7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 1/8

Cultura si civilizatieeuropeana

Grecia Antica

Cultura vizeaza totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in procesul muncii sociale desfasurate de-a lungul istoriei.

Civilizatia reprezinta totalitatea mijloacelor prin care omul se adapteaza mediuluifizic si mediului social, reusind sa-l transforme, sa-l organizeze si sa-l integreze.

In sfera acestor notiuni sunt cuprinse aspecte ce tin de latura utilitara, practica aexistentei umane, in principal tehnologia, dar si activitati de natura administrativa, deorganizare sociala, politica, militara si juridica.

Civilizatia actuala este rezultatul unui efect. Orice civilizatie presupune un spatiu,o societate, o economie si o mentalitate si deasemenea existenta unei durate. Oricecivilizatie e reprezentata de o societate care si-a asimilat si asimileaza continuu valori

materiale, culturale de care are nevoie.Conceptul de civilizatie s-a constituit in Europa relativ tarziu, in perioada

Renasterii, acea perioada de avant cultural care a curpins Italia intre sec 1-1!."azele solide ale civiliza iei europene se pun #nț $recia. Oamenii Eladei au marea

capacitate de a deschide drumuri noi #n economie, filosofie, tiin %ș ț , art% etc. Coloniz&nd 'azinele (editeranei  iș (%rii )egre, ei contri'uie la r%sp&ndirea civiliza iei i laț ș

interferen ele etno-culturale. *Inventatori aiț  politicii+, vechii greci creeaz% sistemele deconducere oligarhic  iș democratic , promoveaz% individualismul i drepturile civice iș ș

1

7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 2/8

#ncearc% s% edifice statul, cetatea- polis  ca exponent al intereselor cet% enilor pe 'azeț

ra ionale. rin epoca elenistic%, grecii au dat na tere celei dint&i civiliza ii de sintez%, deț ș ț

cuprindere *universal%+ din istorie.Civilizatia europeana nu are o vechime mai mare de ! de ani. Este relativ

tanara. Civilizatia egeeana este leaganul civilizatiei europene. Ea a deschis drumul unui

sir de civilizatii pana la civilizatia europeana pe care o cunoastem astazi.Exista / teorii referitoare la geneza civilizatiei europene0

• teoria influentei• teoria emigratiei• teoria evolutiei

eoria influentei afirma faptul ca civilizatia europeana este rodul influentei civilizatieiorientale.eoria emigratiei afirma ca civilzatia noastra este rodul unor migratii succesive venite dinorient, indeose'i din 2iria si alestina.

eoria evolutiei spune ca civilizatia europeana este rodul unei evolutii lente petrecute pecontinentul european.

3nalizand aceste teorii s-a ajuns la concluzia ca toti cei trei factori au contri'uitaproape egal in geneza civilizatiei europene.

$recia antic% a inaugurat #n istorie formulele superioare de organizare politic%   practic, a *inventat+ politica, reguli de drept referitoare explicit la proprietatea privat%,conducere reprezentativ% i li'ertate juridic%. e fundalul unei dezvolt%ri a agriculturii,ș

comer ului, me te ugurilor, a circula iei monetare, s-a constituit polisul cetatea-stat, caț ș ș ț

unitate de teritoriu, locuire, institu ii, valori juridice, religioase, morale etc. 4ntreaga via %ț ț

 pu'lic% i privat% a vechilor greci se derula #n jurul ideii de cetate, garan ie a drepturilor ș ț

civile, a averii iș  persoanei fizice. 4n leg%tur% cu cetatea-stat, a luat na tere i s-a #mplinitș și calitatea grecilor de cet% eni, mai exact de oameni li'eri, proprietari, purt%tori de arme,ș ț

mem'ri ai unei comunit% i de tradi ii, valori materiale, morale i religioase, de aspira iiț ț ș ț

etc. *olisul este acolo unde se afl% corpul civic+. oliteia reprezenta ansam'lul deinstitu ii dintr-un polis. atrios politeia echivala cu dreptul cutumiar al str%mo ilor.ț ș

