I

!

.l

J n pijama, cu o inlEEiqare abituti, Ernest Fabii se

I duse in bucdtirie gi se aqezi la misufa de melaminipe care o licloseau si ia micul dejun. Solia lui tocmai ple-

case cu copiii la gcoali gi avea sd lipseasci toati ziua' Ins{lrgit, rdmisese singur 9i, dati fiind situatia alarmantd,

considerd ci sosise momenhrl si se linigteasci qi si analize-

ze la rece toate posibilitilile. De fapt, problema se reducea

la noui mii de euro. Doar la atAt. Chestiunea nu pireachiar aqa de gravi.

Dar era. $i chiar foarte grav;. Pe cAnd cintirea alter-

nativele qi consecinlele acelei incurcituri, incercind si nu

cadi iar victimi unei alte crize de arxietate, Ernest iti tur-ni a doua ceagcd de cafea. De mai multe zile convieiuia cu

aceste episoade paralizante gi, vreme de cate clipe, lud

in considerare posibilitatea de a umbla la dulipiorul de

farmacie 9i de a recurge la unul dintre calmantele pe care

soSa lui le pdstra pentm cazuri de urgen;I. Renunli repe-

de la acea idee. Solulia nu era si se niuceasci. Trebuia sicugete ti, pentru asta, 4vea nevoie si-gi lini treji tot' qi fie-

care in parte dinre neuroni.in urmi cu o siptilnind, primise un telefon de la de-

partamentul de plili restante al bdncii qi o persoani pe

l0 Teresa Solana

care nu o cuno$tea ii comunicase ci are la dispoziie cinci-sprezece zile ca si lichideze contul neacoperit ;i cele patrurate ale imprumutului rimase neplitite. ,,Cele patru",subliniase necunoscutul - pentru ci era un birbat - cu unglas care suna foarte profesionist, dar deloc prietenos. Spre

deosebire de alte di$, necunoscutul ii vorbise cu dumnea-voastri gi i se adresase cu ,,domnule Fabii.", ceea ce era unsemn riu, pentru cA, potrivit noilor tehnici de marketingtelefonic, pe care un cretin oarecare cu master la ESADET

le scosese din mineci, tof clienlii trebuiau si fie ratali cu

,,tu" si pe numele mic. Ernest a intuit numaidecit cd acel

ceremonios ,,domnule" qi acel ,,dumneavoastrS" pugin

cam intepat nu prevesteau nimic bun.

$i nu se inplase. Era un ultimatum in toati regula. Dedata asta, il asigurase persoana care vorbea in numelebincii, nu vor mai fi de folos nici scuzele qi nici promisiu-nile. Daci nu plitesc, lui gi soliei sale Ii se va confisca apar-tamentul la expirarea termenului gi, odati. emis ordinuJ,

nu va mai exista cale de intoarcere. Era o maqinS.rie miste-rioasd gi anonimi care se punea in migcare in mod auto-mat in situalii precum aceasta, iar maginiriile misterioase,

anonime gi automate nu au de-a face cu lactorii umani.Cazul siu era regretabil, Idrd doar qi poate, dar compute-rele, fiind cele ce dictau pAni la urmi dintr-un anumit locindepi,nat politica financiari a bincii, Eineau seama doarde cifre. Iar ale sale, dupi cum o gtia destul de bine Ernest,erau cit se poate de negative.

Puin mai tirziu sosise ;i faxul oficial, pe care il avea

acum din nou in mdni ;i pe care so;ia lui nuJ vizuse inci.

I Acronim penmr denumirta in spanioli a $colii Superioare de Admi-nistrare 9i Conducere a Intreprinderilor/Escuela Superior de Adminis-traci6n y Direcci6n de Empresas, institufie academici de inv4imnntsuperior cu sediul la Barcelona (n.tr.)

