SERIA II. AN JL II, No. 109 ditia a treia sA1>-BATA, 16 MAMIE 1896.

NUMARUL 10 BANIABONAMF.NTELE

Incep la 1 si 15 ale ile-cärei lune sl se plAtosotot -d'a -una i annte

In Bucureftï la Casa AdministratielIn judele ei streindtate prin mandate poetale

"-bran In tara 30 let ; In streinatate 50 let'ase luna ... 15 » . . 25 .ret luna . 8 . . . 13 .

Un numär In streinatate 30 ban]

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA.

B.EDACTIA3STRADA CLEiENTEÏNo. 3

0NUMxRUL 10 BANI

ANUNCIIIKILEIn Bucure,gti ei judete se primesc

AdministratieIn streinätate, direct la admiiii.vtrafe si la

toate ofieiile de publicitateAnunciuri la pág. IV 0.30 h. linia

. III 3. let. . . II 3.insertiile $i reclamele 3 lei rinduli

numal la

Un numár veohiú 30 ban!

ADI!IINISTBATIANo. 3 STRADA CLEMENTE! No. 3

APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA TELEGRAME §I §TIRI ALE ZILEÏ

Se repede...dar nu mu§cd

Fie care a vazut clini, de obief-nuit cotel, cari se reped eu furiein spre om, dar, cari odata ce suntla picioarele atacatului, se opresc,mîrïie surd si... se îndeparteaza.

In genere stapinii unor aseme-nea animale previn cublindeta pe vi-zitator cu cuvintele : «Nu te terne ;«se repede, el dar nu musca».

Cerberul colectivitatel, d -nu Dim.Sturdza, de acest temperament este.De repezit sa repede cu mare fu-rie in contra adversarului, dar cînde vorba se multe, lasa... miinelein jos si reintra in culcus !

'Partidul, ca un bun stapîn ce 'seste, caci de vreme ce d. Sturdzaeste sef trebuie sa asculte de par-tid, are grija de a finisti pe toarpe cari ii ataca cerberul, cu cuvin-tele : «Nu ve temet1, asa este el fu-«rios, dar nu face raìí ».

E vadit ca in vre -o tre] patru o-cazii, d. Sturdza s'a repezit cu a-tîta furie in contra adversarilor salincît se parea ca aceia al sa fiereduci in bucati.

Cine nu'si aduce aminte cum inCamera a arnenintat eu expulzareape ceT dol macedoneni al d -lui Fle-va.--«Am sal expuizez...»

Si cu toate acestea ceT dolmacedoneni (al d -lui Fleva) s'ariplimbat multe zile pe sub feres-trele d -lui Sturdza, dïndu -'l din cîndin cînd, sa pare, si cite o mica se-renada vagneriana.

Cînd d. Fleva (faca ceT dol ma-cedoneni) 'si -a desvoltat interpe-larea, cerberul colectivitatel raspunzind a inceput prin a amenintacu darea atara, pe top, functionariIministerulul de externe pentru in-discretiile comise.

Lesne îsl poate figura cine -vaspaima bietilor functionarl. A douazi de dimineata functionarii minis-terului eran pe la usile colectivis-tilor influenti, pentru a -'l ruga saintervine in favoarea lor. AceT co-lectivista, eu zîmbetul pe buze, an datacelasl raspuns oamenilor inspaf-mîntatl: «Nu avete grija, asa e el«(Sturdza) furios, dar nu loveste ».

Tot in atea memorabile sedinta., in care d. Fleva a vorbit despre

macedoneni fara macedonenl, pri-mul ministru s'a repezit cu furiespre d. Mitilineu, avînd aerul cavoeste a -1 musca serios de... picioare.

«Am sa -'1 dan in judecate,«urla prin culoare cerberul, pentru«divulgare de secrete de Stat ».

D. Mitilineu, fata cu aceasta ve-hemente amenintare, incepuse dea doua zi ca se -s! .adune probe sprea se apara cînd, un colectivist in-semnat vine la d -nia sa si II zice :«cata -ti omule de alte trebl ; asa«este el (Sturdza) furios, dar nu e«periculos ».

Cine nu -sl mal aduce inca amintecum irascibilul prim- ministru a ame -nintat dupa venirea sa la putere,cu reizboi Europa lrltreaget.

Aseaste amenintare nu a fontluata in serios de cït de generalulBudisteanu, in calitate de ministrude rasboî.

Interpelad' colectivistiT asupra a-ceste!. incalificabile imprudente aprimului lor ministru, el respun-sera in cor : «nu ve potrivits, tacs«asa are el obiceiul de a ameninta(pe toata, lumea» .

In chestia nationala, reprezentan-tul Rominismului (Asa era numit incomitetul Slavici- Brote- Bianu) d -nulSturdza a proferat mal multe serifde amenintarT, unele mal teribile simal oribile de cit altele, la adresarominilor recalcitranti si In speciala d -lui Aurei Popovici.

Aceste amenintflrl, venite In urmaatitor alte neexecutate aü avut no-rocul de a produce o veselie gene-rala in toate tarile locuite de ro-mîns.

Accesele de furii ale cerberululnatiunel sunt colportate din om inom intovarasite de tot felul deglume pe tema : «latra,, dar numusca».

In sînul partidulul d. Sturdza areexplosii teribile de minie ; --cînd ilvine crisa este capabil de cele maiestreme rezolutiuni. Intr'o zi sefulpartidulus furios a. strigat colect.i-vistilor: «vad ca nu sunt ascultat,«sa stitl ca am sa'mT dari demi-«sia».

0 intristare reala, a tuprins irne-diat inimele tuturor, întristare carese ivedea pe fetile palide. Colecti-visiT uitindu-se unii la altil isïsopteaú : «ce folos ca ne spune ca«are sa demisioneze, stim bine«ca nu executa ceea ce ameninta».

Incapacitatea acestui om, furialui neputincioasa, facut deja ri-dicul.

Este in tocmaT ca un copil caresufere de epilepsie ! Doctorii parti-dulul sfatuesc pe ceT cari il incon-joara ca sa uzeze de cele mal marimenagiamente, si sal contrariezecil se poate de putin, pentru cacrizele epileptice sa vina Mt se poatemal rar.

Copii epileptics an gusturi bizare,pe cari parintiT sunt nevoiti sa lesatisfaca, sarmanii.

S'an vazut copii loviti de aceastacruda boala care nu voesc eu ori-ce pret a sa desparte de un servi-tor pentru care aü prins atasament.

Parintil sunt nevoiti sal pastreze,cu toata obraznicia individului.

D. Sturdza a prins mare slabi-ciúlre de Apostol Margarit. «Nu vo-«ese sa mi '1 luats, striga nenoro-«citul batînd din picioare, ivaT, tre-« bue cu orT-ce pret Apostol Mar-« gara. »

Partidul ieste nevoit sa-I pas-treze pe ácel Apostol Margarit, jarindividu' simtind ca este indispen-sabil, îsT permite toate infamiile !

In genere, medicil pentru aseme-nea boala rusinoasa recomanda M-ire altele schimbarea aerulul si alocalitatel...

Nenorocitul bolnav are mare ne-voe de acest tratament.--.o--

1 5 MARTEGazeta face, ara cum il vine la so-

coteala, istoria regimului conservator ;natural ca: dupa istoria aceasta n'am fa-cul nimic bun, in ceT sapte ani si ju-mMtate cat am stat la putere, incMrcin-du-ne sufletul cu fel de fel de pacate.

Nol primim ori -cînd discutiunea titse poate de larg, dacii, o doreste foaialiberala, asupra regimulul nostru.

Pentru astäzi, la fleacurile Gazetea, laeliseurile ei rasuflate, ne marginim sM -Iamintim cM suntem la 15 Martie.

Ce suvenirl desteaptá aceasta, singura zi !

La 14 si 15 Martie 1888, tara intreagaera in picioare, pentru a rasturna peceI mal odios regim. Seful regimulul dealuncl, Ion Brätianu, era tratat de in-susl fratele säú ca cer mal din urmadintre oamen!. Membri! independent! alpartidulul liberal dedeaú acelul regimloviturl teribile. Unul dintre ministrilactuall, cl. G. Palladi, tuna si fulgerain contra infame] colec,tivita.tl.

Ar fi d'ajuns sa. repl'oducem astá -zidouä -trel fraze din discursul de atunc!al d -lui Palladi, pentru ca sii.-1 treacäGazeteï pofta d'a reedita cliseurl räsu-flate.

D -nil de la Gazeta sa se gindeasca laziva de astà-zi.

SM.

REPIAVEREA AGtIlLU!Agiul axi liberaliìí. O brosuraïv sem-

niaflcativsí.Agiul solutiune a cri-zeìí. Salvatorul situa4ieìí.

Concluzie.

Agiul ti liberaliiSe stie cîta, simpatie aü liberalii pen-

tru agiu si se cunosc causele aceste! a-fecliunl, care a înlesnit atitea ,specula-Puni.

Se pare ca, acum liberalii vor sä nereaducä la vremea agiulul.

Fiind-cä îre unele fart se agita ces-tiunea bimetalisn,ulul Ssi fiind-cä se pro-lame de unele autoritäli in asemeneamaterie fixarea raportulut 'Mire aur siargint pe calé inúernalionalä, liberali!cred momentul bine-venit spre a revenila agiu.

AI se zice cä o persoanä va fi tri-misa de Banca Nalionalä în stra,inä-tate spre a se ocupa de aceastä ces-tiune.

O broturt% semniHcativii.Caracteristic este ca, tocmal in aceste

urpréjuräri, s'a scos la lumina o bro-surä iscälitä I. S. Ordeanu si intitu-latä : Criza agricolM-frnanciara, reme-diile si agiul.

Aceastä brosurä are, precum sä vavedea, cu totul caracterul unsi balonde incercare. Ea face nu nuenaï apologiaagiulua, dar si aceia a actualulul mi-nistru de finanfe, care fiind cunoscuteopiniunile sale in materie monetar,,trebue sä fie si inspiratorul acestei bro-suri.

Agiul solutiune a crizeiTema din aceasta, brosurä e cä criza

isvoritä din scäderea generalä a preeu-rilor grinilor nu sä datoreste concuren-¡el prilo,. noui si supra- producciunetagricole, ci lipsei de agiu la no si exis-teniei agiulul in Republica Argentina,.

«$i cînd la noi total läncejeste, ziceautorul, pe atunci lärile cu elatonul deargint si cu hîrtie moneta, fac progreseuinnitoare. Yom da ca exempla Japo-nia. Japonia are un agio de 100 °10i etalonul de argint ; adicä 100 lei in

aur valoreazei 200 lei in argint sai, inmoneta, japonez!..

