catehism ortodox.pdf

7/26/2019 Catehism ortodox.pdf

1/32

1

CATEHISM ORTODOX - NVTURDESPRE

CREDINA CRETINORTODOX

1. CREDINA CRETINORTODOX

2. SFNTA BISERIC.

3. SFNTA SCRIPTUR.

4. SFNTA TRADIIE SAU PREDANIA.5. SFINTELE TAINE..

5.1. TAINA SFNTULUI BOTEZ..

5.2. TAINA SFNTULUI MIR5.3. TAINA SFINTEI MPRTANII........5.4. TAINA SPOVEDANIEI...5.5. HIROTONIA (PREOIA)...5.6. NUNTA..5.7. TAINA SFNTULUI MASLU.

6. CREDINA N NVIERE I N VIAA VENIC

2

10

13

1617

18

212224262829

30


2/32

2

1. CREDINA CRETINORTODOX

Cnd vorbim despre credina cretin, nelegem c aceasta este virtutea, adic puterea prin care primim caadevr nendoielnic tot ce ne-a descoperit Dumnezeu i ne nvaSfnta Biseric Ortodox pentru mintuireanoastr. Prin credintcunoastem ceea ce nu putem vedea si adeverim ceea ce n d jduim de la Dumnezeu, cumcitim n Sfnta Scriptur: Credinta este ncredintarea celor n d jduite, dovedirea lucrurilor nevzute (EvreiXI, 1).

Una din ndatoririle de cpetenie ale fiecrui crestin ortodox este de a sti ce crede si cum crede ; de a cunoastecuprinsul dreptei sale credinte, pentru a nu fi amgit de nvtturi gresite si desarte. El este chemat s-sinsuseascaceast nv tturcu mintea, nu ins mai putin cu simtirea si mai ales cu vointa, pentru c deDumnezeu nu te poti apropia dect ducand o viatn curatie sufleteasc si trupeasc , cum lmurit ne nvatsfntul Grigorie Teologul, zicnd : Nu este n puterea oricui scugete despre Dumnezeu, fiindc aceasta pot s o facnumai cei care s-au cercetat cu de-am nuntul, ...care si-au curtit sufletul si trupul sau care cel putin sesilesc s se curete.

Invttura crestinortodox pe care avem datoria s o cunoastem, ne-a dat-o Dumnezeu nsusi prin Fiul S uintrupat, Domnul nostru Iisus Hristos. Mntuitorul Hristos ne-a adus invttura dumnezeiasc, despre carensusi mrturiseste : nvttura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis (Ioan VII, 16) si a propovduit-o

n vremea ct a locuit ntre oameni. DupEl, sfintii apostoli si urmasii lor au r spndit aceastnv tturpn la marginile lumii cunoscute atunci, iar iubitorii de Dumnezeu au mbrtisat-o cu adncsi curat evlavie.

In curgerea vremii s-a ivit nevoia ca nvttura descoperitsi mp rtsitnou prin viu grai de Mntuitorul IisusHristos, sfie prins n scris, de sfintii scriitori, ca astfel nimic s nu se piard din cele ce ne-a l sat El. Aceastao aflm n Sfnta Scriptura Noului Testament, ca si n Sfnta Traditie, cum se va ar ta acest lucru, maiamnuntit, n alt loc din aceastcarte.

Tot ntre timp s-au ivit si invatturi gresite, erezii, mai ales din pricinc unii dintre crestini au vrut s p trundnumai cu mintea lor, lipsitde luminile si aripile credintei, adev rul dumnezeiesc care covrseste orice minte.Neputndu-l ntelege, ereticii au rstlmcit invttura Mintuitorului, propovduitde sfintii apostoli. Caurmare, spre a-i feri pe credinciosi de alunecare n rtciri, Sfnta Biseric, prin sinoadele ecumenice, la care auluat parte toti episcopii si, a statornicit si formulat pe baza Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii, dreaptacredintortodox , n dogme si hotrri, sub asistenta Duhului Sfnt.

Astfel, nvttura credintei crestine se cuprinde pe scurt, dar in cuvinte lmurite, n Simbolul Credintei, care afost alctuit de sfintii printi la ntiul sinod ecumenic de la Niceea (325) si n al doilea sinod ecumenic de laConstantinopol (381). Simbolul acesta numit si Crezul, nu este numai o scurtsi clar m rturie a nvtturiide credintcrestin , ci si o mrturisire de credintpe care trebuie s-o cunoasc si s-o fac fiecare crestin nparte. De aici, obligativitatea nvtrii, de ctre fiecare crestin, a Crezului, care este urmtorul:

1. Cred ntr-unul Dumnezeu, Tatl atottiitorul, Fctorul cerului si al pmntului, al tuturor celor vzute sinevzute.

2. Si intr-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nscut, Care din Tatl S-a nscut mai nainte detoti vecii. Lumindin lumin , Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevrat, nscut iar nu fcut, Cel ce este de ofiintcu Tat l, priin Care toate s-au fcut ;

3. Care pentru noi oamenii si pentru a noastrmntuire S-a pogort din cer si S-a ntrupat de la Duhul Sfnt sidin Fecioara Maria si S-a fcut om ;

4. Si S-a rstignit pentru noi n zilele lui Pontiu Pilat si a ptimit si S-a ngropat ;

5. Si a nviat a treia zi dupScripturi ;

6. Si S-a nltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatlui ;


3/32

3

7. Si iarsi va svin , cu slav, sjudece viii si mortii ; a C rui mprtie nu va avea sfrsit.

8. Si ntru Duhul Sfnt, Domnul de viatf ctorul, Care din Tatl purcede, Cel ce mpreuncu Tat l si cu Fiuleste nchinat si slvit, Care a grit prin prooroci.

9. ntr-una, sfnt, soborniceascsi apostoleasc Biseric ;

10. Mrturisesc un botez spre iertarea pcatelor ;

11. Astept nvierea mortilor ;

12. Si viata veacului ce va sfie. Amin.

ARTICOLUL 1 din Simbolul Credintei cuprinde nvttura crestindespre Dumnezeu n general, Unul nfiint, dar ntreit n Persoane, si despre Dumnezeu-Tatal, Creator si Proniator al lumii.

Dumnezeu este duh, adiceste netrupesc ; este nev zut, necuprins de fptura si de mintea omeneasc; la El nueste mutare sau schimbare, cci este desvrsit si vesnic ; este atotputernic, atoatestiutor, este pretutindenea.

Dumnezeu este Unul dupfiinta Lui si ntreit n Persoane : Tat l, Fiul si Sfntul Duh. Aceste trei Persoanealcatuiesc Sfnta Treime, taina de neptruns de mintea omeneascsi mp rtsitnoua prin Descoperiredumnezeiascsau Revelatie. Spunnd c Dumnezeu este nchinat n trei Persoane, nu nseamn c ar fi treidumnezei. Dumnezeu este Unul singur, iar fiinta dumnezeiasccea una si aceeasi nu este mp rtitn trei, ci ease aflntreag n fiecare din cele trei Persoane dummezeiesti.

Cele trei Persoane divine snt de o fiint, egale si vesnice. Tatl este Dumnezeu adevrat, Fiul este Dumnezeuadevrat si Duhul Sfnt este Dumnezeu adevrat; dar avnd aceeasi fint, nu snt trei dumnezei ci Unul singur.Tatl se deosebeste de ceilelalte Persoane, ntruct El este Cel ce naste din veci pe Fiul si purcede pe SfntulDuh ; Fiul, ntruct El este Cel ce S-a nscut din Tatl; iar Sfntul Duh, ntruct este Cel ce purcede de la Tatl.In acelasi timp, cele trei Persoane snt unite si se ntreptrund reciproc, locuind Una n Alta, n chipneamestecat, prin fiinta cea una : Tatl este n Fiul si n Sfntul Duh, Fiul n Tatl si n Sfntul Duh, si SfntulDuh n Tatl si n Fiul. Acest adevar ni l-a descoperit Dumnezeu. nsusi, Care nu poate fi asemanat cu nimic dinceea ce este creat.

Invttura cDumnezeu este Unul dup fiint si ntreit in Persoane este mai presus de puterea de ntelegere amintii noastre. Multi cugettori si scriitori crestini au folosit asemann din lumea nconjurtoare pentru amijloci, prin ele, intelegerea Tainei Sfintei Treimi. Dar nici una din acestea nu poate lmuri o asemenea tain.Mintea n-u s-ar fi putut nalta nici pina afla c n Dumnezeu snt trei Persoane, daca aceasta nu ni s-ar fidescoperit de Mntuitorul Iisus Hristos.

Asadar, nvttura despre Sfnta Treime, ntrecnd ntelegerea omeneascsi sprijinindu-se numai pe autoritateaDescoperirii sau Revelatei dumnezeiesti, cuprins n Sfnta Scriptur si Sfnta Traditie, noi ne-o nsusim numaiprin credint.

Cel ce ne-a fcut cunoscutaceast tain este Mantuitorul Hristos.

In Vechiul Testament gsim doar prenchipuiri ale Sfintei Treimi (Facere I, 26 ; III, 22). Patriarhul Avraam afost cercetat de Dumnezeu la stejarul Mamvri sub nftisarea a trei brbati (Facere XVIII, 1 2). In VechiulTestament nu se grieste limpede despre Sfnta Treime, pentru coamenii acelor vremuri nefiind preg titi, ar fiputut ntelege gresit o tainatt de mare, si ar fi putut crede chiar n mai multi dumnezei. Dar n NoulTestament, cu venirea Mantuitorului, nvttura ni se descoperl murit. Mai nti, la Botezul Domnului, cnd

Tatal da mrturie despre Fiul grind : Acesta este Fiul Meu cel iubit ntru Care am binevoit, Fiul primesteBotezul si Duhul Sfnt coboarca un porumbel asupra Lui (Matei III, 15 17). Numele celor trei Persoane aleSfintei Treimi le gsim si n cuvintele prin care Mntuitorul Iisus Hristos trimite pe sfintii apostoli lapropovduire: Mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le in numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului


4/32

4

Duh (Matei XXVIII, 19). Iar sfntul evanghelist Ioan zice : Trei snt cei care mrturisesc n cer : Tatl,Cuvantul (Fiul) si Sfantul Duh, si acesti trei una sunt (1 Ioan V, 7).

RUGCIUNE

PreasfntTreime, miluieste-ne pe noi ; Doamne, cur teste pcatele noastre ; Stpne, iartf rdelegile noastre ;Sfinte, cerceteaz si vindec neputintele noastre, pentru numele Tau.

Articolul 1 din Simbolul Credintei aratc Dumnezeu-Tat l este creatorul si proniatorul lumii.

Lumea nseamncerul si p mntul si tot ce este n ele, afarde Dumnezeu. Ea este v zutsi nev zut. Ceavazuta este tot ceea ce se poate cunoaste cu simturile omenesti, iar cea nevazutsnt ngerii, buni si r i (Col. I,16).

Ingerii sunt fiinte netrupesti, slujitoare lui Dumnezeu. Ei snt fcuti de Dumnezeu din nimic, cum din nimic aufost fcute toate cele ce sunt. La nceput, cnd i-a fcut Dumnezeu, toti ingerii erau buni si nzestrati cu putereade a spori tot mai mult n virtute, sse bucure de fericire deplina si vesnic . O parte din ei s-au folosit bine deputerea si libertatea ce le-a dat-o Dumnezeu ; Printele Ceresc le-a ntrit acest dar de a nu mai putea gresiniciodat. Acestia sunt ingerii cei buni. Unii dintre ei ns, n frunte cu Lucifer, trufindu-se s-au ridicat

mpotriva lui Dumnezeu, si Dumnezeu i-a aruncat n intunericul cel mai adnc, cum zice Sfnta Scriptur: Sipe ingerii care nu si-au pzit vrednicia, ci au prsit locasul lor, i-a pus la pstrare sub ntuneric, n lanturivesnice spre judecata zilei celei mari (Iuda I. 6). Acestia s-au fcut ngeri rai, demoni. Si odatcu cadereaacestora s-a ivit iadul, care este starea lor de nefericire si locul lor de slsluire. Ingerii cei buni au ramas nfericita apropiere de Dunmezeu si-L slujesc, fiind intriti prin harul dumnezeiesc, ca sfie pururea sluJitori ailui Dumnezeu, organe ale Providentei dumnezeiesti, vestitori si ajuttori ai oamenilor.

Dumnezeu a fcut din nimic att lumea nevzut, ct si lumea vzut, numai cu cuvntul si vointa Saatotputernica, zicnd: Sfie!. Biserica nvat pe baza Sfintei Scripturi, c Dumnezeu a creat lumea n sasezile, adictreptat si ntr-o anume ordine, ncheind-o cu crearea omului (Fac. I, 1 31), n perechea p rintilorneamului omenesc : Adam si Eva.

Dar crend lumea, Dumnezeu n-a lasat-o n parasire, ci ii poartde grij pururea; toate cte; sunt, toate f pturilesunt tinute si crescute dupplanul S u, dupvoia si puterea Sa purtindu-le de grij dup ntelepciunea Sa ceapreamarit; pe toate le ocroteste si le conduce spre fericirea si des vrsirea lor. El este Tatl atottiitoruLAceastneintrerupt grij p rinteasca lui Dumnezeu fat de lume se numeste Providenta sau Proniedumnezeiasc. Sfntul Ioan Gurde Aur scrie despre Pronie: Dumnezeu nu numai c a adus la lumin zidirea; dar dupce a adus-o, o ngrijeste. De zici ngeri, de zici arhangheli, de zici puterile cele de sus, de zici toatecele vzute si nevzute, toate acestea se bucurde Pronia Lui. F raceasta lucrare, toate se duc, se scurg sipier.

