Povestea Sofiei Ionescu bate toate recordurile si pare a fi rupta din paginile unui roman. La doar 23 de ani, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a devenit prima femeie neurochirurg din lume.

In anii `70 femeia a fost atacata pe strada de celebrul criminal Ion Ramaru si este una dintre putinele victime care au scapat cu viata. Ca o ironie a sortii, cativa ani mai tarziu, Sofia avea sa afle de moartea lui Ramaru si, printr-o pura intamplare, a ajuns sa-i cerceteze creierul.

ATACATA IN SCARA BLOCULUI

"Imi amintesc si acum cu groaza noaptea in care am fost atacata. Ma intorceam de la spitalul Coltea. Ora era inaintata, strada pustie. La un moment dat, am auzit pasi in spatele meu. Am intors capul si, cu coada ochiului, am zarit un barbat care avea in mana o sacosa. Am marit pasul. El, la fel. Norocul meu a fost ca am ajuns aproape de blocul in care locuiam si am intrat repede in scara. Inainte de a pasi in hol, barbatul m-a ajuns din urma si mi-a vorbit urat. Mi-a zis o porcarie. Atunci l-am vazut.

Un tip ciudat, cu o privire infricosatoare. "Baga-ti mintile in cap! am strigat. Aici este un bloc al Ministerului de Interne si daca tip, sigur va sari cineva!"

SACOSA CRIMINALULUI

Dupa cateva zile de la aceasta intamplare, Sofia Ionescu povestea prietenilor prin ce trecuse. Abia atunci avea sa inteleaga cat de aproape fusese de moarte. "O amica de-a mea mi-a povestit cum si ea fusese atacata tot in miez de noapte si tot de un barbat care tinea in mana o sacosa. In acea perioada circulau zvonuri cum ca Ramaru, celebrul criminal, purta la el o sacosa in care isi tinea obiectele cu care ataca. Ai fost atacata de Ramaru. Numai el poarta sacosa, a strigat ea. Abia atunci m-am speriat cu adevarat. Aducandu-mi aminte de acele zvonuri ingrozitoare, i-am dat dreptate".

ANOMALII ANATOMICE

Dupa ce Ramaru a fost executat, doctorita Ionescu lucra la Spitalul Central, acum "Bagdasar-Arseni". "Creierul ii fusese recoltat la "Mina Minovici" si adus la spital la noi pentru alte analize. Intr-o zi, cand am intrat in laboratorul fotografic, un coleg a strigat "Stai pe loc! Sa nu calci pe creierul lui Ramaru!" Intr-adevar, creierul criminalului care ma atacase in acea noapte era asezat pe o tava, in formol, undeva jos. Vazandu-l, am observat ca regiunea inferioara, hipotalamusul, unde sunt centrii psihici si regiunea care controleaza organele interne, glandele, era mai voluminoasa. O anomalie anatomica la baza creierului care explica comportamentul anormal al individului".

DIAGNOSTIC

In timpul vietii, Ramaru fusese diagnosticat de medici ca suferind de dementa. "Dementa duce in anumite cazuri la hipersexualitate. Persoanele care sufera de aceasta afectiune au un libidou foarte crescut si sufera de tulburari psihice severe: anxietate, depresie, frustrare. De cele mai multe ori acestea sunt insotite de accese de furie necontrolata si violenta fata de partenere. Ramaru nu reusea sa relationeze in nici un fel cu ce din jurul sau, se inchisese in el ca intr-o carapace. In capul

sau nu era decat un singur gand. Sa se "ocupe" de cat mai multe femei", mai spune Sofia Ionescu.

UN INALT PACIENT DE PARTID SI DE STAT

"Avram Bunaciu, scretarul general al Ministerului de Interne, viitor ministru al justitiei, in '48, a facut o deplasare cu masina in Ardeal pentru o inspectie si a avut un accident. Transferat de urgenta la Spitalul Elias din Bucuresti, a suferit o interventie chirurgicala pe creier. Avea un hematom intins pe jumatate de creier, dar echipa noastra - doctorii Bagdasar, Arsenie, Ionescu si cu mine - am dus operatia la bun sfarsit. Dupa perioada de recuperare, Avram Bunaciu a dat o receptie in vila sa de pe strada Herastraului, iar noi am fost invitati de onoare".

