l e c t r o m e c a n i c a C l u j - N a p o c a a n u n ţ ă o n o r a t a c l i e n t e l ă c ă S e c ţ i a d e T o c i l ă r i e d e p e s t r . D o j a n r . 5 s - a r e d e s c h i s p e s t r . D o r o b a n ţ i l o r n r . 1 1 4 . T e l . 4 3 - 3 4 - 7 9 . ( 1 3 8 6 4 3 5 )

• S C T u r d a l a c t S A a n g a j e a z ă a b s o l v e n ţ i , s e c ţ i a m a r k e t i n g , p r o m o ţ i a 2 0 0 1 . I n f o r m a ţ i i I a t e l . 3 1 - 2 2 - 9 0 , d l F ă r ă g ă u P e t r u . ( 9 4 7 5 5 3 3 6 )

• A N U N Ţ p r i v i n d o r g a n i z a r e a n e g o c i e r i i d i r e c t e a c o n c e s i u n i i S e r v i c i u l u i P u b l i c d e D i s t r i b u ţ i e G a z e N a t u r a l e , î n c o m u n a S i c , j u d . C l u j . 1 . C o n c e d e n t : C o n s i l i u l L o c a l a l c o m u n e i S i c ; 2 . S e d i u l c o n c c d e n t u i u i : c o m u n a S i c , s t r . a 2 - a , n r . 4 ; 3 . O b i e c t u l c o n c e s i u n i i : S e r v i c i u l P u b l i c d e D i s t r i b u ţ i e a G a z e l o r N a t u r a l e d i n c o m u n a S i c ; 4 . L o c u l d e d e s f ă ş u r a r e a l n e g o c i e r i l o r d i r e c t e : s e d i u l C o n s i l i u l u i l o c a l a l c o m u n e i S i c ; 5 . C o n c e d e n t u l o r g a n i z e a z ă n e g o c i e r i p r i n d i s c u ţ i i d i r e c t e c u o f e r t a n ţ i i p e b a z a u r m ă t o a r e l o r d o c u m e n t e : a ) - d o c u m e n t e I e l i c i t a ţ i e i , c a i e t u l d e s a r c i n i ş i o f e r t e l e d e p u s e d e c ă t r e o f e r t a n ţ i ; b ) - d o c u m e n t e l e d o v e d i t o a r e p r i v i n d c a l i t ă ţ i l e ş i c a p a c i t ă ţ i l e o f e r t a n ţ i l o r ; c ) - a c t e d o v e d i t o a r e c a r e s ă a t e s t e d e p u n e r e a g a r a n ţ i e i d e p a r t i c i p a r e I a l i c i t a ţ i e ş i p r e z e n t e l e n e g o c i e r i d i r e c t e ; 6 . D a t a d e d e s f ă ş u r a r e a n e g o c i e r i l o r d i r e c t e d e I a s e d i u l c o n c e d e n t u l u i e s t e ; 1 2 . 0 6 . 2 0 0 1 , o r a 1 4 . ( 1 3 8 8 8 2 9 )

• Rubesch Francisc este citat pe data de 6 iunie 2001 în dosar civil nr. 2500/2001 la Judecătoria Turda, reclamantă Coţa Zinica, avînd ca obiect sistarea stării de indiviziune. (9475338)

5 .

• Consiliul local al comunei Petreştii de Jos scoate la concurs postul de inginer agronom. Cererile de înscriere se primesc pînă în data de 10.06.2001. Examenul se va susţine pe bază de interviu în data de 14.06.2001, ia orele 9, la sediul C onsiliului local. Condiţii de înscriere: - bărbat, 5 ani vechime în domeniu. (9475337)

• Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, str. Viilor nr. 46-50, închiriază prin licitaţie publică,, exclusiv pentru activităţi medicale şi farm aceutice 7 încăperi în suprafaţă de 71,93 mp. Caietele de sarcini se pot procura de la Biroul Ad-tiv, începînd cu data de 31 mai 2001. O ferta se va depune la secretaria tu l sp italu lu i pînă în 12/06.2001, orele 12. (1386438)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Bărbosu Mihail anunţă începerea d em ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. N. Titulescu nr. 10, bloc P4, sc. 1, ap. 23. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388818) ..........

• Numiţii: Crişan Ioan şi soţia Crişan Maria născută Maier, Sfîrlea Ioan şi soţia Sfîrlea Lucreţia născută Crişan cu domiciliul necunoscut, în calitate de pîrîţi dosar nr. 4946/2001 a Judecătoriei Cluj cu reci. Coman Ioan sînt invitaţi ca în ziua de 15 iunie 2001, ora 8,30 să se prezinte la Judecătoria Cluj-Napoca sala 125, cu sediul Cluj Calea Dorobanţilor nr. 2. (1388830)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Haranguş Ioan anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat in Cluj-Napoca str. Cîmpului nr. 40 bl. 12 sc. IX ap. 102 parter. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386416)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Chişiu Ştefan anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul m agazie situată în localitatea L ăpuşteşti nr. 94/A com una R aşca ju deţu l Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D oroban ţilo r nr. 99.(1386418)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Bodor Alexandra anunţă începerea dem ersurilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul începere construcţie casă de locuit în Colonia Becaş, Cluj- Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1386419) ., • în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Peterfi Marius anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul începere construcţie casă de locuit în Colonia Becaş; Cluj- Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1386420)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Pătcaş M ircea Radu anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat în str. Şesului nr. 2 bl. S2 ap. 6 Cluj- Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1386421)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Ilea V asile anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală termică de apartament situat în str. Haţeg nr. 28 ap. 28 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM \ C luj, C alea Dorobanţilor nr. 99. (1386432)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Ţ ar G rigore anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă familială în v loca lita tea D âm bu-M are nr. 1 judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. ( 1 3 8 6 4 4 1 ) ________

PIERDERI• P i e r d u t d u m i n i c ă o r e l e 1 3 -

1 4 , c ă ţ e l P e c h i n e z c u l o a r e a m a r o n , c u b o t u l n e g r u i n z o n a C a l e a M ă n ă ş t u r n r . 1 0 7 . R ă s p u n d e l a n u m e l e d e C u c h i ş i s e a f l ă s u b t r a t a m e n t m e d i c a m e n t o s . O f e rr e c o m p e n s ă . C i n e p o a t e d a i n f o r m a ţ i i e s t e r u g a t s ă s u n e l a t e l . 4 3 - 8 6 - 4 6 z i u ă ; 4 2 - 6 1 - 5 6 s e a r a ; 0 9 2 - 6 8 - 9 3 - 1 9 . ( 1 3 8 6 4 0 8 )

„ • Pierdut contract locuinţă nr. 55813, pe numele Căprar Vasile. îl declar nul. (1388807)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Vaida Cristian. îl declar nul. (1388808)

• Pierdut carte de identitate auto seria A 0253812, pe numele Avram Maria. O declar nulă. (1388809)

• Pierdut legitimaţie dc serviciu pc numele Trifan Cristian. O declar nulă. (1388815)

• Kalman Daniela pierdut carnet dc membru cooperator. îl declar nul.(1388822)

• Pierdut camct dc student pe numele Pintca Iacob Cristian. II declar nul. (1388832)

• SC Pescnia Trans Comc.xim SRL p ierd u t certifica t dc înmatriculare al societăţii. Se declară nul. (1386411)

• Apahidean Anca pierdut carnet de student. îl declar nul. (1386412)

• Pierdut camct dc student şi legitimaţie de călătorie pe numele Petruţ Gabriel. Le declar nule. (1386434)

DECESE COMEMORĂRI

• C u d u r e r e î n s u f l e t a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă a m a m e i n o a s t r e d r a g i V L A I C U R O Z A L I A , î n v î r s t ă d e 9 4 d e a n i . î n m o r m î n t a r e a v a a v e a i o c î n l o c a l i t a t e a R o m â n a ş i , j u d e ţ u l S ă l a j , î n d a t a d e 1 i u n i e 2 0 0 1 .

F a m i l i i l e V l a i c u D o r e l ş i V a s i l e . ( 1 3 8 8 8 1 3 )

• C u a d î n c ă d u r e r e î n s u f l e t a n u n ţ ă m t r e c e r e a î n n e f i i n ţ ă a c e l e i c e a f o s t s c u m p a n o a s t r ă s o ţ i e , m a m ă , s o a c r ă , b u n i c ă ş i s t r ă b u n i c ă T U R I A N A . C e r e m o n i a r e l i g i o a s ă v a a v e a I o c . j o i 3 1 . 0 5 . 2 0 0 1 o r a 1 2 î n s a t u l L i v a d a . D u m n e z e u s ă - i o d i h n e a s c ă s u f l e t u l e i î n î m p ă r ă ţ i a C e r u l u i . F a m i l i a .( 1 3 8 6 4 2 6 )

• T e - a m i u b i t ş i n e v a f i g r e u s ă u m p l e m g o l u l p e c a r e l - a i l ă s a t î n u r m ă . D r a g a n o a s t r ă

A N A t e v o m p ă s t r a m e r e u î n a m i n t i r e ş i n e r u g ă m c a b u n u l D u m n e z e u s ă - ţ i o f e r e l i n i ş t e a v e ş n i c ă î n l u m e a c e l o r d r e p ţ i .

O r u g ă c i u n e , o l a c r i m ă , o f l o a r e v o r f i d i n s u f l e t p e n t r u

t i n e . S o r a T o i a c u f a m i l i a .( 1 3 8 6 4 2 7 )

• C u s u f l e t e l e c e r n i t e n e d e s p ă r ţ i m d e d r a g a n o a s t r ă c u m n a t ă ş i m ă t u ş ă A N A . D u m n e z e u s - o o d i h n e a s c ă î n p a c e . C u m n a t a A u r e l i a G h e r g h e l c u f a m i l i a . ( 1 3 8 6 4 2 8 )

L a c r i m i , t r i s t e ţ e ş i d u r e r e n e - a i l ă s a t p l e c î n d d e l î n g ă n o i , d r a g ă A N A . B u n u l D u m n e z e u s ă - ţ i v e g h e z e o d i h n a b i n e m e r i t a t ă . G î n d u r i d e n e u i t a r e ş i o r u g ă c i u n e . S o r a J u j i c u f a m i l i a . ( 1 3 8 6 4 3 0 )

C u a d î n c ă d u r e r e a n u n ţ d e c e s u l s o ţ u l u i m e u M I R C E A M U R E Ş A N d e 7 0 a n i . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a l o c

v i n e r i 1 i u n i e 2 0 0 1 , o r e l e 1 3 l a C i m i t i r u l C e n t r a l . D u m n e z e u s ă o d i h n e a s c ă s u f l e t u l l u i b u n . î n d u r e r a t ă s o ţ i a M a r i a . ( 1 3 8 6 4 3 3 )

• U n u l t i m o m a g i u c e l u i c a r e a f o s t l o c a t a r u l b l o c u l u i n o s t r u M O R E A T I B E R I U . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i . A s o c i a ţ i a d e p r o p r i e t a r i B i z u ş a 8 .( 1 3 8 8 7 9 6 )

• C u r e g r e t n e d e s p ă r ţ i m d e b u n a n o a s t r ă p r i e t e n ă M O T I O C A N G E L A . S î n t e m a l ă t u r i d e S o r a n a ş i d e N a e . L i g i a ş i R o m a n V l a i c u .( 1 3 8 8 8 0 1 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g a n o a s t r ă L i a n a G i u r g i u î n a c e s t e c l i p e g r e l e p r i c i n u i t e d e p i e r d e r e a t a t ă l u i . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e iî n d u r e r a t e . C o l e g i i d e l a S C C a r b o c h i m S A C l u j - N a p o c a . ( 1 3 8 8 8 0 3 )

• C o l e c t i v u l S e c ţ i e i d c O r t o p e d i c a S p i t a l u l u i C l i n i c d c R e c u p e r a r e î ş i e x p r i m ă c o m p a s i u n e a l a t r e c e r e a î n n e fi in ţă a d - n c i p r o f . M O T I O C

A N G E L A . ( 1 3 8 8 8 0 4 )

1 S î n t e m a l ă t u r i d c d o a m n a G i u r g i u L i a n a î n g r e a u a î n c e r c a r e p r i c i n u i t ă d cp i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g .C o n d u c e r e a S C C a r b o c h i m S A . ( 1 3 8 8 8 0 5 )

• T r a n s m i t e m s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e ş i p r o f u n d a n o a s t r ă c o m p a s i u n e d - l u i p r o f . d r . S i m i o n S i m o n , î n a c e s t e c l i p e d u r e r o a s e . C o l e c t i v u l C e n t r u l u i d e C o m u n i c a ţ i i , U n i v e r s i t a t e a B a b e ş - B o l y a i . ( 1 3 8 8 8 1 0 )

• L o c a t a r i i i m o b i l u l u i d i n s t r . E r o i l o r n r . 4 8 , a d u c u n u l t i m o m a g i u d r a g e i n o a s t r e v e c i n e K E N D E R E S Z I A N A . D u m n e z e u s - o i e r t e . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a I o c ,

i n e r i , 1 i u n i e 2 0 0 1 , o r a 1 5 , l a C i m i t i r u l C e n t r a l . ( 1 3 8 8 8 1 9 )

S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a N i c o r i c i , î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e m o a r t e a m a n i e i d r a g i . C o l e g i i d i n T r a n s e l e c t r i c a S T C I u j - B S M M .( 1 3 8 8 8 2 3 )

P r o f u n d î n d u r e r a ţ i d e p i e r d e r e a p r e m a t u r ă a

o l e g u l u i n o s t r u , M A R C U . A L E X A N D R U , d u p ă o l u n g ă ş i g r e a s u f e r i n ţ ă , t r a n s m i t e m

o n d o l e a n ţ e f a m i l i e iî n d u r e r a t e . O d i h n e a s c ă - s e î n p a c e ! C o l e c t i v u l L i c e u l u i T e o r e t i c “ N . B ă l c e s c u ” .( 1 3 8 8 8 2 5 )

D e p l î n g e m d i s p a r i ţ i a d u r e r o a s ă a c o l e g u l u i ş i p r i e t e n u l u i n o s t r u , M A R C U A L E X A N D R U . S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a î n d u r e r a t ă . F a m i l i a

p r o f e s o r T e o d o r P o e n a r u .( 1 3 8 8 8 2 6 )

R e c t o r a t u l U n i v e r s i t ă ţ i i " B a b e ş - B o l y a i " d i n

C l u j - N a p o c a e s t e a l ă t u r i d e f a m i l i a

p r o r e c t o r u l u i p r o f . u n i v . d r . S i m i o n S i m o n

î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a

m a m e i d r a g i ş i t r a n s m i t e s i n c e r e g

c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i î n d o l i a t e . |

Rectoratul Universităţii ,lBabeş-Bolyai,,

• R e g r e t ă m d i s p a r i ţ i a c e l u i

c e v a r ă m î n e î n i n i m i l e n o a s t r e , d r a g u l n o s t r u d i r i g i n t e ,

M A R C U A L E X A N D R U . E l e v i i c l a s e i a I X - a Ş t . a L i c e u l u i T e o r e t i c “ N . B ă l c e s c u ” .( 1 3 8 8 8 2 7 )

• C la s e le a L X - a M I I , M I 2 a l e L i c e u l u i “ N . B ă l c e s c u ” a d u c u n u l t i m o m a g i u d o m n u l u i p r o f e s o r • M A R C U

A L E X A N D R U , u n o m d e o s e b i t ş i u n f o a r t e b u n p e d a g o g .( 1 3 8 8 8 2 8 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a H e n d l i î n m a r e a î n c e r c a r e p r i n c a r e t r e c e . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . A s o c i a ţ i a d e p r o p r i e t a r i s t r . P e t r u M a i o r 1 5 . ( 1 3 8 6 4 1 7 )

• î n t r e a g a n o a s t r ă

c o m p a s i u n e ş i s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i p r o f . d r . S i m i o n S i m o n . C o l a b o r a t o r i i d e I a I n s t i t u t u l d e C e r c e t ă r i

E x p e r i m e n t a l e f n t e r d i s c i p l i n a r e . ( 1 3 8 8 8 3 1 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g u l n o s t r u V l a i c u V a s i l e î n m a r c a d u r e r e p r i c i n u i t ă d c m o a r t e a

m a m e i d r a g i ş i t r a n s m i t e m c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i î n d o l i a t e . C o l e g i i D G K P B i r o u l

A d m i n i s t r a r e M o n o p o l d e S t a t .( 1 3 8 8 8 3 4 )

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i l a t r e c e r e a î n e t e r n i t a t e a c e lu i c e a f o s t B R I A I O N . l ) u m n c / e u s â - / o d i h n e a s c ă , if a m i l i a C o m a n

( 1 3 8 8 8 3 6 )f i a * i u .