«Din aceasta, cauzä, munca el esteplätitet pe jumätate tit in fdrile cu eta-lonul de aur, ceea -ce insemneazä cä -slreduce costal de producciune al objecte-lor la juma,tate. De ace, atit produseleagricole cit si industriale, sunt de douäori mai eftine de cit la noi. Ast -felstand lucrurile, nu este de mirare cäpreeul productelor agricole a scäzut as-t,zi la jum,tate din ceea -ce era inaintec' is cî11 -va ara, cînd argintul nu -sI per -duse încä valoarea. Pe cîíä vreme, penos, toate produsele ne costa, îndoit destump, nu 'von putea lupta ou concu-renla Extremulul Orient ori a cîmpululalb (argintului) dupa cum i se matzice in opozilie de ciampul galben (auru-lui) sai Europa. Caci prelul unul lucrunvu depinde numal de ofertä gi cerere,ci in mare mäsurä de moneta eu cares'a plätit munca. «Cu cit o muncei sepläteste Cu o moneta una! depreciatei, cuaáit valoarea comercialä a produsuiuiet este' mai mare» . Asa de ex. costui deproduccie a une] chile de grifi la nos,unde munca se pläleste in aur, se ri-dice la aproape 40 lea. Aceleast cheltuellse ridici pentru Japonia, China, etc. la20 let, far pentru America de sud abiala 12 let. De aci si prefurile ridicoleale cerealelor ».

Salvatorul KiItta>tinneiDin fericire avent un oars care ne

poate scäpa de primejdie, acesta este d.Gogu Cantacuzino, care a prezis reiul,sicare-/ va stirpi readucind vrernurile a-giulul. Iati cunt sä exprima autorulbrosurea :' «Aceastä trist, stare de lucritri a pre -väzut -o si semnalat deja in 1888, d.G. C. Cantacuzino, in brosura ; =Ches-tiunea agiulul ». Arätind pericolele, ce

ameninlall Zara prin introducerea eta-

lonullaa de aur fäcutet pe atunci, zicea :«Cu etalonul de aur vorn vedea cd au-rul nostru este aspirai ca de o pompa,de catre cele- l'alte fart ». (Cu etalonul deaur vorn compromite comercaul nostru,agricultura noasträ, finanfele noastre ;vom säräci ». Din nenorocire, átele tristeprevestirï s'ai, realizat. Dar din fericireiaräsl,; In momentele critics, Romînia aai.nA tot -d'a -una bärball de stat la in-näljimea misiunei for si desuna de dem-nitatea ce ocupa,.»

ConeluziaCa concluzie, contribuabilil sá se pre-

gliteascei a pläti inca vrelo 10 milioaneimposite pe an spre a ocoperi nevoiletransformärii in aur a anuitälii cestatut trebue sa, pläteascei pentru dato -ria publica, in stráiineitate. Comercianliisa -st la precaufiunile in vederea reinfiinlärii agiulul, far toji tel -ce ait con-tractai datorii la credite sa se pregä-teascä a pletti, in aceste timpuri decrizei încä 20 la sute, drept agiu, pesteraide ce le plätezc azi.

CUM SE CINST'rSC

In cursul discutiunei asupra bugetulul ve-niturilor,' d. Ciocazan, deputat guvernamen-tal, a luat la socotealal pe d. ministru Ponipentru dczorganizarca liceului internat dinIasi, dezorganizare din care profitti multun institut privat din acciari localitate, «In-stitutele- Unite », la care ie asociat d. Poni,ministru al instrucliunil publice.

In sedinta de ieri, d. N. "i'. Popp, altdeputat liberal, a atacat violent pe d. Poni,zicîndu l «transfug politic ».

Numal in 24 de. ceasurl, atit cinstea pri-vati cit 1i cea politica a ministrulul instruc-tiunci publice, a fost atacat i de membrial partidulul liberal.

Asa se cinstesc liberalii.---.®®----COIVSPIRATIA AGIOTORILOR

()ameni bunT, paziti -vfi pungile !Faimosii agiotori, cari ad ffcut arsa

de frumoase speculati] pinà'la 1889 eudiferinta dintre argint si aur, is1 ascutghiarele si se pregatesc pentru o nouaera, de stralucite daraver!.

Agiul va reinvia. Regimul liberal varelua si in privinta asta firul intreruptla 1888.

FMcînd aceasta denuntare, nu ne in-temeiäm pé o simply banuiala.

le stiut cA guvernul liberal de pinala 1888 tinea la agiú mal mult ca laori -ce.

Strig;ltele tare] ïntregi, pierderiie Sta-tulul, reclaniatiunile din l'arlament, nul'áú putut hotari sM faca eel mal miepas pentru curmarea acestel plagL

Chiar si dupa ce ad cazut de la cirmäliberalii aü sustinut din rasputeri agiul.

Clubul liberal, chiar din inceputurileopozitiunil, a editai" mal multe seriende ale membrilor sai. Prima publicatiunede acest sol e Cestiunea agiulul, de G.C. Cantacuzino, in care se sustine caagiul, departe de à fi un rau, e un nepre-t.uit bine pentru economia noastra na-t ionala.

Deosebit de aceasta, membril parti -dulul liberal aú fätut in toatä vremeapropaganda pentru agiti, laudindu -I caun leac suveran pentru criza economicaprin care trecem.

Astazi liberalil stnit la potere si d. G.Cantacuzino e ministru de flnante.

Iera natural ca, de la inceput, sA seiveasca ingrijirT si s'ad si ivi]..

Scaudalurile issa, provocate de noulguvern liberal pe terenul politic, ad ab-sorbit curind toata atentiunea publicasi ad fMcut ca'chestlunea agiulul sM cadain al doilea plan.

A. venit inmá. niomentul publicaref pro -iectelor de budgete si atunci, in expu-nerea de motive a proiectnlul pentrudatoria publica, vechile ingri.jiri ad ga-sit o noua hranA.

Pentru limpezirea situatiunil, d. M.

Ghermairi, fost ministrui.de tillante, aintrebat pe d. Cantacuzuip, in cursuldiscutiunii generale a budgetuluf, dacamal are si asta -z1 despre agio aceleasipareri pe cari le aves sii. trecut.

In sedinta de Miercurl noaptea, d.Cantacuzino a luat cuvîutul, a rAspunsla multe, nun,at la intrebarea asa delimpede formulata, si asa de legitima ad -lui Ghermani nu a reispuns;

Asa dar, paziti -va pungile, oamenlbunl. Agiotoril conspira sA reinvie agiul,pentru marele lor foros si nemasuratapaguba a tarel.

DAREA DE SEAU ANUALAa

D-nulul Secretar General George I. Lafiovaricltre

Adunarea generaläa

SOCIETATEI GEOGRAFICE ROMîNEIn sedinta de la 2 (14) Marke 1YJG.

( Urmare äi fine)In cursul anulul trecut, societatea noastra

a Incercat doua pierden insert-mate prinIneetarea din viata a, d -r D. Bratiza si anefericitulul Al. Odobescu, amindni niem,briar societatei noastre inca, de la iufiintareael si unir din primii el conferentiarl. Socie-tatea le va pastry anìtudurora u pioasa amiu-tira.

Acum vä cer voie a va baratine cite -vaminute despre activitatea societatilor stra-ine'si despre exploranile tntrepriuse In taridepartate si neeunoscute. i aci, gasiui,spre onoarea tarif, Bouillit la lucru.alatureaCu eel mal Indrasoetl ci{latorl, . ;n regiunlaproape inexplorate inca.

Asa In sedinta societatis geogra.Ilce dinBruxelles, din 20 Docembrie anut trecut d.Fernand Ganescu, a tinut o,conferinta astipra ultiinulul rasboiù. chino-japonez. Se stieca d. Fernand Ganescu- este.fiul:rapo$atulnínostru compatriot Grégory Ganescu, care aviettiit mult timp In Paris si In .cele dinurma devenise chiar cetatean - francez. D.Fernand Ganescu ca corespondent at_jurna-lulur frances «Le Figaro, a urmat in .suiteniaresaluluI japonez Yama tot rasboiul tibiaYu cele vial departate provincil ale impe-riului .chinez, provincil necunoscute pinyatunci Europenilor. D. conferentiar a facutun tablou Ingrozitor de cruzimea baebtira acidnezilor fata cu inimicil tor.

Ast -fel rind trupele jappneze au üitrat inPort - Arthur, au gasit multime de counpa-trioti d'ai ]or tintuiti si rastignitl pe ziduri,altil intestinele scoase si Inlocuite eupietri ; aceasta a facut pe japonezi sä exer-cite la rtndul Ion contra inamicului pistere reselit singeroase.

P -nu Ganescu a, facet ln urina o paraielttitre poporul chinez si tel japonez si a a-rat,at superioritatea acestul din urina asu-pra celui d'inter. In China, imperin de400.000.000 locuitorl, jumatate tel putin dinpopulatie, ignoreaza chiar astäzi ca a festun resbel nitre China si Japonia, jar cea-Yalta jumatate este ferro Iucredintata ca.C1linezil ait nimicit eu desavIisire pe japo-n ezl.

In Japonia die potriva situatia este eutotal alta, tinuti In curent zi cu zi de celece: se petreceaù, fortl de succesele si devittoriile.lor, ceT 37 de milioane locuitorlaclama cu entusiasm si patriotism pe lui -paratul si pe armata for victorioasa.

Terminind, d. Ganescu conchide ca Eu-ropa n'are a se teme mulla vreme de o in-voie galbenä, dar nu este tot ara eu ele-mental japonez, care poate deveni un rivalprimejdios pentru pietele comerciale Euro-pene, pris o concurenta comerciala si indus-trial, la care trebue sa ne asteptam pentruun timp mal mult sait mal putin departat. ,.

Conferinta d -lut Ganescu a Post vial a-plauditor.Aludatati dour

deRomfnar as Intreprins In toanuiia

trecuta o calatorie Indrasneata in parteaNord - orientala a Africel, la Sudul A isinielIn tara Somali, aceste party patin cunoscutesi putin explorate ale negrulul continent ;acestl exploratorl noua cunt: dd..Diniitrie'(beta din Comanest1 si fiul d- sale_sub -locotenentul Nicolae Ghica. In luna Octombriedin anul trecut sub - semnatul primes :. *lead'Intli scrisoare a expleratorilor nostri, da-tata din Aden, 16 Octombrie. La .atea .e-pua. d -nil Ghica se pregateaù a trece pecoastele Africel, la Berbera, uncle o cara-vana de 72 de tamile si 60 de oaniei,l ,ar-mati cu pustI moderne, II asteptaüspreIosoti in partile inca inexplorate la SudulAbisiniel, antre rlurile Shabli.si Iuba in taraSomali. Multunlita amaliilitatii guveinorululengles din Aden, generalul Cunningham,á -nit Ghica aù fest ospatati In palatul gu-vernorulul si li s'a pus la dispusitie vapo-rul stationar al guvernulul englez pentrutransportarea fur la Berbera.