Scurtiturd insPre Paradis I I

Pe cAnd se rdcea a doua ceagci de cafea pe care ti-o turna'

se din ine4ie, Ernest profiti sil reciteascl de mai multe

ori. De fapt, il gtia pe dinafari' Cind, cu o zi inainte, pe la

nnsprezece dimineafa, a d)il cL suni cineva, a presimlit

deja ci este poqtalul care ii aduce vegti proaste. Nu se inge-

lase gi, in cele din urmi, presentimentul acela se materia-

lizase sub forma unei fotocopii ieftine 9i ameninlitoare'

Nemernicii iia de la banci il informau, ca si o spunem

intr-un fel,' ci daci nu achitau cele aproximativ noui mii

de eriLro pe care le datorau entitilii bancare, li se va anula

ipoteca, ceea ce insemna ci lor hebui si faci fa;a dintr-oda-'6, cu banii jos, inregului sold rlmas neachitat din impru-

mutul ipotecar, daci nu voiau ca banca de la care

obfnuserf,creditul si. rimini in cele din urm; cu aparta-

menhrl. Ernest qi so$a lui iqi investiseri toate economiile in

acea achizilie $ erau conttienti ci sunt pe punctul de a

pierde absolut tot.ln ziua aceea, nici micar nu avusese chef si porneasci

CD playerul gi si puni muzici. in mod normal, dimineli-

lc, Emest prefera jazzul. Miles Davis,John Coltrane, Chet

Baker. Era vineri ti in apartament domnea o lin\te mor-

mintali care contribuia ca bitiile accelerate ale inimii sirisune in toate casa' Probabil ci vecinii erau cu tolii ple-

cafi, la serviciu sau la cumpirlturi, dar nici micar din

curtea interioari nu venea vreun sunet. Pirea si nu fie

nimeni care si spele vasele la bucitirie, si dea cu aspira-

torul sau sA asculte radioul. Lui, care nu era superstilios,

[nigtea aceea i se pirea o prevestire rea'

Cu faxul mototolit in miini gi cu gustul amar al cafelei

'm guri, Ernest gla rtamintit cu nostalgie anii sii de apar-

nnenli tinereasci la extrema stingi, cind el 9i twarigiisii revolulionari clamau impotriva capitalismului 9i cereau

oalionalizarea bdncii fluturind steaguri roqii. Acele

l3t2 Teresa Solana

wemuri de demult dupi care tanjea rimiseseri acumfoane departe, la rreo doui.zeci de ani distan,ti, ca si fimmai exacti, gi, asa cum se desfi;uraserd lucruri.le, pdreau cise intorc in timp pini la o preistorie atavici. E adeviratcA Ernest simpatiza ideologic cu aga-numigii okupast drncartierul lui (dar nu la fel de mult gi cu ciinii lor plini depurici si cu excrementele seminate peste tot cu care ii cin_steau pe trecdtori), dar nici el gi nici prietenii lui nu maierau extremigti de stinga. Cel mult, simpatizanti de stAn_ga, slavi Domnului. De fapt, ei toti se multumeau si su_pravieguiasci gi ca politicienii 9i Fiscul si nu-i sAcAie preamult. Pentru generatia lui, wemea utopiiloq ca ;i a tinere-;ii, se incheiase definitiv.

Trecuseri doar doi ani de cAnd el ;i sotia lui cumpdra_serd. acel mic apartament din cartierul Gricia, aproape deplaza del Diamaat. Un apartament care, trebuie sd. mirtu_risesc, nu era ceva deosebit. Nouizeci de metri pitragiconstrui;i in anii '20 ai secolului trecut qi care avea nevoiede o renovare, dar pe care Ernest si sotia lui l-au achizi,tio_nat cu iluzia si.racilor qi cu multe sacrificii, cu puin timpinainte de a se naste Oriol, miculul casei. La momentulacela, cumpirarea acelei locuinle a fost un adevirat eveni_ment pe care familia l-a sirbitorit cu o mare petrecere lacare vinul de Rioja gi sampania au curs din belgug. FamiliaFabii, proprietari! $i inci la Barcelona, intr-un aparta_ment care valora o avere! Pirinfi lui Ernest si ai sotiei salefuseseri ner.oiti si se resemneze si.-;i creasci. copiii intr-unuldintre acele apartamente subrede cu chirie ieftini, care se

Scurtituri inspre paradis

inmulleau, alcituind blocuri mari in cartierele periferice

ale oraqului.

