''B. WATARGIUDISCURSURI

TARE85° -1862

:MINERVA: BUCUREFTI_..www.dacoromanica.ro

DISCURSURIPARLAMENTARE

www.dacoromanica.ro

BARBU KATARGIU

DISC URSITRIPARLAMENTA RE

(1859 1862 IUNIE 8)

CU 0 PRECUVANTARE $1 UN STUDIU ASUPRA LUI BARBU KATAROIU

DID

ANGHEL DEMETRESCU

PUBLICATE DIN NOU CU 0 PREFATA, UN INDICE DE PERSOANE 51 UNUL DE LUCRURI

DB

PETRE V. HANE$PROFESOR BECUNDAR

BUCURESTI4MINERVA), Institut de Arte Grafice §i Edi-tura, B-dul Academiei 3 Str. Edgar Quinet 4.

1914

www.dacoromanica.ro

EDITURA INSTITUTULUI DE

ARTE GRAFICE 0 MINERVA >>

REPRODUCEREF1 OPRITA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0 SCRISOARE A LUI BARBU KATARGIUIN FACSIMILE SI TRANSCRIERE -

./,_

dr:r7

cze.--7e;

,

9

.e7

e-

_.-.-...t ,,C.....,......---.., ---

-

www.dacoromanica.ro

Jn

www.dacoromanica.ro

yl

s

r4

(

www.dacoromanica.ro

TR A NS CRIER EA

Vci multumesc, Domnul men, de buna dumniavoastra aducereaminte; prietesugul ce ne legs odatei st de care imi vorbiti, nu l'aniuitat nici eu, fiti bine incredintat. Sintu foarte rare epocile de mul-tumire ale vietii noastre, ca sit nu ramie tot dauna intipdrite inmemorie. care alts epocei e mai vesela de cat acea a tineretelor.

Ia si ca nd nu e incuzzjurata de alte multumiri reale, are, eelputin, pe acea a iluziilor si a nepeiscirii.

D'aci vedeti, Domnul men, sau, ca se zic mai bine, vechiule prie-tene, cat de multa placere fcicut amintirea dumnevoastr et.

Acanz se venimn si la tole positive ale vietii.Dorinta dumneavoastrei de a reintra intr'o caries ce ati strciba tut

cu atita demnitate e la ochii mei de o mare valord.Nu credo, frate, ca voesc a-ti face de acele compliments banaleprin urmare nedemne de niste oameni serio$ ca noi. Dar tine

cunoaste mai bine de cat D-ta lipsa de oameni de care biatet Caranoastrei sufera ; nu zic mai mutt, ceici restul Se intelege de sine.

Tot ce ma ingrijeste e ca carierele noastre sintn do natures ose--bitei si mai cu seama ca natura cugetarilor mete nu prea se po-triveste lesne cu acea a altora. Cu toate acestea de si rolul 212614 inchestia de fate n'are a fi de cat indirect, voiu incerca insei a-1indeplini la vreme, cat voia putea mai bine. Ceici sint voesc areimizzea tot acela ce erama la 1829 si 30.

B. KATARGI.

Fi

fi

mtf.oJ

0

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Cincizeci de ani delaDesi fata de alte popoare nu

moartea lui B. Katargiu, innumaram in trecutul nostruprea multe personalitati de

frunte, nici prea multe talente, totusi si pe acelea le uitamprea repede. Par'ca ne-ar fi frica de maretia lor, par'caam simti ca readucerea for in memorie ar insemna noiobligatii pentru vieata noastra actuala. Asa s'a intam-plat §i cu Barbu Katargiu. Am avut putini oamenimarl cle stat. Am avut putini oratori de searna. Cutoate acestea pe el 1 -am dat uitarii. Am asteptat cinci-zeci de ani [Ana sã auzim ca se ridica un monu-ment in amintirea figurii aceleia impunatoare.

In rastimpul acesta, o singura voce s'a ridicat saarate importanta speciala pe care a avut-o in culturanoastra Barbu Katargiu. Ace la a fost Anghel Deme-trescu, un reprezentant autorizat al vechei culturi cla-sice la noi, un stilist elegant, un om de gust. in 1886,el a dat o editiune completa a discursurilor parlamen-tare ale lui Barbu Katargiu si un splendid studiu in-troductiv asupra vietii si activit4ii marelui orator siom de stat, studiu pastrat si in volumul de fata.

www.dacoromanica.ro

X BARBU RATARGIU

Lamuriri asupraDar editiunea lui Anghel Deme-

editiei de fat L trescu a devenit de tot rara. Nu semai gaseste decat prin bibliotecile

particulare si la Scoala Normala a Societatii pentru in-vatatura poporului roman, in folosul careia s'a vandut.Se simtia neaparat nevoia unei alte editii. Ideia a pornitdin cercul revistei Sdptei mdna politics i cultut ald si afost cu caldurd primita de institutul de editura eMi-nerva», care a inteles ca B. Katargiu trebuie trecut deacum in randul figurilor de seams ale literaturii roma-nesti. De altfel numai din punctul acesta de vedere tre-buie privita editiunea de fats. Ea are in vedere pe oratorsi nu pe omul politic, pe acel manuitor dibaciu alcuvantului si al frazei romanesti, intr'o vreme candarta noastra oratorica era In fasa ; pe acel suflet alessi cugetator adanc, i'ntr'o vreme cand superficialitateasi vorbaria se intindeau la not pe un domeniu preyIntins.

Tocmai deaceea editiunea nu este o reeditare intocmai a celei din 1886. Voind sd redea si pe oratorsi pe omul politic, aceea a strans tot ce putea sä deao ideie exacta despre aceste doua aspecte ale sufletuluilui Barbu Katargiu, deci si rezumate de discursuri, sifragmente, si discursurile publicate in stilul indirect(«B. K. raspunde », sau «B. K. adaugaIn editiunea de fats s'au inlaturat partile acestea sis'au pastrat numai discursurile intregi, fiindca numaiefe ne fac cunoscut pe orator.

S'-a introdus numerotarea discursurilor si cate untitlu la fiecare, pentru o mai lesnicioasa cercetare avolumului. De asemenea un indice de nume proprii

www.dacoromanica.ro

PREFATA XI

§i altul de lucruri, absolut necesare in astfel de pu-blicalii.

Lupta-dintre Barbu KatargiuDe obiceiu avem iluzia

0 Mihail Kogalniceanu in ches- ca admiram oameniii

tiunea agrara. ideile, cand in realitateadmiram numai lupta

Tor; avem iluzia ca oamenii §i ideile realizeaza pro-gresul, cand in realitate lupta for *11 realizeaza. Poateca nici Kogalniceanu, nici Katargiu nu traesc prin ei,ci prin lupta pe care au dus-o cu altii sau Intre elin§i§i. Si soarta care i-a pus pe unul in fats celui-lalt le-a facut cel mai mare serviciu, fiindca le-a pusin vedere calitatile for superioare, in lupta pe careau dus-o unul contra altuia. Fara aceasta lupta, niciunul, nici celalalt n'ar fi rostitmemorabilele for discur-suri in chestiunea igrara, de pilda, §i oratoria romansn'ar fi innumarat aceste doua capodopere ale sale.

Prima for intalnire dateaza din 1859 Fevruarie 14,acum 54 de ani. Barbu Katargiu era viceprezidentulAdunarii Elective din Bucure§ti, al adunarii care ale-sese cu catva timp inainte pe Alexandru Cuza. Prezi-dent al Adunarii era de drept Mitropolitul tarii. Adu-narea electiva din Moldova a trimis o delegatiune safelicite pe sora ei din Muntenia pentru fericita ale-gere facuta in persoana lui Cuza ; §i ca §ef al dele-gatiunii a ales:pe Kogalniceanu. El a cunoscut atuncipe toti membrii Adunarii din Muntenia, cu atat maimult pe viceprezidentul ei, §i a rostit un discurs primitcu mare entuziasm de deputatii munteni Si bine apre-ciat de presa timpului (Sturza §i Ghenadie Petrescu,Acte ,si Documente, VIII, 947).

www.dacoromanica.ro

XII ItAIIIIII KATARGIU

Relatiuni mai de aproape nu s'au stabilit insa intre ei,fiindca Kogalniceanu s'a Intors in Moldova. CumDomnitorul lucre cu doua Camere §i cu doua mi-nistere, ei nu s'au mai putut intalni pang la 1861,cand s'a proclamat unirea definitive §i a ramas o sin-gura Camera Si un singur Minister ; §i cum §i Ko-galniceanu Si Katargiu erau deputati, s'au intalnit acumpentru mai multi vreme. Aproape nu era lege, nuera discutiune in Camera, la care sa nu is parte, caunii ce se impuneau prin trecutul for §i prin tempe-ramentul for de luptatori.

Barbu Katargiu era omul situatiunii, prin culture,prin talent, prin varsta, prin majoritatea pe care deregula o avea in Camera. Deaceea mai totdeauna eleste in defensive. Publicatiunea de fata ne convingede aceasta. Ti lipsia insa uneori sprijinul domnitoruluiCuza, care-1 considers ca prea autoritar i prea in-transigent. Cu toate acestea a fost totdeauna ministru§i in doua randuri prim-ministru (v. mai departe Pre-fata lui Ang. Dem.).

Kogalniceanu, in schimb, mai mult ataca, fie cuprilejul discutiilor din Camera, fie adresand interpe-lad, cum a fost in §edinta dela 25 lanuarie 1862numai trei zile dupe venirea la guvern a lui BarbuKatargiu. In luptele lor, intervin de partea lui Ko-galniceanu Si Ion Bratianu i C. A. Rosetti. Dela ovreme insa, ace§tia dispar, fiindca se retrag din Camera(ziarul Romanul, 1862, Aprilie 1, 2 i 3). Si atunci B.Katargiu §i M. Kogalniceanu au Camas in adevar ca

www.dacoromanica.ro

PREFATA XIII

doi gladiatori ce lupta singuri in fata multimii specta-torilor. Lupta aceasta a fost poate cea mai frumoasa.din vieata lor, fiindca au dus-o cu convingere, cu en-tuziasm §i din dragoste pentru 'aranime. Pe not nune intereseaza cine a avut mai multi dreptate inlupta aceasta §i nu-i vom judeca pe cei doi oratori dupdpreferintele noastre in chestiunea agrara, cum s'a .

facut de obiceiu. Ne intereseaza numai calitatile spe-ciale de oratori pe cari le-au dovedit ei cu prilejul acela§i gradul malt la care au ridicat ei arta noastra ora-torica.

*

Eram atunci, mai mult decat astazi, lard agricold.Tocmai deaceea problerna agrard trebuia ga-seasca o solutiune. Se discutase §i in divanurile ad-hoc §i in comisiunea centrals. Trebuia deci neaparatsä vie la ordinea zilei cat mai curand. ConducatoriinoWi de atunci erau impartiti in cloud curente : uncurent care cerea sus si tare imbunatatirea soarteitaranilor, inlaturarea mizeriei lor, un curent entuziast,galagios, care se manifests numai prin fraze porn-poase, prin idei vagi, fara sa ajunga indata a-§i traducedorintele intro forma precisa, fara a arata mijloaceleprin cari s'ar fi putut ajunge la rcalizarea lintel lor.

Un alt curent era mai putin sgomotos, mai putindeclamator pe tema dragostei de patura taraneasca,dar mai practic. Avea o solutiune in chestia agrara,solutiune pe care au si ajuns s'o traduca in lege sis'o pule in discutiunea Comisiunii Centrale dela Foc-§ani. In divanurile ad-hoc, unde era chestiunea numai

www.dacoromanica.ro

BARBET KATARGIU

de manifestarea unor dorinti si nu de transformareafor in legi, cele cloud curente au putut sta fata in fata,deopotriva de puternice, si au putut ajunge chiar lao intelegere, intrucat si unii si altii cereau imbuna-tatirea soartei taranilor.

Dar cand punctul acesta a fost aprobat de puterileeuropene si a ramas sa fie transformat in lege, celedoua curente nu s'au mai inteles. Asa a fost in Co-misiunea Centrala dela Focsani. Cei cu idei precisein chestiunea agrard au Minas in comisiune si au lu-crat, ceilalti au demisionat.

Cand s'a facut Unirea definitive a Principatelor,trebuia numai decat votata o lege in chestiunea aceasta.Cel dintaiu care a cerut-o a fost Barbu Katargiu insedinta dela 17 lunie 1861 (a se vedea mai departediscursul xuv). Din toate ministerele cari s'au pe-rindat, nici unul n'a avut curajul, nici pregatirea saaduca o asemenea lege. Barbu Katargiu a adus-o. Ela luat proiectul Comisiunii Centrale, I -a modificatintru catva si 1 -a adus in desbaterile Camerelor. Pro-iectul a gasit si adversari, dar numai in chestiuni cle-detaliu. In intregimea lui putea fi combatut numaide cineva care ar fi avut ce sa puna in loc. Ace laa fost Kogalniceanu. Atunci a rostit el memurabiluldiscurs atat de des citat de atunci incoace, discurs carea ridicat in contra lui intreaga Adunare si pe BarbuKatargiu insusi. Atunci a fost consacrat ca orator M.Kogalniceanu.

Proiectul guvernului prevedeit libera invoiala dintretarani si proprietari. Taranul sa se poata invoi onunde, proprietarul sa invoeasca pe oricine. Mai pre-

NI%

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI XV

vedea improprietarirea taranilor pe mosiile statului

si infiintarea unei band, de uncle taranii sa se im-prumute, ca sa cumpere pamant, atunci cand vor gasi.

Kogalniceanu cerfi sa se stabileasca prin lege capamantul pe care taranii it lucrau in momentul acelape mosiile proprietarilor sa ra'mand de veci proprie-tatea lor, proprietarilor in timp de 50 deani. Proprietarii sä fie deci siliti sa vanda taranilor.

Kogalniceanu tinea mult la rezolvarea cliestiuniiagrare in sensul vederilor sale, dar nu gasise nici-°data timp favorabil. Chestiunea fusese pusa si indivanul ad-hoc al Moldovei de catre deputatii tara-nilor, dar atunci Kogalniceanu combatuse punerea indiscutiune a unei chestii ca aceasta, pentruca ar fi

avut de urmare desbinarea dintre deputatii proprie-tari si cei tarani si deci neintelegeri in privinta sco-pului esential al divanului ad-hoc. Divanul trcbuia sase pronunte in deplin acord asupra dorintelor sale sicat mai repede. Orice neintelegere pe aceasta temasi once amanare ar fi insemnat ca RomAnii nu stiauce vor si deci nu meritau atentiunea ce li se da deputerile europene.

Atunci Kogalniceanu a spus cleputatilor tarani acestecuvinte:

Nu crecleti ca boierimea a Post si este nesimtitoare la suferintelevoastre. Mai inainte ca Puterile Europei sä Va fi deschis gura in mij-locul Adunarit, pururea s'au Visit boieri cari au luat in aparare intere-sele voastre, cari au desvalit suferintele voastre, cart au lucrat pentruimbunatatirea soartei voastre. Multi din ei au zis despre suferintelevoastre, au aparat drepturile voastre, poate chiar mai mutt dectitinsusi voi prin propunerea voastra (Sturza Ghenadie Petrescu,Acte ,si doc., vl, partea I, 417).

platinclu-I

www.dacoromanica.ro

XVI BARI3U KATARG1U

Timpurile acelea trecusera insa cu bine. Acura ches-tia agrara se putea discuta, credea B. Katargiu. Altioameni politici tot nu gasiau momentul favorabil §ise retrasesera, cum am vazut, din Adunare. Kogal-niceanu nu era din fire atat de revolutionar, ca sarecurga la asemenea mijloace. Trebuia sa is parte ladiscutie.

Dar intre el §i Adunare era un insemnat punct dedeosebire. El cerea ca proprietarii sa fie siliti sa vandataranilor, ceeace Adunarea §i Barbu Katargiu nu pri-miau in ruptul capului. Atunci el s'a vazut nevoit sa-urmeze o tactics dubla pe de o parte sa convingape deputati ca nu era atunci momentul pentru o ase-menea lege, fiindca nu aveam zicea el lini§te dinafara, nici nu eram destul de pregatiti cu tot mate-rialul necesar ; iar pe de alta, in cazul cand o lege tots'ar fi facut, sa se introduce principiul vanzarii silite.

De aici au luat na§tere discursul lui Kogalniceanupentru imbunatatirea soartei taranilor, care a ocupatdoua §edinte i raspunsul lui Barbu Katargiu, care adurat patru §edinte. Aici a culminat lupta lor orato-rick dar nu lupta de invective, de personalitati, derasbunare, ci lupta dreapta pentru credintele lor. Asacredeau, a§d voiau sa se face. Kogalniceanu, dupace sustine lipsa totals de pregatire in directiunea aceasta§i dupa ce prezinta imprejurarile politice externe cutotul nefavorabile pentru o legiferare linitita si seri-oasa, face un studiu desvoltat al chestiunii proprie-tatii in Virile vecine cu noi, ca si in cele occidentale,§i un istoric at desvoltdrii acestei proprietati in tre-cutul nostru, vrand sä convinga pe deputali ca la not

www.dacoromanica.ro

PREFATA XVII

taranul a fost totdeauna considerat ca proprietar alpamantului pe care-1 lucra. Ad cu argumente isto-rice, ad cu argumente de drept, scoase din vecheanoastra legislatie, ad cu argumente pur logice, ora-torul izbute5te nu °data sa to fure cu bogatia fap-telor, argumentelor Si cu armonia frazei i sa crezica dreptatea e a lui; iar cand se apropie de sfar5ituldiscursului i i se pare ca tot a mai ramas cinevaneconvins, atunci lass dreptul la o parte cum seexprima el insu5i Si se adreseazd numai la inimaauditorilor, ca sa pronunte memorabilul patetic delasfar5iful discursului sdu.

La acestea, Barbu Katargiu raspunde :Nu, domnilor, sa nu ne lasam a fi amagiti de discursuri, sari, ca si-

rena antics, incanta pe cei ce voeste a-i atrage, si, dupi ce-isfasie, ii plAnge ; nu, ci sa fim barbati, sa mergem pe posibilitatesi sa lasam la o parte poeziile ele sunt frumoase, chiar candascund otrava $i desbinarea, dar nu mai putin omoritoaretractam aceasta chestiune din punctul de vedere al dreptului si aleconomiei politice. (Discursul

1i mai spuned ca vorbe5te prea inflacarat i ca de-aceea exagereaza situatiunile :

D-1 Kogalniceanu azi ne-a spus ca suntem amenintati de invazii. 5ipentru ce? Pentru ea nu voim sa dam doua pogoane mai multtaranilor Numai flacara elocintei 1-a facut sa pronunte acestecuvinte, cari m'au intristat pans in fundul inimii. (Discursul Lxxiv).

Si la pasajele pline de caldurd 5i de altruism ne-masurat ale lui Kogalniceanu, Katargiu raspundea cutifre ; Si la cele de avanturi sentimentale, cu punereain relief a ideilor morale. and Kogalniceanu afirmaca daca taranii nu vor fi proprietari pe pamanturilelor, dragostea .lor de tail va scaded Si la nevoie nu.va mai fi cine sa ne-o apere, B. Katargiu rdspunded:

Baring Katargiu. Discursuri. II

sa

!...

p[ADM).

www.dacoromanica.ro

XVIII BAR 13U KATA RGIU

Cum! Anglia are 28 de milioane de locuitori. Dintoti numai 250 de mii sunt improprietariti. Insem-neaza aceasta oare ca Englezul nu-§i apara Cara? Daroare dragostea de Cara e cevh material, legata numaide proprietate, sau e ceva moral, nascut in sufletulomului de mic copil?

Taranului ii trebuie libertate, ii trebuie sprijin ras-pundea Katargiu nu milostenie. facem sä creadain izbanda muncii §i a dreptatii, nu in imbogatireprin pamantul luat cu sila dela altii. Inchipuiti-va caadmitem astazi teoria d-lui Kogalniceanu §i luam cusila din mo§iile proprietarilor. Ce se va intampla, candpopulatia va cre§te si va cere din nou pamant? Vomfi datori sa luam iar cu sila dela proprietari. Si panacand aceasta? Pana cand fiecare om va avea citeun pogon doua, ei Aici e fericirea?

Si Barbu Katargiu a invins. Legea a fost votata.Dar nu mult dupa aceea, Barbu Katargiu este ucis,

nu se §tie nici astazi de cine, la iqirea din Camera;domnitorul Cuza nu promulga legea ; neintelegan-du-se cu Adunarea, o dizolva peste doi ani, fara a omai convoca, §i decreteaza cu dela sine putere o altalege, in sensul vederilor lui Kogalniceanu. Si MihailKogalniceanu a invins.

Barbu KatargiuSuccesele oratorice ale

M. Kogalniceanu ca oratori.acestor doi magi oamenise datoreaza in primul

rand valorii for personale ca oameni. Oratorului i secer calitati fizice si morale cari impuna dela in-ceput. Din punctul de vedere al fizicului, Kogalniceanuavea asceclent asupra lui Barbu Katargiu, fiindca era

St-I

5i?

gi

www.dacoromanica.ro

PREFATA xix

mai simpatic, mai inalt de talie, mai vioiu. Dar su-fleteste, nu stii pe care sd preferi celuilalt.

Barbu Katargiu era intransingent. Sub Barbu Stirbeiera judecator la Malta Curte. Tot pe atunci, in locde Adunarea Obsteasca sau cum ar fi astazi CameraDeputatilorse infiintase prin Conventiunea dela Balta-Liman un Divan, constituit din cei mai inalti func-lionari ai statului, dar numiti de Doinn. Stirbei nu-mise si pe B. Katargiu ; dar vazandu-1 ca'-i face opo-zitie, it scotea sub diferite motive din Divan, inaintede inceperea lucrarilor, si-lnumia din nou, cand Divanulmud vacanta. Atunci el a demisionat si dela InaltaCurte si Domnul nu s'a mai putut juca cu numireasi scoaterea lui succesiva.

In sedinta dela 20 Martie 1862 spune cu mandrieCA n'a plecat niciodata capul in fata adversarilor :

E vorba acum de curaj ? De e de cel material, n'am nevoiepentru

a vi-1arata acum, ci atunci cand se va ivi trebuinla. Cat curajulmoral, parlamentar, socotesc di am dat destula dovada in curs de 20de ani, ca n'am plecat niciodata capul inaintea adversarilor mei,ci m'am uitat drept in fata -le. (Discursul Lx).

Nu s'a plecat nici inaintea Domnitorului, care nu -1privia cu simpatia cu care privia pe KogAlniceanu.Dup. unirea definitive a fost desemnat ca prim-mi-nistru si a propus Domnitorului o serie de masuride indreptare a relelor depe atunci. Domnitorul neaprobandu-i-le, el s'a retras, printr'o petitie care ararnas vestita prin independenta de caracter ce reiesiadin ea (pag. 239), petitie pe care mai tarziu Kogalni-ceanu a dat-o de model acelor ministri cari nici nu

www.dacoromanica.ro

XX BARBU KATARGIU

lucrau, pe motiv ca Domnitorul nu le aproba proiec-tele, nici nu plecau depe banca ministeriala :

.0noare memoriei acelui barbat care a avut curajul de a enuntaopiniunile sale $i lealiratea de a mentinea responsabilitatea actelorsale... Mi se va zice ca Domnul (Cuza) inraureaza, ca minigril sepleaca din complezentA, ca sunt siliti a face concesiuni... Dar de ced-lor au Post complezanti ? De ce au lucrat contra convingerii for ?-De ce n'au avut curajul de a rezista in responsabilitatea d-lor ?Dece n'au imitat pe Barbu Katargiu ? ($ed. dela 9 Fevruarie 1863,.pag. 31 nota).

In aceasta privinta, laudand pe Barbu Katargiu,.Kogalniceanu nu facea deck sa laude o calitate pecare o avea el insusi si pe care nu s'a sfiit sa si-oscoata in evidentd Inca din 1857, in cursul desba-terilor din divanul ad-hoc :

...Insa este ceva $i mai frumos $i mai placut, aceasta este datoriade a combate $i chiar de a muri pentru un princip de adevAr $ide dreptate... Nu ma ingrijesc nicidecum cum $i ce fel el se inchinglui Dumnezeu. Aceasta este opinia mea ; prea putin imi pasa decele ce se zic vuesc afara. Calomnia, care este facuta sa $ada.la u$6, nu ma va stramuta din ceeace cred ca este bine $i folo-sitor pentru Cara mea... voiu ramanea singur de ideia mea cutoate aceste eu totu$i cred ca ideia mea va triumfa, cred ca Incurand va sosi timpul cand religia in Romania nu va mai fi un titlede esclusie pentru nici un cetatean (Noemvrie 1857, Acte doc..VI, 229.)

S'au mai impus, si unul si celalalt, prin patriotismutlor. Numele for sunt legate strans, o stim cu totii,.de evenimentele unirii Principatelor ; si Intre discur-surile rostite cu prilejul acela se amintesc pand astazial lui Kogalniceanu la Iasi in ziva alegerii lui Cuza.ca domn si al lui B. Katargiu la Bucuresti in zivaunirii definitive.

gi

pi

www.dacoromanica.ro

PlIEFATX XXl

Raspunzand unui autor, care spunea ca prin anumernasuri Unirea e periclitata, B. Katargiu zicea :

numai printr.o cumpanire dreapta a intereselor vom consolidaUnirea, care este cel mai mare interes de vieata at tarii noastre§i pentru care noi ne vom sdrobi de o mie de on mai naintede a o lass s5 fie atinsa de cineva (pag. 319).

Ion Bratianu, adversarul destul de inver§unat allui B. Katargiu, a spus urmatoarele despre el :

Barbu Katargiu faces parte din acea aristocratic, c5reia nimeninu-i poate contesta privilegiul Ointei, at capacitatii, at patriotis-mului §i at devotamentului (Romtinttl, 1850. Fey. 26, pag. 93).

*i in alts parte :Barbu Katargiu mare economist, cel mai mare poate... (Indepen-

denia, 1861 pag. 225).

Din punct de vedere al ideilor sociale, B. K. Si M.K. se deosebiau foarte mult. Kogalniceanu, in vremealuptei lui cu B. K., credea posibila o transformareradicals a tarilor noastre. In divanul ad-hoc spunea :

Sa gandim Ca a vem a sfarama ruinile trecutului in locu-lea zidi un edificiu nou (Acte ci doe., VI, 114).

Si alts data :Toate institutiile noastre stint putredc, suntem chemati de a pa,1

la o noun organizare (idem, VI, 22,;).

lar in discursul catre Cuza in 1859 a spus fraza,care a ramas in mintea noastra pans astazi : «la leginoi, oameni nob>.

Oricat de arzatoare era dorinta noastra de a neschimba dintr'o data, oricat de fermecatoare eraufrazele in can ne-o manifestam, Barbu Katargiuca este irealizabila i ca din fraze ramane numai far-

. *

si

stia

www.dacoromanica.ro

XXII HAIM KATARGIU

metul. Deaceea el era in contra unor asemenea ten-dinte. Parerea lui era ca numai printr'o desvoltarenorrnala i prin pastrarea oamenilor pe cari ii avu-sesern pans atunci puteam obtine o indreptare a stariinoastre. Soarta a facut ca ultimele lui cuvinte, rostitein Camera, inainte de a fi fost ucis, sa priveascatocmai chestiunea aceasta :

Pacea, domnilor, pacea §i odihna e scaparea t3rii ; §i voiu preferimoartea mai inainte de a calca sau a lasa O. se calce vreuna dininstitutiunile tarii (pag. 308).

Tot pentruca nu-i placeau salturile in desvoltareatarii, era faji§ contra celor cari la fiecare vorba nerecomandau streinatatea ca model :

(vrem) un geniu zicea el insa care sA creieze, nu sa repeteceeace a facut Franta, ci ce poate face Romania in conditia incare sa aria (pag. 108).

Iar rolul lui de functionar al statului §i-1 intelegeacu o severitate nastrupica:

talharul din Wive este mutt mai putin vinovat decat functionarulcare abuzeaza (pag. 339).

*

lata dar atatea Si atatea imprejurari cari au favo-rizat pe ace§ti oameni §i i-au recomandat dela inceputpublicului. Odata recomandarea obtinuta, a ramas casa nu in§ele ateptarile prin partea lor de pura ora-torie. Si nu le-au in§elat nici unul, nici celalalt.

Mihail Kogalniceanu studia discursurile cu mutt&staruinta §i le umplea in special cu un bogat ma-terial istoric. A§a sunt toate discursurile lui celebredin epoca aceasta : «Cuvantul introductiv la cursul

isi

www.dacoromanica.ro

IIIEFA TA. XXIII

de istorie nationala 2. din 1843, Discursul pentru li-bertatea cultului, Discursul pentru egala indrepta-tire a religiilor in fata impamantenirii §i eel pentrucombaterea propunerii taranilor in divanurile ad-hoc(Acte ,5i Doc., VI, 115, 231-234, 241), Discursul pentruimbunatatirea soartei taranilor din Adunarea din 1862.Chestiunea culturilor religioase infati§ata din punctde vedere istoric in Wile noastre, car chestiunea pro-prietatii §i in cele streine.

Se priv-iau apoi chestiunile §i din punct de vedereal dreptului §i al societatii, se introduceau anecdote,amintiri, se trecea dela parti serioase la WV glu-mete, tot discursul pares o serie ritmuri Si de culori.Chiar aã i-a caracterizat Barbu Katargiu un discursal lui Kogalniceanu :

Ati auzit, domnilor, cuvintele elocinte ale d-lui Kogalniceanit,cuvinte compuse de mai multe categorli, de mai multe culori :culori istorice, culori politice, culori serioase, culori glumete, cu-lori parlamentare ,i culori mitologice (pag. 310).

Discursurile lui cele mai de seams din epoca aceastase sfar§esc prin a§a nutnitul patetic, prin pasaje carise adreseaza direct inimii, ca sa realizeze compati-mirea on entuziasmul. E bine cunoscut pateticul cucare sfar§e§te «Discursul pentru ImbunatAtirea soarteitdraniloro. Tata acum pateticul din «Discursul pentruegala indreptatire a religiilor in fata impamanteniriio :

Ah 1 domnilor, de ce n'am indestula elocinta, ca sa pot infra Intoate convictiile, ca a pot ajunge la toate inimile, ca sa pot indulo§1,ca sa pot incredinta de neapArata nevoie ce este pentru not, safins drepti pentru tots fill Romaniel. De ce dam indestula elocintA,ca sa fac din d-voastra apostolii libertatii conctiintii ; §i a5a cu

www.dacoromanica.ro

XX1v 13ARBU KATAROIU

tot!! sA ajungem a vedea in tot! pAmantenii pe fratii no$tri,

sA $tim cu top' cif spre a putea dobandi drepturi, nu trebuie mai

Intai sa le ridicAm altora.MA adresez catre voi, reprezintanti al clerului, din aces cArora

vi s'au dat frumoasele titluri de minktri ai path, de oliteri ai mo-ralului. Nu vA impotriviti la o leee de omenire $i de dreptate. Noiam facut vom face tot ce poate face religia ortodoxa, puternica$i glorioasa... Nu mai aveti nimica a va ingrozi. Aduceti-vA aminte

ca fratia $i adevarata egalilate sunt aduse pe pamant de cAtreHristos Mantuitorui ; aduceti-va aminte ca religia sa este de dra-goste, iar nu de uri...

Si tot aa se adreseaza apoi boierilor, apoi ora-§enilor, apoi taranilor, ca sä-i convinga prin senti-ment, nu prin ideie.

Iar la finele pateticului pune totdeauna o amintire.Cel de mai sus se terming astfel : VA amintiti andsarbatoarea pe pietele oraplor se juch hora unirii deboieri, negustori, tArani, batrani §i tineri Bra deosebire.Eu cunosc o horA a unirii §i mai frumoasa : aceea incare vor juca toti fara deosebire nu numai de varstASi de stare socialA, dar Si de religie, hora tuturorpamantenilor : Si ortodoc§i §i catolici Si armeni. (Acte

Doc., vi, 243). Iar Discursul pentru Imbunatatireasoartei taranilor se sfar§e§te j cu un patetic §i cuo apostrofa. Adresandu-se lui Barbu Katargiu, Ko-galniceanu ii spune : Iti aduci aminte ca in ziva uniriidefinitive ai zis in aceasta Adunare qtotul pentru Cara,nimic pentru noi». Cu vorbele acestea ai subscris opolita la adresa tarii. Azi a venit ziva scadentei.

Discursurile §i le insotia cu gesturi largi, mi§carimarl, cari ii cuprindeau Intreaga fiinta Si cari au facutpe cunoscatorii lui sA le numeasca «mi§ari de elo-cinta grandioasa» (pag. 62).

si ass

$i

i

www.dacoromanica.ro

PREFATA xxv

In deosebire de Kogalniceanu, Barbu Katargiu sedistingea prin improvizare. Discursurile lui nu poartAnici unul urmele vreunui studiu amanuntit. Nici nuimbrAtipaza terenuri prea largi imprejurul chestiunii.Valoarea for nu stA in sentiment, ca la KogAlniceanu,ci in ratiune, in judecata. Ele sunt mai mult o co-lectiune de cugetari alese, de reguli de morals su-perioark deck de pasaje avantate §i poetice.