De #}it cl d -nil tutee ait urniat.calat.oriad -lue de explorare si de vanatoaire In iti e-riorul taret si clnd aft avut ocasiuni sigure,n'aie lipsit a seri familier si amicilor pentrua'i tine In curent aproape zi cu zi de In-timplarile acestel frumoase dar hazardoasecalatoril. .

Estratte, din aceste serisori 's'ait publicatto jurnalele noastre die) Bucurestl si chiar,jurnalele si revistele Su ffie s'aiti ocupat siail stria despre talittoria acestor dot explo-raton' Romane. Dupa ultituele raire priuiite,d -nil Ghica, dupa aproape 6 luiii de explo-rarl a acestel tari necunoscpte, s'aie rein-tors la Aden' si salit pe drain spre patrie.Speram peste patine zile sa luttnapinani nierpe Indrasnetil nostri eompatrinl, cari desigur ne vos Intretine lntr'o viüoare confe-rinta despre descoperirile for si despre 1n-tiniplilrile ce as avut ln aceasta lungs ca-latorie de ,case lune de zile.

In ceea ce priveste exploratinnile cesuntIn curs de executare säù cari se pregatescpe anul acesta, ele suet unnieroase. AcestsfIrsit de secol pare a li nnenit a nu lasanitr cea vial piica paarticiraa die ];lobe] pa-nilutesc, de la polel bord la politi Sud, ne-calcata si necercetata de ounieni; activitateaomeneasca,credincioasa traditielacestul vest,

2 E P O C A

se silente a descoperi si cele mas din ur-ma secrete ale mites noastre planete.

Eace acum In scurt bilantul acestor ex-ploratiunt.

Pentru Polul Nord, cinti marl explora-tory, din cari dot Norvegieni, un Suedez, unEnglez si un American, sunt actualmenteocupati- cu explorarile spre a ajunge la Po-lul Nord ; dintre acestia trebue sä mentio-nam pe inginerul suedez Andrée, care sapregateste a pleca In Iunie viitor din Spitz -berg in balon, sperand a ajunge ast -felpana la Pol. Balonul este gata, el a fostconstruit la Paris si a costat 50.000 de fr.D. Andrée va fi Insotit in aceasta calatorieseriane de Inca dour curagioss inginerlsuedezi.

La Congresul geografic de la Londra, insedinta din 29 Iulie 1895, d. Andrée a ex-pus planul set de a ajunge la Polul Nordin balon, proiectul acesta a fost foarte com-batut de mal multi membri din Congres,ca un ce nerealisabil ; dupa mai multe dis-cutiuni pro §i contra, d. Presedinte al con -gresulul exprima opinia Congresulul ca fa-vorabila pentru d. Andrée si spera ea vaavea un succes complect Iii indrasneata saintreprindere. Un viitor apropiat ne va arataresultatul.

0 alta expeditie la Polul Nord care pa-sioneaza lumea savantä este acea a norve-gianuluc Nansen, care a plecat In Martie1893 to Grönlanda si despre care nu se malstie nimic positiv ; totul se spera ca Incursul acestul an sat la anul viitor, el seva intoarce victorios.

Pentru descoperirea Poluluí Sud sunt a-semenea zinc! expeditiun! In curs, Intre cariacea in capul careia este profesorul OtoNordenskiold, nepotul celebrulul explora-tor suedez, si alta mai importanta pusa subconducerea austriaculul Iulius Payer, co-mandantul de odinoare a lui Tegethof.Pentru aceasta calatorie antarctica s'a for-mat la Berlin o societate cu un capital de1 milion de marts.

Pentru explorarea Africel sunt actual -mente 21 de expeditiunl in capul carorasunt 13 francezl, 2 germani, 1 belgian, 1elvetian, 1 italian, i american si 2 englers,din acests din urma exploratori una este odomnisoare Miss Kingsley, care a exploratGabonul si Camerunul si a studiat mat cu o-sebire triburile canibale.

In America de Nord sunt tines expedi-tiunl, dintre care una condusa de doamnaBeaumont, o belgiana americanisata, carea explorat mas ales provincia Alaska.

In America Centrala un norvegian si unamerican studiazä de mat multi an! pe In-dienil din Sonora cum si munti! Sierra Ma-dre din Maxie.

America de Sud este visitata de 6 ex-ploratorl franceze, germani si americani, a-tit din punctul de vedere geografic si sci -intific cat si din punctul de vedere comer -cial si de colonisare.

Batrina si intinsa Asia este studiata sicutreerata actualmente de 18 misiunl atiin-tifice, comerciale si archeologice, in capulcarora se afla francezl, germani, rust, en-glezl, etc. Dintre acestia mentionam ped. fi d -na Littledale, cari:at explorat Thi-betul si o parte din China, pe germanulDr. Moevis care se afta de mal mult timpIn Thibet si care spre a putea patrunde inLhassa s'a convertit la religia budhista ;mal mentionam pe tinarul si mult celato -ritul Print Henri de Orléans, care in zi-lele trecute a fost decorat cu legiunea deonoare, pentru numeroasele si grelele salecalatoril In Asia Centrala, pe neobositul ex-plorator rus Vasile Ioanovici Roborovskysi alti!.

In fine in Oceania sunt in curs vr'o tintsmisiunl comerciale si §tiintifice.

Cum vedem, explorarile si misiunile §ti-intifice se intind in toate partile lumen, a-ducind pe fie -care zi nuol descoperirl geo-grafice, de cari in urma se folosese co-merciul, industria si aid nu m'am ocupatde cIt de expeditiile pacinice, curat atiin-tifice, fära a mentiona niel misiunile reli-gioase imprestiate pe toatä suprafata glo-bulin, niel expeditiile razboinice, precumcele din Madagascar, din Abissinia, dinCuba, etc.

* **Sire,AlteÍà Regales,Stimaji Colegí,

Acesta este In resumat bilantul geogra-fic al anului expirat, atit in ceea ce privestesocietatea noastre, cat si cele alte societatidin strainatate.

Exiguitatea atestei dart de seams §i tea-ma de a va osteni, m'a silit a face acestbilant In trasuri generale si oare cum su-perficiale, pentru acel Insu din dv. care ardora a aprofunda una sat alta din atestecestiuni, biuroul va fi fericit a va pune ladispositie publicatiile si hartile cele malrecente, asupra fie -carro materia.

Secretar general (s) G. Lahovari.'114 Martie 1896.

4M.

EPOCA" LA VASLUi(Corespondent,& particulara)

Prefectul Munteanu. Arestarea unidprimar. Disolvarea consiliului

comunal. Inlocuirea altorfunctionars.

Prefectul Munteanu.Colectivistia din localitate s'a' hotärit

s& mazileascä Cu ora -ce pret pe doctorulI. Munteanu, prefectul de judet.

Motivul ? Pe cit se pare e re-fuzul sä' sistematic de a patrona di-versele antreprize ce se proecteaz &. A-ceasta l'a discreditat eu totul in fata li-beralilor din localitate.

Cu sto iI intriga in contra -sa. Marelecucon, Neron Lupascu, tripoteaz& la Bu-curestl, sustinut de tot! cei- l'alta deputatisi senatori din localitate contra d -lueMunteanu.

Acuzatiunile cele mal grave i se a-duc. In special blondul si ínaltul repre-zentant al col. III -a, d -1 Iulius Jülich,11 invinoväteste cd face politica con8er-

vatoare, pentru c& n'a cerut ca alta pre-fecti, inlocuirea cu toptanul a functio-narilor ramasi de la fostul guvern.

Situatiunea d-sale este ast-fel cu to-tul compromisä. Se crede cä, in schimb,se va da d-lus Munteanu postul de me-dic primar al judetulul. Multi ins& din-tre colectivista ar vrea ca sä nu i sedea nimic,sa fie läsat pur si simplupe din afarä.

Arestarea until primarPrin Decembre anul trecut, eEpoca»

s'a f&cut ecoul plingerilor drepte ale lo-cuitorilor comunes Glrbestil contra pri-inarulul Simionescu si a notarulua säüNiculescu.

Ambil functionars era' acuzat! de di-ferite abuzuri, printre cari si acela defalsuri in acte publice.

Abia acum dreptate s'a fäcut locui-torilor. Ancheta Inceputä a dovedit cätoate plingerile lor eraü intemeiate. Inurma rechizitoriulus fault de energiculprocuror Vicol, d. V. Täutu, judecatorulde instructie de pe ling& tribunalul Vas-luiü, a lansat mandate de arestare incontra lor.

Atit Simionescu primarul cit si no-tarul Niculescu aü fost depusi.

Dlsolvarea consiliulul comunalConsiliul comunal de Vaslui' este u-

nul din putinele cari nu an fost disol-vate de actualul guvern.

Faptul acesta inca e unul din moti-vela de nemultuntire ale ortalel localecontra prefectulul. Ea cere cu insistentadisolvarea sfatului obstesc al orasului.

Ca viitor primar este destinat sa fied. P. Irimiade, casierul societätel de eco-nomie eRacovaD.

Se asigur& chiar c& d. Gr. Stavêr, ac-tualul primar, isa face bagajele, inlo-cuirea sa find hot&rit&.

Inlocuirea altor functionarlIntre alti functionars, pe cari ortaua

vrea sä'Y inlocuiascä, sunt si d-nil D. Vi-drascu, administratorul crec3itulua agricollocal, un perfect om corect, si politaiulorasulua, d. N. Topor&scu, un constiin-cios si onest functionar.

Vina amindurora este ca a' fost nu-mitt in slujbä de fostul guvern. Asuprad-lui Toporäscu se mal insinueazä c& eomul fostulul prefect D. Stati.

Tanacu

Mari 11[árnnteViner! 15 Martie curent, ora i p. m.

Academia Rominä va tine sedinta pu-blica.

Se vor face urm &toarele comunicära :D -1 A. D. Xenopol : Caracterul ftiin-

lific al istorieí.D -1 D. C. Olänescu : Inceputurile tea -

truluí in Moldova.

«Monitorul» de eri public& decretulprivitor la organizares flotilea.

Mal multe doamne din societatea bu-curesteanä an infiintat sub patronajulA. S. R. Principeses Maria o societatede bine- facere, cu scopul de a incurajamunta prin ajutoare ce se vor da fe-telor tinere cari ar voi sä se speciali -zeze in vr'o meserie, fie la scolile pro -fesionale, fie la vr'un atelier industrial.

* **In portul din Galati a' sosit tre! va-

poare, unul norvegian si don& englezestl,spre a incärca cereale.

