notiuni generale de catehism ortodox

7/25/2019 Notiuni Generale de Catehism Ortodox

1/21

NOTIUNI GENERALE DE CATEHISM ORTODOX

Ce inseamna ortodox si Ortodoxie?

Ortodoxinseamna dreptcredincios sau dreptmaritor. Ortodox este acela care are in sufletul sau dreapta credinta

in Dumnezeu, care se inchina dupa cuviinta lui Dumnezeu si care traieste dupa poruncile Lui.

Ortodoxiaeste dreapta invatatura de credinta, de inchinare si de traire, pe care Dumnezeu a descoperit-o lumii,

la inceput, in chip mai general, prin alesii Sai din poporul evreu, pana la venirea Mantuitorului, si apoi, in chip

lamurit, prin Domnul nostru Iisus Hristos.

Invatatura aceasta este tinuta de Sfanta noastra iserica Ortodoxa, fara stir!iri si fara adaugiri omenesti, adica

asa cum a descoperit-o Mantuitorul, cum au vestit-o Sfintii "postoli, cum au explicat-o Sfintii #arinti si cum au

propovaduit-o slu$itorii !isericesti, pana in zilele noastre.

Unde se gaseste adevar! "are d"e !a mantire?

"devarul care duce la mantuire se gaseste in iserica Ortodoxa, care este %stalp si temelie adevarului% &'

(imotei ), '*+, ea pastrand si propovaduind fara nici o schim!are adevarul dumnezeiesc asa cum l-a invatat

Domnul nostru Iisus Hristos, cum l-au raspandit in lume Sfintii "postoli, cum l-au explicat Sfintii #arinti si cum

l-au aratat sfintele sinoade ecumenice.

De !a "ine are #iseri"a Ortodoxa adevar! de$!in?

iserica Ortodoxa are adevarul deplin sau invatatura credintei celei adevarate de la Dumnezeu. l Insusi a

incredintat isericii acest adevar, ca ea sa-l pastreze prin puterea si gri$a Duhului Sfant, si sa-l propovaduiasca

neimputinat pina la sfarsitul veacurilor, prin slu$itorii ei.

um a dat Dumnezeu acest adevar

Dumnezeu a dat acest adevar prinDescoperireasauRevelatia dumnezeiasca. L-a dat in chip nedeplin si numai

pregatitor prin patriarhii, proorocii si dreptii /echiului (estament, iar deplin si desavarsit prin Iisus Hristos, 0iul

Sau intrupat. %In multe randuri si in multe chipuri a grait de demult Dumnezeu parintilor nostri, prin prooroci,

iar in zilele acestea mai de pe urma ne-a grait noua prin Fiul%, zice Sfantul "postol #avel in pistola catre vrei

I, '.


2/21

Ce se inte!ege $rin Reve!atia dmne%eias"a?

#rin Descoperirea sau 1evelatia dumnezeiasca se intelege acea lucrare a lui Dumnezeu prin care l se face

cunoscut oamenilor, impartasindu-le acestora adevarul despre fiinta, voia si lucrarile Sale. Scopul pentru care

Dumnezeu se descoperit oamenilor este ca ei sa creada drept in l, sa-L cinsteasca dupa cuviinta si sa-i

indeplineasca voia, pentru ca astfel sa se poata mantui.

#rin Descoperirea dumnezeiasca se intelege totalitatea sau intreaga comoara a adevarurilor pe care Dumnezeu le-

a descoperit oamenilor spre mantuirea lor.

Descoperirea dumnezeiasca este a!solut necesara, intrucat fara dumnezeiasca Descoperire, oamenii numai cu

simturile si cu mintea lor n-ar fi putut niciodata sa cunoasca pe Dumnezeu si voia Lui.

Des"o$erirea dmne%eias"a s&a dat ttror oameni!or?

Descoperirea dumnezeiasca s-a dat pentru toti oamenii, caci toti au nevoie de mantuire2 dar nu s-a dat tuturor de-

a dreptul, fiindca nu toti erau vrednici s-o primeasca de-a dreptul de la Dumnezeu, din pricina necuratiei cauzata

de pacat si, ca urmare, a sla!iciunii firii omenesti. De aceea Dumnezeu a ales pe unii oameni vrednici, ca sa

primeasca de-a dreptul de la l Descoperirea si sa fie vestitorii ei fata de toti care voiesc s-o primeasca.

Cine a 'ost vestitorii Des"o$eririi dmne%eiesti?

/estitorii Descoperirii dumnezeiesti au fost mai intai3 "dam, 4oe, "vraam, Isaac, Iaco!, care au primit si au

predicat inceputurile Descoperirii2 apoi proorocii Moise, David, Ilie, Isaia, Ieremia, Iezechiil, Daniil si alti

prooroci, care au continuat, intarind mai cu seama nade$dea in venirea Mantuitorului. Dar vestitorul desavarsit al

Descoperirii dumnezeiesti este 0iul si uvantul lui Dumnezeu intrupat, Mantuitorul nostru Iisus Hristos, a doua

#ersoana din Sf. (reime, %lumina cea adevarata, care venind in lume lumineaza pe tot omul% &Ioan ', 5+.

Domnul nostru Iisus Hristos, fiind Dumnezeu adevarat si om adevarat, ne-a adus Descoperirea deplina a lui

Dumnezeu, caci %nimeni nu cunoaste pe Fiul, fara numai Tatal si nici pe Tatal nu-l cunoaste nimeni, fara numai

Fiul, si caruia va voi Fiul sa-i descopere% &Matei '', 67+. Descoperirea dumnezeiasca a raspandit-o Mantuitorul

in lume prin Sfintii Sai "postoli.

Cm tre(ie sa 'ie $rimita Des"o$erirea dmne%eias"a?


3/21

Descoperirea dumnezeiasca tre!uie sa fie primita ca credinta tare si su! indrumarea isericii, celei adevarate,

careia Dumnezeu i-a incredintat pastrarea si talcuirea Descoperirii Sale. 0ara neincetata calauzire din partea

isericii si fara deplina ascultare din partea noastra fata de ea, suntem in prime$die de a intelege gresit

Descoperirea dumnezeiasca si de a apuca pe caile ratacite ale credintelor desarte.

In "e anme se "$rinde Des"o$erirea dmne%eias"a $astrata de #iseri"a?

Descoperirea dumnezeiasca pastrata de iserica se cuprinde in S'anta S"ri$trasi in S'inta Traditie, care din

aceasta pricina se numesc izvoare ale Descoperirii dumnezeiesti sau izvoare ale credintei.

Ce este S'anta S"ri$tra?

Sfanta Scriptura sau i!lia este adunarea cartilor sfinte, care cuprind Descoperirea dumnezeiasca.

Sfanta Scriptura se imparte in doua parti, anume Legea /eche sau Vechiul Testament, care cuprinde cuvantul lui

Dumnezeu catre oameni inainte de Mantuitorul Iisus Hristos, si Legea 4oua sau Noul Testament, care cuprinde

Descoperirea dumnezeiasca adusa in lume de Mantuitorul Iisus Hristos.

Sfanta Scriptura a fost scrisa su! insuflarea Duhului Sfant, care a luminat mintea unor !ar!ati alesi ca sa

priceapa cuvantul lui Dumnezeu si i-a pazit ca sa nu greseasca in scrisul si predica lor. Sfantul "postol #avel

zice3 %Toata criptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura% &6 (imotei ), '8+2 iar Sfantul

"postol #etru zice3 %Nu prin voia oamenilor s-a facut vreodata proorocire, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu

au grait fiind purtati de Duhul fant% &6 #etru ', 6'+.

Se $oate inte!ege sor S'anta S"ri$tra?

Sfanta Scriptura, in multe parti ale ei, nu se poate intelege usor. Sfantul "postol #etru spune despre pistolele

Sfantului "postol #avel3 %In ele sunt unele lucruri cu anevoie de inteles, pe care cei neinvatati si neintariti le

rastalmacesc, ca si pe celelalte cripturi, spre a lor pierzare% &6 #etru ), '8+.

Cine $oate sa ta!"ias"a 'ara gresea!a S'anta S"ri$tra?