Dar rostirea for le-a ridicat deasupra tuturor dis-cursurile rostite Vaud atunci in vreo adunare sau in-trunire romaneasca. Vocea, timbrul, gesturile, tinutaoratorului au ramas neintrecute chiar 'Ana astAziin elocinta noastra. Iata cum caracterizeaza AnghelDemetrescu, bun cunoscator al lui Barbu Katargiu,oratoria acestuia :

Vocea sa, sonorA puternicA in cursul vorbirii, se cobora lainceput la niste note surde, mai -mai conruze, asemenea acelormurmure nabusite din atmosferA, ce prevestesc furtuna. Putinrate putin licAriau schinteile elocintei, acordurile deveniau din ce ince mai pline, ideile simtimintele se ridicau la diapazonul ce con-yenta naturii sale pasionate, ochii sat strAluciau de o flacArA neo-bisnuita, gesturile sale luau o fizionomie din ce in ce mai impe-tuoasA si, in mijlocul tacerii generale, unele din accenteleproduceau efectele trasnetului. Vocea lui nu seduces, se impunea ;nu stia sa se moduleze cu aces gratie mai-mai femenina, ce ad-miram la unit din oratorii nostri ; ea era numal energie si auto-ritate : plecand dela notele cele mai de jos, ea se inalta necontenitpana la accentele cele mai ridicate gi vibratiunile ei singulare secomunicau fArA greutate in inimile auditorilor. Da, Katargiu datorao mare parte din succesele sale acelei voci pAtrunzatoare Si sonore,care strabAtea pan& in colturile cele mai infundate ale Adunarii giumplea nsor urechile auditorilor ; acelor accente mandre, mai-maiarogante, dar cu toate acestea pline de urbanitate, cart dau adver-sarilor sal desfideri flirt rAspuns ; acelor gesturi violente cars cu cat&audirilor

mai nepremeditate, cu atat comunicau mai multa vieata gan-gi slintimintelor lui. (pag. 60-61).

si

5i

tui

www.dacoromanica.ro

XXVI 13AltBU KATARGIU

Dela 1834, adica de cand s'au aratat primele inceputuri de vieatkparlamentara la noi, pans astazi, nimeni intre Romani n'a lost in-zestrat Intr'un grad mai inalt cleat B. Katargiu cu darul de a micainimile prin vorbk.. Deosebit de fru& gi argumentatie, actiunea luiB. Katargiu avea in sine ceva din actiunea lui Mirabeau, precumjudeca unul din cei mai de aproape mai inteligenti cunoscatoriai lui. Era destul sa ceara el cuvantul, pentru ca, in mijlocul;edintei celei mai sgomotoase, linistea sa se restabileasca. CandB. Katargiu se suia la tribuna arunci privirea sa profundapeste bancile deputatilor, o tacere religioasa domnia in adunare;cand isi aducea mans prin par, sere a-I gramadi catre partite tern-porale ; and, cu o dexteritate surprinzatoare, manuia monoclul,care ii da o infatipre singulars ; cand ochii sift plini de foc Ince-peau a scaparli schintei si a fascina privirile auditortlor, sau and,luand un aer mai insolent, ki infigea mana in umarul vestei §iamts Adunarii numai profilul figurii sale demoniace, un nor pa-trundea pe deputati. Din acest moment el devenia despotul tribunei ;o intrerupere imprudenta sau chiar bine puss din partea unuiadversar, departe de a-I desconcentra §i de a-I face sail piarzaechilibrul, era un nou nutriment pentru verva sa nesecata ; pieptusau se dilata. talia sa mica, vazuta prin lentila elocIntei, lua ni§teproportii uriame, iar vocea lui puternica ar fi Post in stare sa desfidonce furtuna parlamentara (pag. 62 63).

Noua celor de astazi, du§manii de odinioara neapar deopotriva de marl Si de scumpi. Mijloacele lacan recurgeau erau diferite, dar thita le era aceea§ :imbunatatirea soartei taranilor. Ca oratori, ei reprezintacloud din aspectele celui mai greu gen literar, pe carein toate timpurile Si In toate large Mini I-au cul-tivat cu succes. Pans la Barbu Katargiu Si Mihail Ko-galniceanu, geniul rotnanesc nu gasise talente cansa-1 reprezinte cu succes Si in direcfiunea oratories.

Iata de ce suntem datori sa raspandim cat mai multdiscursurile lor. Din fericire pentru noi, Barbu Ka-targiu §i-a gasit pe admiratorul devotat care sa-i stranga

$1

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXVII

discursurile, pe Anghel Demetrescu. and va veni Sirandul lui Kogalniceanu?

Insemnatatea lui Barbu KatargiuIstoria literaturii

'n apentru Istoria literaturli romane. noastre lostpand acum cativa

ani nici studiata, nici scrisd pand in zilele noastre.Si cand, In 1909, d-1 N. Iorga face pasul acesta involumul al 111 -lea din 1st. lit. rom. in veacul X1X-lea, auieit dinteodata bogatii literare necunoscute. Trebuiasa se introduce Inteo asemenea expunere un capitoldespre oratoria romaneascd, aparuta ca prin farmecIn vremea divanurilor adhoc, vremea unei libertati decuvant ce n'o avusesem Inca In secolul al xix-lea.

Reprezentatd in trecut numai prin discursuri religioaseSi ajunsd la culmea desvoltdrii cu mitropolitul TariiRomane§ti, Antim Ivireanul, oratoria noastre decade§i reapare cu un aspect politic in §edintele Adund-rilor ob§te§ti Si mai ales ale divanurilor adhoc'). Ca-pitolul e introdus, de§i cu o Intindere prea restransd,§i releva ca oratori marl inainte de 1866 numai peB. Katargiu i Mihail Kogalniceanu. Dar conceptiilesale sociale impiedica pe d-1 Iorga sä judece cu ne-partinire pe marele orator. Ti nume§te adversar alImproprietdririi, cand n'a fost ; it nume§te cu o nuanta_pejorative «apardtorul drepturilor m4enite» ca §icum dreptul mo§tenit inceteazd de a mai fi drept ;iar despre partea de pure oratorie se vorbete cu

I) V. Studii de lit. romdne1,1, 218-222, unde am schitat desvoltarea.genului oratoric in literatura rom Ana pAnA la B. Katargiu §1 KogAiniceanu.

www.dacoromanica.ro

XXVIII BAKBU BATARGIU

laude prea stapanite §i pe ici colea cu aprecieri ces'ar putea discuta :

Logic §i rece, cu fraza construita savant dupA modele franceze §iadusA cu ingrijire de acasa, nesguduit in convingere, lipsit ins&de o vastli convingere §i de o adevArata poezie §1 de acea puterepe care o capata cel care ttie a infati§eazA suferintele §i aspire-title multor mil de nenorocitl, Katargiu merits sA fie citit nu deacel cart vreau sa-§i imbogAteascA sufletul, ci de doritorii ' de ase initia in mijloacele oratorice de cart se poate servi orice luptAtor§l reprezintantul inteligent gi deprins at °riche' doctrine, al oil-carui interes (op cit., 282).

Judecata mi se pare neindreptatita. Anii 1859-1862,cand B. Katargiu a fost definitiv confirmat ca mareorator, fac parte, in istoria literaturii romane, dintr'oepoca de superficialitate. Alecsandri i§i sfar§ise primaparte a bogatei lui activitati aceea a Doinelor §ia Comediilor §i nu incepuse Inca pe a douaa Pastelurilor i Dramelor istorke . Gr. Alexan-drescu era in decade* ; Al. Odobescu, chiar la in-ceputul carierei ; Bolintineanu nu aduce nimic nou,de§i tipare§te destul ; Kogalniceanu f§i incheiase§i el munca literard, absorbit de chestiunile politicedinainte §i de dupa Unire. Vremea nu ingaduia cul-tivarea frumosului. Personalitatile de seams fuseseraatrase in sfera politica ; Si literatura nu se putea des-volta decal in genurile ingaduite de vieata politica,genul oratoric. Ceielalte genuri sunt slab reprezen-tate cantitativ, dar mai ales calitativ. Traim in epocalui Pelimon, a lui Aricescu. Singurii can fac o figuramai build sunt Depardteanu §i Nicoleanu, dar Si eirecunoscuti mai tarziu.

Literatura romans este reprezentata in epoca aceeain primul rand de genul oratoric, tar genul oratoric

www.dacoromanica.ro

PR SPATA XXI X

in primul rand de Katargiu §i de Kogalniceanu. Damdeci dovada de lipsa de interes pentru istoria noastraliterarA, atunci cand nu introdusesem in ea capitolulelocventei ; §i ar fi o noua dovada acutn, daca n'am

'scoate destul in evidenta meritele reprezentantilorfrunta§i ai ei in epoca de care ne ocupam. Putemoare sta la indoiala sa recunoa§tem superioritateaideilor §i covingerilor lui B. Katargiu fata de celece se scriau in searbada literature a vremii ? Restulliteraturii se caracteriza prin superficialitate, atuncicand B. Katargiu oferia credinte adanci, convingerinestramutate, aparand institutiunile tarii §i obiceiurileei contra inovatorilor prea grabiti, al caror bagaj in-telectual era tot adus din Franta.

Astazi a lauds trecutul §i a-1 apara contra detrac-torilor e ceva obi§nuit. Cercetarile istorice au facutatata progres, s'au popularizat chiar pans inteatata,incat a ponegri trecutul, ar fi o anomalie. Nu tota§a era in vremea lui B. Katargiu §i mult timp dupdel. A vorbi de vechile institufii ale tarii §i a le apara,pe atunci insemna a to expune la denumirea de«strigoiu». Era boala inoirii peste tot. SA rupem cutrecutul, el insemneaza ticalo§ie §i ruOne, sa ne damo vieata noua. B. Katargiu a fost unul din apara-torii convin§i ai trecutului nostru §i a intrebuinfat,ca sa-1 apere, hotarire §i energie.

Tot el este in istoria literaturii noastre partizanuldesvoltarii incete, nu prin salturi, in orice direcfiune.Astazi de asemenea pare ca ne-am convins de dreptatea acestei idei, dar nu tot ass era in vremea lui.Ti se spunea ca nu vrei binele tarii tale, dacd

www.dacoromanica.ro

xxx BARBI] KATAUGIU

sprijiniai o asemenea convingere. Infruntand astfelde atacuri, B. Katargiu n'a incetat un moment sa-siapere parerile §i sa lase urmasilor, in discursurile lui,o mare bogatie de argumente in sprijinul unei tezeatat de indreptatite.

Sä nu uitam apoi stilul discursurilot lui. In vremeade consacrare a lui B. Katargiu stapania la not stiluldeclamator, potrivit tovara§ al superficialitatii de cu-getare si simtire. In minoritatea celor ce faceau ex-ceptie trebuie numarat si B. Katargiu. Tocmai groazade declamatie 1-a impins pe el spre sobrietate si ma-sura. Stilul lui poate fi calificat astfel, dar «rece*,cum ii spune d-I N. Iorga, nu. Cine se poate incalzisi de idei, gaseste bogate prilejuri la B. Katargiu.

Insemnatatea lui e tot atat de mare din punct devedere al limbii. Cu alts ocaziune 1) am aratat cucats lipsa de unitate se infalisa limba noastra literarato prima jumatate a secolului al xix-lea. Aveam par-tizani ai purismului roman, can scriau frangamant(fragment), ocupaciune (ocupatiune), naciunal (na-tional), td mplaniand (istorie), descriemant pamdntal(geografie) 9) etc. ; partizanii ai purismului latin, cartscriau in felul urmator:

Asia dara limb's romana e o amesteciitura dein limb'a Latina. slo-venesca, nemtiesca, unguresca, turcesca, grecesca, adeca o ade-verata remasitia dela turnul babilonului... Cei mai bunt au disu calimb'a ne e romana, ci horribiler corupta 3).

Desvoltarea limbii literare In prima jumdtate a secolului al X1X-lea,Buc. 1904.

idem, pag. 148-149.0 93.3) s

2)

www.dacoromanica.ro

P it EPA Ti XXXI

partizani ai curentului italienesc, cari scriauMa tu, tu to avvinti din invinsa peatra.

Primu intre primi in luminosa mantaSburandu catre ceru cu pudica to ceatra

Sub influenta acestor curente Si a limbii franceze,am ajuns, in vremea discursurilor lui B. Katargiu,la o limba atat de pestrita, incat nu-i mai recuno§teainimic din insu§irile ei caracteristice, nici din frumu-setile ei. In aced limba a scris toata ceata de poefi§i prozatori de talia lui Pelimon Si Aricescu, limbaaceasta a compromis pe Depdrateanu Si inteo bunsmasurd chiar pe Nicoleanu, limba acesta o intrebuintacea mai mare parte a presei de atunci (Romdnul vor-be§te de ex. de «a ptiune violinte» in 16c de «actiune vio-lenta,). Comparafi -o acum cu limba lui B. Katargiu,mai ales in discursurile publicate de ziarele Conser-vatorul Progresist §i Analele Economice, unde vor-birea oratorului n'a fost maltratatd de tahigrafii cuprincipii gramaticale de modd.

Iata de ce B. Katargiu nu mai poate lipsi de acumdin istoria noastra literara Si de ce trebuie judecatcu mai multa simpatie de cum l-a judecat .d-1 N. Iorga.

25 Julie 1912.

P. V. H.

0 Desv. I. lit. pag. 137.

1)

www.dacoromanica.ro

PREFATA EDITIEILIII

ANGHEL DEMETRESCU

De mult timp, d-na Ecaterina B. Katargiu, pornita dintr'unsentiment de pietate Si admiratie catre memoria ilustrului sailsot, era preocupata de ideia de a publica intr'un volum dis-cursurile neobositului campion al partidului conservator. In-prejurari independente de vointa sa au amanat aceasta edifiepans astazi, cand, dupa cercetari amanuntite, discursurile luiB. Katargiu s'au descoperit atat prin paginile MonitoruluiOficial, cat §i in coloanele unora din ziarele epocei, ca Uni-rea, Conservatorul Progresist, Analele Economice, etc.

Colectia de fats cuprinde toate discursurile lui B. Katargiucate s'au putut gasi, afara de cateva raspunsuri scurte, con-semnate in procesele verbale ale Adunarii legislative, dar farao importanta deosebita, fie ca forma, fie ca fond. Multe chiardin cele reproduse ad nu sunt o icoana credincioasa a ace-lui cuvant inspirat, care comunica, impreuna cu caldura ininimi, convingerea in minute auditorilor. Din nenorocire pen-tru viitorime, de la 1859 pans la 1862, discursurile deputa-Nor se publicau nu dupa note stenografice, ci dupa insem-narile succincte ale tahigrafilor, cei mai multi ale§i .dintretinerii ce se distinsesera intre camarazii for de studiu pe ban-cile colegiului St. Sava, dar cari, pe de o parte din lipsa dedeprindere, nu puteau urma pe oratori in repeziciunea cu-vantarii lor, iar, pe de alta, nu erau destul de familiari cuchestiunile politice, ca sa apuce pretutindeni partea marcantaa unei argumentari. le§iti din colegiu, unde fusesera intbibati

Barbu Catargiu. Diseunnut 1

www.dacoromanica.ro

2 BAUBU ICATARGIII

de principiile scoalei radicale in limbs, ei introduceau in dis-cursurile oratorilor o frazeologie §i un vocabular streine ce-lor mai multi dintr'iqi. Farmecul acelei limbi batrane, inadevar romane§ti, le era necunoscut. Aceste neajunsuri se vadin multe parti ale colectiunii de fag. Ca sa poata judeca insacineva departarea ce desparte notele tahigrafice de realitateadiscursului pronunfat, nu are decat sa pund Igen fafa redac-fiunea aceluia§ discurs publicat in Monitor cu cea publicatain Conservatorul Progresist, redacfiune facuta, dupa toata pro-babilitatea, de insu§ B. Katargiu 1). Ce deosebire intre acelecateva randuri palide din Monitor §i aces brilianta pledoariein favoarea bogatiei acu-mulate, tiparita in ConservaloralProgresist!

De sigur, unii din admiratorii marelui orator roman ar fivoit sa vaza in aceasta edifiune o alegere din discursurile luicele mai frumoase. Noi credem insa ca o colecfie pe cat seva putea mai cornpleta a discursurilor sale va indestula maipe deplin dorinfa celor ce tin sa cunoasca in complexul forideile §i tendinfele acestui fenomen parlamentar, pe cand tri-buna romaneasca era Inca in fa§a. Cand vedem cats erudi-fiune §i munca se depun in alte tari pentru adunarea frag-mentelor vechilor scriitori greci Si latini sau pentru strange-rea intr'un singur corp a inscripfiilor ellene §i romane, nuintelegem pentru ce not am lass impra§tiate in corpul Moni-torului Oficial, ajuns astazi foarte rar, ideile §i gandirile unuibarbat care ne prive§te a§a de aproape Si ne intereseaza intr'ungrad a§a de Malt.

Ca discursurile sale nu vor face asupra noastra aceea§impresie ca asupra contemporanilor sai, lucrul este firescpentru once opera omeneasca, dar mai vartos pentru elocinta.Gusturile §i preferenfele se schimba dintr'o epoca intealta ;Racine nu intampina inaintea noastra favoarea de care sebucura in secolul al xvillea.

Apoi oratorul nu se pastreaza intreg pentru viitorime ; in

1) v. discursul xxx.

www.dacoromanica.ro

PREFATA LUI ANGHEL DEMETABSCU 3

aceasta privinta, mai fericit decat actorul, el este mai putinprivilegiat decat un poet, un filozof, un pictor etc. El moaremai mult de jumatate pentru urma§i. Actiunea, aces parte adiscursului care pentru Demostenes era incomparabil superioaracelorlalte, se pierde cu desavar§ire, Si, impreuna cu dansa, acelfarmec neinvins care tara§te §i subjuga pe auditori.

Deosebit de aceasta mai este o imprejurare care face caun discurs citit nu produce o impresie egala cu aceea a dis-cursului rostit. Discursurile unui barbat de stat, mai ales aleunui ministru, nu sunt ni§te conferente de Ateneu, pe cariautorul le alege dupa voia sa §i asupra carora are tot timpulde a cugeta pans la ziva fixata pentru conferenta. Un ministru, oricare ar fi intinderea cuno§tintelor §i experientei sale,poate sa nu aiba idei destul de lamurite asupra unei chestiunice se pune in mod incidental la ordinea zilei ; dar curentuldesbaterilor, pasiunea partidelor, necesitatea de a exprima ve-derile guvernului in aceasta privinta, it silesc sa is cuvantulsa se pronunfe imediat ; daca este un barbat de talent, elpoate nu numai sä vorbeasca cu oarecare succes, ci chiarsa ca§tige cauza ce apara inaintea Camerei, pe care o seducepentru un moment. A doua zi, citinduli discursul reprodusin Monitor, el insu§i recunoa§te partile slabe ale argumen-tafiei sau sofismele, cu ajutorul carora a repurtat victoria dinziva trecuta, dar pe cari auditorii nu le puteau surprinde inmijlocul acfiunii. aldura accentului, vioiciunea gestului, ener-gia frazei Si acel fluid electric ce se coniunica din :Orator inauditor ii faceau, in ziva precedents, simpatice toate inimile§i nu lasau spiritelor timpul de a reflects.

Nu este ass la citire. Lectorul are tot timpul de a relua§irul unei argumentafii, de a cumpani premiss cu premiss Side a judeca daca concluzia deriva deadreptul din ele saudaca oratorul a ajuns la dansa printeun artificiu de ratio-nament, printr'un pas desultoriu §i forfat. Lysias, ne spunePlutarc, dedese un discurs scris de dansul unui Atenian ceavea un proces. Atenianul, dupa ce citi discursul de maimulte ori, ca sa-1 invefe pe din dark se intoarse descurajat

www.dacoromanica.ro

4 BARBII EATARGIII

la Lysias §i ii mArturisi cA la inceput discursul i se pAruseminunat, dar cA, dupa ce-I repetise de vreo trei ori, it gAsiaga de slab, incat se temea sA nu piarza judecata. «Prie-tene,' ii zise Lysias razand, oare to n'ai sA-1 pronunti numaio data inaintea judecatorilor ?»

Aga se intamplA adesea cu discursuriie cari au facut fu-rors in epoca lor. Ele slujesc mai mutt ca documente pentruistoria timpului, decal ca modele de elocinta pentru viito-rime. Cu toate acestea nu este mai putin adevdrat cs intrediscursurile publicate in colectia de fats cititorii vor gas' multe,cari, de§i desbracate de farmecul actiunii, totgi pot trececa modele de limbA §i de argumentatie, mai ales azi candmajoritatea parlamentului nostru se compune din oameni carimidi in picioare aceste doua elemente neaparate ale artei dea vorbi. Este mangaietor pentru cei descurajati de aspectulprezintelui de a-§i indrepta privirile in trecut asupra unui bar-bat care a ramas nestrAmutat in convingerile sale politice §ile-a aparat cu toata energia caracterului sau ; este cu atatmai mangaietor, cu cat, in criza politica §i socials prin caretrecem, nesatiul_ de capdtuire inneaca vocea cogtiintei §i mi§-carea mecanicA a mainilor tine locul artei de a vorbi.

Poate ca unii din barbati politici citati in cursul acesteipublicatiuni nu vor fi multumiti de a vedea reproduse dis-cursurile lor intr'un rezumat mai scurt chiar decal rezuma-tul din Monitor. Acestora be raspundem cA intentiunea noastrAa fost de a reproduce ideile lui Barbu Katargiu, nu pe aled-lor. Din discursurile altora am ales numai acele pasaje canerau neaparate pentru intelegerea rAspunsurilor lui BarbuKatargiu, singurul de care ne-am ocupat aici. De aitmintreleaoricine se poate gor convinge ca citatiile din discursurilestreine le-ant facut cu cea mai desAvar§ita bunA credinta §i im-partialitate, iar nisi de cum dupA obiceiul foilor militante,cari iau frazele dupa placul lor, suprimand intr'adins pasajeleintermediare, sire a inf.itiA ideile adversarilor lor in luminacea mai nefavorabilA.

Bucurefti, 1886, Julie.

www.dacoromanica.ro

BARBU KATARGIUDE-

ANGHEL DEMETRESCU

Vechimea families CM de vechiu este numele «Katargiu*in istoria Romani lor §i de unde se trage

Katargiu. aceasta familie ilustra, nu §tim. ScriereaPrincipelui Dimitrie Cantemir asupra genealogiei famillilor bole-re§ti din Moldova 1), scriere care ne-ar fi fost de mare pref incercetarile de tap, s'a pierdut, fat% ca cineva sa-i fi putut dade urma panA acum. Cu toate acestea, acela§ scriitor, In operasa Descriptio Moldaviae 2), enumeraud familiile nobile dinMoldova, pomene§te pe Catardziestl, WA a adauge nimicasupra originii lor. Aceasta Were din partea lui Cantemir neda a intelege ca el ii punea intre familiile vechi pamantene,de vreme ce el pastreaza aceea§ Were asupra Arbure,Ftilor,Bogdanectilor, Burgheli,stilor, Carpe$tilor, Clucere$tilor, Gd-ne,stilor, Micle$tilor, Starcegilor, T alpe#11or, etc., pe can iiconsider ca Romani din tats in fiu, pe cand despre allii spunca stint streini, §i anume Canlacuzenii, Chrisoverghi, Ne-

I) Liber moldavicae nobililatis genealogiae latino sermone conscriptus,indicat in Prefafa latineascrt la Hronicul Moldovalachilor vol. I, pag. LXXIg Prefafa romAneasca, ibid. pag. ix, editia din Ia§i 1835. Aceasta carteexists ca manuscript in secolul nostru. Postelnicul Manolachi Draghici opomene§te ca vlizuttt de el. Vezi Istoria Moldovei pe timp de 500 deani, vol. 11, pag. 258.

2) Cap. xv, pag. 112 §1 urm.

www.dacoromanica.ro

6 ItARBU KATARGIU

cule$111, Paladie,stil,' Petrahlii, Rusete$til, Tudorectii, Greci ;Cantemireaii, 'Mari ; Costine,stii, Sarbi ; Crupienski, Pisoski,Poloni ; Cerkeze$tii, Cerkezi, etc. Neapilrat, invatatul principeal Moldovei trebuie sa fi avut la dispozitia sa o mulfime dedocumente, disparute astazi, pe cari el i§i intemeia aceastaclasificare. Dar cele mai multe din ele s'au pierdut, iar celece s'au mai pastrat se afla impra§tiate prin arhivele deose-bitelor autoritati, pe la manastiri sau in posesiunca particu-larilor, unde zac pans astazi, fare ca publicul §i istoricii sapoata lua cuno§tinta de ele.

Pentru intaia oars numele Katargiu figureaza intr'un act dedanie at schitului Stane§ti din judetul Valcea. In anul 1616,catre sfar§itul intaiei domnii a lui Radu Mihnea, BaneasaMaria Katargioaica, sora Postelnicului Radu Buzescu §i fatafaimosului Clucer Radu Buzescu, care pe timpul lui MihaiViteazul inplinise insemnate functiuni diplomatice §i militare,inchina manastirea Stane§ti ca metoh patriarhiei din Alexan-dria 1). Acest Katargiu, inrudit prin alianta cu puternica §iglorioasa familie a Buze§tilor 2), este Banul lenache Katargiu.Pentru ca O. se poata realize o incuscrire a Katargie§tilor cuviteaza familie a Buze§tilor R), care Inca depe timpul lui

1) I. Brezeanu, Aithastirele zise inchinate, pag. 53. D-1 Gr. N. Mano,fostul director at Arhivelor Statului, nii-a atras atentiunea asupra acestuldocument. Profit de aceasta ocaziune spre a exprima recunostinta mead-lui Mano, a carul eruditiune sigurl gl vadat& mi-a lost de mare folosin compunerea acestei schite blografice.

2) Cand Mihai Viteazul, intArAtat pe nobilii ungurl pentru necredintalor, era gata tae, indemnat hind de impetuosul Ban Mihalcea $i deLogofatul Teodosie, numai Radu Buzescu Clucerul a stat contra tuturorboierilor si a sfatuit pe Mihai Voda sA nu facit lucrul acesta, ci mai binesa se siradueasca sA-I placA nobilii. pentrucA in Moldova inc.% bine 1 -austujit, sl de ad inainie Inca le poate avea folosul. Radu Clucerul acestaera cel mai de frunte dintre boieri si prea bogat, pentrucA mosteniamai a treia parte din Valahia, si a Post din familia Buzestilor, care fa-mine e prea bAtrAnh yi prea mare in Valahia, stia yl ungureste). Ano-nymus Carolinensis, pag 74, la $incal, it, pag. 276 sl urm. sub anul 1559.

8) Stroe Buzescu ucise intro luptA singularit pe ginerele hanului TA-tarilor. Spontoni, cartea pag. 209. Stolnicul Stroe qi Preda Buzescu

sa-i

vitt-a

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEM LIME ESCU 7

Neagoie Basarab numdra un Ban al Craiovei 1), si jucase unrol asa de insemnat in epoca de vitejie a marelui nostruMihai, suntem nevoifi sd admitem a cei dintai se trageaudintr'o vita nobila pamanteand si cd se bucurau de privilegiileboierilor din fard cu mult mai inainte de data ce indicardmmai sus. Este adevdrat ca pe tirnpul lui Mihai Viteazul calivaindivizi de origine streind se strecuraserd in randurile nobi-limii pamantene, precum Banul Mihalcea si Vistierul Sta-vrinos, amandoi Greci de origine, Baba Novae, Deli Marco siGheorghe Ratz, catesitrei Sarbi, etc. ; insd nu trebuie sdpierdem din vedere cd toti acestia inairitaserd mulfumitd ser-viciilor for militare, intro cpoca cand farm avea nevoie decapitani voinici, cari s'o apere in rAsboiul ei de emancipare.Chestiunea care prima pe toate celelalte nu era pdstrarea ierar-hiei sociale, ci mantuirea fdrii de marimea periculului ce oameninfa. Trebuie sd observam cu toate acestea cd noii boierinu izbutiserd a-si amesteca sangele for cu sangele acelei aris-tocrafii pamantene, asa de mandril si asa de geloasd de privi-legiile ei. Intrarea unui strein venetic in randurile boierilor defrunte era pe acele timpuri un scandal. Numai Grecii, cuspiritul for caracteristic de insinuafiune, izbutiserd sd pAtrunzain aces class, de unde ceilalfi streini erau cu Ingrijire exclusi.Dar Mihai Viteazul, in tractatul sdu dela 1595 (Mai 20) cuSigismund, ii exclude printeun articol formal dela ocupareafuncliunilor publice 2). Erau deci departe timpurile in cari unConstantin Duca putea sd ridice la rangul de mare vornicpe un om de eneam prost* ca Ciocarlan 8) §i Niculae Ma-vrogheni Isi bAtea joc de institu(iile fdrii, punand caftanul declucer pe spinarea calului sat' Talambasa 4).

fili Clucerulul Radu, scaparA vie* lui Mihai Viteazul In lupta dela Vidindin 1590. Fotino, II, pag. 71 si urm. trad. de G. Sion.

1) 1. Brezeanu, op. cit. p. 42.2) A. Flog ian, Idee repede de istoria Princ. Tdrii rom., vol II, pag. 184.3) Niculae Costin in Cronicile Romdniei, vol. II, pag. 70. edit. ii-a.4) D. Fotino, 1st. gen. a Daciel, vol. ii, pag. 175. Cf. N. BIticescu, Vieata

Spolarului Ion Cantacuzino, Magaz. ist. t, pag. 190.

www.dacoromanica.ro

8 BARBU KATARGIU

La cinci ani dupd inchinarea mAndstirii Stane§ii ca metohat patriarhiei din Alexandria de catre Maria Katargioaica, adicdin anul 1621, in a doua domnie a lui Radu Mihnea, supra-numit cel Mare de catre cronicarii Moldovei 1), gdsim peacela§ Ienache Katargiu insotind pe domnul Munteniei inrdsboiul dela Hotin purtat de Turci contra Polonilor. In varaacestui an, sultanul Osman al li -lea, care medita cucerirea Po-loniei, spre a face dintr'insa un zid de aparare contra navAlirilorruse§ti, proritand de ingerinfele Polonilor in afacerile Moldovei,porni cu o armata numeroasa contra lui Sigismund al III -lea,

regele Poloniei 2). Radu Mihnea cu Muntenii sai fu insdrcinat cuconstruirea podului de peste Nistru Si apArarea lui contra ata-curilor poloneze 3). Dupd un rdsboiu crancen de o lurid §i maibine (de la 20 August 1621 pand la 29 Septemvrie ale aceluia§an), care costa pierderi infrico§ate atat pe Turd cat §i pePoloni, amandoud puterile beligerante se hotdrird a pune capdtostilitatilor. Plenipotenfiarii poloni insdrcinati cu negociereacondifiunilor de pace, se duserd deadreptul la Radu Mihnea,ca acesta sä le inlesneascd o audientd la Vezirazemi. Domnul,insotit de boierii sdi, ii priml cu multd bundvointd, apoi iiinvitd la o convorbire secrets, la care asistd numai Katar-giu Banul Craiovei 4). Dupd subsemnarea condifiunilor de

1) Miron Costin in Cronicile Romdniei, vol. 1, pag. 265 §1 286.2) Miron Costin, ibid. pag. 277. Cf. Adam Mickiewicz, Hist. populaire

de Pologne, pag. 255 §i A. dela Jonquiere, Hist. de l'empire ottoman.pag. 300 §i urm.

8) Commentariorum Chotinensis bell libri tres, auctore lacobo So-bieski, Dantisci, 1646, pag. 159. Datorez cuno§tinta acestei pretioase scrieriinvatatului nostru Academic B P. Ha§dau, cAruia ii exprim aci profundamea gratitudine pentru importantele date ce mi a comunicat.

4) J. Sobieski, Comment, Chot. belli pag. 161: (Legati Palatinum (Vala-chiae, Radulonem) anticiparunt, quos ille e tentorio aliquot gradibusprogressus, una cum assistentibus suis Consiliariis humanissime excepit,ac ad arcanum colloquium invitavit, cui tantum Katardziejus Krale-vensis Banus, primariae in Valachia dignitatis vir, aderat. Cf. $incai,in, pag. 13 : cMijlocitorul de pace era Radu, Domnul Valachiei §i Kaperd-aid Banul Craiovel.) De sigur, lectiunea 4Kaperdzici. in loc de e Katard-zieus este o gre§ealA de transcriere a editoruiui lui incal.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETR.800 9

pace §i dupa intoarcerea plenipotentiarilor poloni in lagarullor, acela§ lenache Katargiu fuse insarcmat a se duce intabara Polonilor §i a cere ca tractatul, investit numai cu sub-semnaturile delegatilor, sd fie intarit Si cu sigiliile for 1).

In anul 1633, dupi mazalirea lui Leon Voda Tom§a dinscaunul Munteniei, boierii se ImpartirA in douA tabere : unavoid de domn pe aga Matei Basarab din satul Brancoveni,care era sprijinit de Mehemed Abassa Pa§a din Nicopol, iarcealaltA, din care face& parte familia Katargiilor 2) in fruntecu Banul lenache, Dumitru Dudescu, Papa Logofatul, NeagulAga §i alti boieri multi, cereau pe Radu al xi -lea, pe care IIoranduise sultanul Murad al tv-lea §i al carui tats Alexandru Ilia§fusese in douA randuri domn in tart. In ziva de 20 Septemvrie1633, Matei Basarab infra in Bucure§ti, iar catre sfar§itul luiOctomvrie, Radu al xt-lea impreuna cu Katargie§tii §i alti boierirAsvrAtitori, sprijini(,i de o armatA numeroasa compusA dinMunteni fugari, din Moldoveni, Turci, 'Mari §i Poloni, patrundeain tara §i inainta panA la podul dela Obile§ti pe Colentina.Matei Basarab be ie§i inainte cu o armatA bine IntocmitA §iInca §i mai bine condusa. 0 bataie sangeroasa se Bete in zivade Duminica 26 Octomvrie in campia dela Dude§ti, aproapede mAnAstirea Plumbuita. DupA o lupta desperata de opt ore,Radu §i partizanii sAi invin§i se retrasera in Moldova. «Mo-vila cea mare de langA Bucure§ti spre Dude§ti, zice o cronica,arata §i acum locul unde a fost bataiao. 3)

1) I. Sobiescki, op. cit., pag. 192: eVenerat Katardziejus Banus Crale-vensis in castra Polonorum a Radulone, postulans, ut pactorum exemplarquod legati Vezirazemi dederant, propriisque manibus subscriptum sigillissuss obsignarent. Quod dum statim obtinuisset... ad Osmanum rediits.