Creatia se incheie cu crearea omului, facut n chip deosebit de ctre Dumnezeu, Care a zis : Sfacem pe omdupchipul si asem narea Noastr, ca sst pneasc... tot pmntul. Si a fcut Dumnezeu pe om dupchipulSu... brbat si femeie l-a fcut. Si Dumnezeu i-a binecuvntat, zicnd: Cresteti si vnmultiti, si umpletipmntul si-l stpniti... (Fac. I, 26 28). Fiind creat dupchipul si asem narea lui Dumnezeu, omul este ceamai de seamcreatur a lui Dumnezeu, fiind constituit din dou elemente : trup si suflet.

Trupul omenesc l-a fcut Dumnezeu din pmnt, cu totul altfel decat pe celelalte creaturi. Cci pe cnd despreacestea Sfnta Scripturspune : Si a zis Dumnezeu s se fac , despre om zice : Atunci, lund DomnulDumnezeu trandin p mant, a fcut pe om si a suflat n fata lui suflare de viatsi s-a f cut omul fiintvie(Facere II, 7).

Asadar, trupul omului l-a facut Dumnezeu din pmnt, iar sufletul l-a creat prin suflare dumnezeiasc. Prin trup,care este luat din pmnt si are ceva comun cu toate vietuitoarele, omul este legat de pmnt si de tot ceea ceapartine lumii acesteia. Prin suflet ns, care provine prin creatie direct de la Dumnezeu, omul stn legatur cuDumnezeu si cu lumea spiritual.


5/32

5

Chipul lui Dumnezeu din om nseamnsufletul nemuritor cu puterile lui, mintea sau cugetarea, simtirea sivointa liber, care se ndreaptc tre Dumnezeu; iar asemnarea cu Dumnezeu inseamnntrirea sidesavarsirea omului n virtute si sfintenie cu ajutorul harului dumnezeiesc, spre ndumnezeirea lui.

Din coasta celui dintai om, din Adam, Dumnezeu a fcut pe femeie, pe Eva. Pe acesti doi oameni i-a asezatDumnezeu n raiul pmntesc, ca sduc o viat fericit si n iubire fat de P rintele Ceresc. Mintea lor eraluminat, inima sau simtirea era curatsi f rpofte rele, vointa era dreapt si nclinat numai spre bine, trupulera sntos si frnici o suferint .

Astfel, omul creat dupchipul si asemanarea lui Dumnezeu se g sea la nceput ntr-o stare de curatie sinerautate, n pace deplincu cele din jurul s u, cu sine nsusi si cu Printele Ceresc. El nu era ntru totuldesvrsit, dar prin continustr danie si cu ajutorul harului dumnezeiesc putea sajung asemenea luiDumnezeu, gsindu-se deci la nceputul drumului spre asemanarea cu Fctorul su.

Omul creat de Dumnezeu era liber. Iar libertatea era mretia lui, avnd putinta de a ajunge sfnt si drept prinstrdania sa si ajutat de Cel ce l-a fcut si Care i purta mereu de grij.

Pentru ca snt reascprin lucrare puterile sufletesti ale celor dinti oameni, ca s le ncerce si ascultarea,Dumnezeu Si-a artat vointa Sa ctre ei, dndu-le poruncs nu m nnce din pomul cunostintei binelui si rului.

Cci de vor mnca din acest pom, vor muri negresit (Facere II, 16 17).

Dumnezeu a dat aceastporunc nu pentru a-l sl bi si cobor pe om din cinstea n care se gsea ; ci, dimpotriv,pentru a-l ntri si nlta, i-a dat acest prilej ca s-si poatar ta prin faptdragostea fat de F ctorul su sipentru a se statornici n bine.

Fericirea din rai a celor dinti oameni a tinut ct timp ei au pstrat nevinovatia stnd n ascultare si dragostedeplinfat de Dumnezeu si p zind porunca Lui. Dar ei s-au lsat ispititi de cel rau care i pizmuia pentrufericirea lor si voia s-i ducla pierzanie. Prin viclenie si nsel ciune, diavolul i-a fcut scread c , de vormnca din pomul cel oprit, adical cunostintei binelui si r ului se vor face ntocmai ca Dumnezeu. Lsndu-seamagiti, ei au clcat porunca lui Dumnezeu si, prin neascultare, au cazut n pacat. Asa a intrat rul n lume.

Pedeapsa ,cea mai mare a pcatului primilor oameni a fost moartea (Rom. VI, 23). De aceea, la moarte, trupulse ntoarce n pmnt, din care a fost luat, iar sufletul nemuritor trece n lumea nevzut(Ecleziast XII, 7).

Protoprintii neamului omenesc n-au pstrat starea moralde comuniune cu Dumnezeu, ci, c lcnd voia Lui, auczut n pcat (Fac. III, 1 6), pierznd fericita stare primordial, att pentru ei ct si pentru toti urmasii lor.Orice om are din fire pcatul lui Adam fiind vinovat si supus pedepsei lui Dumniezeu. Starea aceasta de realpctosenie a naturii umane czute, n care se naste fiecare om, ca urmas al lui Adam, se numeste pcatulstrmosesc.

Si urmrile pcatului au fost grele : primii oameni au pierdut harul dumnezeiesc, s-au ndeprtat si s-aunstrinat de Dumnezeu si au fost alungati din Rai. Chipul lui Dumnezeu n ei a sl bit, frns a pieri cu totul;schimbarea adusde p cat, s-o artat n intunecarea mintii, n stricarea inimii si in sl birea vointei. Deasemenea, omul a pierdut sfintenia, curtia, linistea trupului si putinta de a nu muri. Desprtiti de cele vesnice sialunecnd spre piericiune, oamenii au czut pradpl cerilor de tot felul. Iar viata lor a devenit grea, fiindnsotitde trud , de dureri si de necazuri de tot felul. Iubirea fatde Dumnezeu a fost nlocuit de om cu iubireafatde f pturi.Dar prin pcatul lui Adam s-a stricat ntreaga fire. Pedeapsa cea mai mare a pcatului a fostmoartea, care dupsfntul apostol Pavel este plata p catului (Rom. VI, 23 ; 1 Cor. XV, 22).

Dar Dumnezeu, n nemrginita Sa buntate, nu l-a parsit pe om nici dupc derea lui n pcat; nu l-a datpierzrii, omul fiind fptura Sa cea mai aleas. Chiar la alungarea lor din rai, Dumnezeu le-a fgduit

strmosilor nostri un Mntuitor (Facerea III, 15), Care va zdrobi puterea rului si va mpca pe oameni cuDumnezeu. Acest Mntuitor este Domnul nostru Iisus Hristos.


6/32

6

De la cderea omului n pcatul neascultrii si pn la venirea Mntuitorului Iisus Hristos, Dumnezeu a lasat s treacmult vreme, n care oamenii au cunoscut am rciunea consecintelor pcatului, prin starea rea n care auajuns ; dar au putut pstra si ndejdea cse pot mantui cu ajutorul lui Dumnezeu. In bun tatea Sa, Dumnezeu S-a ngrijit de oameni, i-a ndrumat si i-a pregtit pentru primirea Mntuitorului, prin Legea Veche, prin proorocisi prin alte mijloace, ca la venire s-L poatrecunoaste si s poat urma Lui, ntru cur tirea vietii si ndejdeamntuirii.

Invttura despre Dumnezeu Fiul, adicdespre a doua Persoan a Sfintei Treimi, Care S-a ntrupat pentru

mntuirea noastrdin robia p catului si pentru mpcarea noastrcu Dumnezeu, este cuprins n articolele 2 7din Simbolul Credintei.

Domnul nostru Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Care la plinirea vremii S-a fcut om ca noi, asemeneanountru toate, n afar de p cat. El este Dumnezeu adevarat si om adevrat. El a venit n lume ca s nemntuiasc. Acest lucru l aratsfntul Atanasie cel Mare, astfel: Fiindu-I mil de neamul nostru sinduiosindu-Se de slbiciunea noastrsi miscat de stric ciunea noastrsi nesuferind stric ciunea mortii asupranoastr, ca snu piar ce a f cut, Dumnezeu a hotrt mantuirea noastrpotrivit ntelepciunii si dragostei Salenesfrsite: El a socotit astfel cnu e potrivit s mntuiasc pe oameni de departe, nici chiar prin mijlocireangerilor, ci trimitnd n lume pe nsusi Fiul Sau, Care S-a facut om ca noi toti, afarde p catul stramosesc si deorice alt pacat.

Asadar, Fiul lui Dumnezeu S-a facut om ca sne mantuiasc pe noi toti, impacandu-ne cu Dumnezeu si nnoindfirea noastrcea stricat de p catul strmosesc. El a luat firea omeneascsi, fiind n acelasi timp Dumnezeuadevarat si om adevrat, a purtat toate consecintele pcatului originar nsf rde p cat, pentru ca snerscumpere pe toti din robia pcatului lui Adam.

CMntuitorul Iisus Hristos a fost si om adevarat, iar nu numai Dumnezeu adev rat, aflam lamurit din SfantaScriptui: Prin pogorrea Duhului Sfnt, Fiul lui Dumnezeu S-a ntrupat din sfnta FecioarMaria ; S-a n scut, afost nfsat n scutece, a flmanzit si a nsetat, a obosit, n timpul mntuitoarelor Sale Patimi a suferit bti,loviri, schingiuiri, ncununare cu spini, rstignire si moarte.

Mntuitorul Iisus Hristos a savrsit rscumprarea sau mntuirea noastrprin cele trei chem ri sau slujiri aleSale, si anume : a) ca Prooroc si nvttor. Domnul nostru Iisus Hristos este Proorocul proorocilor, pentru cnEl s-au mplinit toate proorocirile si pentru cEl este supremul nv ttor care ne descoperpropria Sanvtturdumnezeiasc cu privire la Dumnezeu si la om; b) ca Arhiereul cel adev rat Care nu aduce jertfpentru Sine, fiind frde p cat, ci Care Se aduce pe Sine nsusi jertfTat lui, pe Cruce, si Se jertfeste mereu peSfntul Altar, la Sfnta Liturghie, pentru iertarea pcatelor, sfintirea credinciosilor si viata de veci ; c) ca mpratcare, rscumprnd prin moartea Sa pe Cruce pe om de sub robia mortii si a pcatului, si nnoindu-l prinnvierea Sa, a ntemeiat mpartia Sa spirituala-duhovniceasc, Biserica Sa, ai crei membri snt credinciosii sial crei cap este El nsusi, avnd toatputerea n cer si pe p mnt (Matei XXVIII, 18).

Mantuitorul Iisus Hristos este Unsul lui Dumnezeu, Care are n msura cea mai mare puterea de cunoastere aProorocului, sfintenia Arhiereului si puterea Conductorului duhovnicesc.

Mntuitorul Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, nscut din veci din Tatl ; El nu este fptur, ci are nssifiinta Tatlui, prin nastere mai nainte de toti vecii, adicdin vesnicie ; deci n-a fost nici o vreme n care Fiul s nu fie Fiu si Tatl snu fie Tat . Cum vesnic este Tatal, asa si Fiul este vesnic.

El este Unul-Nscut, adiceste singurul Fiu al lui Dumnezeu. Dac credinciosii crestini si dreptii se numesc siei fii ai lui Dumnezeu acestia snt fii nu dupfire, ci prin harul dumnezeiesc; ei nu snt de o fiint cuDumnezeu, cum lmurit citim n Sfnta Scriptur: Celor cti L-au primit, care cred n numele Lui, le-a datputere ca sse fac fii ai lui Dumnezeu (Ioan I, 12).

Mntuitorul Iisus Hristos este Dumnezeu adevrat ca si Tatl, are aceeasi fiint, aceeasi dumnezeire, cu aceleasinsusiri dumnezeiesti ca si Tatl din Care S-a nscut, asa cum o lumineste asemenea luminii din care s-a


7/32

7

aprins. Cuvintele lumindin lumin din Simbolul Credintei snt numai o exprimare omeneascprivind tainanasterii Fiului din Tatl, care nu poate fi ptrunsde mintea omeneasc .

Sfnta Scriptursi Sfanta Traditie m rturisesc uneori dumnezeirea Domnului Iisus Hristos, cu cuvintele :Acesta este adevratul Dumnezeu (1 Ioan V, 20), si cu adevrat, mare este taina dreptei credinte; DumnezeuS-a artat in trup, S-a ndreptat n Duhul, a fost vzut de ngeri, S-a propovduit ntre neamuri, a fost crezut nlume, S-a nltat ntru slav (1 Timotei III, 16).

Ca Dumnezeu adevarat, Fiul lui Dumnezeu este mpreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, Facator al lumii, altuturor celor vzute si nevzute. Toate s-au fcut prin Fiul (Ioan I, 3), nu ca si cum Tatl s-ar fi slujit de Fiul cade unealt, ci cFiul lucreaz mpreun cu Tat l, fiind de o fiintcu Tat l si avnd aceeasi putere creatoare ca siTatl.

Dar Fiul sau Cuvntul lui Dumnezeu S-a pogort din ceruri ca smantuiasc pe oameni, s-i izb veascdinrobia pcatului si a mortii; El S-a aratat in trup, ca sridice si s nnoiasc pe omul c zut; a venit pentru noioamenii si pentru a noastrmantuire, pentru toti oamenii de totdeauna si de pretutindeni.