4umai iserica poate sa talcuiasca fara greseala Sfanta Scriptura, pentru ca numai iserica este pazitoarea,

talcuitoarea si propovaduitoarea fara gres a Descoperirii dumnezeiesti. aci isericii, prin Sfintii "postoli, i-a

dat Mantuitorul fagaduinta Sa sfanta, ca ramane cu ea pana la sfarsitul veacurilor2 iar Dumnezeu-(atal a trimis


4/21

pe Duhul Sfant ca s-o pazeasca de orice greseala, dupa cuvantul Sfintei Scripturi, care zice3 %!ergand invatati

toate neamurile, "otezandu-i pe ei in numele Tatalui si al Fiului si al fantului Duh, invatandu-i pe dansii sa

pazeasca toate cate am poruncit voua# si iata $u cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor% &Matei

69, '5-6:+2 %si $u voi ruga pe Tatal si alt !angaietor va da voua, ca sa ramana cu voi in veac% Duhul

adevarului% &Ioan ';, '8-'7+2 %iar !antuitorul, Duhul cel fant, pe care-l va trimite Tatal intru numele meu,

acela va va invata toate si va va aduce aminte de toate cate am grait eu voua% &Ioan ';, 68+.

Singura iserica are darul de a nu putea gresi, fiindca este condusa de insusi Iisus Hristos, capul ei nevazut si are

a$utorul si luminarea Sfantului Duh pururea cu ea. De aceea iserica singura este %stalpul si intarirea

adevarului% &' (im. ), '*+. "sadar numai aceia care au primit putere, incuviintare si insarcinare de la iserica si

numai in numele isericii pot si au dreptul sa talcuiasca izvoarele Descoperirii dumnezeiesti, adica Sfanta

Scriptura si Sfanta (raditie.

Ce este S'anta Traditie?

Sfanta (raditie sau #redania este invatatura de credinta descoperita de Dumnezeu si propovaduita de Sfintii

"postoli prin grai viu, dar nescrisa de ei, ci trecuta asa in iserica fara schim!are, din generatie in generatie. Mai

tarziu, ea a fost scrisa de Sfintii #arinti si se pastreaza neschim!ata in scrierile lor, in hotararile sfintelor sinoade

si in cartile de slu$!a !isericeasca.

S'anta Traditie are a"eeasi va!oare "a si S'anta S"ri$tra?

Sfanta (raditie are aceeasi valoare pentru credinta ca si Sfanta Scriptura, pentru ca amandoua cuprind acelasi

cuvant al lui Dumnezeu.

Sfanta (raditie este mai veche, mai raspandita si, in unele puncte, mai dezvoltata decat Sfanta Scriptura. aci de

la "dam pana la Moise nu s-a scris nici o carte sfanta. Insuai Mantuitorul nostru Iisus Hristos a dat invataturile si

randuielile Sale prin viu grai si prin pilda vie. Sfintii "postoli, de asemenea, au predicat la inceput prin grai viu2

mai tarziu, cand nu puteau sau nu a$ungeau sa predice prin viu grai, uuii din ei au pus in scris invataturile

Mantuitorului.

"stfel, Sfanta (raditie, fiind mai veche si mai larga, dezvolta si lamureste Sfanta Scriptura2 ea povatuieste mai

departe spre dreapta intelegere si savarsire a Sfintelor (aine si spre pazirea sfintelor randuieli ale isericii in

curatenia in care au fost asezate la inceput.

hiar Sfanta Scriptura vor!este lamurit despre insemnatatea Sfintei (raditii. Sfantul "postol si vanghelist Ioan

spuna la sfarsitul vangheliei sale3 %unt inca si alte multe lucruri pe care le-a facut Iisus, care de s-ar fi scris


5/21

cu de-amanuntul, mi se pare ca nici un lumea aceasta n-ar incapea cartile ce s-ar fi scris % &Ioan 6',6*+2 iar

Sfantul "posol #avel zice3 %&ele ce ati invatat si ati luat si ati auzit si ati vazut de la mine, acestea sa le faceti %

&0ilipeni ;,5+2 %drept aceea, fratilor, stati neclintiti si tineti predaniile 'traditiile( pe care le-ati invatat fie prin

cuvant fie prin epistola noastra &6 (esaloniceni 6,'*+.

De altfel, Sf. "postol #avel chiar citeaza din Sf. (raditie, cand spune3 %!ai fericit este a da decat a lua) '0. "p.

6:, )*+, cuvinte care au fost rostite de Mantuitorul Iisus Hristos dar care nu se gasesc in cele patru evanghelii.

La fel ne invata Sfintii #arinti, ca sa pastram cuprinsul Sfintei (raditii cu acesasi sfintenie si tarie cu care

pastram cuprinsul Sfintei Scripturi. Sfintul /asile cel Mare zice3 %Dintre dogmele si propovaduirile pastrate de

*iserica, pe unele le avem din invatatura scrisa, pe altele insa le-am primit din Traditia +postolilor, predate

noua in taina% )+mandoua acestea 'fanta criptura si fanta Traditie( au aceeasi autoritate pentru evlavie %

&anonul 5'+.

De aceea Sfanta (raditie tre!uie crezuta si tinuta cu aceeasi tarie si cu aceeasi sfintenie ca si Sfanta Scriptura.

Ce este Sim(o!! Credintei?

Sim!olul credintei sau rezul este o scurta si limpede marturisire a invataturii de credinta crestina. l are '6

articole si anume3

% )&red intru unul Dumnezeu, Tatal +tottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si

nevazute%

% i intru unul Domn Iisus .ristos, Fiul lui Dumnezeu, /nul-Nascut, &are din Tatal -a nascut, mai inainte de

toti vecii# 0umina din 0umina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, iar nu facut, &el de o fiinta

cu Tatal, prin &are toate s-au facut%

1% &are, pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire, -a pogorat din ceruri si -a intrupat de la Duhul

fant si din !aria Fecioara si -a facut om%

2% i -a rastignit pentru noi in zilele lui 3ontiu 3ilat si a patimit si -a ingropat%

4% i a inviat a treia zi, dupa cripturi%

5% i -a inaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui%

6% i iarasi va sa vina cu marire sa 7udece viii si mortii, a &arui imparatie nu va avea sfarsit%

8% i intru Duhul fant, Domnul, de viata Facatorul, &are din Tatal purcede, &el ce impreuna cu Tatal si cu Fiul

este inchinat si marit% &are a grait prin prooroci%


6/21

9% Intru una, sfanta, so"orniceasca si apostoleasca *iserica%

:% !arturisesc un "otez spre iertarea pacatelor%

% +stept invierea mortilor%

% i viata veacului, ce va sa fie% +min)%

Care este arti"o!! ) din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul intai din Sim!olul redintei este3 )&red intr-unul Dumnezeu, Tatal +tottiitorul, Facatorul cerului si al

pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute%. l cuprinde invatatura crestina despre Dumnezeu cel unul in

0iinta si intreit in #ersoane si despre prima #ersoana a Sfintei (reimi -Dumnezeu-Tatal.

iserica invata ca este un singur Dumnezeu, adica o singura 0iinta dumnezeiasca2 dar in 0iinta dumnezeiasca

una, tre!uie sa deose!im trei fete sau #ersoane, fara sa le despartim si fara sa le amestecam3 (atal, 0iul si Duhul

Sfant. ele trei persoane ale Dumnezeirii sunt deopotriva, nici una nu este mai veche, mai mare ori mai

desavarsita decat alta. (atal este Dumnezeu adevarat, 0iul este Dumnezeu adevarat si Duhul Sfant este

Dumnezeu adevarat, dar nu sunt trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu adevarat.

ele trei persoane dumnezeiesti la un loc se numesc3rea fanta Treime. Dumnezeu asa este3 unul in fiinta si

Intreit in persoane, adica in #rea Sfanta (reime3 (atal, 0iul si Duhul Sfant. (atal este nenascut, 0iul este nascut

din (atal si Duhul Sfant purcede din (atal.

(aina #rea Sfintei (reimi este negrait de mare2 ea nu se poate intelege cu mintea, ci o primim numai prin

credinta.