Dar acum, acea falsi prosperitate economicd ce le fu-

sese vinduti liind invi.luiti intr-o buli imobiliari era pe

punctul de a le nrina via1a. $i asta, linind cont de faptul cihotirirea de a cumpira un apartament era, le-a spus-o

toati lumea, cea maijudicioasi, avind in vedere prelurile

astronomice Ia care ajunseseri apartamentele de inchiriatin Barceloha. Hotirirea riscanti insemnase ani in care

aveari si.-qi petreaci vacanlele mincAnd hot-dog pe plajele

af,lomerate de Ia Barceloneta ti in care aveau sA renunle la

acele mici mofturi care, in lipsi de ceva mai bun, sflr$esc

prin a da sens viegii, ca de exemplu si iei cina in oras, simergi la cinema sau si-gi reinnoiesti garderoba. Noroc cipantalonii rupgi 9i tricourile decolorate mai erau inci lamodi, cel pugin in cartierul lor. in casa aceea, singurul

care inaugura ceva din cind in cAnd eraJordi, fiul lui de

qapte ani, chiar daci profitau mereu de reduceri. Oricltrebuia si se resemneze si mogteneasce imbriciminteacare ii rimAnea mici fratelui siu mai mare ;i verigoarelor

lui, dar, cum nu implinise inci trei ani, nu protesta. In se-

cret, pe Ernest, care nu avea nimic impotriva homosexua-

lilor, il ingrijora faptul ci, purtand atatea tricouri ;ipantaloni de culoare roz, fiul siu cel mic si nu inceapi sd

le prindi gustul.

Si toate asrea, ca si poard si cumpere un apartament 5i

sd dispuni de un mic patrimoniu atunci cAnd lucmrile vorlua o intorsituri nefavorabili, cind se vor afla la strim-toare, ceea ce era destul de previzibil ci se va intAmpla

cind ei doi se vor pensiona. in viitor, daci ajungeau,

Ernest putea doar si aspire la incasarea unei pensii mize-

rabile pentru limiti de virsti, iar Carmen, licengiatd inistoria artei, dar in practici funcgionari administrativi cu

I

I Participanti la m\carea sociali cu aceeaji denumire, care constd ina lua,in folosinli terenuri neocupate sau clidiri abandonate pentru aIe utiliza ca terenuri cultir,abile sau ca locuinte ori centre cu scopurisociale s,i cutrurale. (n.tr)

14 Teresa Solana

contracte temporare ;i salariu minim, nici ea nu putea siviseze si primeasci mult mai mult.

in ciuda studiilor universitare cu care se puteau liudaamindoi - Ernest era licenliat in antropologie, o naivitate

ca oricare alta -, slujbele lor erau precare ;i prost plitite.

$i puteau totu;i si fie recunoscitori, pentru ci situatia incare se aflau majoritatea prietenilor lor nu era nici ea

p.ea .or. in ciuda presupuselor inlesniri pe care, potrivitanunfurilor, bincile le ofereau cumpiritorilor, Ernest si

familia sa arrrseseri mare bitaie de cap si giseascd unacare si le acorde un imprumut. Fiind cisitori$ de opt anigi plitind o avere pe chirie, s-au sbiduit si investeascipufinul pe care nu-l aveau intr-o locuinli proprietate per-sonali. Dupd ce au dovedit ci dispun de suhcient capitalca si dea un avans ;i sd faci fali mitei cdtre Stat, faimoasa

taxi. de zece la suti pentru cheltuieli numite eufemistic

,,legale", au reusit in cele din urmi si. obtini. unul dintreacele imprumuturi cu dobindi variabili, si de aici, nece-

sitatea de a economisi, stringAnd cite un euro de ici si

altul de colo 5i muncind mai multe ore peste program.Sigur ci vestea cea buni era ci, in doi ani, valoarea locu-in-tei lor crescuse cu aproape douizeci la suti, nimeni nu

5tia foane bine de ce. In principiu, nu ficuseri o afacere

proaste, dar aventura imobiliari ii lisase pe el ;i pe soialui complet ruinali.