INFORtMA. II0 reforma a primarulul Capitales :D. C. F. Robescu desfiintind tres

servicil importante la primaria Ca-pitales, precum serviciul asistente!publice, al economatulus si al locu-intelor insalubre, a socotit ca elepot fi usor înlocuite prin doua pos -turf non! pe cari le -a creat cu in-cepere de la Aprilie, postura destenografs.

Stenografi! d -lus Robescu vor a-vea indatorirea de a eterniza ma-gistralele discursur! ale primarulul,ale lus Melisianu, Musceleanu si alt!mar! oamen! din consiliul comunal.

D. I. Coroianu, membru In comi-tetul national de peste munt!, a ple-cat azi la Sibili .

Ni se spune ca d. Eugen Brote1 -a cautat de ma! multe or! pentrua -1 hotari sa faca tot posibilul camembri! demisionatl al comitetuluinational, cari tot! sunt inhamati lacarul colectivist, sa fie reprimit! incomitet. Cu acest chip d. Brote sperasa recapete influenta pe care o a-vea In comitet, ca apoi sa conducamiscarea nationala din Transilvaniadup' socotelile d -lui Dim. Sturdza.

Audientele la ministerul instruc-tie! s'ali suprimat pentru aproapeo luna de zile, cu incepere de azi.

De ar fi facut asa vr'un ministruconservator, nu ne -ar mal fi slabit

Delavrancea cu proza d -sale dema-gogica.

Biblioteca Noud, a 15 banc volumul,ce va apare in Craiova in editura li-br &riel d. Benvenisti, este pusalsub di-rectiunea literara a d -lui D. Teleor. Nu-m&rul prim va coprinde poema Mazeppade Lord Byron.

La laboratorul de fisica al scoa-le! de poduri si rosele, d. profesorMany a facut mai multe experientecu razele lui Roentgen.

Succesul a fost desavirsit.

Dupa Delavrancea vine acum sid. Xenopol, care pentru a -si faceceva reclama, va tine o conferint&la Liga despre Sentimentul na-tional.

Ce farsori !

D. Paul Statescu, prefectul poli-tie! Capitale!, a dat o ordonanta inprivinta obiectelor ce se pierd pestrada, curt!, gradin!, gar!, etc.

Prefectul invita pe tot! aceia carigasesc vr'un object sa -1 depue lavr'o sectie sat! la prefectura, dis-punind in acelas! timp ca sä se tinala politie un registru special pen -tru obiectele gasite.

UN CIOBAN ROMIN LA ROMA

Ciobanul la ministri. La legatiu-nea rominl Onorurile militare.

Serata musical

Am anuntat ca un cioban . romin,anume George Cartan din Transilvania,comuna Opria - Cirtisoara, comitatul Fa-garas, a plecat asta iarn& din Bucurestala Roma, parte pe jos, parte cu trenul.S'a dus in costumu -I pitoresc, cu tra-ista subtioarä, s& vada columna lui Tra-ian si cetatea eterna de unde -sI trag o-rigina Rominii.

Avem azi urmatoarele amänunte in-teresante si `, foarte nostime despre aven-tura acestul cioban :

Ciobannl la minittriAjuns dupa mal multe peripetil la

Roma, d. C. I. Mitiline', secretar de le-gatie, il vede ïntr'o zi r&täcind pe stra-de. Il opreste si-1 intreabä, de unde e,cum, chid si de ce a venit in cetateaeterna. Ciobanul surprins cä ande vorb&romineascä, íi spune o poveste intreagädespre drumúl pe care 1-a facut si-apoYil intreabä :

Am auzit cä e aid un boier mare,marchizul Pandolfi, senator, care ne in-baste pe no! ardelenil foarte mult. N'atlputea sä m& indreptati la el, cä tare asdori sa-1 vat'.

D. Mitiline', ìncintat de curajul cio-banulus, 1-a condus la marchizul Pan-dolfi; care apol 1-a retinut in casa si I-agazduit bine.

Apoi marchizul Pandolfi 1-a prezintatministrului cases Regelua Humberto siministrulul de instructie Gianturco, carii-a' dat mal multe scrierl de valoare sio fotografie mare a Columnel lui Tra-ian pentru biblioteca popularä din co-muna Cirtisoara.

D. Profesor Maineri, secretar generalal ministerului lucr&rilor publice, un filo-romin entusiast, i-a dat de asemenl malmulte carp si o fotografie a sa.

Ciobanul a fost foarte bine primit sicurajul si entusiasmul sä' a' pläcut tu-tulora cari 1-a' v&zut.

Prezintat poetel d-na Bertini, sotia ca-valerulul Bertini Amaule, ciobanul a ex-clama t :

Apol nid n'am stint cä pot sa vor-besc si Ytalieneste.

Poeta a dat ciobanulul un album cuo dediratie pentru poporul romin. Ca-valerul Altily l'a oprit la masa si i-adat mas multe cart' si fotografia copii-lor sal.

La legatiunea rominACiobanul a fost si la legatiunea ro-

mina si d-na Lahovary, sotia ministru-lua plenipotentiar al taril, l'a gazduit ozi intreag&, umplindu-I apol traista cufructe si delicatese, dindu-a si o suma debani ca sä se poatä intoarce In tara.

D. Duiliu Zamfirescu i-a cumpärat unrind de haine boeresta, dar ciobanul arefuzat sa se imbrace cu ele, zicind :

Hainele nemtesti le voiü purtaprinte Ungurl ; aid sunt cioban romin.

Marchizul Pandolfi l'a dus si la Ca-mera si la Senat, prezintindu-1 la malmulti deputati si senator!, Cu cari cio-banul, spre marea lui mirare, s'a inte-les in limba romineascä.

Pretutindenl a fost gäzduit si i-s'a'fäcut cadoura.

Onorurile militareIntr'o zi ciobanul se duce la fortul

Sant-Angelo, unde se aflä un regimentde geniu. Capitanul de serviciu, d. Mar-telli, care mult timp a fost si In Romi-nia, i-a fault o primire c&lduroasä si l'aprezintat soldatilor, läudind vitejia ar-niatel romine si relevind luptele de laPlevna Grivita.

Capitanul Martelli a ordonat apoi u-m!! sergent major sa conduca pe cio-

ban, care a fost si el soldat in armataaustriaca, prin toate cazarmile din Ro-ma. Timp de cinci ore a vizitat cioba-nul cazarmile si toate cheltuielile debirja, de cafenea si de berarie i -a' fostdate de capitan.

Dupa caz &rm! ciobanul a fost si laVatican si a fost primit de cardinalulRampolla, care l'a incarcat cu fel defel de darura.

Ziarele Riforma si Il Messagero a'seres coloane intregi despre cioban, careera obiectul curiositatil publiculul dinRoma.

Serata; musical?'In ajun de a pleca din Roma, cioba-

nul a fost oaspetele d -lu! Carol Enderle,ginerele doamnel *latter din Bucurestl,care familie Enderle a plecat acum zeceani din Bucuresta si s'a stabilii la Romapentru a supraveghia de aproape edu-catiunea copiilor. Achitectil Enderle si*latter sunt bine cunoscuti in Bucurestl,cäcl multe minästiri a' reconstruit simulte case marl a' clädit in capitala.

In casa d -lui Enderle d- toarele Irenasi Rosa au cintat cu m &estri& rara pemandolina si piano piese frumoase, Inonoarea ciobanulul din Transilvania, c &-ruia i -a' d &ruit apol statua sfintuluiPetre in bronz,. mal multe fotografi sio recomandatiune pentru familia *latter,si apol urindu -1 drum bun a fost imbrä-tisat cu c &ldurä de d. si d -na Enderle si*latter.

Ciobanul s'a oprit si In Venezia vr'otres zile, unde a fost gazduit in palatulmarchizulul Pandolfi.

Si astfel el s'a intors de trel zile inTransilvania cu o multime de darurl.

.11111141.

D E P E l5 I(Servicial AgentieT Rom Lae)

Viena, 14 Martie.Camera deputafilor. Guvernul a depus un

proiect de lege sporind In mod considerabillefurile functionarilor, amploialilor Statulul sia profesorilor.

Cheltuelile cari resulta din acest proiect si

cari se urea aproape la 14,000,000 fiorini, trebuesesa fie acoperite prin sporirea impositelor asu-pra bursei, asupra bere! si asupra alcooluluL.

Londra 14 Marte.Times, afta din Constantinopol ca ministrul

Turciel, precum si primul secretar al legatiuneIla Washington, at Post rechematl In urma do-vezilor de simpatie manifestate in Statele -Unitein favoarea armenilor.

Petersburg, 14 MarteKiamil -paa si Kenan bey at fost primi(! ieri

1n audienta de catre Imparat. Az! vor remitegprintulul Lobanoff insignele ordinulul Nichan -i-Intiaz.

Paris. 14 Martie.Camera deputatilor. Cn ocasia discutiel pro -

iectului de imposit asupra venitulul. D. Bourgeoisse realiza cu urmatoarea ordine de zi propusede d. Dron : Camera Increzatoare in guvernulactual, si hotarita sl; substituiasca contributiu-nel personale mobiliere si impositulul asupraporiilor ,si a ferestrelor, un imposit generalasupra venitulu! cu micsorare de imposit gra-data pentru contribuabilii mici, lasa comisiuneibudgetuluY, in in(elegere eu guvernul, grija dea cauta mijloacele unui asemenea imposit.

Prima parte a ordine! de zi pina la si impre-una cu cuvintele : ( asupra venitulul», s'a adop-tat cu 297 voturl, contra 149.

Dupa o discu(iune vie, Camera adopta apoleu 286 votur!, contra 270 ansamblul ordinal dezi cu un amendament al d -lui Pourquery aparatde guvern.

Cain, 14 MartieComisaria englez, italian, german ,si austro -

ungar at votat creditul de 500,000 lire pentruexpeditia din Dongola. Comisaril francesi sirusa at votat contra si s'ai retras dupa ce atprotestat.

Londra, 14 Martie(Times» zice ca refusul FrancieY si al Rusid

de a consimti la iatrebuintarea unel parti afondurilor de reserva ale datoriel egiptene pen-tru expeditia din Dongola n'are nimio de preasurprinzator, dar provoact regrete sincere.

Londra, 14 Martie.Camera Comunelor».D-nul Curzon declara

ca Poarta n'a protestat in contra expedi(ie1 Ni-lulul. Guvernul turcesc n'a fost avisat de o-peratiunile In contra dervisilor si nu se va facenimio care sa treaca peste competinta Kedivu-lui. D -nul Curzon adaoga c& n'a primit niciun raport asupra votulul comisarilor datorielpublice, dar ca nu s'a Indoit niel un momentca majoritatea n'ar fi elstigata unul vet favo-rabil.

