locuinta in grecia antica

Upload: stefan-prepelita

Post on 18-Jul-2015

532 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Realizatori : Balan Alexandru Leonte Ion Prepelita Stefan

Cetateanul grec nu tinea sai fie casa luata in seama de trecatori; el se ingrijea numai sa-si faca un adapost placut si tihnit, in care sa fuga de zgomotul si miscarea de pe strada. In fata casei, zidul nu avea nici un ornament. La parter nu se aflau ferestre in partea unde se afla drumul. In casa intrai printr-o usa greoaie, care avea un ciocan si un maner.

La casele cele mari poarta nu da drept in strada, ci intr-un fel de tinda. Dupa ce treceai de usa intrarii, dai intr-un vestibul mic, in care raspundea odaita portarului. Aceasta slujba era incredintata de obicei unui rob, pe care nu-l credea bun de alta treaba. Din vestibul sau coridor treceai intr-o curte patrata, din mijlocul cladirii, imprejmuita de un sir de stalpi, care formau o galerie ce se numea imprejmuire.

In fata usii de intrare se afla o alta usa, care ducea la locuinta femeilor. La casele bogate, aceste locuinte dadeau intr-o a doua curte, asemenea cu cea dintai. Grecii locuiau cu mai multa placere la parter, de aceea casele lor nu erau asa de inalte. Odaile care dadeau in curte, erau, cele mai multe strimte si intunecoase caci primeau lumina numai de la usa.

Invelitorile, acoperite cu olane, erau drepte, astfel ca te puteai umbla pe ele. Palatele vechilor regi si ale aristrocratilor bogati, aveau apartamente mai mari, curti mai intinse decat casele obisnuite, dar planul era acelasi la toate locuintele. Peretii erau adesea impodobiti cu placi de metal lucios. S-au gasit asemenea placi in casa lui Phocion, la Atena si in casa asa zisa Comoara lui Atreu, la Mycena.

Mobilierul grec era foarte simplu si odaile erau mici deoarece grecilor nu le placea adunarile numeroase. Mobilele grecesti aveau o gratie si o eleganta, ce nu au fost niciodata intrecute si erau in acelasi timp foarte confortabile. Cel mai insemnat scaun era o reproductie din marmura care se poate inca vedea pe fatada teatrului din Atena.

Grecii dormeau pe saltele de lana puse pe paturi cu chingi. Cand soseau cate un musafir pe neasteptate intindeau cate o rogojina sau piele pe pamant. Grecii mancau pe niste masute mici si nu scrieau pe mese ci pe genunchi cum fac si astazi orientalii, sau pe bratul unei canapele.

Apartamentele erau adesea impodobite cu vase de metel scump, scluptate cu mestesug pe care le asezeau pe niste scaune cu trei picioare. Lampile asemenea erau vrednice de luat in seama prin frumusetea si formele lor. Grecii se serveau cu cupe, cu amfore, cu sticlute pentru apa, vin si unt-de-lemn, care se aseamana cu cele gasite la Pompea. La masa aveau farfurii, uneori linguri si cutite si folosirea furculitelor le era necunoscuta.

Atenienii bogai posedau i case la ar, lng Atena, sau mari domenii unde se afla i o cas. Au fost descoperite ruinele unora dintre aceste case, aflate ns ntr-o asemenea stare nct ele nu ne dau dect puine informaii. La Delos, putem ti, datorit spturilor fcute n apropierea domeniilor zeului Apollo, cum era alctuit o ferm: camera de culcare, sala destinat brbailor, grajdurile pentru vaci, cai i oi, hambarul n care se depozitau cerealele, ura, moara, pivnia, rar un etaj.

n cartierele populare, casele sunt mici, cu dou sau trei camere modeste, la parter. Casa poate s aib un etaj, la care se ajunge pe o scar. Zidurile sunt construite din lemn, crmizi arse sau pietre. Acoperiurile, n Grecia continental, adopt forma pantei duble pentru a facilita scurgerea apei de ploaie. n insule, sunt preferate terasele. Ferestrele seamn mai degrab cu nite lucarne sticla nu exista -, iar uile se deschid spre exterior. Camerele sunt slab luminate.

Erau nclzite, foarte srccios, cu ajutorul unui recipient metalic plin cu jratic. Acelai recipient servete i la gtit, n aer liber, deoarece problema fumului este rezolvat ntr-o manier primitiv: se ridic pur i simplu, cu o prjin, o plac sau un olan de pe acoperi. n anumite case mai recente, exist couri pentru fum; n acest fel Filocleon, eroul lui Aristofan, poate s scape prin horn (Viespile, 139141)

BALAN ALEXANDRU LEONTE ION PREPELITA STEFANCLASA A XII-A