Poate pentru ci era un om tinir, treizeci si sapte de

ani implini$ de cur6"nd, si pentru ci, in general, se bucu-ra de o sinitate bund, Ernest nu a previzut ci o boali,;i cu atiLt mai pulin un accident, i[ va menline vreme detrei luni in indisponibilitate, fErd si poati traduce nicimicar un rind. Elcra un profcsionist rccunoscut si com-petent;i, degi era prost plitit, munca nu-i lipsea. Tra-ducea de dimineagi pini seara, uneori chiar si mai

Scurtituri insPre Paradis 15

multe ore, dar impreuni, el 9i solia lui, se descurcau'

Lucra de obicei direct pentru edituri 9i i;i semna tradu-

cerile, daq cAnd nu mai avea incotro, lucra Ia negru pen-

tru alli traducitori sau traducea rapoarte foarte plicticoase

pentru diverse agenjii care, inr-adevir, il pliteau ceva

mai bine.Accidentul de maqini diduse totul peste cap' Era cau-

za actualelor sale probleme financiare sau cel pulin

cauza principali, deoarece, Ia scurti weme dupi ce cum-

pirase apartamentul, s-a ndscut Oriol 9i, de atunci, a fost

irhposibil si mai strange vreun amirit de euro' In viala

lui au existat intotdeauna lucruri neprevizute care costau

bani. CAnd nu era ortodonia luiJordi, erau contribuliile

neatteptaa ale asocialiei de proprietari pentru inldtura-

re. infiltraliilo. sau repararea scurgeriloq ori frigiderul,

care a fEcut intr-o zi ,,puf' ;i a trebuit si fie inlocuit ' Ca

si nu mai vorbim despre rata lunari a imprumutului, pe

care nigte legi economice de neinleles o ficeau si fie ma-

joratl ca prin minune, liri ca in acelaqi timp si creascd 9i-salariile.

Ernest gi familia lui riiau de pe o zi pe alta,

astfel incit, flri cAgtigurile pe care le aducea el la bugetul

familiei - gi cert este ci, in ciuda faptului ci nu avea un

salariu fix, Ernest ciqtiga ceva mai mult decit sogia lui -,erau pierdugi.

$i slavi Domnului ci accidentul, deti foarte spectacu-

los avind in vedere ci malina a ajuns la fier vechi, nu a

fost deosebit de grav Nici comi, nici paraplegie, nici vreun

organ important afcctat' De fapt, nu au avut de suferit

decit oasele extremitifilor Ei coastele, 9i Ia virsta lui, oa-

sele sfir;esc mai devreme sau mai tArziu prin a se suda

Dar cert este ci i s-au fracturat mai multe, weo douispre-

zece, nemaipunind la socoteali cele doui vertebre pe

care le avea deja lezate 9i care, odati cu accidentul, se

16 Teresa Solana

fXcuseri praf. $i cum goferul care s-a ni.pustit noapteaasupra lui cu o maqini de teren tecand pe rotu a rupt-ola fugi gi nu a fost chip si Iie identificat... $i cum compa-nia de asiguri.ri se eschiva de la plata despigubirii, pentruci. nu au existat martori... $i cum weme de trei luni nuputuse si se ateze in fap computerului, pentru cd aveabralele in ghips.. . Si cum in momentul accidentului refu-zase alte iucriri, pentru cd urma si semneze un conuactpentm traducerea unui bestseller de noui sute de paginicare era foarte urgentd si care, se inlelege de la sine, a ficstincredinlati p6.ni. la urmi altui traducdtor... $i cum dincauza apartamentului nu aveau economii... Pentru bdncigi creditori, toate acele explica$ melodramatice, oric6.t desincere ar fi fost, erau doar scuze ale unui riu-platnic.