Constantinopol, 14 Martie.Printul Ferdinand al Bulgarie! a sosit la 4

ore. A fost primit la gara de 1na11,iL func-ionarl printre cari s'a remarcat maresalulakir. Colonia bulgara era de asemenea de fata.out companil a Meut onorurile militare.Escortat de un escadron al garde!, Printul

s'a dus la Yldiz - Kiosck undo a fost primit Inaudienta solemne de Sultanul ; intret,inerea atinut o jumttate ora. Intors la palatul Kuruces-me printul a Post salutat de dragomag1 In nu-mele ambasadorilor. I

Mine, ziva Selamlikulul, revista trupelor. Intimpul sera! se va da un prinz la Ildiz- Kiosk.Simbata visita ambasadorilor ,si a mareluI vi-zir. Duminica dupa serviciul divin, vizitarea cu-riozitatilor din Stambul si sears, prinz la ba-ronul de Calice, ambasadorul Austria

Belgrad, 14 Martie.Ministril pleaca mime la Ni s undo se va tine

un consiliu sub presidentia Regelui. In timpulealatoriel acestuia la Atena, consiliul de ministriva fi Instrcinat cu regenta.

Belgrad, 14 Marte..Oficialul' public& logea asupra reorganis&ril

armatei, care s'a märit cu 20 de batalioane.Budapesta, 14 Marte.

(Camera Magnatzilors a adoptat proiectul delege privitor la reconstituirea viitor distruse defiloxera.

Londra, 14 Martie=Agent<ia Reuter, ana din Constantinopol c&

un schimb amical de veded a fort Intro lordSalisbury ,si ambasadorul turcesc, In privintachestiunea egiptene.

Relatiunile dintre cele dont tari stat din celemal cordiale.

Londra, 14 Marte.Se anunta din Edfu =Ageni iel Reuter. c& un

a1 doilea detasament tare egiptean a plecat ieridin Sarros pentru a lauri Akashe.

Generalul Kitschener gi Status sat major aitsosit ieri la Lugsor, cu regimentul Northstaffords-hire, noua batalioane egiptene ,si o baterie detunurl Maxim. Coloana este asteptata mime laAssuan.

Port -au- Prince, 14 MartiePresedintele republicei Haiti a murit.

Bruxelles, 14 MartieSenatul a adoptat proiectul de lege in pre.

vinta fabric&ri! ,i impositului alcoolului.Stockholm, 14 Martie

Prima Camera a votat un credit pe 11.780.000coroane pentru sporireaa marines; a doua Ca-mera l'a redus la 5.000.000.

Christiania, 14 MartreStortingul a respins o propunere de sporire

a apanagelor Regelui si ale printului mostenitor.Londra, 14 Martie

Se anunta din Iohannesburg .Agentiei Rea-ter, ca credinta generala este ca d -nu Knie-gers nu va merge in Englitera.

ECOURR,iSimbata seara se joaca la Teatrul Na-

tional Judecata si Osïndä si La 30 deasiX, comedie originala de d. Mihal Polizu-Mic unests. Acest spectacol este curios siCu eosebit interes pentru publicul nostru,prin faptul ca d-na Romanescu va fi lnlo-cuita In rolurile ei prin d-na Ganescu, alcerul talent dramatic a cistigat foarte multsi deci cu drept cuvint e apreciata de public.

***Miercurl se va da o reprezentatie extra-

ordinara la Circul Sidoll In folosul CruceïRouie italiene si pentru ranitil din Africa.

D. Toneanu, gagist la Teatrul National,a fost numit comisar de clasa II-a si deta-sat cu serviciul pe linge Palatul justitiel.

Ciudat cumul ?**

Instructia In afacerea furtulul de 12,000lei de la Hotel Regal se face de d. Urla-teanu, jude instructor al cabinetulul 4.

***Nouile alegerl pentru Camerile de co-

mert din tare, se vor face in primele zileale lunet viitoare.

***Alaltaiers a Incetat din viata la Sulina

colonelul Draghicescu din fiotila.***

Dumineca, 17 Martie curent, orele 8 siJumatate seara, domnul doctor Luca va tinela Ateneu conterinta sa : *Amorul bolnav.,

Intrarea libera.Pentru locurl reservate In lojl, se plateste

un leu de persoana..411111

stirI diverseStrivitA de mal. Marti, pe la orele 6

seara, o fata tlnara de vre -o 17 ani, anumeElena fiica lui Christea Restei din Cioro-girla, s'a dus se la pämint dintr'o surpe-tura de mal. Ea a fost acoperita sub greu-tatea pamintulul §i scoasä moarta de pa-ninti! es.

Foc. In comuna Buzaul de sus, judetulBuzat, a isbucnit eri un incendit, consu-mind casa si o tira de pae ale locuitoruluiGheorghe Dragomir. Banuindu -se ca focul afost pus, autorita(ile at deschis o anchetasi at arestat pe un individ.

Tentativi; de sinucidere. Miercurl, pela miezul noptil, un desperat a tentat sa sesinucida In sala de asteptare 'a tramvaiululde la bariera Victories. El si -a tras 3 gloantode revolver, din care numal unul l'a atinsla coasta din partea stinga.

Nefericitul a fost transportat la spitalulFilantropia. Cazul nu e gray.

DIN PRESAZiarele de awl

Constitufionalul spune c& dis-cutia generala asupra budgetulul a mic-sorat mult pe d. Cantacuzino, ministrude finante.

Discu(ia ce s'a urmat erY In Camera, si maacu seam& discursul d luY M. Germani, in parteace prive,ste expunerea de motive la budgetuldatorieY publice, at dovedit c& mareluY financiarcolectivist 91 lipsesc chiar notiunile elementarein materie de finante i, ce e mai gray, chiarin cestiun! de comptabilitate publica.

D. ministru de finante G. C. Cantacuzino nu

tiebine ce este o conversatiune, d. ministru

e finante G. C. Cantacuzino nu stie bine ceeste un Imprumut, d. ministru de finante G.C. Cantacuzino nu poate distinge in contabili-tate o cifri de cea-l'alt&, precum a dovedit'oCu suma de 6,000,000 pentru Iasi, d. ministrude finante nu cunoa,ste calculele de emisiunesi amortrsment ,si nu poate distinge daca o e-misiune e bunt sat rea, favorabila sat defavo-rabila tare!.

Toate acestea si multe altele s'at doveniteri cu prisosinta, si discursul magistral prindelicateta sa al d-lui Menelas Ghermani, de sicauta s& erute pe adversarul sat, mic §i rau-tacios, a produs la eel intelegatorY o adincaimpresie si convingerea ca nu avem un minis-tru de finante competent.

- Ziva sub titlul, *Se cauta unmesia' publica un iater'esant artico! dincare extragem urmätorul pasaj :

Liberali! au ajuns, ca popoarele nefericite,plane de suferinte, cari 41 pun nadejdea in unvis, in o speran(a imaginara.

Partidul liberal asteapta un Mesia. Pe acesMesia, el íl impodobesce eu tot felul de cali -tat1 str&lucite. Asa, in imaginatia for ferbinte,ea isl inchipuesc ca, din stnul for nu se ,stiecare cine, si cum, va ras&ri un om care s& nufie ala de rau ca d. Sturdza, care s& fie mal ac-tiv :3r mai accesibil de cit d. Statescu, mat eunmultavlaga de cat d. Aurelian, mg cu ininte decit d. Fleva gi ma! inteligent si mal cult de tittoni luati lq un loc.

Problema din grea ce era, devine ast -fel im-posibila chiar.

Ittirl din ziareDin Timpul:* ** Dupa cum am anuntat In editia de

dimineatä, d. Alexandru Laliovari a sositIn Capitala azi, la ora 4 si 66.

E P O C A 3

In trecerea sa prin Viena, d. AlexandruLahovari a vizitat pe contele Goluchowskyministrul de externe al Austro- Ungariel,care l'a retinut Mercuri la dejan.

II»

pARLAMENTULCAMERA

Urmarea $edinfel de la 14 MarcieD. C. Stoicescu promite cä lucrärile vor

fi executate.Discutiunea este inchisä.Capitolele se voteazä dupä o mica discu-

tiune färä importantä Intre d -niT Stoicescusi Dimancea.

Budgetul In total este primit cu 81 vo-turT pentru i i contra.

D. Naco ä citire budgetulul ministeru-lul de interne, care se voteazä färä discu-tiune §i In unanimitate.

D. Zis Ferekidy, raportor, citeste proec-tul de buget al ministerulul de externe,care este adoptat färä niel o discutie.

Budgetul ministerulul de justicie, idem.D. Dinu Bratianu, raportor dä citire pro -

ectulul de budget al ministerulul de do-meniT.

D. N. T. Pop pronunta un lung discursasupra aituatinnel economice a t &res.

D. G. Palladi raspunde ca nu -1 momentuloportun ca sä se ocupe de solutiunile 11 -lu1Pop. E pur si simplu In discutiune : bud -detul departamentulul sag si nimic mal inuit.Proectul de budget se voteazä färä alta dis-cutiune.

Se mal voteazä la fel si budgetul consi-liuluT de ministri.

La ora 5 edinta se ridicä.Bedinfa de la 16 Marcie

D. Vüsescu raportor, citeste proectul debudget al minieterului de räzbol.

Discutiunea general& este deschis &.D. Ciocazan incepe prin a spune c& e

liberal si prieten al guvernulul, decl fap-tul cä azi e nevoit sä. combat& budgetulministerulul de räzbol, O. nu fie interpretatca o opozitie sistematice.

D. general Budisteanu crede c& chestiu-nea organizärel armatet noastre, este re-zolvat& daca creeaz& cite -va posture de ge-nerall mal mult. Se'nsalä. In timpurl degrea cumpän &, nu vom fi intrebati citi ge-nerall avem, ci de cite baionete, de citegull de tun dispunern ! ( Aplause).

i eu stilt convins c& cu acelas budget,d. general Budisteanu ar fi putut s& fat&lucrurl folositoare peutru armat &.

Dar nu e aceasta unica gresa1ä a d -luiMinistru de räzbot.

Intre altele D -sa a numit ca secretar ge-neral al ministerulul de r &zboT un general,cälcind ast -fel regulamentul, care prevedeciar c& acel post trebue Incredintat unulcolonel.

Socoteam C& partidul liberal la guvern,insemneaz& domnia legilor, d -le ministru !(Aplause) .

Oratorul se ridicä apol In contra rectifi-cäreT vechimel fäcutä In favoarea colone-luluT Cräiniceanu si in contra faptulul cäIntocmirea budgetulul In lot sä fie lucre -dintat& controlorilor, a fost data pe minaunor persoane absolut incompetente in ma-terie.

Aceste acte au stirnit o nemultumire co-losal& nu numal in armatA, ci si In Parla -ment. (Aplause).