Dumnezeu-(atal se numeste+tottiitorulpentru ca toate cate sunt, adica toate fapturile sunt tinute sau pastrate

dupa planul Sau, dupa voia si puterea Sa, l ingri$indu-se de toate dupa intelepciunea Sa cea prea inalta. "ceasta

neintrerupta gri$a parinteasca a lui Dumnezeu fata de lume se numesteprovidentasau pronie dumnezeiasca.

"rticolul ' din Sim!olul redintei cuprinde mai departe invatatura desprefacerea lumii. reatorul lumii este

Dumnezeu, %Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute%.

0umeainseamna cerul si pamantul si tot ce este in ele, afara de Dumnezeu. Lumea se imparte in doua, vazuta si

nevazuta. ea vazutaeste tot ceea ce se poate cunoaste cu simturile omenesti2 iar cea nevazutasunt ingerii si

sufletul omenesc.

Ingerii sunt fiinte personale adevarate, facute de Dumnezeu din nimic2 ei sunt duhuri sau puteri netrupesti,

slu$itoare lui Dumnezeu. La inceput, cand i-a facut Dumnezeu, toti ingerii erau !uni, dar apoi o parte din ei,


7/21

mandrindu-se, s-au ridicat impotriva lui Dumnezeu, si au devenit diavoli sau draci. #rin caderea ingerilor s-a ivit

iadul, care este starea lor de nefericire si locul lor de salasluire. Ingerii cei !uni au ramas in er, in fericire, in

apropiere de Dumnezeu si-I slu$esc, fiind intariti in !ine prin har si facand numai cele !une.

Lumea vazuta a facut-o Dumnezeu tot din nimic, numai cu cuvantul si vointa Sa atotputernica, si a oranduit-o

treptat, in sase zile3 in ziua intai a facut lumina. In a doua cerul vazut, in a treia uscatul si plantele, in a patra

luminatorii si multimea stelelor, in a cincea animalele din apa si din aer, in a sasea animalele de pe uscat si mai

pe urma pe om.

De aceea tre!uie sa stim ca despre Dumnezeu vor!esc nu numai Sf. Scriptura si Sf. (raditie, asa cum am vazut,

ci si o alta uriasa carte3 marea carte a naturii, care, prin alcatuirea sa minunata si inteleapta, ni-L arata aproape cu

degetul pe Dumnezeu, ca si creator al ei.

Care este invatatra "restina des$re om?

Omul este cea mai de seama faptura de pe pamant, caci numai omul este facut dupa chipul si asemanarea lui

Dumnezeu si numai pe om l-a !inecuvantat Dumnezeu sa creasca, sa se inmulteasca, sa umple pamantul si sa-l

stapaneasca &0acere ', 68-69+.

(rupul omului l-a facut Dumnezeu din pamant, iar sufletul l-a creat prin suflarea dumnezeiasca, odata cu trupul.

De aceea, la moarte, trupul se intoarce in pamant, din care a fost luat, iar sufletul nemuritor trece in lumea

nevazuta &clesiastul '6, 7+.

hipul lui Dumnezeu din om inseamna sufletul nemuritor cu puterile sufletesti, mintea sau cugetarea, simtirea si

voia li!era, ca si constiinta morala, acel $udecator drept pe care il purtam fiecare in noi, toate purtandu-ne catre

Dumnezeu2 iar asemanarea cu Dumnezeu inseamna intarirea in virtute si sfintenie a acestor puteri sufletesti ale

omului, pana la apropierea de Dumnezeu.

Cm a "a%t in $a"at $rimii oameni si "are este $a"at! !or?

#rimii oameni au cazut in pacat asa3 Diavolul pizmuia pe oamenii din rai, pentru fericirea lor, si voia cu orice

pret sa-i faca s-o piarda. De aceea, prin viclenie, el se apropie de ei si, inselandu-i, ii face sa creada ca daca vor

manca din pomul cel oprit, adica al cunostintei !inelui si raului, se vor face intocmai ca Dumnezeu. "stfel,

trufindu-se si ei, s-au lasat amagiti si, calcand voia lui Dumnezeu, au cazut in pacat. "sa s-a ivit raul in lumea

oamenilor, dupa ce mai intai se ivise in lumea ingerilor.

#acatul primilor oameni este foarte mare, pentru ca prin el s-a calcat porunca pe care le-a dat-o Dumnezeu, adica

s-a calcat toata voia lui Dumnezeu aratata lor. #acatul este neascultare si nerecunostinta, dar mai ales mandrie,


8/21

adica dorinta de a fi ca Dumnezeu, dar fara a$utorul lui Dumnezeu si chiar impotriva Lui2 pacatul este

schim!area iu!irii de Dumnezeu cu iu!irea fata de faptura, adica desprindere de Dumnezeu si alipire de faptura.

De aceea si urmarile pacatului au fost grele3 ruperea legaturii de har cu Dumnezeu, indepartarea si instrainarea

de Dumnezeu, alungarea din rai, intunecarea chipului lui Dumnezeu din om, adica intunecarea mintii, stricarea

inimii si sla!irea vointei, viata cu munca grea, dureri si necazuri de tot felul.

#acatul si urmarile lui au trecut de la "dam si va la toti urmasii lor firesti, caci toti se nasc cu pacat. "cest pacat

cu care ne nastem toti se numeste pacat stramosesc, pentru ca a fost savarsit de stramosii neamului omenesc.

A $arasit Dmne%e $e oameni d$a "aderea !or?

Dumnezeu n-a parasit pe oameni nici dupa caderea lor. aci Dumnezeu a facut lumea din !unatate si, fiind

"tot!un, n-a lasat prada pierzarii pe om, care este faptura Lui cea mai aleasa. hiar la scoaterea stramosilor

nostri din rai, Dumnezeu a fagaduit un Mantuitor &0acere ), '*+, care sa zdro!easca puterea raului si sa impace

pe oameni cu Dumnezeu. Mantuitorul acesta este Domnul nostru Iisus Hristos.

De la caderea omului pana la venirea Mantuitorului, a lasat Dumnezeu sa treaca multa vreme, multe mii de ani,

in care oamenii sa cunoasca amaraciunea pacatului si starea rea in care au a$uns si sa se convinga ca nu se pot

mantui prin puterile lor proprii, ci doar cu a$utor de Sus. Dar si in aceasta vreme, Dumnezeu S-a ingri$it de

oameni, i-a calauzit si i-a pregatit pentru primirea Mantuitorului, prin indrumari si pedepse, prin Lege si prin

prooroci, ca sa-L poata recunoaste atunci cand va veni.

Care este arti"o!! * din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul 6 din Sim!olul redintei este3 )i intru-unul Domn Iisus .ristos, Fiul lui Dumnezeu, /nul-Nascut,

&are din Tatal -a nascut mai inainte de toti vecii; 0umina din 0umina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu

adevarat, nascut, iar nu facut, &el de o fiinta cu Tatal, prin &are toate s-au facut%.

Invatatura cuprinsa in acest articol se refera la a doua #ersoana a #rea Sfintei (reimi, Domnul nostru Iisus

Hristos, 0iul lui Dumnezeu.

4umirea de Domnul inseamna ca Iisus Hristos este Dumnezeu adevarat, pentru ca numirea de Domnul este una

ce se da lui Dumnezeu cel adevarat.

Iisusinseamna Mantuitor sau 1ascumparator. u acest nume a fost inainte vestit Mantuitorul, la unavestire, de

catre "rhanghelul


9/21

Iisus Hristos esteprooroc&profet+, anume #roorocul proorocilor, pentru ca ne-a adus Descoperirea dumnezeiasca

desavarsita, spre mantuire2 l este arhiereu, "rhiereul arhiereilor, pentru ca S-a $ertfit pe Sine pe cruce si pentru

ca Se $ertfeste mereu pe sfantul altar pentru iertarea pacatelor si sfintirea oamenilor2 si este imparat, Imparatul

imparatilor, pentru ca a intemeiat si conduce imparatia Sa duhovniceasca, Sfanta iserica, avand % toata puterea,

in cer si pe pamant% &Matei 69, '9+.