• S i n l c m a l ă t u r i d c p r i e t e n u l ş i c o l e g u l n o s t r u B r i a I o n u ţ i n

m a r c a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . S i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e d i n p a r t e a c o l e g i l o r d a f a c u l t a t e ş i a p r i e t e n i l o r . ( 1 3 8 8 8 4 0 )

• S i n t c m a l ă t u r i d c p r i e t e n a n o a s t r ă S o r a n a M o t i o c î n

m a r c a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a m a m e i d r a g i . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e d i n p a r t e a f a m i l i e i C c n a n M i r c e a . ( 1 3 8 8 8 4 1 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g a n o a s t r ă d - n a M a r i n e l a M a d r u î n m a r e a d u r e r e c a u z a t ă d e p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . C o l e c t i v u l d e c a d r e d i d a c t i c e d e l a Ş c o a l a N r . 6 C l u j - N a p o c a .( 1 3 8 6 4 0 9 )

• A s o c i a ţ i a d e p r o p r i e t a r i s t r .

C a r d i n a l I u l i u H o s s u n r . 1 8

A + B a d u c e u n p i o s o m a g i u

c e l e i c a r e a f o s t c o l o c a t a r a

n o a s t r ă A N G E L A M O T I O C .

F a m i l i e i s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e ,

( 1 3 8 6 4 1 0 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g u l

n o s t r u p r o f . d r . S i m i o n S i m o n

p r o r e c t o r a l U n i v e r s i t ă ţ i “ B a b e ş - B o l y a i ” , î n g r e a u a

s u f e r i n ţ ă p r i c i n u i t ă d e m o a r t e a

m a m e i d r a g i . S i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e . M e m b r i i C a t e d r e i

d e F i z i c ă A t o m i c ă . ( 1 3 8 6 4 1 3 )

C o l e c t i v u l Ş c o l i i P o s t l i c e a l e E c o n o m i c e “ P r e u n i v e r s i t a r i a

X X I ” e x p r i m ă s i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e d o a m n e i p r o f . e c .

i c t o r i a P l e ş a I a p i e r d e r e a

p r e m a t u r ă a t a t ă l u i d r a g .

C o n d o l e a n ţ e î n t r e g i i f a m i l i i

î n d o l i a t e . ( 1 3 8 6 4 1 5 )

. • î n t r i s t a ţ i ş i î n d u r e r a ţ i n e d e s p ă r ţ i m d e i u b i t u l n o s t r u f a t ă , s o c r u ş i b u n i c M I R C E A M U R E Ş A N . V e ş n i c e r e g r e t e . F i u l M a r i u s , n o r a A i d a , n e p o ţ i i P e t i ş i P a t r i c k . ( 1 3 8 6 4 2 2 )

• C u d u r e r e î n s u f le t e n e l u ă m r ă m a s b u n d e l a t a t ă l ) s o c r u l ş i b u n i c u l M I R C E A M U R E Ş A N . D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă . F i u l M i r c e a , n o r a I l d i k o ş i n e p o t u l Z s o l t . ( 1 3 8 6 4 2 3 )

• C o l e c t i v u l C l i n i c i i d e C h i r u r g i e ş i O r t o p e d i e P e d i a t r i c ă e s t e a l ă t u r i d e p r o f . d r . N i c o l a e M o t i o c l a p i e r d e r e a s o ţ i e i d r a g i . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . ( 1 3 8 6 4 2 5 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e d - n a d i r e c t o r G a b r i e l a B o d e a î n a c e s t e m o m e n t e d c g r e a î n c e r c a r e p r i c i n u i t e d e m o a r t e a t a t ă l u i . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i . C o l e g i i d e l a R o m â n i a f i l m C l u j . ( 1 3 8 6 4 3 6 )

• C o l e c t i v u lC in e m a t o g r a fu lu i R e p u b l i c a e ste a l ă t u r i d c d - n a d i r e c t o r B o d e a G a b r i e l a î n m a r e a d u r e r e p r i n c a r e t r e c e . T r a n s m i t e m s i n c e r ec o n d o l e a n ţ e ş i î n t r e a g a n o a s t r ă c o m p a s i u n e f a m i l i e i î n d o l i a t e . ( 1 3 8 6 4 3 7 )

î n t r i s t a ţ i d e d i s p a r i ţ i a f u l g e r ă t o a r e a b u n u l u i n o s t r u c u m n a t ş i u n c h i B R I A I O A N , t r a n s m i t e m s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i ş i d o r i m c a s u f l e t u l s ă i s e o d i h n e a s c ă î n p a c e . C u m n a t a O p r e a K a t a l i n ş i n e p o ţ i i G a b i , I b i , D a n i e l . ( 1 3 8 6 4 3 9 )

• N i c i l a c r i m i l e , n i c i d u r e r e a n - a u t r e c u t d i n s u f l e t e l e n o a s t r e î n d u r e r a t e , l a î m p l i n i r e a a d o i a n i d e c î n d i n i m a i u b i t e i n o a s t r e , m ă i c u ţ ă , s o ţ i e ş i b u n i c ă , P L E Ş A M A R I A , a î n c e t a t s ă m a i b a t ă . I u b i r e a n o a s t r ă t e v a î n s o ţ i î n d r u m u l d u m i t a l e s p r e v e ş n i c i e . M e r e u n e v e i l i p s i , m e r e u n e v a f i d o r d e d u m i t a l e . D o r m i î n p a c e , s u f l e t b i î n d . S o ţ u l I o n a ş ş i c o p i i i V i o r i c a , V i o r e l , A d r i a n , F e l i c i a , M a r i n e l a c u f a m i l i i l e l o r .

( 1 3 8 8 7 9 7 )

• A z i , 3 1 m a i , s e î m p l i n e s c , 6 a n i d e c î n d a t r e c u t î n n e f i i n ţ ă i u b i t a n o a s t r ă m a m ă ş i b u n i c ă , P O P I L E A N A . U n m o m e n t d e r e c u l e g e r e , o a d u c e r e î n a m i n t i r e a c h i p u l u i e i d r a g . D o r m i î n p a c e , s u f l e t b u n ş i b i î n d . A n d r e e a , M i r e l a ş i C l a u d i u I o r d ă c h e s c u .

( 1 3 8 8 8 0 0 )

■ A u t r e c u t ş a s e s ă p t ă m î n i d e l a d e s p ă r ţ i r e a d e d r a g u l m e u t a t ă , N U Ţ E M A N O E L . A m i n t i r e a t a v a f i m e r e u v i e î n i n i m a m e a . D u m n e z e u s ă t e

o d i h n e a s c ă î n p a * . F i i c a A n c a

N u ţ . (1 3 8 8 8 1 7 ) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Direcţia Economică a U niversităţii "Babeş Bolyai" Cluj-Napoca este alături de dl. prorector, prof. univ. dr. Simion Simon în încercarea grea pricinuită de dispariţia mamei dragi.

Sincere condoleanţe.

• S e î m p l i n e s c a s t ă z i , ş a s e s ă p t ă m î n i d e l a t r e c e r e a f u l g e r ă t o a r e ş i n e d r e a p t ă î n n e f i i n ţ ă a . d r a g u l u i n o s t r u l t . c o l . ( r ) N U Ţ E M A N O E L ' . B u n ă t a t e a ş i n o b l e ţ e a s u f l e t u l u i s ă u v e ş n i c v o r f i v i i î n s u f l e t e l e n o a s t r e . D u m n e z e u s ă t e o d i h n e a s c ă î n p a c e , d r a g ă E L U Ţ Ă . M a m a , f r a t e l e T i c ă N u ţ c u f a m i l i a d i n B o n ţ i d a . ( 1 3 8 8 8 1 6 )

• C o n t i n u î n d t r a d i ţ i a n o a s t r ă c r e ş t i n e a s c ă , S o c i e t a t e aF e m e i l o r O r t o d o x e d i n A r h i e p i s c o p i a V a d u l u i ,F e t e s c u l u i ş i C l u j u l u i , c h e a m ă p e t o ţ i u r m a ş i i i e r a r h i l o r , p r e o ţ i l o r ş i d i a c o n i l o r , s l u j i t o r i î n C a t e d r a l a O r t o d o x ă , s ă n e r u g ă m î m p r e u n ă p e n t r u o d i h n a s u f l e t e l o r l o r , î n s l u j b a d e p a r a s t a s , s î m b ă t ă s e a r a , î n a j u n d e R u s a l i i , d u p ă v e c e r n i a d e l a C a t e d r a l a O r t o d o x ă ( o r a1 8 , 3 0 ) . ( 1 3 8 8 8 2 0 )

• S e î m p l i n e s c 2 a n i d e c î n d î n A m e r i c a s - a stin s d in v i a ţ ă s c u m p a n o a s t r ă s o ţ i e , m a m ă ,

u n i c ă , s o r ă , m ă t u ş ă ş i c u m n a t ă G A B O RZ S U Z S A N N A n ă s c u t ă S z a b o . D u m n e z e u s - o o d i h n e a s c ă î n p a c e . N u t e v o m u i t a n i c i o d a t ă . S o ţ u l G a b i , F i i c e l e C u n i ş i M a r i k a ş i n e p o a t e l e . ( 1 3 8 6 2 9 1 )

• C u n em ă rg in ită d u rer e , a n u n ţ ă m c â a u t r e c u t 6 s ă p t ă m î n i d e l a c r i m i ş i t r i s t e ţ e , d e c î n d m o a r t e a n e m i l o a s ă l - a l u a t , m u l t p r e a t i m p u r i u p e s c u m p u l n o s t r u f i u , f r a t e ş i c u m n a t L U C I A NG H E O L Ţ A N , l ă s î n d u n g o l i m e n s î n s u f l e t e l e n o a s t r e . N i c i t i m p u l , n i c i l a c r i m i l e , n i m i c n u v a s t i n g e p r e a m a r e a n o a s t r ă d u r e r e . D o a r d r a g o s t e a p e c a r e i - a m p u r t a t - o ş i a m i n t i r e a c h i p u l u i s ă u b i î n d e s t e t o t c e n c - a r ă m a s a c u m , c î n d p r i m e l e f l o r i a u a p ă r u t p e m o r m î n t u l l u i u d a t d e l a c r i m i l e n o a s t r e . D u m n e z e u l î n d u r ă r i l o r s ă - ş i r e v e r s e m i l a s a b o g a t ă p e s t e s u f l e t u l l u i , p r e a b u n ş i p r e a s e n s i b i l p e n t r u o l u m e a t î t d e c r u d ă ş i s ă - l o d i h n e a s c ă î n p a c e . S l u j b a d e p o m e n i r e v a a v e a l o c j o i 3 1 m a i , o r e l e 1 8 , l a B i s e r i c a “ S f î n t u l I o a n B o t e z ă t o r u l ” d i n c a r t i e r u l M ă r ă ş t i . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . ( 1 3 8 6 3 8 4 )

• S e î m p l i n e s c 8 a n i d e c î n d n e - a p ă r ă s i t p e n t r u t o t d e a u n a î n t r - u n t r a g i c a c c i d e n t , c e l c a r e a f o s t s o ţ ş i t a t ă b u n ş i i u b i t o r M Ă R D A N I O A N - M A R I U S . N i c i t i m p u l , n i c i l a c r i m i l e , n i m i c n u v a s t i n g e g o l u l d i n s u f l e t e l e n o a s t r e . C ît a i tră it n e - a i i u b i t ş i p e n t r u a s t a n u t e v o m u i t a n i c i o d a t ă . N a t a ş a ş i C a m e l i a . ( 1 3 8 6 4 4 0 )

• M u l t e m u l ţ u m i r i t u t u r o r f a m i l i i l o r ş i p r i e t e n i l o r c a r e a u f o s t a l ă t u r i d e n o i î n a c e a s t ă m a r e s u f e r i n ţ ă p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a d r a g u l u i n o s t r u f i u , K O Z M A L E V E N T E . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . ( 1 3 8 8 7 4 4 )

• P r o f u n d i m p r e s i o n a ţ i d e p i e r d e r e a p r e m a t u r ă a c e le i c a r e a f o s t A N G E L A M O T I O C , o m d e a l e a s ă c u l t u r ă ş i f r u m u s e ţ e s u f l e t e a s c ă n e e x p r i m ă m c o m p a s i u n e a ş i r e g r e t u l f a ţ ă d e c e i a p r o p i a ţ i ş i d r a g i . F a m . C r i ş a n ş i C r i s t e a . ( S )

I O N A N T O N E / C U -

55 de ani de la moarte;La 1 iunie 1946, mareşalul

s-a prăbuşit, răpus de gloanţele plutonului de execuţie. Din înălţimea faptelor şale, - în loc de recunoştinţa pe care i-o datorează"- ţara, a fost; răsplătit cu dispreţul celor care l-au trădat. In timp, ce alte popoare, îşi reconsideră conducătorii, cinstind’u-i cu onoruri naţionale, chiar dacă faptele lor sînt umbrite, uneori, de crime, mareşalul n-are parte nici măcar de o rejudecare a unui proces odios.

La 4 septembrie 1940, în împrejurări deosebit de grele pentru ţară, generalul Ion Antonescu a preluat cîrma statului. Basarabia, Bucovina de Nord, Nordul Transilvaniei erau rupte din trupul ţării. A urmat Dobrogea de Sud. Practic, se intenţiona^ dezmembrarea României. în aceste momente, cînd o treime din România Mare era pierdută, cine s-ar mai fi încumetat să preia frîiele unei ţări? Atenţia tuturor s-a îndreptat spre generalul Ion Antonescu. El se bucura de un prestigiu cîştigat. Era cunoscut pentru faptele sale de arme, la eliberarea Ardealului în primul război mondial. Sînt memorabile cuvintele rostite de regele Ferdinand, la capul podului peste Tisa, cînd trupele - române înaintau victorioase spre Budapesta-: “ Antonescu,nimenea în ţara asta nu ştie mai bine decît regele tău cît îţi datorează. Ai fost nedreptăţit

pentru că nu ţi s-au recunoscut, meritele cît trebuiau. Pentru a îndrepta aceasta, îţi dau ; decoraţia mea”. Şi a scos-o de la pieptul său, prinzînd-o pe* vestonul Iocotenent-colonelului Ion Antonescu, îmbrâţişîndu-1- în faţa ofiţerilor şi ostaşilor. Regele facea aluzie la meritele lui Ion Antonescu, pe frontul din Moldova, din primăvara anului 1917, cînd n-a fost apreciat la valoarea sa de superiorii armatei.