S'au treat 10 posturl de generali nu fiind-c& r &spundeau unel necesitäti, ci pentru afavoriza pe niste persoane ale cäror numenu le pot spune.

Pe de alt& parte, d -v. desfiintati postulde intendent general care era foarte util,indispensabil.

In budget s'a trecut «intendent saü con -trolorn. D. ministru cade in contrazicere,pentru c& d -sa a luat generalulul Tamarapostul de controlor spunind cä nu exist&niel o legatura intre atributiunile unul in-tendant si acelea ale unul controlor. CTnda spus adevärul d. General Bndisteanu : a-tunci sag acuna?

Oratorul aratä cum s'ati infiintat posturedé veterinari sefi ciad niel unul din actua-liT veterinari nu implinesc conditiunile de ve-chime cerute.

edinta continua.

SENATUTLUrs»area , edinfet de la II Mantle

La art 78 d. Stätescu propune sa se mo-difice dispozitiile in sensu! cä partile pot firepresintate si prin avocat sag procurator.

Articolul ast -fe! modificat, se voteazä.Se voteazä apol mat departe cele- l'alte

articole ping. la 122.La art. 123 d. Mänescu- Cältira$1 propune

un amendament In sensu! ca sa se acordedreptul de a pleda si fostilor grefieri si a-jutori de grefä.

D. Eug. Stütescu räspunde cä admite a-mendamentul propus numal intru tit pri-veste pe grefierii de la tribunale si Curti.

Articolul se voteazä cu aceastä modificare.Se voteaz& In sfìrsit si ultimele 3 articole.Legea In total se voteazä prin 83 voturi,

contra 3.Senatul voteazä apol un proiect de lege

prin care art. 68 din legea de organisarejudecätoreasca se modific& in sensul c& o-norariile supleantilor de tribunale si procu-rorilor de sectie se redue la 350 lei lunar.

In tiinpul votulut d. senator Vergati s'apresintat In tribuna presel apostrofiud asprupe r epresentantul unul ziar, pentru cä, indarea de seamä a §edintel de ieri ar fi spusca d -sa n'a propus vre -un amendamenteerios.

Representairtil tuturor ziarelor au pro -testat contra atitudinel d -lui Vergati, decla-rind cä nu admit precedentul pe care d -saIl creazà. Ziaristii sint liberi a face ori -cereflexiune ; el nu sint functionaril Senatululsi nu primesc musträrl din partea cuiva.

In urina acestul räspuns al ziaristilor, d.Vergati s'a retras.

$e dä citire proiectuluI de lege pentrudesfiintarea easel de amortizare.

Proiectul e luat In considerare färä dis-cutiune; el se voteazä priu 53 voturi, con-tra 1.

Se is apoi In discutiune proectul de legepentru reorganisarea jandarmeriel rurale.

In urina unor esplicatiunl. date de d. Sto -lojan, ministrul de interne, care justified re-orgauisarea pentru motive de economie bud-

getarä, proectul de lege e luat .In cousi-derare.

Discuciunea pe articole se va face miine.§ediuta se rrdicä la orele 5.

lf{edinfa de la 16 MartieD. Buttrescu interpeleazä pe ministrul

de interne eu privire la neaplicarea mäsu-rilor higienice prescrise de legea sanitarä,In orasul Braila.

La ordinea zileT discutiunea pe articole alegeT asupra jandarnierieT rurale.

ULTIME INFORMATIUNI

Votul dobindit de guvern fincestiunea maeedoneana este re-zultatnl unul tlrg Iicut de mi-nititri eu mai mulyi deputaci.

Putem afirlilta ça tirgul colletti4n capatuirea unul numar de de-puta i in locurile de la Eforie.S'ati fagáguit nu numailocurideadvocati rti alte slujbe, dar lo-curl de Efori unor persoane caridupa. testamentele Eforiel, nu ailacest drept, dar a caror situati -une financiara este gray zdrun-cinata.

Acest noti scandal va da loe laun mare protes.

D. Lascar, Catargiu a sosit asearala Galatl.

Az! d-sa va prezida o conferintaintima a membrilor marcanti a!partidulu! conservator din judetulCovurlul.

Scopul conferintei e alegerea unu!comitet local al partidulu! infiin-tarea unu! club i a unu! ziar.

Printul Dimitrie Ghica a declaratier! la Senat, : unu! grup de sena-torl, urmatoal. ele :

Daca nu voi fi numit prim eforîmpreuna cu fostil eforl d-ni! Gr.Cantacuzino §i dr. Fotino, ca astfelsa mi se dea . o satisfactie pentruacuzatiile ce mi s'atl adus in 1887-88, atuncï voi da demisiu-nea . de preodinte al Senatulu%.

Primirea ce s'a fa' cut la Bito-lia eforilor fcolilor ro.mîne mace-donene, d-niï d-rï ChristovicïApostolescu, a f ost splendida.

Aproape întreaga populafie ro-mîneascä le-a ieqit mainte la garä.lar faimosíul Apostol Märgäritplecase cm patru zile înainte prinSalonin la Constaatinopol, temîn-du-se de urgia poporuluï revoltatîn contra sa.

Duminecä se va face o marevntrunire publicä la Bitolia qi seva redacta o adresä omagialä cä-tre M. Sa Sultanul. Prin aceastäadres,a, care va fi acoperità de zed,de miï de semnäturï, romîniï ma-cedonenï vor cere Sultanuluï izgo-nirea lui Märgärit fi a fiuluï säudin Macedonia.

Sintem informatl ca directiuneaC. F. R. a çedat staruintelor guver-nulue ungurese eu incepere dela 1 Main st. n. va libera bilete deducere si întoarcere cu un scaza-mint de 30., la sutä, pentru Mille-niul unguresc.

Sesiunea Academiei romine seva inchi.de Mercurea viitoare.

Saptamîna viitoare se vor decer-na premiile.

Din Dorohoiú denunta Drep-táiï urmatorul abuz de o maregravitate :

In judetul Dorohoiü, la punctul va-mal Radautl, pe malul prutulul, existao mosie a d-lu! Ion Pilat. Acest domna Meut un pod peste Prut, si orl-cinetrece pe el plateste o taxa oare-care.

Dar cine trece pe alaturl, prin apasaü pe ghiatä ? Nu plateste niel unban, vor raspunde cititoril. É!, asI ! Pla-teste indoit, daca nu si ma! nrult !

De pilda.In ziva de 13 Ianuare d. I. Jian, a

voit sa. tread, niste o! pe ghiatä, de-parte de pod, in Basarabia. Ah saritinsa agentiT d-lu! Pilat, aü secfestratoile si aü cerut 180 de lei taxä de tre-cätoare ! r

n'a fost chip de scapare, ca denu se platea suma mureaü bietele olde foame.

In urma pagubasul a adresat d-luIMoruzi, prefect de Dorohoiü, o petitiecu data de 26 Ianuarie, cerindu-1 drep-tate.

D. prefect. a raspuns ca nu poatepune niel o rezolutie pe petitie, de-oare-ce in punctul Radautl .teste o taxä detrecätoare, nu de pod».

Aceasta rezolutie a d-lui prefect, carepoarta No. 1162, e pur sr simplu unact subversiv, menit sä rastoarne toate

legile existente, tot evul- modern, si sane arunce de -a dreptul in evul- media.

Cace numal pe vremile acelea se pu-tean pune taxe de felul acesta.

Curtea de Apel din Galati ua sclTim-bat termenul judecaril procesuluiBrenning pe ziva de 3 Mai.

Ni se serie din cä afirmatiad -lu! ministru Poni in §edinta deMiercurl a Camere!, cuan ca n'areniel un interes a proteja InstituteleUnite in contra Liceulue model dinla *e, este inexacta.

Toata lumen tie, ca d. Poni esteunul din principali! actionarl al Ins -titutelor Unite.

Eri la ora 5, a fost auditiunemuzicala la Palat, in saloanele Ma-jestatil Sale Regines, care a bine-voit pentru aceasta mica serbare sainvite vre -o §ase -zees persoane dinsocietatea bucureteana.

Tinarul Huberman, un copil de12 ani, cu arcuul säíû fermecator,d -na Bauer, care poseda un glasde o rara putere si dulceata, aìífost foarte víú aplaudatl si felicitate.

Serbarea s'a terminat la ora 73/4.

cUTIA Cu SCRISORÏ

Domnule Director,Cu ocasiunea furtulul de care am fost in

mod indirect victirnä, stimatul dv. ziar im-preun& cu alte ziare din capitala 8.9 datstiri cari de cari mal fanteziste asupra au-torulul acestul furt, acuzlnd cu multa aspri -me pe d. Iohn Stiefier, Am avut intentiu-nea sä protestez Inca din prima zi contraacestor stiri tendentioase, am crezut Insäc& Justitia continind investigatiunile salesi descoperind pe adevaratil fäptuitori, ,sti-rile räutäcioase contra d -lui Stiefier vor el-dea de la sine.

Pentru cä v &d astäzl cg. campania prinpressa Intreprinsä contri d -lui' Stiefier sereía eu si mai multa asprinie, sunt datoares& protestez In mod public contra acestelstrigätoare nedrept &tI ce se convite, decla-rind urm &toarele : Cunosc pe d. I. Stieflerde mai multi ani, putinul avut ce am pututstringe '1 datóresc' corectitudinel si genero -sitätel des &virsite a acestul om fata de mi-ne. Cel 12,000 lei ce s'ati furat din ca-sa meo apartineaü In mare parte d -lut Stie-fier si fuseserä läsaci In p &strarea mea.In ori -ce caz el ar fi putut dispune de a-ceast& suma, ori ctnd färä sä fi avut nevoesä simuleze usi furl. Este dar o copiläriea se pretinde c& Stiefler ar fi autorul fur-tuluT unul avut al säd propriu.

Va rog sa publi'catI acestea In: stimatuldv. ziar pentru restabilirea adevarulul.

Primita, vä rog, asigurarea stmel meleMaria Jambois.4

Vinul de Quinium Labarraque, febrifugiü,tonic si digestif, este un reparator de puterTcare este administr-at cu cel mal mare succesIn convalescenta de frigurT tifoide, durere depept, urmäri de nasterT, influenza, §i la toateboalele febrile in general.

Grand hotel restaurant Si caféUNION

Noua administratiune a acestul hotelare onoare de a avisa pe vechia si nu-meroasa sa clientela ctt de la i Martiea. c. a luat asupra sa exploatarea aces -tut hotel si roaga . pe d -nil pasager! säcontinue a -i onora eu visita d-lor, asi-gurind ca nu va cruta nic! o ostenealaspre a -I satisface pe deplin.