Mai departe, acest articol cuprinde invatatura ca Iisus Hristos esteFiul lui Dumnezeu, =nul-4ascut, ca este

Dumnezeu adevarat si ca prin l s-a facut lumea.

Iisus .ristos este Fiul lui Dumnezeu, nascut din insasi Fiinta Tatalui# $l nu este faptura, ci are insasi Fiinta

Tatalui, prin nastere mai inainte de toti vecii, adica din vesnicie, caci n-a fost nici o vreme in care Fiul sa nu fie

Fiu si Tatal sa nu fie Tata% &um vesnic este Tatal, asa si Fiul este vesnic% $l este /nul-Nascut, adica este

singurul Fiu adevarat sau dupa fire al lui Dumnezeu si alt Fiu al lui Dumnezeu nu este# iar daca crestinii si

dreptii se numesc si ei fii ai lui Dumnezeu, ei sunt nu prin fire, ci prin har, fara sa fie , )de-o-fiinta) cu

Dumnezeu, dupa cuvantul cripturii; )Iar celor ce l-au primit pe Dansul 'pe Iisus .ristos( si cred intru numele

0ui, le-a dat putere sa se faca fii ai lui Dumnezeu) 'Ioan , (%

Iisus .ristos este Dumnezeu adevarat ca si Tatal, are aceeasi Fiinta, aceeasi dumnezeire, cu aceleasi insusiri

dumnezeiesti ca si Tatal din care -a nascut, asa cum o lumina este la fel cu lumina din care s-a aprins%

&uvintele )lumina din lumina) sunt numai o asemanare, caci Taina Nasterii Fiului din Tatal nu poate fi

patrunsa de mintea omeneasca%

Care este arti"o!! + din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul ) din Sim!olul credintei este3 %&are, pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire, -a pogorat

din ceruri si -a intrupat de la Duhul fant si din !aria Fecioara si -a facut om%.

"cest articol cuprinde invatatura despreIntruparea Domnului.

0iul si uvantul lui Dumnezeu s-a pogorat din ceruri ca sa mantuiasca pe oameni din ro!ia pacatului si a mortii.

0iul, ca Dumnezeu, este pretutindeni de fata, totdeauna in ceruri si totdeauna pe pamant, si totusi in rez

marturisim ca, %s-a pogorat din ceruri%, pentru ca mai inainte de a se intrupa era nevazut pe pamant2 vazut s-a

facut numai prin aratarea in trup si de aceea sunt cuvintele %s-a pogorat%. Iar cuvintele %pentru noi oamenii%

inseamna ca a venit pentru toti oamenii de totdeauna si de pretutindeni, nu numai pentru unii sau numai pentru

vreun neam oarecare.


10/21

Intruparea 0iului lui Dumnezeu din #reacurata 0ecioara Maria, din care l Si-a luat trup omenesc adevarat, s-a

facut in chip minunat, nu dupa randuiala firii omenesti, ci prin um!rirea 0ecioarei de Duhul Sfant. Dar facandu-

Se om, 0iul lui Dumnezeu n-a incetat de a fi Dumnezeu adevarat. Iisus Hristos este Dumnezeu si Om adevarat,

cu trup si suflet omenesc adevarat, intru totul asemenea noua, afara de pacat. "stfel ca Iisus Hristos are doua firi

sau naturi3 dumnezeiasca si omeneasca, si doua vointe si lucrari ale celor doua firi, care nu se amesteca una cu

alta, si nu se schim!a una cu alta, nu se impart una de o parte si alta de alta parte, caci unul este Hristos si nu se

despart una de alta in #ersoana Mantuitorului. De aceea numim pe Mantuitorul Dumnezeu-Om si l ramane

Dumnezeu-Om pentru vesnicie.

Care este arti"o!! , din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul ; din Sim!olul redintei este3 )i s-a rastignit pentru noi in zilele lui 3ontiu 3ilat, a patimit si s-a

ingropat). l cuprinde invatatura despre patimile Domnului pentru mantuirea noastra.

In Sim!ol s-a scris ca Domnul nostru Iisus Hristos a patimit si a murit )in zilele lui 3ontiu 3ilat), ca sa se arate

anume vremea cand s-au intamplat acestea. #ilat era pe atunci guvernator roman in Iudeea.

InvataturaSfintei noastre iserici despre patimile si moartea Domnuluieste aceasta3

a+ Domnul a patimit si a murit de !una voie pentru noi, ca sa ne mantuiasca. l, fiind si Dumnezeu, putea sa

scape de patimi si de moarte, dar le-a primit din iu!ire fata de oameni, cum Insusi zice3 )&a eu imi pun sufletul

meu ca iarasi sa-l iau pe el% Nimeni nu-l ia de la mine, ci $u insumi il pun pe el% 3utere am sa-l pun si putere am

sa-l iau iarasi)&Ioan ':, '7-'9+. l nu tre!uia sa moara, pentru ca este fara pacat2 iar daca a primit sa moara, a

murit din iu!ire fata de altii, adica pentru noi oamenii.

!+ Domnul a patimit si a murit cu trupul, adica cu firea Sa omeneasca, pentru ca firea dumnezeiasca nu poate

patimi, nici muri. Dar l este cel care patimeste si moarte in trup, nu altul2 si firea dumnezeiasca nu se desparte

de cea omeneasca nici in timpul patimilor si mortii.

c+ Domnul prin patima si moartea Sa ne-a rascumparat pe toti din pacat, adica a castigat mantuirea pentru toti

oamenii de totdeauna, si ne-a impacat cu Dumnezeu2 dar daca nu toti se mantuiesc este pentru ca nu toti fac cele

de tre!uinta pentru mantuire, adica nu toti indeplinesc conditiile mantuirii.

Care este arti"o!! - din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul * din Sim!olul redintei este3 )i a inviat a treia zi, dupa cripturi). l cuprinde invatatura despre

Invierea Domnului Iisus Hristos.


11/21

Domnul nostru Iisus Hristos a !iruit moartea, Dumnezeu fiind, si a inviat a treia zi dupa ingroparea Sa, asa cum

se proorocise in Scripturile sau cartile /echiului (estament. Insusi Mantuitorul a spus, inainte de patimi, ca va fi

rastignit, dar ca va invia a treia zi.

unoastem adevarul Invierii Domnului din marturiile celor care L-au vazut dupa Inviere3 femeile mironosite,

Sfinfii "postoli si =cenici, care au vor!it cu l, i-au pipait ranile si au mancat cu l dupa Inviere si au um!lat

impreuna cu l pana la Inaltare. (ot asa L-au vazut si multi credinciosi &' orinteni '*, 8+. Insusi Mantuitorul

spune dupa Inviere3 )+sa este scris si asa se cadea sa patimeasca .ristos si a treia zi sa invieze din morti, si sa

se propovaduiasca intru numele 0ui pocainta si iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la

Ierusalim)&Luca 6;, ;8-;7+.

Care este arti"o!! . din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul 8 din Sim!olul redintei este3 )i s-a suit la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui). l cuprinde

invatatura despre inaltarea Domnului. Sfanta noastra iserica invata ca, dupa ;: de zile de la Invierea Sa,

Mantuitorul Iisus Hristos s-a inaltat cu trupul la cer, pentru ca sa intre si ca om in marirea dumnezeiasca vesnica,

pentru ca (atal sa trimita Sfintilor "postoli pe Duhul Sfant &loan ';, 682 '8, 7+, pentru ca sa mi$loceasca

neintrerupt pentru oameni la Dumnezeu-(atal si sa deschida tuturor celor ce urmeaza Imparatia erurilor.

Sederea lui Hristos de-a dreapta (atalui inseamna ca l are aceeasi putere si marire ca si (atal si Sfantul Duh si

ca impreuna cu l stapaneste toata lumea vazuta si nevazuta. Inaltarea Domnului la er s-a facut cu trupul, caci

cu Dumnezeirea este pretutindenea de fata, totdeauna in er si pe pamant. (rupul cu care s-a inaltat este acelasi

trup cu care s-a zamislit si s-a nascut din #reacurata 0ecioara, cu care a petrecut pe pamant, cu care a patimit, a

murit si a inviat. 4umai ca, dupa inviere, trupul este proslavit si nestricacios.