Ajuns la cîrma ţării, Antonescu a pretins muncă şi disciplină. Orientarea politicii sale spre Germania a fost singura soluţie a momentului de a salva statul naţional român. Promisiunile din partea vechilor aliaţi, Franţa şi Anglia, erau spulberate. Prima căzuse pradă ocupaţiei germane, cea de-a doua a rămas izolată şi preocupată de propria-i apărare, în aceste condiţii putea România evita războiul? Şi cum?

Ordinul de trecere a Prutului, la 21 iunie 1941, a fost rezultatul conjuncturii politice internaţionale, dar şi a năzuinţei de eliberare a teritoriilor româneşti ocupate de statul comunist rusesc. Dacă trecerea Nistrului a fost sau nu necesară, diplomaţia îşi va mai spune cuvîntul. După înfrîngerile suferite în răsărit şi repetatele discuţii cu Hitler, Antonescu a făcut numeroase încercări, prin filiere diplomatice, pentru a ieşi

din război. Era tot mai cbnvins că Germania va pierde războiul. Pe măsură ce frontul răsăritean se prăbuşea, mareşalul a devenit tot mai amărît în faţa dezastrului care-1 aştepta. Acceptarea condiţiilor de armistiţiu cu sovieticii, în vederea ieşirii României din război, nu i-au fost comunicate mareşalului. îi era pregătită arestarea. Din ordinul regelui Mihai, la 23 august 1944, Antonescu a fost arestat. Apoi, predat inamicului. După doi ani petrecuţi în închisorile ruseşti, a fost readus în ţară şi condamnat la moarte prin împuşcare, sub acuzaţia de a fi fost “criminal de război” , în acelaşi timp, regele Mihai primea cea mai înaltă distincţie sovietică, Ordinul “Victoria ’.

Mareşalul a refuzat să-i ceară regelui graţierea. A murit ca un martir. Testamentul său este încă o dovadă a demnităţii sale: “ Scump popor român, sînt mîndru că am făcut parte dintr-o naţie cu dublă ascendenţă, romană şi dacă, a cărei istorie a fost luminată de strălucitoarea figură a lui Traian şi de jertfa marelui Decebal. Am luptat în două războaie mondiale pentru gloria ta! Sînt fericit să cobor cu cîteva clipe mai devreme lîngă martirii tăi. Toţi am luptat pentru dreptatea ta” . Memoria mareşalului Ion Antonescu va rămîne neştearsă în inimile celor care cu adevărat îşi iubesc patria. A p r o f . d r . Io n C A M P E A N U

1 i o n î v . i o , , , i n f r î o v n o f o

Decizia Guvernului de a căuta “cu înfrigurare” un proiect de lege pentru care să-şi asume răspunderea în Parlament este “artificială” şi urmăreşte să pună opoziţia în situaţia de a nu putea vota împotriva acestui proiect, avînd în vedere faptul că acest act legislativ se va referi la accelerarea reformei economice, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL Valeriu Stoica.

Stoica a spus câ Guvernul încearcă acum să îşi onoreze promisiunea “ inexplicabilă” făcută la învestirea Cabinetului Adrian Năstase de a cere votul de încredere în Parlament după şase luni de activitate. “S-a încercat cu contractul de privatizare a SIDEX, dar noi ne-am împotrivit deoarece privatizarea nu este atributul Parlamentului” , a spus Stoica.

El a afirmat că, oricum, Constituţia nu prevede acordarea în mod direct a votului de încredere în Guvern, ci numai indirect, fie prin iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva Executivului, fie prin asumarea răspunderii în Parlament. /

Preşedintele liberal a mai spus că PNL îşi va stabili poziţia faţă -de proiectul pentru care Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea, în funcţie de conţinutul acestuia. /

Purtătorul de cuvînt al Guvernului Claudiu Lucaci a anunţat că Executivul şi-ar putea asuma răspunderea în Parlament pentru legea investiţiilor străine, în a doua jumătate a lunii iunie, precizînd totuşi că decizia finală în privinţa posibilităţii de asumarea răspunderii în Parlament ar putea fi luată în cursul acestei săptămîni.

Potrivit articolului 113 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declaraţia de politică generală devine, obligatorie pentru Guvern.

V a le riu S t o ic a s fă tu ie ş te P D S R s ă

r e n u n ţe la o r d o n a n ţe le d e u r g e n ţă

Guvernul PDSR trebuie să renunţe la emiterea ordonanţelor de urgenţă, avînd în vedere că activitatea Parlamentului a fost “ fluidizată” prin modificarea regulamentelor celor două Camere legislative, singura problemă a partidului de guvemămînt fiind mobilizarea la vot a propriilor parlamentari, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL, Valeriu Stoica.

Stoica a declarat câ PDSR nu mai este capabil să strîngă cvorumul necesar votului în cele două Camere legislative şi, ca atare, este nevoit să emită ordonanţe de urgenţă, ceea ce face ca “autoritatea legislativă” a Parlamentului să fie “uzurpată” .

“Promisiunea Guvernului PDSR de a restitui Parlamentului activitatea legiuitoare este o simplă vorbă goală”, a spus liderul liberal.

El a precizat că nu este o scuză pentru PDSR faptul câ guvernele anterioare au apelat la procedee similare, avînd în vedere că regulamentele celor două Camere au fost modificate după ce PDSR a venit la putere.

Stoica a criticat procedeul “profund nedemocratic şi ciudat” prin care Guvernul a modificat, prin ordonanţă de urgenţă, Legea administraţiei publice locale, în aceeaşi zi în care ea a intrat în vigoare, mai ales că această lege a fost dezbătută în Parlament aproape patru ani, iar PDSR a făcut “un titlu de glorie” din adoptarea ei.

Tăutu a dat “ undă v e rd e ” : “CUMPĂRAŢI ACŢIUNI!”

j jJudecătorul delegat pe lîngă Camera de Comerţ,' Industrie şi Agricultură Cluj a aprobat ieri, prospectul de emisiuni de acţiuni la societatea FC “U” SA. Astfel, de astăzi, cei 91 de acţionari au posibilitatea de a achiziţiona timp de trei săptămîni un număr de 100.000 de acţiuni la preţul de 25.000 bucata. Preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii pe acţiuni, Florin Tăutu, nu a dorit sâ precizeze suma pe care o va pune la bătaie, însă i-a. invitat pe membrii fondatori să cumpere acţiuni. în schimb, dr. D.D. Crăciun, preşedintele executiv, crede că fiecare acţionar va cumpăra în medie de 15 milioane lei. Cele două baze sportive dorite de FC “U”, “Unirea” şi Tehnofrig, sînt rezolvate din punct de vedere juridic, şi se aşteptată avizul favorabil al Consiliului local de a hotărî prin vot trecerea acestora în patrimoniul “Şepcilor- Rosii” .

( C . S . )

P e s c u r t

din fotbal• Tratative AC Milan - Aiaves£' ‘ -* ’ " ■? / \

f ‘ " -

j> »v- ^ i.

Istanbul s-a soldat cu urmări: în primul rînd, el a fost dat în judecată de arbitrul pe care l-a ■ agresat şi care-1 acuză de lovire (faptă pe care legile “otomane” o condamnă la detenţie sau, în cel mai bun caz, o transformă într-o amendă consistentă), iar în al doilea rînd prin reducerea la jumătate a drepturilor băneşti pentru cumnatul său Gică Popescu (după cum au anunţat unele ziare şi posturi de radio).

• Şi-a prelungit contractul

'4, *- * **s ::î v* r , .

"Unde dai şi unde crapă” - spune o veche zicală românească: după ce presa spaniolă şi din alte ţări, plus cea

, de la noi l-au acreditat pe Cosmin Contra (“Guriţă”) ca viitor jucător al. campioanei Spaniei, Real Madrid, o veste de “ ultimă oră” anunţă că internaţionalul român va face parte din trupa celebră a magnatului Berlusconi. AC Milan a acceptat şi suma de 11,2 milioane de dolari (pentru rezilierea contractului).

• Urmările retragerii lui Gică Hagi

\ 4*xy ' • £s-s i

vi

■H

; ., Ml . „ Vîncetarea contractului dintre

Gică Hagi şi Galatasaraymwm.

. U :

y f , - ~ 7

■ - k X / : •

1i. - P

Dacă Gică Hagi a încheiat socotelile cu Galatasaray, Mircea Lucescu şi-a prelungit contractul cu ex-campioana Turciei pentru încă un an.

• Meciul se va juca sîmbătă

Partida-derby a etapei cu numărul 32 în Divizia “B” , seria I, este cea dintre Farul Constanţa şi Sportul Studenţesc. “Marinarii” au 73 de puncte şi ocupă locul doi, alb-negrii din Capitală 76 de puncte, fiind

• lideri ai ierarhiei “ la zi” . Pentru că Sportul Studenţesc are doi jucători la lotul de tineret pentru partida cu Ungaria (Stancu şi Ciubotariu) s-a cerut amînarea partidei. Federaţia n-a aprobat, deoarece partida cu Ungaria are loc vineri şi cei doi jucători pot fi prezenţi, sîmbătă, la Constanţa.

• O posibilă explicaţie

în ultimele două ediţii ale Diviziei “B ”, seria I, echipa Midia Năvodari s-a numărat printre protagonistele la promovarea în “A”. în ediţia trecută a pierdut duelul cu Foresta Suceava. în cea actuală a pierdut duelul cu... Farul Constanţa şi Sportul Studenţesc. Sîmbătâ trecută, Midia a capotat, acasă, 1-3 cu Metalul Plopeni. O explicaţie ar fi datorată faptului că Viorel Căpriţă, apropiatul echipei, ar fi anunţat că se retrage din fotbal.

R om eo V. CÎRTAN

g a T E N I S F r a n ţ a ş l - a p i e r d u t MemeiitoImediat după anunţarea retragerii lui Pierce,

Amelie Mauresmo (c.s. 5) a fost decretată marea speranţă a Hexagonului, toată lumea aşteptînd o

f i n a 1 ăp m k i ■ j r % .

' ^ 4

f ■ -

Mauresmo . - Hingis şi Un rezultat similar celor de la Berlin şi Roma (în ambele franţuzoaica triumfînd în urma unor dueluri directe... în semifinale cu numărul 1 WTA). Dar

castelele de nisip clădite de presa franceză s-au năruit în primul tur, Amelie cedînd sub povara marilor speranţe la viguroasa nemţoaică Jana Kandarr. Ce-i drept, Amelie se găseşte într-o companie selectă: printre victimele turului 1 se numără Venus Williams (2), Nathalie Tauziat (9) şi Magdalena-Maleeva (13), belgianca Justine Henin alegîndu-se cu o accidentare la gleznă. Ruxandra Dragomir-Ilie a pierdut cu 3-6, 6-4, 2-6 la Marta Marrero (Spania). Tot în primul tur' a ieşit şi Anca Bama (Germania), care a cedat cu 5-7, 3-6 disputa cu austriaca Sylvia Plischke. Conform calculelor teoretice, văduvită parte de jos a"tabloului principal ar fi trebuit să o scoată finalistă pe învingătoarea din disputa Elena Dementieva - Kim Clijsters^sau pe juna Jelena Dokic. în aceste condiţii, pariind pe dorinţa de revanşă şi celelalte calităţi ale liderei mondiale, vă propunem un pronostic final Hingis - Dokic - chiar dacă Sanchez Vicario,

S p e r a n ţ a

Martinez & Co. au trecut de primul obstacol ce le-a ieşit în cale. După convingătorul succes în 40 de, minute reuşit în turul 1 (cu Adriana Gersi), iugoslava de 18 ani afirma că se simte în stare să bată pe oricine. Vom vedea...

în turneul masculin, primele victime din rîndul capilor de serie au fost Magnus Norman (9), Amaud Clement (12) şi Jan-Michael Gambill (15), “frumosul” votat de “People” în Top 50 pierzînd în faţa danezului Kristian Pless (urcat din calificări) pentru a netezi calea lui Kuerten. Ultimul eliminat, în finalul zilei 2, a fost Patrick Rafter, care a cedat cu 6-4, 6-2, 3-6, 6-7, 0-6 în faţa compatriotului său Wayne Arthurs, acuzînd durerile ce l-au făcut să se retragă din finala cu Rusia de la Diisseldorf.

într-o rundă altfel proastă pentru americani, Andre Agassi şi Pete Sampras au debutat cu dreptul: campionul din 1999, venit la Paris cu o singură victorie pe zgură în acest sezon, a trecut cu 6-2, 6-3, 7-6 de “ specialistul” Thomas Johansson, iar “cel mai bun jucător din era open” a depăşit tracul “nesuferitei” suprafeţe de joc, trecînd cu 6-3, 4-6, 6-2, 3-6, 8-6 de Cedric Kauffman. Ca prin urechile acului, dar ce contează!? “Pistol Pete” trebuie să-şi intre în

viteză pentru a avea şanse în faţa lui Sebastien Grosjean, pe care îl apără... şi zidurile, şi palmaresul pe zgură. Spuneam că Andrei Pavel are în faţă o “misiune imposibilă” , pe nume Cedric Pioline. Din păcate, s-a dovedit exact, francezul cîştigînd cu 2-6 6-4 7-6 (7-1) 7-6 (7-4).

Andrew Ilie a pierdut şi el, Thomas Enqvist trecînd în turul 2 cu 6-4 6-1 2-6 6-3.

R a d u C . M U N T E A N U

31 maiîn această gi a anului

1970 s-a dat lovitura de începere în cadrul celei de a IX-a ediţii a CM de fotbal. La acest turneu final a fost prezentă, după o absenţă de 32 ani, şi selecţionata României, care s-a calificat în preliminariile europene, devansînd în grupă puternicele formaţii ale Portugaliei, Elveţiei şi Greciei. Turneul final s-a desfăşurat cu participarea a 16 echipe, ele fiind împărţite în patru grupe, după cum urmează: Grupa A: Uniunea Sovietică,* Mexic, Belgia, El Salvador. Grupa B: Argentina, Italia, Suedia, Israel. Grupa C: Anglia, Brazilia, Cehoslovacia, România. Grupa D: RF Germania, Bulgaria, Peru, Maroc. Jocul de deschidere

avut loc pe Stadionul Azteca” din capitala

Mexicului şi s-a desfăşurat între reprezentativele ţării gazdă şi URSS. Pe tabela de marcaj s-a putut citi, după scurgerea celor 90 de minute de joc, acelaşi rezultat ca şi la începutul partidei, adică: Mexic - URSS 0-0. Primul joc al României a fost programat pentru 2 iunie, avînd ca adversară, la Guadalajara, deţinătoareatitlului, formaţia Angliei.

l â s z l 6 ■F r.

ATLETISMClujeni înreuniuniatletice

Z i l e l e t r e c u t e , C r a i o v a a g ă z d u i t f i n a l a d e t e t r a t l o n , c o m p e t i ţ i e r e z e r v a t ă C S S - u r i l o r ş i L P S - u r i l o r ( l i c e e l o r c u p r o f i l s p o r t i v ) . L a r e u n i u n e , a u p a r t i c i p a t 1 0 e c h i p e d i n î n t r e a g a ţ a r ă . P r i n t r e a c e s t e a s - a a f l a t ş i e x p e r i m e n t a t a e c h i p ă a T e l e c o m u l u i d i n C l u j , a n t r e n o r i l o a n ş i M e l i n t i a M ă c e l a r u , T ă t a r C ă l i n , M u r e ş a n D o r i n ş i , n u î n u l t i m u l r î n d , P o p G a b r i e l . l a t ă ş i r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e d e s p o r t i v i i a c e s t u i c l u b : Echipa de fete ( î n f o r m u l a A d elin e C o sta ş iu , A nton ia M ezei, B ea tr ic e Bartoş, Lavinia Pop, Anca Pop şi Ioana B ăn uţ) a c u c e r i t m e d a l i a d e a r g i n t , a c u m u l î n d la f i n a l 1 . 7 0 7 p u n c t e .