Cu stimaI. Iordanescu di A. Duval

NB. Pentru banchete sl punti servi -ciul este organisat Cu multe ìmbun,ta-tirl. 10 -5

De ianchiriatUn apartament continind 14 camere

se închiriaza cu pret avantagios, str.Principatele Unite No. 20. A se adresala Theodor Florian, Cheiul Dîmboviteli,lînga abator.

60

CAST, FONDATA IN 18802 Medaliï Sueces de 16 ani

AU BON JARDINIERSeminterie horticolá, Legnminoase s}i Furagore

AUGUSTE CLOUARDfost grëdinar Qef al Capitales

Antreprenor de Parcurt si GrädinTStr. Carol I No. 56, Bucuresti

Seminte de fiori si de zarzavaturT de tot felulTrifoif, Lucerna, Radiant furagere

Seminte, Industriale, Economice, Uleioasesi Textile

Instrumente de tot felul pentrugradinarie

Singurul deposit de macine pentrualtoit Vite Americane, dupa sistemul cesmal nou, aprobat de Sectiunea Viticolaa Ministerului de Domenif.Catalogul se trimite gratis si franco la cerere

29 24 -11

BOALELE SIFILITICENeputin> a bárbáteaseA

Vindecä dupe ce e mal nouT metode radicalefare durere isr impedicare, dupe o experientä de13 ani. Specialist in boale lumesti

D r. THbitStrada Emigratu No. 1, intrarea nurnar prin

strada sf. Voivozi, (Tramway).Const4ltatiuni de la 10 -1 dim. ¢i de la 5-8

sears. 23 (30 -12)Loc separat de asteptare pentru fie -care.

13IUROU T flCHNICpentru conKtruc(iuni de ori -ce stabilimente industriale

JITLIITS LOE FFLEIIInginer mecanic ki Constructor de mori

Reprezentant general al fabricelor: Ganz tic Comp., Budapesta, R. Nolte', Magdeburg,Walther í1z Comp., Kolonia, A. Knoevenagel, Hanovera, Krompaeil- Hernad, etc.

Bucuresti. Strada Peusionatului 23 -25SPECIALITATI: Constrnotinni de moil de fáiná, màllai, ciment, var etc., ferestrae me-

chanice, instalatinni de lnminl electric!;, motoare etc.Deposit de articole teohnice, pietre, mátase etc.

21 75 -12

il..,;.

Drogueria la CrNELE NEGi-RU"IOAlOT TETZIT

13ucuresiti--1, Str. Lipscanl, 1.-13ucure,iti.AranJ end din noti DROGUERIA mea, cu onoare adire la cunostintä

onor. domnilor medici si Farmacisti precum si distinsel mele clientele si onor. public c&slut asortat complect eu tot felul de articole precum : Diferite Drogue, Specialitä(!farmaceutico, Produse chimice, Ape minerale din toate sursele indigene si streine.Parfumerie si alte articole de toilet &, Pansamente, Desinfectante, Insecticide etc, siin general Cu tot felul de articole ce se tin de aceastä brans &, cu preturT moderate.

7 Comandete se efectueaza in toatä Rotunda contra rambure. (39 -34

O easgune rar, ! IDesfacere de vinurT Tech! si naturale cu

preturT foarte reduse.Vin rosu de la Golu - Drincea din anul renumit

1879, (edict! de 15 ani): 1 litro. . 2.50Idem .10 < . .20.

Vin alb de Dealu -Mare dela 1879 1 litru. . 2.50Idem 10 < . .20,

Vin alb de Drägäsan! dela 1887 1 litru. . 1.80Idem 10 < . . 16.

Vin profir din via mea, de 2 ani, 1 litru. , .90Otet numal de vin 1 litru. . .80

La comanda de cinti litruri se trimete acase.

Comanda se face usor prin carte postala.FRIEDRICH PILDNER

Cases Dudest1, 128 -130.80 -2312

CASA ILIEGLEILAre onoare ;de a avisa

pe numeroasa sa clien-tela, ca începînd de

Duminicá 10a. c.

a expus in maga-sinul sad., precum si In

saloanele dinETAGIIIIL I-iñ

Ou:t, de mttas:r, bronz,lemn, porcelan, email, cris-

tal, chocolatú, zacliar, etc.63 DE LA 1-200 FRANCI 10-3

s - Anul acesta s'a preväzut cu multe noutitI care,de signr cl vor satisfare pe onor. ublic.

le arel,adatDe la Sf. Gheorghe 1897 ltlosia Dudestl-

Cioplea, cu trupurile Bìrzest!-Cîtzel, din ju-detul Ilfov, plasa Dimbovita, averea minorilorTh. Eftimiu. Aceast& proprietate fiind ling&capitala, presinta cele mal bune avantagitde exploatare.

Doritorii se pot adresa pentrn' a Ina in-formatiT si cunostintä de condiciuru la d-nitG. N. Eftimiu & Comp. bancherl, str. Lips-cam No. 7 si la d-na Elena Th. Eftimiu,tutricea lega!& a nrinorilor s<<T copli, str.Radu-Vod& No. 5, In Bucuresti.

71 45-24AVI SIntreprinderea Barometrici

SISTEM PERFECTIONATBiuroul Piata sf. Gheorghe No. 10

StaÍ'iunea .Tram Carelor.Oferä serviciile sale pentru cur &tiul hasna-

lelor de la Latrine si Recipiente, dupe sistemultel mat perfec ionat, fare a cauza miros, eu pre=tul de Le) 10 Vasu pneumatic mare.

Avem si un alt sistem de vase mid pneu -matice, care se recomandä pentru casele euantreurT anguste si pentru curatitul Recipien-telor : eu pretul de Lel 2 Vasul,

(Sa se observe bine adresa noastre)DIRECTIUNEA

87 20 -7

Cofetditria CAPAFurnisorul Curte! Regale

Are onoare de a anunta pe onor. saclientela marele debalagiu constinddin o frumoasd colectiune de Oua deportelan, chocolata, etc.CADOURI DE SFINTELE SÁR-

BËITORI ALE PAITELITIprecum si tot felul de articole fabricateaci proaspete in toate zilele.' 66 8-2

De YânBareCu preturT réduse, la 11lotia Once ti( lingä Giurgiu) PLUGURI de DOUABRASDE, masini de secerat si legal,masini de treerat diferite sisteme simariml, vite, cai, träsur! si diferitealte obfieéte necesare ágricultu-rei ; toate in perfecta functionare. A seadresa la comptuarul d-lui HAIM I.LEVY din Bucurest1, strada LipscanTNo. 17, sad chiar la 111o0a Oncesti.

50 10-7

Frati VaslleseuLA COCOI

Magasinul cu coloniale din colt, strada Smir-. dan 53 §1 sucursala din Hanu.Zlatarl 17, roagäpe onor. clientesä, ce in vederea Särbätorilor dePaste, sä viziteze ateste magasine, fijad bine a-sortate eu diferite märfurT proaspete, bäuturTstreine si indigene.

Epitropia Asezámintelor Brincovene§tïdin Bucure,t!

(Spitalul Bräncovenesc si Biserica Domtvt:(aBälna)

Face cunoscut c&, in ziva de 16 Martiecurent la ora 11 dimineata; va tine licita-tie public& orala in cancelaria administra-tie! din calea Rahovel No. 3, pentru aren-darea mosieT R&sturnatT din judetul Bu-z&í, plasa Tohani comuna Mili&ilest)[, peperiodul de 7 mil, Incepind de la 23 Apri-lie 1896 si pin& la 23 Aprilie 1893.

Conditiile sl orT-ce informatil se pot Inade la cancelarie in toate zilele de lucru dela ora 9-12 dim.

ConcurentiT pentru a fi adnrisT la licita-tie vor depulre o garantie provizorie de lei9000 in numerar sag efeete publice.

No 209Bucuresti. 5 Martie 1806

57 (3-3)

De arendatde ltor

mo aa Sf. GlieorFili-gheViid

peiiti de TYrg ,î.mpreunA cu MVO'," si Rolioara indistrictul Prahova in apropiere de Ploestisi de statia BAicoiú ; pamînt excelent, casebune, pAtule, moara, tîrg §i alte venituri.

A se adresa pentru informatiuni la d.avocst CONST. G. IOAN, str. CîmpineanuNo. 48. de la 7 la i ! dimineata al de la6 la to seara.

61. 10-3

PRIMA FABRICA de CONSERVE MUSTARURÌD. STAICOVICI

Pe liügä calitätile speciale, extra -fine si fine a conservelor sale cunoscute deja onor.public al IntreieT tari, recomanda ca not produse urinetoarele :

Cinperca fripte in sosul sor. Arde! gras copt. Patlá,gele vinete marinataa la G reque in unt -de -lemn de Nisa. Ghiveeiü greeesc preparat in unt -de -lemn de Nisa.Mutar de mast" de diferite gusturT. Mutar national eu mustulet. Fructe asortateh la Chambéry in mutar cu mustulet. (42 -41)

2 De vinzare la toate bäcdniile principale. A se cere pretur! carente.Strada Regala, 11 bis. DEPOUL GENERAL. Strada Regala, 11 bis

MAX LICHTENDORF<LA PAJERA AMERICANA=

Grand hotel BulevardB U C II R E s C I

Cel mai iusemnat mapasin dearme din fiara

Mare asortilnent do arme de vinätoarede tot felul, de la 60 pina la 1000 lar bu-cata, celor mar renumite fabric!, Engleze,'Belgians si FFranceze. Arme cu douä tevepentru atice cu cocoase si färä cocoase.Pusci de vinat eu o teava pentru alice sialta pentru glont. Arme Trio" cu tre!

eve ((loua pentru alice si una pentru glont).Arme Ideal Patent Hammerles färä coco §, sistemul cel mal perfect pentru vi-

nat, Punti de salon de la 18 pînä la 100 lei bucata. Pistoale de tir si duel. Ca-rabine de apärare si de vinat cu repetitie, Winchester, Colt ,i Marlin. eu 8, 12si 16 focuri.

Revolvere engleze ,I belgiene de toate felurile m &simile. Ori-ce arme §irevolvers vindem eu garantie si conditiunea de lueercare.

Avem In mare cantitate tot felul de eartu,e franceze, engleze (<Eley. gi aus-triace (Saltier et Betlot»). Mare asortiotent de obieete de vinatoare gi aceesorilde arme.

Avem in atelierul nostru de armurerie si mecaniea, un armurier special cale trails-formä si repart ori -ce fel de arme, eu garantie.

9 VÍNZARE qI 1N RATE (50 -50)

i

4 E P O C A

'7 CASA DE SCHIMB

IIIESKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 5 Strada I.ipscanl No. 5Cumpara si vinde efecte public() si face ort-ce

schimb de monezl.Cursul pe ziva de 14 Martie, 1896

I Cump. Vind4°/o5006°/o5°/o5°/o5 °/o

6 °/050 /o

5°/o

Rentä Amortisabilä. . -

» Amortisabilä. .