2tr%inii 5periecii sau metecii6 nu aveau drepturi politice, iar hilo iiț  5popula ii dependenteț

de 2parta6 iș sclavii 5 prizonieri de r%z'oi, datornici etc.6, folosi i la muncile agricole #nț

mine, ateliere me te ug%re ti, flot%, erau considera i aproape animale7 celelalte popula iiș ș ș ț ț

neelene erau numite 'ar'ari. $recii tr%iau organiza i #n tri'uri, fratrii, familii 5g8nos6 iț ș

vor'eau, p&n% #n secolul II #.9r., dialecte diferite. uterea politic% a evoluat de laautoritatea regilor la cea a aristocra ilor agrari, pentru a atinge stadiul #n care averea se vaț

impune #n locul originii sociale i a prestigiului religios i militar.ș ș4n acest context de institu ii i tradi ii, s-au #ntemeiat i polisurile de referin % aleț ș ț ș ț

$reciei, 2parta  iș 3tena, #n secolele I: ; <III #.9r., prima #n eloponez, cea de a doua#n 3ttica. Ele au fost rivale reduta'ile la hegemonia Eladei, 2parta ca stat oligarhic,militarist, cu 'az% economic% agricol%, dominat% de aristocra ia funciar% tradi ional%,ț ț

3tena ca democra ie, mare putere maritim%, cu resurse materiale impresionante,ț

agricole, *industriale+, financiare, condus% de o aristocra ie cu putere financiar%.ț

=

7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 3/8

<ia a pu'lic% #n am'ele ora e-stat se desf% ura #n cadrul cet% ii 5activit% i politice,ț ș ș ț ț

religioase, sportive, spectacole, r%z'oaie6. Institu iile de putere se asem%nau #n modț

formal7 cele militare erau aproape identice i porneau de la0ș

o'liga ia tuturor cet% enilor de a presta serviciul militar7 organizarea pentru lupt% peț ț

 principiul structurilor de fratrie, tri' i teritoriale7 divizareaș armatei #n infanterie 5grea  

hopli iț 6, cavalerie  iș flot%.>n rol #nsemnat revenea ritualurilor religioase 5#n cinstea zeilor   cet% ii6,ț

spectacolelor, ceremoniilor de ini iere, teatrului. 2pa iul pu'lic al cet% ii era dominat laț ț ț

spartani de r%z'oi i zei, la atenieni de politic%, afaceri, teatru etc. )umai '%r'a ii li'eriș ț

aveau dreptul de a alege i de a fi ale i, de a de ine i transmite propriet% i.ș ș ț ș ț

<ia a privat% #n 2parta i 3tena evolua #n jurul familiei, condus% autoritar deț ș

 '%r'a i. ?emeile aveau #n grij% gospod%ria i educa ia copiilor, mai ales a fetelor, i,ț ș ț ș

uneori, purtau armele. Controlul statului se exercita mai evident la 2parta, prin normemorale i comportamente fixate deș @icurg 5secolul I< #.9r.6. 3tena cultiva, #ntr-o oarecarem%sur%, *li'ertinismul+.

Aemocra ia atenian% respecta urm%toarele principii0 egalitatea tuturor cet% enilor ț ț

#n fa a legii 5isonomia67 li'ertatea individual%7 li'ertatea cuv&ntului7 participarea lațguvernare. laton caracteriza acest regim ca o guvernare aristocratic%, exercitat% cuapro'area demosului. Era o democra ie direct%, cu #ntre'uin area votului direct, dar ț ț

limitat% la teritoriul unui ora -stat i la categoria '%r'a ilor li'eri, cu excluderea femeilor,ș ș ț

metecilor, sclavilor etc.(odelele de organizare politico-administrativ% din 2parta i 3tena se reg%sesc, cuș

adaosuri originale, desigur, i #n alte polisuri grece ti. 4n $recia propriu-zis%, ora ele-statș ș ș

mai puternice erau0 e'a, Corintul, 3rgosul. e %rmul asiatic al (%rii (editerane, greciiț