Echipa de băieţi ( î n f o r m u l a Alin lonac, Toma Tătar, Dan Z ah a, C ălin S îm p e tre a n , C laudiu llie ş ş i A lexandru Cerei) a u t e r m i n a t î n u r m a î n v i n g ă t o r i l o r , c u 1 . 7 1 2 p u n c t e .

La individual fete, Adeline C o sta ş iu ş i - a î m b o g ă ţ i t p a l m a r e s u l c u o m e d a l i e d e a r g i n t , s p o r t i v a a c u m u l î n d 3 7 3 d e p u n c t e .

La individual băieţi, Alin lonac a a d u s c l u b u l u i c e l m a i b u n r e z u l t a t , c u c e r i n d m u l t r î v n i t u l a u r c u u n p u n c t a j d e i n v i d i a t , 4 0 6 p u n c t e .

A t l e ţ i i a u f o s t r ă s p l ă t i ţ i d e c ă t r e o r g a n i z a t o r i c u p r e m i i s u b s t a n ţ i a l e î n b a n i , d i p l o m e ş i c u p e .

U r m ă t o a r e a m a n i f e s t a r e a t l e t i c ă l a c a r e v a fi p r e z e n t ă ş i e c h i p a T e l e c o m u l u i e s t e C a m p i o n a t u l N a ţ i o n a l p e l i c e e ( r e s p e c t i v j u n i o r i 1 ) g ă z d u i t d e B u c u r e ş t i ş i d e a r e n a “ l o l a n d a B a l a ş ” .

î n p a r a l e l c u î n t r e c e r e a d e s f ă ş u r a t ă l a C r a i o v a , C a p i t a l a a g ă z d u i t “ G rand P r ix ” . î n

p r e z e n t , L P A T e l e c o m , C S S A , C S M ş i U n i v e r s i t a t e a a s i g u r ă e l e m e n t e a t l e t i c e d e o s e b i t d e t a l e n t a t e . A c e s t l u c r u s - a v ă z u t î n r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e .

Călin Moş ( C S S A ) a o c i l p a t l o c u l 6 l a s e n i o r i î n p r o b a d e s ă r i t u r ă î n . l u n g i m e ( 7 , 2 9 m ) .

Oliver Meyer ( C S S A - C S M , s p o r t i v c u d u b l ă l e g i t i m a r e ) a c u c e r i t b r o n z u l î n p r o b a d e3 . 0 0 0 m o b s t a c o l e ( s e n i o r i ) ş i l o c u l s e c u n d , î n a c e e a ş i p r o b ă , l a j u n i o r i .

Iosif Crişan ( C S M ) a f o s t la u n p a s d e p o d i u m î n p r o b a d e3 . 0 0 0 m o b s t a c o l e , d a r a c e s t a a s o s i t a l 4 - l e a .

O vidiu L u p ea ( C S S A ) a t r e c u t l i n i a d e s o s i r e a l 6 - l e a , î n a c e e a ş i p r o b ă .

C o n c u r s u l s u l i ţ a ş i l o r a f o s t d e o s e b i t d e s t r î n s . Mihai Zară şi Cristi Moruţan ( a m b i i d e la T e l e c o m ) a u a v u t c o m p o r t ă r i m e r i t o r i i .

U r m e a z ă N a ţ i o n a l e l e r e z e r v a t e l i c e e l o r , c o m p e t i ţ i e î n c a r e p e r f o r m a n ţ e l e p o t f i c o r e c t a t e ş i , i m p l i c i t , î m b u n ă t ă ţ i t e . U n r e z u l t a t e x c e l e n t a î n r e g i s t r a t j u n i o a r a Lum iniţa M aier ( C S S A ) , a l e c ă r e i p r o g r e s e u i m e s c p u r ş i s i m p l u . E l e v a a n t r e n o r u l u i Andrei G yorgy a s o s i t a d o u a î n p r o b a d e 8 0 0 m c u t i m p u l d e 2 : 1 3 , 7 3 .

Cristian FOCŞANU Petre NAGY

Cros între... penitenciareDe cită alergătură au parte

cadrele din penitenciar Ia locurile de muncă o ştim foarte bine, însă mulţi cititori nu cunosc faptul că pentru angajaţii închisorilor, anual, se organizează un tradiţional cros, la care participă cei mai buni alergători de fond, din puşcăriile ţării. Zilele trecute, un astfel de concurs a avut loc la Tg. Ocna, unde au fost prezenţi sportivi din toate penitenciarele româneşti. Printre ei s-au aflat şi reprezentanţii Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherla.

Gardienii de pe Someş s-au întors acasă victorioşi! Sg. maj. Rubin Farcaş a reuşit să cîştige titlul dc campion naţional în proba dc 6.000 m. înainte de plecarea la Tg. Ocna atletul gherlcan ne-a declarat în exclusivitate: “Plec în Moldova să cîştig. Eu sînt cel mai bun!”.

La întrecerile atletice de la Tg. Ocna unitatea din Gherla a . fost reprezentată şi de o... sportivă, Gabriela Hruban. Ea s-a clasat pe locul V în proba de 2.000 metri.

S Z . C s .

PROGRfiM COMPETIŢIONfîLATLETISM

vineri, 1.06, ora 16.00, Stadion “ I. Moina” : Cupa “ 1 Iunie”

JUDOdumincă, 3.06, ora 11.00, Sala Sporturilor: Cupa “ 1 Iunie”

HANDBALduminică, 3.06, ora 11, Sala Sporturilor: “ U” CUG Agressione

- Steaua Bucureşti (Liga masculină)

c rtM H a* i' A -irturf t&s

Clujenii - victorioşi în Cupa “Sovata"

în perioada 26-27 mai a avut loc Cupa “Sovata” la mountain bike, un bun prilej de verificare înaintea etapei de campionat de la Odorheiul Secuiesc. S-au întîlnit la Sovata practicanţi din toată ţara, înscrişi la mai multe categorii. Sportivii clujeni au obţinut timpi foarte buni şi clasări valoroase.

Romeo Bocor (foto) de la Clubul de Cicloturism “Napoca” a obţinut locul I la veterani, cu timpul de lh 37' 23". El deţine titlul de vicecampion naţional la cross-countryţ pe care l-a cîştigat anul trecut. Tot pe prima treaptă a podiumului a urcat şi Dorina Coţa (C.C.N.), viitoarea soţie a lui Romeo, însă la categoria amatori. Am mai aflat (pentru curioşi) faptul câ un echipament performant complet, necesar practicării mountain bike-ului costă, în medie, 100 de milioane lei.

Florin GHIOCA

:v :.fr : J S

; 1 Dolar SUA = 28.702 lei , 1 Marcă germană = 12.555 lei

T 7 1JL&

m

A i '

1 EURO = 24.556 le i; 1 gAUR = 252.521 lei j

L E I- p e r s o a n e f iz ic e - %

• do&inda se csv'M nm i;" ca plala dotiinzli la expirare. N o ii Modificarea dobinzilcr si m an ie i redacţiei, pini la ora 12* prin fac 15.74.18.

- p e r s o a n e f iz ic eHANCA Valuta Vedere 1 Iun A

a n o •c s g

Ion ţiriac

Transilvania

RomâneascăTurco-Românâ

Romexterra

"DACtA FELIX"Română de Scont

ALPHA BANKWEST BANK

USDDEM. 1,75USD

5.5

4.? 4.5

3,7

3,75

3,5

5,5

3,754,95

6,753,93,255,75

4,255,1

4,5

7.14.77,0

4,95

p e r s o a n e j u r i d i c e - %

B. Agricol*

Ion Ţiriac

Transilvania

Românească

Turco-Românâ

Romexterra

-DACfAFELDC-

Român* da Scont

ALPHA BANK

Valuta Vadara 1 Iun* 3 Iu

WEST BANK

6 Iun» 9 luni 12 luni

„ „ „ i - , - i î - » î . . t

Bănci comerciale fa vedere 1 luni 3 iuni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 35 36 37 38 39BRD - GSG 9 33 34 34,5 36 36,59 33 35 ; 37 39 43

BA |d. r.vaufcrU)10. ftsi) 9 35 36 37 37 379 35 36 - - -Banc Post* 9 34 35 36 36 37Transilvania 9 35 36 37 38 38Românească** 3 34 36 37 36 . 36CEC 9 35 37 35 . 37ALIANŢA 10 38 39 40 41 42ROMEXTERRA (dob. variabilă) ' 10 35 37 38 39 40

TURCO-ROMÂNÂ 5 34 35 34 33 33"DACIA-FELIX" 8 33 35 36 34 34“Ion Ţiriac*’ ' 5 33 33 35 35 34Română de Scont 8 36 38 37 36 37

S - 37 34,5 32,5 32ALPHA BANK 5 34 36 35 35 35WEST BANK 10 36 38 39 39 39Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniNAPOCA(dob. 10 . 40 42 46 . 48TREZOR - 40 « 41 43 - 46

- p e r s o a n e ju r i d i c e - %Bănci comerciale» la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 35 36 37 38 3-9 . , ,BAfdob. rerLrwtoâi) 9 35 36 37 37 37

Banc Post* 9 32 34 35 36 38Transilvania 9 35 36 37 38 38

Românească** 3 34 36 37 36 36 gCEC 9 35 36 37 37 36 1

ROMEXTERRA<4ce > 10 35 37 38 39 40TURCO-ROMÂNÂ 5 34 35 34 33 33 de'DACIA FELIX- 9 35 35 31 30 30 exl

"lon Ţtriac" 4 33 33 35 35 34 cuRomâni de Scont 8 36 38 37 36 37 nc:

8 37 34,5 32,5 33 jnALPHA BANK 5 34 36 35 35 35 A*WEST BANK 10 34 36 37 38 39Bănci populare Li vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

NAPOCA 10 36 38 40 42 pr

FRO şi dezvoltarea ruralaî n t r e m a n i f e s t ă r i l e g ă z d u i t e d e m u n i c i p i u l C l u j - N a p o c a î n a c e a s t ă s ă p t ă m î n ă s e n u m ă r ă

ş i s i m p o z i o n u l D e z v o l t a r e a i n s t i t u ţ i o n a l ă a ' g r u p u r i l o r ş i o r g a n i z a ţ i i l o r d i n d o m e n i u l a g r i c u l t u r i i ş i d e z v o l t ă r i i r u r a l e d i n z o n a t r a n s i l v a n ă " . C o n s u l t a n t u l F Â O , F r i t z R e m b o l d , f i P.r e * d a t ’ m a r î ' m i e r c u r i , ‘ m a i m u l t e i n t e r v e n ţ i i a l e c a d r e l o r u n i v e r s i t a r e c l u j e n e ( p r o f . U n i v . V i n c z e M a r i a , V a s i l e S u r d ş i I o a n P l ă i a ş , c o n f . u n i v . B e n e d e c k l o z s e f , l e c t o r u n i v . M a r t o n M a r i a ş i a s i s t e n t F e l i x A r i o n ) , c a r e , a l ă t u r i d e c o n s i l i e r i , e x p e r ţ i ş i c o n d u c ă t o r i d i n d o m e n i u l a g r i c u l t u r i i a u p r e z e n t a t o s e r i e d e p r o b l e m e a c t u a l e a l e a c e s t u i s e c t o r , î n c e p î n d c u o b i e c t i v e l e s a l e , s i t u a ţ i a m i c r o r e g i u n i l o r , c o n c e p e r e a ş i i m p l e m e n t a r e a s t r a t e g i i l o r d e d e z v o l t a r e a l e d o m e n i u l u i , p r o b l e m e a l e a m e n a j ă r i i t e r i t o r i a l e , a g r i c u l t u r ă b i o - e c o l o g i c ă , r o l u l s e r v i c i i l o r d e c o n s u l t a n ţ ă , d e z v o l t a r e a a f a c e r i l o r î n m e d i u l r u r a l e t c . . I n t e r e s a n t e a u f o s t c e r c e t ă r i l e t e m a t i c e p r i v i n d " R i s c u r i l e d e m o g r a f i c e a l e m e d i u l u i r u r a l i n b a z i n u l A r i e ş u l u i ” , “ O f e r t a p o t e n ţ i a l ă d e a g r o t u r i s m î n d e p r e s i u n e a B e i u ş u l u i " ,

D e z v o l t a r e a r u r a l ă d u r a b i l ă î n z o n a C ă l a t a ” , “ P r o i e c t d e d e z v o l t a r e r u r a l ă î n M u n ţ i i A p u s e n i ’1! " a n a l i z a p o t e n ţ i a l u l u i d e d e z v o l t a r e î n m i c r o r e g i u n e a P o i e n i " , " P o t e n ţ i a l u l d e d e z v o l t a r e r u r a l ă î n m i c r o r e g i u n e a G h e o r g h e n i ” , " S i t u a ţ i a a c t u a l ă ş i p o s i b i l i t ă ţ i d e d e z v o l t a r e î n m i c r o r e g i u n e a V a l e a N i r a j u l u i ” , “ P o t e n ţ i a l u l d e d e z v o l t a r e î n m i c r o r e g i u n e a v ă i l o r S i c - F i z e ş ” ş i “A c t i v i t a t e a A s o c i a ţ i e i u t i l i z a t o r i l o r d e a p ă p e n t r u i r i g a ţ i i M o l d o v e n e ş t i - C ă l ă r a ş i ” . Z s o m b o r i V i l m o s , p r e ş e d i n t e a l C o n s i l i u l u i J u d e ţ e a n H a r g h i t a , a p r e z e n t a t

S i t u a ţ i a m i c r o r e g i u n i l o r d i n T r a n s i l v a n i a ” , i a r v i c e p r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u l u i J u d e ţ e a n C l u j , K e r e k e s S a n d o r , a i n s i s t a t p e p r o i e c t e l e d e d e z v o l t a r e r u r a l ă ş i a c o m e r ţ u l u i c u p r o d u s e a g r o a l i m e n t a r e . D i r e c t o a r e a R o d i c a M a t e i , - d i n M i n i s t e r u l A g r i c u l t u r i i ş i A l i m e n t a ţ i e i , a e x p u s P l a n u l n a ţ i o n a l p e n t r u a g r i c u l t u r ă ş i d e z v o l t a r e r u r a l ă - p r i m u l p r o g r a m d e i n v e s t i ţ i i c u sprijinul U n i u n i i E u r o p e n e î n R o m â n i a . E x p e r i e n ţ a F A O î n d e z v o l t a r e r u r a l ă d i n ţ ă r i l e E u r o p e i C e n t r a l e ş i d e E s t , a f ă c u t o b i e c t u l i n t e r v e n ţ i e i d o m n u l u i F r i t z R e m b o l d . î n a d o u a p a r t e a z i l e i d e m i e r c u r i , p a r t i c i p a n ţ i i l a - s i m p o z i o n s - a u d e p l a s a t î n n o u a m i c r o r e g i u n e “V ă i l e S i c - F i z e ş ” , a d i c ă î n c o m u n e l e C ă t i n a , Ţ a g a ş i S i c . u n d e a u p u t u t o b s e r v a p e v i u p o t e n ţ i a l u l d e d e z v o l t a r e a l l o c a l i t ă ţ i l o r d i n a c e a s t ă z o n ă , p u r t î n d d i s c u ţ i i c u s p e c i a l i ş t i d i n a c e s t e c o m u n e ş i c u c e i t r e i p r i m a r i c e a u p a r t i c i p a t e f e c t i v l a p r o g r a m u l c e l o r d o u ă z i l e r e z e r v a t e e x c l u s i v s a t u l u i ş i a g r i c u l t u r i i t r a n s i l v ă n e n e .