LA SEICUL DIN ABU DHABI

In 1970, Sofia a fost solicitata de urgenta de seicul din Abu Dhabi, presedintele seicatelor. "Una dintre sotiile sale, favorita, se simtea rau, iar medicii arabi ii pusesra un diagnostic care ar fi necesitat o interventie pe creier. Pentru ca legea nu permitea tratarea unei femei arabe de catre un medic barbat, seicul a cautat in intreaga lume o femeie neurochirurg. Si m-a gasit pe mine. Atunci am aflat pentru prima oara ca sunt singura din lume. Din fericire pentru seica, aceasta nu avea probleme neurologice, ci era doar insarcinata".

AM VANDUT TOT

Acum cativa ani, pe vremea cand avea o pensie de sapte milioane, Sofia Ionescu a fost nevoita sa vanda obiecte din casa pentru a supravietui. "Am vandut tot ce am putut. Tablouri, carti, mobila, seturi de tacamuri. Trebuia sa platesc intretinerea, lumina, telefonul, plus medicamentele de care aveam nevoie. Acum, spune ea facand haz de necaz, pentru ca tin regim, nu mai mananc atat de mult si ma mai ajung cu banii".

Cazul Ramaru. O poveste care inca infioara. Putini sunt aceia care stiu, insa, ca antropologul Cantemir Riscutia recompunea schelete din alte epoci...

"Doctore, va cauta cineva de la politie..." Asa si-a facut intrarea in scena cel care, mai tarziu, avea sa devina "spaima criminalilor, prof. dr antropolog, sculptor Cantemir Riscutia". In cazul Ramaru, criminalistii apelau, pentru prima oara in istoria crimelor din Romania, la un specialist in antropologie. Aveau ca "proba" doar un mulaj dentar. Si voiau chipul criminalului.

UN DINTE SI JUMATATE

O provocare imensa pentru Cantemir Riscutia. Nu mai lucrase niciodata cu atat de putine elemente. Un mulaj dentar executat pe baza "unui dinte si jumatate". Mai exact, atat patrunsese in carne muscatura criminalului de pe sanul stang al victimei. Atat a iesit in relief pe mulaj. Pentru contur existau urme, dar superficiale. Au fost ridicate cu hartie, tipla, aplicata pe urmele muscaturii, iar cu penita topografica si tus negru a fost desenat conturul exact al dintilor.

I-AU AFLAT VARSTA!

Dr Cantemir Riscutia si prof. dr Petre Firu s-au apucat de treaba. Ore, zile, saptamani. Insa "expertiza odontostomatologica" avea sa-i lase pe anchetatori cu gura cascata. Iata cateva dintre primele observatii retinute de cei doi specialisti: "Criminalul are prezenti toti dintii frontali inferiori si superiori: nu poarta proteze. Uzura dintilor este de gradul doi, ceea ce corespunde unui subiect cu varsta cuprinsa intre douazeci si sase si treizeci si cinci de ani. Prezinta o anomalie dentara(...), subiectul musca deplasand mandibula spre dreapta in momentul inchiderii gurii..."

PORTRETUL ROBOT

Mai mult. Dupa zeci de masuratori, studii si cercetari, raportul Riscutia - Firu continea si date mai concrete. "Are o statura medie de 1,72 - 1,75, cap rotund (brachicefal), ceafa turtita, fata inalta, barbie proeminenta, in forma de galos, ochi negri, nas coroiat, dar cu posibilitati de a fi si potrivit, cu nari late, urechi inalte, cu lobii mari, par negru, pilozitate accentuata..."

A DOUA VICTIMA

Cand a aparut cea de-a doua victima, criminalistii nu au mai avut nici o indoiala. Aveau de-a face cu un criminal in serie. Amprentele dentare prelevate de la cea de-a doua victima i-au permis antropologului sa-si desavarseasca opera. Intuise corect. Asa a luat nastere "portretul robot", primul de acest gen din Romania. A fost fotografiat si multiplicat in mii de exemplare, apoi distribuit de lucratorii politiei in teritoriu.