Care este arti"o!! / din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul 7 din Sim!olul redintei este3 )i iarasi va sa vina cu marire sa 7udece vii si mortii, a carui imparatie

nu va avea sfarsit). l cuprinde invatatura crestina despre venirea a doua a Domnului.

Sfanta noastra iserica invata ca, la sfarsitul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos va veni a doua oara pe pamint,

in dumnezeiasca marire si putere, pentru a faceudecator. Insusi Domnul Hristos ne spune cum va fi >udecata din urma in

vanghelia de la Matei 6*, )'-;8. "nume ca la >udecata se vor infatisa deodata toti oamenii, toate semintiile

pamantului, si-si vor da seama de faptele, vor!ele si gandurile lor. ei !uni vor fi asezati de o parte, iar cei rai de

alta parte. (oata lumea va cunoaste atunci faptele, cuvintele si gandurile fiecaruia. "tunci Dreptul >udecator va

rosti dreapta hotarare dumnezeiasca, dupa care cei !uni vor intra definitiv in rai sau in fericirea deplina si


12/21

vesnica, iar cei rai vor fi aruncati definitiv in iad sau in starea de vesnica nefericire, departe de Dumnezeu si

impreuna cu diavolii.

ind va fi sfarsitui lumii, venirea a doua a Domnului si >udecata de apoi, nimeni nu stie, nici ingerii din cer, ci

numai Dumnezeu &Marcu '), )62 0aptele "postolilor ', 7+. ste deci o mare gresala a spune ca atunci sau atunci

va fi)sfarsitul lumii)si deci >udecata finala. a va fi, dar cand va fi nimeni nu stie, decat Dumnezeu.

"fara de $udecata o!steasca, de la sfarsit, mai este si o alta7udecatanumitaparticulara, prin care trece sufletul

fiecarui om indata dupa moarte. Dar, dupa $udecata particulara si inainte de cea o!steasca, atat starea de fericire a

sufletelor celor drepti cat si starea de nefericire a sufletelor celor pacatosi nu sint depline si definitive. De aceea

va mai fi >udecata de apoi, o!steasca, pentru ca sa se desavarseasca toate.

Desavarsirea tuturor, de la >udecata de apoi, se va arata in aceea ca3

a+ toata lumea va cunoaste desavarsit intelepciunea si dreptatea lui Dumnezeu2

!+ Domnul nostru Iisus Hristos se va preamari inaintea intregii lumi2

c+ incepand de atunci, va fi )un cer nou si un pamant nou)&6 #etru ), ')+.

d+ va fi deplina fericirea celor !uni si tot deplina va fi si nefericirea celor rai, pentru ca si cei !uni si cei rai vor

avea inviate trupurile din viata pamanteasca si asa, cu sufletul si cu trupul impreuna, vor merge unii in viata

vesnica, iar altii in osanda vesnica. uvintele )a caruia imparatie nu va avea sfarsit)inseamna ca stapanirea si

marirea lui Iisus Hristos nu vor inceta niciodata, ci sunt pentru vesnicie. aci 0iul lui Dumnezeu, care s-a facut

om si a ridicat firea omeneasca la marirea dumnezeiasca, ramane asa pentru vecii vecilor, imparatind asa in veci,

impreuna cu (atal si cu Sfantul Duh.

Care este arti"o!! 0 din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul 9 din Sim!olul redintei este3 )i intru Duhul fant, Domnul, de viata facatorul, care din Tatal

purcede, cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si marit, care a grait prin prooroci).

"cest articol cuprinde invatatura ortodoxa despreDuhul fant, a treia persoana a #rea Sfantei (reimi, si anume3Duhul Sfant este Dunmezeu adevarat, ca (atal si 0iul, pentru ca purcede din insasi fiinta (atalui, are aceleasi

insusiri si lucrari dumnezeiesti ca si (atal si 0iul si i se aduce aceeasi inchinare ca (atalui si 0iului.

Duhul Sfant este Domn de viata facator, pentru ca impreuna cu (atal si cu 0iul creeaza si stapaneste toate si

indeose!i pentru ca da oamenilor viata duhovniceasca, impartasindu-le prin Sfantele (aine harul dumnezeiesc

castigat de Mantuitorul, ii curateste pe oameni de pacate si-i Sfanteste, pregatindu-i astfel pentru viata vesnica.


13/21

Si tot Duhul Sfant da pentru viata !ine placuta lui Dumnezeu felurite daruri, care sunt sapte &intelepciunea,

intelegerea, sfatul, taria sau !ar!atia, cunostinta, evlavia sau cucernicia, frica de Dumnezeu+.

Duhul Sfant a vor!it prin prooroci. l a insuflat pe Sfantii scriitori ai Sfantei Scripturi sa inteleaga cele

dumnezeiesti descoperite, sa le scrie si sa le vesteasca fara greseala.

Duhul Sfant purcede din (atal si numai din (atal. "sa ne-a descoperit insusi 0iul lui Dumnezeu intrupat, cind a

zis3)Duhul adevarului, care din Tatal purcede)&loan '*, 68+. "sa invata si intreaga Sfanta (raditie, anume ca in

Sfanta (reime este un singur izvor si pentru 0iul si pentru Duhul Sfant, Dunmezeu-(atal. "ceasta invatatura ca

Duhul Sfant purcede numai de la (atal este pastrata si propovaduita neschim!at de iserica Ortodoxa. "sadar,

cine invata ca Duhul Sfant purcede si de la 0iul, acela s-a a!atut de la credinta cea adevatara.

Care este arti"o!! 1 din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul 5 din Sim!olul redintei este3 )i intr-una, sfanta, so"orniceasca si apostoleasca *iserica). l

cuprinde invatatura ortodoxa despre Sfanta iserica.

Ce este #iseri"a?

iserica este asezamantul sfant intemeiat de Donmul nostru Iisus Hristos, pentru mantuirea oamenilor. a duce

mai departe, pana la sfarsitul veacurilor, propovaduirea cuvantului dumnezeiesc, impartaseste fiilor ei harul

sfintitor prin Sfintele (aine si indrumeaza credinciosii pe calea vietii adevarate. isericii i-a dat Domnul aceasta

intreita putere3

'. sa invete adevarul dumnezeiesc

6. sa savarseasca Sfintele (aine si slu$!e !isericesti

). sa indrumeze pe oameni spre traire curata, in numele Sau.

In iserica, Domnul nostru Iisus Hristos impartaseste harul Sau mantuitor, prin Duhul Sfant in Sfintele (aine.

aci daca ).ristos este capul *isericii, trupul sau, al carui mantuitor este)&feseni. *, 6)+, cum zice cuvantul

dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, atunci nimeni nu poate sa se impartaseasca de mantuire, daca nu este madular

al trupului lui Hristos, adica al isericii.

"devarul mantuirii in iserica este mare si taina lui este adanca. #entru a apropia acest adevar de intelegerea

noastra, Mantuitorul face asemanarea cu vita si mladitele3)Ramaneti intru mine si eu intru voi% 3recum mladita

nu poate sa aduca roade de la sine, daca nu ramane in vita, tot asa nici voi, daca nu ramaneti inru mine% $u

sunt vita, voi sunteti mladitele% &ine ramane intru mine si eu intru el, acela aduce roada multa, caci fara mine

nu puteti face nimic% Daca unul nu ramane intru mine, este lepadat ca o mladita ce s-a uscat)&Ioan '*, ;-8+.

#recum mladita se usuca daca este rupta de vita, de la care primeste hrana prin seva, tot asa si sufletul moare

duhovniceste, adica isi pierde mantuirea, daca se rupe de iserica, trupul tainic al lui Hristos, care il hraneste

duhovniceste prin harul dumnezeiesc. Harul din iserica este ca sangele cald din trupul omenesc viu, sange care


14/21

hraneste toate madularele trupului. Daca un madular se desprinde de trup, atunci de indata se lipseste de viata,

caci nu mai curge in el sangele trupului, si asa este de lepadat. (ot asa si credinciosul care se desprinde de

iserica, in care este harul, moare sufleteste, pentru ca nu mai are viata duhovniceasca din trupul tainic al lui

Hristos.