D u m it r u V A T A U

î n s c o p u l r e d u c e r i i p o l u ă r i i î n z o n e l e d e m u n t e , P r e f e c t u r a j u d e ţ u l u i C l u j a o r g a n i z a t o ş e d i n ţ a d e l u c r u p e t e m a p o s i b i l i t ă ţ i l o r d e v a l o r i f i c a r e a d e ş e u r i l o r l e m n o a s e . L a d e z b a t e r e a u p a r t i c i p a t p r i m a r i i c o m u n e l o r G i l ă u , B ă i ş o a r a , B e l i ş , P o i e n i , C ă l ă t e l e , r e p r e z e n t a n ţ i i a 2 5 d e f i r m e p r o d u c ă t o a r e d e m a t e r i a l l e m n o s d i n j u d e ţ u l C u j , P o l i ţ i e i , I n s p e c t o r a t u l u i d e P r o t e c ţ i e a M e d i u l u i ,

Interes pentru valorificarea

deşeurilor lemnoaseD i r e c ţ i e i S i l v i c e , p r e c u m ş i a i f i r m e i S C „ F r a t t i ” S A d i n S e b e ş , p r o d u c t o a r e d e P A L .

A c e a s t a d i n u r m ă s - a a r ă t a t i n t e r e s a t ă d e a c h i z i ţ i o n a r e a î n m o d g r a t u i t a r u m e g u ş u l u i d e p o z i t a t î n z o n e l e r e s p e c t i v e - c a r e z u l t a t a l p r o c e s u l u i t e h n o l o g i c d e p r e l u c r a r e a l e m n u l u i - c u c o n d i ţ i a c a p r o d u c ă t o r i i s ă c o n s t r u i a s c ă p l a t f o r m e l e p e c a r e s e v o r a m p l a s a c o n t a i n e r e l e d e c o l e c t a r e a d e ş e u r i l o r l e m n o a s e . T e r e n u r u i l e d e a m p l a s a r e a a c e s t o r p l a t f o r m e t r e b u i e p u s e l a d i s p o z i ţ i e d e c ă t r e p r i m ă r i i l e d i n z o n ă . C e i p r e z e n ţ i a u c o n v e n i t s ă c o l a b o r e z e p e n t r u d e p o l u a r e a z o n e l o r d e m u n t e , p r i m a m ă s u r ă f i i n d a m p l a s a r e a î n t r - u n a d i n z o n e l e d e p r e l u c r a r e , d e c ă t r e f i r m a „ F r a t t i ” , a u n e i p l a t f o r m e d e d e s e r v i r e , î n c a r e m a t e r i a l u l r e z u l t a t d i n p r e l u c r a r e s ă f i e d e p o z i t a t .

B e n ia m in P A S C U

îmbrăcăminte second hand, aparate lectrotehnice si decoratiuni interioare

activitate este comerţul erior, comerţul cu ridicata şi amănuntul al produselor

ilimentare, a sărbătorit ieri

de textile (importul de :âminte second hand şi :rarea acesteia) şi de

produse electrotehnice (materiale

pentru instalaţii electrice şi aparataj electric de joasă tensiune), Ia care se adaugă decoraţiunile interioare (comercalizate în magazinele ce funcţionează sub marca Nobila Casa) şi librăria Phoenix.

Susana Szekely, directorul general al firmei, spune că principalul domeniu de activitate al societăţii pe care o conduce -

comerţul şi prelucrarea de îmbrăcăminte second hand - aparţine unei importante ramuri industriale: reciclareamaterialelor refolosibile, care, pe lîngă impactul social, asigură locuri de muncă, este o sursă importantă de TVA, iar donaţiile ajută numeroase fundaţii. Cifra de afaceri a crescut de la 25 miliarde lei în 1999 la 40

miliarde în 2000, în cadrul firmei lucrînd 106 angajaţi. 57 din locurile de muncă sînt în mediul rural, iar vîrstă medie a angajaţilor este de 35 de ani.

La aniversarea firmei au participat, pe lîngă oficialităţile locale, parteneri de afaceri din Ungaria, Austria şi Franţa.

A .B L A G A

A s tă s e a r ă „ / a _ T e / e _ £ u r o p a N o v a

MODERNIZAREA PIEŢELOR CLUJENEv

î n a c e a s t ă s e a r ă ,n u m a i l a T e l e E u r o p a

E U R O P A N O V A N o v a , î n c a d r u l e m i s i u n i iC L U J - N A P O C A “ M i c r o f o n u l s i n d i c a t e l o r ” ,

î n c e p î n d c u o r a 1 9 , 1 5 ,r e a l i z a t o r u l M i r c e a G i u r g i u v ă p r o p u n eo d e z b a t e r e p r i v i n d s i t u a ţ i a p i e ţ e l o rc l u j e n e . I n v i t a ţ i i s î n t I o a n G O I A ,d i r e c t o r u l A d m i n i s t r a ţ i e i P i e ţ e l o r ş iO b o a r e l o r C l u j ş i R O M A N , M I H A I U ,p r e ş e d i n t e l e s i n d i c a t u l u i M A F I R .T e l e s p e c t a t o r i i c a r e d o r e s c s ă i n t r e î nd i a l o g c u i n v i t a ţ i i p o t s ă a p e l e z e lat e l e f o n u l 1 9 0 . 2 4 1 . r

'WS

( BANCAfS^■x ilANS

E c o n o m i i l e d v s . v o r f i a s t f e l p r o t e j a t e d e i n f l a ţ i e s i v o r a v e a o b u n a

f r u c t i f i c a r e

Banca Transilvania S.A.SUCURSALA CLUJ-NAPOCA- str. Dorobanţilor nr.3, tel. 190724, fax. 190782 AGENŢIA MANASTUR -str.Primăverii nr.llA , tel/fax 425308 SUCURSALA DEJ -str.I Mai nr.41,tel/fax. 433263 SUCURSALA TURDA - P-ta Romana nr.15, tel.316832,fax.316833

w ebsite : w tvw .banca trans ilvan ia .ro

D EP O ZIT U L VARA• p e n t r u t o t i i c l ie n ţ i i B ă n c i i T r a n s i lv a n ia ,

p e r s o a n e f i z i c e s a u j u r i d i c er* s e c o n s t i t u i e p e t e r m e n d e 4 5 d e z i l e

• c u o d o b a n d a d e 3 8 % p e a n - f e r m ă p e î n t r e a g a d u r a t a a c o n t r a c t u l u i

p e n tru ca B a n c a T ra n s ilv a n ia t i n e c o n t de c l ie n ţ i i s a i... in o rice a n o tim p (4358846)

NOTÂ: Soma minimă pentm constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in hmeţie de bancă

D E N U M IR E AV A L U T E I

Sim bo!Variaţie

faţă de ziua precedentă (% )

C U R S U L ÎN LE I

DOLAR AUSTRALIA AUD ■ 1.02 i 14683DOLAR CANADA CAD 0.25 Ţ 18641FRANC ELVEŢIA CHF 0.07 T 16094COROANA DANEMARCA DKK 0.00 _> 3293LIRA STERLINĂ GBP 0.33 Ţ 40797YEN JAPONIA jp y 0.29 ‘ î 238.82COROANE NORVEGIA NOK 0.19 4 3103COROANE SUEDIA SEK 0.00 2709DOLAR SUA USD • 0.03 . T- 28702

DST DST 0.02 Ţ- 36041EURO " EUR 0.01 i 245S6Cursurile ţârilor participante 1» EURO ' -... •?SHILJNG AUSTRIA ATS 0.00 _» 1785

FRANC BELGIA BEF 0.00 609

MARCA GERMANĂ , =;:• DEM 0.02 4, . 12555

PESETAS SPANIA ESP 0.01 i 147.58

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.02 i 4130

FRANC FRANJA FRF 0.00 —» 3744

LIRĂ IRLANDA IEP 0.01 J. 31180

LIRA ITALIA LIT 0.00 —> 12.68

GULDEN OLANDA NLG 0.01 i 11143

ESCUDOSPORTUGHEZ ■ PTE 0.02 i 122.48

1 g AUR (preţ în lei) 1.05 i 252521

Casa de schimb valutar* ■USD DEM

C V C VMACROGROUP , 28.550 28.700 12.500 12.600

PLAT1NUM 28.500 28.650 12.500 12.580CAMBIO 28.550 28.680 12.500 12.600PRIMA 28.550 28.670 12.450 12.570

BancaBanc Post 28.610 28.800 12.450 12.700

BRD 28.550 28.800 12.380 12.695■ BCR . . 28,580 28.780 12.251 12.751

Transilvania 28.520 28.750 12.500 12.700* Cursuri afişate la ora 14,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E i r o i i i r n i ;ÎN ULTIM A S APTÂMÎ

* Cursuri BNR - l e i -

DATA EU RO DEM G B P USD Aur

Jo i, 24.05 24.514 12.534 40.622 28.591 260.921Vineri, 25.05 24.581 12.568 40.531 28.654 261.127

Luni, 28.05 24.514 12.534 40.601 28.660 258.602

Marţi, 29.05 24.692 12.593 40.691 28.675 258.737

Miercuri, 30.05. 24.559 12.557 40.664 28.692 255.201

A i d ar putea fireclama dumneavoastră D - L V G E S ' e

3 1 Mai - Ziua mondială fără tutun.

ifcâJăi

Zilele şcolii la Grupul Şcolar de Chimie Industrială „Terapia”~

i i i lM

* , • ■ , - * • , -1 - , \1 1 ‘4 T < - ,„ . ’ a*;1 : . >'•' ,* . *

A \ ţ " N -V-v'. ‘ - < 4 . . C • : / , *

: v - / > : " • *

: r \ I. • v - c ^ s ^ ţ '

'• \ ■- • ■■ * j'■ ’ W r " " \ ^ J

âess !t&(0l iS&kS

Grupul Şcolar de.Chimie Industrială „Terapia” aniversează, în zilele de 7 şi 8 iunie, 27 de ani de existenţă. Alături de elevii şi profesorii şcolii, vor sărbători şi partenerii lor tradiţionali: SC „Terapia” SA, SC „Farmec” SA, SC „Napochim” SA, CN „Apele Române” si Facultatea de Chimie din

cadrul Univesităţii Babeş-Bolyai. Motivul pentru care elevii au ales să urmeze cursurile Grupului Şcolar de- Chimie Industrială „Terapia” este reprezentat de finalităţile şcolare. Absolvenţii claselor liceale pot dobîndi diplomă de bacalaureat şi certificat de competenţă profesională în meseria de

tehnician în chimie industrială, tehnician în protecţia mediului şi tehnician electronist. Elevii care termină cursurile şcolii profesionale- dobîndesc diploma de operator chimist în industria medicamentelor şi produselor cosmetice, precum şi diplomă de operator chimist la fabricarea şi prelucarea maselor plastice. Şcoala de ucenici pregăteşte absolvenţi în meseria de presator- confecţioner, iar şcoala postliceală pregăteşte laboranţi pentru protecţia calităţii mediului.

în prezent, 730’de elevi urmează cursurile Grupului Şcolar de Chimie Industrială. Dintre aceştia, aproximativ 30 la sută optează pentru învăţămîntul superior. Directoarea Maria Cîmpean a subliniat câ „numeroşi elevi au participat la diferite discipline la olimpiade şi concursuri între grupurile şcolare din judeţ, obţinînd rezultate pe măsura aşteptărilor”. Buna reprezentare a şcolii în concursuri s-a datorat profesorilor, care în procent de sută la sută sînt cadre didactice calificate. Profesorii se ocupă în mod special de elevii dotaţi, dar nici cei cu lacune în

cunoştinţe nu sînt neglijaţi. Pentru o cit mai bună pregătire profesională, au fost amenajate laboratoare de informatică, biologie, chimie, fizică, precum şi cabinete de specialitate. Fondul de carte al şcolii este asigurat de aproximativ 13.000 de volume, .dar lipseşte o sală de - sport corespunzătoare. Bugetul şcolii a fost suplimentat atît anul acesta, cît şi anul trecut, cu fonduri'de la Primărie, care, în anul 2001 a alocat suma de600.000.000 lei pentru reparaţii exterioare şi interioare. Dar, banii nu sînt niciodată de ajuns cînd este vorba de educaţia copiilor. De aceea, etajul al doilea al clădirii Grupului Şcolar este închiriat Fundaţiei Didactica Nova, care organizează cursuri. postliceale de finanţe şi cursuri liceale de zi în economie. Din banii proveniţi din chirie, au fost amenajate două laboratoare de informatică.

Situaţia existentă la Grupul Şcolar de Chimie Industrială „Terapia” demonstrează faptul că o şcoală poate funcţiona în condiţii foarte bune, dacă există putină imaginaţie.

M ih a e la L Ă P U Ş A N

ÎN LIMBA RROIYIANIVineri, 1 iunie, Ia Şcoala

„Nicolae iorga” din str. Războieni nr. 67 va avea loc o manifestare cultural-artistică dedicată Zilei Copilului. Programulmanifestării, care coincide cu încheierea cursului de alfabetizare adresat copiilor gabori din comunitatea de rromi din cartierul Iris cuprinde: dansuri tradiţionale, cîntece şi poezii, expoziţie, de desene ale copiilor 'şi de articole vestimentare din portul specific neamului de rromi gabori.

Manifestarea, care va începe la orele 16, este organizată de Romano Suno, în colaborare cu Şcoala „Nicolae Iorga” şi cu Centrul de Voluntariat Pro Vobis.

M .T R IP O N

PROGRAM DE PREGĂTIRE PENTRU TINERI RROMICentrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi Cluj

a iniţiat un program complex de pregătire a tinerilor rromi, membri ai organizaţiilor nonguvemamentale constituite în rîndul acestei etnii, în România. Potrivit precizărilor Claudiei Macaria, responsabil proiect, programul va fi structurat pe cinci module de pregătire: debate; leadership; scrierea proiectelor de finanţare, managementul proiectelor; dezvoltarea comunitară locală, vizite în comunităţi; societate deschisă, drepturile omului, activism civic/militantism; lobby naţional/internaţional. Aceste cinci module se vor

organiza în perioada iulie - noiembrie, proiectul fiind acum în faza de selecţie a celor 25 de de participanţi.

Prin iniţierea acestui program de perfecţionare, CRCR are în vedere crearea unui grup reprezentativ de lideri rromi, care „să poată participa activ în societate, să iniţieze planuri de dezvoltare şi sâ coordoneze proiecte care urmăresc ameliorarea condiţiilor de viaţă a comunităţilor de rromi, să reprezinte cu succes interesele comunităţii la diverse întîlniri naţionale si internaţionale” .

M .T R IP O N

DE ZlUf! COPILULUI, DftiţURI

, Club Rotary a anunţat că va participa, împreună cu Fundaţia Excelsior, la serbarea dedicată Zilei Copilului, care se va desfăşura vineri, 1 iunie, la Centrul de recuperare a copiilor handicapaţi motor, de pe str. Aviator Bădescu nr. 32. Cu această ocazie, membrii Clubului, Rotary vor oferi „prichindeilor” cadouri în valoare de 13 milioane de lei, membrii Fundaţiei Excelsior venind şi ei cu o serie de surprize menite să-i bucure pe aceşti copii. Tot Fundaţia Excelsior va oferi, în aceeaşi zi, daruri pentru 60 de nop-născuţi, aflaţi împreună cu mamele lor la Ginecologie 1.