INCA O CONFIRMARE

Cand victimele care au scapat cu viata din mainile criminalului si-au descris agresorul, semnalmentele corespundeau intru totul schitei alese ca portret robot de Riscutia. Era clar. Gratie eforturilor specialistilor Firu si Riscutia, anchetatorii aveau chipul criminalului. O desfasurare de forte incredibila. Prevenire, supraveghere. Informatii de la cei care credeau ca l-au zarit... Apoi, intr-o noapte, un sergent major someaza un individ ciudat, care insa il ataca si fuge. Semnalmentele descrise de politist corespundeau cu portetul robot al criminalului. Latul se strangea...

PATRU SCHITE

Irina Riscutia, sotia si ulterior colaboratoarea regretatului profesor, si-a amintit cu emotie de orele nesfarsite petrecute de antropolog in laborator. "Pe sotul meu l-au ajutat foarte mult si studiile de sculptura. Initial a facut patru schite pentru caracteristicile rezultate din analiza amprentei dentare. Cu toate acestea, el inclina foarte mult catre o anumita fizionomie. Era convins ca asa arata criminalul", a povestit cea pe care profesorul o numea cu drag "memoria mea".

EPILOG

"Cand l-au prins, sotul meu a fost chemat la identificare. Asemanarea cu desenul facut de el era asa de mare, incat chiar si sotul meu a ramas uimit...", si-a amintit Irina Riscutia. Din acel moment, antropologul Cantemir Riscutia a devenit colaboratorul politiei. Multe dinte cazurile ce riscau sa ramana AN-uri si-au gasit dezlegarea gratie muncii de exceptie a familiei Riscutia. Intr-o noapte, un sergent major someaza un individ ciudat, care insa il ataca si fuge. Semnalmentele descrise de politist corespundeau cu portretul robot facut de Riscutia.

CANTEMIR SI IRINA RISCUTIA

Criminalistii romani au avut parte de o colaborare exceptionala: renumitul antropolog Cantemir Riscutia, de la Institutul de Patologie si Genetica Medicala Bucuresti, si Irina Riscutia, sotia si colaboratoarea sa. Specialistii care din aproape nimic au reusit sa reconstituie chipuri. Care au reusit sa schiteze portrete ale unor temuti infractori dupa o banala descriere. Care au avut o contributie incredibila la prinderea unor temuti criminali.Lunea viitoare, in ZIARUL, o noua crima elucidata cu ajutorul antropologului Cantemir Riscutia si al sotiei sale Irina Riscutia

SCHELETUL DIN LAC

O persoana disparuta din Bucuresti, un schelet uman gasit in lacul Pausesti din judetul Prahova. Despre cum un craniu a devenit chip si-apoi chipul a capatat identitate, despre dezlegarea itelor intr-o poveste complicata cu ajutorul esential al familiei Riscutia cititi lunea viitoare in ZIARUL.Fratele celui executat pentru crime in serie vrea sa redeschida cazul. Pot fi zdruncinate probele din dosar? Va prezentam probele instrumentate in dosar, pe baza carora Ion Ramaru a fost condamnat, ca autor a patru crime si sase tentative de omor in anul 1971. 5 martie 1971. In curtea din Str. Scarlatescu nr. 46 este gasit cadavrul Fanicai Ilie, debarasoare la Restaurantul "Vulcan". Ninsese viscolit toata noaptea.

PREMIERA CRIMINALISTICA

Se stabileste, pe baza probelor de sperma recoltate, ca asasinul avea grupa de sange A2 secretor. Victima fusese muscata in 5 locuri. Se face, in premiera in Romania, un mulaj al muscaturii. Nu s-a reusit decat evidentierea unui dinte si jumatate. Tesuturile purtatoare ale urmelor de dinti au fost prelevate si formolizate. Specialistii stomatologi de la Spitalul Victor Babes stabilesc ca asasinul are o particularitate a dentitiei: un incisiv era impins catre interior. Se stabileste tipul obiectelor taietoare folosite.