Intruparea Fiulul lui Dumnezeu din Fecioara Maria s-a fcut n chip minunat, nu duprnduiala firii omenesti,ci prin umbrirea Fecioarei de ctre Duhul Sfant. Dar facandu-Se om, Fiul lui Dumnezeu nu a ncetat sfie

Dumnezeu adevrat. Iisus Hristos este Dumnezeu adevrat si om adevrat, cu trup si suflet omenesc adevrat,intru totul asemenea nou, afarde pacat; El este Dumnezeu-om si ramane Dumnezeu-om pentru vesnicie.

Dupcum s-a mai ar tat, sfanta FecioarMaria a fost nvrednicit de Dumnezeu s nasca dupa trup pe Fiul luiDumnezeu (ca om), fars cunoasc barbat, fiind astfel fecioar si nainte de nastere si n timpul nasterii sidupnastere, ramnnd n vesnicie fecioara. Preacurata, pururea Fecioara Maria este N sctoare de Dumnezeusau Maica Domnului si o cinstim ca fiind mai presus de toti sfintii si ngerii, ca pe una ce este mai cinstitdect heruvimii si mai mritf rde asem nare dect serafimii.

Snt si unii crestini care nu aduc cinstire Maicii Dommilui, care socotesc cea ar fi fost c storitsi ar fi avutmai multi fii. Impotriva pururea fecioarei Maicii Domnului ei aduc textul: Au nu este Acesta fiul teslarului?

Au nu se numeste mama Lui Maria si fratii (verii) Lui: Iacob si Iosif, Simon si Iuda? Si surorile (verisoarele)

Lui au nu snt toate la noi ? Deci, de unde are El toate acestea? (Matei XIII, 55 56).

In unele locuri din Sfnta Scriptur(Matei XII, 46, 48, 49 ; Marcu III, 31 32; Luca Vm, 11 21; Ioan 11, 12etc.) este drept, se gseste expresia fratii Domnului, dar prin frati trebuie sntelegem rudele apiopiate alelui Iisus, dupIosif si dup Maria, cum se vede acest lucru din ntrebuintarea cuvntului frati n multe altelocuri din Sfnta Scriptur. Textul: Si frs fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a nascut pe Fiul sau cel Unul-Nascut, Cruia I-a pus numele Iisus (Matei I, 25), aratclar c ea nu a avut alti copii si c Fiul lui Dumnezeu aluat trup omenesc din sfanta FecioarMaria cu puterea Duhului Sfant.

RUGACIUNI

Fecioarai n scut, ceea ce esti neispititde nunt , si fecioarai r mas, maicnenuntit , Nsctoare deDumnezeu, Marie, roagpe Hristos Dumnezeul nostru ,s ne mntuiasc pe noi.

PreasfntN sctoare de Dumnezeu, n vremea vietii mele ,nu ml sa pe mine, ajutorului omenesc nu mncredinta, ci singurm ap rsi m miluieste.

Mntuitorul Iisus Hristos S-a rstignit, a ptimit si a murit de bunvoie, ca s ne mntuiasc . Dumnezeu fiind,putea snu patimeasc si s nu moar , dar S-a supus acestora din iubirea Sa iatde oameni. Eu ziceDomnul mi pun viata Mea, ca iarsi so iau... Putere am Eu ca s o pun si putere am iar si so iau (Ioan X,

17 18). Pentru Sine, Iisus Hristos nu avea de ce Se jertfi, deoarece El este frde p cat; dar S-a jertfit pentrunoi pctosii.


8/32

8

Domnul a ptimit si a murit cu trupul, cu firea Sa omeneasc, pentru cfirea dumnezeiasca nu poate patimi,nici muri. Dar Domnul nostru Iisus Hristos este Cel care ptimeste si moare n trup, nu altul. Fireadunmezeiascnu se desparte de cea omemeasc nici n timpul patimilor si al mortii. Cele dou firi :dumnezeiascsi omeneasc raman strns unite in veci n persoana Mantuitorului Hristos.

Iisus Hristos, prin patimile si moartea Sa, ne-a rscumprat pe toti din pcat, a cstigat mntuirea pentru totioamenii de totdeauna si ne-a mpcat cu Dumnezeu ; El a luat asupra Sa pcatul si osnda oamenilor, frcaprin aceasta sse fac p ctos. El a luat asupra-Si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a mpovrat... El

a fost pedepsit pentru mntuirea noastrsi prin r nile Lui noi toti ne-am vindecat (Isaia LIII, 4 5). Fiul luiDumnezeu S-a facut om adevarat, ca n trup szdrobeasc , n locul nostru, pcatul si moartea prin patim,moarte si nviere, dndu-ne nouviat . In Hristos am primit deci rscumprarea, prin sngele Lui, si iertareapcatelor, dupbog tia harului Lui (Efeseni I, 7). El ne-a rascumprat din blestemul legii, fcndu-Se pentrunoi blestem (Galateni III, 13). El este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridicp catul lumii (Ioan I, 29).

In nesfrsita Sa buntate si iubire de oameni, Dumnezeu Tatl, primeste patima si jertfa de pe Cruce a FiuluiSu ntrupat, n locul tuturor oamenilor, primindu-i de atunci pe acestia ca fii ai Si, prin Iisus Hristos.

Mai este de spus casa cum prin p catul lui Adam suntem n pcat si osnd, ca urmasi ai lui, tot asa prinpatima si moartea Domnului ne mntuim de pcat, de osndsi de moarte, c ci ne facem prtasi ai jertiei de pe

cruce, dacne facem urmasi ai lui Hristos. Iar urmasi ai lui Hristos ne facem prin primirea Tainei SfntuluiBotez, a Mirungerii si Sfintei mprtsanii, n Sfnta Biseric, care este trupul Su tainic. De aceea, noi trebuiesfim m dulare vii ale Sfintei Biserici. Cum? Dacprimim cu vrednicie Sfintele Taine, p strm credinta vie sidacurm m intru totul invttura Mintuitorului propovduitde Bisenca Sa, prin episcopii si preotii ei.

Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu-Fiul, a biruit moartea si a nviat a treia zi din morti.

Nu numai patimile si moartea Lui au fost prezise, ci si nvierea Sa. Mntuitorul nsusi a spus nainte de patimi

cva fi r stigmt, va fi dat mortii, iar a treia zi va nvia.

Sunt numeroase mrturiile celor care L-au vzut pe Mntuitorul dupnviere: femeile mironosite, sfintiiapostoli, care au vorbit cu El, I-au pipit rnile, au mncat si au umblat cu El, L-au auzit nvtnd pe oamenidupmviere si pn la n ltare. Nenumrati sunt si credinciosii care L-au vzut si auzit (1 Cor. XV, 6). Si totiacestia, ca si credinciosii Sfintei Biserici de atunci si cei de azi, au crediinta n Hristos cel nviat dupns simrturisirea Lui, casa este scris si c asa trebuia s p timeascHristos si s nvieze din morti a treia zi, si s se propovduiascn numele S u pocinta spre iertarea pcatelor la toate neamurile, ncepnd de la Ierusalim(Luca XXIV, 46 47).

Prin nvierea Sa, Mntuitorul Iisus Hristos adevereste noututuror c este Dumnezeu adev rat, este Stpn alvietii si al mortii; El ne ncredinteazc si noi vom nvia n ziua cea de apoi, dup cuvntul Sfintei Scripturi,cHristos a nviat din morti, fiind ncep tur(a nvierii) celor adormiti (1 Cor. XV, 20).

Dup40 de zile de la nvierea Sa, Mntuitorul Iisus Hristos S-a n ltat cu trupul la cer, intrnd astfel n slavadumnezeiascvesnic si avnd s mijloceasc neintrerupt pentru credinciosi la Dumnezeu-Tat l, sle deschid acestora mprtia cerurilor.

Sederea Fiului de-a dreapta Tatlui nseamnsl virea Lui pentru Jertfa Sa mntuitoare, dar nseamnsi c Elare aceeasi putere si slavca si Tat l si Sfntul Duh.

Prin nltarea la cer Domnul a luat cu Sine acelasi trup zmislit si nscut din preacurata Fecioara Maria, cu carea petrecut pe pmnt, cu care a ptimit, cu care a murit si a nviat; dar dupnvierea Sa din morti, trupul fiindpreamrit si nestriccios.

*


9/32

9

La sfarsitul lumii, Mntuitorul nostru Iisus Hristos va veni a doua oarpe p mnt, ntru slavsi puteredumnezeiasc, pentru a face nfricostoarea judecatdin urm , cea obsteasc. El nu va veni atunci caMntuitor, ci ca Judector (Matei XXV, 31 46). La acea judecatse vor nf tisa deodattoti oamenii, toatesemintiile pmntului, ca s-si dea seama de faptele, vorbele si gndurile lor. Pe cei buni, El i va aseza de-adreapta, iar pe cei ri, de-a stnga Lui. Aici, toatlumea va cunoaste viata dus de fiecare pe p mnt. DreptulJudector i va judeca dupfaptele lor bune sau rele si va rosti dreapta hot rre dumnezeiasc, n urma creiacei buni vor intra pentru totdeauna n rai, sau n fericirea deplinsi vesnic , iar cei ri vor fi aruncati, tot pentrutotdeauna n iad sau n starea de vesnicnefericire, departe de Dumnezeu (Matei XXV, 46).

Mntuitorul Iisus Hristos ne nvatc nimeni nu stie cnd va fi a doua venire a Sa si judecata de apoi, nicingerii din cer, ci numai Dumnezeu. Despre ziua aceea si despre ceasul acela zice El nimeni nu stie, nicingerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatl. Luati aminte, privegheati si vrugati, c nu stiti cnd va fi acea vreme(Marcu XIII, 32 33).

Intre a doua venire a Domnului si judecata obsteasceste o strns leg tur. Ele se vor ntmpla la foarte scurtvreme una de alta.

Cu toatm rturia limpede a Mntuitorului Hristos, unii crestini s-au abtut de la dreapta nvttur, spunnd cntre a doua venire si judecata de apoi ar fi un timp de 1000 de ani si cacest timp ar putea fi calculat n mod

precis. Spun anume cMntuitorul Hristos va veni pe p mnt cu 1000 de ani nainte de judecata obsteasc, cucare prilej va nimici ,pe diavol, va nvia pe oamenii drepti, va ntemeia o mprtie noun care va domnimpreuncu dreptii 1000 de ani. La sfrsitul acestei domnii- vor nvia si ceilalti morti si va fi judecataobsteasc.

Dar ceea ce spun ei nu are nici un temei n nvttura Mntuitorului Hristos, care spune cdreptii si p ctosiivor nvia deodat(Ioan V, 28 29) ; de asemenea, c venirea a doua a Domnului va fi deodat cu judecataobsteasc(Matei XXV, 31) ; c ziua si ceasul acela nu-l stie nimeni (Matei XXIV, 36 44).

Judecata din urm sau obsteasc va fi universala, solemn , public, definitiv, supremsi nfricos toare. Ea vafi universal, ntruct la aceasta vor fi supusi toti oamenii din toate timpurile, de fatfiind ngerii, (Matei XXV,31 ; XXIV, 31).

Ea va fi solemnsi public , fiindcse va face cu toat m retia si n fata lumii ntregi. Fiecare om se va prezentacu ntreaga lui fiint, suflet si trup. Criteriul acestei judecti vor fi faptele de iubire fatde semenul nostru:Adevrat zic vou, ntruct ati fcut unuia dintre acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati fcut (Matei XXV,40). De aceea, judecata aceasta va fi definitivsi suprem . Dupaceasta, toti vor cunoaste ntru totulntelepciunea si dreptatea lui Dumnezeu, Mntuitorul Iisus Hristos se va preamri naintea ntregii lumi si vorfi, potrivit fgduintelor Lui, ceruri noi si pmnt nou, n care locuieste dreptatea (2 Petru III, 13). Fericireacelor buni va fi deplinsi tot deplin va fi si nefericirea celor r i, pentru csi unii si altii vor primi napoitrupurile din viata pmnteasc. Si asa, cu sufletul si cu trupul mpreun, vor merge unii n viata vesnic, iar

altii n osnda vesnic.

Afarde judecata obsteasc , de la sfrsit, mai este si judecata numitparticular , prin care trece sufletulfiecruia din noi ndatdup moarte. Dar, dup judecata particular si nainte de cea obsteasc , att starea defericire a sufletelor celor drepti, ct si starea de nefericire a sufletelor celor pctosi nu sunt depline si pentrutotdeauna, asa cum se va petrece dupjudecata universal , cnd stpnirea si mrirea Domnului nu vor ncetan veci, mprtind mpreuncu Tat l si cu Sfntul Duh.

RUGCIUNI

Unule-Nscut, Fiule si Cuvntul lui Dumnezeu Cel ce esti frde moarte si ai primit pentru mntuirea noastr

a Te ntrupa din sfnta Nsctoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria. Care neschimbat Te-ai ntrupat ; sirstignindu-Te Hristoase Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai clcat ; Unul fiind din Sfnta Treime, mpreunmrit cu Tatl si cu Duhul Sfnt, mntuieste-ne pe noi.