M .T R IP O N

Agenţia Vitrina Advertising, Palatul Copiilor • CIuj-Napoca, Organizaţia World Vision, Radio Cluj şi Primăria municipiului CIuj-Napoca organizează cea de-a patra ediţie a celui mai alandala eveniment de pe planetă, dedicat copiilor, şi anume ALANDALA DAY!!! Evenimentul se va desfăşura sîmbătă, 2 iunie, între orele 10 -15 şi 19 - 23, în Piaţa Avram lancu.

Prima parte alandala a evenimentului alandala (orele 10 -15) va cuprinde o serie de manifestări devenite deja tradiţionale: cros, streetball,badminton, tenis de masă, tenis cu piciorul, desene pe asfalt, momente artistice oferite de elevii de la cercurile Palatului Copiilor, precum şi o serie de multe şi alandala surprize, care vor

ţîşni alandala de pe o scenă anume meciului de fotbal România - Ungaria.pregătită în faţa Teatrului Naţional.

Cea de-a doua parte (tot alandala) a evenimentului (orele 19 - 23) va fi dedicată iubitorilor de muzică şi fotbal, prin derularea unor concerte şi proiectarea pe un ecran uriaş a

Aşadar, cu mic cu mare, vom chefui din nou alandala în cea mai îndrăgită (măcar de copii) zi a anului: ALANDALA DAY, adică sîmbătă, 2 iunie.

M . T R IP O N

ACŢIUNI ffl.E CRUCII ROŞIIVoluntarii Crucii Roşii Române - Filiala Cluj vor participa astăzi la

manifestările organizate cu ocazia Zilei mondiale fără tutun. E i vor distribui pliante şi fluturaşi cu informaţii despre efectele nocive ale fumatului, în Piaţa Avram lancu şi în mai multe localuri publice din centrul municipiului CIuj-Napoca.

Vineri, I iunie, 20 de copii orfani de ambii părinţi, neinstituţionalizaţi şi aflaţi în evidenţele serviciului de Autoritate tutelară, vor primi din partea Crucii Roşii pachete cu alimente şi îmbrăcăminte.

(M .T .)

Z I U A M O N D I A L A F A R A F U M Ă Tîn familiile în care se fumează cei

mai expuşi efectelor obiceiului părintesc din pasă sînt copiii care devin, vor nu vor, “fumători pasivi” ... Anul acesta. Organizaţia Mondială a Sănătăţii si ministerul nostru de resort

„F u m a tu l c e lo r d e lîn g ă t in e te p o a te u c id e ! "în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,

în fiecare an, ziua de 31 mai este declarată drept Zi mondială fără tutun. Anul acesta activităţile dedicate acestei zite de către Biroul de Promovare a Sănătăţii şi Programe de Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Cluj, vor fi concentrate pe evidenţierea fumatului pasiv. Sloganul sub care se desfăşoară activitatea zilei de 31 mai este : „Fumatul celor de lîngă tine te poate ucide!“. Cu începere de la ora 11, în Piaţa Avram lancu, vor avea loc discursuri ale invitaţilor, se va da citire unei declaraţii în scopul sensibilizării opiniei publice pentru menţinerea unui mediu curat, se vor distribui materiale pentru promovarea sânătăţij şi se vor afişa liste cu semnături ale elevilor din judeţul Cluj, care sprijină acest demers.

C .P O P E S C U

atrag atenţia asupra acestui pericol “pasiv”, care la copii creşte. Expunerea copiilor la fumul de tutun cauzează bronşite, pneumonii şi alte afecţiuni respiratorii, apar infecţii ale urechii mijlocii, -13% din otitele copiilor sînt provocate de fumatul pasiv. Să nu mai vorbim de crizele de astm, care apar Ia cei cu sensibilitate alergică, dar şi la acei copii care înainte păreau perfect sănătoşi. Iar riscul “morţii , subite” la sugar este mai mare în căminele fumătorilor, mai ales dacă mama a fumat şi în timpul sarcinii. Şi mai tîrziu, Ia şcoală, copiii fumătorilor iau note mai mici... avînd dificultăţi de memorie şi concentrare. De la copii, pentru care sîntem dispuşi să facem orice spre a-i vedea sănătoşi, gîndul ne duce spre adulţi, spre părinţii lor care trebuie să se gîndească la sistarea fumatului... Căci adulţii sînt ameninţaţi şi mai sever, deprinderea lor cauzatoare de numeroase suferinţe si de moarte

. timpurie. în lume mor anual 2 milioane de fumători aflaţi în plină vigoare, cîte unul la 8 secunde. La noi în ţară mor anual 30.000 în aceeaşi-situaţie. Moartea fumătorilor seceră an de an tot mai mulţi bărbaţi, dar nu le uită nici pe femei, care fumează şi ele tot mai impetuos. Cancerul bronho- pulmonar, dar şi al altor organe, creşte statistic, în paralel cu intensitatea şi vechimea obiceiului fiecăruia, de la un deceniu de viaţă la următorul.

Să facem deci, azi, măcar o pauză de fumat de cel puţin o zi. Ca să vedem cum trec ceasurile fară ţigară... Mulţi vor observa, mai ales dacă îşi caută alte ocupaţii plăcute, că nu este atît de insuportabil. Şi dacă măcar un sfert dintre .aceştia vor rămîne nefumători atunci rîndurile acestea se vor bucura de cea mai preţioasă răsplată.

C o n f. d r . G e o r g e P E T R E S C U Preşedinte al Ligii Contra

Tabagismuiui

"Reglementari privind

preluarea în custodie a

ariilor naturale protejate"

La Casa Speologilor de la Ic Ponor (Parcul Natural al Munţilor Apuseni) a avut loc, mperioada 24-27 mai, o întîlnire cu tema: "Reglementări privind preluarea în cuştodîe a ariilor naturale protejate". Direcţia de Protecţie- şi Conservare a Biodiversităţii, Arii Protejate şi Monumente ale Naturii din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Federaţia Română de Speologie şi Asociaţia Rangerilor din România au fost principalii organizatori ai manifestării al cărei debut a coincis cu Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale şi Naturale şi cu Ziua Mondială pentru Conservarea Biodiversităţii.

Tematica seminarului a fost determinată de iminenta aprobare de către Parlamentul României a Legii privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi de necesitatea realizării cît mai urgente a unor paşi în protecţia şi managementul corespunzător al celor peste 800 de arii protejate ale României. La eveniment au participat 44 dc persoane reprezentînd ministere, regii, asociaţii, cluburi dc turism şi speologic, cluburi ecologice etc. Delegaţii au avut ocazia sâ aprecieze valoarea dc unicat a unor arii protejate din Munţii Apuseni: Peştera Humplcu, Cheile Someşului Cald şi Cetăţile Rădesei, Zona Padiş-Cetâţilc Ponorului.

F lo r in G H IO C A

“ FEorid ei u n ie ”

Lăudabilă iniţiativa cadrelor didactice ale Şcolii Speciale - Centru de Resurse şi Documentare privind Educaţia Incluzivă - Integrată de a organiza, în pragul Z ile i copilului, mai multe concursuri cuîtural-artistice şi sportive, sub genericul “Flori de iunie”. La aceste în treceri, rezervate copiilor cu handicap mental, participă 100 de competitori din cinci şcoli speciale ale judeţului C lu j şi două din B istriţa Năsăud. Concursurile de recitatori, solişti de muzică populară şi uşoară, dansuri moderne şi populare, şah, tenis de masă şi desene pe asfalt se desfăşoară în sălile şi incinta şcolii clujene din strada Bucureşti nr. 32, iar competiţia de fotbal se dispută pe terenurile G rupulu i Şcolar “Unirea”. “Flori de iunie” va fi un adevărat spectacol rezervat acestor copii nefericiţi, pentru care organizatorii au numeroase surprize şi, bineînţeles, premiile cu care vor fi răsplătiţi cîştigătorii.

D . V A T A U

OFICIUL JU D EŢEA N PENTRU PRO TECŢIA CONSUMATORULUI: 431.367.

S ' a m i E1996 - M i n i s t r u l r o m â n a l A p ă r ă r i i N a ţ i o n a l e ,

G h e o r g h e T i n c a , a i n a u g u r a t u n p o d e n g l e z e s c m o n t a t i n t e g r a l d e m i l i t a r i i r o m â n i , î n z o n a l o c a l i t ă ţ i i

D o b o j , d i n B o s n i a - H e r ţ e g o v i n a .

2001

p sfS II

I n p r o c e s u l a f a c e r i i P O L U S , J u s t i ţ i a l - a t r a s

l a r ă s p u n d e r e d o a r p e „ a c a r u l P ă u n ”^Cristian Istrătescu, fostul director al SC AGROINDUSTRIALA SA - singur în boxa acuzaţilor^

- î^ n r )* *5V£< y A ■>

\ ?“ •>-4 ,

V '> . . V\ ,4 _ v s * > < % •* ^ ;

Ş ^ ^ te ^ W iiS 8 1 j| iif iiS A i': :

r * ’ -•** ' • ■ ' 1h e - u ' ' 0 ■(

 4 ' :v.

‘

1

C îŞ Iw cginftrg " q c t o r l f l " «i® p ® sc® n® ® ff® c® rii IPO ILO Su r m a r e d i n p a g i n a 1

Potrivit raportului semnat de şeful Departamentului de Control al Guvernului României. Ovidiu Grecea, în scopul finalizării proiectului, iniţial, s-a încercat obţinerea unei Hotărîri de Guvern prin care se urmărea trecerea, cu plată, a unui teren din proprietatea statului român (administrat de Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur), în proprietatea SC POLUS TRANSILVANIA - CO M PANIE DE IN V EST IŢ II SRL - societate cu capital integral străin. Printre argumentele invocate sc recunoaşte atît potenţialul agricol ridicat al suprafeţei respective de teren, - aflată la ieşirea din municipiul Cluj-Napoca, in direcţia Oradea; „singura zonă din apropierea oraşului care permite dezvoltarea unor astfel dc centre comerciale, cît şi faptul câ „terenul respectiv se găseşte în proprietatea statului român fiind administrat dc Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur” . Iniţiativa a eşuat. Dar, pe plan local, prin încălcarea legilor in vigoare s-au întreprins o serie de demersuri care urmăreauun singur lucru: reuşita afacerii. In primul rînd Consiliul Judeţean - Direcţia Generală de Urbanism, Amenajarea Teritoriului şi Lucrări Publice notifică Primăria comunei Floreşti în vederea eliberării certificatului de urbanism „destinat construirii unui complex multifuncţional, situat pe terenul adiacent DN1 - E 60, Km. 5". în adresa Primăriei Floreşti, în legătură cu regimul juridic al terenului, se specifică: ,,- terenul este situat în extravilanul localităţii; - la ora aceea, terenul era reven­dicat de foştii proprietari; - nu există documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului elaborate pentru zona pentru care se solicită CU” . Următorul pas pentru

, atingerea scopului a fost discutarea în şedinţa C. J. a unui referat întocmit de secretarul general al Prefecturii din acea vreme, Sorin Naş, în care se propunea ca suprafeţele acţionarilor de la Staţiunea Didactică Mănăştur sâ fie trecute la SC AG RO IN D USTR IALA SA în vederea emiterii titlurilor de proprietate în favoarea foştilor proprietari.

Statutul jurid ic 1 Poius Center 1ai terenului jin d u it

La data apariţiei Legii 18/1991, 52 dc foşti proprietari au solicitat Comisiei municipale a fondului funciar Cluj-Napoca reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 20 de hectare de teren, situate în zona amintită. în altă ordine de idei, prin H.CE 123/ apr. 1993 s-au înfiinţat, în structura instituţiilor de învăţâmînt superior agricol, staţiuni didactice fără personalitate juridică. în virtutea acestei H .G ., în subordinea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (UŞAM V) „se naşte” Staţiunea Didactică Mănăştur care preia doar o parte din „averea” fostei Regii Autonome Didactice Experimentale Mănăştur, respectiv 470 de ha, restul de 712 ha, prin aceeaşi H .G. fiind atribuite SC A G R O IN D U ST R IA LA SA din Cluj-Napoca, societate la care acţionar majoritar era FPS. Imediat după împărţirea suprafeţelor de teren, respectiv în mai 1993, între U ŞA M V şi SC A G RO IN D U S­TR IALA SÂ s-a încheiat un protocol în care se menţionează faptul că „suprafeţele de teren ce fac obiectul protocoalelor se aflau pe raza comunei Floreşti şi Gilău, pe versantul sudic, cuprins între Poligonul Militar Floreşti şi Gardina Gilău” . Adică pe malul drept al Someşului Mic, nicidecum în zona în care mai apoi s-a pretins că s-ar afla, adică în zona cunoscută sub denumirea de „Şapca Verde I I ” . O altă Lege a învăţămîntului specifică faptul că „baza materială a. instituţiilor de învăţămînt superior de stat este de drept proprietatea acestora”., deci, implicit, nu poate avea şi alţi acţionari. în contextul generat de reîmpărţirea terenurilor între cele două instituţii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a intervenit pe lîngă Prefectura Cluj pentru soluţionarea situaţiei acţionarilor de pe 343 de ha aflate în administrarea SC AGROINDUS­TR IALA SA. Cu acest prilej, în septembrie 1996 s-a încheiat un nou protocol prin care, printr-o eroare, Staţiunea Didactică Mănăştur a preluat şi obligaţiile faţă de unii dintre acţionarii SC AGROINDUS­TR IALA SA.

trebuia realizat, cu orice chip, în locui vizat

Pentru ca planul prin care se urmărea realizarea centrului comercial în locul vizat să prindă viaţă, din aproape în aproape au fost create o serie de aparenţe legale în cadrul cărora au fost, pas cu pas, evitate realele căi legale. Astfel, în 8 iunie 1998 s-a încheiat protocolul de intentie între SC AGROINDUSTRIALA SA Cluj si SC POLUS TR A N SILV A N IA COMPANIE DE INVESTIŢII SRL Cluj prin care se convenea asupra demersurilor legale pentru realizarea, în baza unui contract de asociere de lungă durată, a unui centru socio- comercial al cărui proiect se va intitula „PO LUS CENTER” Cluj. Primul demers pentru materializarea proiectului a fost intabularea dreptului de proprietate asupra terenului în cauză, în suprafaţă totală de 347.678 mp pe SC AGROINDUSTRIALA SA, cică proprietarul de drept al acestuia. Cu toate că situaţia juridică a terenului respectiv nu este, de departe, clară, cu toate că o serie de ministere şi instituţii ale statului solicită întocmirea documentaţiilor tehnice, precum şi toate actele necesare preluării definitive si în conformitate cu Legea terenurilor, AG RO IND USTRIALA solicită intabularea suprafeţei respective. Din raportul lui Ovidiu Grecea rezultă că, „deşi nu a prezentat în documentaţia pentru intabulare nici un document care să-i ateste dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 34,7 ha, cuprinsă în CF hr. 3469 Floreşti, Judecătoria Cluj-Napoca, Serviciul de Carte Funciară a procedat nelegal Ia intabularea SC AG RO IN D US­T R IA LA SA Cluj-Napoca în C F nr. 4532/ 1998". Inutil sâ specificăm că extrasul CF a fost eliberat într-o sfintă zi de duminică, în acelaşi scop, expertizele, comandate şi plătite cu bani grei de către Prefectura Cluj, au subclasat calitatea terenului în cauză, de la categoria I la a IlI-a, aşa incit, în aprilie 1999, sub ' semnătura unui secretar de stat din M AA „este aprobată scoaterea definitivă din circuitul agricol a suprafeţei de 347.678 m.p., teren ■ arabil de calitate clasa a Ilî-a situat

în extravilanul comunei Floreşti, din CF nr. 4532". Contractul de asociere, ce a survenit imediat după această izbîndă, între AGROINDUSTRIALA si SC POLUS TRANSILVANIA COMPANIE SRL

.prevedea drept cote de asociere 3% pentru prima şi 97% pentru cea de a doua. Seria de nereguli a continuat cu vînzarea terenului la un preţ modic, terenul fiind subevaluat. Tranzacţia a avut loc în iunie 1999, fară licitaţie, preţul de vînzare fiind de patru miliarde de lei, plus TVA, adică 11.5001ei/m.p., pe cînd preţul de piaţă al terenului se ridica la 70 USD/m.p. Subevaluarea preţului a avut consecinţe dintre cele mai serioase asupra diminuării obligaţiilor faţă de buget (impozit pe profit, TVA, taxe notariale etc.). Cercetările efectuate de inspectorii de specialitate din cadrul DGFPCFS Cluj au scos la iveală inclusiv faptul că toate cele semnalate s-au petrecut cu concursul autorităţilor judeţene.