A DOUA VICTIMA

In noaptea de 8 spre 9 aprilie 1971, in Str. Vulturi nr. 40, a fost ucisa Gheorghita Popa, debarasoare la Restaurantul Prieteniei. Plouase si batuse vantul toata noaptea. Cadavrul prezenta 48 de leziuni taiate si intepate, precum si muscaturi cu distrugerea tesuturilor (canibalism). In mana dreapta a victimei, precum si pe fusta, au fost identificate fire de par inchis la culoare. Se stabileste ca victima a fost deposedata de un ceas Pobeda, care avea o curea din piele neagra imitatie de soparla, rupta si cusuta la o bratara.

CONSTATARI

Se constata ca asasinul avea grupa de sange A2 secretor si ca se ranise, stropind fusta victimei. De pe o reteta aflata in poseta victimei s-a ridicat o amprenta digitala. Firele de par gasite erau brune, cu varfurile ascutite si medulara neagra. Se contureaza cert particularitatea dentara: la arcada inferioara, incisivul lateral drept era situat mai in spate decat caninul cu un milimetru.

PROBE RIDICATE LA ARESTARE

27 mai 1971. Din camera studentului Ramaru Ion, caruia ii cazuse scutirea medicala in locul unde fusese ucisa asistenta universitara, se ridica o harta in care erau notate cele trei locuri unde se comisesera ultimele omoruri si un caiet de notite. Cand Ramaru a intrat, avea asupra lui o geanta in care erau o toporisca de tip pompier si cutite de bucatarie. In urma expertizelor, s-a demonstrat ca acestea fusesera folosite la crime. La mana stanga, unde avea si o rana, purta ceasul Pobeda furat de la Gheorghita Popa.

MARTURIA TATALUI

S-a constatat ca suspectului ii apartinea amprenta digitala prelevata din poseta Gheorghitei. Acesta avea grupa de sange A2 secretor. Firele de par erau identice cu cele ridicate de pe cadavre. Incisivul era mai infundat decat caninul cu un milimetru. Tatal sau, retinut pentru atitudine suspecta, indica unde Ion a ascuns banii casierei jefuite: in magazia casei lor din Caracal. Mama lui Ion preda ofiterilor si cerceii casierei.

RECUNOASTEREA

Cea mai dificila procedura pentru victime a fost recunoasterea agresorului dintr-un grup, dupa ce Ion Ramaru fusese recunoscut de toate victimele supravietuitoare dintr-un set de fotografii. Recunoasterea se facea direct, neexistand geamul semitransparent ca in strainatate, victimele retraind clipele de groaza din timpul agresiunii. Independent una de alta, toate l-au recunoscut pe Ion Ramaru ca fiind cel care le pandise si le atinuse calea cateva zile inainte de a le agresa.

ARGUMENTELE FRATELUI

Fratele celebrului asasin, Cornel Ciocan, e convins ca in cazul lui Ion Ramaru este vorba de o mare inscenare. In astfel de cazuri, trebuie ca cererea de redeschidere sa fie motivata de probe noi, neinstrumentate initial. La "Dan Diaconescu in direct", fratele lui Ion Ramaru a adus o proba de scris pentru a fi comparat cu scrisul din declaratiile aflate la dosar si o fotografie din care se vede dantura regulata, incercand sa demonstreze ca mulajul efectuat de judiciaristi nu-l incrimina pe fratele sau. Pe baza acestora, fratele celui condamnat intentioneaza sa ceara redeschiderea dosarului.

SCUTIREA MEDICALA

In timpul unei ploi torentiale, in noaptea de 4 spre 5 mai 1971, s-a petrecut o noua crima in Str. Stupinei nr. 24 A. Victima, Mihaela Ursu, era asistenta universitara. S-a ridicat un fragment dintr-o scutire medicala, mulaj al muscaturilor, fire de par brun.