10/32

10

Frde veste Judec torul va veni si ale fiecruia fapte se vor descoperi. Deci cu frics strig m n miezulnoptii : sfnt, sfnt, sfnt esti Dumnezeule ; pentru rugciunile Nsctoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Invttura despre Dumnezeu Duhul Sfant, a treia Persoana Preasfintei Treimi, este cuprins n articolul VIIIdin Simbolul Crdintei, unde ni se aratc Duhul Sfnt este Dumnezeu adev rat, ca si Tatl si Fiul; c Elpurcede din veci din Tatl, care aceleasi nsusiri si lucr ri dumnezeiesti ca si Tatl si Fiul, si I se aduceaceeasi nchinare ca si Tatlui si Fiului, fiind de o fiintsi egal cu Tat l si cu Fiul. Duhul Sfnt purcede numaidin Tatl, cum ne-a descoperit acest adevr nsusi Hristos, Fiul lui Dunmezeu ntrupat, zicnd: Cnd va veni

Mngietorul, pe Care Eu l voi trimite voude la Tat l, Duhul adevrului, Care de la Tatl purcede, Acela vamrturisi despre Mine (Ioan XV, 26).

Asa nvatsi intreaga Sfnt Traditie, anume c n Sfnta Treime este un singur izvor si pentru Fiul, si pentruDuhul Sfnt, Dumnezeu-Tatl. Aceastnv ttur, cDuhul Sfnt purcede numai de la Tat l, este pstrat sipropovduitneschimbat de Sfnta Biseric Ortodox . Asadar, cine nvatc Duhul Sfnt purcede si de la Fiul,acela se abate de la credinta cea adevrat.

Prin Duhul Sfnt ne vine Harul dumnezeiesc care este absolut necesar mntuirii noastre, comun tuturor celor

trei Persoane dumnezeiesti. Harul dumnezeiesc este o bogtie nesfrsitde lumin si putere dumnezeiasc ce nise mprtseste noude Duhul Sfnt prin Sfintele Taine, s vrsite n Biseric, unele de ctre episcop si altele de

preot. Harul dumnezeiesc este unul singur, fiindcDumnezeu este unul singur si se d tuturor n dar, c ciDumnezeu voieste ca toti oamenii sse mntmasc si la cunostinta Adev rului svin (1 Tim. II, 4).

Dacunii se mntuiesc iar altii nu, acest fapt se datoreste libert tii vointei omului care poate primi sau refuza sconlucreze cu harul divin pentru mntuirea sa. Iat, Eu stau la ussi bat; de va auzi cineva glasul Meu si vadeschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine (Apoc. III, 20).

Duhul Sfnt este izvorul harului si al darurilor, care sunt roade ale lucrrii Duhului Sfnt n noi. Amintim nticele sapte daruri ale Duhului Sfnt: darul sau duhul ntelepciunii, duhul ntelegerii, duhul sfatului, duhul puterii,

duhul cunostintei, duhul temerii de Dumnezeu si duhul bunei credinte (Isaia XI, 2). Ca roade ale Duhului Sfnt,

sfntul apostol Pavel numr: Dragostea, bucuria, pacea, ndelunga-r bdare, buntatea, facerea de bine,credinta, blandetea, nfrnarea, curtia (Gal. V, 22 23).

Duhul Sfnt este Domnul de viatf ctorul, pentru c impreun cu Tat l si cu Fiul creeazsi st pneste toate,pentru ca umplut de viat cele f cute la nceput si pentru cumple de viat si de tot mai mult viat pe ceimntuiti din stricciune si din moarte de ctre Mntuitorul Hristos. Plenitudinea vietii dumnezeiesti este nBisericsi El ne-o mp rtseste prin Sfintele Taine.

Duhul Sfnt a grit prin prooroci; i-a insuflat pe sfintii scriitori ai Sfintei Scripturi ca cele descoperite deDumnezeu sle scrie f rgreseal , dupcum este prezent si n predania Bisericii, veghind la p strarea sfintelornvtturi, sau la formularea nvtturilor de credintn sinoadele ecumenice.

RUGCIUNE

Imprate ceresc, Mngietorule, Duhul adevrului, Care pretutindenea esti si toate le plinesti ; Vistierulbunttilor si Dttorule de viat, vino si Te slsluieste ntru ,noi si ,ne curteste pe noi de toatntin ciunea simntuieste, Bunule, sufletele noastre.

2. SFNTA BISERIC

Invattura ortodoxdespre Sfnta Biseric este cuprins pe scurt n articolul 9 din Simbolul credintei: (Cred)si intr-una, sfnt, soborniceascsi apostoleasc Biseric . Asa mrturisim credinta noastr n asez mntul

sfnt ntemeiat de Mntuitorul Iisus Hristos pentru mntuirea noastrsi, n acelasi timp, ar tm si nsusirileSfintei Biserici.


11/32

11

Credem si mrturisim cntemeietorul Sfintei Biserici este Iisus Hristos Domnul. Dup pogorrea DuhuluiSfnt, acest asezmnt duce pnla sfrsitul veacurilor propov duirea dumnezeiestii nvtturi, propovduitede Mntuitorul si mprtsind credinciosilor harul sfintitor prin Sfintele Taine si indrumndu-i necontenit pecalea adevratei vieti crestine.

Sfnta Bisericeste obstea celor care s-au botezat, au crezut, cred si m rturisesc pe Iisuis Hristos de Fiu al luiDumnezeu si Mntuitor. In nteles mai larg, ea i cuprinde astfel si pe cei dinaintea venirii lui Mesia, care au

asteptat ntru nemicsoratn dejde venirea Lui. Din Biseric fac parte toti cei uniti prin aceeasi credint n

Hristos, care se mprtsesc din aceleasi Sfinte Taine, svrsite de ierarhia sacramental(episcopul si preotul).Intre Biserica de pe pmnt (Biserica lupttoare) si Biserica din cer (Biserica triumftoare) este nu numai osolidaritate, ci si o continuitate. Devenim membri Bisencii prin harul Sfintelor Taine, indeosebi prin SfntulBotez, Mirungere si prin Sfnta Euharistie sau Imprtsanie Prin Sfantul Botez noi ajungem mdulare aleBisericii, murind si inviind n chip tainic cu Hristos. Prin Sfnta Taina Mirungerii dobandim harul cresterii nHristos prin Duhul Sfnt iar prin Sfanta Imprtsanie ne unim cu Hristos si devenim purtatori de Hristos,mncnd trupul si sngele Su. Mintuitorul insusi zice : Cel ce mnnctrupul Meu si bea sngele Meu, intruMine petrece si Eu ntru el (Ioan VI, 56). Nu fac parte din Biserica lupttoare ereticii, schismaticii si cei cares-au lepadat de credint, care singuri s-au asezat n afara Bisericii. Membrii Bisericii triumftoare (sau ceresti)sunt dreptii, sfintii si ngerii.

Pregtind-o prin alegerea apostolilor (Fapte XX, 28) si punindu-i bazele prin Cruce si nviere, MntuitorulHristos a intemeiat n chip vzut Biserica Sa n ziua Cincizecimii Atunci S-a pogort Sfntul Duh n chip delimbi de foc asupra sfintilor apostoli, peste fiecare n parte, mbrcndu-i cu putere pe ei si pe cei botezati duppredica lor, si au devenit locasuri ale Duhului Sfnt (Fapte II, 1-4, 41-47 ; IV, 5 ; 2 Cor VI,^6). LegaturaBisericii cu Mntuitorul Hristos, este o legtura organica El fiind capul ei; iar Duhul Sfnt este sufletul ei, Oareo sfinteste prin harul si darurile Sale.

Biserica este locas si centru prin care Mntuitorul Hristos desfasoara lucrarea Sa mntuitoare n lume. Si dupcum Mntuitorul a rscumprat si mntuit firea pctoasprin ntreita Sa slujire (de profet sau inv ttor, dearhiereu si mprat), tot astfel si Bisericii Sale i-a lsat o ntreitputere si misiune: de a propov dui nealteratadevrul dumnezeiesc, cuprins in Sfanta Scriptursi Sfnta Traditie, de a cur ti si sfinti pe credinciosi prinTainele si ierurgiile sale si de a-i conduce pe calea mintuirii spre viata vesnic. Acest lucru se vede clar dinporunca-dat, dupnviere, sfintilor apostoli, de c tre Mintuitorul: Mergnd, nvtati toate neamurile,botezndu-le in numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, nvtndu-le sa pazeasctoate cte v-amporuncit vou, si iatEu cu voi sunt n toate zilele pn la sfarsitul veacului (Matei XXVIII, 19 20). Intreitaputere a fost datapostolilor si prin ei urmasilor lor, episcopi si preoti.

Puterea si dreptul de a propovdui Evanghelia, de a svrsi Sfintele Taine si de a pstori pe credinciosi apartinemembrilor ierarhiei sacramentale, n baza hirotoniei lor. Acest lucru l aratsfntul apostol Pavel corintenilorprin cuvintele : Asa sne socoteasc pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos si ca iconomi ai tainelor luiDumnezeu (1 Cor. IV, 1).

Trebuie sfie l murit lucru, pentru credinciosii Sfintei Biserici, cnumai n sanul ei, iar nu n afar de ea,Mntuitoml Iisus Hristos imprtseste, prin Sfntul Duh, harul Su mntuitor. In Sfnta Biseric nemprtseste El acest har, ntruct ea este maica noastrduhovniceasc ; ea ne naste la viata n Hristos, prinSfntul Botez, fcndu-ne fii ai lui Dumnezeu duphar. Sfntul Ciprian zice c nu poate avea pe Dumnezeude Tat, cine nu are Biserica de mam.

Mntuitorul Iisus Hristos este Capul Sfintei Biserici, iar Sfnta Bisericeste trupul Lui, dup cum bine afl mdin Sfnta Scriptur: Hristos este Capul Bisericii, trupul Su, al crui Mntuitor si este (Efes. I, 22 23 ; V,23 ; Col. I, 18 20). Este deci usor de nteles cnimeni nu se poate mp rtsi de mntuire, dacnu este m dularal trupului lui Hristos, adical Bisericii. C ci Iisus Hristos si Sfnta Sa Bisericsunt de nedesp rtit. Asa

precum Mntuitorul Iisus Hristos este singurul nvttor al credinciosilor, singurul mijlocitor ntre Dumnezeu sifpturile Sale, singurul dat ntre oameni, n care trebuie sne mntuim noi (Fapte IV, 12), tot asemeneanimeni nu poate sse mp rtseascde mntuire, dect fiind m dular al trupului lui Hristos, adical SfinteiBiserici.


12/32

12

Adevrul mntuirii n Sfnta Bisericeste mare si taina lui este adanc ; de primirea si urmarea lui atrnns simntuirea noastr. Pentru a apropia acest adevr de ntelegerea noastr, Mntuitorul Iisus Hristos se slujeste deasemnarea cu vita si mlditele, zicnd : Rmneti n Mine si Eu n voi. Precum mldita nu poate saduc roadde la sine, dac nu r mne n vit, tot asa nici voi, dacnu r mneti n Mine. Eu sunt vita, voi suntetimlditele. Cel ce rmne n Mine si Eu n el, acela aduce roadmult , cci frde Mine nu puteti face nimic.Daccineva nu r mne n Mine, se aruncafar ca ml dita si se usuc (Ioan XV, 4 6). Precum mldita seusucdac este rupt de vit , de la care primeste hranprin sev , tot asa si sufletul moare duhovniceste, adicsi pierde mntuirea, dacse rupe de Sfnta Biiseric , de trupul tainic al Mntuitorului Iisus Hristos, care l

hrneste prin harul dumnezeiesc. Harul din Sfnta Bisericeste asemenea sngelui cald din trupul omenesc viu,care hrneste toate mdularele trupului. Daca un mdular se desprinde de trup, atunci de ndatse lipseste deviat, cci nu mai curge n el sngele trupului si asa este de lepdat. Tot asa si credinciosul, care se desparte deSfnta Biseric, n care este harul dumnezeiesc, moare sufleteste, pentru cnu mai are viat duhovniceasc dintrupul tainic al lui Hristos, din Sfnta Biseric.

Deci din Sfnta Bisericfac parte toti cei botezati cu botezul crestin, adic n numele Sfintei Treimi, care credn Mntuitorul nostru Iisus Hristos, oare se mprtsesc de aceleasi Sfinte Taine, care aduc aceeasi nchinare luiDumnezeu si stau sub crmuirea vzuta unei ierarhii bisericesti sacramentale.

Nu numai dreptii, ci si pctosii fac parte din Sfnta Biseric, asa cum intr-o casmare nu sunt numai vase de

aur si de argint, ci si de lemn si de lut; si unele sunt spre cinste, iar altele spre necinste (2 Tim. II, 20) ; darpctosii sunt membri sau mdulare bolnave ale ei. Si nu numai credinciosii vii, ci si cei morti, care au adormitntru dreapta credint, sunt membri ai Sfintei Biserici. Cei vii alctuiesc Bisenca vzut, din viata aceastapmnteasc, adicBiserica lupt toare : iar cei morti ntru credintalc tuiesc Biserica biruitoare sautriumftoare, nevzutsau cereasc , pentru cau trecut de pragul acestei vieti de lupt . Dar n Hristos sunt una,cum ne invatapostolul, c n El toate s-au mpreunat, cele din ceruri si cele de pe p mnt (Efes. I, 10).