(ot !iserica se numeste si locasul de rugaciune sfintit si inchinat lui Dumnezeu, pentru ca acolo se aduna o!stea

credinciosilor sa asculte cuvantul dumnezeiesc, sa ia parte la aducerea sfintei $ertfe a Domnului si sa aduca

impreuna inchinare lui Dumnezeu. In cladirea !isericii, pe Sfantul "ltar, se pastreaza Sfanta uminecatura, care

este (rupul viu si Sangele Domnului su! chipul painii si al vinului. "colo se savarsesc cele mai multe slu$!e

religioase, dupa randuiala isericii. Dupa aceea cladirea !isericii se mai numeste )&asa Domnului)

Cine snt mem(rii #iseri"ii?

Din iserica fac parte toti cei !otezati cu !otezul crestin, adica in numele Sfintei (reimi, care cred in Domnul

nostru Iisus Hristos, care marturisesc aceeasi credinta, care se impartasesc cu aceleasi Sfinte (aine, care aduc

aceeasi inchinare lui Dumnezeu si stau su! conducerea vazuta a aceleiasi ierarhii !isericesti.

4u numai dreptii, ci si pacatosii fac parte din iserica2 dar pacatosii sunt mem!rii sau madulare !olnave ale

isericii. Si nu numai credinciosii vii ci si cei morti care au adormit in credinta sunt mem!rii ai isericii.

4u mai fac parte din iserica ereticii si schismaticii, pentru ca, desi au fost !otezati, ei s-au rupt de iserica prin

credintele lor ratacite, prin invataturi desarte si prin neascultare de conducerea isericii. reticii si schismaticii

au parasit calea cea dreapta2 ei sunt stricatori de iserica si de aceea vor fi osanditi &(it ), ':-''2 ' orinteni ),

'7+.

Dintre mem!rii isericii de dupa moarte unii se deose!esc de ceilalti prin inaltimea la care s-au ridicat in trairea

virtutilor crestine. "cestia sunt sfintii !ineplacuti lui Dumnezeu, fiind cinstiti in mod deose!it de iserica.

De "e&i "instim $e s'inti?

#e sfinti ii cinstim sau ii veneram pentru statornicia in dreapta credinta si pentru !ar!atia cu care au stiut sa

traiasca aceasta credinta si sa o apere pana la capat, uneori $ertfindu-si chiar viata.

Ii veneram apoi pentru harurile si vrednicia de care au a$uns sa se !ucure inaintea lui Dumnezeu. Mantuitorul ne

spune ca slava pe care el a primit-o de la (atal, pe aceea a dat-o si sfintilor. i marirea pe care Tu mi-ai dat-o, le-

am dat-o lor)&Ioan '72 66+.


15/21

Mai cinstim pe sfinti pentru ca ei mi$locesc cu rugaciuni, la (atal ceresc, pentru noi &"pocalipsa *, 92 vrei '),

7+ Dintru sfinti, cinstirea cea mai aleasa, numita supravenerare sau preacinstire, o aducem #reacuratei 0ecioare

Maria, ca uneia care a nascut, dupa trup, pe insusi Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos.

De "e "instim s'inte!e moaste?

instim sfintele moaste pentru ca, ramanand in nestricaciune, ele ne amintesc mereu si ne im!ar!ateaza in

datoria de a trai si a ne $ertfi pentru dreapta credinta. Dar mai ales le cinstim pentru harul dumnezeiesc care

lucreaza prin ele. O dovada ca puterea lui Dumnezeu lucreaza si prin osemintele celui drept, avem in cartea a

patra a Imparatilor &'), 6'+, unde ni se istoriseste ca osemintele proorocului liseu au readus la viata un mort.

"semenea minuni au fost facute si de sfintele moaste ale unor sfinti ai isericii, mai indepartati sau mai

apropiati de zilele noastre.

De "e "instim s'inte!e i"oane?

instim sfintele icoane pentru ca ele ne inalta gandul la taina Intruparii Domnului. Luand chip de om, Domnul

ne-a aratat ca il putem infatisa si cinsti in zugravitura.

instim sfintele icoane apoi pentru ca ele ne a$uta sa ne inaltam gandul la sfinfii care s-au nevoit si au patimit

pentru dreapta credinta, dandu-ne noua pilda intru totul vrednica de urmat. "semenea unei fotografii, icoana ne

duce cu gandul la sfantul pe care il reprezinta.

Mai cinstim sfintele icoane pentru ca prin rugaciuni inaintea lor, adresate sfintilor pe care ii infatiseaza,credinciosii evlaviosi se fac partasi de im!elsugate daruri duhovnicesti.

instirea icoanelor nu este inchinare la idoli, pentru ca cinstirea nu o dam lemnului si culorilor, ci sfintilor

infatisati pe lemn, ca unii !ineplacuti lui Dumnezeu, ca unii care s-au invrednicit sa stea in cea mai stransa

legatura cu Dumnezeu si deci sa poata mi$loci pentru noi. Inainte de a fi asezate in !iserici si in casele

credinciosilor, icoanele se sfintesc de catre preoti, dupa rinduiala sta!ilita de iserica.

De "e #iseri"a este nmita2 na3 s'anta3 so(orni"eas"a si a$osto!eas"a?

iserica este numita asa, fiindca acestea sunt cele patru insusiri ale ei.

iserica este una, pentru ca unul este intemeietorul si capul ei, Domnul Iisus Hristos, si unul este Duhul Sfant,

care o insufleteste cu harul dumnezeiesc, una este invatatura ei cea adevarata si una calea cea dreapta care duce

sigur la mantuire. Mantuitorul o singura iserica a intemeiat si nu voieste sa fie mai multe. Diferitele iserici

ortodoxe nationale nu sunt iserici despartite sau mai multe, ci numai mem!re ale singurului trup al isericii.


16/21

iserica estesfanta, pentru ca sfant este intemeietorul si capul ei, Iisus Hristos, care a sfintit-o si pe ea cu singele

Sau &feseni *, 6*-67+, si i-a dat puterea sa sfinteasca pe oameni prin harul dumnezeiesc. Sfintenia isericii nu

se pateaza de loc prin aceea ca in ea se gasesc si pacatosi, fiindca nu mem!rii isericii sfintesc iserica, ci

iserica sfinteste pe mem!rii ei, ea neavand de la ei sfintenia, ci de la Domnul, prin Duhul Sfant.

iserica esteso"orniceascasau universala pentru ca ii este dat sa se intinda peste tot pamantul si sa-i cuprinda

pe toti oamenii, ca intr-un so!or a toata lumea, si pentru ca se conduce dupa cele statornicite la sfintele so!oare a

toata lumea. iserica nu este numai pentru un loc, ori numai pentru un timp, ori numai pentru un neam, ci ea este

pentru toate locurile, pentru toate vremurile si pentru toate neamurile. iserica este so!orniceasca si pentru ca

detine adevarul religios deplin si pentru ca totdeauna si pretutindeni a invatat si invata neschim!at acelasi adevar

dumnezeiesc universal.

iserica este apostoleasca, pentru ca este asezata pe temelia "postolilor & feseni 6, 6: +.

4oate #iseri"a sa greseas"a?

4u. iserica nu poate sa greseasca, pentru ca ea este )trupul lui .ristos), si Hristos cel pururea viu este capul ei

&feseni ', 66-6)+, ramanand cu ea totdeauna2 si pentru ca in ea lucreaza neincetat Duhul Sfant, prin harul Sau,

luminand pe slu$itorii ei. De aceea iserica este )stalp si temelie adevarului)&' (imotei ), '*+, pentru ca ea are

darul de a nu putea sa cada niciodata in ratacire2 de aceea iserica este si ne!iruita in adevarul ei dumnezeiesc,

ca )nici portile iadului nu o vor "irui)&Matei '8, '9+. 4ici un mem!ru singuratic al isericii, fie el episcop sau

patriarh, n-a primit de la Domnul darul de a nu putea gresi. Singura iserica a primit de la Domnul puterea de a

nu putea gresi.

Care este arti"o!! )5 din Sim(o!! Credintei si "e invatatra "$rinde?