fondaser% cet% i prospere precum0 ț (ilet, Efes, 9alicarnas. 4n alte p%r i ale (editeranei seț

eviden iau0ț Cumae,  Crotona,  arent, 2i'aris, Cirene,  )aucratis, (asalla. @a (area )eagr% fiin au0  ț "Bzantion, rapezunt,  Chersones,  omis,  9istria, Callatis, (esem'ria.4ntreaga lume greceasc% #mp%rt% ea valori culturale, institu ii i aspira ii politice comune.ș ț ș ț

entru prima dat% #n istorie ap%rea #n Europa, #n 'azinele (%rii (editerane i ale (%riiș

 )egre, o asemenea unitate de #nalt% civiliza ie7 integrarea #ntr-un sistem economic unitar ț

a furnizat $reciei produsele alimentare de 'az%, sclavi, materii prime pentru *industrie+ iș

o pia % de desfacere stimulativ% pentru metropole. Economia de 'ani a spart tipareleț

economiei #nchise de *supra venituri+.Aifuzarea valorilor vechii Elade pe spa ii #ntinse, #n 3ntichitate, a fost rezultatul iț ș

unei *mari coloniz%ri+, realizate #n secolul <III #.9r.  R%z'oaiele dintre ora ele-stat,ș

cre terea popula iei, conflictele sociale au determinat contingente de cet% eni s%- iș ț ț ș

 p%r%seasc% locurile natale i s% #ntemeieze colonii. rin intermediul lor, grecii au intrat #nș

leg%tur% cu popoarele  3siei, 3fricii,  Europei Centrale, de Est  iș de <est, au stimulatrela iile dintre culturi, p&n% atunci izolate, au edificat adev%rate rute de naviga ie i pie eț ț ș ț

comerciale7 procesele de #ntrep%trundere etno-cultural% i de civiliza ie au #nceput, #nș ț

consecin %, s% se intensifice pe <echiul Continent.ț

otu i, unitatea statal% a Eladei nu s-a putut #nf%ptui prin for e exclusiv proprii.ș ț

Rivalit% ile dintre polisuri i dintreț ș *partidele+ politice au #mpiedicat constituirea unei*mari puteri+ grece ti. @a un moment dat, aceast% tendin % p%rea s% fie stimulat% dinș ț

exterior de amenin area  ț  persan%.   4n fa a ei, 3tena i 2parta, urmate de majoritateaț ș

cet% ilor elene, i-au pus #n comun resursele militare, c& tig&nd a a-numiteleț ș ș ș R%z'oaie

/

7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 4/8

medice 5  D #.9r.6, #n urma marilor victorii de la (arathon 5 #.9r.6 iș 2alamina5 #.9r.6. Aar R%z'oiul peloponeziac  5/1   #.9r.6, purtat de 3tena iș @iga de laAelos  5alian % patronat% de metropola din 3ttica6 #mpotriva 2partei i a @igiiț ș

 peloponeziace a aruncat, din nou, lumea greac% #n haosul r%z'oiului civil. <ictoria 2parteidin #.9r. a determinat coalizarea celorlalte polisuri contra ei i, #n final, afirmareaș

e'ei ca putere hegemon% #n $recia continental%, #n intervalul /D1  /!= #.9r.3'ia Regatul (acedoniei, su' ?ilip al II-lea  iș 3lexandru (acedon, va unificaElada, prin cucerire 5//! #.9r.6. Imperiul creat ulterior de 3lexandru cel (are 5//1  /=/#.9r.6 #n Europa de 2ud-Est, 3sia i 3frica de )ord avea s% dea na tere *lumii elenistice+ș ș

 pe temeliile c%reia se vor fonda regatele 3ntigonizilor, 2eleucizilor, tolemeilor. 2parta iș

3tena # i vor pierde atunci definitiv importan a politic%, dar vor r%m&ne i dup% cucerireaș ț ș

roman% 5secolul II #.9r.6 sim'olurile a dou% moduri de organizare i exercitare a puteriiș

 politice0 oligarhia i democra ia.ș ț

Institutii politice si juridice in 2parta si 3tena0

2parta 3tena

Conducerea superioara5executiva6

• = regi di familiilearistocratice

• 2fatul 'atranilor • F efori care

controlau activitatea regilor 

• arhonti 5religie,armata, finante etc6

• 2fatul 'atranilor• Consiliul militar  

1 strategi

3dunarea poporului5legislativa6

• 3pella toti cetateniicu Gdrept de cetate+ in nr.limitat de 1.