2) Sincai, sub anul 1633, vol. in, pag. 25, intemeindu -se pe ms. CodexBalacianianus, pomenege dintre Katargil numai pe Necula, al carui numeit transcrie gre0t (Kantarisul), iar la pag. 26 11 zice <Katariciuls, pe candcronica lui Constantin CApitanul, publicatA in Magazinul istoric (1, 288 :cf. ibid., iv, pag. 16) precum gt Cronica tiparita in colectia numita lstoriaMoldo- Romdniei (a, pag. 85 0 87) II numesc Necula Katargiul. Fotino(a, 89 0 90) ne spune cA acest Necula Katargiu era stolnic.

8) Engel, la y5incai, iii, pag. 26.

www.dacoromanica.ro

10 BARBII KATARGIII

lntre fugari se afla Si Banul lenache Katargiu. Averile lui

din Lard furs confiscate. Matei Basarab printr'un hirsov din1637 ddrue§te Vel Dvornicului Dragomir Crefulescu ni§tecase a§ezate in Targovite

«din sus de Curtea Domneascd, aproape de rau, in dreptul«gradinei domneVi, pentrucd aceste case §i cu locul for au«fost ale lui lenache Barbu Katargiu*.

«Crisovul sund mai incolo :«Apoi cand au fost acum in zilele domniei mele la curgerea

«anilor 7145 (1637), dad, cu vrerea lui Dumnezeu, am stAtutdomnia mea a fi domn §i stapanitor la scaunul mo§ilor §i

«stramo§ilor domniei mele aici in Tara RomaneascA, in cetatea«Bucure§ti intai, iar Katardze§tii au venit peste domnia mea«cu sable §i cu oaste din Tara Moldovei §i cu Tatarii §i cu«atata rautate aici in fall, ca niVe oameni rai §i stricdtori«de fail. Domnul Dumnezeu au dat de au cazut sub pi-«cioarele domniei meld §i i-am scos domnia mea din lard cu«amard ru§ine, §i au stAtut acele case §i cu loc §i cu tot a.fi pe seama domneascd* 1).

Dar, pe cand Matei Basarab confisca averea lui lenacheKatargiu, acesta ajungea Vel Postelnic la curtea lui VasileLupu §i de aid lucra in toate modurile pentru mazalirea dom-nului Munteniei. Chiar in anul 1636, el primi insdrcinarea dea se duce la Silistra §i a stArui pe langd Pa§a de acolo pentruinlucuirea lui Matei Basarab cu Ion Vodd, fiul lui VasileLupu. Insd inteligentul principe al Munteniei descoperi acestemahinaliuni ale vrAjmaplui sdu §i §tiii sa le contracareze latitnp 2). Iar in anul urmator, murind fata lui Bucioc, intaiasofie a lui Vasile Lupu, tot lenache Katargiu, cunoscut pentruabilitatea sa de a negocia, primi delicata misiune de a mij-

1) Originalul acestui hrisov a lost in limba slavoneascd. Traducerearomaneasca se afla in posesiunea d-lui N. Cretzulescu. D-1 Gr. N. Manoa binevoit a ne comunicit O. a ne pune la dispozitie copia ce d-sa a trasdupa acest document Important.

2) Miron Costin in Cronicile Ronlniei, t, pag. 306.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCU 11

loci cAsatoria domnului cu fata unui. marzac din Tara Cer-kezilor 1).

Astfel primul personal din neamul Katarge§tilor cunoscutin istorie este un bArbat distins prin destoinicia sa in con-ducerea statului §i mai ales prin abilitatea sa diplomaticd.Naturd eminamente politica §i neastampAratd, lenache Katar-giu joacd in epoca sa un rol analog cu acela al Iui Molocin Moldova ; el ocupd eel dintaiu loc pe langd Radu Mihnea§i opune o rezistenta energicd lui Matei Basarab, pe careintai incearcd a-I departs dela trop, apoi a-1 rasturna, aler-gand la toate mijloacele ce-i procurau pozitia, experienta §iadmirabila sa dibAcie in arta de a negocia.

Dela fuga Iui lenache §i Niculae Katargiu in Moldova,aceastd familie se desface in cloud ramuri, din cari una trAqtedincolo, car cealaltd dincoace de Milcov. Dovadd di nu totimembrii ei au emigrat din Muntenia este faptul a sub domniaIui Matei Basarab Marele Postelnic Constantin Cantacuzinomaritd pe a doua din fetele sale dupd un Katargiu 2). Poateca acest ginere al Marelui Postelnic Cantacuzino este un des-cendent at Marelui Paharnic Gheorghe Katargiu, pe care nu-IgAsim Intl e adversarii Iui Matei Basarab §i care figureazA camartor intr'un act de vanzare datat din anul 1624 Mai 8,adica din timpul domniei Iui Alexandra Coconul, fiul lui RaduMihnea'). IX la Matei Basarab incoa pand in timpurile dinurma, cronicile noastre nu mai vorhesc nimic despre rarnurafamiliei Katargiu ramasd in Muntenia. Chiar documentele para !Astra o Were absolutd, dacd trebuie sa judecdm numaidupd cele publicate, pand acum.

Cat despre ramura Eatargie§tilor emigrafi in Moldova, atatcronicile cat §i documentele ii pomenesc mai la fiecare pas.Incepand dela Miron Costin Si coborindu-ne pand la lenache

1) Idem, pag. 309 §l urm.2) N. BAlcescu, Vieata lui Const. Cantacuzino, in Magaz. ist. 1, 381.a) Acest document se aflA in copie la d-1 Gr. N. Mano, care a binevoit

a ml-1 comunica.

www.dacoromanica.ro

12 BARBU L%TARGIU

Kogalniceanu §i pana la Postelnicul Manolachi Draghici, toticronicarii vorbesc de mai multi membri ai familiei Katargiu,cari se deosebesc prin energia caracterului for §i pun inserviciul tarii o activitate cu atat mai izbitoare, cu cat ra-mura for din Muntenia pare a fi cazut inteo inactiune com-pieta, daca trebue sa judecam dupa tacerea documentelorcunoscute pana ad. Unul din ei, Apostol Katargiu Vel Comis,casatore§te pe fata sa Mariana dupa Mare le Medelnicer StefanPetriceicu 1), care domni in doua randuri peste Moldova(1673-1674 §i 1684 Decemvrie 1685 Martie). Iar cand Pe-triceicu Voda fuse nevoit sa paraseasca pentru intaia 'para.

domnia §i sa fuga la 1674 in Polonia, el fu urmat de faimosulcronicar al Moldovei Miron Costin Vel Logofdt, de ApostolKatargiu §i de alti boieri insemnati. 2) Obiceiul acesta de aemigra boierii moldoveni in Polonia, orice ar zice NicolaeCostin 8), se stabilise de mai inainte, cAci, precum ne spuneSincai 4), pe marturia lui Engel, in anul 1607 capataserA in-digenatul polonez, in virtutea unui juramani, Nestor Ureche,Vasile Orisa, Logofatul Gheorghe Mauroti, Isaia Balica §i

Gheorghe Lozan o. Apostol Katargiu dobandi de asemenea in-digenatul, impreuna cu titlul de nobleta polon in anul 1776Fevruarle 3, §i diploma aceasta scrisa in limba latina §i sem-nata de regele loan at itt -lea Sobieski, faimosul mantuitor alVienei, se pastreaza panA astazi in familia Katargiu 5). In aceastadiploma citim intre altele

1) Niculae Costin in Cronicile Romdniei, ii, pag. 8. In Arhiva ist.272, se act& un act de cestune at Marianei din an. 1705. Mariana carecu Petriceicu n'avusese nici un copil, dupti, moartea lui Petriceicu se chsa-torl dupa oarecare sleahta (nob11). Cantemir, la Sint:hi, iii, 114.

2) Ion Niculcea in Cronicile Romdniei, II, 224.8) Cronicile Romdniei ti, pag. 70.4) II, sub anul 1607, pag. 319. La 1590 alt boler moldovean, anume

Brutti, capatase indigenatul In Polonia. Hasdeu, Arh. ist. a Rom. I,pag. 175.

8) 0 frumoasa cople a acestei diplome se an& in posesiunea d-lut Al.Katargiu.

:

tit,

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCII 13

ADupti parerea noastra, zice regele, ilustrul barbat ApostolKatardziu Maresal intrece, prin numele tarii Moldovei Si prinfaima virtufilor sale, pe atati alfi barbati, pe cari ii respectamin aceste timpuri de agitafie ale Nordului,, iar in josul di-plomei citim alaturi cu semnatura lui loan III Sobieski cu-vintele urmatoare : «Se confere inpamantenirea nobilului ApostolKatardzi, Mare§al al prii Mlodovei *.

Acela insa care era menit sa se ridice mai pre sus de tofimembrii fa miliei Katargiu §i sa lase in istoria noastra parla-mentara urme ne§terse de superioriatea sa este Barbu Ka-targiu.

Copilaria studilleBarbu Katargiu, fiul marelui Vornic

Stefan Katargiu §i al Titii (Stanca) VA -lui Barbu Katargiu. cdreaschi, se nascit in ziva de 26Octomvrie 1807. In persoana lui dar se uniau autoritatea Si pres-tigiul a cloua din cele mai vechi §i mai influente familii dinCara. Mosul sau de mama, Banul Barbu Vdcarescu, ii deteacel nume, a carui estetica supra auzul amicilor sAi, dar careera menit a trece In paginile istoriei noastre contimporane caunul din cele mai celebre. Ajuns la varsta de 12 ani, el futrimis in §coala greceasca dela Magureanu, unde avit ca tovarA§ide banca pe cei mai multi din feciorii de boieri, cu cari Mai tarziutrebuia sa se Intalneascd in cariera politica. Oricat de marl arfi laudele ce Ion Ghica 8) face profesorilor din acest institut, caLambru, Komita, Vardalah Si Neofit, pe cari el nu i-a cu-noscut mai de loc §i ale cAr.or opere nu a avut ocaziunea dea le citi, not credem ca ei nu se deosebiau mult de majo-ritatea dascalilor greci, cari umpleau pe atunci amatidoudPrincipatele, §i ca toate Invataturile for se mArginiau la o

1) aPorro tot alios, quorum virtutes hos rerum in Septentrione tem-porumque motu et veneramur, illustris vir Apostolus Katardzi Marschalcus,terrarum Moldaviae fama et virtutum commendatione anteire videturi.

g Indigenatus Generoso Apostolo Katardzi Marschalco Terrarum Mnl-daviae confertur).

5) Convo'rbiri literare, an. xiv (1880-81), pag. 209.

1)

2)

si

www.dacoromanica.ro

14 BARBU RATARGIU

gramatica greoaie §i completa a limbii ellene §i la citireacatorva scriitori vechi, cu ni§te comentarii mai mult saumai putin defectuoase, adesea fara comentarii. Se citiau cudeosebire, zice I. Ghica, Memorabilele lui Xenofon, dialogullui Raton asupra sufIetului, intittdat Phaedon, §i Metafisicalui Aristoteles. Cat despre afirmarea lui I. Ghica privitoare lafaptul cd «Banul Brancoveanu discuta cu puristul Duca inlimba lui Tucidides Apophthegmele lui Hippocrates §i Ario-metria lui Archimedes*, not ne indoim foarte mult de exac-titatea ei, pentru simplul cuvant ca nici celebrul medic dinKos, nici genialul mecanic din Siracusa n'au scris vreo operacare sa poarte titlurile ce le atribue onorabilul Pre§edinte atAcademiei romane.

Daca vreunul din boierii no§tri ajunsese a citi cu foloscartile ellene i a gust& pe scriitorii cei vechi ai Greciei, acesterezultate fericite erau fructul ostenelilor sale individuale, nual dascalilor greci.

Oricum, Barbu Katargiu primi in §coala greceasca delaMagureanu elementele ce se predau aci §i izbuti mai tarziua prinde destula placere pentru scriitorii eleni, a caror citireera unul din obiectele sale de predilectie.

Dar instructia ce se da in §coalele din Cara nu putea samultumeasca pe deplin spiritul lacom de cuno§tinte ale ta-narului Katargiu. Catre sfar§itul domniei lui Grigore Ghica, elparasi Bucure§tii, spre a se duce la Paris, care Inca depeatunci incepuse a fi visul de our al tinerilor din familiilc marl,zelo§i de §tiintA §i slava. Unii pretind ca el s'ar fi expatriatcu gandul de a Inv* pictura. Adevarul este ca Barbu Ka-targiu avea o inclinare foarte pronuntata pentru arta §i indeosebi pentru pictura ; dar tot ass de adevarat este a luinu i-a trecut niciodata prin minte de a se dedica unei spe-cialitati, care, mai ales pe atunci, in Tara Romaneasca, nuputea indestula ambitiunea unui tartar, a carui deviza era«excelsius I* Domeniul pe care Barbu Katargiu era chemat a-1cultiva cu o predilectie speciala era politica. Toate §ffintele

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCU 15

cari contribuesc la formarea bArbatului de stat fuseserd obiectulstradaniilor lui : literatura, dreptul, istoria, finanfele, economiapolitica. El nu imita pe acei tineri ce studiazA o specialitateca sA-§i faca dintr'insa un mijloc de a trai mai mutt saumai pufin con fortabil 1). Bogat prin patrimoniul parinfilorsai, Katargiu desprefula carierele lucrative ; o specialitate bd-noasa era o Pinta prea vita pentru inAltimea aspirafiilor sale.Impacient de a cunoa§te viitorul §i tarit de curentul ce domniape la 1830 in Paris, el se duse impreuna cu Barbu Stirbei saconsulte pe faimoasa ghicitoare M-Ile Lenormand. Aceastaprevesti, se zice, lui Stirbei ca va purta coroana, iar lui Ka-targiu ca se va sui in varful scarii sociale §i at va muri demoarte violentA. Aceasta predicfiune, ie§ita dintr'o gura a§ade autorizata, influentA pana inteatata spiritul sat', de alt-mintrelea pozitiv §i lipsit de credulitate, fuck in toate mo-mentele critice ale vietii sale, el i§i aduse arninte de dansa.Pe la 1859, pe cand se intorcea dela vanatoare la mo§ia saMaia §i era numai la cativa pa0 departe de cask caii sesperiarA §i trAsura se rasturna. Katargiu sarind din trasura,pu§ca ce fines in mana se descArcA. Doamna Katargiu, au-zind detunAtura, ii alergA inainte plina de groaza sa nu se fiintamplat fatala prevestire ; dar Katargiu, intelegand spaimasofiei sale, o asigurA cu vorbele : (Nu de asta data, dragaCatinco I»

Barbu Katargiu Pe la 1834, intorcandu-se din strei-

membru al Societatii natate, Barbu Katargiu lug parte la

Filarmonice.formarea societatii filarmonice, al cAreistop era creiarea unui teatru national,

tipArirea de cArti romane§ti §i organizarea unei opozifiuni deprincipii contra guvernului lui Alexandru Ghica. Alaturi cudansul figurau Emanoil Baleanu, I. Campineanu, Scarlat Cre-tulescu, 1. Russet, Grigore Cantacuzino, C. Manu etc. 2).

1) In oedinta dela 12 lanuarle 1861, (v. discursul xxxiv), el declara an'are diploma de doctor in legi, dar cunoape legile Orli.

2) I. Heliade Radulescu, Echilibru hare Antiteze, pai. 77.

www.dacoromanica.ro

16 BARBII KATARGIII

Doi ani de zile, societatea merse pe calea modelelor marldin literaturiie streine. Membrii ei traduceau tragedii clasice,menite a inalta inimile, precum Mahomet dupa Voltaire, tradesin versuri de Heliade, Alzira sau Americanii traducere de Gr.Alexandrescu iarasi dupa Voltaire. Paul i Virginia traduse de C.Aristia, amandouA dupa Alfieri, etc. Dar mai tarziu gustul dege-nera. in loc de opere clasice, o parte din membrii ei se ocupaucu scrieri Fara nici o valoare estetica, cu satire personale, cu farseordinare, in can transpire intentiunea de a ataca nu vitiul,ci pe indivizii ce cazusera in disgratia lor. Tocmai in anul1836, loan Voinescu u, traduse celebra drama a lui AugustKotzebue intitulata Mizantropia 1 Poc&in(a (Menschenhassand Reue). Reprezentarea acestei piese pe scena din Bucu-resti avit un succes din cele mai stralucite 1). Cu aceastaocazie, Barbu Katargiu scrise urmatorul articol, care merits odeosebita lucre aminte nu numai pentru vigoarea si energiastilului, ci si pentru inaltimea ideilor ce conduceau pe autorin privinta teatrului national :

.Tres ani sent de and vointa unui om, vointa insa de acelea ce nuo opreste nici o stavila, nu se clatinA de nici o izbire, fAcit pentru in-taia oars pe Ruman sa incalte coturnul, sA is masca comics si sa faceA rasune pe scena asta limbs, ce cu 15 ani mai lnainte socoila cineva

1) Pentru ca cItitorii sA inteleagA aluziunile din articolul lui B Katargiuce vom reproduce mai jos, dam act pe scurt argumentul acestei drame,care fAcit din Kotzebue eroul scenes europene. clin domn de Mainau,foarte nobil si vIrtos, devine mizantrop, pentruca sotia sa Eulalia itinsalA cu un oliter, cu care fuge din casa barbatului ei. Parasite larandul ei de catre seducAtor, ea se hotArAste plina de cainth ail impuneo penitents si a Beryl ca intendentA intr'o casa. Din intAmplare, domnulde Mainau vine dupa catva limp in orasul unde se afla fosta sa femeie,aude vorbindu-se de virtoasa, binefacatoarea si buna-de-inimA doarnnaMuller, farA sa bAnueasca cine este dansa si Fara sa voeasca a se informsasupra ei. In fine el o zareste, recunoa.ste pe necredincioasa sa sotie ;copiii mijlocesc impAcarea parintilor. Aceasta piese a Post tradusA intoate limbile europene si aplaudata cu frenezie. Damele mai ales o admi-ral-A* de mult, Inat bonetul d la Eulalie ajunse la mode., (R. KOnig,Deutsche Lltteraturgeschichte, pag. 390).

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRINCLT 17

ca nu este in stare sa exprime decat cunostintele muncitorului sau celmult ceeace era si mai rAu ratacitele idei ale logofetilor vremii.

(De atunci tinerii actors rumAni se incercara mai la toatd ramurile dra-matice, cu toate ca astA grabs de a cuprinde deodata mai multe ta-lente de naturi deosebite se Orli un fel de zAticnire la inaintarea lor,totusi un ochiu incercat trebuia a vaza, in aces grabs nesatiu, un en-tuziasm de a savarsi un om singur ceeace prin alte par11 savarsesc maimulti ; entuziasmul totdeauna a savarsit minuni. Un asemenea ochiu,in loc de a se posomori la acel fel de neorAnduiala, zambia inaintea na-dejdli astepta cu incredintare minunile.

Ace§ti not actors luara dearandul toate felurile dramatice si incercarAsi opera si vodevilul gi tragedia g drama si comedia, dupa potrivavremii si a mijloacelor, la toate se aratarA mai pre sus de nadejdile chiarale incepatorilor teatrului national. Bine ar fi Post insa ca dreptul entu-ziasm ce auditorul simti atunci sa fi Post mai mArginit, cad aplausele luicele fora vreme facura pe neincercatil actors a se crede desavarsiti artisti,

in/locul grijei de a se perfectiona, le infra o mandrle oarecum gi oincredintare ca once fac place si ca parterul e dator sA bats in palme.Dupa aceasta, afectatii, lipsa bunei orAnduieli. c. 1.

(DouA spite din toate ramurile dramatice, deli se aratara la inceputin teatru, se uitara pe urma cu totul : tragedia si drama. Abia Melpomeneiii arata sangerosul pumnar pe scena romaneasca gf numai decat, pestesangele tragic, Terpsichore incept1 a trage danturl burlesti toata iluziaRomAnului se stria ; nimic sublim, nimic de simtire nu se mai van),nimic nu mai miscA inimile noastre, nimic nu mai facie sa mai vArsamo lacrimA. Cantecul rasul, satira ridicolul. Dar RomAnul s'a vAzut canu e fAcut pentru astea, cAci, cand privitorul se ostenia de a rade, actorulcu cantecul patia ca bietul Sosie cu Mercur 1), pentrucA publicului nu-iplaces muzica.

(Satira mai mult musca decat face bine, si Rumanul a Post destul muscat ;acum el cere foloase vrea sa se vindece ; destul i-a Post inima rece ;acum vrea sa i se incalzeiscA. 1\ 'are trebuinta de cantare, pentruca n'arepofta de joc.

(0 noun scanteie eleetrica era trebuincioasa ca sA-1 destepte din tristaamortire sA arate drumul actorului pe care sa apuce, luck el sA simtaplAcere in profesia sa privitorului sa insufle multumire lacrimirecunostinta binecuvAntare.

(Mizantropia $1 Pocainta fu a doua piatra de incercare a Rumanului.Actorul roman, la glasul autorului neamt, se stramutA, plin de lacrimiinvata rolul cu lacrimi adevarate vine pe scena, si tot parterul e stropit

Don5, personagii din comedia 1ni Moliere intitulata Amphitryon. Acensta, pies&a foot tradnea de I. Ballade Raduleecu tiiiiirita la 1835.

Barbu Catar0u,Diecrireuri, 2

si

sl

si

si

sl,

s.

si

sI gl

si

slsi si si si

st

isisi

1)

yi

www.dacoromanica.ro

18 BARBU KATARGIU

de lacrimi. Slava dar nemuritoare autorului german, 51 cinste si recuno5tintatraduclitorului roman pentru frumoasa sa alegere si norocita traductie I$1 unul 5i altul contribuirA la aceasta norocita prefacere. Asta traductiefu pricina de o Ilona dovadA si de talentul actorilor sl de aceea ce poatelimbs noastrA sub pana unul artist.

(Mizantropia $1 pocdin(a se puse, zic, pe seen& si tots incetara de amai zice ca pana acum : .actorii romani ar face ceva, dar le trebuie vremesi invatatura, exemple, modele, profesori, 5. c. 1.* Un glas era in totparterul §1 un glas era in tot orasul a doua zi : 4 actorli roman' stmt,joaca, tar nu se pad ; actor" roman' au zugravit 51 au arAtat in fiintasimplitatea autorului german). $1 adevArat, chiar autorul, de ar fi Post defate la reprezentatia romaneasca, s'ar fi vAzut mai bine pe sine in oglindainimli Romanilor.

4 De ce actors' tomani furA intr'o zi aceea ce nu puturA fi in trei ani ?PentrucA trei ani au umblat incercAnd ; pentruca trel ani erau Wadi'in drumul lor, pentruca intr'o zi se vazura la sine, se vazura la locul lor.

4 Lasati dar, voi fit at acelor mart domnitort at lumil, bufoneria, lampsatira pe seama acelor suflete Inghesuite, pe seama acelor duhuri sarace.Parintil vostri au Post marl 51 voi nu puteti fi mici.

4Vrei ca actorul roman sa se arate aceea ce este ? FA-1 sA trAeascA inelementele strAmo5itor sai. Slava, amorul, generozitatea, patriotismul,rAsbunarea, trufia, dreptatea, tat& ce-i trebule lui, ca sa fie mare. DA-1tragedii sangeroase sl drame scrise cu lacrimi, si le va juca bine. Nu-ida comedia, ca el nu stie sa fie bufon ; el n'a stiut a se slugari si a semaimuta ; nu-1 vet vedea niciodata stiindu-,I rolul, pentruca nu-i placenici in gluma a fi mascariciu.

(Priviti teatrul ca o scoala de moralA, si vets gAsi pe actor' mAndri dea fi profesorit norodului, 51 vets avea si actor' bunt. Facet! pe actorulroman sA meargA singur inboldit de sine, innecat in lacrimi pe amvonulsAu, sA invete, sA induplece, sA mince inimile, sA porneascA lacrimile, sAse simta fericit si mAndru de profesia sa. Nu-I tariti in sila a -I puneperuca bulonulut pe cap, a-I face o caricature si a-I umili spre a se scli-lamba inaintea unui public ce 51 el e roman st sin ,ur nu stie sa-st deasocoteala de ce nu -' plac scAlAmbaturile.

.Asta e ministerul teatrului socotit in adevArata lui insemnare ; st astfela Post socotit 51 intre cei veal), 1)

i) Gazeta Teatrulut National, 1838, Doceinvrie 1, No. 12, pad. 94-98. Acest im-portant ['Nicol se aflii roprodus de I Holiade Rficluloecu 1u opera ea Eelplibru hareAatiteze, peg. 84 §i tirP1,

www.dacoromanica.ro

ANOHEL DEM ETRESCU 19

Barbu Katargiu Dar literatura era pentru tandrul Ka-targiu numai o ocupafie de divertiment.

§1 Al. Ghlca. Ca mai toll bArbatii de stat, el debutdprin scrieri streine de politica. Insd Pinta sa de cApetenie erapolitica, §1 in comitetul SocietAtii filarmonice el ava ocazie dea se lega mai strain cu leaderii opozifiei contra guvernuluilui A. Ghica. «Malversatiunile zilnice §i necapacitatea recu-noscutd a principelui fAcuserd sd se nascd in Adunare unpartid mare, care censure in public actele lui administrative,'care void domnia legilor si indrepta o privire severs asupratuturor dilapidatiilor lui. Acest control condus de niste depu-tali ce se impotriviau tendintelor corupdtoare ale Rusiei, alOrel instrument servil era Principe le, facia pe Ghica sd adre-seze AdunArii un oficiu, in care el semnala vederile secreteale celor trei capi ai partidului national, I. Campineanu, I.

Russet si Gr. Cantacuzino. L.1 invite pe Adunare sd nu semai ia dupa povetele for si recomanda presedintelui sd stingdacel spirit primejdios, contra cdruia el va fi nevoit sd ia ma-sud foarte aspre. Dar Adunarea respinse acel oficiu cuenergie ; §i in protestarea ei, ea ii impute nepAsarea si neca-pacitatea ministrilor lui 1).

La noile alegeri pentru Obsteasca Adunare, Principele pusein joc toatA influenta §i mijloacele sale, ca sd face imposibilipe adersarii sdi. Dar marturiile mincinoase, calomnia, pre-siunea administrative, coruptiunea si intimidarea, furl intre-buinfate in desert ; alegatorii, mai bine inspirati decat gu-vernul, dederd voturile for candidatilor persecutafi de admi-nistratie. 2) Katargiu, care de astd data avea varsta ceruta 2),se asezd in randurile candidafilor opozitionisti si castiga su-fragiile alegatorilor de orase din judeful Teleurman. NouaAdunare era animate de un spirit ass de ostil contra regi-

1) Felix Colson, De l'etat present et de l'avenir des Principautes deMoldavie et de Valachie Paris, 1839, pag. 91.

2) lbidem.3) Ca sa fie cineva deputat sub Regulamentul Organic, trebuia Mk alba

cel pufin 30 de ani.

www.dacoromanica.ro

20 BARBU KATARGIU

mului, incat ea redacts un act de acuzafie In regula contraintregei administratii a lui A. Ghica. Art. 54 din RegulamentulOrganic ii da dreptul de «a arata Domnului prin anaforalenapastuirile §i plangerile tarii, §i Inca, de va fi trebuinfa, dea le. aduce la mai Malta cuno§tinta, insemnand mijloacele cese vor chibzuI mai bine spre a for indreptareA. Ea profita cuprofuziune de acest drept. Intro adresa redactata cu multadibacie de catre boierul Vulpe §i de George Bibescu '), Adu-narea imputa Principelui sub forma de doleanta abuzurileprogresive ale administratiei sale §i starea de jale a tuturorclaselor populatiei, nedreptatile din armata §i abuzurile revol-tatoare ce se faceau cu recrutarea militarilor, lipsa de ingri-jire a cailor de comunicafie §i tot felul de vexactiuni, ale carorvictime erau taranii, venalitatea administratorilor §i protec-fiunea data de guvern celor vinovafi. Adresa accentua ca pre-tutindeni nemul(umirea este in toate inimile §I plangerea intoate gurile, ca sfaturile ora§ene§ii speculeaza hrana saracului,ca cea mai mare demoralizare domne§te in tribunale §i incurtile de justitie, ca guvernul da instrucfiuni ce prejudecachestiunile cele mai grave §i influenteaza con§tiinta magistra-tilor prin interpretari de legi, cari ataca drepturi dobandite demai multi ani, ca dezordinea cea mai deplorabila bantuie fi-nantele §i ca budgetul se soldeaza cu deficite regulate, infine ca starea generals a tarii este de nesuferit §i ca indrep-tarea nu mai poate fi mult timp a§teptataA. 2)

In desbaterile urmate in sesiunea anului 1842 asupra acesteiadrese de doleanta, unica, pe cat §tim, in istoria noastra par-lamentara, Barbu Katargiu pronunta discursul sau de fecioara(maidenspeech), cum zic Englezii, care produse asupra Adu-narii o impresie nea§teptata. Energia frazei §i simpatia tim-brului sau, vivacitatea gesturilor §i logica argumentarii sale,umplura de placere §i admirafie pe auditori. Debutantul abiaavea 34 de ani ; dar prima sa intrare pe arena politica era

1) Bolintineanu, Domnii regulamentari etc., pag. 23.2) J. A. V aillant, La Romanie, ii, nag. 512 §I urm.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETREKT 21

un adevarat eveniment. George Bibescu, principele oratorilorromani depe atunci, poboaba si fala tribunei romane, in-cantat de aceasta revelaliune, se duse la ta.narul parlamentar§1, stringandu-i maim cu cAldurd, ii zise : «Vere, ifi cedez loculmeu ; m'ai intrecut b)

Barbu Katar- AceastA adresa combinata cu alte im-

giu 0 GheorgheprejurAri aduse caderea lui A. Ghica. Bi-bescu, care ii urmA, se Wept& la tot spri-

Bibescu. ' jinul din partea lui Barbu Katargiu, rudasi aliatul sAu in opozitia contra Principelui destituit. Chiar inanul suirii sale pe tron, Domnul it numeste Director la de-partamentul dreptAtii in locul Logofdtului Alexandru Racovita 1),apoi in anul urmAtor, la 23 Aprilie, ziva onomastics a Prin-cipelui, Paharnicul Barbu Katargiu, dupa recomandatia Ma-relui Logofat al dreptatii, Alecu Vilara, este inallat, «pentruslujbele ce cu ravna si activitate a savarsito, la rangul deClucer* 2), iar, la 13 Mai acela§ an, Domnul dA ordin Sfa-tului administrativ sA treacA pe noul Clucer in Arhontologie 3).Dar nici legaturile de rudenie in cari Katargiu se afla cu Bi-bescu, nici onorurile ce acesta ii conferise chiar din cele dintaizile ale domniei sale, nu impiedicara pe Katargiu de a rA-mAnea credincios principiilor sale si de a combate pe Domnin chestiunea Trandafilof §i a modificarii regimului dotal. In-dependenta caracterului sAu si patriotismul sAu luminat nu-ipermiteau sA treacA sub tacere douA mAsuri, din cari ceadintAi putea aduce aservirea politica §1 economics a tAriicatre Rusia, iar cea de a doua era o masura personala §i

contrarie oricarui principiu de justifie. De regula opozitio-nistii sunt simpatici publicului, si aceasta imprejurare units cuelocinta sa, pusA in serviciul unor cauze drepte, it Wes foartesimpatic tinerilor din colegiul Sf. Sava. Acestia se uitau cuo admiratie specials la dansul, de cate on trecea in elegantulsAu echipaj, spre a se duce la sedintele Ob§te§tei Adunari.