TALHARIA

Pe 7 mai 1971, o casiera e atacata in timp ce mergea sa depuna banii, impreuna cu o colega. Dupa ce a fost lovita in cap de trei ori cu o toporisca, i s-au furat peste 25 de mii de lei si cerceii de aur. Martora l-a vazut bine pe agresor: era brunet, cu statura atletica, pana in 30 de ani.In 1971, criminalul in serie Ion Ramaru teroriza Bucurestiul. El ataca noaptea, pe furtuna, iar victimele sale erau femei tinere, care se intorceau de la serviciu in zorii zilei. Actiona identic cu ucigasul care bagase groaza in Bucurestiul anului 1944. Cei doi erau tata si fiu. S-a stabilit ca Ion Ramaru, ucigasul in serie din 1971, isi alegea victimele, toate debarasoare la restaurante, care se intorceau de la serviciu in zorii zilei. "Puncta" traseul acestora si, in conditii meteorologice deosebite, furtuna de zapada, ploaie torentiala, cu tunete si fulgere, le ataca prin surprindere, in apropierea locuintei lor, lovindu-le in cap cu o bara de fier sau cu o toporisca tip pompieri, apoi le viola cand acestea se aflau deja in stare comatoasa.

VIOL IN CIMITIR Cercetand in analele militiei cazurile de viol si omorurile similare ramase cu autor necunoscut, s-a constatat ca ucigasul isi incepuse seria de atacuri in 1970, prima victima fiind Elena Oprea (prima victima a ucigasului din 1944 se numea Elena Udrea), ospatara la Restaurantul "Baneasa", ucisa in luna mai, chiar in dreptul imobilului unde locuia. Un vecin, care i-a auzit tipetele, a intervenit, ucigasul parasindu-si victima inainte de a o viola. In iunie, ucigasul a atacat o debarasoare de la Restaurantul "Tusnad" chiar in fata casei, lovind-o in cap cu o bara metalica. Apoi a dus-o in brate pana la cimitirul Sfanta Vineri, timp in care fata si-a recapatat cunostinta. A impins-o cu brutalitate peste gardul cimitirului, a pus-o sa jure in fata unei cruci ca-l va lua de barbat, apoi a violat-o bestial, muscand-o de obraji si coapse. Pentru ca, de-acum, o socotea "logodnica" lui a vrut sa o conduca pana acasa, dar pe drum a inceput iar sa se infierbante, i-a crestat o cruce pe piept, a intepat-o de trei ori cu un cutit si i-a supt sangele. Fata nu credea ca va mai scapa cu viata, cand a aparut un camion pe strada. S-a pus in fata camionului, facand gesturi disperate. A fost salvata.

O NOUA VICTIMA Fata a facut o descriere amanuntita a agresorului, confirmata si de alte doua victime, tot debarasoare, scapate cu viata ca prin minune, ultima fiind atacata cu o luna inainte de a fi omorata Ilie Fanica. Toate au confirmat ca fusesera urmarite mai multe nopti, iar una vazuse ca agresorul avea abonament pe masinile de noapte. S-a pornit o ampla actiune de strangere de informatii de la toti soferii, de getax, masini si tramvaie de noapte. Secretul asupra crimelor odioase nu a mai putut fi pastrat, ceea ce se si intentiona. Intregul Bucuresti era terifiat de zvonurile care circulau in toate mediile, iar lipsa de informatii publice dadea nastere la legende infricosatoare. Desi femeile care se intorceau tarziu de la serviciu erau foarte atente in jurul lor, desi echipe ale militiei patrulau Capitala, in noaptea de 4

spre 5 mai 1971, a fost comis un alt omor. Victima, Ursu Mihaela, asistenta universitara, a fost gasita in curtea imobilului din Strada Stupinei nr. 24 A. Intre degetele victimei s-au gasit fire de par negru, ale agresorului. Sub ea a fost descoperit un petic de hartie, puternic imbibat cu apa (plouase torential) si sange de la victima, dar pe care se putea vedea antetul Spitalului pentru Studenti din Bucuresti.