"rticolul ': din Sim!olul redintei este3 )!arturisesc un "otez intru iertarea pacatelor). l cuprinde invatatura

despre Sfanta (aina a otezului, intelegandu-se si aceea despre celelalte Sfinte (aine.

Ce este S'anta Taina?

Sfanta (aina este o lucrare vazuta, asezata de Mantuitorul Iisus Hristos in iserica, prin care se impartaseste

credinciosilor harul cel nevazut al lui Dumnezeu.

In orice Sfanta (aina deose!im astfel trei parti3 asezarea ei de catre Iisus Hristos, lucrarea vazuta sau slu$!a

sfanta si harul nevazut.

Cate S'inte Taine a ase%at Mantitor!?


17/21

Mantuitorul a asezat sapte Sfinte (aine si pe toate acestea le are iserica noastra3 '. otezul, 6. =ngerea cu

SfantuI Mir &Mirungerea+, ). Sfanta uminecatura, ;. #ocainta, *. #reotia, 8. 4unta si 7. Maslul.

ele sapte Sfinte (aine sunt ca niste izvoare minunate, mai presus de fire, prin care se revarsa asupra noastra, in

iserica, harurile Sfantului Duh.

Ci a !asat Mantitor! dre$t! de a savarsi S'inte!e Taine?

Mantuitorul a lasat dreptul de a savarsi Sfintele (aine Sfintilor "postoli si, prin acestia, episcopilor si preotilor

randuiti in mod canonic. piscopul poate savarsi toate Sfintele (aine, iar preotul numai sase din ele, adica afara

de Sfanta (aina a #reotiei. Singur otezul - dar numai in caz de mare nevoie, adica de pericol de moarte a celui

ne!otezat - poate fi savarsit de diacon sau de orice credincios ortodox, prin afundarea de trei ori in apa curata,

rostindu-se cuvintele3)*oteaza-se ro"ul 'roa"a( lui Dumnezeu 'Numele( in numele Tatalui, +min, si al Fiului,

+min, si al fantului Duh, +min), si ramanand ca toate celelalte sa le faca preotul dupa randuiala sfintei iserici.

Sfintele (aine se savarsesc de episcopi si preoti, ca slu$itori ai lui Hristos si iconomi ai (ainelor lui Dumnezeu,

dupa cuvantul Sfantului "postol #avel, care zice3 )+sa sa ne socoteasca pe noi oamenii, ca pe niste slugi ale lui

.ristos si iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu)&' orinteni ;, '+.

Sfintele (aine se savarsesc de episcopi si de preoti, dar prin puterea lui Dumnezeu2 de aceea lucrarea sfintitoare a

(ainelor nu este legata de vrednicia sau nevrednicia savarsitorilor, ci de Mantuitorul Hristos care le-a asezat in

Sfanta Sa iserica. ste adevarat ca si din acest motiv asupra slu$itorilor !isericesti apasa o foarte mare

raspundere, ei avand sa dea seama inaintea lui Dumnezeu de felul cum au )iconomisit)sau administrat aceste

(aine.

S'anta Taina a #ote%!i

otezul este Sfanta (aina prin care omul, prin intreita afundare in apa sfintita si prin rostirea de catre preot a

cuvintelor3 %oteaza-se ro!ul &roa!a+ lui Dumnezeu &4umele+ in numele (atalui, amin si al 0iului, amin si al

Sfantului Duh, amin%, se naste din nou duhovniceste in Hristos si se face mem!ru al isericii. Dupa otez,

duhovniceste omul este om nou, caci s-a nascut duhovniceste %din apa si din Duh% &Ioan ), *+.

Lucrarea de capetenie in sfanta slu$!a a otezului este afundarea intreita in apa curata si sfintita in numele

(atalui, al 0iului si al Sfantului Duh, adica in numele Sfintei (reimi. "fundarea inchipuieste moartea si

ingroparea Mantuitorului si moartea omului celui vechi al pacatului, iar ridicarea din apa inchipuieste invierea de

a treia zi a Domnului si nasterea omului celui nou curat si drept in Hristos-Domnul. Omul nascandu-se astfel

duhovniceste se face madular al trupului tainic al lui Hristos, adica se face mem!ru al isericii, cum zice Sfantul

"postol #avel3,,Impreuna cu $l 'cu .ristos( ne-am ingropat prin "otez intru moarte# pentru ca dupa cum

.ristos a inviat din morti prin marirea Tatalui, asa si noi sa avem o viata noua)&1omani 8, ;+. elelalte lucrari


18/21

&ceremonii+ de la otez au si ele cate un inteles3 Lepadarile inseamna indepartarea puterii diavolului de la cel ce

se !oteaza2 impreunarile cu Hristos inseamna unirea cu Mantuitorul si cu iserica Lui2 suflarea de trei ori a

preotului peste fata celui ce se !oteaza inseamna ca el tre!uie sa marturiseasca totdeauna pe Domnul2 vesmantul

sau panza al!a in care se im!raca cel !otezat inseamna curatenia sufletului si a vietii crestinesti2 lumanarea

inseamna indatorirea celui !otezat de a duce adevarata viata crestineasca, asa incat faptele lui !une sa lumineze

inaintea oamenilor, ca o lumina in intuneric.

Mantuitorul a asezat Sfanta (aina a otezului, dupa invierea Sa din morti, atunci cand a poruncit Sfintilor

"postoli3,,!ergand, invatati toate neamurile, "otezadu-i pe ei in numele Tatalui si al Fiului si al fantului Duh,

si invatandu-i sa pazeasca toate cate am poruncit voua)&Matei 69, '5-6:+.

Sfanta (aina a otezului nu se repeta niciodata asupra aceluiasi om, pentru ca numai o data se naste omul

duhovniceste, ca si trupeste. Iar pacatele savarsite dupa otez se pot ierta prin Sfanta (aina a #ocaintei.

De la cel ce se !oteaza, daca este in varsta, se cere primirea dreptei credinte si pocainta de pacatele savarsite,

care prin !otez se iarta, dupa cum zice Sfanta Scriptura3,,3ocaiti-va si sa se "oteze fiecare din voi intru numele

lui Iisus .ristos spre iertarea pacatelor, si veti lua darul fantului Duh)&0apt. "postolilor 6, )9+2,,&el ce va

crede si se va "oteza, se va mantui)&?Marcu '8, '8+. De aceea se rosteste la otez Sim!olul redintei.

La !otezul copiilor, credinta se marturiseste de catre nas, care fagaduieste ca se va ingri$i ca pruncul sa fie

crescut in legea ortodoxa. De aceea, nas nu poate fi decat un crestin ortodox. Datoria de a creste pe copii in legea

ortodoxa o au si parintii.

opiii tre!uie sa fie !otezati3

- pentru ca au mostenirea consecitelor pacatului stramosesc, de care nu se pot curati decat prin !otez2 pentru ca

fara nasterea din nou, prin !otez, nu se poate intra in iserica, dupa cuvantul Domnului3,,De nu se va naste

cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu)&loan ), *+2

- pentru ca si copiilor, nu numai oamenilor in varsta, le este data fagaduinta harului Duhului Sfant, care curata de

pacate &0aptele "postolilor 6, )9-)5+2

- pentru ca !otezul a luat locul taierii impre$ur, prin care a fost preinchipuit in /echiul (estament, iar taierea

impre$ur se savarsea si asupra copiilor, cum tre!uie savarsit si !otezul, dupa cuvantul dumnezeiesc3 ,,Intru &are

'in .ristos( sunteti si taiati impre7ur, cu taiere impre7ur nefacuta de mana, intru dez"racarea trupului pacatelor

carnii, intru taierea impre7ur a lui .ristos, ingropati fiind impreuna cu $l prin "otez)&oloseni 6,''-'6+.

- pentru ca asa au facut Sfintii "postoli, care au !otezat pe copii2

- pentru ca asa a facut iserica totdeauna.