IActorii - si un acar Păun l

IPe artizanii afacerii i-am amintit încă

la începutul acestui material: Radu Sârbu, ce pe atunci avea calitatea de, doar, director al FPS, filiala teritorială Cluj, Alexandra Fărcaş, la acea oră prefectul judeţului, Sorin Naş, secretarul general al Prefecturii Cluj, mîna care a semnat la comandă toate mînăriile, respectiv Cristian Istrătescu, fostul director al SC AGROINDUS­TRIALA SA, în prezent arestat, Paszkany Arpad, reprezentantul SC POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTIŢII SRL Cluj, împreună cu mulţi alţi „presori” sau „presaţi” implicaţi în procesul prin care se urmărea reuşita acestei afaceri.

Seria de Jprocese j

Faptul că ilegalităţile au continuat în lanţ o dovedeşte însăşi informarea Prefecturii judeţului Cluj, Serviciul Fond Funciar şi OCAOTA Cluj care, alături de o serie de neconcordanţe, sesizează şi intenţia de a se scoate din circuitul agricol terenul respectiv.

Colac peste pupăză, în aprilie 1999, Katalin Roy Chowdehury - Mikes de

L \ f- » '->..■.-m’i,

Zabala, unic moştenitor al suprafeţei în cauză, solicită autorităţilor locale sistarea demersurilor făcute de POLUS şi restabilirea titlului de proprietate asupra terenurilor înregistrate în CF sub numele tatălui ei, Alexandru Mikes.

în urma plîngerii formulate de Staţiunea Didactică Mănăştur, Judecătoria Cluj, într-o serie de sentinţe succesive dispune anularea unor Hotărîri ale Prefecturii legate de acea suprafaţă de teren, cît şi radierea înscrierii dreptului de proprietate al SC AGRO­INDUSTRIALA SA în CF nr. 4532. Toate demersurile făcute pentru intrarea în legalitate a terenului „Şapca Verde II” au eşuat pînă în prezent.

O mînă spală [ pe alta... i Dar pînă cînd?^

în scandalul POLUS, singurul adus în faţa instanţei de judecată, sub acuzaţia de fals în declaraţii, este Cristian Istrătescu, fostul director al SC AGROINDUS­TR IALA SA. Dintre ceilalţi implicaţi au fost citaţi ca martori. Paszkany şi Naş, ultimul dintre aceştia neprezentîndu-se la audieri. Potrivit declaraţiei lui Paszkany, preţul tranzacţiei a fost impus de FPS. în schimb, Istrătescu afirmă că preţul terenului i-a fost impus de Paszkany, în biroul prefectului, în prezenţa acestuia şi a avocatului Zoltan Farkas, responsabilul biroului de avocatură cu care POLUS TRANSILVAN IA are contract de asistenţă juridică şi care a supervizat întreaga procedură de transfer a terenului din patrimoniul AGROINDUSTRIALA în proprietatea POLUS. Apărătorul lui Cristian Istrătescu, Mircea Theodor Vaida, susţine că clientul său „este doar un acar Păun al acestei stufoase afaceri”. Procesul s-a amînat pentru o dată ulterioară cîntl instanţa de judecată urmează să ia o singură hotărîre cu privire la toate capetele de acuzare ce-1 privesc pe Cristian Istrătescu. Vă reamintim că asupra acestuia planează o serie de acuzaţii si în afacerea AGROINDUS­TRIALA - AGROFULGER. Dar, despre culisele acesteia - într-un număr viitor.

P O U Ţ I A C L U J ; 9 5 5 ş i 4 3 - 2 7 - 2 7 : J A N D A R M E R I A ; 9 5 6 ” " T v ‘ V P O M P I E R I I : 9 8 1 •

■ 2 0 0 0 - P a r c h e t u l C u r ţ i i S u p r e m e d e - J u s t i t i e # e m i s m a n d a t e d e a r e s t a r e p r e v e n t i v ă d e 3 0 d e z i le - p e n u r o ş f e : Măriei t o a n a M a s , f o s t

p r e ş e d i n t e a l S C S O V I n v e s t S A , G a v r i l B ă t r â n s i I o a n D i ţ ă , m e m b r i a i C o n s i l i u l u i d e A d m i n i s t r a ţ i e ş i a l M i h a e l e i S i m a , m e m b r u a l

a c e l u i a ş i C o n s i l i u ş i d i r e c t o r e c o n o m i c a l s o c i e t ă ţ i i , s u b a c u z a ţ i i l e d eî n ş e l ă c i u n e ş i f a ls i n t e l e c t u a l .

" [ £ lllVu.

P ? © siaii

m i i b a n iFără a exagera, după abrogarea Legii nr.

10/1982 a cărei formularistică aparţinea trecutului, dar care sintetiza cam tot ceea ce înseamnă bună gospodărire, înfrumuseţarea şi ingienizarea localităţilor, există un oarecare vid legislativ. Sesizînd că acest domeniu, atît de important al vieţii noastre, este oarecum neglijat de unele administraţii publice locale din judeţul nostru, Consiliul Judeţean Cluj a gîndit şi validat în şedinţa din 23 mai a.c. o formulă stimulativă de antrenare a populaţiei, societăţilor comerciale, instituţiilor publice şi a primăriilor la acest permanent proces de - asanare a gunoaielor, de curăţare a tuturor localităţilor judeţului şi conştientizarea producătorilor de tot felul de reziduuri menajere că locul acestora nu este marginea comunelor, a şanţurilor, a apelor, ci la locurile destinate exclusiv acestora.. Luînd în analiză aceste aspecte şi.altele nominalizate aici, plenul Consiliului Judeţean a adoptat Hotărîrea nr. 40/2001 prin care doreşte o creştere a rolului autonomiei locale în asigurarea valorificării resurselor materiale şi umane pentru o mai bună gospodărire a comunelor acordînd trei premii importante

celor ce dovedesc vrednicie în acest domeniu.Concursul ce se va desfăşura între, 1 iulie şi

31 august.2001 ia în analiză 10 criteriile vor asigura posesia premiilor de 250.000.000 lei,200.000.000 lei şi 50.000.000 lei comunelor clasate pe primele trei locuri. ‘

între problemele ce vor fi luate în analiză de comisia judeţeană se numără: disciplina în construcţii, amenajarea şi funcţionarea rampelor de depozitare a reziduurilor menajere şi a puţurilor seci, colectarea şi introducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile, consolidarea, întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor şi incintelor şi a zonelor verzi, repararea'drumurilor şi străzilor, a podurilor şi podeţelor, amenajarea tîrgurilor, pieţelor şi a terenurilor de joacă, a programelor de investiţii etc. ~

Concursul “ Cea mai bună gospodărită comună din judeţ” trebuie să nască ambiţii pozitive în consiliile locale şi primării, singurele în măsură sâ determine agenţii economici şi obştea la acţiuni aducătoare de premii.

D u m it r u V A T A U

Alături de românii din Bucovina...

Societatea pentru cultură şi literatură română în Bucovina există din anul 1862, cînd s-a înfiinţat la Cernăuţi. De-a lungul vremii şi-a încetat, periodic, existenţa, pentru ca după anul 1990 să se reînfiinţeze la Rădăuţi, în acest moment, societatea are 22 de filiale în majoritatea oraşelor mari din ţară, printre, care şi Clujul. La început, Filiala Cluj a avut 15 membri, înscrişi la domiciliul acestora de conf. dr. Cornelia Onesciuc. Despre activi­tatea filialei din Cluj-Napoca ne- a oferit detalii ing. Aurelia Ştefănescu, preşedintă a filialei din anul 1995. Potrivit acesteia, scopul Societăţii pentru cultură si literatură română în Bucovina

este “să-i ajutăm pe fraţii noştri români din Bucovina de Nord, aflaţi sub stăpînire ucraineană şi supuşi unui genocid etnic greu de suportat, să-şi păstreze etnia română, obiceiurile, portul şi limba maternă” . Preşedinta societăţii, împreună cu vicepreşedintele jurist Mircea

. Ciobotaru, fac tot posibilul.pentru a obţine diverse sponsorizări, în bani sau bunuri, în scopul ajutorării românilor din Bucovina. Societatea s-a bucurat de un sprijin deosebit din partea PRM, al primarului Gheorghe Funar şi al Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, acesta din urmă alocînd suma de 200 milioane de lei pentru învăţămîntul din comuna Molodia, fostă Plaiul Cosminului, unde învaţă în limba română peste 600 elevi. “Ajutăm şcolile din regiunea Cernăuţi, care este sub stăpînire ucraineană, cu cărţi, rechizite şi bani pentru renovarea unor clădiri care vor deveni şcoli... Acum trei ani, am trimis pentru o parte din liceele din Cernăuţi rechizite şcolare în valoare de 2,6 milioane de lei. în 1999, am donat cărţi şcolare pentru clasele V-XII , Liceul nr. 2 din Cernăuţi. în anul 2000, fam.

prof. dr. Minthiu a donat pentru elevii bucovineni mai multe cărţi fle literatură din biblioteca personală. în acelaşi an, filiala Cluj a dat 100 $ pentm renovarea mormintelor unor personalităţi bucovinene din Cimitirul Central din Cernăuţi şi cel din Cemâuca. De asemenea, sprijinim financiar şi apariţia revistei “Septentrion”, care se editează la Rădăuţi. în măsura în care putem, mediatizăm condiţiile grele în care trăiesc fraţii noştri români...” , spune ing. Aurelia Ştefănescu. Filiala Cluj a acestei societăţi îi sprijină financiar pe elevii şi studenţii bucovineni care studiază în Cluj. De curînd, membrii societăţii au făcut demersuri la Inspectoratul Şcolar Judeţean pentm ca profesorii de istorie să predea la ore şi noţiuni privitoare la istoria Bucovinei, iar cu ocazia lunii Bucovinei (28 octombrie-28 noiembrie) sâ se insiste asupra necesităţii unirii Bucovinei cu patria fnamă. Filiala Cluj, compusă acum din 59 de membrii, sărbătoreşte anual acest eveniment prin organizarea unor simpozioane în cadrul cărora se prezintă lucrări de specialitate, referitoare Ia istoria Bucovinei.

V io r ic a G A J I

MARE DEMONSTRAŢIE DE DRESAJ SI CONCURS DE AGILITATE

h •<

ttuntiul Papal în vizită la Dej

\- ' i . .y* w . i v - 2 . I , -oi * . . . ...

Mîine, vineri 1 iunie, de Ziua Copilului, Asociaţia Chinologică a judeţului Cluj - Clubul Cîinilor Utilitari - organizează, în colaborare cu Inspectoratul de Protecţie Civilă al judeţului Cluj, o demonstraţie de dresaj şi concurs de agilitate. Demonstraţia şi concursul au loc pe Stadinul C.F.R. (cartierul Gruia) între orele18,00 - 20,00. Deosebit de atractiv se anunţă concursul de agilitate în care protagonistele patrupede vor avea de parcurs în mare viteză o cursă cu obstacole. De retinut; pentru copii INTRAREA ESTE GRATUITĂ. •

Parohia greco-catolică Dej, a primit zilele trecute vizita Nunţiului papal al Vaticanului în România, Excelenţa Sa episcopul Jean Claude Perisset. Întîlnirea a avut loc la ora 10,15 şi s-a desfăşurat în prezenţa unui mare număr de credincioşi. Episcopul a fost însoţit de arhiepiscopul FlorentinCrihălmeanu, episcopul

Gheorghe Guţiu, precum şi de alţi preoţi greco şi romano- catolici. Primirea în biserică a fost făcută de către primarul municipiului Dej, Ioan Ungur, care i-a oferit în semn de aleasă preţuire Stema municipiului împreună cu o prezentare a oraşului. Arhiepiscopul Florentin, a făcut o prezentare a Nunţiului arătînd că este cel

de-al treilea ambasador al Sfîntului Scaun în România. După ce Excelenţa Sa, a adresat cîteva cuvinte celor prezenţi, acesta a oferit copiilor cîte o medalie care avea imprimat pe faţă chipul Papei Ioan- Paul al Il-lea, iar pe verso Fecioara Maria cu pruncul. Din partea Bisericii greco-catolice din Dej, Nunţiul a primit o icoană pe

lemn a Maicii Domnului, pictată în rit bizantin. La ieşirea din biserică, Excelenţa Sa s-a întreţinut cîteva momente cu oficialităţile dejene prezente la manifestare. Vizita în Eparhia Dej - Gherla a fost una pastorală şi a fost urmată de altele de acest gen în judeţul Bistriţa- Nâsăud.

S o n ia C O R O IA N

FOE1D DE DEDISTDIDUIDECasei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate Cluj i-au fost alocate, din fondul de redistribuire pentru lunile ianuarie-martic a.c., 34,48

de miliarde de lei, iar pentru lunile aprilie şi mai a.c., aceasta a beneficiat de suma de 54,69 de miliarde de lei, a declarat Adrian Munteanu, purtător de cuvînt al CAS CLuj. Fondul de redistribuire se constituie la nivelul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate din contribuţia de 25 la sută a veniturilor caselor judeţene de asigurări de sănătate. Acest fond se repartizează lunar fiecărei case judeţene, în limita aprobată pentru perioada respectivă, în completarea veniturilor destinate cheltuielilor cu serviciile medicale. Nivelul global pentm fiecare judeţ este stabilit de către CNAS prin fila de plan, pe baza unor criterii. Adrian Munteanu susţine că „în mod excepţional, au fost acordate din fondul de redistribuire, în completarea sumelor din fondul de rezervă al CAS Cluj, sume pentm plata datoriilor spitalelor faţă de furnizorii de medicamente şi materiale sanitare, nedecontate pînă la data de 31decembrie 2000. CNAS a alocat pentru luna martie a.c. 22,68 de miliarde de lei, iar pentru luna mai a.c., 7,78 de miliarde de lei.

C o r in a P O P E S C U

E C U PSIHOSOMATICî n d o i a l ă , f u n c ţ i e d e r e p r o d u c e r e •

Activitatea sexuală nu trebuie ascunsă după... deget. Acest lucm se ştie de mii de ani dar, perceptele religioase, stmeturările sociale sau, pur şi simplu, pudoarea, au condus la discutarea subiectului sau în termeni strict medicali, sau de după perdeaua aşa-zisei morale. Dr. Iustinian Gr. Zegreanu propune o altă abordare a subiectului, ţinta - subiect fiind, normal, adolescenţii.