• <ot prin aclamatii

• Eclessia toticetatenii li'eri, nascutiatenieni 5circa .6

• <ot direct

Hustitia• 2fatul 'atranilor si

Eforii

• 3reopagul 5formatdin fo ti arhon i6.ș ț

• 9eliaiatri'unalul poporului, format prinalegeri.

<echii greci s-au preocupat #ndeaproape de pro'lemele moralei i politicii,ș

r%z'oiului i artei. oliticul i r%z'oiul, afl&ndu-se #n primul plan al aten iei lor, s-auș ș ț

cristalizat de timpuriu modele de educa ie a tinerelor genera ii spre a se asiguraț țfunc ionarea normal% a cet% ii. 4n Epoca homeric%, dinaintea constituirii polisurilor ț ț

clasice, educa ia #m'r%ca forme tradi ionale, militare i religioase. reptat, influen aț ț ș ț

leg%turilor de s&nge s-a redus i, odat% cu diversificarea preocup%rilor politice i juridice,ș ș

orizontul educa ional s-a l%rgit considera'il, f%r% ca respectul fa % de str%mo i, eroi i zeiț ț ș ș

s% fie, #ns%, vreodat% a'andonat. 4n Epoca clasic%, acolo unde rolul statului ajungeacov&r itor, precum #n 2parta, valorile se impuneau prin prestigiul lor mitic i prinș ș

7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 5/8

ascultare de legi7 #n alte polisuri, #n special la 3tena, individul avea o li'ertate de alegerei exprimare mult mai mare.ș

2parta cultiva valorile r%z'oinice ale ascetismului, disciplinei, dezvolt%rii for ei fizice.ț

3stfel, comportamentul militar i social se standardizau i g&ndirea cutez%toare # i g%seaș ș ș

cu greu formele de exprimare.

Cetatea se #ngrijea de educa ia fetelor i a '%ie ilor. 2e asigurau cuno tin e minimeț ș ț ș țde scris i citit. ?etele i femeile tre'uiau s% tie s% apere cetatea atunci c&nd '%r'a ii seș ș ș ț

aflau #n campanie. "%ie ii se #ntruneau, de la D ani, #n ta'ere militare, fiind antrena iț ț

 pentru lupt%, prin exerci ii fizice, disciplin% sever%, spirit de grup, descurajareaț

ini iativelor personale, exprimarea sintetic% i la o'iect a opiniilor 5ț ș laconismul6.Calit% ile militare determinau, #n mare parte, statutul de cet% ean. ?uga de peț ț

c&mpul de lupt% sau nerespectarea disciplinei antrenau automat dec%derea din pozi iaț

 privilegiat% de cet% ean. entru aceast% r&vnit% pozi ie, sistemul educa ional nu insista,ț ț ț

totu i, pe dezvoltarea elocin ei, a artei dialogului i discursului. 4n 2parta *g&ndeau+ș ț ș

#n elep ii i aristocra ii, iar cet% enii le apro'au opiniile i le exercitau, #n stil militar,ț ț ș ț ț ș

ordinele. O moral% strict% reglementa comportamentul social i familial, '%r'atulș

conduc&nd precum un comandant. 2pectacolele de teatru i, mai ales, comedia nu aveauștrecere, poezia eroic% i jocurile sportive domin&nd universul cultural spartan, al%turi deș

ceremoniile religioase.4n 2parta se #mp%m&ntenise, deci, un model educa ional specific *statuluiț

cazarm%+, #n care supunerea necondi ionat% fa % de superiori, disciplina, re inerea #nț ț ț

manifestarea sentimentelor, precau ia #n rela iile cu autorit% ile, dispre ul criticii i alț ț ț ț ș

comportamentului li'er deveniser% tr%s%turi caracteristice ale profilului moral alcet% eanului.ț