Sfnta Bisericnu este nici numai v zut, nici numai nevzut. Ea este vzut, pentru ceste aici pe p mnt sivzuti sunt membrii ei din viata aceasta. Vzute sunt sfintele locasuri, ierarhia bisericeascsi credinciosii,sfintele slujbe, sfintele crti, ca : mrturisirea de credint, rnduielile si canoanele bisericesti etc. Iar nevzuteste Sfnta Biseric-mam, precum nevzut este ntemeietorul si Capul ei, Mntuitorul Iisus Hristos ; nevzutisunt cei care au trecut din aceastviat si sfintii ngeri, nev zut este harul Sfntului Duh, care lucreazn ea.

Nu fac parte din Sfanta Biseiiccei care din voia lor s-au rupt de ea prin nv tturi desarte, prin eresuri sischisme sau dezbinri.

Intemeind Sfnta Biseric, Mntuitorul Iisus Hristos a asezat n ea si o bunrnduial , anume ca unii dinmembrii ei sconduc , iar altii sasculte, p strnd cu totii legtura dragostei si a pcii ntre ei si cu El.Conductorii sunt clericii sau ierarhia bisericeasc; ei propov duiesc cuvntul adevrului, pentru a-i faceprtasi pe credinciosi de harul dumnezeiesc si pentru a pstori obstea credinciosilor ; ei sunt pstorii sufletesti ailaicilor sau mirenilor credinciosi, cum citim n Sfnta Scriptur: Luati aminte de voi nsivsi de toat turma

ntru care Duhul Sfnt v-a pus pe voi episcopi, ca sp storiti Biserica lui Dumnezeu, pe care a cstigat-o cunsusi sngele Su (Fapte XX, 28 ; 1 Petru V, 1 2).

In chip vzut, ea este condusde ierarhia bisericeasc , de sinodul sau soborul episcopilor, care hotrste celeprivitoare la bunul mers al Sfintei Biserici. Dacla sinodul episcopilor iau parte episcopi din toat lumeacrestin, el se numeste sinod sau sobor a toatlumea, sau sinod ecumenic.

Sinoadele au lucrat si lucreaz, iau hotrri si conduc Sfnta Bisericsub c luzirea Sfntului Duh. MntuitorulHristos nsusi este pururea n Sfnta Biseric(Matei XXVIII, 20) si o conduce prin Sfntul Duh (Ioan XV, 26).Sfintii apostoli s-au socotit doar slujitori ai Sfintei Biserici (1 Cor. III, 5 11) si tot asemenea sunt si episcopii,

urmasii lor, si preotii, n conducerea ei.

Potrivit nvtturii ortodoxe, Sfanta Bisericare patru insusiri, cum se arat n Simbolul Credintei (articolul 9) :ea este una, sfant, soborniceascsi apostoleasc .


13/32

13

Sfnta Bisericeste una, pentru c unul este Capul si ntemeietorul ei, Domnul nostru Iisus Hristos (Efes. I,22 23 ; V, 23; Col. I, 18) ; unul este Sfntul Duh, Care o nsufleteste cu harul dumnezeiesc; una este tinta ei de

a-i aduna pe toti credinciosii la un loc si a-i sfinti (Ioan XI, 51 52 ; VII, 11 si 20 23) ; una este nvtturaadevratsi tot una este calea cea dreapt care duce la mntuire. Mntuitorul Iisus Hristos a ntemeiat o singur SfntBiseric si nu voieste s fie mai multe.

Biserica este sfnt, pentru csfnt este ntemeietorul ei, Mntuitorul Iisus Hristos, Care a sfintit-o pe ea cuSngele Su (Efes. V, 25 27) si i-a dat puterea s-i sfinteascpe oameni prin harul dummezeiesc; sfnt este si

nvttura Bisericii (Ioan XVII, 17).

Sfintenia Bisericii nu se pteazntru nimic prin aceea c n ea se g sesc si pctosi, fiindcnu membriiBisericii sfintesc Biserica, ci Biserica i sfinteste pe membrii ei; Sfnta Bisericnu are scntenia de la membriiei, ci de la Mntuitorul Iisus Hristos, prin Sfantul Duh.

Sfnta Bisericeste soborniceasc sau universal , pentru c, chemarea ei este sse ntind peste tot si s -icuprindn snul ei pe toti, (Matei XXVIII, 19 ; Luca XXIV, 47 ; Fapte I, 8) f rdeosebire de neam sau ras ,fcnd din toti una. Ea este ntemeiatpentru toate locurile, pentru toate vremurile, pentru toti oamenii care vorsvin la cunostinta adev rului. Ea rmne n tot timpul si n tot locul aceeasi, neclintitn nv tareaadevrului dumnezeiesc deplin, stnd pe temelia Sfintei Scripturi, a celor 7 sinoade sau soboare ecumenice si a

Sfintei Traditii n opozitie cu Bisericile sau comunittile eretice.

Sfnta Bisericeste apostoleasc , pentru ceste ntemeiat si asezat pe m rtuna sfintilor apostoli piatra dincapul unghiului fiind Insusi Iisus Hristos (Efeseni II, 20) ; ea are nvttura Mntuitorului Iisus Hristos ajunsla noi prin sfintii apostoli si prin urmasii lor si tine neschimbate rnduielile acestora (2 Petru III, 2; luda 12). In

acest nteles zicem cSfnta Biseric este zidita pe temelia apostolilor, ntemeietorul si Capul ei fiindMntuitorul Iisus Hristos.

Sfnta BisericOrtodox reprezint adev rata Biseric, pentru c, prin dreapta ei credint, ea pstreazneschimbate si frnici o abatere nv ttura si rnduielile asezate de Mntuitorul Iisus Hristos, asa cum le-autransmis sfintii apostoli, si cum le-au statornicit si lmurit apoi sfintii printi n soboarele lor.

In Sfanta BisericOrtodox ne sunt date toate mijloacele de mntuire. Sfnta noastr Biseric Ortodox Romneste un m dular al adevratei Biserici a Mntuitorului nostru Iisus Hristos.

Mai este de spus si aceea cSfnta Biseric nu poate s greseasc , pentru cea este trupul lui Hristos,Hristos (cel pururea viu) care este Capul ei (Efeseni I, 22, 23) si n ea lucreazneincetat Sfntul Duh, prin harulSu, luminndu-i si indrumndu-i nencetat pe slujitorii ei.

Sfnta Bisericeste stlp si temelie a adev rului (1 Tim. III, 15) avnd astfel darul de a nu putea scad nrtcire; de aceea, ea si este nebiruitn adev rul ei dumnezeiesc si nici portile iadului nu o vor birui (Matei

XVI, 18). Nici un om nu este frde greseal si nici nu a primit de la Hristos puterea de a nu gresi. F rgresealeste numai Sfnta Biseric .

3. SFNTA SCRIPTUR

Sfinta Scriptursau Biblia este cartea de c petenie a crestinilor. O numim si Cartea vietii, fiindcn ea seafl Cuvntul mntuiri (Fapte XIII, 26), Cuvntul vietii vesnice (Ioan VI, 63; Filip. II, 16). Ea cuprindeCuvntul lui Dumnezeu (Luca III, 2; Fapte IV, 31 ; Efes. VI, 17).

Invtturile Sfintei Scripturi sunt, pentru crestini, duh de viat (Ioan VI, 63) ; ele au puterea de a-i trezi laViatnou (Fapte VI, 7). nvtturile Sfintei Scripturi nu se Invechesc; ele sunt vesnice si folositoare spre

mntuire n toate timpurile si n toate locurile. Cerul si pmntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece,ne zice Domnul nostru Iisus Hristos (Matei XXIV, 35).


14/32

14

In Sfnta -Scripturafl m descoperirea dumnezeiasccea mai presus de fire. C ci: ToatScriptura esteinsuflatde Dumnezeu si de folos spre nv ttur, spre mustrare, spre ndreptare, spre nteleptirea cea ntrudreptate, astfel ca omul lui Dumnezeu sfie des varsit, bine pregtit pentru orice lucru bun (2 Tim;. III,16 17).

Prin insuflare ntelegem lucrarea Duhului Sfnt asupra scriitorului bibilic pentru a primi si a scrie nvtturilemntuitoare, ferindu-l de greseli si rtciri de la adevrurile de credint, de la adevrul cel vesnic.

Cum cSfnta Scriptur este nsuflat si cuprinde nv tturile descoperite de Duhul Sfnt avem multe mrturiiatt in Vechiul Testament, ct si n Noul Testament.

Sfintii scriitori ai Bibliei au avut totdeauna convingerea cei nu gr iesc si nu scriu de la ei, cnv ttura loreste de la Dumnezeu. In multe locuri din Sfnta Scripturcitim cuvintele lor: Asa gr ieste Domnul, sau:Fost-a Cuvntul lui Dumnezeu ctre mine (Isaia VI, 5 9; Avacum III, 2 ; Marcu VII, 13), ei purtati fiind deDuhul Sfnt (2 Petru I,21 ) De aceea Sfnta Scriptursi este cartea dumnezeiasc pe care nimeni nu o poatedesfiinta (Ioan X, 35).

Sfanta Scriptureste cartea Bisericii. Biserica, sub ndrumarea Sfntului Duh, a ales si a statornicit c rtile careformeazcuprinsul Bibliei, n care se afl nv ttura insuflatde Duhul Sfnt spre mntuire. Sfnta Scriptur

este comoara de pret a Bisericii si numai Biserica o poate explica frgreseal .

A citi ct mai des Scriptura (Fapte XVII, 2) este un lucru plcut lui Dumnezeu; dar a o tlmci fiecare dupa sachibzuinteste un p cat care duce la rtcire, asa cum vedem cr tcesc unii credinciosi care o tlmcesc dupcum li se pare lor, adeverindu-se prin aceasta nsesi cuvintele Scripturii: Vr tciti, nestiind Scripturile siputerea lui Dumnezeu (Matei XXII, 29).

Este bine sstim c n Sfnta Scriptur sunt p rti usor de inteles, dar sunt si prti mai greu de nteles (FapteVIII, 26 35; 2 Petru III, 16 17), pe care cei necunosctori n ale Bibliei le rstlmcesc ,spre a lor pierzare siastfel se pot naste si nvtturi gresite (eresuri).

Iatce spune despre aceasta sfntul apostol Petru : in epistolele sale (este vorba de epistolele sfntului apostolPavel) sint unele lucruri cu anevoie de nteles, pe care cei nestiuton si neintriti le rstlmcesc, ca si pecelelalte Scripturi spre a lor pierzare (2 Petru III, 16).

Sfnta Scripturare dou p rti : Vechiul Testament (sau Legea Veche) si Noul Testament (sau Legea Nou).

Vechiul Testament cuprinde nvtturile descoperite de Dumnezeu oamenilor prin Moise si prooroci, brbatialesi cluziti de Duhul Sfnt, care au trit nainte de venirea n lume a Domnului nostru Iisus Hristos. Citimastfel c : Dumnezeu odinioar , n multe randuri si n multe chipuri, a vorbit printilor nostri prin prooroci(Evrei I, 1).

Vechiul Testament cuprinde, n parte, istoria poporului Israel ca popor ales sp streze nvttura despre Unul siAdevratul Dumnezeu, descoperitprin prooroci. In c rtile Vechiului Testament ne sunt descrise artrile luiDumnezeu (Iesire XXXIII, 12 23) si lucrarea Lui n crearea si purtarea de grija lumii.

In Vechiul Testament gsim cele zece porunci date lui Moise pe muntele Sinai : Decalogul (Iesire XX, 1 17),scris pe cele douTable ale Legii. Ele cuprind datoriile credinciosilor c tre Dumnezeu si ctre semenii lor.

Despre aceste porunci, ca si despre cuvintele proorocilor Vechiului Testament ne grieste Mntuitorul: Snusocotiti cam venit s stric Legea sau proorocii; n-am venit s stric, ci s mplinesc (Matei V, 17).

Crtile Vechiului Testament sunt n numr de 39. Unele din ele au cuprins istoric. De pild: Facerea, Iesirea,Leviticul, Numerii, Deuteronomul, Iosua, Judectorii, Cartea Rut,

1 Regi, 2 Regi, 3 Regi, 4 Regi, 1 Cronici, 2 Cronici, Ezdra, Neemia (Ezdra II), Estera.


15/32

15

Altele au cuprins didactic (invttoresc), si anume : Psalmii, Cartea lui Iov, Proverbele lui Solomon,Ecleziastul, Cntarea Cntrilor. Al treilea fel de crti ale Vechiului Testament sunt cele profetice : Profetiimari: Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel, Plangerile lui Ieremia; Profetii mici: Osea, Amos, Miheia, Ioil, Iona,

Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia si Maleahi.

In afarde aceste c rti numite canonice Sfnta Scriptura Vechiului Testament mai cuprinde si alte c rti, pecare Biserica Ortodoxle socoteste bune de citit si ziditoare de suflet.

Insemntatea deosebita Vechiului Testament st n aceea c , prin el, Dumnezeu i-a pregtit pe oameni pentruprimirea si ntelegerea Noului Testament, pentru venirea Domnului nostru Iisus Hristos ; i-a cluzit spre LegeaNou. De aceea, Vechiul Testament a fost, cum zice sfntul apostol Pavel, un pedagog sau nvttor ctreHristos (Gal. III, 24), mai ales prin proorocirile privitoare la venirea lui MesiaHristos. In Hristos s-au mplinit

toate proorociile si Scripturile.