Cartea vine sâ vorbească în termeni decenţi (ştiinţifici chiar) despre o realitate cu impact deosebit la n i v e l u l indivizilor şi al

colectivităţii. Educaţia sexuală pe care o propune dr. Iustinian Gr. Zegreanu porneşte de la înlăturarea de către fiecare parte a... “principiilor” şi rezolvarea problemelor sexuale în spiritul respectului faţă de celălalt şi faţă de sine.

Sigur că explozia informaţională pe subiect a crescut simţitor în ultimii ani. Problemele sexuale, însă, au diverse conotaţii, în funcţie de interesul manipulator ai

emiţătorului si de nivelul intelectual al receptorului. Autorul cărţii apămte în Editura “Motiv”, depăşeşte toate aceste, pînă la urmă, limite şi oferă o carte complexă. într-un adevăr Vertige ştiinţific dr.'Iustinian Gr. Zegreanu realizează reale crescendo-uri energetice şi surdine de-a dreptul dramatice, sintetizînd cu serioasă putere de concentrare momente , de simplitate umană şi măreţia detensionării momentului de ejaculare reciprocă: organele genitale masculine şi feminine, igiena lor, entuziasmele pubertăţii şi adolescenţei,’ răspunsurile sexuale (masculine şi feminine), îmbătrînirea sexuală şi tulburările dinamice se constituie în tot atîtea - capitole de substanţă. Iar

completarea miracolului dragostei şi al procreării vine din cunoaşterea patologiei psihosexuale, a tulburărilor de flux -menstrual, simptome în ginecologie, ştiinţa despre afrodisiace, tonice şi sedative.

Rîndurile de faţă se constituie într-o reală invitaţie la lectură: nu una superficială, ci una de. profunzime, ca o alternanţă posibilă la stările euforice inconştiente care, să recunoaştem, trage în jos balanţa destinelor, viciind tentativele de fericire. Ceea ce, sâ recunoaştem, nu-i deloc bine, cu atît mai mult cu cît viaţa e scurtă, iar componenta euforică a sexualităţii şi mai şi.

La treabă, deci!

R a d u V ID A

DR. IUSTINIAN GR. ZEGREANU

~ S oi s l f i

I

C]

f:NM?:<Vl|I

.-.«V

mea:CP©:O T I V

S e n a t o r u l PRM ||ie I l a ş c u v a fi p r e z e n t , s ă p t ă m î n a v i i t o a r e , l a C u r t e a E u r o p e a n ă a D r e p t u r i l o r O m u l u i u n d e s e v a j u d e c a c a z u l g r u p u l u i I l a ş c u , î n c e r c î n d u - s e " f o r ţ a r e a " e l i b e r ă r i i c e l o r t r e i d e ţ i n u ţ i î n î n c h i s o r i l e t r a n s n i s t r e n e .

P a r l a m e n t u l a r p u t e a a d o p t a o l e g e d e a b i l i t a r e a g u v e r n u l u i d e a e m i t e o r d o n a n ţ e s i m p l e i n c l u s i v î n p e r i o a d a

s e s i u n i i l e g i s l a t i v e , i a r o p a r t e d i n a c e s t e o r d o n a n ţ e n u v o r m a i fi d e z b ă t u t e d e P a r l a m e n t , a d e c l a r a t , i e r i , p r e ş e d i n t e l e

S e n a t u l u i , N i c o i a e V ă c ă r o i u .

r—i i l~ 3G U o r t a f ă E i t i i s f i & k i a a E fâ e S s s s a ts M s M s S fM &

e s l a i i ă s t i a i 3 S S s l î : a f c f ă f i a m

Preşedintele PD, Traian Băsescu, a declarat, ieri, după şedinţa Colegiului Director al partidului, că anunţul public făcut de liderul PD SR, Adrian Năstase, conform căruia partidul de guvernămînt este disponibil să ofere ’Tuncţii şi adăpost” demi- sionarilor din PD, ”este un act de ostilitate faţă de un partid social-democraf modern”. Traian Băsescu a

opinat că Adrian Năstase ”nu respectă un principiu de bază al social-democraţilor, şi anume solidaritatea”. ”Cum vrea Năstase să intre cu PDSR în Internaţionala Socialistă dacă adoptă o faţă externă prin care vrea să pară democrat şi o altă faţă internă, abordînd apucături comuniste”, a întrebat ironic Băsescu. E l a mai spus că se îndoieşte că membri a i PD care respectă principiul

')

social-democrat modern ”bat Ia poarta unui partid care nu este în Internaţionala Socialistă”. Premierul Adrian Năstase a declarat, luni, că există o “nervozitate în interiorul PD”, în urma alegerii Iui Traian Băsescu Ia conducerea acestui partid şi că “sînt oameni care nu s-au înţeles cu stilul lui Băsescu şi care vor încerca să-şi găsească alte formule”, adăugind că a lăsat libertatea organizaţiilor

locale ale PD SR ca, în măsura în care aceştia sînt serioşi, să fie prim iţi în structurile partidului de guvernămînt. Năstase a precizat că, la întîlnirea conducerii PD SR cu preşedinţii filialelor, s-a discutat despre evoluţiile din PD şi s-au examinat relaţiile cu acest partid la nivel local, făcîndu-se şi o evaluare a situaţiei în care PD îşi redefmeşte orientările.

Ce bani se cîstigă în justitie?tu r m a r e d i n p a g i n a 1

ajungea. Cum o fi sărăcit nu înţeleg. Şi-o- fi vîndut, ca să trăiască de pe-o zi pe alta, serviciul de porţelan de Ia nuntă, costumul de mire şi adidaşii de excursie... Câ n-o fi cîştigat mai mult decît înainte - aş putea crede - dar că a sărăcit cu un salariu de ÎS milioane pe lună?! Cec a ce ne spune domn’ profesor de drept şi. în acelaşi timp, avocat este câ din meseria asta se pot scoate cîştiguri fabuloase, la care un om de rînd nici nu sc poate gîndi. Şi ce întrebare îşi pune. tlupâ ce rumegă în linişte cinica explicaţie a marelui om al legilor? Se întreabă cine si pentru ce servicii poate plăti asemenea onorarii? Se mai întreabă: nu cumva asemenea bani se pot stoarce numai din afaceri necurate - din trafic dc droguri, ţigări, arme. din mari hoţii etc?!

Să nu ne mire. deci, oamenii cinstiţi din justiţie dacă opinia publică are o părere proastă despre ci.

ONU interesată de dezvoltarea agriculturii din Transilvania

La Centrul Diaconic din Cluj- Napoca s-au desfăşurat marţi şi miercuri lucrările conferinţei “Dezvoltarea instituţională a grupurilor şi organizaţiilor din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale din Transilvania. Manifestarea, organizată de Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie a ONU, Universitatea “ Babeş-Bolyai” şi Asociaţia Economiştilor Maghiari, a avut drept scop facilitarea comunicării între instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale axate pe programe de dezvoltare rurală şi durabilă. Principalele teme

abordate pe parcursul conferinţei au fost legate de potenţialul şi restricţiile referitoare la dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural în regiunile din Transilvania, cît şi evaluarea punctelor forte şi slabe ale organizaţiilor şi instituţiilor existente. De asemenea participanţii au încercat să găsească oportunităţi generale pentru asistenţă privind întărirea şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a grupurilor şi organizaţiilor care activează în sfera agriculturii şi dezvoltării rurale din regiune.

C o s m in P U R IS

Raportul preliminar întocmit de Comisia de politică externă a Parlamentului European este “ lip s it de fundament”Preşedintele Senatului, Nicoiae Văcăroiu.

consideră câ raportul preliminar întocmit de Comisia dc politică externă a Parlamentului European este “ lipsit dc fundament” şi şi-a exprimat speranţa că el va intra în atenţia parlamentarilor europeni într-o altă formă. Văcăroiu a spus, ieri, într- o conferinţă de presă, că raportorul Emrna

Nieholson ar fi trebuit să consulte rapoartele Poliţiei, care indică o scădere a criminalităţii, şi să fi avut în vedere toate măsurile adoptate de guvern pentru securizarea frontierelor. In plus au fost adoptate mai multe măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei copiilor, fiind deja în lucru un proiect de lege pentru protecţia

copilului, care ar putea fi depus la Parlament la începutul sesiunii viitoare, a adăugat Văcăroiu. El s-a arătat “deranjat” de faptul că Emma Nieholson vine în România, “ face declaraţii pozitive, ca după trei-patru săptămîni să întocmească un astfel de raport” . Este probabil şi “o luptă pentru imagine” , a adăugat Văcăroiu.

Preşedintele Ion Iliescu

va prezida, astăzi, şedinţa

de GuvernAflat, ieri, în vizită la

Mangalia, şeful statului a precizat că un punct important al şedinţei de astăzi a Executivului îl constituie “ agenda externă” . Premierul Adrian Năstase a declarat, marţi seara, că, la şedinţa de Guvem, vor fi examinate unele dintre subiectele referitoare la integrarea europeană, în perspectiva participării delegaţiei române la reuniunea de Ia Goteborg, de la mijlocul lunii iunie.

A L V I - L E A S I M P O Z I O N A N U A L A L A S O C I A Ţ I E I

D E R M A T O L O G I L O R T R A N S I L V A N I

Mîine, 1 iunie, cu începere de la ora 8,30, în Amfiteatrul C lin icii Dermatologice se vor desfăşura lu crările celui de-al V l-lea Simpozion anual al Asociaţiei Dermatologilor Transilvani. Tematica simpozionului cuprinde două subiecte de mare interes profesional şi ştiinţific: „Patologia cutanată pigmentată” şi „Actualităţi în terapia dermatologică”. Vor fi susţinute 40 de comunicări, dintre care 34 orale şi 6 poster.

Potrivit precizărilor prof. univ. dr. Nicoiae Maier, preşedintele ADT, simpozionul din acest an coincide cu apariţia primului număr al revistei Asociaţiei, A C T A D E R M A T O L O G IC A T R A N SILV A N IC A , publicaţie de o impecabilă ţinută grafică şi cu un valoros conţinut ştiinţific. Revista, proiectată pentru o apariţie trimestrială, va fi utilă atît tinerilor care doresc să se afirme în

cercetarea ştiinţifică, dar şi doctoranzilor care doresc să-şi publice aici rezultatele cercetării. Totodată, revista se va constitui într-un „preţios instrument destinat schimbului de experienţă între dermatologii din ţară şi un mijloc permanent de educaţie medicală continuă”.

Asociaţia Dermatologilor Transilvani a luat fiinţă în anul 1995, din necesitatea unei mâi strînse colaborări între medicii dermatologi- venerologi din judeţele transilvane. Este membră a Societăţii Române de Dermatologie, dar are personalitate juridică, sediu, statut şi autonomie decizională proprii. Are, în prezent, peste 130 de membri - medici prim ari, specialişti şi rezidenţi dermato-venerologi din toate judeţele transilvane, cărora li se adaugă o serie de aderenţi din Banat şi Moldova.

M . T R IP O N

Consilierii PRM vor să

demisionezeu r m a r e d i n p a g i n a 1

S o p o r a n , p e r f e c t f u n c ţ i o n a l , C o n s i l i u l l o c a l ' a l m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a , v a p u t e a f u n c ţ i o n a , c o n f o r m p r e v e d e r i l o r l e g a l e , ş i f ă r ă c o n s i l i e r i i P R M .

R e a m i n t i m c ă p r i m a r u l F u n a r i - a r e m i s p r e f e c t u l u i o a d r e s ă p r i n c a r e s o l i c i t a d i z o l v a r e a C L , i n v o c î n d n o i l e i n c o m p a t i b i l i t ă ţ i a l e a c t u a l e i L e g i a a d m i n i s t r a ţ i e i p u b l i c e , ş i c o n s i d e r î n d u n n u m ă r d e 1 6 c o n s i l i e r i ( d i n 3 1 ) c u m a n d a t u l î n c e t a t d e d r e p t , c u t o a t e c ă î n c e t a r e a d e d r e p t a m a n d a t u l u i u n u i c o n s i l i e r i n t r ă î n a t r i b u ţ i i l e C L ş i n u a l e p r i m a r u l u i . P r e f e c t u l n u a a c c e p t a t p r o p u n e r e a p r i m a r u l u i . M a i m u l t , a a n u n ţ a t c ă v a p a r t i c i p a l a ş e d i n ţ a C L d e a z i , ş e d i n ţ ă p r e m e r g ă t o a r e c e l e i d e a c c e p t a r e a b u g e t u l u i l o c a l . F u n a r , î n s ă , a d e c i s , i e r i , s ă r e v o c e d i s p o z i ţ i a d e c o n v o c a r e a C L . C o n s i l i e r i i , c o n s i d e r a ţ i d o a r d e F u n a r c u m andatul î n c h e i a t , s e v o r î n t r u n i , t o t u ş i , a z i , la o r a 1 5 . S e v o r l ă m u r i m u l t e l u c r u r i a z i . . .

C o rn e te le da asigurat pot fi

ridicata şi după expirarea

termenului limită de Ea medicul de

familiePreşedintele Casei Naţionale

a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), Eugeniu Ţurlea, a anunţat, ieri, la Braşov, că cetăţenii care nu şi-au ridicat carnetele de asigurat pînă la termenul limită, stabilit pentru data de 31 mai, pot face acest lucru în momentul în care se prezintă la medicul de familie pentru a fi consultaţi.

Ţurlea a spus că, după expirarea termenului, cetăţenii vor beneficia, în continuare, de asistenţă medicală gratuită.

Dânuţ Negru, director adjunct al CAS Braşov, a declarat că la nivelul judeţului Braşov, majoritatea asiguraţilor au intrat în posesia carnetelor de asigurat.

Preşedintele CNAS a participat, ieri, la o întîlnire a reprezentanţilor CAS, Colegiului Medicilor şi Direcţiei de Sănătate Publică din judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Sibiu cu ministrul Sănătăţii şi Familiei, Daniela Bartos.

IA INTERNETU’ NEAMULE!!!riă1" 'Ufi: !■> •

l ! 'i.1 " U . J . r i t i L ' f Ţ i - J ‘

Ieri, în sălile Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, s-a desfăşurat seminarul „Al treilea val -. Era Informaţiei” în organizarea Dynamic Network Technologies. Cu această ocazie, DNT a lansat oficial campania „Internet cît poţi” . Aceasta oferă 3 luni de acces Internet la jumătate de preţ tuturor companiilor care semnează pînă la data de 20 iunie 2001 un contract pe o perioadă de minim un an pentru

.conexiune dedicată (linie închiriată, radio, cablu TV). Seminarul a continuat cu subiecte de interes prezentate de Ovidiu Palici, Corina Rus, Gabriela Dura şi prof. dr. Peter Gluck care au subliniat o dată în plus, dacă mai era nevoie, importanţa Intemetului în activitatea firmelor şi nu numai. în plină eră informaţională, accesul la Internet a devenit una din condiţiile, absolut obligatorii, ale succesului. în acest sens, dintre noile aplicaţii DNT, prezentate de Gabriela Dura - marketing manager, DNT Cluj -, amintim „www.mymall.ro” si „bluedogmedia”, menite să faciliteze accesul la informaţie.

C r is t ia n B A R A

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ; C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; f a x : 1 9 . 2 8 . 2 8 ;E - m a i l : a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o - r e d a c ţ i a ■

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 13.74.S0 - MiCHAELA BOCU; SOCIAL- g Ţ CETĂŢENEŞTI: TEL: 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: fk , TEL:: 19.75.07 ; SPORT; TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; U .; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04- RÂUL SESTRAŞ: DIFUZARE F

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU, LCONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LiVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

i

S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e :

H o r e a P E T R U Ş

T e l / f a x :1 9 . 7 4 . 1 8

TH 'A lil I; EXKCUTAT M G aram ondr i T r ’/ ţ Ifîl