1) Buleiin 1843, tulle.2) ibid., 1844, p.143.8) ibid., p 181.

www.dacoromanica.ro

22 BARBU ICATARGIIT

Barbu Katargiu 1

Dar opozitia sa contra lui Bibescu

revolutia din 1848.nu era sistematica §i prin urmare nu

merged pans la extreme. El doria in-dreptarea, nu caderea Principelui, pe care de o parte inte-resele sale personale, pe de alta rail sai consilieri it impingeaupe calea pierii. Deaceea el nu dede tnana cu revolutiuneacontra lui Bibescu §i nu aproba cu nici un chip masurile vio-lente pentru pretinsa regenerare a tariff. El vedea in oameniidela 1848 ni§te tineri entuzia§ti, lipsiti de experienta politica,admiratori ai institutiilor franceze §i cunoscatori superficialiai marei revolutiuni. El nu credea ca o transformare radicalsa institutiilor noastre ar putea starpi abuzurile §i produce re-zultatele pe cari le doriau cei mai sinceri dintre revolutionari.El era conservator in cel mai frumos iriteles al cuvantului, §ianume credea ca dreptul public ca §i cel privat, ca sa fie na-tional, trebuie sa fie nu rezultatul unor importatiuni streinesau fructul unor nascociri de cabinet, ci produsul organic algandirii §i activitatii poporulut intreg. Ca §1 limba, arta, re-ligia, institutiile unui popor trebuie O. iasa nu din manualelefilozofilor politici de peste granita, ci din complexul vigil salepublice §i private. Pe de alts parte, teoreticii dela 48 i§i in-chipuiau ca Romanii nu traisera §i nu lucrasera pans ad, §ia adevarata for vieata sociald trebuia sa inceapa dela 11 lunie1848. Ei i§i reprezentau pe Romanii de atunci ca o pastamoale, maleabila, capabils de a Ina once forma sub mana formaiastra, ca §i cum ar fi ie§it atunci pentru prima oara dinpadurile vechei Dacii. Katargiu credea din contra, ca Romaniierau un popor, ca aveau un trecut al for §i ca legiuitorul in-telept trebuia sa tie seams de singularitafile, temperamentul,aptitudinile, credinfele, chiar prejuditiile lor. Precum un co-paciu pastreaza in numarul stratelor, in forma ramurilor §ia nodurilor sale, urmele imprejurarilor ce au contribuit a-1forma, de asemenea un popor pastreaza in limba, obiceiurile,particularitgtile sale, urmele influentelor carora el datore§teexistenta sa. Pe ace§ti Romani trebuia .sa-i alba in vedereadevaratul legiuitor, pentru ei trebuia sa chibzueasca §i sa al-

www.dacoromanica.ro

ANGREL DEMETREECII 23

catueasca o constitutie, iar nu sa scrie in cateva minute oconstitutie copiata dupa cele aflatoare in Europa. In scurt, elnu avea nici o incredere in izbanda revolufiei, nu atat dincauza imprejurarilor din afara cari nu o favorizau, cat dincauza neinfelegerilor 5i tendinfelor cu totul opuse ale deosebi-filor capi ce t§i impartiau autoritatea Si influenfa. Deaceea,pe cand Guvernul Provizoriu 5i Locotenfa Domneasca 10pierdeau timpul cu ordine ce ramaneau neexecutate Si cu acu-zafii reciproce de tradare, Katargiu trecea pe la Bra 5ov inAustria, de ad in Franfa, apoi in Englitera 5i in alte Stateale Europei, cautand a cunoage pe barbalii for eminenfi, astudia institufiile lor, a be observa functionand Si a trage din-tr'insele invataminte pentru patria sa. In Brapv, el intalnipe Bibescu, amarit de cele ce se petreceau in Para. 5i intristatin adancul sufletului ca n'a urmat povefele amicului sau franc5i leal. «Daca to -a5 fi ascultat, ii zise Principele plin de malt-nire, n'a5 fi ajuns aci*. Dar aceste regrete erau tardive; eve-nimentele se precipitau cu o repeziciune nea5teptata 5i revo-lutia, cadea la noi, fall a produce altceva decat o comotiunenefolositoare 5i cateva victime netrebuincioase.

Barbu Katargiu Dupa mstabilirea ordinei legale la 13

Intre 1848 *1 1857.Septemvrie 1848, Katargiu se intoarse inOra, aducand cu sine o multime de ob-

servafiuni ce facuse as ipra popoarelor pe cari le vizitase 5ipans la oarecare punct, studiase. La 21 Octomvrie acelaan, el fu numit din nou Director la departamentul dreptatii,funcfiune pe care o Implinise cu atata demnitate sub domnialui Bibescu. In decretul salt, Caimacamul C. Cantacuzino seexprima in termenii cei mai magulitori pentru integrul func-fionar. lata cuvintele ordinului de numire: qDumnealui Clu-cerul Barbu Katargiu fiind cunoscut ca, in vremea cat s'aaflat Director la cinstitul departament al dreptatii, a avut ose-bita staruire pentru starpirea neoranduielilor ce se urmau lapartea judecatoreasca 5i urmarea dreptatii dupa legiuirile infiinla, precum asemenea 5i ca cinstea Si a d-sale capacitateil cer in lucrarile cele mai serioase ale Statului, 51 in vremea

www.dacoromanica.ro

24 13AR1113 KATARGIU

de acum CaimdcAmia, simtind neapArata trebuintd ce este dea avea in ajutorul sau pe d-1 Clucerul Katartagiu, it oran-due§te in asemenea post de Director». 1)

Efectele acestei numiri se vAzurd indatd in foaia oficiala,care de ad inainte se umplit de mAsuri §i ordonanfe privi-toare la administratia justifiei 2). Tot in anul 1848 Decemvrie2, Katargiu este numit membru suplimentar la Sfatul Vistie-riei, impreund cu marele Ban A. Filipescu, Marele Vornic A.Scarlat Ghica §i Marele Logofat C. A. Sufu spre a se chibzui.§i rosti asupra mdsurilor ce se cuvin a se lua Si pAstra inexecutarea mijloacelor hotarite pentru rdfuirea datoriei ce

Vistieria va face pentru aprovizionarea trebuincioaselor spreindestularea impardte§tei armii ruse§ti aflate in Principato 8).

Sub domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei, Katargiu pastrd catvatimp funcfiunea de director al departamentului dreptatii, pecare o exercitase in cursul mai multor ani cu o inteligentd §io integritate exemplard. La 13 Decemvrie 1849, el fu inaintatla rangul de Vornic de politie §i urcd repede scara ierarhieiregulamentare, panel cand, sub aimacamia de trei, ajunseLogofat, una din cele mai inalte distinctiuni la care puteaajunge pe atunci cineva.

Stirbei, tinand seams de serviciile eminente ce Katargiuadusese tarii in lunga sa carierd, it numi judecAtor la InaltaCurte, de unde el demisiond la 7 Ianuarie 1856, nu §tim dince cauza anume. Adevarul este ca el fAcea Domnului o opo-zifiune, care, WA a fi sistematicA, nu era mai putin de temut.Este §tiut ca. Divanul instituit prin Convenfia dela Balta Li-man era un fel de Ob§teasca Adunare, compusA in-mare partedin funcfionari inalfi, intre cari unul din cei mai importantiera Barbu Katargiu. De catva timp, Stirbei recursese la mij-locul de a destitui pe acest consilier recalcitrant inainte de con-

1) Buletin, 1048, pag. 219.2) Buletin, 1848, pag. 235, 236, 244, 250, 269, 276, 283 ; anul 1819,

pag. 20, 23, 47, 48, 50, 72, 75, 79, 86 etc.8) Buletin, 1848, Decemvrie.

www.dacoromanica.ro

ANGHBL DEMBTRESCII 25

vocarea Divanului §i de a1 tines departe de guvern pans laterminarea sesiunii, dupa care it chema din nou in funcfiune.Aceasta purtare a Domnului fala cu dansul determine peKatargiu a se arunca inteo opozifie hotarita, fapt care rezultadin urmatoarea sa declaratie facuta la 9 lunie 1859:

oMa indatorez a fi drept, sever pentru toll, §i nu voiu par-tini pe nimeni, precum nu am menajat nici partinit la 18451)§i 1855».

Barbu Katargiu Partea in adevar marcanta a activitafii

In epoca Divanu- Politice a lui Barbu Katargiu incepe in

rilor Ad-hoc .anul 1857, cand Cara era chemata prinorganul Divanului ad-hoc sa-§i exprime

dorintele sale MA cu Europa. Un comitet compus din 9 membrise forma de timpuriu intre conservatori. In acest comitet in-trara Barbu Katargiu, Scarlat Barcanescu (tatal), C. I. Filipescu,I. Em. Florescu, Gr. N. Filipescu §i allii ; chemarea lui erade a se chibzui asupra atitudinii ce trebuia sa pastreze Carain ni§te momente a§a de solemne. El Wit un apel catre ale-gatori, in care amts bazele pe can trebuia sa se a§eze vii-toarea organizare a fa'tii. Acest apel se publics in bro§ura Ia19 Martie 1857 §i cuprindea urmatoarele opt puncte capitale :

1. Respectul suzeranitatii inaltei Porti i a integritaiii auto-nomies Romanilor, potrivit cuprinderii tractatelor incheiate la1393, la 1460 i 1513 intre Domnii moldo-romani §i InaltaPoarta ;

2. Unirea Principatelor moldo-romane intr'un singur Stat,a carui neutralitate sa fie cheza§uita intr'un mod special ;

3. Un principe ereditar din familiile domnitoare ale Europei,al carui mo§tenitor sa fie crescut in religia 'Aril ;

4. Forma guvernului sa fie reprezentativa, cu Capul Sta-

1) v. discursul xi ; Katargiu se in5eala ins zicand 1845 in loc de1844. Opozitia sa cea mai energica a fost facuta la 1844 in chestiuneaTrandafilof, cAci dupA aceasta Bibescu inchise Ob§teasca Adunare cu in-cuviintarea Curtii Suverane. Adunarea nu se redeschise deck dupA doffani, Ia sfalitul anului 1846. Vezi Bulelin, anul 1844 pag. 513.

www.dacoromanica.ro

26 BARBII KATARGIII

tului inviolabil, ministri rdspunzAtori si reprezentatia nationald

in raport cu starea morals si materials a Romanilor ;

5. Supunerea tuturor streinilor la legile tarii ;6. Egalitatea Romanilor inaintea legilor si supunerea for la

toate sarcinele Statului fArd nici o deosebire ;7. Priimirea tuturor Romanilor in toate functiunile publice,

dup& moralitatea g capacitatea lor;8. Respectul absolut al proprietAtii de orice naturd si liber-

tatea absolutA a muncii satenilor, incetand pe viitor orice legeindatoritoare pentru proprietari si locuitori, si ramanand dreptbazd a daraverilor dintre ei buna invoiaald.

La 30 Martie, adicA la 11 zile dupa publicarea manifes-tului boierilor, aparit in ziarul Concordia manifestul libera-lilor, ce-si tineau intrunirile in hotelul Concordia. Acest ma-nifest era o copie a celui de mai sus, cu singura deosebirecd cerea o reprezentatie nationald pe niste baze largi si nureclama nici o garantie pentru proprietate. Aci, ca in multealte imprejurdri, «liberalii surprinseserd pe conservatori, pe candacestia se scaldau in garld si le furard hainele depe mal*,ca sa ne slujim de figura lui Disraeli aplicatA contra lui Ro-bert Peel I). Deaceea avea mare dreptate B. Katargiu, cand,adresandu-se in sedinta Camerei dela 23 Mai 1861 cdtre capiipartidului liberal, le zicea : «Ati zis ca d-voastra ati luat ini-tiativa celor patru puncte din Divanul ad-hoc §i cd dreaptale-a combdtut. La aceasta nu vA voiu rdspunde decat numaicu fapte, ardtandu-va cd acele patru puncte si toate principiilepe cari se bazeaza Convenlia noastrA s'au cerut de noi aris-tocrafii, Inca pe cand d-voastra erafi in streinatate, si, sprea vA incredinta si mai bine, vd putem da cate un exemplardin cateva sute ce au mai ramas din cele 6.000 tiparite sidistribuite atunci de noi. Nu veniti dar a vA imbrAca ca cioacacu penele paunului, nu vA ardtati tot ceeace nu suntefi, cdcine cunoastem* 2).

9 Fr. Althaus, Englische Charaktenbilder, I, pag. 139.2) v. discursul XLI.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETHESCE 27

Cei mai intransigenfi dintre liberali ar fi voit ca nici un boier,daca era. posibil, sa nu faca parte din Divanul adhoc. Ei §tiaubine ca boierii doriau din inima o stare de lucruri mai buns§i ca din randurile for ie§isera inifiatorii mai tuturor ideilorde libertate §i autonomie. Cei mai infocali dintre liberali, maiales exilatii dela 48, cereau excluderea deplinti a boierilor dinrandurile candidailor pentru Divanul ad-hoc. Aceasta radii peGrigore Obedeanu sa intrebe pe C. A. Rosetti intro adunare :«De ce sa ne excludefi? De ce sa ne luafi drepturile de cariazi se bucura fiecare Roman? Ce fel? Eu sunt Wigan? cacinumai Tiganii n'au nici un drept*.

Intrigile liberalilor contra boierilor, pe cari ii zugraviau pre-tutindeni ca pe autorii tuturor relelelor din fart ca pe ni§teinstrumente ale streinilor §i in deosebi ale Rusiei, protestele§i strigatele for necontenite contra unor opresiuni imaginare,sprijinul ce ei gasiau in Caimacanul A. Ghica §i in unii dincomisarii puterilor garante, facura ca vreo cafiva dintre boieriicei mai merito§i nu izbutira a fi ale§i. Intre ace§ti din urmase afla §i Barbu Katargiui).

Dar aceasta neparticipare la lucrarile Divanului ad-hoc nui-a luat meritul de a fi unul dintre cei ce au formulat dorin-tele Orli, nici influenfa sa in sanul partidului conservator.Dupa sfar§irea caimacamiei lui A. Ghica, sub caimacamiade trei2), el ocupa demnitatea de ministru al finanfelor §i, inaceasta calitate, faca un raport asupra administrafei finan-tiare a fostului loco-fitor de domn. Acest raport este o ade-varata filipica. Concluzia lui era : 1) ca toate casele publicese gasiau sleite, din singura pricina a necumpatarii cheltuie-lilor ; 2) ca peste veniturile Statului se cheltuisera 11 milioanelei vechi, fara ca lucrdrile deosebitelor servicii sa fi luat o des-voltare poporfionala cu banii aruncati; 3) ca datoria Statuluia ramas aceea§ ; 4) ca. peste 4.600.000 lei vechi s'au dat in

1) v. discursul xxit ; Eu n'am fost In Divanul ad-hoc ; dar Inca de maiinainte am facut o manifestatie in favoarea Unirii Tarilor sub un Principestrein a.

2) Compusi din Iancu Manu, Emanuel BAleanu §1 I. Filipescu.

www.dacoromanica.ro

28 BARBU KATARGIU

gratificafii nefolositoare in timp de doi ani §i patru luni 1) §is'au atins ni§te sume, precum banii granicerilor, de cari niciun guvern pans aci null permisese a se atinge.

Acest raport merits o deosebita luare aminte, nu numai cadocument istoric privitor la chestiunea finantelor sub alma-camia lui A. Ghica, ci §i pentruca el este o dovada netAgA-duita de spiritul de economie §i de chibzuinta, de care eracondus B. Katargiu fag cu banii farii §i ai contribuabililor 2).

Barbu Katargiu La alegerile dela sfar§itul anului

i Unirea Princlpatelor. 1858 pentru Camera electiva, B.Katargiu ca§tiga sufragiile proprie-

tarilor mici din Ialomita §i pe ale celor din judeful Olt. Elopts pentru Ialomita. La inceput el era partizanul declarat alcandidaturii lui Bibescu pentru domnie. Cand ins& vAzii ca.in Moldova s'a ales Cuza §i ca Bibescu are pufini sorli deizbanda, el vorbi pentru Unire in persoana alesului Moldoveicu atata caldura Si elocinta, cu un entuziasm §i un patrio-tism a§a de adevarat, incat Alexandru Ghica, cu care el nuvorbise dela votarea faimoasei adrese de doleanta, intalnindu-se cu dansul la doua trei zile dupa aceasta, veni la el cuhunAtatea lui obi§nuita §i, strangandu-i mana, ii zise : «Co-coane Barbule, ma inchin l» Fostul Domn faced aluziune ladiscursul lui Katargiu in favoarea Unirii.

Indoita alegere a lui Cuza, 5/24 lanuarie 1859, creia in aman-doua Principatele o situafie cu totul noua, fara a impaca urileinveterate dintre liberali §i conservatori. In Camera, amandouapartidele luau o atitudine de ostilitate declarata. Exilafii dela48 §i amicii restaurafiei, asaltatorii impetuo§i ai puterii §i ti-tularii funcfiunilor inalte, cei seto§i de slujbe §i cei satui deonoruri, politicii de aventura §i politicii de reflexiune §edeaupe bancile AdunArii unii in fafa altora, masurandu-se cu pri-virile, a§teptand momentul incaierarii. Mai-mai nu era §e-dinta in care oratorii liberali sa nu atace trecutul boierilor,

1) Adica atat cat a tinut Caimacamia lui A. rihica.2) Monitorul Oficial, anul 1858, Decemvrie 18.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCII 29

sa nu-i incarce de invective si sa nu-i faca raspunzatori numaipe ei de relele Orli ; nu era sedinta in care B. Katargiu sanu fie nevoit a apara aristocrafia in contra atacurilor nedreptece i se aduceau. Ceeace imputau unii altora nu erau atatfaptele pe cari nu le cunosteau destul de Nine, cat intenfiu-nile pe cari le cunosteau si mai rau.

A doua zi dupa alegerea sa ca domn al Munteniei, Cuzanu mi un minister de fuziune, in care erau reprezentati, printr'unnumaregal de ministri, atat liberalii cat si conservatorii. Daraceasta contopire silita a unor elemente neconciabile nu puteasa dureze mult timp. Consiliile de ministri se tineau rar dincauza imposibilitafii de a se ajunge la o intelegere, si adeseain Camera unul din ministri combatea actele colegului sailde alta coloare politica. Nicolae Golescu, ministru de internesi presedintele Consiliului, impana prefecturile numai cu oa-meni devotafi partidului sau ; B. Katargiu, ca ministru de fl-uorite, alegea pe casierii districtuali dintre conservatori. i

unii si altii erau neaparat aprobafi de domn. Dar casierii (sa-mesii) erau In acelas timp directori de cancelarie ai prefec-turii, si astfel top funclinonarii administrativi depindeau dedansii, deoarece ei erau mai mult egalii decat subalterniiprefecfilor. Cu modul acesta un ministru contracara masurileceluilalt si marina guvernamentala se afla la fiecare pas im-piedicata in mersul ei 1). Acest minister faca loc la 23 Martie1859 cabinetului N. Cretzulescu.

Barbu Katargiu Dela proclamarea Convenfiei

cel dintaiu prim - ministru din 7/16 August 1858, B. Katargiu

al Principatelor- Unite.se declara pentru respectarea eipana in amanuntele cele mai

mici, cautand in toate legalitatea cea mai stricta, progresulmoderat si dreptatea pentru tofi 2). De aci inainte el este cam-pionul necontestat al partidului conservator. Cunostiinta sade oameni si de lucruri, fruct al unei experienfe politice de

1) Romdnul din 1859, Martie 10.2) v. discursul I.

www.dacoromanica.ro

30 BARBII SATARGIII

18 ani si mai bine, vivacitatea si promptitudinea cuvantuluisau, onestitatea si capacitatea sa political) incercate in cursulmai multor guverne, grecum si admirabilele sale calitati par-lamentare 11 destinau a deveni si a rAmand fruntasul parti-dului conservator. De ad inainte, influenfa si autoritatea sain Cara mersera din ce in ce crescand. Credincios spirituluisi literei Conventiei, el cauta sa faca sa reiash dintr'insa ten -dinfa si caracterul ei moderat, pe cand oratorii sau mai bineoratorul liberalilor se incolacia imprejurul ei ca un ,carpe in-taratat imprejurul unui copac tartar, o strangea cu inelelebizare, ca s'o sileasca sa dea dintr'insa ceeace in fapta ea nucuprindea. Fiindca aceasta convenfie era impusa de Puterilegarante, Romanii nu puteau sa introduca principii streinede dansa, ci erau datori sa se margineasca pur si simplula dispozifiile ei mai mult sau mai putin categorice. Deaceeafiecare partid isi da toata osteneala putincioasa ca sa desco-pere intr'insa vederile si tendintele sale proprii.

Ministerele urmau unele altora cu o repreziciune extraordi-nara. In trei ani se succedara north Cabinete 2), fara ca unuldin ele sa izbuteasca a intruni in acelas timp incredereaDomnului $i a Parlamentului. Mania schimbarilor ministerialeera un caracter ass de marcant al epocei, incat de cate onagentul nostru din Constantinopol se ducea O. vazh pe La-valette, ministrul resedinte al Franfei in Capitala Turcei, acestail intampina cu vorbele : Vii sa-mi anunfi o noun schimbare

1) 1. C. BrAtianu insusi mArturisia el (B. Katargiu Weil parte din acesaristocratie, area nimeni nu-i paoate contests privilegiul §tiintei, at ca-pacitatii, al patriotismului al al devotamentului., Romdnul, 1859, Fevruarie26. pag. 93.

Tot el in ;edinta dela 11 Decemvrie 1861 proclamit pe 1 Katargiu demare economist, cel mai mare poate, cad la not sunt putini oameni destiintA.. Independeta, an. 1861, pag. 225 col. Ill-a.

2) 1 anume: La 25 lanuarie 1859, Minis'erul de fuziune Nicolae Go-lescu-Barbu Katargiu; la 23 Martie, N. Cretzulescu; 11 Octomvrie, IonGhica ; 31 Maiu 1860, Nicolae Golescu; 13 tulle, Manolaki Costaki; 30Aprilie 1861, Barbu Katargiu; 12 Maiu, yStefau Golescu; 19 Julie, Dimt-trie; Ghica 23 lanuarie 18b2, Barbu Katargiu,

www.dacoromanica.ro

ANGIMEIL DEMETRESCII 31

de minister?* 1) Cuza, cu preventiunile sale contra boierilor,pe cars ii banuia de conspiratori contra tronului si de agentiai Rusiei, incline cand catre un minister liberal, cand catrealtul de o nuanta conservatoare mai putin accentuate, cand direun cabinet compus din amicii sai personali, Irma fare autori-tate in tail. Dar legea electorala anexata la Conventie nu de-dese acest drept decat la un mic numar de indivizi, earl, printraditile ca si prin interesele lor, erau mai porniti a void pentrucandidatii conservatori decal pentru cei liberali. Alegatorii con-dusi de bagheta poli(iei erau necunoscufi pe atunci si dreptulde a vote era o realitate. Aceasta situafiune, care nu Iasi laguvern pe cei ce erau dragi Domnului, flat pe acesta sa con-ceapa Inca depe timpul ministerului Ion Ghica (11 Oct.1859-28 Maiu 1860) ideia unei lovituri de stat2).

Astfel, din minister in minister, Cuza fu nevoit, mai alesin urma demisiondrii si darii in judecata a cabinetului Ma-nolaki-Costaki, sa cheme la guvern, in ziva de 30 Aprilie1861, pe B. Katargiu, leaderul coali(iunii contra ministeruluica'zut. Dar fiindca Domnul nu voi sa aprobe programul nouluiMinister, B. Katargiu si colegii sai se retrasera, dand aced de-misiune motivate, unica in analele regimului nostru reprezen-tativ.2) Aceasta demisiune facia un sgomot ne mai pomenit:presa o comenta saptamani intregi, publicul se ocupa de dansain convorbirile sale si multi vreme ecoul ei rasuna in salaParlamentului nostru. 4) Domnul mai ales, care de catva timp

I) Bolintineanu, Vteafa lui Vodd Cuza, pag. 185.2) ibidem, pag. 54.9 Vezi colectiunea de fatA, mai departe.

In sedinta dela 9 Fevruarie 1863, M. Kogalniceanu zise: t Noi amavut doult ministere, cars au urmat aceasta regula constitutionala, unulat lui B Katargiu, care, dandu-si demisiunea, a venit in Camera si adeclarat cA aceasta a provenit din cauza a nu s'a putut intelege cuDomnul,, si apoi adause : 4 Onoare memories acelui bArbat care a avutcuragiul de a enunta opiniunile sole si lealitatea de a mentinea respon-sabilitatea actelor sale la Tot In aces sedintA, Kogalniceanu zise 1 'MIse va zice cA Domnul (Cuza) ins AureazA, ca ministrii se pleaca din corn-

)

www.dacoromanica.ro

32 BARBII KATARGIU

fncepuse a lua niste aluri dictatoriale si care de mai inainte me-dia o lovitura de stat, fu apucat de un adevarat acces de fu-rie, dupa ce citi cuprinsul acelei demisiuni 1).

Cuza cauta sa se desfaca cu orice pret de ministerere bole-resti. Daca el chema din cand in cand pe boieri la guvern,aceasta o faced pentru ca pe de o parte sa-i uzeze, iar pe dealta pentruca n'avea incotrO. Toate presiunile guvernelor dragilui Cuza nu erau in stare sa aduca o Camera neconserva-toare. In fapta, Domnul avea si alte cuvinte de a nu iubi Ca-binetele boieresti. De regula ministrii aristrocati au mai multarigiditate de caracter. Desi se inclina inaintea Suveranului lor,ei pastreaza chiar atunci oarecare distinctie, care isi aducemult cu demnitatea si nu se aseamana cu ace& atitudine slu-garnica, care este de ordinar caracterul marcant al ministrilorfals democrati. Ei se vor pleca panel la parnant ca sa is ba-stonul Domnului lor, dar se vor ridica cu fruntea sus. Ei trateazacu regii ca gentleman cu gentleman si pun intodeauna demni-tatea lor mai pre sus de seductiunile unui portofoliu. Deaceea,printr'un fel de instinct inascut, regii aleg pe ministrii lor maibucuros dintre burghezi decat dintre nobili. Ei stiu ca cei dinurma ii vor servi ca niste supu§i devotafi tarii, pe cand ceidintai li servesc mai totdeauna ca niste slugi plecate. Cuza ince-puse a se amefi de fumurile slavei si deaceea cauta sa se desfacade niste consilieri incomozi si refractari. Sub conducerea luiB. Katargiu, boierii formau un partid compact, care cauta sasileasca pe Principe a domni dupa dorinfa alegatorilor, nudupa inclinarile sale personale. In politica din afara mai ales,Cuza faced toate fara stirea ministrilor ; si dupa cum se ex-prima un scriitor 2), el insusi era adevaratul ministru de ex-terne. Fara a fi lacom pentru sporirea averii sale private, elavea, ca mai toll regii, marota de a conduce singur afacerile

plezentA ? De ce au lucrat contra convingerii lor ? De ce n'au avut cura-jul de a rezisti In responsabilitatea d-lor? De ce n'au imitat pe B. Ka-targiu?)

1) Bolintineanu, Vieafa lui Vodd Cuza, pag. 269.2) Ibidem, pag. 68.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCU 33

exterioare §i pretentiunea de a §ti ce se face in cam altoramai bine decat cele ce se petreceau la el. Trebuie sa recu-noa§tem ca in chestiunile de atunci el a desfa§urat mutt pa-triotism, dar nu este mai putin adevarat ca unele din ele,precum chestiunea manastirilor inchinate, tocmai din cauza ace-stei acfiuni unilaterale, au fost rezolvate cu o pripa impru-denta, fara maturitatea ceruta, imprejurare care le face pen-dinte pans in zilele noastre.

Cabinetul Stefan Golescu, care urma dui:4 retragerea lui B.Katargiu, nu avea nici creditul, nici capacitatea ceruta de gra-vitatea circumstanfelor. Atacat de toate parfile cu violenfa §idibacie, incarcat cu pacatele guvernelor liberale cari it prece-dasera, incapabil de a raspunde la trebuinfele momentului, elfu nevoit a se retrage, cu toata supararea Domnului, care voiasa-1 tie cu orice pref 1). Cuza doria un conflict intre Guvern§i Camera, ca sa aiba ocazia de a face un apel la nafiune pecalea sufragiului universal Si de a precipita lovitura de statecare ajunsese pentru dansul o ideie fixa 2).

De§i frunta§ul opozifiei contra Cabinetului Golescu era B.Katargiu, totu§i Domnul nu se putea hoari a insarcina cucompunerea noului Minister pe acela care dase tronului o lec-tiune a§a de sonora Si a§a de severs. Cabinetul Dimitrie Ghica,sprijinit cu putere de majoritatea Parlamentului, conduse lu-cradle pans la proclamarea Unirii definitive, la 11 Decem-vrie 1861.

De ace inainte insa se cerea un Cabinet cu mai multa au-toritate, care sa consolideze marele act at Unirii §i sa-I Med'definitiv. Se cerea o organizare care sa §tearga deosebirile dintrecele cloud tad surori, un Minister care sa menajeze suscepti-bilitatile, sa intareasca legaturile, sa apropie pe oameni, safuzioneze intr'un stat compact amandoud Principatele, canacum pentru intaia oars se uniau nu prin superioritatea ar-melor unuia din ele, ci prin libera vointa a celor mai ilu§tridintre reprezentanfii lor. Domnul, contra inclinarilor sale per-

1) ibid., pag. 61.2) ibid., pag. 62.

Barbu iratargiu. Diacursuri. 8

www.dacoromanica.ro

34 BARBU ICATARGIU

sonale, incredinta aceasta onoare lui B. Katargiu. Acesta eraomul situafiei.

Venirea lui la carma tArii era cu atat mai fireascA, cu catnici unul dintre bArbatii no§tri de slat nu salutase cu un patrio-tism mai sincer, cu un entuziasm mai adevArat ziva infrAtiriidefinitive a Romanilor din cele doua Principate dunArene.Acest discurs pronunfat de dansul in calitate de deputat la11 Decemvrie 1861, este un mic capodopera. Iata-1:

Domnilor,

t Sunt in vieata oamenilor evenimente de acelea in cars limba omeneascae in neputinta de a exprima sentimentele ce misca inimile.

sEvenimentul zilei de astAzi e de acelea ce nu se exprima ; tots II pri-cepem in acest minut in adancul inimii noastre.

tUnirea e savarsita, ni s'a zis. Acest cuvant e un cuvant inalt I el cu-prinde fagaduinta mantuirii si viitorul Orli. Deaceea el a circulat ca oscanteie electrica in inimile noastre tuturor, si sunt incredintat ca, dacaexists nemurirea sufletelor, dupa cum religia ne incredinteaza, stramosiinostri au simtit §i ei aces infiorare si cu lacrimi de bucurie ne binecu-vinteaza din inaltimea cerurilor.

4Unirea s'a facut. Aceasta Unire este simtita de aceste douA popoarede mai mult timp decat ne putem aduce no! aminte ; dar, de au silo-Jit-o, nu s'a facut, sau, de s'a facut, n'a tinut decat un moment.

aln adevar, Inca din veacurile trecute, furs barbati, cars Incercara in-preunarea natiilor despartite in doua. Dar fu in zadar ; si de ce aceasta,e lesne de inteles. Pricina neizbutirii for full mijloacele ce intrebuintara.Aceste mijloace erau in duhul veacurilor lor, era conchista, puterea ma-terfala. Puterea veacului in care traim este puterea morals, a intelepciunii,a cuvantului, a infratirii, pentru unirea nationalitatilor

4Unirea noastra dar de astAzi se face sub scutul intelepciunii si infra-tirii ; §l intelepciunea ne vine dela Dumnezeu ; infratirea intre oamenieste unul dintre cele mai de capetenie comandamente ale religiei noas-tre. SA zicem dar ca biserica noastra : 4 ceeace Dumnezeu a unit, oa-menii sa nu mai indrazneasca a mai desparti, ; nu. Dar ca sa ne asigu-ram contra unei asemenea primejdii, nu este destul unirea intre Wilesurori ; ne trebuie §i unirea Intre fiii ei. ma numai vom consolida pentruveacuri marele fapt de astazi ; ass numai vom pastra locul nostru intrenatiile Europe!, unde ne aflam de astazi inscrisi. La din contra, acesbinecuvantare a strabunilor nostri, ce ne privesc din sanul ve§niciei, seva preface intr'un blestem ; si sunt in drept de a zice ca cel ce va maiindrazni de astazi inainte a mai arunca taciunele discordiei intre not, sa

www.dacoromanica.ro

A.NGHIOL DEMETRESCU 35

aiba blestemul nostru si al urmasilor nostri ; el va avei hula $i bleste-mul chiar al natillor ce ne privesc.

(24 Ghenarie fu o zi asemenea de infratire intre not ; dar din neno-rocire nu eram Inca pregAtiti ; deaceea o gi vAzuram sfasiata a doua zi.

Atunci ne lipsia increderea. Mai multe ImprejurAri ce trebuie sa le damuitArii slujiserA incA a Intemeia intre not aces neincredere.

<Deaceea, avand aceeas dorinta, aceeas tints, ne aflam cu toateacestea in neunire ; temerea unora gi indrAzneala prea mare a altora se pre-talmAcia intr'un fel nApAstuitor, si de aci Mut desbinArii merged crescand.

<Acum ne cunoastem mai bine. Para ad voiam tots acelas lucru, nu-mai mijloacele de a ajunge ne despArtiau.

<Acum, pe drapelul nostru, fnaintea cdruia sd fim toff Ingenuchiagso scriem astozi : Toate pentru lard, nimic pentru not

SA traeasca Romani al.SA traeasca puterile ce priveghiaza fericirea WI! noastre !SA traeasca Domnitorul nostru, care singur prin a sa staruinta ne-a

dat mijlocul de a striga iarasi :<SA traeasca Romania !SA traeasca Domnitorul vesnic nedespartit de not

Acesta a fost unul unul din cele mai fericite momente alelut B. Katargiu. Unul din adversarii sai politici, Radu lonescu,apretiand acest discurs, se exprima astfel in ziarul Indepen-denta2):

«D-I Katargiu se urea la tribuna §i, intr'o tacere adanca,«pronunta frumosul discurs, pe care nu §tim daca 1-am«putut reproduce ieri cu fidelitate. 0 voce mi§cata §i sonora,gun accent puternic §i vibrator, imagini marl §i cuvinte«bine simtite, ridicau discursul sau la inaltimea faptelor«ce-1 inspirasera. In sala §i in tribune, aplause sgomotoase ; §i«aclamatiuni generale au urmat discursul sau, pe care Dom-«nitorul se zice ca a voit a i se comunica indata prin telegraf*.