Noul Testament cuprinde un numr de 27 de crti si anume : Cele patru Evanghelii: Matei, Marcu, Luca si Ioan; Faptele Apostolilor; Epistolele sfntului apostol Pavel: Romani, 1 si 2 Corinteini, Galateni, Efeseni, Filipeni,

Coloseni, 1 si 2 Tesaloniceni, 1 si 2 Timotei, Tit, Filimon si Epistola ctre Evrei; Epistolele sobornicesti: Iacob,1 si 2 Petru, 1, 2 si 3 Ioan, Iuda si, ultima carte, Apocalipsa sfntului apostol si evanghelist Ioan.

Noul Testament cuprinde nvtturile descoperite prin Domnul nostru Iisus Hristos, cum limpede ni se arat, cin zilele acestea mai de pe urm Dumnezeu ne-a gr it nouprin Fiul, pe Care L-a pus mostenitor a toatesi prin Care a fcut si veacurile (Evrei I, 2). Aceste nvtturi ni le-au transmis sfintii apostoli si urmasii lorpnn ziua de azi.

Sfnta Scriptureste una din cele dou c i sau forme principale prin care n s-a transmis adevrul dumnezeiescdescoperit nouoamenilor de c tre nsusi Dumnezeu, prin Moise si proorocii Vechiului Testament si, mai apoi,n mod desvrsit, prin nsusi Fiul lui Dumnezeu fcut om, Domnul nostru Iisus Hristos.

Ea are o mare nsemntate si valoare pentru mntuirea noastr. In Parabola semntorului ni se aratroadele pecare le poate aduce Cuvntul lui Dumnezeu n viata noastr(Matei XIII, 1 23), iar n Parabiola bogatuluinemilostiv si sracului Lazr citim: Au pe Moise si pe prooroci, sasculte de ei (Luca XVI, 29). Mntuitorulnsusi a spus multimilor care Il urmau: Fenciti cei ce ascultcuvntul lui Dumnezeu si il p zesc pe el (LucaXI, 28).

Sfnta Scripturcuprinde, deci, nv tturile necesare mntuirii noastre, privind pe om n totalitatea fiintei sale,suflet si trup. Dar pentru ca aceste nvtturi sne poat fi cu adev rat folositoare, trebuie sle ntelegem si s le urmm asa cum ni le tlcuieste Sfnta Bisericprin preotii ei.

La toate slujbele noastre bisericesti auzim citiri din Sfnta Scriptur. Cnd intrm n biserione facem SfntaCruce, ne inchinm si srutm Sfnta Evanghelie, iar cnd ni se citeste din ea ngenunchem. Prin Sfnta

Evanghelie si prin ntreaga SfntScriptur ne vorbeste n Biseric si este prezent nsusi Domnul nostru IisusHristos, Care este cu noi panla sfrsitul veacurilor. La Sfnta Liturghie se citeste si Apostolul, adic secitesc prti din scrisorile sfintilor apostoli, si Evanghelia, adicistorisirea despre viata, nv tturile siminunile Domnului nostru Iisus Hristos. Bunii credinciosi citesc cu evlavie Psalmii, ca pe niste rugciuni siimne de preamrire a lui Dumnezeu.

Drept aceea, cluziti de Sfnta Biseric, sne apropiem cu pietate de bog tia duhovniceasca SfinteiScripturi, sne hr nim si sne nt rim prin cuvntul adevrului dumnezeiesc spre mntuirea noastr.

LECTURBIBLICA

Mila si adevrul snu te p rseasc; leag -le mprejurul gtului tu, scrie-le pe tabla inimii tale ; atunci veiafla har si bunvointinaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. Pune-ti n dejdea in Domnul din toatinima ta sinu te bizui pe priceperea ta. Pe toate cile tale gndeste la Dnsul si El ti va netezi toate crrile tale. Nu fi


16/32

16

ntelept n ochii ti; teme-te de Dumnezeu si fugi de ru ; aceasta va fi sntate pentru trupul tu si o nviorarepentru oasele tale (Pildele lui Solomon III, 3 8).

Ati auzit cs-a zis celor de demult : S nu s vrsesti adulter. Eu nsv spun vou c , oricine se uitlafemeie, poftind-o, a si svrsit adulter cu ea n inima lui (Matei V, 27 28).

Ati auzit cs-a zis : S iubesti pe aproapele t u si sur sti pe vr jmasul tu. Iar Eu vzic vou : Iubiti pevr jmasii vostri, binecuvntati pe cei ce vblesteam , faceti bine celor ce vur sc si rugati-vpentru cei ce v

vatmsi v prigonesc, ca s fiti fiii Tat lui vostru celui din ceruri, cEl face s r sarsoarele S u peste cei risi peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti. Cci daciubiti pe cei ce v iubesc, cersplatveti avea ? Au nu fac si vamesii acelasi lucru ? Si dac mbr tisati numai pe fratii vostri, ce faceti maimult ? Au nu fac si pgnii acelasi lucru ?

Fiti, dar, voi desvrsiti, precum Tatal vostru cel ceresc desvrsit este (Matei V, 43 48).

4. SFNTA TRADITIE SAU PREDANIA

Sfintele Evanghelii si toate celelalte prti ale Noului Testament nu cuprind dect o parte din descoperireadumnezeiascpe care Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, f cut om pentru a noastrmntuire, ne-

a fcut-o prin viu grai in timpul petrecerii Sale pe pmnt. Acest lucru ni-l spune sfntul apostol si evanghelistIoan prin cuvinitele: sunt si alte multe lucruri pe care le-a fcut Iisus si care, dacs-ar fi scris cu de-am nuntul,cred scrie el ca n lumea aceasta nu ar incpea crtile ce s-ar fi scris (Ioan XXI, 25).

Acelasi sfnt apostol mai aratn una din epistolele sale : Multe avnd a v scrie, n-am voit s le scriu pehirtie si cu cerneal, ci nd jduiesc svin si sa v vorbesc gur c tre gur, ca bucuria noastrs fie deplin (2Ioan I, 12).

Mrturisirile acestea ne incredinteazc multe din faptele si nv tturile Mintuitorului Iisus Hristos nu ni s-aupstrat In scris, ci cele au fost nsusite si duse mai departe prin viu grai, de sfintii apostoli si de urmasiiacestora, din veac in veac pnla noi. De asemenea, c acestea vor fi duse, cu intelesul lor adev rat, deadevratii credinciosi crestini, pnla sfrsitul veacurilor. Adic ni s-au p strat si ni se fac cunoscute, n scopulmntuirii noastre, prin Sfnta Traditie.

Din cele artate mai sus, ntelegem cSfnta Traditie este a doua cale sau form principal , cu nimic mai prejosdect Sfnta Scriptur, egalcu ea, prin care ni s-a transmis Descoperirea dumnezeiasc . Numai caceast descoperire de la Dumnezeu a fost cuprinsin scris mai trziu dect cea ar tatn Sfnta Scriptur . Iar SfntaTraditie este viata Bisericii in Duhul Sfnt, este suflul viu al vietii Bisericii.

Intre Sfnta Scriptursi Sfnta Traditie este o leg turatt de strans , inct nici nu se poate face deosebire ntreadevrul cuprins n una si n cealalt. Mrturiile lor despre adevrul dumneizeiesc se sprijinunele pe altele.

Sfnta Scriptursi Sfnta Traditie sunt cele dou c i de transmitere a Revelatiei dumnezeiesti supranaturale.Ele transmit adevrul dumnezeiesc ncredintat Bisericii spre pstrare si propovduire.

Dupcum am ar tat, Sfnta Scriptureste asezarea n scris numai a unei p rti din toatnv ttura datdeMntuitorul Iisus Hristos prin viu grai, iar cealaltparte ni se face cunoscut n Sfnta Traditie.

In ttmp, a fost mai nti Sfnta Traditie si apoi Sfnta Scriptur, fiindcDumnezeu n ntelepciuneia Sa a voit caadevrurile Descoperirii dumnezeiesti sfie date nti prin viu grai, spre a fi usor ntelese si primite. Dac nvttura dumnezeiascs-ar fi dat de la nceput n scris, credinta nu s-ar fi r spndit cu aceeasi usurintsiputere ca prin viul grai cu care e nzestrat tot omul. Credinta se dobndeste si se ntreste, la cei mai multioameni, indeosebi prin viu grai, cum limpede ne grieste apostolul: Credinta este din auzire, iar auzirea, prin

cuvantul lui Hristos (Rom. X, 17).

Insusi Mntuitorul Iisus Hristos nu a mprtsit nvttura Sa prin scris ; El nici n-a lsat nimic scris si nu aporuncit sfintilor apostoli sscrie, ci s propov duiascprin viu grai cele ce au auzit si au v zut trind.


17/32

17

Trimitndu-i la propovduire, le-a grit: Mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui sial Fiului si al Sfntului Duh, nvtndu-i sp zeasctoate cte v-am poruncit vou , si iatEu cu voi sunt ntoate zilele, pnla sfrsitul veacului (Matei XXVIII, 19 20).

Sfintii apostoli au urmat ntru totul poruncii Mntuitorului Iisus Hristos. Cele ce ai auzit de la mine, cu multi

martori de fat, acestea le ncredinteazla oameni credinciosi, care vor fi destoinici s nvete si pe altii (2 Tim.II, 2), scrie sfntul apostol Pavel ucenicului su Timotei. Si asa, mai mult prin viu grai, au nvtat toti sfintiiapostoli, ndrumndu-i si pe ucenicii si pe urmasii lor sp streze cu sfintenie cele ce au auzit de la ei. Iar dac

asa au fcut, sfntul apostol i fericeste, zicndu-le : Va laud ca n toate vaduceti aminte de mine si tinetipredaniile precum vi le-am dat (1 Cor. XI, 2). Ba le si porunceste, zicnd iarsi: Stati neclintiti si tinetipredaniile pe care le-ati nvtat, fie prin cuvnt, fie prin epistola noastr (2 Tesal. II, 15).

Dar Sfnta Traditie s-a fixat n parte ncde timpuriu si s-a p strat frschimbare pn azi, n hot rrile sicanoanele sinoadelor ecumenice si locale, n simbolurile de credint, n scrierile sfintilor priinti, n SfntaLiturghie si n crtile de slujbale Sfintei Biserici. Sfnta Traditie ne vine de la sfintii apostoli si, dup ei, de lasfintii printi; ea stn cea mai strns leg turcu Sfnta Scriptur si toti sfintii p rinti ai Bisericii dau mrturiede netgduit -despre adevr-ul cuprins si necesitatea ei n cele ale dreptei noastre credinte.

Sfnta Traditie a fost si este pretuitn aceeasi m surca si Sfnta Scriptur , de ntreaga BisericOrtodox . Pe

lngsfintii p rinti si vechii scriitori bisericesti dau mrturie despre valoarea si nsemntatea ei.

Pzitoarea, tlcuitoarea si propovaduitoarea frgres a Siintei Traditii, ca si a Sfintei Scripturi, este SfntaBiseric. Biserica Ortodoxp streazf rstirbire si nefalsificat tezaurul Descoperirii dumnezeiesti al credinteinoastre crestine. Iar credinciosii si nsusesc spre mntuire adevrurile credintei noastre crestine, cuprinse nSfnta Scriptursi Sfnta Traditie, n snul Bisericii si participnd la viata si lucrarea Bisericii. Sfnta Scriptur spune, n acest sens, urmtoarele: Nu stiti, oare, cvoi sunteti templu al lui Dumnezeu si c Duhul luiDumnezeu locuieste n voi ? (1 Cor. VI, 16). De aceea, cine nesocoteste Duhul lui Dumnezeu, acela rtceste,nu urmeazSfintei Traditii.

LECTURDIN SFINTII P RINTI

Desi n lume limbile sunt deosebite, puterea Traditiei e una si aceeasi. Dupcum soarele, zidirea luiDumnezeu, e unul si aceiasi n toatlumea, tot asa si propov duirea adevrului se aratpretutindeni silumineazpe toti oamenii, care vor s vin la cunostinta adev rului. Nici cel tare n cuvnt dintre ntistttoriiBisericilor nu va spune altceva, dect aceste invtturi, cci nimeni nu este peste nvttorul su (Matei X, 24;Luca VI, 40), nici cel slab n cuvnt nu va mputina Traditia. Credinta fiind una si aceeasi, nici cel care e n

stare svorbeasc mult despre ea nu o sporeste, nici cel care vorbeste mai putin nu o mputineaza (SfntulIrineu).

5. SFINTELE TAINE

Mntuitorul Iisus Hristos ne cheamneincetat la sfintirea vietii noastre, la mntuire. Aceasta poate fi dobndit numai in Sfinta Sa Biseric, cunoscand si mplinind Cuvntul lui Dumnezeu si mprtsindu-ne cu SfinteleTaine ale Bisericii.