19/21

S'anta Taina a Ungerii " S'ant! Mir

=ngerea cu Sfantul Mir &Mirungerea+ este Sfanta (aina prin care credinciosul de curand !otezat primeste harul

intaririi si cresterii vietii duhovnicesti, prin ungerea cu Sfantul Mir in partile mai insemnate ale trupului3 frunte,

gura, ochi, urechi, piept, maini si picioare, rostindu-se de preot cuvintele3 )3ecetea darului fantului Duh,

amin)%

=ngerea la frunte inseamna sfintirea cugetului, la piept sfintirea inimii sau a dorintelor, la ochi, urechi si gura

sfintirea simtirilor, la maini si la picioare sfintirea lucrarilor si a puterii sufletesti ale crestinului.

Sfanta (aina a Mirungerii a fost asezata de Mantuitorul Hristos, ca si celelalte Sfinte (aine. Sfantul "postol Ioan

scrie despre Sfantul Mir3 )i voi ungere aveti de la &el fant%%% i ungerea pe care ati luat-o de la Dansul, intru

voi sa ramana)&Ioan 6, 6:, 67+2 iar Sfantul "postol #avel zice3 )+ti fost pecetluiti cu Duhul fant)&feseni ',

')+, si )Iar &el ce ne intareste pe noi impreuna cu voi intru .ristos, si &el ce ne-a uns pe noi, Dumnezeu este,

care ne-a si pecetluit pe noi si a dat arvuna Duhului in inimile noastre)&6 orinteni ', 6'-66+. De aici s-au si

luat cuvintele care se rostesc la ungerea cu Sfantul Mir3 )3ecetea darului fantului Duh).

Sfintii "postoli si primii preoti au savarsit Sfanta (aina a Mirungerii prin punerea mainilor pe capul celor de

curand !otezati sau prin ungerea cu Sfantul Mir, cum se face pana astazi.

Sfanta (aina a =ngerii cu Sfantul Mir tre!uie savarsita indata dupa !otez, caci inca de la otez, care este nastere

duhovniceasca, sufletul are nevoie de harul cresterii si intaririi duhovnicesti, asa dupa cum si trupul are de la

nastere nevoie de hrana si de alte lucruri, pentru cresterea si intarirea trupeasca. De aceea Sfintii "postoli

savarseau Sfanta (aina a Mirungerii indata dupa !otez2 si asa a savarsit-o iserica noastra totdeauna, pana astazi.

Sfantul Mir care se intre!uinteaza la Sfanta (aina a Mirungerii se prepara din untdelemn amestecat cu multe

feluri de miresme &aromate+ si se sfinteste de episcopi impreuna intr-o slu$!a mare, odata pe an, in >oia cea Mare.

S'anta Taina a Cmine"atrii

Sfanta uminecatura &dumnezeiasca uharistie, Sfanta Impartasanie+ este Sfanta (aina prin care, su! chipul

painii si al vinului sfintite, credinciosul se impartaseste cu Insusi (rupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos,

spre iertarea pacatelor si spre viata de veci.


20/21

#ainea si vinul Sfintei uminecaturi numai pentru simturile noastre trupesti sunt paine si vin, dar cu adevarat

sunt Insusi (rupul si Insusi Sangele Mantuitorului Hristos, caci in timpul Sfintei Liturghii au fost prefacute in

chip minunat in (rupul si Sangele Domnului, prin puterea Duhului Sfant, la rugaciunea preotului slu$itor.

- Sfanta (aina a uminecaturii a fost asezata de Mantuitorul la ina cea de taina, cand a luat painea, a

!inecuvantat-o prin rugaciune si apoi a impartasit pe Sfintii Sai "postoli, zicind3 )0uati mancati, acesta este

trupul meu%%%% iar dupa aceea a luat paharul, a multumit #arintelui ceresc, a !inecuvantat paharul si a dat Sfintilor

"postoli zicind3 )*eti dintru acesta toti, acesta este sangele meu%%%)si a adaugat apoi3 )+ceasta s-o faceti intru

pomenirea mea)&Matei 68, 68-692 Luca 66, '5-6:2 ' oriteni '', 6)-6*+, dand porunca astfel ca totdeauna sa se

savarseasca aceasta Sfanta (aina.

- Sfanta (aina a uminecaturii tre!uie sa se savarseasca cu paine dospita, din grau curat si cu vin din struguri,

caci asa a asezat-o Mantuitorul la ina cea de taina si asa a poruncit l sa se faca.

- restinul se impartaseste cu trupul si sangele Mantuitorului pentru iertarea pacatelor si pentru mostenirea vietii

de veci. aci insusi Mantuitorul zice3 )+devar, adevar graiesc voua; De nu veti manca trupul Fiului Omului si

de nu veti "ea sangele 0ui, nu veti avea viata in voi% &el ce mananca trupul meu are viata vesnica si $u il voi

invia in ziua cea de apoi# ca Trupul !eu este adevarata mancare si angele !eu adevarata "autura% &el ce

mananca Trupul !eu si "ea angele !eu petrece in !ine si $u in el)&Ioan 8, *)-*8+. De aceea tre!uie sa fie

cuminecati si copii, dupa ce sunt !otezati si unsi cu Sfantul Mir.

- La inceputurile crestinismului se impartaseau toti credinciosii care participau la Liturghie, mai putin cei ce se

gaseau su! canon. Mai tarziu s-a a$uns la situatia a!eranta de a fi Liturghii la care, in afara de preot, nu se

impartaseste nimeni.

- a sa primeasca cu vrednicie Sfanta uminecatura credinciosul tre!uie sa se pregateasca prin post, prin

rugaciune si prin spovedanie si numai asa, curat sufleteste si trupeste, cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu

dragoste sa se apropie de Domnul, cu al carui (rup si Sange se impartaseste. el ce se cumineca nepregatit,

adica cu nevrednicie, acela face mare pacat si isi atrage grea osada. )Drept aceea, oricine va manca painea

aceasta sau va "ea paharul Domnului cu nevredicie, vinovat va fi de Trupul si angele Domnului%%% &a cel ce

mananca si "ea cu nevrednicie, 7udecata lui-si mananca si "ea, nesocotind trupul Domnului)&' orinteni, '',

67-65+.

- 1oadale Sfintei uminecaturi, daca se ia cu vrednicie, sunt mari si anume3 unirea cu Hristos, sporirea harului

dumnezeiesc, sla!irea inclinarilor rele, curatirea de pacate si mostenirea vietii vesnice.

- Sfanta uminecatura este cea mai mare, mai adanca si mai infricosatoare taina, fiindca in ea credinciosul se

impartaseste nu numai cu harul, ci si cu insusi izvorul harului, Iisus Hristos2 fiindca ea nu este numai taina, ci si


21/21

$ertfa, $ertfa de mantuire adusa de Domnul Iisus Hristos pe cruce, pentru vii si pentru morti. a se innoieste

nesangeros pe sfintele altare pana la sfarsitul veacurilor.

S'anta Taina a 4o"aintei

#ocainta &Spovedania+ este Sfanta (aina prin care credinciosul, marturisindu-se in fata preotului duhovnic si

primind dezlegare de la acesta, primeste, prin puterea Duhului Sfant, iertarea pacatelor marturisite.

"ceasta Sfanta (aina a fost asezata de Mantuitorul atunci cand dupa ce a fagaduit Sfintilor "postoli ca le va da

putere sa lege si sa dezlege zicand3 )Oricate veti lega pe pamant, vor fi legate si in cer si oricate veti dezlega pe

pamant, vor fi dezlegate si in cer)&Matei '9, '9+, le-a dat cu adevarat, dupa invierea Sa, puterea de a ierta

pacatele prin cuvintele3)0uati Duh fant; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate, si carora le veti tine, vor fi

tinute)&loan 6:, 66-6)+.

De la credinciosul care isi marturiseste pacatele se cere cainta sau parere de rau pentru pacate si vointa sau

hotarire de a-si indrepta viata, credinta si nade$dea in milostivirea lui Dumnezeu.

Dupa ce s-a spovedit, credinciosul tre!uie sa tina intru totul canonul pe care i-l da preotul duhovnic. aci

canonul este o doctorie sufleteasca pentru insanatosire, pentru tinerea caii celei drepte si ferirea de pacate, pentru

dezradacinarea din suflet a o!isnuintei de a pacatui si pentru intarirea in !ine.

notiuni generale de catehism ortodox

Documents