CURSA CONTRACRONOMETRU "Tabieturile" ucigasului fusesera deranjate, ceea ce il facea si mai periculos. Iesise, cum s-ar zice, la drumul mare. Nu-si mai planifica actiunile, ceea ce-l facea vulnerabil, nu-si mai alegea victimele din mediul lui preferat, ceea ce-l facea imprevizibil. Faptul ca se simtea incoltit si nevoia de a ucide si de a-si satisface poftele bolnave formau un amestec exploziv. Ursu Mihaela fusese gasita cu fata in jos, cu picioarele desfacute, cu pantecele sprijinit pe trei caramizi suprapuse. Nu se afla in apropierea domiciliului ei, fusese lovita in cap cu un alt obiect decat cele folosite anterior, bara metalica si toporisca tip pompieri, fiindu-i sectionata traheea cu cutitul. Dar "semnatura" era aceeasi: timp nefavorabil, muscatura cu imprimarea in derma a arcadelor dentare, tipul A2 secretor, grupa ucigasului, siâ⠏Œ pantofii asezati unul langa altul pe gardul imobilului. S-a constatat ca �ucigasul nu-si terminase "treaba", fiind deranjat de o locatara care a venit acasa, in timp ce fiara actiona. "Nesatisfacut", doua ore mai tarziu, a atacat o alta femeie, care a scapat fugind, in momentul cand, vrand sa o mai loveasca o data in cap, ucigasul a scapat obiectul metalic. Incepuse cursa contracronometru, si de o parte, si de alta.

ADEVERINTA MEDICALA In urmatoarele 48 de ore, s-au inregistrat inca trei tentative de omor, pe fondul aceluiasi timp nefavorabil. Militenii ajunsesera sa se roage la Dumnezeu sa opreasca ploaia. A treia victima, o casiera, era insotita de o colega cand a fost atacata, in jurul orei 22. Agresorul i-a furat geanta cu bani si a disparut. Dat fiind faptul ca se indesisera atacurile, pe strazile Capitalei, noaptea, echipele operative ale militiei impanzisera strazile. Au fost legitimate peste 8.000 de persoane. Pe 15 mai, dupa eforturi tehnice deosebite, criminalistii au reusit sa "citeasca" peticul adeverintei medicale gasite sub victima Ursu Mihaela si sa ridice amprente de pe aceasta. Adeverinta fusese eliberata in luna martie 1971, de la cabinetul doctorului neuro-psihiatru Ieniste Octavian. Noapte de noapte (pentru a nu da nastere la suspiciuni, si suspectii sa fie avizati), doi judiciaristi au verificat scutirile medicale eliberate studentilor in luna martie de la acest cabinet, in numar de 83, dintre care 15 studenti, printre care si Ramaru Ion, student in anul III la Facultatea de Medicina Veterinara, nu-si depusesera scutirile la secretariatul facultatilor unde erau inscrisi.

OPERATIVII, SURPRINSI DE UCIGAS S-au organizat actiuni de strangere de informatii si supraveghere a studentilor suspecti. Pe 27 mai, adjunctul procurorului-sef al Capitalei, Florea Dimitriu, colonelul Ion Voicu, de la I.G.M. si capitanul Mihai Irimia efectuau o perchezitie in camera de la camin a lui Ramaru Ion, cand acesta a aparut in pragul usii. Ducea pe umar o geanta de voiaj, in care aveau sa fie gasite toporisca tip pompieri si un cutit. Cu prezenta de spirit, colonelul Voicu i-a intins mana cu un aer jovial: - Ce mai faci, mai Ionele, hai noroc! Ramaru a intins mana intr-un gest reflex si astfel a fost prins ucigasul care ingrozise Bucurestiul. Probele de sange, compararea medulara a parului cu firele gasite in mana victimei Ursu Mihaela, compararea cu descrierile victimelor care i-au supravietuit, amprentele dentare identice cu mulajul muscaturilor de pe victime etc., totul il indica pe Ramaru ca autor al atrocitatilor comise pe raza Capitalei in ultimii doi ani. A urmat interogatoriul. Pentru ca s-a plecat de la premisa ca este bolnav

psihic, s-a optat pentru stabilirea unei relatii de incredere cu ucigasul, pentru ca acesta sa povesteasca singur ce a facut.