Complotul contra La 23 Ianuarie 1862, Cabinetut Ka-

lui Barbu Katargiu, targiu era constituit. Dar un §ir de greu-tati inextricabile §i de chestiuni foarte de-

licate, unite cu fierberea generals a spiritelor, faceau pozifiuneaacestui minister foarte anevoie de sustinut.

1) Reprodus dupA ziarul Independenia dela 12 Decemvrie 1861.2) Dela 13 Decemvrie 1861.

1, I)gi

www.dacoromanica.ro

38- BARBU IAThRGIU

Chestiunea rurala §i solufiunea ei apropiatA prima pe toatecelelalte prin caracterul ei cu totul delicat. Liberalii din Mun-tenia se feriau de a o atinge, ca sa nu se comproinita inochii proprietarilor de pamant, C. A. Rosetti §i I. C. Bra-tianu demisionara din Adunare in cele dintai zile ale luiAprilie 1862, sub ni5te pretexte, pe can nimeni nu le putealua in serios 1). Adevarata cauzA a retragerii era pozifiuneafor falsa, cAci de s'ar fi pronuntat pentru inproprietArire, arfi pierdut sprijinul pufinilor proprietari ce fineau cu dan§ii ;in celalalt caz, ar fi nemulfumit pe tarani. Incolo, Cara intreagaera impArtita in cloud tabere : de o parte M. Kogalniceanucu ai sai, de cealalta B. Katargiu cu conservatorii, cari voiausa desfacA pe Oran Si pe proprietar de obligafiile reciprocece le impunea regulamentul organic. Tensiunea spiritelor eramai mare decat oricand. Sosirea lui Katargiu la &Irma, afa-cerilor publice era desperarea agitatorilor de meserie. Sam-sarii opozitiunii violente cutreierau satele, inpragiind pe ascunsfel de fel de sgomote contra noului minister 2). Se zicea caboierii vor sa se deslege de once indatoriri catre tarani, cavor sa aduca streini pentru cultura pamantului §i sa lase peRomani muritori de foame. Boierii erau reprezentafi prin zia-rele umoristice, ba chiar prin cele serioase, ca ni§te strigoiie§iti din morminte, seto§i de sange romanesc §i capabili dea comite toate infamiile, spre ajunge planurile for inu-mane §i anti- najionale. Tot a§a revolufionarii francezi spuneauin gura mare ca Maria Antoaneta faces baie in sange de om,ca pastreze fragezimea pielii. TAranul roman avusese asuferi multe din partea arendapilui grec §i cateodata din

I) Romdnul, 1862, Aprilie 1, 3 0 5.2) Un libelist (Bibliografiile oamenilor marl scrise de un om mic,

p. 77) scria in 1859 ca B. Katargiu ar fi strigat in Adunarea dela 1826ca taranul teste capitalul de exploatare al boierului". Un anonim soli)in Romdnul (1862, Fevr. 25, p. 174) acela§ lucru, cu toate ca se §tia ctin 1826 nu exists in tart nicl o Adunare, §i, chiar de ar fi existat,B. Katargiu nu putea face parte dintr'insa, deoarece la 1826 el abia im-pliniA 18 ani.

ali

sail

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCIJ 37

pat:tea 'proprietarului roman. Opozitiunea liberals confundaintr'adins pe proprietar cu arendas, pe boier cu fanariot, treceain randurile sale pe loti boierii ce se jertfisera pentru tars sitrata de tradatori si tiocoi pe toti aceia cari se grupascra injurul Iui katargiu. Astfel dresat, taranul era prevenit contratutulor mAsurilar cari ar fi venit dela un minister boieresc.Agenti secrefi stribateau satele si indemnau pe locuitori lamanifestatii ostile contra noului minister. Orice nAscocirecontra boierilor era cu atat mai bine primita, cu cat era maiabsurda. Cu cat fantasmagoriile ce se debitau contra con-servatorilor erau mai monstruoase, cu atat ele pAtrundeau maiadanc in creiarii taranilor, deprinsi cu lumea imposibila a bas-melor, sl cu cat predicatorii doctrinelor revolutionare erau maiseci de idei politice, Cu atat gasiau mai multA favoare inainteataranilor. Un popor ce a suferit mult timp este ca acei bol-nevi descurafati cari nu mai cred in consiliile si experientamedicilar; ci aleargA mai voiosi la descantece sau se iau dupaminciunile sarl-atanilor, pentruc& acestia le fagaduesc o insa-natosire repede Cu o singura sticlufa de apA, pe care adeseao platesc foarte scump. TAranii romani, nutriti dela 1848 cuideia imparfirii mosiilor, 4'40 necontenit de cei ce aveaunevoie de agitatia for spre a escalade puterea, se puserA inmiscare catre Capitals, sub conducerea unui oarecare MirceaMAlAieru, spre a intimida pe deputafi si a insufla spaima ininimile noilor ministri. In simplitatea lor, ei credeau ca omanifestatie sgomotoasa din parte-le poate rezolva cele maigrele chestiuni politice si sociale. Subprefectul Notara, careIncercA sA-i impiedice de a porni in massa, fusese batut si rAnitgreu. Sosind in Bucuresti, ci buiduirA pe ministrii ce se duceaula Camera, dar in acelas .timp salutarA, dupA instructiile ceprimisera, cu cele mai galagioase strigate pe domn, care seducea sa deschiza sesiunea Adunarii la 24 Ianuarie 1862. De-putatii liberal tura intampinati cu aceleasi ovatiuni entuziate').

Cercetarile fAcute asupra acestei miscari descoperira cio-

1) 1862 Ianuarie 25.Rome 1.1,

www.dacoromanica.ro

88 BARBU ICATARGIU

mege, cufite, sulife, topoare §i chiar pu§ti. Cine era adevA-ratul conductor al acestor cete, nu s'a putut descoperi. InMoldova, Evreii §i femeile incepura a face propaganda contraUnirii '). Arastasie Panu §i M. Kogalniceanu fusers ar§i inefigie, pentruca votaserA pentru a§ezarea Curtii de Casafie inBucure§ti. Aceasta ie§ire a patimilor politice din orbita forWit pe B. Katargiu sa exclame in limbagiul sau pitoresc«vasul is apa de toate pArfile* §i sa apeleze la Camera pentruluarea unor masuri grabnice, can sa asigure ordinea publics.Presa opzifionistA intrefinea agitafia §i lua un ton din ce ince mai violent fafa cu guvernul. Aceste excese determinarape Katargiu sa. propuna §i sa insiste a se vota o lege de ga-ranfie contra presei, mai ales ca publicul nu era destul deformat, ca sa §tie ce pref sA dea sgomotelor impra§tiate dedansa. A doua zi dupa votare, la 25 Martie 1862, Romdnulaparn cernit de jur imprejur cu chenarul de doliu. Intre acestea,agitafia ocultA cre§tea. Un individ, ce nu s'a putut descoperi,aruncase cu o piatra de marimea unui ou de gases contraministrului de externe, Ap. Arsachi, tocmai cand acesta in-trase in FamerA. Din norocire, piatra izbi in tribuna, farA aatinge pe cineva. Se zice cA o mulfime de arme stau adunatein pivnifele pasajului cA o conjurafiune intinsA se for-mase contra celor mai influenfi din membrii partidului con-servator. Deosebite versiuni circulA §i astAzi asupra compo-zifiei acestui complot, din ai cArui membri nu putem numideocamdata pe nici unul, din cauzA cA mai toll sunt Inca invieafA §i instrucfia procesului a fost curmata tocmai pe candprocurorul insArcinat cu aceastA afacere incepuse a pune manape cateva din firele complotului. Domnul insu§i era informatprin Liebrecht de cele ce se urziau in intuneric contra viefiilui B. Katargiu §i a boierilor ; dar, !Ara a se amesteca directin aceastA conjurafiune, el lass lucrurile sA meargA catre des-nodamantul for fatal.

') Romdnul, 1862, Martie 28.

si

www.dacoromanica.ro

ANGIIEL DEMETRESCU 39

Asasinarea. Katargiu nu era in necunosting de cele cese planuiau contra zilelor lui, da el nu credea

pe adversarii sAi politici asa de perversi, incat sA alerge laasasinat, pentruca sA scape de dansul. Luni la 4 Iunie, el seculcase putin dupd dejun, si, fiindca era indispus de migrenasa obisnuitil, rugase pe d-na Katargiu sA nu-1 destepte Varava veni ora plecArii la Camera. Atunci Barbu Slatineanu, unuldin amicii lui, care aflase intr'un mod foarte vag dela sotiaunuia din conspiratori despre intocmirea complotului, venisa-i comunice ceeace stia in aceasta privinfA si sA-1 faca atentasupra primejdiei ce-1 ameninta. Dar B. Katargiu rAspunse cunestrAmutata sa incredere in lealitatea poporului roman. «Nuexists Roman, zise el, care sA fie capabil a ucide un Roman.*A doua zi, Nicolae Bibescu, prefectul polifiei, veni la dansulacasd, spre a-1 duce cu sine la Camera. D-na Katargiu, in-grijatA peste masura de cele ce auzise a se urzesc in contravietii sotului sail, zise prefectului : «Mai lasati-I in pace cupolitica, cAci se pregateste o nenorocireo. «Nu to teme, Vor-niceaso, ii raspunse N. Bibescu, devremece Coconu Barbueste cu mine.o Miercuri la 6 Iunie, d-na Katargiu plecA laMaia spre a pregAti toate pentru primirea deputafilor din Mol-dova, cAci peste cloua sau trei zile Camera trebuia sA se in-chiza si drumul cAtre Moldova ducea pe la Maia. Katargiuintelegea ca legAturile politice se pAstreazd §i se intAresc prinmici indatoriri, prin conversatii intime, prin acele mullumirinepretuite pe cari cineva le gusta in casa amicului sau §i cariadesea au o influents decisiva asupra bArbatilor politici.

Vineri la 8 Iunie 1862, el plecA la Adunare cu presimfireamortii in inima. Mai multi membri ai partidului liberal sianume d-nii Anton Anion, N. T. OrAsanu, Gr. Miculescu, Gr.Heliat, E. Carada, I. lonescu, D. Petrolian si C. Trandafir,hotariserd a serba printr'o intrunire pe campul Filaretului ani-versarea zilei de 11 Iunie 1848. Conservatorii, ingrijafi desgomotul ce se Meuse imprejurul acestei serbari, amintindu-sica tot aci in anul trecut se subscrisese o petitie cAtre domn,prin care se cerea modificarea legii electorale intr'un sens mai

www.dacoromanica.ro

40 BARBU ICATARGIU

acomodat agitafiunilor de strada, temandu-se de scandalul cear putea provoca o asemenea intrunire intr'o superexcitatie a§ade acuta a spiritelor, mai ales cand chestiunea rurala se re-zolvase intr'un sens contrariu dorintelor celor neastamparati,cu atat mai mutt, cu cat chiar in tarile cele mai liberale in-trunirile prea numeroase sunt ingaduite numai intr'un localacoperit, conservatorii, zicem, cerusera dela guvern oprireaacelei adunari hotarite pentru agitatie §i scandal. B. Katargiu,de acord cu majoritatea Camerei, se declara contra intruniriiproiectate §i rosti cu aceasta ocaziune acel discurs, at caruifinal a§a de bine cunoscut este testamentul §i programul saupolitic. < Pacea, domnilor, zise el cu o voce adant mi§cata,pacea §i odihna e scaparea tarii, Si voiu prefer] moartea maiinainte de a calca sau a lass sa se calce vreuna din insti-tufiile tarii I»

Pe la 5 ore Si jumatate, el iqia din Camera. Printr'o coin-cidenta misterioasa, cupeul sau plecase. C. Cantacuzino ii oferitrasura sa, cand N. Bibescu it invita sa vie cu dansul. Sesuira amandoi in trasura prefectului de politie. Dar pe candtrasura Infra pe sub turnul ce formeaza intrarea in CurteaMitropoliei, o detunatura de pistol se auzi. Principele DimitireGhica tresarind striga : «In Katargiu a trasl» Plagino, care secobora pe calea ce duce afara din Curtea Mitropoliei, intelegandca o mans uciga§A a tras asupra primului ministru, se intoarseinapoi, sari in trasura spre a vedea ce s'a intamplat. B. Katargiu'Astra Inca poza sa obi§nuita in fundul trasurii, tinand capulplecat spre piept. Plagino, care-i §tia atitudinele, credea ca primulministru, desgustat de cele ce se petrecusera in Camera, se cu-fundase intr'o posomorire muta, §i deaceea se apropie de dansulcu vorbele: cE§ti amarit, cocoane Barbule?» Dar in acest minut,picioarete lui Katargiu alunecara, capul cazu in dezordine §isangele, de care era acoperit tot spatele sau dete pe fata crudarealitate. Lovitura fusese data pe dinapoi in osul craniului,aproape de impreunarea sa cu gatul, §i glontul, intampinandacest obstacol, alunecase dealungul coloanei vertebrate, pe care

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRIOSCU 41

ci rupsese, ass cA moartea a fost instantanee. 1) Ucigasul trA-sese ass de aproape, incat parul capului era parlit. GrigoreFilipescu vazuse cA cineva daduse cu o basma semnalul por-nirii lui B. Katargiu, si poate cA atunci n'ar fi fost cu nepu-tinfa de a se descoperi urmele criminalului ; dar lipsa de dibaciea polifiei inlesni evaziunea lui. Bibescu dete ordin sd se in-chiza usile AdunArii si sA nu se permits nimanui sa iasa ;Irma deputafii, dupA cateva minute de asteptare inutilA, isifacurA drum cu sila si se precipitarA cAtre cadavrul PrimuluiMinistru. Nicolae Bibescu parAsi intre acestea dealul Mitro-poliei §i alerga la Palat ca sA comunice Domnului infioratoareatragedie. Cea dintai miscare a lui Cuza fuse de a intreba dacaasasinul s'a prins ; si la raspunsul negativ at prefectului depolifie, el null putit stapani indignarea, care izbucni in cuvinteinsultatoare la adresa celor ce nu stiusera Ali facA datoria.

Inmormantarea. Stirea despre asasinarea lui B. Katargiuse imprastie cu iufeala fulgerului nu numai

in capitals, ci si in judefe. Ea produse o consternafie gene-rals in fall. Principele insusi, cu toga cunostinfa vaga ceavea de cele ce se fomentau la intuneric contra viefii PrimuluiMinistru, Ora terificat de aceasta noutate infricosatA. El venila casa marelui barbat de stat, spre a vArsa lacrimi peste acestcadravu, cald incA, si a lua parte la doliul familiei. LocuitoriiCapitalei se grabira de asemenea sa vaza Inca °data pe acelacare umpluse fara cu numele salt. A doua zi Sambata la 9Iunie, poporul se gramAdia in grupe grupe, spre a salutapentru cea din urmA oars aceste ramAsife triste. Tocmai cA-tre sears, cadravul fu asezat pe un catafalc superb in bisericaSarindar, unde in ziva urmatoare i se °fide ceremonia fu-nebra. Tot ce Ora avea mai ales in randurile ei isi Wit odatorie de a asista la aceasta sarbatoare tristA, dar mAreafa :Principele, ministrii, deputafii, membrii tuturor curfilor jude-catoresti, armata si o mullime nemArginitA de public, pentrucare interiorul si curtea bisericii erau prea mici. Dupa ter-

1) Scrisoarea lui George Linche din 15 lunie 1862.

www.dacoromanica.ro

42 BARBU KATARGIU

minarea oficiului religios, cortegiul se indrepta pe PodulMogo§oaei (astazi Ca lea Victoriei) §i 4i continua drumul so-lemn /And la barierd, de unde un pichet de jatidarmi §i maimulti amici II urmard la pas pand la mo§ia de predilecfie adefunctului. Pe la ora 9 §i jumdtate seara cosciugul purta Inmo§ia lui iubitd pe stdpanul ei rece §i mai descompus, sublumina stranie a tortelor funerare Si la sunetul lugubru al can-tecelor religioase. Amicii coborird pe umerii for rama§itele pa-mantene§ti ale marelui cetatean, a cdrui pierdere Para o simteacum mai bine decat oricand. Luni la 8 ore de dimineafa,cldca§ii, Intristafi in adancul sufletului de pierderea iubituluifor protector, cerurd ca ultimd favoare sd li se permitd a-Ipurta pe brafele for pand la marginea boltii mortuare, undemainile amicilor primira Inca °data aceste relicvii scumpe, sprea be depune in odihna de veci a mormantului ').

Moartea lui Barbu Katargiu era oInstruirea asasinarii. faptd lard exemplu pang acum In istoriaomenirii. Cum ca el a fost victima pasiunilor politice, nu maiincape nici o indoiald. Indatd dupa omor, ministerul lua ma-suri trebuincioase pentru descoperirea uciga§ului §i complicillorlui ; se arestard subscriitorii peti(iunii ; chiar cei doi deputaticc figurau intre dan§ii, Anton Anion §i Gr. Miculescu, fursdu5i la polifie §i finufi ad vreo 10 minute, apoi liberafi 2).NumArul celorlalfi arestafi s'ar fi ridicat, dupd cum afirmdRomdnul 8), la vreo 200 de in§i. Procurorul Curfii Criminale,rdposatul lancu De§liu, proceda cu o energie vrednicd de ma-rimea crimei la intrebarea martorilor, culegerea probelor, adu-narea intregului material pentru descoperirea adevdrului §i pe-depsirea vinovatului sau vinovafilor. Se viola secretul scriso-rilor; se deschiserd scrisorile lui C. A. Rosetti catre I. C. Brd-tianu, precum §i ale lui Teodor i Dumitru Bratianu cdtre G.

1) Scrisoarea dela 15 Iunie 1862 a lui George Linche.2) Romdnul, 1862, lunie 17.3) ibidem.

www.dacoromanica.ro

ANGREL DEMNTRESCU 43

Enescu 1). Acest exces de zel naiv produse un adevarat scan-dal in press. Fiindca I. C. Bratianu §i C. A. Rosetti erau bA-nuiti de a fi luat o parte directs la savar§irea crimei sau celputin de a fi in stare sA dea lAmuriri prefioase in aceastaprivinta, dan§ii furA citati a se infAti§a la 12 lulie la Plumbuita,spre a li se lua interogatoriul 2). In ziva de 11 Julie, C. A.Rosetti scrise un articol violent contra lui I. De§liu, §i a doua zi,ziva fixate pentru comparitiunea Ia Plumbuita, De§liu era des-tituit. Se zice cA Rosetti ar fi ameninfat pe Domn prin unul dinoamenii sai cA, dacA nu va fi lAsat in pace, va denunta inainteatarii §i a Europei pe adevAratul omoritor al lui Katargiu, dandsa inteleaga cA Doninul nu este strein de aceasta crime. AtunciCuza dadit ordin ministrului de justitie Dimitrie Cornea sadestituie pe gelosul procuror ; Rosetti §i I. C. Bratianu furylAsati in pace, iar instructia curmata pentru totdeauna. Desti-tuirea lui I. De§liu, in mijlocul instructiunii omorului Si tocrnaiin ziva fixate pentru infati§area celor doi banuiti, cid loc laoarecare banuieli. S'a vorbit mult §i se vorbe§te Inca de unoarecare Bogati, care pe timpul ministerului lui Lascrtr Ka-targiu se oferise a da probe neindoioase asupra lui BarbuKatargiu. Dar cercetarile destul de serioase facute in anul 1874la Viena asupra lui Bogati au dovedit ca el nu avea nici undocument. Sunt chiar persoane cari i§i aduc foarte bine amintecA in ziva §i pe Ia ceasurile cand B. Katargiu expire in Dealul

Bogati se afla in Ci§migiu.Pan: astAzi, taina cea mai ascunsA se pastreaza imprejurul

Romanui, 1862, Iunie 20 §i 21.2) Cum a aceasta mAsura nu era neintemeiata rezulta din declaratia

lui I. C. Bratianu dela 11 Fevruarie 1886 in Camera, de unde se vede CAnu era In absolute necunWinta asupra omoritorulut lui B. Katargiu. Iataaces marturisIre dupe redactiunea publicata de Voinfa Nafionald :

(D-nul 1. C. Bratiunu.B. Katargiu n'a fost omorit de un Roman.D-nul Kogalniceanu trebuie sa tie aceasta.

<D-nul Kogalniceanu. Nu §tiu.D-nul Brdtianu.TrAege Inca o persoana care tie §I care iti va

putea spuney.

1)

-

Mitropoliei,

www.dacoromanica.ro

44 BARBU RATARGIU

acestui omor infam. Cum ca existA persoane earl §tiu pe asasinreiese in modal. cel mai neindoios din dectarafia lui I, .C.Bratianu dela 11 Fevruarie facuta in adunarea deputafilor.Istoria nu va ajunge a cunoa§te cu siguranta amanuntele corn-plotului §i numele asasinului, precum §i ale complicilor lui,cleat atunci cand unul din cei inifiafi va publics memoriilesale, clack' va fi avand. Poate ca. §i din acest punt de vederetrebuie sA regretAm arhiva intimA a lui C. A. Rosetti disparutAintr'un mod a§s de misterios in incendiul din noaptea de 26lanuarie 1884.

Barbu Katargiu Moartea prematura a lui Katargiu este

ca om politic. o pierdere necalculabilA nu numai pentruamicii lui personali, nu numai pentru

partidul conservator, ci pentru Para intreaga. El izbutise sA facAdin vechii boieri un partid politic complet, puternic, capabilde a lupta contra agitatorilor de meserie §i contra Domnului,care voia sa substituie voinfa sa voinfei alegatorilor. Autoritateace el c4tigase prin calitafile sale faceau dintr'insul omul pro-vidential al partidului conservator. Tofi cei ce au incercat ;;A-iis in urmA locul n'au facut cleat sA puns in evidentA infe-rioritatea aptitudinilor lor. Spiritul eminamente organizatordaduse adepfilor sai disciplina regimentului §i unitatea in acfi-unile politice. Negre§it, partidul conservator a numarat §i nu-malt in randurile sale capacitati de primul ordin, caractere intoatA puterea cuvantului, cetAteni impodobifi cu tot felul devirtufi civice. Dar daca trebuie sA judecam din punctul de ve-dere al influentei §i creditului de care s'au bucurat chiar ceimai distin§i din ei in mijlocul partizanilor lor, §i daca ar trebuisA-i compAram cu B. Katargiu din punctul de vedere al ta-lentului de a disciplina un partid, apoi nici unul dintein§ii nuse poate pune alaturi cu el §i lacuna deschisa prin moartealui nu s'a putut umplea nici pariA in momentul de fatA.

De atunci partidul conservator este departe de a poseda-aces intocmire admirabild ce-i impusese Barbu Katargiu ; §i

deaceea am putea zice c5. tot de atunci nu. mai existA la noto opozifie conservatoare in adevAratul infeles al cuvantului.

www.dacoromanica.ro

A NGHEL DEMETRES CU 45

Opozifia noastra actuala, multicolor& cum este, nu imiteaziipe campul luptelor politice nici ordinea severs a Romanilor,care nu permitea nimAnui sa iasa afar& din §iruri, nici care-urile batalioanelor lui Napoleon ce inaintau in massa corn-pactA, aruncand spaima in randurile vrajma§ilor. Barb* no-§tri de azi din opozifiune se reped, se retrag, se grupeaza §iiar se desfac, ca o ceatA de Carli§ti din munfii Spaniei. Candconservatorii ataca intreaga politica a regimului, junimi§tiisprijinesc politica externs §i se mulfumesc a face o opozifieinterrnitenta asupra administrafiei interne ; cand grupul luiDumitru BrAtianu intra in alianla, Rosetti§tii rAman izolati,sub pretext ca nu vor sA fuzioneze programul for cu al con-servatorilor: Unii pastreazA NA cu regele atitudinea cea mairespectuoasa, pe cand impetuo§ii tineri dela Lupta §1 Epoca,impacienti de a terming cat mai in graba cu ccolectivitatea»indrepteazA atacurile for cele mai violente, dar nu cele maiinfelept conduse, contra Capului Statului. Unii se pretindopozanhi,. dar in acela§ timp primesc a fi numiti deputabisub egida guvernului, cu grafiosul concurs al administrafiei.Fiecare urmeazA la intamplare un plan ce se bate in cap cual acelora cu cari pare a simpatiza. Nu vor sA intre cu totiiin disciplina regimentului, pretinzand ca nu recunosc de sta.-pan decat convingerile §i con§tiinfa lor, pe cand in realitateo parte din ei cedeazd instinctelor de ca§tig, cad de catvatimp vitelul de our a ajuns idolul catorva din pretin§ii mem-bri ai opozifiei. AceastA anarhie in randurile opozifiei facetocmai tAria vrAjma§ilor ei. Avem mai-mai atali capitani cafiluptiitori. Avem opozanfi impra§tigi in tirailleuri, nu o opo-zifie organizata in careuri formidabile, supuse unuia §i ace-luia§ comandant suprem. Orice opozifie care nu e sistematicAsau, mai bine, sistematizata nu are un drapel. 0 asemeneaopozifie nu face treburile tarii, ci pe ale guvernului. E pito-resc sa vezi un lagar in care stralucesc toate vestmintele, toateculorile, dela cele mai aprinse pans la cele mai delicat nu-anfate; toate armele, dela securea saxond 0'0 la hangiaruloriental ; tot felul de limbi §i tot felul de temperamente ; dar

www.dacoromanica.ro

46 BARB1T RATARGID

o asemenea armata lipsitA de unitate, °Hat de numeroasAar fi, are adesea soarta armatelor lui Dariu §i Xerxes la Ma-rathon §i Salamina. Opozitiunea militantd care voe§te sAajungA la guvern prin forta ei, nu numai prin slAbiciuneaadversarilor ei, trebuie sa-§i is drept deviza versul omeric :

Nu e buns domnia multora ; un singur Domn sa fie. (Iliada, Ti, 204).

Principille sociale B. Katargiu luptase sub toate

ale lui Barbu Katargiu,guvernele pentru ordine §i legali-tate. El doria progresul din inima,

dar nu un progres desultoriu, ci treptat, intelept, moderat. Elprefers sistemul englez, evolufia, cu desvoltarea normala aprincipiilor cuprinse in Conventie §i Regulament, pe cand ad-versarii sai politici urmau sistemul francez §i revolufia. El nuvoia ca tara sa cazti pe mainile unor oameni cari nu §tiaudin experienfa ce este mecanismul unui stat, cari nu ocupa-sera nici funcfiune publics importanta, dar cari ardeau de ne-rabdare de a se sui deodata in varrul scarii sociale. «VoitisA vA suiti ? zicea el odatA, adresandu-se catre frunta§ii par-tidului liberal. Nimeni nu vA opre§te. Dorinta vA e fireascA.Nu va oprim de a vA sui pe scara slujbelor. Niciodata n'atifost opriti nici d-voastrA, nici parinfii d-voastrA. VA rugAmnumai sa calcati mai incet, din treapta in treaptA. Nu voiti asari din capul de jos al scarii tocmai la cel de sus §i deacolo deodata sus pe strasina. Fiind pasul cam mare, ne efricA sa nu cadefi, §i, ceeace ar fi mai rau, sa cadefi pestenot ce va privim cu atata placere, §i sa ne rupefi gatul §inoun §i vouaY. 1).

«La legi not oameni nob>, zicea M. KogAlniceanu la 5 la-nuarie 1859 in alocufia sa ca deputat al oraplui Foc§atii

1) Conservatorul progresist din 1860, Decemvrie 11, la care colaborasi B. Katargiu, cere dela guvern : 10 sa se fats o lege de admisibilitatein functii publice atat in ramura judecatoreasca cat si in cea adminis-trative ; 20 sa se inainteze gradat si nimeni sa nu inceapa de sus, pre-cum nici dela sfarsit sa fie intors la inceput; 30 destiturile functionarilorsa fie motivate pe abuz, necapacitate sau neexactitati bine constatate.

www.dacoromanica.ro

ANGEL DEMETRESCII 47

catre Domnul ales in aces zi 1). «Caftan laii inclitrat si juni-mea inainte», striga C. Boliac in stilul sau energic si colorat2).Katargiu se punea deacurmezisul acestor maxime fermeca-toare, din convingerea ca o class care nu avusese pans acio vieata publica era incapabila de a apara ea singura nisteinterese, pe cari nu le pricepea indestul. El credea ca mem-brii desfiinlatei aristocralii, ca unii ce ocupasera panA acicele mai inalte slujbe ale Statului, intelegeau acest mecanismmai bine decat noii veniti si erau in stare sA-1 conduca cumai multa intelepciune. Desi Conventia le luase privilegiile decari se bucurasera panA aci, ti totusi ar fi putut fi folositorica ministri, functionari inalti administrativi, agenti ai Orli instreinatate etc. Neaparat, o aristocratie lenesa, care uzurpaonorile, in paguba celor capabili, este o nenorocire. Dar oaristocratie activA si supusA dreptului comun, devotata inte-reselor publice, este un bine necalculabil pentru o Para. Legiuitorul intelept este dator sA o utilizeze, iar nu sa o go-neasca dela afacerile publice cu formule sofistice ca la leginot trebuie oameni noi. Caci daca vechimea familiei, ser-viciile si jertfele aduse tarii de dansa nu sunt tinute in sea-ma ; daca demnitatea caracterului si cuviinta manierelor suntcombatute ca niste pacate, sau nu gasesc nici o favoare di-naintea poporului; clack spre a castiga cateva voturi pentruCamera, un barbat integru trebuie sa se is de gat cu totisamsarii electorali si sA bea zile Intregi cu batausii mahala-lelor ; daca declamafia desarta sl lingusirea slugarnicA suntsingurele mijloace de a castiga increderea alegatorilor, atunciboierul prefers a se retrage din vieata publicA, precum s'aretras dela proclamarea Statutului pana la caderea lui Cuza ;si fiindcA are cu ce trai fsrs sa munceascd, nu se face nicinegustor, nici medic, nici advocat, nici profesor, ci se plimba,

1) Romdnul, 1859, Iarivarie 17.Culegere de mai multi articoli publican atilt in streindtate cat ci

In (ard, pag. 172. Ibid. pag. 171: Cei cari au lucrat cu streInit Regulamentul strigau la impunerea lui : .Pentru leg! noi oameni noi lAcum strigam noi tot a§a (Pentru leg! noi, oameni not Is

')-

§I :

www.dacoromanica.ro

48 BARBU RATABGIU

face curte, dA baluri §i serate muzicale sau, ce este §i mairau, se duce in streinatate, unde este scutit de umilinta dea se intalni cu intendentii sai ajun§i oameni importanti, I§iomoara timpul in petreceri, §i astfel una din cele mai bine-facatoare forte pentru Stat §i unul din cele mai pretioase ca-pitaluri intelectuale raman pierdute pentru natiune. Pe de altAparte, obiceiurile societatii s'au schimbat; boierul nu poatetrAl la tail, ca gentlemanul englez, mai ales in lunile de ger§i noroiu ; el este nevoit sA caute contactul lumii culte §i deaceen educatie cu dansul ; prin urmare nu poate aduce unbine nici macar taranilor de pe mo§ia lui; §i astfel din mem-bru folositor ce ar putea fi, ajunge o povarA sau cel putinun individ ce consuma fail a produce.

In orice tarn care are un trecut, se afla o clasA de oamenia cAror avere §i pozitie socials ii pune mai pre sus de mul-timea muritorilor. De regulA, in aceasta class se gase§te sause poate forma mai u§or barbatul de Stat, capabil de a jertfitimpul §i averea sa pentru fericirea celorlalti. Mai intai ne-voile zilnice ale vietii nu-1 stramtoreazA nicidecum sau it preo-cup mai putin decat pe un negustor, un medic, un advocat,care trebuie sail ca§tige painea lui §i a familiei sale din muncazilnicA. Al doilea, chiar aceasta avere ii dA mai multA inde-pedentA §i prin urmare mai multa demnitate. El poate sA-§idea demisiunea dintr'o slujba oricat de inaltA, de IndatA cesuperiorul sau ii dicteaza lucruri contra con§tiintei sau con-vingerilor sale. Nici pozitia sa socials, nici educatia sa liberalAnu-i permit sA lingu§eascA pe cei mari sau pe cei mid, carisunt tiranii §i plaga societatilor moderne. Pe rand clasele desub dansid au de regula ca mobil de capetenie interesul per-sonal, el este imboldit de orgoliu, care dintre toate sentimen-tele omene§ti este propriu a se transforms in cele mai inaltevirtuti, cad omul orgolios simte nevoie de a fi respectat, §i,ca O. ca§tige stima §i considergia semenilor sai, el trebuiesa le merite.

Deosebit de aceasta, de vom presupune doi indivizi de oaptitudine fireascA egala, dar din douA clase deosebite, de si-

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMDTRESCU 49

gur cel din clasa intaia este mai propriu decttt plebeul a de-veni bArbat de Stat, pentruca §tiinta ce se cere in aceastAspecialitate complexA nu este §tiinta din aril §i terfeloage, ci§tiinta ce se dobande§te din studiul omului concret, al guverne-lor ce functioneaza, al institutiilor in vieata, al statelor existente,nu din studiul popoarelor ce au trait odatA §i ale caror urme§tiintaizbute§te cu multA greutate a le descoperi in manuscriptelemucezite sau in monumentele mutilate. Aceste cuno§tinte nuse dGbandesc in atelierul cabinetului sau in slovele moarteale cartilor tipArite. Cel ce vrea sa le poseada este dator sase puie in contact cu lumea reala, sa, viziteze pe functionariiinalti, ca sa profite de experienta lor, sa gaseasca un accesliber la barbatii eminenti, cari au servit sau servesc partidafor zecimi de ani §i din a cAror conversatie is §tiinta vie §ineapArata cel ce vrea sa invete a carmui un stat. Pentru casa ajungA cineva aici, trebuie sa aibA un nume, o familie,avere, educatie, distinctiune in maniere §i sA intruneasca omultime de alte conditiuni ce lipsesc de ordinar plebeului. Unasemenea om, format din tinerefe la o §coala a§a de solids,meritA sA fie ascultat asupra chestiunilor de interes public ;§i dacA se intamplA sa fie inzestrat din fire cu aptitudini su-perioare, atunci el meritA sa ajunga carmaciul tarii Si estein stare sa strecoare nava Statului printre stand, fail ss oizbeascA ; sau sa-i imprime la timp o schinibare de direcfiecare sA o scape de pieire 1).