@a polul opus 2partei, cetatea 3tena f%cea din educa ie o arm% reduta'il% pentruț

formarea unui cet% ean complet, cu o construc ie fizic% i intelectual% armonioas%, capa'ilț ț ș

s% fie lupt%tor, administrator al tre'urilor pu'lice, g&nditor, comerciant, artist etc.7 nu#nseamn% #ns% c% atenienii ignorau preg%tirea militar% sau dezvoltarea aptitudinilor sportive i for ei fizice, unit%, desigur, cu *ascu imea min ii+.ș ț ț ț

Educa ia se aplica diferen iat. "%ie ii # i #ncepeau educa ia la ani, su'ț ț ț ș ț

supravegherea pedagogilor. Ae fete se #ngrijeau mamele, #n gineceu. Exerci iile fizice aleț

 '%ie ilor se desf% urau #n palestre i constau din antrenamente i pro'e de lupt%, alergare,ț ș ș ș

s%rituri #n lungime, aruncarea discului i a suli ei 5pentatlon6. e l&ng% exerci iile fizice,ș ț ț

se cultiva sim ul muzical, pentru ca, p&n% la 1 ani, copiii s% deprind% i cititul, scrisul,ț ș

socotitul i gramatica. Efe'ia, un fel de coal% militar%, asigura preg%tirea tinerilor cuș ș

v&rste cuprinse #ntre 1= ani. inerii intrau apoi #n fratriii, asocia ii militare 'azate peț

rela ii de prietenie i sprijin reciproc #n lupt% i #n agora.ț ș ș

4n 3tena i #n alte polisuri, unde democra ia se afla la loc de cinste, se acorda oș ț

aten ie special% studierii politicii, st%p&nirii cuv&ntului, cunoa terii logicii i expuneriiț ș ș

argumentate a ideilor i opiniilor. Aac% #n 2parta #nv% %tura #nalt% r%m&nea un privilegiuș ț

al oligarhiei, un monopol i o putere a sa, #n 3tena a g&ndi, a ra iona se impuneau,ș ț

deopotriv%, i pentru aristocra i i pentru demos.ș ț ș

Experien a 3tenei #n materie de educa ie este unic% #n 3ntichitate. 4n centrulț ț

educa iei se punea formarea omului ca entitate superioar%. erfec ionarea fizic%,ț ț

intelectual% i artistic% era idealul cet% ii din 3ttica. Ini ierea spre atingerea idealuluiș ț ț

fericirii se realiza #n trepte, #n cicluri colare primare, secundare i superioare, cu sau f%r%ș ș

F

7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 6/8

interven ia statului. Educa ia cet% eanului continua i dincolo de v&rsta colii, prinț ț ț ș ș

intermediul institu iilor democra iei, ce puneau #n centrul lor *omul ca fiin % politic%+.ț ț ț

4n acela i timp, societatea greac%, #n ansam'lul ei, a introdus, pentru prima dat% #nș

istoria civiliza iei, marile dez'ateri asupra sistemelor de valori. 3dev%rul, fericirea,ț

 justi ia, frumuse ea, armonia, legea, statul ca organizare perfecti'il%, egalitatea #ntreț ț

cet% eni, respectul propriet% ii i al individului sunt tot at&tea valori comune at&t Eladei,ț ț șc&t i lumii de ast%zi. )ecesitatea introducerii de reguli morale #n comportamentul politicș

i #n via a de zi cu zi este un important principiu al vechilor greci. Ideile de patrie iș ț ș

 patriotism, restr&nse pentru secole de polis, s-au n%scut tot #n 3ntichitatea greac% i auș

fost cultivate prin educa ie. Ain acele vremuri vin i concep iile #nalte despre pace caț ș ț

ideal al oamenilor, precum i cele despre unitatea i unicitatea omenirii, str%fulger%ri aleș ș

min ilor luminate ce treceau dincolo de mentalitatea comun% a separ%rii umanit% ii #nț ț

greci i *ș  'ar'ari+.3cademia din 3tena - prima 2coala superioara politica din Europa, a fost fondat%

de laton, *academia a avut ca prim% func ie formarea pe 'az% ra ional% a oamenilor deț ț

stat de care avea nevoie cetatea 5...6. Ea a avut un imens succes, primind mul i tineriț