In urma pogorrii Sfntului Duh, cerul ne-a rmas deschis si, astfel, harul si darurile Lui se revarsneincetatasupra si spre sfintirea celor ce fac parte din Trupul Mntuitorului Hristos, din Biseric. Dar lucrrile vzuteinstituite de Hristos si svrsite de episcop si preot, prin care, n chip nevzut, se imprtseste credinciosuluiharul Duhului Sfnt, se numesc Taine. Sfintele Taine sunt lucrri vzute, pentru comul are nu numai sufletrational nzestrat cu libiertate, ci si trup. Prin aceste lucrri ni se mprtseste nsharul nev zut al DuhuluiSfnt. Partea vzutsau extern a Sfintelor Taine o formeaz lucrurile, cuvintele si actele slujbei, iar partea

internsau nev zuta Sfintelor Taine este harul dumnezeiesc care se mp rtseste prin partea vzut. ScopulSfintelor Taine fiind sfintirea omului, harul pe care ele l mprtsesc este harul sfintitor. Iar ceea ce produceharul n sufletele credinciosilor, roadele speciale ale acestui har, sunt efectele Tainelor. Desi, dupnatura lui,harul dumnezeiesc este unul singur, totusi, prin lucrarea pe care o implineste, se deosebeste de la Tainla


18/32

18

Tain. De pildprin Sfntul Botez ni se mp rtseste harul iertrii pcatului strmosesc si eventual al celorpersonale, precum si harul nfierii noastre. Prin Sfntul Mir harul cresterii n Hristos. Ceea ce caracterizeaz si deosebeste o Tainde toate celelalte Taine este harul special pe care l mp rtsesc. Taina Sfntului Botez nencorporeaz in Hristos si ne face m dular al Bisericii Sale. El ne deschide usa spre celelalte Sfinte Taine.

Sfnta noastrBiseric ne nvat c sunt sapte Sfinte Taine, toate ntemeiate de Matuitorul nostru Iisus Hristos.Acestea sunt urmtoarele: Botezul, Mirungerea, Cuminectura sau Imprtsania, Mrturisirea, Preotia(Hirotona), Cununia (Nunta) si Maslul.

Sfintele Taine au fost svrsite de sfintii apostoli si sunt svrsite de urmasii lor legiuiti, dupcum bine citim nSfnta Scriptur: asa s ne socoteasc pe noi fiecare om : ca slujitori ai lui Hristos si ca iconomi ai tainelor luiDumnezeu

(1 Cor. IV, 1). Deci nu oricare om poate sfie slujitorul Sfntelor Taine, dup cum iar si aflm din SfintaScriptur, cIisus Hristos a dat pe unii ca s fie apostoli, pe altii prooroci, pe altii binevestitori, pe altii p storisi nvttori, spre desvrsirea sfintilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos (Efes. IV, 11 12; 1Cor. XII, 28 30 ; Evr. V, 1 6).

Astfel Sfintele Taine, pe care le avem de la Mntuitorul Iisus Hristos, ne sunt asemenea unor izvoare curate prin

care curge puterea sfintitoare a harului dumnezeiesc, sau si asemenea unor stlpi de neclintit pe care se reazimviata cea nou, viata crestin.

Dupsfintii p rinti ai Bisericii Sfintele Taine sunt focul care nclzeste inimile, arde patimile si lumineazsufletele si rodeste spre un folos ; altoiul care nobileazviata ; apa care spal ntin ciunea patimilor sipcatelor; pinea duhovniceascce hr neste sufletele noastre si doctoriile care ni se dau spre ntrirea trupeascsi sufleteasc, spre viatvesnic .

Se ntelege nsc att pentru s virsirea, ct si pentru primirea cu vrednicie a Sfintelor Taine este de trebuintopregtire deosebit, de pe urma creia ssi fim vrednici de harul lui Dumnezeu. S cuget m n liniste si curgaz la sfintenia Tainelor, la lucrarea lor mntuitoare, la adevrul cputerea lor este atit de mare, nct eleptrund fiinta noastr, ne vindecde durerile noastre sufletesti, ne hr nesc duhovniceste, ne sfintesc spre viatvesnic(Ioan IV, 10 14).

In mod deosebit, Sfintele Taine ne imprtsesc si ntresc in noi darurile Sfntului Duh (Isaia XI, 2), adicdragostea, bucuria, pacea, ndelunga-r bdare, buntatea, facerea de bine, credinta, blndetea, nfrnarea, curtia(Gal. V, 22 23). Iar aceste daruri sunt izvoare de sfintenie si de mntuire celor ce vin la Hristos si rmn ai luiHristos (Efes. II, 5).

Sfintele Taine ne unesc cu Dumnezeu, fcnd din noi locasuri ale Printelui Ceresc, cum ne ncredinteazsfntul apostol, zicnd c: suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis c : Voi locui n

ei si voi umbla si voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu (2 Cor. VI, 16). Ele ne unesc si ne nfr tesc peunii cu altii, nasc n noi viatnou si buourie curat .

Dar noi suntem chemati nu numai sa primim, ci ssi lucr m mpreuncu darurile Sfintelor Taine, ca ele s rodeasc n noi ct mai bogat; s ne fie trepte ale des vrsirii, scri cu ajutorul crora surc m de pe pmnt lacer, la viata cea neimbtrnitoare si pururea vesnic(Ioan VI, 27 ; 1 Ioan II, 25).

5.1. TAINA SFNTULUI BOTEZ

Sfintul Botez este ntia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care se ntrn Sfnta Biseric . Si numaiajungnd membri ai Bisericii lui Hristos ne putem nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.

Taina Sfntulul Botez a fost asezatde Mntuitorul Iisus Hristos prin cuvintele : Mergnd, nv tati toateneamurile, botezndu-le n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh (Matei XXVIII, 19). Acestea le-agrit dupnvierea Sa din morti.


19/32

19

Dar Taina Sfntului Botez nu este numai usa prin care se intrn Sfnta Biseric a lui Hristos, ci si pentrucstigarea imprtiei lui Dumnezeu, asa cum ne ncredinteaznsusi Mntuitorul, zicnd : De nu se va nastecineva din apsi din Duh, nu va putea s intre n mp rtia lui Dumnezeu. (Ioan III, 5).

Si naintemergtorul Mntuitorului Hristos, sfntul Ioan, a botezat la Iordam. Dar botezul lui nu era Tain, ciinchipuia doar curtirea. de pcate prin credintsi poc int; el era mai mult un ndemn la pocint, un semnvzut si pregtitor spre cele ce aveau svin , cum mrturiseste chiar sfntul Ioan Boteztorul: Eu unul vbotez cu apspre poc int, dar Cel ce vine dupmine este mai puternic dect mine ; Lui nu sunt vrednic s -I

duc ncltmintea. Acesta vva boteza cu Duh Sfnt si cu foc (Matei III, 11). Mai trziu, si sfntul apostolPavel, ntlnind n calea sa pe unii care primiserbotezul lui Ioan, i-a ntrebat: Primit-ati voi Duhul Sfnt cndati crezut ? lar ei au zis ctre el: Dar nici n-am auzit, daceste Duh Sfnt. Si el a zis : Deci n ce v-ati botezat ?Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis : Ioan a botezat cu botezul pocintei, spunnd poporului scread n Cel ce avea svin dup el, adic in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat n numele Domnului Iisus(Fapte XIX, 1 5), adicau primit Botezul crestin.

Sfntul Botez instituit de Mntuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregtitor pentru cele ce ar fi svin ,ci este o SfntTain a Bisericii lui Hristos.

Partea vzuta Tainei Sfntului Botez const din afundarea de trei ori n apa sfintit a celui ce se boteaz si n

rostirea cuvintelor : Boteaz-se robul lui Dumnezeu. (N) In numele Tatlui, amin, si al Fiului, amin, si alSfantului Duh, amin.; acum si pururea si in vecii vecilor, amin.

Sfnta noastrBiseric face Botezul prin aiundaie, nu prin turnare sau prn stropire, pentru c chiar cuvntulbotez are nsemnarea de a afunda", a cufunda. Sub formde turnare sau prin stropire se s vrseste doar nmprejurri cu totul deosebite, cnd, de pild, cineva este greu biolnav sau cnd nu se aflla ndemn ap dindestul.

Apa care se foloseste la Taina Sfntului Botez trebuie sfie natural , curat, cu nimic amestecat.

Efectele primirii Tainei Sfntului Botez sunt : iertarea pcatului strmosesc si a tuturor pcatelor svrsitenainte de Botez n situatia celor ce se boteazmai trziu ; renasterea, sau nasterea la o viat nou duhovniceasc, viatde cur tie si sfintenie ; de asemenea, primirea n snul Sfintei Biserici, adicnum rareacelui botezat ntre fiii ei, putndu-se mprtsi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufletesti pe careSfnta Bisericle d ruieste membrilor ei (cum s-a mai artat). De aici si denumirile date Tainei SfntuluiBotez: baie, izvor sfnt, luminare, renastere, nastere din nou, sfintire, pecetea lui Hristos,

baia vietii"-, baia renasteriii baia pocintei.

Botezul sterge si vina si pedeapsa pentru pcate, dar el nu nimiceste si urmrile pcatului strmosesc, cum sunt:sl birea vointei si inclinarea spre ru, pofta inimii, suferintele, bolile si moartea.

Svrsitorii Tainei Sfantului Botez sunt episcopii si preotii, cci lor le-a ncredintat Mntuitorul Iisus Hristosputerea de a svrsi Sfintele Taine. Numai n caz de nevoie poate boteza si diaconul, iar n cazuri cu totuldeosebite poate face acest lucru si un simplu credincios, avnd nsgrij s rosteasc cuvintele care arat c lucrarea se face n numele Sfintei Treimi. In acest cz, daccel botezat tr ieste, trebuie chemat preotul pentrucitirea rugciunilor din rnduiala Botezului si administrarea Tainei Mirungerii si mprtsaniei.

Dacsunt unii crestini din afara Bisericii Ortodoxe care spun c nu trebuie s botez m pe prunci, pentru ceinu au pcate si, mai ales, pentru cnu pot s m rturiseasccredinta lor, noi r mnem la practica noastr, vechect Biserica, de a boteza pe prunci, practicntemeiat si pe Sfnta Scriptur si pe Sfnta Traditie si pe ratiune.Aceasta, pentru cTaina Sfantului Botez este absolut necesar pentru mantuire, de la care nu pot fi exclusi nicicopiii. Primitorii Tainei Sfntului Botez sunt toti cei nebotezati, de orice vrstar fi ei, toti fiind ntinati de

pcatul strmosesc (Fapte XVI, 14 15; XVI, 33; 1 Cor. I, 16, 14 15 ; XVI, 23). Necesitatea Botezului pentrutoti este artatde Mntuitorul prin cuvintele: Adev rat zic, de nu se va naste cineva din apsi din Duh, nu vaputea sintre n imp rtia lui Dumnezeu (Ioan III, 5). Chiar din timpul sfintilor apostoli se svrsea botezul


20/32

20

copiilor : Lidia si casa ei (Fapte XVI, 15) ; temnicerul si casa lui (Fapte XVI, 33) ; Crispus si casa lui (Fapte

XVIII, 8) ; Stefanas si casa lui (1 Cor.I, 76).

Sfnta Taina Botezului este s vrsitde preoti, care au primit harul sfintitor al preotiei. Este socotit srbtoare mare pentru orice familie de crestin ziua n care copiii nou-nscuti primesc Taina Sfntului Botez siintrprin ea n rndul credinciosilor crestini. Potrivit rnduielilor sale, Biserica noastr boteaz pe prunci,curnd dupa nasterea lor. Asa a fcut ea dela nceput.

Dacd botezul ne curteste n primul rnd de pcatul strmosesc, oare trebuie suit m csi copiii se nasc cuacest pcat ? Stim ce spune psalmisitul: Intru frdelegi m-am zmislit si n pcate m-a nscut maica mea(Ps. L, 6). Stim ce spune si sfntul apostol Pavel : De aceea, precum printr-un om a intrat pcatul n lume siprin pcat moartea, asa moartea a trecut la toti oamenii, prin acela n care toti au pctuit (Rom. V, 12). Acestlucru cunoscndu-l, ctoti ne nastem cu p catul strmosesc, avem noi siguranta cun prunc va tr i pnlavrsta cnd poate scunoasc si s m rturiseasccredinta n Hristos, pentru ca atunci s -l botezm ? Putem noisrisc m ca el smoar nebotezat, sub osnda p catului strmosesc ?

Iar dacne referim la vremurile str vechi, la Traditia Bisericii, vedem cde atunci, din secolele I II si III sepractica botezul copiilor. Sfintii printi aratn scrierile lor c Biserica a primit de la apostoli obisnuinta de aadministra botezul si pruncilor.

In ceea ce priveste faptul cpruncii nu pot s -si mrturiseasccredinta crestin , Biserica are ca garant pe nasiicare-i primesc la botez, care mrturisesc pentru acestia credinta crestinrostind Crezul si care si iau indatorireaca finii lor sfie crescuti de ei n credinta Bisericii.

De altfel, noi cunoastem tot din Sfintele Scripturi attea cazuri cnd pentru credinta cuiva Dumnezeu S-a

ndurat de cel pentru care acesta se ruga. Sa ne amintim cMntuitorul a vindecat pe sluga sutasului dinCapernaum pentru credinta stpnului su ; a vindecat pe fiica femeii canaanence pentru credinta mamei sale, sia nviat pe fiica lui Iair pentru credinta tatlui su, si pe fiul vduvei din Nain pentru credinta mamei sale. Siatunci s nu credem noi c botezul poate fi s vrsit pruncilor pe temeiul credintei nasilor lor?

Ca sfac m rturisirea de credint, nasului i se cere sfie buin credincios, s fie mai n vrst ; de asemenea, safie de acelas sex cu pruncul care se boteaz. Printii pruncului nu pot fi nasi. Este bine ca pentru fiecare noubotezat sfie numai un nas.

Nasul are ndatorirea sa ngrijeascde viata sufleteasc a finului s u, nvtndu-l, la vremea cuvenit,adevrurile dreptei noastre credinte spre a face din el un bun credincios, mdular sntos al Sfintei Biserici. Darsi finul este dator cu ascultare si cu respect fatde nas, n aceeasi m surcum i ascult pe p rintii si trupesti.