Dar curentul ce incepea sa se formeze era indreptat tocmaicontra acestei aristrocratii, ciireia Barbu Katargiu voia sA-idea un prestigiu Si o auto:itate meritatA. El nu visa o no-bilime inchisa in caste, ca a Indict vechi sau ca oligarhia ye-netiana, ci o nobilime accesibilA fiecarei capacitafi, cum este ceaengleza, care cu timpul sa cuprinzA in sanu-i toata inteligentaromans. InsA leaderii partidului liberal nu voiau clase super-puse, a§a cum se desvoltaserA ele pe calea istoricA, ci o so-

1) Cf. II Taine, Les origines de la France contemporaine, La Revo-lution, 1, pag. 188 §i urm.

Barbu Satargiu. Discursuri. 4

1

www.dacoromanica.ro

50 BARBII BATA RGIU

cietate de indivizi juxtapu5i, in care un Kogalniceanu sd albsacela vot cu nu §tim care cdrciumara de mahala, un felde pasta moale, maleabild, din care agitatorii sd facd ce vorvoi. Barbu Katargiu era pentru regimul constitutional, dar inacela Limp el cere ca dreptul electoral sd fie restrans numaiin cercul celor capabili de a se servi de el, iar nu sd fie its-latit Wa nici o garantie pe toatd suprafata teritoriului roma.-nese. El era convins de tristul adevAr ca nu tali locuitorii unuiStat inteleg interesul general §i ca, spre a ajunge la price-perea lui, se cere o educatie §i instructie speciald ; cei maimai multi dintr'in0 nu tiu ce este un buget ; §i hotiile saumalversatiunile sAvar§ite asupra Statului nu-i ating de loc.

Statul modern este o creiatiune vasta, cu trebuinte corn-plexe, variate, pentru a cdror intelegere se cere o minte inaltd§i o §tiinta superioard. Statele moderne nu se aseamand cu re-publicile grece§ti din vechime sau cu cele italiene din evulmediu, unde un ora§ forma adesea un stat. In aceste dinurma, vieata fiind mai mArginitd, ideia de stat mai concrete,mai-mai fiecare cetacean era in stare sa cunoasca trebuintelemicei sale patrii §i sd dea o solutiune inteleaptd problemelorpolitice. Acolo Statul se identifica cu comuna. In statele mo-derne, cu vasta lor intindere teritoriald, cu multiplicitatea lorinfinity de interese, cu §tiinta §i geniul ce se cer pentru con-ducerea lor, nu fiecare cetacean este in stare a da un vot lu-minat §i bine chibzuit. De reguld, cu intinderea dreptului devot asupra multimii indiferente pentru afacerile publice, ale-gAtorii, cond4 de bagheta magicd a administratiei, se pro-nuntd in favoarea unui candidat pe care nici nu 1-au vazutnici pand in ziva alegerii, §i care, odata sigur de izbandd, nuse infati§eazd inaintea lor nici chiar in acel moment solemn.Tendinta liberalilor era de a impinge tam §i pe Domn cAtrevotul universal, spre a putea introduce in Parlament pe tollacolitii lor, cari, in acele timpuri de descompunere sociald, in-cepuserd a rdsdri ca ciupercile pe un gunoiu in putrefactiune.Cei mai multi din ei erau oameni fara meserie, Mil specia-

www.dacoromanica.ro

ANGHEIL DEMETRESCII 51

litate, dar indrazneti spre a deveni ceva §i nesiitio§i de aajunge la deputatie, ba chiar la guvern.

Si cu toate acestea un individ care nu poseda nici un certi-ficat de onorabilitate sau competinta, care nu are, ca inginerul,advocatul, medicul, profesorul, o diploma liberata de ni§te au-toritati recunoscute, departe de a fi o valoare politica, estepur Si simplu o nulitate. In asemenea condifiuni, un negustornu 1-ar priml nici baiat in pravalie, ba poate nici fecior incasa, cu atat mai mutt cu cat de regula candidafii la depu-tatie fac parte din tagma oamenilor politici, tagma foarte pufinsigura intr'o Para WA educafie publics, pentruca cei ce o com-pun nu sunt todeauna barbatii cei mai one§ti §i mai inde-pendenfi, ci adesea ni§te limbufi de cafenele §i de raspantii,cari, respin§i dela ocupafiile private, unde se cere munca §ionestitate, s'au aruncat intr'o specialitate unde lipsa de scru-pul §i de rezerva, departe de a fi o slabiciune, este o forfa.Cele ce se petrec astazi, mai ales dupa ultima revizuire aconstitufiei, ne arata indestul justefa acestor observafiuni. Agi-tafia de atunci 'i -a atins scopul §i dorinfele de odinioara au de-venit o realitate. Cat de pe dos au ie§it predicfiunile lui C.Boliac, care in 1859 scria : «Cu purdalnica asta de Constitufieare ss se infunde raspunderea scurt. Pas de to mai chiver-nise§te din slujbe 1 Mai bine un an ministru cu Regulamentul 1),decat zece ani ministru cu Constitufia !* 2).

«D-1 B. Katargiu se afla pe taramul feudal*, zicea I. Bra-tianu intr'unul din discursurile sale ; «noi suntem pe taramulpublic modern, dreptul social care s'a intins azi in toata Eu-ropa* 2). Nu discutam daca leaderul conservatorilor se a§eza petaramul feudal ; ceeace §tim positiv, este ca taramul sau eramai anevoie de aparat, pentruca el zicea tuturor : tformati-va,educati-va*, pe cand adversarii strigau : cn'aveti nevoie denimic ; e destul ca suntefi oameni, ca O. va bucurafi de

1) Regulamentul organic.2 Culegere de mai multi articoli, etc., pag. 191.8) v. discursul xiV,

www.dacoromanica.ro

52 BARBII RATARGIU

toate bunurile uzurpate de vrajmasii nostri». .De aid o te-saturA intreagA de fraze deserte, in cari expresiunile de liber-tate, naliune, popor, constitutie, impilati, boieri, tirani, giubelii,tradAtori etc., se combinau in deosebite feluri, cu o logics deocaziune. Aceste cuvinte tiparite prin ziare si repefite prin in-truniri publice produceau niste efecte miraculoase asupra unorauditori ce le ascultau atunci pentru intaia oars. In general,oamenii admit sau resping teoriile nu dupa adevarurile ce elecuprind, ci dupa folosul ce fiecare din ei nadAjueste a tragedin ele. Si fiindcA agitatorii spuneau tuturor ce voiau O. icreazs cA in sacul celui din urma conscris se Old bastonulde maresal, cei ce ii ascultau credeau a e vorba de ei. Ceimai multi, dui:4 ce se ruinara ajutand cu banii for agi-tafia, inteleserA cA sub toatA aceasta frazeologie mestesugitAse ascundea interesul personal al celor ce se slujiau de dansiica sai exploateze.

In contra acestei tendinte de nivelare sau mai bine contraacestei tendinte de capAtuire personala, B. Katargiu se luptacu o energie, cu a staruintA, cu un talent necunoscut panAaici in vieata publics a Romanilor..Pe cand adversarii sai po-litici aruncau numai asupra boierilor rAspunderea situafieiumilite in care se aflase Para si nesocotiau cu totul putereaimprejurarilor, el dovedia in frumoasele sale discursuri me-ritele si drepturile acelorasi boieri la recunostinta poporuluiromanesc. Acei boieri cari ajunseserA obiectul atacurilor si in-sultelor presei liberale, acei islicari si tombatere acoperiserAPara cu biserici Intr'o epoca de vieata religioasA, intemeiaserAinstitufii de binefacere pentru mangaierea celor desmosteniti,inaintaserA stiintele si literatura nationals, alungaserA ignorantape cat asprimea timpurilor le permisese, stiusera sA imblan-zeasca furia vrajmasilor tarii si sa-i apere vechile ei drepturi,adesea cu pericolul viefii lor. Inainte de Divanul ad-hoc §imai Inainte de a exists o burghezie romans, boierii, In per-soana Mitropolitului Lupu, a Banului Brancoveand §i a altorboieri frunta§i, prezintasera un protest la congresul din Ve-

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCIJ 53

rona (1822) pentru restabilirea farii in drepturile ei stramo-§e§ti pe baza capitulafiilor cu Inalta Poattd. Din acel momentprotestul se repefise in deosebite ocaziuni, atat de boierii dinValahia, cat §i de cei din Moldova i). De vom rdsfol filelecronicilor noastre, vom vedea ca ace§ti boieri au adus ariiservicii de acelea a cdror amintire nu se §terge niciodatA ;Si ca, pe and celelalte strate ale societAfeii nu visau de drep-turi §i de autonomie, ei singuri se expuneau spre a le do-bandi. Katargiu recunoa§te ca s'au fAcut multe gre§eli in trecut,dar nu se puted opri de a ridica puternica sa voce in contraacelora, can din §tiinfd sau din ne§tiinfA, §tergeau dintr'o sin-gurd trdsura de condeiu vieafa §i desvoltarea noastrA istoricA§i fAceau sa inceapA tot binele §i toate virtutile civile delaclanO.

«Acei bdtrani pe can ii disprefuili, ziced el adresAndu-secAtre stAnga, prin intelepciunea §i rabdarea for au tinut lu-crurile cum au putut, prin mijlocul atator nenorocite incer-can si cu micile for mijloace, ca sa ne lase drepturile de canne bucurAm astAzi. Intre cei ce au fost §i au fAcut ceva §iintre cei ce fagAduesc §i n'au fAcut nimic, este mare deose-bire. Cei ce au fost, au fAcut mult rau, dar au fAcut §i multbine ; vanturand faptele lor, tot vor ramaned multe grAunfedin pleavd, ca sA avem ce semana §i sd putem in urmA cu-lege. Dar, de vom vanturd vorbele pompoase, fagAduielile um-flate, de can suntem asurziti de cativa ani incoa, vd intreb,in cuget curat, ce crede(i ca ne-ar ramaned ? Tot ce am putedagonisi vanturand vantul un sgomot amdgitor, o gangd devorbe inganate, babilonice, neinfelese chiar de cei ce le ro-stesc. IatA rezultatul. VA mem dar, domnilor, fifi mai mo-,de§ti in vorbe. Noi avem rAbdare, §i rabdare multd ; vaa§teptam faptele, ca sa putem cunoa§te din ele tine suntefi,ce voiti §i ce puteti !* 2)

1) C. Boliac. op. cit. pag. 75. Postelnicul Manolachi DrAghici, IstoriaMoldovei pe timp de 500 de ani, 11, pag. 93.

2) v. discursul xV.

:

www.dacoromanica.ro

54 BARB1J SATARC/III

and glontul unui asasin curml zilele lui Barbu Katargiu,el era in al 55-lea an al vietii sale; era prin urmare in toatamaturitatea cugetarii §i activitAtii sale politice. In general, laaceasta varsta, bArbatii dg Stat se afla in plenitudinea vigoareilor. Ideile for sunt mai limpezi, experienta §i reflexiunea le-adat un capital intelectual considerabil, pasiunile tineretii s'aupotolit, vederile for sunt mai depArtate §i mai sigure. In En-glitera, la varsta aceasta, barbatul de Stat este considerat copil.Palmerston muria in varsta de 80 de ani §i amicii sai it plan-geau ca a murit Inca tank. La noi, firea omeneascA este maiprecoce §i sleirea ei mai repede. Dar aceasta imprejurare nuimpiedica pe B. Katargiu de a se bucura de o virilitate in te-lectuala completa. Corpul sAu suferia de urmArile unei tine-reti prodige in placeri, dar admirabila tesatura a creieruluisat' 11 faces apt zeci de ani de aci inainte pentru vieata pu-blicA. In anii de exuberanta juveni1A, adusese §i el, ca toatatinerimea timpului, jertfe nenumArate pe altarul Afroditei §ial Gratiilor, gustase panel §i drojdiile din fermecAtorul paharal plAcerilor, pierduse mult timp prin gradini publice §i ba-luri, in serate §i serenade, in toalete §i distractii. Dar elasti-citatea acestei naturi fericite §tia sa treaca cu o inlesnire sur-prinzatoare dela un gen de vieata la altul diametralmente opus.In mijlocul acestor distractii lubrice, el pAstra toatA freschetatineretii, toatA puterea de a gandi a maturitatii §i toatA ge-nerozitatea inimilor nobile. De§i inteligentA superioarA §i prim-ministru, el nu lua fata de sopa sa acel aer de suficientA dinnenorocire inerent- pozitiunilor inalte, §i adesea on se consultscu dansa in chestiuni de o importanta realA. Ca marele Fox,care, de cafe oil medita vreo reforms, cAuta sA cunoasca pA-rerea celui mai marginit dintre deputati, Barbu Katargiu seconsults adesea cu sopa sa, cAci, zicea el, spiritul fin §i practical femeiei vede in multe Iucruri mai bine decat multi barbatiinteligenti. Este adevarat ca femeile formasera unul din obiec-tele sale de predilecfie, dar aceasta inclinare nu degeneraniciodatA in slAbiciune §i nu-I expunea la gre§eli de acelea ceoamenii politici datoresc cate °data sexului frumos. Urbani-

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCU 55

tatea manierelor sale si prevenienta sa cAtre bArbatil marcanfiai epocei, ca Manolaki Costaki, M. Kogalniceanu, AnastasiePanu, stabilisers intre el si dansii raporturi de stima reciproc5.

Fantazia ce transpirA in cateva din discursurile sale era ladansul numai interrnitenta numai acolo unde ea este nea-pAratA ; din contra, ratiunea rece in chestiunile de finanfe, deadministrafie, de organizafie, este calitatea sa predomnitoare,pretutindeni unde argumentafia stricta este de rigoare. Fi-reste, nu putem cere ca o naturd militants ca a lui sa pas-treze intacta acea obiectivitate de care se vorbeste in carp sicare nu exists mai nicidecum in stiintele sociologice. BarbuKatargiu era o nature pasionata, caci, precum zice Mommsen '),nu exists genialitate farA pasiune. Dar aceasta nu era pasiuneaspiritelor inguste, acea pizma rautacioasA care cauta a nimicicu once pref pe cei ce i se impotrivesc; ci pasiunea artis-tului, acea scanteie electrica ce dA prima comofiune apara-tului nostru psihologic t imprumuta cugetarilor i simti-mintelor noastre culoare si vieata. Admirabila sa intocmire su-fleteascA i educafia facuserA dintr'insul nu numai un orator,ci Si un bArbat de stat. Conservator convins i luminat, el nuera ca Metternich si Nesselrode dintre acei conservatori in-transigenti, cari 'Imam stafionari, pe cand lumea merge inainte.FArA sa inceteze de a fi consecinte, el face& concesiuni libe-rale timpului situ, Si fara sa respinga exigentele legitimeprogresele reale ale timpului, el voia ca miscarea cAtre viitorss respecte bunurile trecutului. Cand Europa ne impuse Con-ventia, el o primi cu toate dispozifiile ei, din cari voia se facehaza desvoltArii noastre ulterioare. El nu era vrajmasul re-formelor moderate, infelepte, oportune ; dar era adversarul ne-impacat at oricArei inovafiuni intempestive, desultorii, violente,cAci stia ca poporul ce trece nepregatit dela o stare politicaprimitivA la o libertate garantata numai pe hartie este osandita cidea mai curand sau mai tarziu intr'o tiranie sigurA,precum zice o maxima veche francezA, par requierre de trop

1) ROmische Geschichte, iii, 462.

si

si

si,

www.dacoromanica.ro

56 BARBI' KATARGIU

grande franchise et liberte chet-on en trop grand servage1).Legalitatea §i ordinea erau idolii sai. Libertatea presei chiar,intr'un timp cand guvernul reprezentativ era la not Inca infa§a, fusese sub ministerul sail cu mult mai reala decat subalte ministere pretinse liberale, Si este §tiut ca el a revocatorgonanfa contra presei promulgate sub cabinetul lui N. Cret-zulescu la 4 Octomvrie 1859. Ca ministru, el nu se condu-ces de teoriile cuprinse In carfile streine, ci de situafia reala §ide trebuinfele suntite ale trail sale. Deaceea el nu introducesnici o reforms pe baza unor articule de ziare, ai caror re-dactori voiau sA ajunga deodatA la drepturile omului abstract.

Ideile agrare ale Afars de chestiunea ruralA, unde s'a

lui Barbu Katargiu. impotrivit pana in ultimul moment alviefii sale, pretutindeni el se arata con-

.

ciliant, gata a sacrifice trebuinfelor timpului, nefinand seamsde strigatele descreierate ale demagogilor. i de vom examinemai de aproape modul sat' de a argument& contra legiiagrare, a§a cum o propuneau M. Kogalniceanu §i amicii sai,poate cA nu vom gAsi nici chiar azi cu totul absurda ideia luiKatargiu. Proletariatul agricol nu exist& pe atunci §i impre-jurarea a din 356.000 de familii agricole 87.000, adica a patraparte din totalul populafiei rurale, era compusA din proprietarimici numifi mosneni 2), dovede§te a Romania nu se afla inaceea§ situ atie ca Prusia dupA bAtAlia dela Iena. Faptul este cAimproprietarirea nu fusese cerutA, nici trebuinfa ei simtitA demajoritatea faranilor. Cum ca lucrul este a§a, s'a vAzut din im-prejurarea ca multi farani §i-au vandut mo§iile dobandite prinlegea ruralA ; §i acest exemplu s'ar fi intins pe o scars cumull mai vasta, dace guvernul n'ar fi facut in urmA o legede inalienabilitate. Este u§or sä decretezi intr'o buns dimi-neata libertatea §i improprietarirea a douA milioane de locui-tori ; greutatea este sA formezi un popor capabil de a le me-

11 Alexis de Tocqueville, L'ancien regime et la Revolution, pag. 212.2) B. K. (Barbu Katargiu), Inca cateva idel asupra proprietafii in Prin-

cipatele-Unite, 1860, pag. 5.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCII 57

rita §i apAra. Precum zice marele Gcethe, numai acela i§imerits libertatea §i vie*. care §tie sA le cucereascA zi cu zi 1).Mai presus de toate, taranul simfia nevoie de o administrafieonesta, vis care nu s'a realizat 'Ana astAzi §i de a carui 1M-plinire el este acum mai departe decal oricand.

De altmintrelea B. Katargiu prima improprietArirea f Ara-nilor pe mo§iile manAstire§ti §i pe ale Statului, ca primA in-cercare. Ca sA ne convingem de aceasta, e destul sA repro-ducem cateva pasaje din scrierea lui asupra proprietkii. lathce citim intr'insa:

cProprietAtile manastire§ti §i prin urmare semi-publice, Bind in numarde 1205 din 3611 proprietAti marl, fare a vorbi de domeniile proprii aleStatului, toatA populatia agricola a Romaniei ar putea gAsi loc numai peaceste proprietati publice.

cGuvernul sA Incerce a pune la dispozitia tuturor tAranilor part! depamant cu preturi cuviincioase. Si pentru ce oare n'ar face-o cu curaj,In calitatea sa de epitrop al bunurilor ecleziastice, devremece se pre-tinde a aceasta operatie ar fi cu totul in avantajul proprietAtii ? bardacA nu ar putea ajunge aceste bunuri semipublice, guvernul sail creiezeun capital insemnat din fondurile Cases Centrale sau dintr'un imprumut,§i sa se InfAti§eze pe urmA cu punga plina la licitatiile publice, undeatatea proprietAti private se vend din nenorocire pe nimic, spre ruinareaposesorilor for ; sa face chiar un apel la toti proprietarii can ar vol sAvanza sau proprietAti intregi sau 04 dintr'tnsele, §i-i fagaduim ea nuva avea mare nevoie de a gAsi sA feel asemenea cumparari.

ePamtinturile cumparate, Impartite in urmA §i puse la dispozitia tare-nilor, fie chiar cu preturi moderate, ar aduce guvernului, osebit de rezul-tatele sociale §i politice cart se spera a se dobandi, Wand pe taraniproprietarl, ar aduce, zicem, guvernului Inca §i foloase materiale ; §iprin urmare ar creia un izvor nou §i negteptat de bogatie pentru finan-tele tArii noastre.

cDin aceasta operatie ar rezulta una din aceste trei imprejurAri : saueft proprietarii, vAzandu-se amenintati de a pierde pe toti sAtenii can lo-

1) Faust, partea it-a. in acelq sens se exprimA Bluntschli (La politique,pag. 385) : tAdevAratul liberal nu are incredere In libertAtile coctroyate».El se Increde numai in libertatea Innascuta §i dobandita prin muncA §istrAdanie. El simte ca libertatea crege cu educatia §i exercitiul ji ea 41are gradele ei legitime).

www.dacoromanica.ro

58 BARBU KATARG1U

cuesc cultivA pamantul lor, s'ar grab' a urma exemplul guvernulul,dand §i ei taranilor pamant pe proprietatea lor, sau ar cAdea pretul chi-riei pamantului, sau in sfar0t tAranul, preferind sA continue a ft aren-da§, deck a deveni proprietar, n'ar raspunde Ia apelul guvernulul gi ardovedi astfel Inca °data $i in chipul cel mai invederat §1 netAgAduit capresupunerea tutulor acelora, cart au vorbit in favoarea inbucAtirii pa-mantului §i in contra abuzurilcr proprietarilor celor mars, este nulafara temeito 1).

*In cele din urma sA ne incliipuim pentru un moment ca toate acestegreutati s'ar putea inlatura §1 ra ImpArteala s'ar putea face In chipul celmai drept, cel mai cuviincios cu multumirea tuturor. Cat timp Ursaaceasta impartire va ramanea astfel cum s'a fAcut ? Se va oprl unul dinace0i noi proprietari de a vinde pAmantul sau la altul, §I acesta de a-Icumpara dela aceli precum §i dela un al dolma 0 dela un al treilea, §iprin urmare de a deveni mare proprietar, pe cand vanzatorii ar ramaneaiarA0 fArA proprietate ? cei zece copii at vreunula din ace§ti pro-prietari ce s'ar face ? Si .toatA populatia noun, care numai dupa douAgeneratii ar ajunge sa fie considerabila, ce s'ar face ? SA imparta nemar-ginit particica strAmoglor sat sau sa se iupuna proprietarii cei marl,yacht §i noi, la a doua inpartealA ?

Singurul mijloc de a tamat.ui acest neajuns ar fi introducerea majo-ratului 2) Dar oare s'ar putea introduce Ia noi fara pericul aceasta legenedreapta, dupa pArerea noastra, neobipuita in Cara noastra, atat decontrarie naravurilor datinelor noastre ?, 8)

concluzia acestei brosuri remarcabile este urmatoarea :lAceia car' s'au incercat a impune lumil ratacirile lor n'au adus decat

rasturnari inspaimantatoare, n'au lasat decat ruine §i niizerie generala inurma-le..... Nu este dat omului a regula arbitrarice§te, prin legile salemarginite §i imperfecte, tesatura atata de intinsA §i atata de complicatea intereselor omenirit.

Singurul regulator al acestei nemarglnite mnini este vointa liberA,protejatit de leg' Intelepte contra arbitrariului 0 a violentei' 4).

Deosebit de aceasta brosura, B. Katargiu a mai publicatuna in 1859 sub titlul Proprietatea in Principatele Moldo-romane, uncle tonul sau violent denote incordarea spiritelor

1) Ined eateva idei aaupra proprietettii in Prineipatele Unite, peg. 23 vi urm.2) Certif.& twain vase and de d-1 P. P. Carp.8) Inert cdteva euvinte eta., peg. 29.4) ibid., peg. 3L

Si

¢1

si

¢1

¢1

¢1

81

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCII 59

din aced epoca. In aceasta brosura, vorbind de inimicii saipolitici, el le arunca aceasta diatriba profetica :

cActivitatea for e mare §i mijloacele for nenumarate ; ei se imbraca cutot felul de vestminte, se impodobesc cu toate culorile ; in sfar§it, asemeneavechiului Proteu, ii vedem ca ni se arata sub feluri de forme, sub feluride infati§ari : aci ei 'au poza mare,* de apostoli ai dreptatii §i ailibertatii ; alts data, sub un caracter mai smerit, yin sa ne incredintezeca ei sunt cei mai infocati aparatori ai proprietatii

cA for patrie e tot locul unde urla anarhia, a for lege e rascoala,credinta for minciuna, cugetul for e punga §1 al for frate

Barbu Katargiu ca orator. Ca orator, Katargiu este impro-vizatorul prin excelenfa. Superio-

ritatea lui asupra celorlalfi oratori romani vine de acolo cael este totdeauna in situatiune. Multe discursuri bine pro -nunfate in parlamentul nostru se pot recita tot ass de bineintr'un salon sau intr'o Academie, fail ca pentru aceasta sapara mai slabe. Ale lui Katargiu nu sunt la locul for deckin momentul pentru publicul dinaintea caruia au fost ros-tite. Poate ca multe din ele par astazi neingrijite; dar tocmaiacest defect le ,ridica. in ochii auditorilor si le faced. naturale.Contimporanii ramaneau surprinsi si incantati lnaintea ace-stei inlesniri minunate, cu care el ataca fara pregatire celemai anevoioase probleme de Stat. Discursurile lui Katargiu,dela cele mai frumoase pans la cele mai neinsemnate, suntnumai realitate intuitiune. Nici o digresiune cu scop de a-sipune in relief stilt*, nici un abuz de erudifiune nu vine saIngreuneze mersul repede viu at argumentatiei sale. Discursulse naste in momentul desbaterii, intr'un mod firesc fara nici odurere. Oratorul se ridica nu pentru ca sa facd paradd de o eru-difiune intempestiva inoportuna, ci ca sä motiveze un vot sausa provoace o rezolutiune. Fraza Ii este indiferenta ; ceeace-1ingrijeste mai pre sus de toate e nexul logic al ideilor.Daca perioadele sale sunt cate&lata perfecte, aceasta este ointamplare. In general, nici unul din discursurile sale nu tra-deaza pe frazeologul preocupat de intocmirea armonica a pro -

pozifiunilor sau pe pedantul care pretueste un argument dupd

luda).

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

60 BARER RATARGIU

funtii de lumanari cari au reclamat stilizarea lui. Katargiu nucompunea discursurile in therea cabinetului, departand fa-milia dimprejurul ski §i supuinduli gesturile de elect la con-trolul oglinzii, Nepasator de furtunile ce va provoca, el vorbiade regula din banca §i nu se urca pe tribuna decat numaiatunci cand solemnitatea momentului reclama aceasta impe-rios 1). Temperamentul sau militant nu-i permitea sa piarzstimpul in exordii indelungate sau in preludii captioase pentruca§tigarea bunelor gratii ale auditoriului. Autoritatea §i creditulsau erau destul de intemeiate, ca sa mai simfa nevoia deali face reclame superflue ; onestitatea sa era prea necon-testata, ca sa fie dator a asigura pe cei ce-I ascultau despresinceritatea intentiilor sale ; valoarea sa politica era indestulde recunoscuta, ca auditorii sa-i refuze o atentiune pe careatati in§i o solicits in de§ert. Deaceea el intra dela inceputin inima chestiunii, fall introduceri obositoare §i Mfg proemiinetrebuincioase. Vocea sa, sonora §i puternica in cursul vorbirii,se cobora la inceput la ni§te note surde, mai-mai confuze,asemenea acelor murmure nabu§ite din atmosfera ce preves-tesc furtuna. Putin cate putin licariau scanteile elocintei,acordurile deveniau din ce in ce mai pline, ideile §i simti-mintele se ridicau .la diapazonul ce convenia naturii sale pa-sionate, ochii sal straluciau de u flacara neobi§nuita, gesturilesale luau o fizionomie din ce in ce mai impetuoasa §i, inmijlocul tacerii generale, unde din accentele lui produceauefectele trasnetului. Vocea lui nu avea aces mladiere elegantanici acel timbru teatral, care face farmecul dictiunii d-lui Ni-colae lonescu ; 2) ea nu seduces ,se impunea ; nu §tia sa se mo-duleze cu aces grape mai-mai feminina ce admiram Ia uniidin oratorii noWi ; ea era numai energie §i autoritate ; ple-cand dela notele cele mai de jos, ea se WO necontenit pans

1) (}Stitt CA am obiceiul de a ma sui foarte rar la aceasta tribunA.In acest moment insa, am simlit trebuinta mai mult decAt oricAnd dea ma a§eza In fate natiuniip zicei el intr'unul din discursurile sale.

2) Profesor de istorie la Universitatea din Bucure§ti §i orator vestit pela 1880, dar uitat apoi (P. V. 11.).

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMETRESCIJ 61

la accentele cele mai ridicate ; si vibrafiunile ei singulare secomunicau fara greutate in inimile auditorilor. Da, Katargiudatora o mare parte din succesele sale acelei voci patrunza-toare si sonore, care strabatea pana in colfurile cele mai in-fundate ale Adunarii si umplea usor urechile auditorilor ; aceloraccente mandre, mai-mai arogante, dar cu toate acestea plinede urbanitate, cari dau adversarilor sai desfideri fara raspuns;acelor gesturi violente cari cu cat erau mai nepregatite, cuatat comunicau mai multi vieata gandirilor si simtimintelor lui.Un asemenea om cu asemenea calitafi nu putea O. nu pro-puca entuziasmul cel mai adevarat chiar in inimile celor cenu impartasiau modul lui de a vedea in politica. Trebuie insasa recunoastem ca era in atmosfera noastra politica de atunciceva care predispunea pentru entuziasm si ca reprezentantiinafiunii, Intre cari figura alaturi cu frafii Golesti, BrAtienii siC. A. Rosetti, Principele tirbei, Principele Bibescu, Princi-pele Brancoveanu si alte notabilitati ale tarii, erau capabili dea se ridica in sfera intereselor publice, de a uita pe ale forproproprii, ba chiar de a be jertfi, de indata ce ele veniau incoliziune cu interesele generale. Pe atunci nu se cunosteauinca expresiile de ucumulard» si ugheseftar*, cari au imbogatitin anii din urmA vocabularul nostru politic. Cat suntem dedeparte de acele timpuri sub punctul de vedere al entuzias-mului si al dezinteresarii I Astazi reprezentantii poporului suntoameni de treburi $i trebsoare, membri in consiliile de admi-nistratie ale deosebiteior asezaminte puse sub ferula guvernu-lui, cumularzi fara credinte1) si fart principii, cei mai multirosi de lepra materialismului politic, inchinatori ai vifeluluide aur, cari, dud se umfla ca munfii, nasc, precum zice poe-tul, un soarece de ras. Ca sa conducd cineva niste Adunaricompuse din indivizi fara principii, nu are nevoie de multi

1) Romdnul din 1b59 Fevruarle 17 pag. 78, acuzA pe conservatori aau cite doua functii, iar lui B. Katargiu li imputa ca este ministru definante O. Vice-Pre§edinte al AdunArii. Nu §tia redactorul acelui ziar avor veni timpuri and 5 slulbe vor fi termenul de mijlpc al f avoritilorguvernului,

www.dacoromanica.ro

62 BARBII KATARGIII

capacitate : lipsa de moralitate politica este de ajuns. Oricatam Fi insd de severi cAtre regimul vechilor boieri, nu putemtagadui celor mai multi dintein§ii patriotismul, dezinteresarea§i mandria caracterului. Chiar in vremea Ob§te§tii Adundri,sub Alexandru Ghica, se gasiau deputati dintre boieri cariapostrofau pe minigri sau infierau purtarea for cu expresiilecele mai energice. Asa vestitul lancu Filipescu striga cAtre unministru in plind sedintd : gar trebui sd to sugrume cinevdcu cordonul ro§ ce ti-a atarnat Rusia de gat 1* 1) Astazi par-lamentarismul a tdiat nervii elocintei noastre §i oratorii ac-tuali se multumesc cu invective de bon ton.