#ndr%gosti i de tiin % i #n elepciune din toate col urile lumii grece ti i inspir&ndț ș ț ș ț ț ș șnumeroase constitu ii platonicieneJ. Ea va supravie ui 1 de ani fondatorului ei,ț ț

coala nefiind #nchis% dec&t #n F= d.9r.+Ș 5"erstein, 2. i (ilza, Istoria Europei, vol.ș

< Editura Institutul European, Ia i6.ș

e l&ng% institu ii, politic%, democra ie, educa ie i spirit civic, $recia antic% aț ț ț ș

l%sat mo tenire Romei i, mai apoi, Europei moderne o tiin % cutez%toare i o cultur%ș ș ș ț ș

str%lucitoare. 3m'ele aveau ca element central al preocup%rilor cunoa terea i sl%vireaș ș

omului, #n conformitate cu idealurile umanismului elen7 am'ele se raportau direct la progresul g&ndirii a'stracte i speculative 5#ncurajat% de inventarea unui alfa'et propriu #nș

secolul <II #.9r.6.$&ndirea tiin ific% a grecilor s-a cristalizat #n secolele <II <I #.9r., deta &ndu-ș ț ș

se, treptat, de cea religioas%. 2piritul lor critic, preocuparea pentru #n elegerea omuluiț

naturii i >niversului i-au determinat s% #ncerce dep% irea explica iilor tradi ionale oferiteș ș ț ț

de religie7 tendin a c%tre alte c%i de cunoa tere a adev%rului, frumosului, fericirii, justi ieiț ș ț

i ordinii s-a accentuat #n perioadele de intensificare a conflictelor interne din polisuri i aș ș

luptelor pentru hegemonie #n Elada, din secolele < I< #.9r.Aac% explica ia clasic% a apari iei i existen ei lumii se 'azase timp de secole peț ț ș ț

miturile homerice, pe ac iunea zeilor, #n fruntea c%rora trona familia patriarhal% a luiț

Keus, spiritul tiin ific punea la #ndoial% schema divin% #ncremenit% #n *ordine+,ș ț

incapa'il% s% #mpiedice r%z'oaiele, molimele, omorurile i numeroasele nedrept% iș ț

umane. O parte dintre greci, '&ntui i de team% i nelini te, s-au orientat atunci spreț ș ș

misterele de origine oriental% sau spre zeit% i precum Orfeu, CB'ele, 2a'azios, ABonisios,ț

#n speran a atingerii unui prag superior al fericirii, prin ini iere sau #ntr-o *via % de apoi+.ț ț ț

3l ii, #ns%, nu au #ncetat s% caute r%spunsuri ra ionale, str%duindu-se s% ajung%, prinț ț

a'stractizarea g&ndirii, la principiile ce reglementau via a i moartea, existen aț ș ț

>niversului, destinul oamenilor. entru ei, tiin a, unit%, pe atunci, cu filosofia, tre'uia s%ș ț

suplineasc% religia oficial%, acceptat% doar ca un simplu exerci iu de ritual.ț

Ionienii hales din (ilet, 3naximene,  3naximandru  iș 9eraclit din Efesidentificau ca elemente fundamentale ale naturii i cosmosului apa, aerul, infinitulș

!