Existun Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut n cele dinti veacuri crestine,ntelegnd prin el moartea martiric, n persecutii, pentru Mntuitorul Iisus Hristos. Sfintii printi l socotesc

asemenea Botezului din apsi din Duh, umeori chiar mai de pret dect acesta (sfntul Grigorie Teologul).

Mai cunoastem si Botezul dorintei care constn dorinta arz toare a cuiva de a ajunge membru al SfinteiBiserici, ducnd o viatde poc intsi n virtute. Dac dintr-o pricin oarecare f rvoia lui nu ajunge s primeascbotezul prin ap si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei.

Taina Sfntului Botez nu se repet. Cci este un Domn, o credint, un botez (Efes. IV, 5)... Mrturisesc unbotez spre iertarea pcatelor, rosteste cel ce primeste Sfnta Taina Botezului (Art. 10 din SimbolulCredintei). Intr-adevr, dupcum cineva nu se naste trupeste dect o singur dat , tot asemenea nastereasufleteascnu poate fi dect una singur . Numai daca fost g sit un prunc si nu se stie sigur de a fost sau nubotezat, atunci acesta este botezat conditionat, dacn-a fost botezat. Deci nici aici nu se s vrseste un al doilea

botez.

LECTURDIN SFINTII P RINTI


21/32

21

Cati n Hristos v-ati botezat, n Hristos v-ati mbrcat (Gal. III, 27).

Scufundndu-te n ap, unde-ti pierzi urma, nseamnc ai ajuns s te lipsesti de viata din aer. Iar a te lipside viat, e tot una cu a muri. Cnd, peste cteva clipe, te-ai ridicat la fata apei, ajungnd iar la lumin, inseamncte doresti fierbinte dup alt viata, iar dup ce ai dobndit-o tr iesti numai din ea. Din aceastpricin sicerem n slujba Botezului ajutorul Fctorului a toate, iar o nastere din nou e cu mult mai nsemnatdect ceadinti. Acum si chipul lui Dumnezeu se ntipreste mai bine n sufletul celui botezat dect odinioar, iar staturalui e fcutacuma si mai ntocmai dup modelul dumnezeiesc, c ci de-acuma chiar modelul ni se aratcu

trsturi mai lmurite (Nicolae Cabasila, Viata in Hristos).

5.2. TAINA SFNTULUI MIR

Asa cum pruncul nou-nscut are nevoie de hranpentru a creste si a se nt ri n cele trupesti, cel nscut prinTaina Sfntului Botez are trebuintde crestere si nt rire duhovniceascn viata cea nou , viata n HristosDomnul. Iar aceastint rire, care vine de la Sfntul Duh, i se d celui botezat prin a doua Tain a SfinteiBiserici, prin Sfntul Mir (Mirungerea).

Taina Sfntului Mir (Mirungerea) este instituitde Domnul nostru Iisus Hristos care f gduieste sfintilorapostoli cle va trimite Duhul Sfnt: Si iat , Eu trimit peste voi fgduinta Tatlui Meu ; voi ns, sedeti n

cetate pnce v veti imbr ca cu putere de sus (Luca XXIV, 49 ; vezi si Ioan XIV, 16 17, 26; XV, 13 15;Matei X, 20). In chip mai lmurit, pentru ntelegerea noastr, mai vdit si mai strlucit avea sse arateinstituirea acestei Sfinte Taine n ziua Cincizecimii, in ziua Pogorrii Sfntului Duh cu toate darurile Sale.

Sfintii apostoli au mprtsit Taina Sfntului Mir celor botezati, cum citim n Sfnta Scriptur: Apostolii dinIerusalim, auzind cSamaria a primit cuvntul lui Dummezeu, au trimis la ei pe Petru si pe Ioan, care,cobornd, s-au rugat pentru ei, ca sprimeasc Duh Sfnt, c ci nu se pogorse ncpeste nici unul dintre ei, cierau numai botezati n numele Domnului Iisus. Atunci si puneau minile peste ei, si ei luau Duh Sfant (Fapte

VIII, 14 17).

Aflm asadar c, incde la inceput, Taina Sfntului Mir era, ca si n vremea noastr , nedesprtitde TainaSfntului Botez. De asemenea, cea se mp rtsea prin punerea minilor numai de ctre sfintii apostoli asupracelor botezati. Astfel, si n Efes, sfntul apostol Pavel a imprtsit Sfnta Taina Mirului unora pe care i-abotezat cu botezul lui Iisus Botezul crestin si care nu avuseserpn atunci dect botezul lui Ioan (FapteXIX, 1 6).

Sfintii apostoli mprtseau Duhul Sfnt celor botezati att prin punerea minilor (Fapte VIII, 14 16 ; EvreiVI, 2 ; Fapte XIX, 1 6), ct si prin ungerea sau pecetluirea cu Sfntul Mir a celor botezati: Iar Cel ce ne

ntreste pe noi mpreuncu voi n Hristos si ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne-a si pecetluit si ne-a datarvuna Duhului n inimile noastre (2 Cor. I, 21 22 ; Efes. IV, 30) ; Iar voi ungere aveti de la Cel Sfnt si stititoate... ungerea pe care ati luat-o de la El rmne ntru voi si nu aveti trebuintca s v nvete cineva (1

IoanII,-20, 27).

Cu trecerea vremii, numrul credinciosilor a sporit, iar sfintii apostoli nu au mai putut ajunge peste tot, ca s-sipunminile asupra tuturor. De aceea s-a nd tinat svrsirea Tainei Sfntului Mir prin ungere de ctre urmasiilor, adicde c tre episcopii si preotii Bisericii, cum se face si azi.

Despre toate acestea ne ncredinteazsi Sfnta Traditie prin m rturii din secolele II, III si IV: Dupce am iesitdin baia Botezului, ne ungem cu ungere sfnt, dupritualul vechi, precum si la preotie se ungeau cuuntdelemm din corn. Ungerea ni se face matenal, dar ea poartroade duhovnicesti, dup cum si la Botez,afundarea este un act material, dar roadele sunt duhovnicesti, csuntem cur titi de pcate... Apoi vine punereaminilor, cu care unindu-se binecuvntarea, se cheamsi se coboar Sfntul Duh (Tertulian). Vou , dupce

ati iesit din cristelnita sfintei ape, vi s-a dat ungerea, preinchipuirea aceleia cu care a fost uns Hristos ; iaraceasta este Sfntul Duh (Sfntul Chiril al Ierusalimului).


22/32

22

Partea vzuta Sfintei Taine a Mirungerii o constituie ungerea n form de cruce cu Sfntul Mir a p rtilor mainsemnate ale trupului si a organelor simturilor, cu rostirea, de fiecare dat, a cuvintelor: Pecetea daruluiDuhului Sfnt. Amin.

Sfntul Mir se prepardin untdelemn, vin si 38 diferite aromate si se sfinteste de c tre un sobor de episcopi, nJoia Patimilor. Amestecul acestor aromate simbolizeazbog tia si felurimea darurilor Sfntului Duh de care semprtsesc primitorii acestei Taine.

Svrsitorul Tainei Mrungerii este episcopul sau preotul. Sfnta Taina Mirungerii mp rtseste primitorilorharul Sfntului Duh, care lumineazmintea pentru ntelegerea si m rturisirea adevrului crestin ; ea ntrestevoia pentru propsirea n toate cele bune, dnd astfel celor botezati tria de a fi adevrati crestini sau locasurivrednice ale Sfntului Duh. Darurile acestea sunt vii si lucrtoare n sufletul crestinului care rmne n Bisericsi participla viata Bisericii.

Sfnta Taina Mirungerii nu se repet . Chiar dacse obisnuieste ca cei care s-au lep dat de credinta crestinori au prsit Sfnta Bisericsi vor s se ntoarc din nou la ea, s fie iar si unsi, aceasta nu nseamn orepetare a Sfintei Taine, ci numai reintrirea lor n dreapta credint.

RUGCIUNE

Cel ce ai druit robului Tu izbvire de pcate prin Sfntul Botez si i-ai dat lui nnoirea vietii, nsuti, StpneDoamne, binevoieste sstr luceascpururea lumina fetii Tale n inima lui ; ap rpav za credintei luinebntuitde vr jmasi, pzeste ntr-insul nespurcatsi neintinat haina nestric ciunii cu care s-a mbrcat,pstrnd ntr-insul, cu harul Tu, nestricatpecetea cea duhovniceasc ; si fii milostiv acestuia si nou , dupmultimea ndurrilor Tale. Cs-a binecuvntat si s-a preasl vit preacinstitul si de mare cuviintnumele T u, alTatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.

(Din rnduiala Tainei Sfntului Botez).

5.3. TAINA SFINTEI IMPRTSANII

Nscut la viata cea nou, viata n Iisus Hristos, ntrit in ea prin pecetea darului Sfntului Duh, de acum fiu alSfintei Biserici, credinciosul se poate nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine. Asa i se dlui TainaSfintei mprtsanii sau Cuminecturi, prin care, sub chipul pinii si al vinului primeste nsusi Trupul si SngeleMntuitorului Iisus Hristos spre iertarea pcatelor si spre viata de veci.

AceastSfnt Tain se mai numeste si Sfnta Euharistie ceea ce nseamn multmnire, pentru c atunci cnd aasezat-o, la Cina cea de Tain, Mntuitorul Hristos a multumit Printelui ceresc nainte de a frnge pinea si a oda sfintilor apostoli. Dar ea este si o jertfde multumire c tre Dumnezeu adusa de Sfanta Biseric, decredinciosii ei, prin episcop sau preot.

Sfnta Imprtsanie ii uneste pe credinciosi cu Mantuitorul Iisus Hristos, dar i uneste si ntre ei prin aceeasicredintsi prin dragoste crestineasc ; ei sunt una si aceeasi obste crestineasc n fata aceluiasi sfnt altar,mprtsindu-se de toate darurile dumnezeiesti din unul si aceiasi potir.

Sfnta mprtsanie nu este numai o Tain, ci si o jertfreal , nesngeroas, aduslui Dumnezeu, Jertfatrupului si a sngelui lui Iisus Hristos. Acelasi Hristos S-a jertfit pe cruce si Se jertfeste n Sfnta Euharistie.

Deosebirea este cjertfa de pe cruce este sngeroas , pe cand cea din Sfnta Euharistie este nesngeroas, nsstrns unitcu cea de pe cruce pe care o actualizeaz pn la sfrsitul veacurilor

Sfnta Imprtsanie este cea mai mare Tain, fiindcprin ea noi nu primim numai harul dumnezeiesc, ci pe

nsusi izvorul harului, pe Iisus Hristos, mprtsindu-ne cu Trupul si Sngele Su.

Mntuitorul Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii sau mprtsanii n Joia naintea mintuitoarelor SalePatimi, la Cina cea de Tain. Atunci, lund pinea si binecuvntnd-o, a frant-o si, dnd-o ucenicilor Si, a zis:


23/32

23

Luati, mncati, acesta este Trupul Meu. Si lund paharul si multumind, le-a dat, zicand : Beti dintru acesta toti,

cacesta este Sngele Meu, al Legii celei Noi, care pentru multi se vars spre iertarea p catelor (Matei XXVI,26 28). Dupaceea le-a poruncit : Aceasta s faceti ntru pomenirea Mea (Luca XXII, 19).

Sfnta Taina mp rtsaniei se savarseste numai de episcop si preot, n virtutea puterii date lor de MntuitorulHristos, prin sfintii apostoli (Luca XXII, 19) si numai n cadrul Sfintei Liturghii; ea este miezul si centrul

Sfintei si Dumnezeiestii Liturghii. Darurile ce se aduc spre prefacere n Trupul si Sngele Domnului sunt

painea din gru curat si dospitsi vinul, tot curat, din struguri.

Prefacerea pinii si vinului n Trupul si Sngele Domnului, n vremea Sfintei Liturghii, are loc atunci cnd

preotul sau episcopul, ridicnd minile, fruntea si inima ctre cer se roagfierbinte :

"Incaducem Tie aceast slujb duhovniceasc si f rde snge, si Te chem m, Te rugm si cu umilintla Tinecdem : Trimite Duhul Tu cel Sfnt peste noi si peste aceste Daruri ce sunt puse nainte si f, adic, pineaaceasta, Cinstit Trupul Hristosului Tu, iar ceea ce este in potirul acesta, Cinstit Sngele Hristosului Tu,prefcndu-le cu Duhul Tu cel Sfnt".

In acest timp, la stranse cnt Pe Tine Te l udm, iar credinciosii ngenuncheaz, cci acum se svrsesteprefacerea, iar nu atunci cnd se rostesc cuvintele de instituire a Sfintei Taine : Luati mncati... Beti dintru

acesta toti.... Cum se petrece acest lucru, mintea noastrnu poate pricepe; se face n chip tainic, mai presus dentelegerea noastr.

In ncercrile lor de a deslusi mcar n parte aceastlucrare ntru totul tainic , pnsi cei mai mari si mai alesicugettori crestini nu au gsit cuvinte potrivite.

Dar trebuie slu m aminte, nainte si mai presus de toate, cceea ce se s vrseste la Sfnta Liturghie nu estedoar o asemnare cu ceea ce s-a fcut la Cina cea de Tain, ci Insusi Mntuitorul Iisus Hristos este prezent aicisub chipul pinii si al vinului. El, Hristos Domnul, ne-a grit limpede de

catehism ortodox.pdf

Documents