Dela 1834, adica de cand s'au ardtat primele inceputuride vieata parlamentard la noi, panel astAzi, nimeni intre Ro-mani n'a fost inzestrat intr'un grad mai inalt decdt B. Ka-targiu cu darul de a mi§ca inimile prin vorbd : nici A. Panu,care mai mutt recita discursurile sale decdt le improviza ; niciI. BrAtianu ale cdrui discursuri, pe langA o limbd putin ro-maneascd, acuzA lipsa de coherenta §i de nex logic in idei ;nici M. KogAlniceanu, care adesea pare prolix §i cate °datapedant, cu toate mi§cdrile sale de o elocintd grandioasd ; niciNicolae Ionescu, a cdrui frazd admirabil tesuta §i dictiunemdiastrd nu duc totdeauna la o concluzie inevitabild ; nici G.Costaforu, care cu tot spiritul §i verva sa nesecata, ramanedtot advocat, del causeur charmant ; nici V. Boerescu, care avedmultd volubilitate in vorbire, dar putini nervi §i mu§chi ; niciatati corifei ai tribunei noastre, cari fac un contrast izbitorcu multimea afond sau galagioasa din parlamentul nostru.Deosebit de frazd §i argumentatie, actiunea lui B. Katargiuavea in sine ceva din actiunea lui Mirabeau, precum judecdunul din cei mai de aproape §i mai inteligenti cunoscatoriai lui 2). Era destul sd ceard el cuvantul,. pentru ca, in mij-locul §edintei celei mai sgomotoase, lini§tea sd se restabileascd.and B. Katargiu se uita la tribund §i-§i arunci privirea sa

1) Vaillant, La Romanie, u, 392.2) George Linche in scrisoarea sa cAtre d-na Katargiu.

www.dacoromanica.ro

ANGHEL DEMLTRESCII

plofunda peste bAncile deputatilor, o Were religioasd dom-nia in Adunare ; cand i§i aducea mana prin par spre a-I grd-mddi cAtre pdrtile temporale ; cand, cu o dexteritate surprin-zdtoare, manttia monoclul, care ii da o infAti§are singulard ;cand ochii sai plini de foc incepeau a scdpAra schantei a§i a fascina privirile auditorilor, sau cand, luand un aer maiinsolent, iii infigea mana in umdrul vestei §i ardta Adunariinumai profilul figurii sale demoniace, un fior pdtrundea pedeputati. Din acest moment el devenia despotul tribunei ; ointrerupere imprudenta sau chiar bine pusA din partea unuiad versar, departe de a-I desconcentra §i de a-I face sd-§i piarzaechilibrul, era un nou nutriment pentru verva sa nesecata ;pieptul WI se dilata, talia sa mica, vAzutd prin lentila elo-cinfei, lua ni§te proportii uria§e, iar vocea lui puternicd ar fifort in stare sd desfidd orice furtund parlamentard. Atunci elnu mai era omul ce priviai cu cateva minute mai inainte. Erao adevaratd transfigurafiune. Cand se aria in opozitie, ata-cuiile sale contra guvernului, din ce in ce mai aspre, maiviolente, nApustirile sale din ce in ce mai impetuoase, amu-fiau pe titular ii departamentelor sau ii tintuiau pe banca mi-nisteriald. Ca Hector ce respingea pe Ahei pand la rordbiilefor §i cerea fade sd le aprinzA, spre a le taia mice retragere,Katargiu nu multumia sd invingd pe adversarul sau, citragea inprejurul lui un sistem de circumvolutiudi, cari it si-Iiau sa se dea Prins. Temperamentul sau nervos §i hotilritnu 1 lAsau sa se opreascA la jumatatea drumului sau la cativapa§i de Pinta strAcluintelor lui.

Majoritatea pe care Katargiu o conduse dela 1859 mai-maifard intrerupere pand in momentul morfii sale, i se supuneanu numai din convingere, ci §i in mod automatic, dupd ac-cesele acestui maniac dinaintea caruia trebuia sA se piece pri-ce vointA, sA se sfarame orice teorie. Ca membru al opozifiei,el §tia sa grupeze imprejurul lui deosebitele fractiuni nemul-fumite §i sA insemneze de mai 'nainte fiecaruia postul ce tre-buia sd apere §i punctul 'ce trebuia sd atace. Pe cand alfiiexecutau pArtile mai upare ale planului de campanie, el

6:.1

se

www.dacoromanica.ro

64 BARBII KATARGIII

pastry pentru sine locul cel mai primejdios, dar in acela§ timpsi cel mai onorabil. OdatA lupta inceputa, el se nApustia asu-pra celui mai dibaciu din generalii armatei vrdjmase, ii datot felul de lovituri, it apuca la strans si nu-i da drumul dinclestele mainilor sale decat dupd ce-1 sleia de putere si devieata. Numai cei ce 1-au vAzut la aceasta prof* pot povesticu compete* si descrie cu fidelitate rolul lui B. Katargiu inaceste lupte de giganti.

Citind astAzi discursurile lui B. Katargiu, dupd un intervalde 24 de ani si mai bine, nu mai simtim nimic din acei fiorice cuprindeau pe contimporanii lui. Aced ardoare militants,acel suflet care le strAbatea, acea vie* extraordinary ce lecomunica vocea si gestul lui, sunt moarte pentru noi. Ca oamford plina de o licoare divind, dar descoperita din incuriasau imprudenta oamenilor, ele au pierdut acel parfum de am-brozie, care le fAceA vrednice de masa zeilor. In multe pri-vinte, oratorul se aseamAnA cu un actor ; ca si acestuia dinurmd, lui nu-i este dat a trece intreg la posteritate ; cea maibund parte din el se pierde, fArd ca naratiunile celor ce 1-augustat O. fie in stare a inlocui sensatiunea ochiului si urechii,aceste cloud parti paradisiace prin cari omul intrA in regiu-nile artei dramatice si ale elocintei. Un Quintus Roscius, unTalma, un Kean erau sublimi pe scena ridicata pentru dansii ;coboriti in randurile oamenilor, ei nu mai au nimic din ceea-ce-i faced asa de marl inaintea noastra. Cel ce aleargd la no-tele stenografului ca sa judece valoarea si efectul unui dis-curs, merge ca Menippos in iad sa judece frumusetea Eleneisi a lui Narcis dupd oasele informe ce zAceau intr'un colt alTartarului. Niste petale vestejite si descolorate nu pot tinedlocul acelor flori, ale caror fete de altA data ne desratau pri-virile si al caror miros ne umplea simturile de o desmierdarecereascd. Stenograful omoard pe adevaratul orator ; iata dece oratorul trebuie sa disuadeze, ba chiar sa Impiedice pe ceice vor sa apuce vorbele lui. Ambitiunea de a se vedea reprodu§i trebuie lasata pe seama acelor negustori de vorbe,

www.dacoromanica.ro

ANGHBL DEMETRESCU 65

pentru cari reclama este totul. Adevarata elocinfa sta in vieafadiscursului, nu in cuvintele moarte trecute in corpul Moni-torului Oficial.

Ce fel ? Din atatea comori nepretuite ce formau apanajuacestei naturi extraordinare, nu va ramanea nici o urma, caresa puns pe urma§i pe cale de a ghici macar o parte dintr'ozestre ass de bogata ?

Ei bine I pentru B. Katargiu va ramanea gloria de a fi pansacum cel dintaiu orator roman 1) Si atata e destul pentruun suflet nesafios de slava ca al lui. Va ramanea dela dan-sul mult timp amintirea unui caracter statornic in principii,nestramutat in voinfa, neclintit in hotarire, nesfios de moarteace insu§i i§i pregatia va ramanea amintirea transmisa dintats in fiu de catre cei ce 1-au cunoscut personal ca era .unamic devotat, un camarad afabil, plin de prevenienfa §i gataa sari in ajutorul prietenilor ; mai pre sus de toate insa elera un mare cetacean, patriot, integru, incoruptibil, indiferentpentru popularitatea de ulifa §i nesimfitor in fafa insinuarilorCurfii. Numai amorul de -fart i-a putut dicta aces apof-tegema celebra, care formeaza deviza sa politica §i pe careafar' pigmei au repefit-o tlupA dansul fara caldura §i faraadevar :

Totul pentru fara, nimic pentru not I"In sfar§it vor ramanea dela dansul cateva discursuri mai bine

pastrate, cari, de§1 lipsite de acfiunea lui fenomenala, vor puteada o ideie slabA de aces elocinfa grandioasa, plina de imaginimar* §i de gandiri Mahe. Ca unii sau alfii nu vor aproba acelecugetari, ce ne pass? Arta in infelesul ei cel mai ideal nu area face cu preferinfele politice ale cutarui sau cutarui individ ;ea planeazA peste gusturile noastre §i prive§te cu o maies-tate neturburata dincolo de slabiciunile noastre lume§ti. Delamoartea lui Katargiu, nu s'a pronunfat in sala Parlamentului

1) In §edinta dela 9 Fevruarie 1663, M. Kogalniceanu zise : (BarbuKatargiu, acel barbat pe care-1 plange aceasta tribuna, cad a pierdut pecel dintaiu orator al ei).

BarbuCatargiu. Discuranri.

;

6

www.dacoromanica.ro

66 BARk1U HATARG111

nostril un discurs care sa fie in stare a finea piept cu urrna-torul fragment dintr'un discurs al lui :

iSa intrebam pe meseriapii de tot felul de industrii pi pe comerciantiin genere, sa-i intrebam unde pi cand stau mai bine in trebile lor ?Cand &Mese Intr'un Stat unde se eta averi acumu'ate pi in niptevremuri de linipte, de incredere pi de multumire, incat acele averi saceara a se schimba cat mai mult pi mai des in lucru, marfa, lux, baluri,mese pi destatari, sau cand vietuesc intro societate saraca, in nistevremuri de temere si neincredere, and cei cu avere nici cumpara, nicicladesc, nici se desfateaza, ci din contra fiecare isi incuie averea cu maimulte lacate, cand bogatul, cu alte cuvinte, ipi pastreaza marfa sa,aurul sau argintul, pi and meseriasul pi negutatorul e silit si el a-5i Os-Ira pe seamali lucrul sau marfa lui, and, in sfarpit, acel schimb detrebuinte si de servicii reciproce, aces circulatie de avert sub diferiteforme ce alimenteaza vieata societatilor ince eaza sau se marginepte ? Sa-iIntrebarn pe acesti industriapi si comercianti ; el ne vor spune acest se-cret in dota cuvinte mai bine decat volume intregi de disertatii.

4i de ce sa ne ducem mai departe ? Vieata Bucurestilor e ad. SA ointrebam pe ea cand se simtia mai bine. Anii trecuti, and averile cres-teau pi circulau cu Inlesnire, sau de vreo trei ani incoace 1), de candimprejurarile vremii au micsorat averile, au insuflat neodihna, prin ur-mare au imputinat cheltuielile, au stavilit circulatia, au nabusit creditul ?Raspunsul for ne va face sa pricepem la ce sluje0e bogatul, la ce ser-vesc averile pastrate pi gramadite. Raspunsul for ne va arata ca marilecapitaluri sunt in societate ceeace raurile, garlele, lacurile, mArile suntin natura. Ele se impraptie ca aburii apelor in rota si ploaie, si mergde fructifica pans la cele mai depe urma particele ale societatii, asaprecum roua pi ploaia fructifica toata fata pamantului pe care o adapapi racoresc.

Cei ce cred din potiiva, cei ce tagaduesc aceste adevaruri netaga-duite, neschimbate, vepnice, comit o eroare

gandittascuta dintealta eroare.

gin adevar, toti aceia ce nu s'au mai adanc la misterioasa che-mare a omenirii, se preocupa mai mult de individ, decat de totul ei.Aceptia iau pe individ drept o fiinta desavarsita, pe cand el este numaiun madular, o mica particica din acest corp colectiv. Dumnezeu, lehova,Buda, Natura, numiti-I cum it veti numi, Creiatorul omului in starlit,sau mai bine zicand at totului vazur si nevazur, creind pe om nu pen-tru el insusi, ci pentru societatea in care el II destina sa traeasca, a aflatde trebuinta, in a sa tainica pi nemarginita intelepciune, de a creia oa.meni-capete cars sa gandeasca, oameni-brate cars sa lucreze, oameni-

1) Acest discurs a lost tinut In 1860.

www.dacoromanica.ro

ANGIIEL DEMETRESCU 67

picioare cart sa alerge etc... ;i cu acestea sa alcatueasca aces piramidaumana, a caret baza incepe dela cel depe urma muncitor ;i al caretvarf e format din acele genii ce o lumineaza ca ni;te fare ;i par'ca seinalta Oa la Dumnezeire, ca sa se sfatueasca cu dansa. De n'ar fi age,va intreb de ce aces osebire intre capacitatile individuale ? de ce acesvarietate de aptitudini, pe care n'o Intalnim la nici unele din celelaltevietuitoare ?

tEi bine ! adevarul na este, ;i el ni se arata mai ales in aces tesa-tura de trebuinte ;1 de capacitati felurite, can se leagii, age de stransintre ele.

tPuterea, dibacia, agerimea trupeasca, agerirnea intelectuala, geniulinventiei, geniul perfecttei, toate sa leaga impreuna si fiecare din ele sesprijina g sprijine;te pe cealalta, ;i din toate acestea se naste progresul,averea, bogatia, cauza ;i efectul, alfa 0 omega at tuturor stradaniiloromului. Rolul averii nu este mai mic decal at celorlalte capacitati ; nu ;caci, fara ea, cine ar rasplAti pe cel ce-0 darapana puterile trupului prin-tr'o munca ostenitoare, pe cel cell consume vieata In chibzuiri adanci,in descoperiri ;i inventii inalte ;i atat de folositoare omenirii? Cine arrasplati, zic, pe cel depe urma muncitor ;I pe cel mai mare inventator ?

ISA Incetam dar de a hull pe bogati, 0 mai cu seams de a tangui,cu cuvant ;i WA cuvant, clasele de jos ale societatii. Cu aceasta nu fa-cem decat a le descuraja ;i a le inrautati. Insufland lenea, invidia, nudam oamenilor, fiti incredintati, mijloace not ;1 bune de bogatie 0de fericire ; din contra, le pregatim mizeria ;i ticalo0a.

4 Fam ilia omeneasca se afla de veci in lupta cu natura. Greutatile vietiisale, sporite din ce in ce mai mutt de trebuintele not ale civilizatiei, osilesc a cauta sa smulga din zi in zi mai multe mijloace not de exis-tenta din adancurile misterioase, in cart ele stau ascunse. Dar in aceastacampanie, ca in aceea a unei adevarate o;dri, nu putem cere ca toti bafie biruitori, toti norociti, toti marl, ;i ca nimeni sa nu cads pe campulde rasboiu sau sa nu ramaie in urma. i oare, cand intr'o adevarataogtire am vedea pe un soldat obosit leganandu-se ;i cazand pe margineadrumulul, indrazni-vom a-i zice (bine fact, nenorocite Irate ; ramai, cul-tca-te, odihne0e-te ; nu merge mai inainte, nu te mai supune datorieitce ti-a impus o soarta aspra 0 nedreapta, nu mai asculta glasul co-(mandirului tau; el te InFala, el te napastue;te ; vezi-1 : el e calare ;ittu pe jos ?. Intreb pe un om ce se respects, indrazni-va sa tie un ase-menea limbagiu la o asemenea imprejurare ? Nu, negre0t. Eu gandescca, din contra, el ar mangaia, ar incuraja pe acel soldat descurajat, zi-candu-i : t Curaj, voinice ; destinul ti a impus o soarta grea ; dar poate(a colo, cu cativa pa0 mai inainte, el ti-a insemnat un loc de its-(plata ; rabdare, curaj ; n'asculta povetele viclene ale invidiei 0 mandriei;

www.dacoromanica.ro

68 BARBII KATARGIU

ecariera e deschisA pentru toti; cel ce vine mai de departe, va avea mat4 mult merit, de va sti sA ajunga il

(feta limbgiul ce toti trebuie sA tinem cAtre fiecare din fratii nostride mai jos.

Inteun Stat, unde libertatea cuvenita, dreplatea $i securitatea sunt ga-rantate fiecAruia, fiecare poate fi incredintat ca va ajunge acolo undeel merits ; iar dac% vreunul, persecutat de soartA, va ramanea inapoi,el ar fi o exceptie, si exceptiile nu ne dau drept sA schimbAm cursulfiresc al lucrurilor.

(Dad, din contra, am cere ca tots sil He cap!, tots sA porunceasca sinimeni sa nu se supule, ce ar deveni aces societate, ce ar deveni acesomenire compusa din mil de capete, toate gandidu-se, toate nAscocind,toate poruncind, far& a se afla un madular care sA asculte si sA exe-cute? Sau dacA am voi sA sdrobim once cap, sA coborim once socie-tate, ce s'ar alege de aces adunatura de mAdulare far% gAndtre, faracArmA, fart directie, fara rasplAtire ? Atunci aces piramidA umani, decare am vorbit, ar fi pe loc rasturnata. s'ar afla cu baza in sus si cuvarful in jos si un minut n'ar mat putei sta in echilibru>.

www.dacoromanica.ro

A DOUA ZI DUPA ASASINAREA LUI B. KATARGIU

,1ed1ata extraordlnard dela 9 lunle 1862. (Suoliment la cMonitor,No. 124)

In urma uciderii lui B. Katargiu, Ap. Arsake fusese insarcinat ad-in-terim cu Ministerul de Interne si cu Presedintia Consiliului de Ministri.

PRESEDINTELE ad-interim at Consiliului da citire urmatoarel comunicariadresaie Adunarii:

Domnilor,

Nu viu sA va arlit cat faptul de led este condemnabil dupe toate legile,cele dumnezeesti cele omenesti ; nu viu sa va descriu marimea pier-

derii ce a suferit Romania in persoana omului de Stat, ce acel fapt a rApitdin mijlocul nostru. Aceasta pierdere se simte, nu se descrie. Domnilor,aceastA pierdere o simtim toll deopotriva, o va simti Zara intreaga, pentruat care' serviciu el s'a sacrificat ; cad nu pe el, domnilor pentru dansulfaptul de led a Post o apoteoza , nu pe partidul pe care el reprezentA,ci pe societatea romans intreaga a volt sA loveasca acel raufacator, carea luat pe infocatul aparator at dreptudior, al linistei sale.

Acest fapt, domtflor, trebuie sA o recunoastem, trebuie sa marturisimtoll, acest fapt nu are un caracter nici singuratic, nici personal, nici dinintAmplare.

In fata acestor imprejurAri, viu a chema cea mai de aproape luareaminte a Onor. Adunari asupra mijloacelor, prin cars li s'ar putea puneo stavila mai activA, mai puternica, decAt pans acum, astept dela in-crederea d- voastrA a ne pune in pozitiune de a nu lash a se compro-mita ordinea publici.

Guvernul a luat spre mentinerea toate mijloacele de cart dispune,Intre mijloacele ce Politia a socotit ca o pot conduce la descoperireafaptuitorului, pe care ea it urmareste, este st acela de a supune la o in-chisoare preventive pe subsemnatorli hartiei, ce a provocat discutiuneade led ; Mudd intre dansli se aflA gi dot membri at acestei Onor. Adu-nari, viu a vii ruga, domnilor, sa binevoiti a-i predA in mainile Politiei.

Subsemnat : ARSAKE, Presedintele ad-interim al Consiliului

si st

si

linistei

st

Ministrilor.

www.dacoromanica.ro

70 BARBII K ATARG III

PRESEDINTELE. - Este la birou, domnilor, o propunere sustinuta de nu-infra' cerut de deputati, Ca aceastA chestiune sa se trateze de urgentd ; sifitnicl, dupd regulament, cand se Intatiseaza o propunere de urgentA, d-niideputati trebuie sa se consulte in sedintA secrets, suspend sedinta pentru15 minute.

La redeschiderea sedintei, Presedintele consultd Adunarea asupra ur-genie', care s: incuviinteazd ; dupa aceea se deschide discutiunea asupr 1comunicarli Ouvernului.

VAsEsCu. Domnilor, in evenimente marl, suntem datori se avem sisuflete marl, minte de ajuns si sa fim linistiti. AstAzi este a doua zi dupdun fapt trist si nenorocit.

Suntem inaintea cadavrului Ministrului Presedinte al Consiliului, pe careo mans asasind I-a ucis.

Suntem in fats ranelor sangerande ale unui om scump ; suntem Incasub impresiunea acestui fapt grozav ; st and tern cd nu vom aved destusange rece, spre a da o deslegare dreapta cererii d-lui Ministru.

Cererea este privitoare la predarea a dos deputati in mana justitiei.Pentru intala oars, domnilor, se cere dela Camera arestarea unui de-

putat. Trebuie dar sa urmam cu circumspectie, se chibzuim cu o marematuritate, cAci ad nu e chestiunea de Arlon sau de Miculescu, este ches-tiunea de drepturile si libertatile noastre. Dna am 'Asa not la apreciatiaPolitiel sa ceard in arest pe un deputat numat sub preventie si not sti-1dam, fArd a veded motive legate si de ajuns, atunci am sacrifice man-datul nostru de deputat, $t prin urmare am sacrifice regimul constitutional,am sacrifca libertAtile noastre si ale comitentilor nostri Dad as vedeape d-nul Ministru ea 1st motiveaza cererea de fapte intemeiate, as zice sameargA in judecata ; dar nu vAz cleat preventii si prepusuri. Pe prepu-surf, nici un cetAtean nu se poate aresta, cu cat mai vArtos un deputat.

Condica Criminals a Tdrit Romanesti, destul de asprd, garanteazA gu-vernului toate mdsurile pentru asigurarea linistei publice ; dupa dAnsatrebuie sd urmam, si ma opus cu atAt mai mult la aceasta cerere, cu catvaz ca, sub frazele intunecate si sub coincidenta nenorocitulul fapt cuinterpelatia, am puted trage consecinte cars s'ar puted arunci asupra unuipartid politic, del adresa guvernului zice :

dIntre mijloacele ce Politia a socotit ca o pot conduce la descaperireaif fdptuitorului, pe care ea ii urmAreste, este si acela de a supune la o in-dchisoare preventivd pe subsemndtorii 'tartlet ce an provocat discutiuneadde led,.

Totdeodatd insa ne mdrturiseste ca este preventie. MI se pare dar caar fi temerarie preventie de a atribui cutdrui on cutarui partid un faptatAt de grew. Nu prejudec chestiunea, dar ati vazut ca se imputd et' mAnauciga.sului a volt se loveascA pe seful unui partid si natiunea intreagd

www.dacoromanica.ro

ttlE D IN T A EXTRAORDINARX DRLA j IUNIE 1862 71

Eu crez, ca. mai inainte de ne fi luminat judecata, nu trebuie sa aruncAmasupra vreunui partid o faptii asa de marsava. Orice partid nu se vasluji niciodata de un asasin, ca sA faca s'a triumfe ideile sale. DacA e onenorocire, sa o deploram cu totii, dar sti lasam justitlei cursul ei ; sA nufacem gi altA nenorocire. Cand e preventie prepusuri numai, nu putemda un deputat. Zice adresa ca este pentru descoperirea adevarului Darmaine tot pentru descoperirea adevArului poate veni sA cearA Inca zecedeputati. Camera este in drept de a apretia daca este un deputat in le-gaturA cu crima savarsita. act vaz chiar imposibilitatea materials de afi vreo legatura intre discutiunea de lea §i crima fAptuita. Interpelareas'a facut pe la douA ore, discutiunea s'a prelungit votul s'a dat pe la4 /2 ore, §i la 5 1/2 Katargiu era mort. Cand a avut dar timpul ma-terial ca sa se nasal un complot din asemenea discutiune, ca sA se ur-zeasca trama aceastA intarna ? Deaceea zic, domnilor, sA. lAsam justitiain cursul ei ; gi cand ne va da dovezi palpabile, atunci putem face ceea-ce ni se cere, iar nu noi singuri sA ne Wein craca de sub picioare, cumse zice, §i fundamentul pe care stt m.

PRINCIPELE D. GHICA. - Domnilor, Ministerul ne cere arestarea a do!deputati. Faptul, cum vedeti, este gray §i reclarna o matura chibzuire dindin partea noastrA, inainte de a ne pronunta. La asemenea masuri stirna au recurs mai adesea partidele slabe, minoritatile, cart au trebuinta demijloace extraordinare. de acte violente, spre a se mentinea la puterespre a ridica prestigiul lor ; iar nu inajoritatile, cart igi cauta exercitiulactivitatii lor, can isi gasesc forte energia tocmai in moderatiune gi

legalitate. Cand dar o asemenea cerere ne vine din partea unui Ministeral majoritatil, compus din barbati respectabilr prin experienta, tactul po-litic si luminile lor, trebuie sa credem ca mai ilinainte se vor fi ganditcu toatil seriozitatea asupra acestei cereri, pe care negresit niste motiveputernice ii vor fi determinat a o face. Ei bine, domnilor, tocmai acestemotive suntem acum chemati a le aprecia not, tocmai asupra lor avema ne pronunta, gi mat intai a le cumpani, a le cerceta cu scumpatateca nu votul nostru ce ostazi 1-am da cu precipitare sa poata maine a fi,o arms, pe care sA o intrebuinteie o mans dibace in contra institutiunilortart!.

MA astept Ca indatA a voiu inceta de a vorbi sA auz relevandu-se decatre deputatii dintr'o parte a Adunaril gi combatandu-se cuvintele ce amzis ca minoritatile intrebuinteaza adesea mijloace violente. Voiu a prein-tampina de acum once obiectihne s'ar putea aduce asupra acestei aser-tiuni ; voiu cite un singur exemplu, intre altele, de o asemenea vointA aunui minister din Cara surort ; vA voiu aduce aminte, domnilor, di amvAzut, in ace%1 din urmA ant, chiar pe un presedinte al AdunArii, un capal bisericii, lundu-se dela altar §i tarindu se la inchisoare, apol in exiliu.

si

st

sl

si

si

sf

www.dacoromanica.ro

72 BARBU KATARGIU

Dar sa venim la cererea Guvernului. D-nul Ministru, dupa arAtarea Pre-fectului Politiei, crede cA este o coincide* intre crima savarsitA ieriacea ciudatA petitiune subscrisA de cateva persoane, ale caror nume nis'au citit ieri. SA vedem dar Oita a ce punt poate fi fundata aceasta su-pozitiune.

NI s'a zis de d. VAsescu cu un aier de mirare : .dar cum puteti crededomnilor, ca ar fi vreo relatiune intre acea intAmplare, care s'a facut pe la 4ore si jumatate, intre faptul criminal ce s'a savarsit pe la 5 ore ? Cumputeti explica, in privinta timpului material, putinta de a fi existat aceastasolidaritate ?

Mat intai voiu rugs pe d-1 VAsescu sA alba o mai bunA tinere de mintedespre cele ce vine a afirma;

Interpelarea s'a anuntat, s'a facut chiar la 12 1/2 ore sau la 1, $i dacAs'a amAnat desvoltarea ei, a fost numai pentru indeplinirea unei formede regulament, de a se depune in scris la birou, si crima s'a comis la 6ore farA un sfert. Prin urmare, banuiala Politiei nu este nici de cum exa-geratA cat pentru timpul material, cand presupune cA a fost tot timpulde a exist& o solidaritate intre interpelare sAvarsirea acelei fapte cri-minale.

DacA dar Politia, dupA aratarea procurorului, a arestat pe top cel-lalti subscrisi in acea petitiune, st vine acum a cere gi arestarta a doideputati, cart flgurau in aceeas petitiune, trebui-va oare ca Adunarea sAimpiedice cursul cercetarilor justitiei, sub cuvant ca Conventiunea garan-teaza Inviolabilitatea deputatului ?

Dar Conventiunea, prevAzand aceasta inviolabilitate, volt-a oare sAopreasca pe Ministerul public, pe Politie de a-51 putea implini datoriilefor pentru descoperirea adevarului ? Oare Conventiunea voit-a sa asigureimpunitatea unui deputat, cAnd poate ar cadea in vreo crima? Lucru ce,mA grabesc a o spune, nu pot un singur minut a bAnui. Resping cu totulpresupunerea cA ar putea un coleg al nostru a fi pada§ unei asemeneacrime, Cunosc pe d-1 Anion, §i cu toate cA ideile d-sale adesea nu le-amincuviintat, parandu-mi prea exagerate, totusi niciodatA nu voiu putea aveiin privinta d-lui o asemenea supozitiune. Procurorul insA nu poate, nicinu trebuie sA se la dupA apretierile mete personale, nu poate asculta nicichiar propriile sale apretieri asupra cutaril sau cutarii persoane, ci da-toria lui este de a fi cat mai banuitor, de a apbca toate circumstantelecars 11 pot lumina, de a cerceta Ora la cele mai mid detaliuri.

Domnilor, pentru onoarea acelor deputati, cars sunt in banuiala si cariau fAcut gresala ce insusi un amic politic al d-lor le-a observat de asubscrie acea petitiune, sA sufere acum consecintele acelei greseli. Eu suntincredintat cA d-lor von cere, chiar pentru satisfacerea onoarel d-lor,a li se ingAdui sa mearga unde procurorul II cere. Nu crez cA aceastAcitare a doi deputati inaintea justitiei ar putea aduce o pat& asupra vre-

5i

51

5i

ingle

www.dacoromanica.ro

gEDINTA EXTRAORDINARA DELA 9 IUNIE 1862 73

unui partid ; din contra, o patA ar fi asupra unui partid, dacA d-lor arvoi &I se pule sub scutul inviCabilitatii deputatului §i a sta pe aaesteband sub o asemenea banuiala.

S'a zis ca o parte a Adunarii ar voi sa faca pe cealalalta solidara deaceastA crima §i cA modul in care Guvernul a facut cererea ar da locla o astfel de presupunere. Dar, d-lor, ce zice Ministerul ? CA asasinul avolt sa loveasca, un un om, un partid, ci societatea intreaga. Prin urmare,pe cats vreme toti facem parte din socie'a e, pe cats vreme toti, fie dindreapta fie din stanga, suntem tot a,a de interesati ca societatea sa nuse destrame, nu inteleg cum ar putea unit din not salt is asuprit-le acesfraza a Ministerului, nu viz cum s'ar putea privi ca \o aluziune asupraunui partid.

Cu toate acetotea, daca nu voiu a presupune o solidaritate a vreunuiadin colegii no§tri cu acel infam asasinat, nu mai putin ins& resping ale-gatiunea a ar fi numal un fapt izolat, o rAsbunare individuals, precums'a zis, a vreunul functionar destituit, sau vreo alts pasiune personalsin contra acelui stimabil barbat.

Nu, d-lor ; crez a d-voastra cunonteti cariera §i felul de vieata al omului,pe care 11 plangem astAzi. El a trait astfel cum nu putea avei inimicipersonali ; el a trait mai mull in sanul familiei sale §i intr'un cerc re-strans de amici Intim'. Oare asasinul, daca avea o patima personals contraacestui barbat, nu cauta sa-§i aleaga alts ocaziune de a-1 omori ? Cinenu I-a vAzut preumblandu-se singur pe jos sau stand nopti intregi la lucrula fereastra camerei sale de jos despre pod ?

Nu putea fi dar o rAsbunare personals, ci dupa toata probalitatea, aa fost un complot, §i asasinul a avut complici ; sunt imprejurad cari odovedesc.

De§i not nu avem experlenta asupra unor asemenea fapte, caci, dinnorocire §i pentru fala natiunii romane, in Cara noastra nu am avut Incaasemenea exemple ; oricum, dupa cum am citit §i auzit despre cele in-tamplate in alte State in asemenea cazuri, putem zice ca nu este un actsinguratic sau o rasbunare personals, ci rezultatul unui complot politic,pentru savarOrea caruia asasinul negre5it a avut mai multi complici.

Nu este Indoiala cA, 1ndatA dupA ce trasura a plecat dela scars, a fostun complice pentru a da semnalul §i pe care unii deputati 1-au vazutmi§cand o batista cu un chip neobi§nuit.

Un altul a fost care a,5ezase o trAsurti cu caii spre vale, pentru a obligatrasura Prefectului a trece pe sub gang foarte incet.

Asemenea nu este indoiala ca acela care, vazandu-ma ca indata dupaauzirea detunatiei, m'am repezit din sala Adunarii spre acel loc, m'aintors din poarta Mitropoliei spre a ma distra §1 popri din once urmarire,strigandu-mi : tpaziti in clopotnita 1, nu incape indoiala, zic, ca §i acestaa fost un complice.

www.dacoromanica.ro

74 BARBU RATARGIU

S'a ucis un pre$edinte al Consiliulul la portile Adunarii, $1 acesta senurtiege un fapt izolat ! Nu, d-lor : a lost o manifestatiune ; mai cu seam&in aces zi cand, dupa bauca Ministritor, ilustrul barbat zicea : t mai bine.voiu fi sdrobit deck a ingadul slAbirea linigei ; mai bine voiu prefers

4( moar tea , deck a cafe& sau a lash sa se calee vreuna din institutiunile(tarn)).

Poate fi un minut indolala sa zicem 0 raspunsul ce aceia nu indraz-niau sa -i faca in Adunare, i I -au dat la poarta Mitropoliei, asAsinanda-i?Nu, domnilor. Sustiu ca, de$i nu poate fi faptul unui intreg partid,totu$1 este rezultatul unui complot $1 ca asasinatul nu s'a savargt pentrua °mod pe Katargiu, ci, omorind in ziva aceeli pe Prepdirrtele Con-siliului, sa faca o manifestatle.

ANTON ARION. Domnilor, eu socotesc sa nu se urmeze o discutiunecare are a face mull cu onoarea persoanei mole ; rog dar pe amicii meisa inceteze discutiunea, Mudd singur declar ca voiu merge inainteaj ustitiei.

MICuLEscu. Asemea $1 eu ma rog sa inceteze discutiunea, cad mergcu multumire pentru once cercetare.

PRESEDINTELE. - Prin urmare, domnilor, discutiunea este inchisa.

Mai multe voci. Da, sa se lnchiza discutiunea.

G. VERNESCU. - Domnilor, domnii Anion $i Miculescu WA sa uzeze dedreptul d-lor individual de a merge inaintea justitiei ; not nu ne vompune inainte ca sa-i °prim ; tot hasa ce voiu sa lamuresc este ca Adunarean'a tuat in aceasta chestiune nici o hotarire, $i d-lor nu merg ca trimigde Adunare. Aceasta volu sa Fie constatat. A doua chestiune, daca nu main$el, este ca adresa Ministerului ar It cuprinzand ceva mai mull decalnumai cererea de a aresta doi deputati ; aceasta ag vol sa se lamureasca.

PRE$EDINTELE. - Domnilor, aceasta chestiune nu se poate mantui altieldecat cand cineva ar propune ordinea zilei.