Obligat. de Stat (Coy. R.), Municipale din 1883

» » 1890Scrisurf Funciar Rurale -

a o Urbane .

Urbane -» > »

ActiunT Banca Nationals.» Agricola .

p Dacia Rominia asig.S -tea Nationale asig.

S -tatea de Constructiunl .Florins valoare Austriacä,Marc! Germane . .Barnote Franceze .

Italiene.ruble hirtie

87100 100'/v101 '', 10296 'I: 9797 97'',92 92'{

100 'iv 10188 '/v 88 3/481 81 '/v

1540 1545195 200410 415420 430210 215

210 212123 125

100 10189 93268 272

Imprimarea en ma'inele dublu- cilindrice, clinfabrica Albert k Cie, Frankenthal si cu carac-tare din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt ABM.

Irin DésilesCordial Regenerator

COIIIPOZITIEQUININA

COCA.KOLACACAO

Fosfat de calcinSolulie Iodo- Tonicä,

Excipient special Désiles

24

Acest vin se poato intrebuinta decl: Anemie, Ftisie, Convales-

cente (mat ales la femel in vremea cticä a vieteT), Släbicimlca nnlrlchülarí sag nervoasa pricinuitä de obsell, de vegherT, de muncä intelectualä ;epuizarea premat.urí; sperma-tarea ; boalele msiduvei SpintïVreïí;Diabeta ; afectinnile stouiacului,si a intestlnelor, precum si la boalepricinuite de vitiarea stngelui ca : Po-dagra, Kenmatismal, Rachitis-mul, Aceidentele serofuloase, etc.

Gustul e placut ca al unuT licher demasa.

Pre -WI flaconiilizi : 5 leiDepozit Central : RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS.

Se gäseste la toate farmaciile hune.

IMF(40 -19

SAMT 1S"Societate pe ac>tiani

dir

pentru instalatiunl de fabrici de apá gazoasä.

' `;;!. 111 13 it a ía, p e t n,Strada Gizella, 1.

Cea mal importanta fabrics din Austro -Ungaria pentruaceastà. fabricatiune.

Premiata Si medaliatä la toate expositiunile din lume.

Recomandä aparate patentate pentru apt gazoasáde constructiunea cea mal noun pentru fabrici marl simici.

Aparate patentate pentru sterilisare si filtrare.

Syfoaue garantate prin lege.Representatä : in BucurestT si Galati prin d -nul

CAROL HIRSCHDORNin Iasi prin d -nul 25-25

BERNHA RD SCR:NECIKER

REDACTIA ADMINISTRATIA ziarului EPOCA se Oil instrada Clernentel No. 3.

Cel mat bunnutriment

pentrnCopi I

41

la Fleur d'AvoìneKnorrREPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATA ROMiNIA

I. LOUIS KLINGERDtICUIiESTl IAStI

ti

Vindecä

toateafectiunile

de stomach

50 -5)

TINCTURA INSTANTANEE

NIG JR, g'i I INTAPentru a da päruluT culoarea neagrä,castanie

bruna.25 Gelle FréresParis. 6, Avenue de l'Opere, 6. Paris.Se gäseste de vinzare la toate farmaciile prin-

cipale. 20-24

Vin de Peptona a lui ChapeauteautContino carne de bog digerata si Me tä solubilä prin Pepsina.

Este recomandat in boalele de stomach, digestiunile grole sag ne-suficiente. E o hranä admira! ilä pentru Anemic', Convalesces i,

Ftizici ni Bätr£ni, precum s pentru tot! aceT earl n'ait pofta demincare sag nu pot suferi miucärile. 25-21

Puritatea Pepsines lull Chapeauteauta fäcut ea ea sä Ile admisil de INSTITUTUL PASTEUR.30 Farmacia =Vial», 1, rue Bourdaloue, Paris.

mom Se gäseste de vinzare la toate farmaciile hune '...14v I ,

BUCURE*TI0.Strada 13erzei--

e

TELEGRAF, GAZ Si APA

Lumina incandescentä

INSTALAT1 UNIDE

pentru

Gaz aerian0'4 Apara,te de gaz

CLOSETE DE TOATE SISTEMELE

SALON DE EXPOSITIE (100-65)

Proecte. Biuroú de Constructie. Export

i

4c)-ufc NewDEPATE

de cele mal simplede SAPUN si de LEMN pina la cele mal

elegante de MATASE si CRISTAL,recomandä :

STELLA"SAPUNERIE §I PARFUMERIE

49, Calea Yietoriel, 49vis -a -vis de Palatul Regal

(54) (10 1)

Prima Seminteria RomânäBucuresti, Str. Carol No. 23, Bucurertti

Recomandä : Senlinttcle noli venite, aduse de lagranari specialisti din Franta, Germania si Englitera.

Numai calitatea superioarä, precum arata succesulcare l'am avut in 26 ani.

Recomand : Lucerna qualitate superioarä, cu cer-tificate.

Gazon qualitatea cea mat grea de 28 libre, etc. etc.Diferite seule pentru grádiugi.Cataloage se trimet gratis si franco dupa cerere.Rog pe onor clientela a ma onora si anul acesta ça

in anis trecut1.

84

Cu toatä stinta ; Friedrich Pildner,Succesor : Eugen Ammann.

(10 -8)

111111R

Tamar 'Indian GrillonFruct laxativ räcoritor, admirabil in contra constipatiei.

2 fr. 50 cutis,29 Paris, 28 rue Grammont si in toate farmaciile.' 1e -18

ALAMBICURILE DEROY-CARANHIPARIS - CALATI

Acest aparat este de o simplicitate extra- ordinarä siservente pentru distilarea vinulul, mustulul de mere, de

pere, de prune si de orb -ce fel de fructe. Cu el se poatedistila tescovina, drojdiele de vin sau orI -ce soig, precum

S1 fiorile, semintele si orb -ce fen de plante mirositoare.e poate fabrica cea mal bunä tuicä, shlovita ni ori -ce

spirturl. Acest aparat este eu mutt superior cazanelor siAlambieurilor obisnuite, prin aceia rä produce sagdin o singurA data gradui cerut sag prim rectificare dupavointa, un spirt rectificat de o ca-litate ma buns.. eu o economie malmare de timp, de apt' Qi de con -bustibil.

A se adresa d -lui GEORGESGalati, sag la agentil sä1 acreditatI din diferiteA. CARANFIL,

tärT >ìi localitätl.16

100 -2:1

PAT IA"SOCIETATE ROMINA DE ASIGURARE SI DE REASIGURARE

CAPITAL SOCIAL VARSAT LEI ÛN MILIONSediul SocietateT : BucurestT, Strada Smirdan No, 15

Societatea =Patria» se recomandä pentru

ASIGIURÄR ASITPRA YIEEÏpentru cas de moarte, asociatiunT at capital garantat, zestre : (cu in-

cetarea platel premlelor la moartea parinteluT :)

ASIáIIRARÌ ÎN CONTRA ACCIDENTEIIORpentru cas de moarte si de invaliditate, indemnisare zilnicä.

Asigurarea colectiva a lucrátorilo din stabilimentele industriale

Pentru prospecte a se adresa la Directiune si la agentiile din tara

15

CIMENT PORTLANDIOAN G. CANTACUZINO, BRÁILA

REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA

T. ZEE.,BUCURESCÏ, Strada Stelea, No. 6

SI LA FILIALELE SALEG A L A T I. Strada Presseö, No. 20

IASÏ. Strada de Jos, No. 2443

(25 -4)

11I[IIIIIIlllll.11;lllUll(l[LitrEPAliAT:DE,`,11(;1(aR T'r-Itlp1NGE:I?_.,

N=

h¡ieIlick DreseroatiT

Deposit generel la farmacia ..

OCIIIITL LIT1 ][IJIIINEZEE13 16'-1, Calea Yjetoriet, 144. Bucuresli 25-2:3

A-TNEItSINGURELE CASSE CONSTRUITE DE

OTEL CALF compus patent CONGREAVENEGAUBIBli. fil 1l :st'AnGIBIL

ti

N

i

si a mai multor autoritá1s din taraAcest otel a fost incercat In arsenalul flotileT din Galati si de

mal multi inginerT mecanieb celebri precum ni de diferite uzinedin Enghtera, a cäror certificate le posedaln.

Detaliuri, pre4uri corente psi certificate se trivia dup4 cereragratis ¢i franco.

2 Reprezentantt ni depozit general (100 -68)I. DIMOVICI .t. C -le

BucurestT, str. Doamneb, 21 Braila, calea Regala, 61

MAREA FABRICA PE ACTIUNMIEMASINÏ TIPO-LITOGRAFICE

ALBERT & Cifi FRANKENTHAT.

Avantagiele masinelor noastre sunt de prisos a -le malreaminti ; este destul a spune efi pina acum un numär de46 masinï din fabricatiunea noasträ functioneaza In diferiteTipogrefil din orasele Rominiel.

Se acordä preturile si conditiunile cele mal avantagioase.Pentru ora -ce comande si de aalte materiale grafice a se

adresa la representantul nostru general In Rominia,JOSEF SCHWARZ dr Cis (Bncnrettl).

pur Deposit de tot felul de cernele Lito- Tipografice -so

Bucurescl. -- Tipogratia (Epoca ,. Strada Clementei, No. 3.

TARMOSECar TI . tT .'

MIRO' VELESCü

MainT AgricoleBIJCURE 'II'I

35, Strada Smîrdan, 35

Bucure §ti, data acestul afar

Dor,.>itor Agrleultorr,'Ma permit a atrage bine - voitoarea D- voastrl atentiune

In vederea viitorulul sesou de treeris asupraGarnitanrifor de treerat din fabrica

IV. TASKER & SONSfabrica pe care o represint eü si care a introdus pentruniasincle din anal corent numeroase si alit de importanteîmbunätätiri In cit cutez a zite cu cea mal deplina con -vingere ca fie -care agricultor experimentat va gasi gar-nituri, de treerat Tasker superioarä orï -earei alte gar-niturl de treerat adusa pina acum In tara.

Void avea in curtnd primele doua garnituri aci si'mIvoiü permite a invita pe Domnil agricultora atit prin a-cest ziar ctt si cele- l'alte ziare sä vie sa inspecteze atestegarniturl.

Asemenea 'm! permit a atrage in mod special atentiu-nea tuturor Domnilor agricultora asupra perfectelor

PLITGURI din fabrica GEGIELSKIinedaliate la concursul din 1895

cu medalia de argint precum si asupra tuturor masinelorsi uneltelor agricole eu care sunt asortat. 50 -10

18Cu distinsä stima,