7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 7/8

5materie nedeterminat%6, focul. Ae la 9eraclit, lumea #ncepea s% fie perceput% #n rela ie cuț

devenirea i lupta creatoare. @upta contrariilor i unitatea lor fundamental% explicauș ș

natura fiec%rui lucru 5dielectrica6. itagora, la r&ndul lui, fundamenta o adev%rat% filosofiea naturii i matematismului sistematic. *otul este num%r+, considera acest matematician,ș

fizician, filosof i *zeu+, omul #n jurul c%ruia s-a creat #n secolul <I #.9r. o mi careș ș

5eterie6 politico-militar%, cu numeroase caracteristici de sect% ascetic% i purificatoare 5#nșsudul Italiei  iș 2icilia6. Aemocrit din 3'dera  sus inea o cosmogonie mecanicist% cuț

rezonante divizi'ile i imua'ile atomii #n ve nic% mi care.ș ș ș

3pari ia sofi tilor, #n secolul < #.9r., a echivalat cu o *revolu ie+ #n g&ndireaț ș ț

elenic%, ei introduc&nd spiritul critic, ideea de eficien % a ac iunii, antidogmatismulț ț

manifest. 4nv% a i precumț ț rotagoras din 3'dera, $orgias din @eontini, rodicos din Cos,9ippias din Efest  puneau omul #n centrul reflec iei filosofice, #n locul zeilor i alț ș

*principiilor fondatoare+. 2ofist i, totodat%, antisofist, 2ocrate s-a str%duit s% *predice+ș

#ndoiala creatoare, s% condamne supersti iile, incultura, viciile concet% enilor, s%ț ț

fundamenteze o metod% de g&ndire 5ra ional%6 i o etic% #n spiritul ideii c% fericireaț ș

oamenilor st% #n virtutea luminat% de ra iune.ț

4n secolul I< #.9r., laton, filosof de la care ne-au r%mas importante lucr%ri5dialogurile haidon, Repu'lica, @egile etc.6, pornind de la metoda lui 2ocrate al c%ruielev a fost a creat dialectica i a f%cut sinteza #ntre ra ionalism i spiritualismul luiș ț ș

itagora. 4n sistemul s%u Ideile erau o realitate a'solut% i imua'il%, inaccesi'il%ș

cunoa terii ra ionale. Opera politic% ne #nf% i eaz%, la maturitatea t&rzie, un latonș ț ț ș

dezam%git de tentativele de #nf%ptuire a *statului ideal+ 5condus de filosofi6, dar capa'ils% ne transmit% mesajul c% scopul statului este s% asigure ordinea, dreptatea.

Aiscipol al lui laton, 3ristotel 5(etafizica, olitica, ?izica, Aespre suflet etc.6 aridicat ra ionamentul 5induc ie i generalizare6 la rangul de *cale a cunoa terii+ tiin ifice.ț ț ș ș ș ț

Omul este perfec iunea lumii vii, iar politica are drept scop fericirea lui prin justi ie.ț ț

2ofi tii, 2ocrate, laton i 3ristotel au operat muta ia esen ial% #n g&ndireaș ș ț ț

filosofic% a 3ntichit% ii0 omul este o'iectul exclusiv al g&ndirii filosofice, direc ie deț ț

g&ndire transmis% ca mo tenire spiritualit% ii moderne europene. 3rtele au l%rgit, la r&ndulș ț

lor, orizontul preocup%rilor intelectuale ale grecilor i au dat glas gusturilor iș ș

sentimentelor lor. Ca i manifest%rile religioase ori sportive, artele nu puteau fi separateș

de polis, mult timp exprim&ndu-se #n str&ns% dependen % de religie i politic%.ț ș