FLOREA RAMARU INTRA IN SCENA Ramaru nu era cooperant si simula accese de nebunie. Atunci a fost chemat tatal sau, Florea Ion, pentru a se obtine un moment de soc psihologic. Aiurea! Ion nici nu s-a uitat la taica-su. Insa, cand acesta l-a intrebat cu glas mieros ce a facut, ca sa poata sa il apere, Ion s-a uitat atat de urat la el, incat Florea s-a dat inapoi si a murmurat: - De unde sa stiu ce-ai facut? De unde? Organelor de ancheta li s-a parut ca tatal ii sugereaza fiului o atitudine, asa ca l-au retinut sub stare de arest si l-au interogat. Astfel s-a aflat ca a stiut cu certitudine de atacul lui Ion asupra casierei, ultima victima. Mai mult, il invatase unde sa ascunda banii, la Caracal, in magazia locuintei casei lor. Parintii lui Ion se casatorisera la Caracal, in 1946 s-a nascut Ion, apoi inca doi frati. Pentru ca Florea era un om violent, isi batea nevasta zilnic, "de nebuneala din capul lui", cum marturisise femeia, se despartisera in fapt, Florea mutandu-se in Capitala cu viza de flotant. Se angajase sofer I.T.B pe cursele de noapte. Alt element suspect pentru anchetatori.

MOSTENIREA LUI ION Mama lui Ion a declarat organelor de ancheta ca fiul ei cel mare mostenise caracterul violent al tatalui. Avusese mari probleme cu el de mic. Nu era linistita ca il stia pe Ion sub influenta tatalui, in Bucuresti, asa ca venea de cate ori putea sa-si vada baiatul, la camin. Ea a descoperit banii furati de la casiera, sub perna, si l-a anuntat pe Florea. Care a "rezolvat" problema: l-a pus pe Ion sa-i povesteasca in detalii cum a "procedat", ba chiar a facut si "conducere in teren", ca sa vada el cu ochii lui locul unde a atacat-o pe casiera. Atat de bine a descris atacul, incat organele de ancheta au crezut ca, de fapt, Florea il comisese, daca n-ar fi fost descrierile victimei. Se parea ca Florea doar "traise" momentul. Banii si cerceii furati cu aceasta ocazie i-a pastrat, la Caracal, ca sa-si cumpere o casa, cum el insusi a declarat. Il banuise tot timpul pe fiul sau ca este autorul crimelor din Bucuresti, pentru ca el ii spala hainele murdare de sangele victimelor.

"NUMAI TATA E DE VINA!" Dupa atacul asupra casierei, Florea i-a confiscat toporisca si cutitul, dar Ion le luase inapoi, fara stirea lui. De aceea fusesera gasite asupra lui in momentul arestarii. Pana si bunica lui Ion, de la Caracal, observase ca baiatul avea privire de criminal si chiar i-o spusese, cand acesta s-a dus sa ascunda banii. Ion Ramaru a fost acuzat si probat ca fiind autorul a patru omoruri (despre uciderea Elenei Oprea, din mai 1970, a povestit singur), sase tentative de omor deosebit de grav, cinci violuri, o tentativa de viol, o talharie in dauna avutului obstesc, doua talharii in dauna avutului personal, trei furturi calificate in dauna avutului personal si inca un furt calificat in dauna avutului obstesc, toate faptele, in afara celor trei omoruri pentru care fusese arestat, fiind marturisite de el sau declarate de tatal sau. Tribunalul Municipiului Bucuresti l-a condamnat la moarte si a fost executat pe 23 octombrie 1971, la Penitenciarul Jilava. De cand a fost coborat din furgon, pana in clipa cand gloantele i-au curmat viata, s-a zbatut cu violenta. Chiar si cand a fost legat la stalp, a reusit sa ajunga in spatele lui, de aceea gloantele l-au lovit din spate. A urlat intruna: "Chemati-l pe tata, sa vada si el ce se intampla cu mineâ⠏ŒSa vina tataâ⠏ŒNumai el este de vina!" � �

DEZVALUIREA CRIMINALISTULUI TURAI

Un an mai tarziu, exact pe 23 octombrie 1972, cadavrul lui Florea Ramaru a fost adus la Institutul Medico-Legal pentru autopsie. "Cazuse" din tren. Desi s-a banuit ca aceasta cadere n-a fost chiar accidentala, ancheta nu a scos la iveala nici un suspect. Constantin Turai, seful Laboratorului de bio-criminalistica din cadrul Institutului, s-a dus sa recolteze impresiunile digitale, palmare si plantare de la Florea Ramaru, in scopul efectuarii unui studiu dermatoglific complex. Turai studiase constitutiile dermatoglifice ale lui Ion si constatase niste anomalii structurale. La vremea respectiva, exista o teorie conform careia malformatiile cerebrale sunt in corelatie cu "desenul" amprentelor, astfel incat puteai citi intr-o amprenta un potential comportament criminal. La Ion, se verifica aceasta teorie. Turai voia sa vada cat mostenise acesta de la tatal sau. Dar, in momentul cand efectua operatiunea de imprimare, a avut un soc. Pe masura ce efectua amprentarea, descoperea desenele papilare si palmare pe care le cautase timp de 28 de ani. Florea Ramaru era autorul crimelor in serie din anul 1944, care devenisera o adevarata obsesie pentru investigatorii de atunci, printre care si Turai. Demonstratia acestei ipoteze a fost publicata in cartea "Enigmele unor amprente", autor Constantin Turai.

ACTIUNEA VULTURUL, CEA MAI MARE DESFASURARE DE FORTE DIN ISTORIA POLITIEI Actiunea declansata de organele judiciare pentru prinderea criminalului Ion Ramaru a purtat numele de cod "Vulturul", dupa denumirea strazii (Vulturi nr.40) unde a fost gasita cea de a doua victima din anul 1971, Gheorghita Popa. A fost cea mai mare desfasurare de forte. Au fost organizate activitati complexe, de strangere de informatii cu privire la persoane bolnave psihic, in special cu un comportament sexual violent sau cu deficiente in realizarea actului sexual, cu antecedente penale sau nu. Pentru strangerea si verificarea unui asemenea volum de informatii au fost angrenate intreaga retea informativa a M.A.I. si C.S.S. (securitate), precum si membrii familiilor cadrelor de militie si securitate, rezervistii, sistemele de paza, personalul de pe mijloacele de transport in comun, al barurilor, hotelurilor, unitatilor sanitare.

6.000 DE OPERATIVI PE NOAPTE Conform unui raport al Inspectoratului General al Militiei cu privire la "Actiunea Vulturul", strangerea de informatii s-a facut "din casa in casa, pe intreg teritoriul Capitalei". Dupa asasinarea Gheorghitei Popa, s-a avansat ipoteza ca ucigasul a ajuns la paroxism, deci atacurile se vor indesi. S-a stabilit un comandament care a dispus o serie de masuri preventive. Au fost formate echipe operative din lucratori I.G.M., I.M.M.B., cadre didactice si elevi de la scolile de militie, rezervisti, membrii ai garzilor patriotice si UTC-isti. In fiecare noapte, patrulau prin Bucuresti 6.000 de oameni, 2.000 cadre de politie si 4.000 dintre cei enumerati mai sus, individual sau pe echipe. Se foloseau in fiecare noapte 100 de autoturisme si 40 de motociclete dotate cu aparatura speciala, gata sa intervina daca ar fi fost semnalata aparitia criminalului. Nu au fost aprobate actiuni-capcana, cu femei folosite ca momeala, deoarece criminalul lovea prin surprindere. Au existat insa actiuni de supraveghere a unor femei, cu stirea acestora, in timpul deplasarii de la locul de munca la domiciliu. In urma acestei desfasurari de forte, au fost retinute 2.565 de persoane care aveau antecedente penale, dar "cel vanat" a mai comis un omor si inca patru tentative de omor pana a fost prins.