in consecinli, vreme de trei luni de ghips, analgezicegi depresie, in casa familiei Fabh facturile au inceput sd se

ingrimideasci. Salariul soliei sale de-abia ajungea ca sipuni ceva pe masi, si achite crega celui mic 9i si cumperescutece. Cele opt sute cincizeci de euro net pe care ii inca-sa Carmen (dintre care trei sute erau la negru) ca si facdpe secretara inb-un cabinet de avocali cu renume de ma-fio$ nu ajungeau pentru mult mai mult.

Intr-o siptimi.nd., farnilia 9i prietenii reugiseri sistrAngd gapte mii de euro, ceea ce nu inceta si fie o minu-ne, deoarece nici unii, nici al;ii nu aveau o para chioari.Cel care nu putea si-gi pliteascd rata creditului sau chiriapentru o cutie de chibrituri avea o pensie jalnicd pentrulimiti de virsti sau nu avea de lucru ori salariul ce i se

pldtea gi pe care accepta siJ primeasci avind speran;adegarti de a fi promovat ti de a obt'ne un contract stabilera atet de ridicol, inc6.t era preferabil si lase lucrurile simeargi de la sine. Chiar gi a9a, dind dovadd de bunivo-ingi, rude gi prieteni qi-au sc5.rm5.nat buzunarul gi au

Scurtituri insPre Paradis 17

adunat peste un milion de pesete vechi' Familiei Fabii

i*i ii -ui lipr.u,l doui mii de euro pentru a lichida da-

toria, dar doui mii de euro, i;i zise Ernest in dimineala

aceea ca si, se imbirbiteze, sunt mai uqor de obginut de-

cit noui mii. Nu era dispus si accepte ca banca se rAma-

ni cu un apartament care' la pretul pielei' era evaluat la

o.r,a ou,- sute de mii de euro' in momentele acelea'

p.r,,* Errr.r, qi familia sa, doui mii de afurisitri de euro

il."u,l dif.t.nju dintre a avea un viitor inainte sau a o

sfirsi in mizerie.

' Pe.ind recitea pentru a mia oari acel fax ameninli-

tor si isi reprezenta in minte propria persoani 5i intreaga

lui iamilie.trnind cum o da Dumnezeu in micul aparta-

-.nt ui pi.inEtot lui din oriqelul l'Hospitalet' sfir;i prin

a se decide. ir,ainte de a lua acea hotirire' implorase cle-

menli din partea directorului bincii ti sunase la toate.en-

,itatii. nnun.iu.. care dideau anunluri in ziare 5i la

teleui"iune, cu speranla de a obgine alt imPrumut' un ne-

irrr.arrut iap.o-ut de doui mii de euro pe care siJ resti-

tuie cu o aobatta; a. patru ori mai mare' in lejere rate

lunare. Totul fuses ein zadar' Ernest a putut si constare ci

firr"it. i-p--nti bani doar pentru a satislace capricii'

n,, f..r,- u ti.niaa datorii' Banca rimine neclintiti cind

J ,r.,roi. inn-ad.t ir de bani, cind ai o urgenfi' chiar 9i

atunci cend este din vina unui neam-prost care conducea

cu siguranli beat, cum nu inceta Ernest si explice Vor

t ..."Ltrri, pout uni inainte de a reugi si incaseze ceva din

asigurare 9i, p.ttt.l, asta, vor trebui si recurgi la un avo-

..iri ,A "h.ltiur.i mai intii o grimadi de bani'

itiu.e...u ce urma sd faci era o nebunie;i ci era

mai bine si nu spuni niminui, dar se simgea disperat'

prins intr-o situaie disperati, iar ameninlarea din faxf'acelt necru;itor .tu-i oferea prea multe opliuni' Trebuia