<or'ind, la #nceputuri, mai multe dialecte, grecii i-au creat o lim'% comun% #nș

epoca elenistic% 5secolele I< I #.9r.6, denumit% *Loin8+.3rta dramatic%, de pild%, i-a avut izvoarele #n procesiunile religioase, cu prec%dere #nș

cultul lui AionBsos. 4n jurul sanctuarelor sale se desf% urau procesiuni, cu recit%ri, muzic%ș

i dans, de origine asiatic%. Ini ial, pe scen% ap%reau doar corul i un singur actor.ș ț ș

ragedia a atins culmile perfec iunii prin operele luiț Eschil  5s-au p%strat #ns% doar fragmente6sau prin crea iile rafinatului 2ofocle 5ț 3ntigona, Orestia,  Oedip  etc.6 i aleș

sensi'ilului Euripide 5Electra, (edeea6, apreciat de 3ristotel drept *cel mai tragic dintre poe i+ i preluat creator deț ș Corneille  i  ș Racine. 2pre deose'ire de tragedie axat% petemele solide ale eroismului i nedreptului destin uman comedia func iona ca unș ț

ne#ndur%tor *formator+ de opinie pu'lic%, 'iciuind, cu 3ristofan 5Cavalerii, <iespile,3dunarea femeilor 6, viciile *demagogilor+ i ridicolul unor zei. Comedia de *moravuri+,ș

#n special, a #nflorit #n secolele < I< #.9r., #n contextul manifest%rii individualismului iș

erod%rii valorilor tradi ionaliste.ț

D

7/23/2019 CCE Grecia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/cce-grecia-antica 8/8

oezia i muzica au marcat #ndeaproape via a pu'lic% i privat% a vechilor greci.ș ț ș

Iliada iș Odiseea, atri'uite legendarului 9omer , echivalau cu un fel de *"i'lie a grecilor+,exalt&nd eroismul, virtu ile r%z'oinice, via a *cavalereasc%+. rin opera lui 9omer s-aț ț

cimentat unitatea cultural% a $reciei i s-au educat genera ii de tineri #n spiritulș ț

elenismului. 9esiod, prin (unci i zileș   iș eogonia, cultiva idealurile omului simplu, ale

agricultorului, c%ruia i se datorau, #n perioadele de lini te, sta'ilitatea i prosperitateaș șcet% ii.ț

tiin a a #nregistrat #n $recia antic% performan e remarca'ile #n planul teoretic7 #nȘ ț ț

cel al experimentului i tehnologiilor, o autentic% dezvoltare s-a constatat a'ia #n epocaș

elenistic%. otu i, Elada a propulsat tiin a ca mod de cunoa tere a omului, a lumii i aș ș ț ș ș

>niversului printr-o serie de descoperiri epocale.ictura, sculptura, arhitectura au evoluat de la maniera hieratic% din epoca arhaic% laatitudini din ce #n ce mai corespunz%toare realit% ilor umane. Corpul omului i omul, #nț ș

general, au stat #n centrul aten iei arti tilor. Clasicismul a propulsat o art% oficial%,ț ș

triumfal%, generos su'ven ionat% de stat. ictura, sculptura i arhitectura i-au unitț ș ș

eforturile pentru edificarea de mari complexe de cult ale cet% ii, elemente de etalare aț

 puterii, prestigiului i solidit% ii acesteia. 4n secolele elenismului, #ns%, creatorii au datș țfr&u li'er exprim%rii sentimentelor omene ti i surprinderii trupului uman #n cele maiș ș

diferite ipostaze. 3 fost o reac ie la clasicismul artei oficiale7 #n aceea i epoc%, au ap%rutț ș

i mari protectori particulari ai artelor, #n concuren a cu statul.ș ț

Romanii vor organiza, asimila i #m'og% i zestrea tiin ific% i cultural% a Eladei,ș ț ș ț ș

turn&nd temelii de nezdruncinat civiliza iei europene.ț

Civilzatia greaca este, asadar, rodul unei sinteze, ea insasi devenind apoi un centrude geneza pentru intreaga lume europeana. Larl Haspens 5filosof german6 a afirmat caGgrecii au avut un rol eminent in civilizatia lumii. $recia a deschis epoca axiala dincivilizatia omenirii+. In epoca axiala, omul devine om cu sufletul deschis spre pro'lemeleexistentei, deasemenea se releva ceea ce denumim astazi personalitate si rationalitate, iar sensul epocii axiale este comunicarea. )u e intamplator faptul ca orice renastere culturalaeuropeana s-a 'azat pe reintoarcerea la valorile culturale ale elenismului.