MANOLAKI COSTAKI. - Domnilor, ni s'a recomandat de catre onor.pastram

d.Vasescu ca, in imprejurarea aceasta grava $1 intristatoare, satoata linigea, sa nu alergam la masuri extreme, ci sa luam masurileacelea numai pe cari le poate reclama interesul societatii. Et bine, dom-nilor, fiti siguri, $i onor. d. Vasescu ma cunciage $i mai bine $1 poatecre'le ca nici in momentui de fa' nu mi-am pierdut nicidecum linigea,dar tocmai fiindca nit aflu in aceasta bulge de suflet $1 de minte, tocmaiacesta linige ma face sa intrevaz o prapastie mare pentru intreaga Romance.Nu voiu zice nimic, domnilor, mai mutt asupra celor ce se ating de onor.no$tri colegi, cu atat mai mutt ca d-lor Ingle, Fara a mai ageptit un

www.dacoromanica.ro

kiEDINTA EXTRAORDINARA DELA 9 IIINIE 1862 75

vot dela Adunare, au declarat ca se leapada de privilegiul acelaacorda Conventiunea regulamentul, de inviolabilitate.

Ma grabesc mai cu seam1 a adaugi pentru d-1 Miculescu, pe care amavut ocazia a-I cunoaate ca functionar, ca este un om foarte onorabildevotat tariff sale. Acest atestat imi place sa-1 dau in toata con0iintatocmal aceasta, domnilor, ma face sa zic ca nu trebuie sa. inpiedicam cajustitia, pentru onoarea Cameral noastre, indeplineascA Wale datorille...

PRE§ED1NTELE. - Domnilor, socot ca discutiunea asupra darii a doi de-putati din Adunare in cercetarea justitiei este inchisa, in urma declaratleid-lor in0le ca vor merge a se infati§a oricarii cercetari.

M. Comm. Domnilor, dupa ce chestiunea, care a privit pe d-nii depu-tati, s'a inlaturat, prin declararea ce au facut d.lor,viu a vä arata impresiuneace a produs in spiritul men faptul de lent §i is ce concluziuni m'a dus.Voiu, domnilor, ca dinteacest fapt nenorocit sa culegem roadele earl arputea fl lolositoare pentru tara noastra, adica din nenocirea aceasta maresa culegem un rod mangaietor oarecum pentru tara. In jertla aceasta,domnilor, va intreb: puteti vedeit un fapt izolat? Ei bine, eu am curajula spune ca, in parerea mea, nu o crez niciodata ; insa de build seamsnu1 voiu atribui unui partid din Adunare ; dar va aduc aminte di numai departe decat ieri, cand raspuns onor. d. Arlon, i-am zis cumca aceste agitatii zilnice ale societatii noastre ne-au adus la sfa0erile, ladesbinarile, can dezola societatea noastrit cari pot compromite chiarexistenta noastra n

El, domnilor, par'ca am Post ieri un prooroc intr'un ceas rau.Dxr pentru cc zic ca faptul acesta nu este izolat ? lata petru ce :De trei and, de c:Ind am pas in lucrare Conventiunea, de cand ne

luptam sau ne am luptat cu greatatile din afara, pentru ca sa realizamaces mare do i iti a Un nil, la care am intampinat atatea pledici, incatabia in anul kcesta sa putut realiza, in tot timpul acesta, hind cutotul absorbiti de aceasta mare ideie nationals, atentiunea noastra, in-dreptata catre piedicile ce ne veniau din afara, nu am putut inca organizain launtru un guvern destul de tare, care sa conteze pe a majoritatecompa to In Adunare ; au Post tot guverne slabe.

Dar, in fine, Unirea realizandu-se, am ajuns, acum pentru intaia oarsde cand regimul constitutional s'a introdus la nob in tart. sa vedem unminister, care a Post destul de norocit a realia inprejurul situ o majo-ritate impozanta. Barbatul chemat in capul acestui minister a reu0t,prin independenta caracterului sau, prin un nume nepttat de care s'abucurat in Romania, sa domineze oarecum situatiunea de astazi, §i, subauspiciile aeestea, era speranta ca o noun ordine de lucruri, acordularmonia, au inceput a se consolida.

El bine, domnilor, tocmal pe acest om care era menit, in momentul

care-Isi

st

tionala.

a:n

si

si

www.dacoromanica.ro

76 BABBIT KATARMU

de fata, a domina situatiunea, a inlatura greutatile si a consolida nouaordine de lucruri, tocmai pe acest om 1-au lovit.

lata dar ca nu a fost un fapt izolat, nu a fost un fapt de rasbunare,ci a fost premeditat de niste oameni turburatori de meserie, cars voesca linen spiritele in necontenita agitatie, societatea in turburari perpetue,cart si-au propus a ne surpa libertatile, a compromite drepturile Orli, siin fine maine, poimaine, sa ne aduca calamitatile unel invaziuni. late,domnilor, ce trebuie sa ne intristeze mai mult. Trebule dar ca aceastaimprejurare sa ne face a prevedea nenorocirile ce ne ameninta. Ei binedar, ce avem a face ? Margini-ne-vom numai in a plat' acest tribut dedurere impreuna cu natiunea ?

Nu, domnilor ; sit luam act de acest eveniment, sa recunoastem in-tr'insul o simptoma a boatel ce mineaza societatea noastra si, pAstran-du-ne toata libertatea constiintei $i prerogativele ce avem in aceastaCamera, sa dam Guvernului mijloace ca, pe strade, sa poata mentineaordineit ; sa-1 facem responsabil inaintea Adunitrit de pastrarea linisteipublice. Dar mai intai sa-1 investim cu toata autoritatea ce-i este detrebuinta ; caci, de vom umbla cu jumatati de mijloace, de vom umblacu scrupule de forme in momente atat de grave, ne lasam in voiapericulului, ne condemnam singurl pieririi.

A. PANU. - Domnilor, durerea e mare; nu poate fi om de inima caresa nu o stmt.& in fata unei drame atat de Infioratoare si care este re-gretabila sub toate punctele de vedere. Noi insa, cart suntem oameni deStat, oameni politici, not cars suntem legiuitorii 'aril earl event respon-sabilitatea prezentului si trebuie sa salvgardam viitorul, ce avem de facut?

Depunand tributul lacrimelor noatre pe mormantul barbatului eminentpe care I-am pierdut, trebuie sa cugetam la institutiunile noastre, la taranoastra trebuie sa aparam principiile mantuitoare, cart sunt inscrise InConventiune, de bantuirile perfide din afara si de imprudenta 0 nestiintadin Muntru.

Am zis, domnilor, aceasta in totdeauna, si o repet si astazi cu stator-nide si convictiune, ca numai institutiunile cele liberate pot sa dea fe-ricirea unui popor. Toate natiunile aspire la aceasta ; vedeti miscariledin toate partite.

Deaceea, domnilor, trebuie a Inconjuram cu garantii aceste institu-tiuni, si aceste garantii nu sunt nicidecum in masuri exceptionale.

Guvernul are leg! ; sa lucreze dupa leg!, dupa legi sa tie ordinea $ipacea, cad pacea si linistea fac fericirea unei societati.

Totdeodata, domnilor, in cat ma priveste pe mine st in cat privestetoata solidaritatea lucrarilor mete de dincolo de Milcov si de aici, tot-deauna am fost pentru ordine, linistite si legalitate.

Masurile exceptionale degradeaza pe om dintru inaltlmea intru care 1-a

www.dacoromanica.ro

41EDINTA EXTRAORDINA.R1 DELA 9 IUNIE 1862 77

facut Dumnezeu, dupA chipul si asemanarea sa, la starea unei flare sal-batece, si apasarea aduce exploziune. Deaceea nu avem nevoie sa In-bracarn pe Guvern cu nimic mai mull deck cu paza legilor. Guvernulare legs ; sa lucreze dupe dansele si dupe ele sa pedepseasca, ; e CondicAPenala, sunt instructiuni, cars se urmeaza pentru toll sceleratii ; acelelegi sa se aplice dar pentru prinderea acestui ucigator, si atunci not,cand vom vedea cA legile s'au apllcat de catre Guvern, vom zice casi-a facut datoria, caci in mAsuri exceptionale eu vAz pieirea grit mele.

Eu nu voiu subsemna la nici o mAsurA exceptionala. Eu flu seama descrupulul formelor, de cart ne-a vorbit d-1 Manolaki ; it voiu pazi in toatAconstiinta mea, caci, in masurile exceptionale, eu vAz pieirea Orli melesl, ca o sentinelA statornica la postul meu, voiu da totdauna strigatul dealarmA In tabAra acelora cart, sfaramand libertatile publice, nu intelegcA sunt navaliti de dusmani §i cA pot pieri.

GENERAL FLORESCU. - Domnule Presedinte, pane acum s'a urmat discu-tiunea asupra cererii Guvernului de a se aresta dot deputati ; si dupAdeclaratiunea domnilor Anion si Miculescu, crez cA discutiunea asupraacestui punct urmeazA a fi terminata. Eu fac Ina intrebare acum, caree solutiunea, care e raspunsul ce dam not Guvernului, caci retrageread-lor din Adunare nu este o solutiune. Adunarea trebuie sA se pronunteasupra acelei cestiuni.

PRINCIPELE BRANCOVEANU. - Domnilor, afarA de aceasta chestiune, precat trill aduc aminte, mai este o frazA Inca in cererea d-lui Ministru.

Not avem sa rAspundem, a tratam in total aces adresa sl A rezolvAmaceastA chestiune printr'o propunere din partea Camerei.

PRESEDINTELE. - Domnilor sA va. dau o larnurire.DupA declaratia domnilor Arlon si Miculescu, cA d-lor insile consimt

a merge inaintea justitiei, eu am crezut cA discutiunea asupra acesteichestiuni este terminata si am volt a pune la vot inchiderea discutiunii ;d- voastrA Insa ati zis cA in adresa Guvernului mai este Inca un alt punct,asupra cAruia Adunarea trebuie sA se pronunte, sA dea o solutiune, siati cerut a se urmA discutiunea. Pe acel temeiu dar am lAsat si eu a seurma discutiunea. Acum iarasi vA mai consult dacA voiti sA votaticererea d-lul Ministru, sau sA trecem la ordinea zilei.

PRINCIPELE BRANCOVEANU. - Rog biroul sA binevoeasca a ne mai dacitire de comunicapunea d-lul Ministru, sl vets vedea cA sunt doua cererldeosebite ce ni se fac.

Until din Secretari citeSte partea din adresa Ministerului, in care secere Adunaril a chibzui asupra mAsurilor ce reclamA starea actualA aluck urilor.

www.dacoromanica.ro

78 BARBU KATARGIU

M. KOGALNICEANU. - Domnilor, onor. d. D. Ghica a pus inainte o ches-tiune personalg pentru mine, arestarea Mitropolitului din Moldova. Nuvoiu, domnilor, sA raspunz astazi la aceastA chestiune, fiindca voiu sAdovedesc a si minoritatea poate di fie moderate si rabdAtoare, ci voiufi gata altA data a raspunde si ad, precum am rAspuns in Adunarea dinMoldova.

Astazi e chestiunea de trebule sA dAm doi deputati din Camera noastrAsi apol de niste mijloace indirecte si extraordinare, ce se cer de catreGuvern, pentru a mentinea ordinea publicA. In privirea cererii a celordoi deputati, d-lor insile au declarat cA primesc sA se duct( $i inainteajustitiei si In inchisoare preventive. Respectez liberta tea individuals adomnilor for ; dar, dacA mi s'ar cere votul meu, eu, ca deputat, nu voiusfasia cu propriile mete maini inviolabilitatea deputatulut.

Deplang, domnilor, asasinatul inlam, care a rapit tariff un barbat cel maieminent ; dar niciodatA nu socotesc ca am onora memoria lui, dind. adoua zi dupe moarte-i, am veni sa rApim acele institutiuni ale tar% pecan el trAind a declarat cA le va apAra cu pretul vietii sale.

E vorba, domnilor, de mentinerea ordinii publice. Guvernul nu arenici o nevoie de mijloace extraordinare, afara din lege. Guvernul are le-gil 2 in vigoare, aplice-le; sau, dacA le crede ca nu-i sunt de ajuns acestea,infatiseze-ne un proiect de lege, si eu de mai inainte ii declar sA fiesigur cA ii voiu vote ; iar nu, prin (raze indirecte, prin cereri vage, sAne cearA a sfarama legile in fiinta. Nu, domnilor ; legile actuale sunt instare a infrana dezordinile, a pedepsi crimele. E un vot at Camerei caredeclarA ca Codicele Penal al Tarii-Romanesti sa se aplice si in Moldova,si acest Codice, dacA pacatuieste cu ceva, pacAtueste cu asprimea, iarnu cu blandetea sa.

G. M. GHICA. - Domnilor, nu voiu vorbi asupra celui dintaiu punct aladresei guvernului; mA voiu mArgini numai de a rugs pe d-I ministru sAne spuie cari sunt mAsurile exceptionale, pe can le cere dela Adunare ;si cat pentru mine mai vartos, protestez dinainte contra unei asemeneaproceduri de a se cere dela Adunare a lua initiativa unor mAsuri, a cArOroportunitate ea nu o poate apretia. Camera va fi in rAspundere pentrusolutiunea ce ar da, si eu unul nu stiu sA mai fie un exemplu ca unguvern .sA se fi adresat vreodatA, fie in cea mai critics situatiune, cu oasemenea cerere la o Adunare. Ministerul are in mana toate mijloacelenecesare ; dar, dacA se vede in fata vreunui pericol, dacA crede cA mij-loacele, de cad dispune, nu-i sunt de ajuns, vie ministrul a ne cere nistemAsuri pozitive, lamurite si precise, si not sA le desbatem si sA i le acordAmdad vom gasi de cuviintA. Dar sA vie intr'un chip vag, nedeterminat, sAne cearA niste mAsuri exceptionale, aceasta nu o inteleg, cAci not nuavem administratia, nu avem tribunalele, nu avem politia, si nu putemda nimic.

www.dacoromanica.ro

13EIDINTA EXTRAORDINARA DMA 9 IUNIE 1862 79

4. E. FLORESCU. Domnilor, sami data voie a vorbi §i ca deputat §ica ministru §1 ca Roman.

Mi se pare curios lucru, domnilor, sa voim a vedeit toate lucrurile cuiluziuni de acelea, cari ar scuza in adevar si pe d-1 Kogalniceanu si ped-1 G. Ghica si pe tots aceia call iau cuvantul ca a ne zica: en'avemnimic, nu dim nimic, se jicnesc institutiunile noastre, se vatama inde-pendenta deputatului si altele asemenea,. .

Domnilor, e foarte usor si foarte placut lucru a ne face iluziuni si atrai in iluziuni ; dar sa nu ni le facem tocmai in momentul acela cande timpul de actiune si de a se lua masuri, cad mi se pare ca atunci co-mitem o mare gresala politica

All vorbit, domnilor, de pierderea institutiunilor noastre, de sdrobireabazelor fundamentale ale pactului nostru politic si social ; dar mi se pareca, ca sa pledati in favoarea acestor institutiuni, all avut recurs la argu-mente cad nu justifica nicidecum pi eocuparea de care va aratati ingri-jati g nu asigura institutiunile ce voiti a apara, nici consolida situatiuneapolitica a Orli.

Dare, domnilor, ce vine a va cere ministerul?Nimic mai molt decat a-i ridicit autoritatea lui morala in public, in

tail. Cand veniti a zice ca guvernul are puterea in mans, guvernul rackguvernul sdrobeasca, el e responsabil,. not NI raspundem, domnilor, caministerul nu deelina de loc aceasta responsabilitate ; ministerul n'a venitsa va propuie masuri de acelea, cari, cum a zis d-1 Panu, ar sfaramainstitutiunile constitutionale. Nu, domnilor ; fill siguri ea si ministerul etot atat de gelos pentru mentinerea si paza tor.

Dar d-voastra in trebati ce masuri poate sa chibzueasca Camera, and ean'are nici politie, nici tribunale ? Nu este insa ad chestiunea. Mu vi secere dvoastrA sa ne ziceti : (pullet' pe unii la inchisoare, condamnati pe altiila cutare penalitate.. Nu este aceasta chestiunea, ca sa ne puteti raspundeca Adunarea n'are nici politie, nici tribunate. Chestiunea este acolo undenu voiti sa o vedeti, este in starea spiritelor, in coruptiunea tendintelor,e in chiar situatiunea ce ne-am facut de vreo trei ani incoace. Prin ur-mare, domnilor, va rog sa vedeti realitatea lucrurilor si sa credeti ca gu-vernul, cand va zice sa-i dali mijloace, intelege sa-i dali aces autoritatede care are nevoie, sa-1 ridicati cu un vot al d-voastra la inallimea aceeaunde trebuie sa fie, ca sa apere acele institutiuni de cari suntem cu totiiatat de gelosi.

S'a cerut dela Camera arestarea a doi deputati ; domnialor insa, dintr'unpunct de patriotism, au inteles indata ca situatiunea domnialor in aceastaCamera ar fi putut da loc la discutiuni de acelea, ale caror rezultate arfi putut fi vatamatoare chiar interesului Camerei, si deaceea dela sines'au retras, declarand ca vor merge unde justitia ii reclama.

Dar acum vine intrebarea : oare cu aceasta se sdrobesc institutiunile

www.dacoromanica.ro

80 BARBU ICATARGIU

tarn, cand se is o mAsurA de care justitla are trebuintA spre descope-rirea adevarului si pentru care se cere deslegarea Cameril ? MA iertatidomnilor, a o spune ; imi pare ca d-voastrA va preocupati de aceste insti-tutiuni intr'un mod ce nu-I pot intelege si pierdeti din vedere tocmalacele imprejurari, de cars ar trebui sa tineti mai mult seams, pentru in-teresul chiar at cauzei ce aparati. Aduceti-va aminte, domnilor, de cerereace se faces printr'o hartie adresata. politiei, In care se vorbia de o adu-nare pe campul Filaretului, de o adunare, pe care o calificau de serbarenationalA, si inca mai adaugau si aceasta : adunare poporalA.

Ce va sit zica cadunare poporala?) Ce va sa zica, WI intreb, a con-voca poporul pe un camp mare, intins, spre a sarbatori nu stiu ce, si ase aduna nu stiu cum ? Eu v'as raga pe d-voastrA tots sA-mi spunetiintr'un mod categoric cum, in ce conditiuni, avea sa se tie aces adunare ?Cu capul gol ? cu mainile incrucisate ? Nu!

i volt! d-voastra ca, in urma unor asemenea declaratiuni, guvernul sAtreacA peste dansele, sti nu facA nici o cercetare, sa nu is nici o ma-sura ? SA nu vie di asigure societatea si Camera, chiar dace scopul erabun ? Iar, la din contra, daca scopul ar fi fost criminal, guvernul atuncitrebuie sa o stie mai din vreme, spre a se pune in contra unei eventua-MAO, care negresit ca ar fi adus cAinta chiar d-voastra acelora can zi-ceti cA cererea unui deputat e jicnirea institutiunilor noastre constitu-tionale.

Nu, domnilor ; d-voastrA va preocupati numai de faptul nenorocit deieri ; dar not ne preocupAm de ceva si mai mult, si and va cerem doideputati in judecata, nu va A zica ce cu aces cerere voim sa-i osandim.Noi nu-i cerem pentru aceasta, ci 11 cerem pentru ca sa facem lumina ; sicand va vent timpul ca sA facem alte urmariri, atunci nu vrem sA fimcu mainile legate de aputea sa-i supunem si la o inchisoare preventivA.

Vedeti dar la ce proportiuni se reduce chestiunea ; si dacli am luat cu-vantul, a fost numai ca sa puiu chestiunea pe adevaratul %ram si a vsfac tabelul adevaratei situatiuni de care avem a ne preocupa.

Cat pentru faptul de ieri, domnilor, oricari ar fi consideratiunile noastre,nu putem sa ne ascundem un ce, un ce pe care nimeni din d voastranu-1 vets putea tAgaclui, cA societatea e in drept a fi ingrilatA ; si tocmaica sa asiguram societatea in contra unor asemenea ingrijiri, venim sa vacerem un vot, care sa ne dea toad autoritatea morals, prin care sA putemgaranta societatea, sau cel putin sa putem preveni eventualitAti, cars arputea sa aduca consecinte vatamatoare pentru natiunea IntreagA.

PRINCIPELE G. STURZA. - Domnilor, imprejurarea, care ne preocupa, efoarte grave. Top am platit tributul nostru pentru bArbatul pe care 1 -ampierdut. Acum sA ne ocupam de tail si de ceeace, trebuie sA facem.

Domnilor, regimul parlamentar ne a dat un mare drept, o mare putere.Dar, cu cat avem mai mare drept, cu atata si raspunderea noastra este

www.dacoromanica.ro

I;;EDINTA EXTRAORDINARI. DELA 9 IUNIE 1862 81

mai mare. Avem, domnilor, In mainile noastre soarta tarii si avem Araspundem de dansa. SA ne ocupam dar intr'un chip practic. Zic practic,pentrucA atunci cAnd o tar& e amenintata de turburAri materiale, trebuieca omul s& fie practic. Nu se cere ad teorie.

Domnilor, tot! ne respectam si ne-am respectat, toti ne apArAm si ne-am apArat drepturile si le vom apAra ; se vorbeste insa ad de mAsurilece sunt a se lua. SA incepem dar, domnilor, dela punctul nostru de ple-care, dela ceeace ne-a indemnat astazi a ne intruni. Presedintele consi-liului a fost asasinat la poarta Adunarii; acel presedinte era un ilustru omde Stat si conservator, era cunoscut in toatA tai a ca aparatorul ordiniipublice.

Cele din urmA cuvinte ale sale erau in sensul acesta : cvoiu muri pentrucapararea institutiunilor tarn, pentru pastrarea linistii publice Is Raspunsula fost cA a murit.

Acum, domnilor, sA vedem care e starea societatii noastre si sA vedemce masuri trebuie sa luam.

Oare am putea crede, domnilor, a e cineva intre noi atat de slab, casA nu alba curajul de a spune curat si drept in feta tarii: cvAz cutare pe-ricol si trebuie sa luam cutare masura). Domnilor, dupa o ImpuscAtura,ar 'ii o lasitate a nu avea cineva acel curaj ; in fats cu un pistol, rAs-punsul unui om de inima este ca despretueste moartea.

Asa dar, domnilor, sa luam serios in vedere pozitiunea tarii, sA o ana-lizAm si sa vedem ce remedii sA cautam.

Spiritele sunt intaratate la no! ; pe toatA ziva o marturiseste presa ; siorisicat de nevinovata ar fi ea, totusi, domnilor, e netagaduit cA intAra-tarile zilnice si atatarile acelea hiving la crimA; e cunoscut, in istoria tu-tulor tarilor, n'am trebuinta sa va desvolt aceasta. Pe urma un alt ele-ment de dezordine, de nenorociri pentru tara, sunt propagandele extremecart se fac in tail cu cea mai mare nesfiala si semetie, si Inca, domnilor,dad ar ft acelea sub impulsul unor interese din lark Inca am zice a neputem pune in tali cu dAnsele, ca sA putem sa venim la oarecare inte-legere. Dar, domnilor, stint dovezi cA nu numai din tara vin acele im-pulsiuni, ci mai de departe, dela interese streine, pe cari nu le putem Im-paca, poate, decAt renuntand la existenta noastrA nationala.

Noi cari suntem atat de gelosi de nationalitatea noastrA, incAt refuzAmstreinilor dreptul de a cumpara petece din pAmAntul nostru, noi car!mergem pa a face dintr'o chestiune economics o chestiune politica, carinu putem vedea, chiar in chestiunea romana, in chestiunea italiana, o strAnsAsolidaritate cu chestiunea existentei noastre rationale, cand e vorba de ada tara noastrA ca schimb pentru Roma g Venetia ; tocmal noi am yen!astAzi g am zice cA acea solidaritate poate sA facA la not ca politica luiMazzini sa fie o politica national& ? Nu, domnilor ; acesta ar ft un curiossilogism.

Barbu Cataergiu.Disoursnri. 6

www.dacoromanica.ro

82 BARBU KATAROIU

Asa dar, domnilor, ne aflam in fate unei poziliuni anormale, spiritelesunt intAratate, avem raspundere mare, trebuie sa. lu &m masuri.

MA intorc acum la guvern. D-1 G. Ghica a avut toata dreptatea ; suntcu totul de ideia d-sale. Inainte de d-lui am rostit-o eu, cu toate cAnu ad, in Camere, ca in adevar guvernul trebuie sa vie cu o cererepreciA. Dar, domnilor, sa presupunem cA guvernul n'ar face aceasta.Noi ar trebui sa pArAsim soarta tarn in voia intAmplArli ? Nu, domnilor.Guvernul nu este Inca definitiv constituit, poate s& se preschimbe, trebuiesa se constitute din nou peste cAteva zile. Noi, domnilor, avem sa-1 at-Manice cerem dela dansul ce cale sa urmeze pentru binele siguranta tarii.

Ei bine, domnilor, data voim sA-i facem programa not, dad suntem lainAltimea misiunii noastre, data suntem gata a rAspunde pentru faptelenoastre, atunci sA venim cu francheta s& spunem ce voim dela acelguvern. care are a se constitui peqe o zi doua. Mai inainte, domnilor,avem sa asteptam dela acel guvern sa pAzeasca buna oranduiala, ordineapublic& ordinea material& ; sa respinga forte cu fa*, si oricare idele, catde funest& ar fi, sA vie ad in skull Adunaril treaca prin criterluldiscutiunii publice. Dar sa nu vedem, afara. din Adunare, fie la vreuncamp, fie la usa Mitropoliei, sfArsindu-se discutiunea printr.o crinia.

Asa dar ordinea publica sa o mentie guvernul cu orice pret, foga. cufoga sA o respinga, incercarea de lupta prin lupta s'o nabuse.

Acuff', domnilor, intrebarea e : cu mijloacele de cari dispune guvernul,dupa legile de astazi, poate sa o feed sau ba ?

Domnilor, sunt de parere de a da dreptate Guvernului in chestiuneaaceasta ; sunt convins, Si o spun cu franchetA, cA de patru ani Guvernul

aci dincolo de Milcov, n'a intrebuintat ,toate mijloacele legale, decars dispunea, pentru a apara ordinea public& ; multe din acele mijloaceau Eames uitate sau neintrebuintate. ce s'a facut ?

Guvernul vine si ne zice ca astazi ne allam in pozitiunea aceasta cri-tic& grea. Destul timp, domnilor, a fost slAbiciune, destul timp s'a trecutcu vederea ceeace era o crima de a se trece cu vederea.

Domnilor, nu inteleg mirarea d-voastra de astAzi, cand d-voastrA mi-allspus ca a Post o zi, and s'au arAtat deputatilor cutitele la usa Adunarii.

Ei bine, domnilor, unde sunt cercetanle asupra acelei crime de lez-nationalitate ? Unde sunt criminalii aceia ? Unde sunt legile ? Care estelocul, unde s'au pedepsit ?

Nici o urtna din toate acestea, apoi sA ne miram cA se intamplA crimeca cea de leri

Domnilor, situatiunea unei tad e rezultatul lucrArilor, a zicerilor, a ros-tirilor fiec&rui cetacean ; toate la un loc dau o rezultanta, precum zicematematica, care este fapta, rezultanta de ceease a volt, de ceeace a gandito natiune, apoi se gdsese spirite exagerate, fanatice, can yin la extremegi cari fac ca natia intreagA sa se trezeasca sa zica ; gdestul atAtea de-

sA

I

gi

In gi

In

gi

st ti

51

fI

si

gi

www.dacoromanica.ro

§EDINTA EXTRAORDINARX DELA 9 MIS 1862 83

bosuri, destul devergondaj, destulA orgie'. SA flm, domnilor, serio51, s&ne trezim, tocmai penrrucA suntem liberl, tocmai pentructt reprezentamo tarn.

Asa dar, domnilor, declar ca nu sunt nicidecum de ideie a Guvernulde patru ant incoace ,ci a implinit totdeauna toate datoriile sale si ca aintrebuintat toate mijloacele legate, de cart dispunea, pentru a mentineaordinea publicA ; totdeodata vA zic, domnilor, a not trebuie astazi sa de-clarant ca cel putin sa se la acum asemenea mAsuri, spre a garanta or-dinea publicA.

SA venim acum la masurile exceptionale. D-lor, alte tart deck a noastrA,precum e, de exemplu, Anglia, au venit 5i vin la asemenea mAsuri. Silt!,d -Ior, ce au zis publicistii cei mai straluciti despre constitutiunea Angliei ?CA marirea ei e tocmai aceea ca are facultatea de a suspends chiar func-tionarea ei partialtt in momente de crizA, de a suspends chiar libertatileindividuate, cars sunt cea mai mare garantie a libertatilor publice.

Acum, d-lor, oare e vorba act de a suspends reprezentatiunea natiunii,de a Lisa pe Guvern sa fie dictator, Ma nici un control, de a sfasia li-bertAtile publice, cart sunt ceeace e mai scump si mai de folos pentruviitorul tariff noastre ?

Nu, d-lor ; nici cum A nu gandim la asemenea masuri, cad aceasta arfi in paguba tarsi, ci sa ne gandim la unele, cart ar Fi In folosul ei.,

Domnilor, tara aceea ce v'am citat si care este leaganul libertalli con-stitutionale, a dat de multe on probe despre ceeace voiu A O. zic, precumde exemplu, in privinta streinilor, in timpul lui Pitt, care a cerut delaCamera si a dobandit dreptul de a-1 urmari, de a-i departs 51 de a pro-cede in contra for fAra procedura aceea obisnuiti, WA ingrAdirile acelea,de cart se aflA acoperitA prin legi in starea normalA ; el a dobandit in-cuviintarea Camerei 51 a raspuns la ceeace a5tenta tara.

Nu numal atat, domnilor ; dar principiile cele mai marl, cele mai nacre,pe cart Englitera bazeazA toate libertAtile el, pentruca este practicA inaplicarea acestor libertAti, nu se mAngAie numai cu o constitutiune scrisacu litere de our pe !Artie si pe urma sa ajungit a fi scrisa cu litere desinge prin inchisori, ei bine, cu toate acestea a suspendat 51 suspendAacele marl principil pentru un timp determinat si dtt Guvernului putintade a mentinea ordinea publics, a suspendat chiar dreptul cel mai mare,pe care sunt bazate toate libertAtile publice, dreptul de habeas corpuscare este inscris in Carta-Magna a Engliterei Inca din timpul lui loan-fAra-PamAnt.

lea, domnilor, antecedente.Acum not suntem chemati a status mai cu seams asupra celui de al

doilea punct : sa alba Guvernul putinta de a impiedica intaratarea spiri-telor prin press, sa alba putinta de a inFrAna pe turburatorii de meserie,pe aceia earl ar conspira, ar lucre contra linistei publice ; sa alba acest

www.dacoromanica.ro

84 BARBU KATARGIU

drept pe un timp oarecare, de exemplu pita la intala DuminecA a luniiDecemvrie, OM la deschiderea AdunArii, vi ramAne sd vedem care dinnot it adopt& si care it respinge...

Mai matte voci tot! primim.

PRINCIPELE STURZA (urmeazii). Acum, domnilor, dupa ce facemaceasta dureroasa vi desplAcuta concesiune Guvernului, cu atAt mai du-reroasa, cad singuri trebuie sA recunoavtem ca daca Guvernul nu a in-trebuintat pAnA acum mijloacele normale pe cart le-a avut, pentru a men-tine& acea liniste, este legitimi in inimile noastre indoiala ca va intrebuintamai bine aceste mAsuri ; insii o Camera nu trebuie sa intinzA bAnuielilesale Ora a refuzit Guvernului mijloacele ce le-ar cere ; trebuie sa cercAm,$i dacA nu am nemeri bine, nu pentru intaia oath, dar chiar dupft zeceori, sa mai incercam pentru a unsprezesea oars, aceasta va fi ceadin urmi incercare.

Unul din Secretari citeste urmatorul amendament :Adunarea National& &lane intristatA de dureroasa pierdere ce a fAcut

in persoana unui mare cetAtean vi bun patriot, indignatA totdeodata desemetia crime! ce s'a savarvit, crima care ameninta intreaga societate ro-mans ; mai luand in privire greutAtile ce preintampinA Guvernul pentrua mentine& ordinea publics ; Adunarea, pentru binele tarn, di Guvernuluiputere discretionary pina la intaia Dumineca a viitoarei luni Decemvrie,de a In& Coate masurile chiar cele mai energice, in privirea acelora cei-ar aft& ca conspirA sau fAptuesc in contra linistei publice, de a-i arm*de a-i infranA chiar de a-i depart& din tart precum si de a suspend&libertatea preset far la deschiderea Adunarii, ii va da relatiune de ma-surile ce a luatp.

C. Glogoveauu, 1. Floreseu, Nicu Cantaeuzin, Radu Rosetti, ManolakiCostaki, P. Roset.

GENERAL I. FLORESCU. Am aderat la propunerea ce s'a facut, si amdepus la birou vi eu o propunere relativA la memoria scumpului ceta-cean pierdut. Am aderat la propunere, cAci orice om simtitor O. in adevArcu lubire de patrie trebuie a o manifest& nu prin vorbe, nu cu cuvintede o popularitate culpabilA, ci prin acel curaj, a cArui tale ne-a des-chis-o acest mare barbat. Pot fi oameni solidari de asemenea crime. Darpentru ce oare chiar in aceasta Adunare sA se socoteasca cinevit atins deo asemenea imputare, ca sA alba trebuintA de a se apAra ? Am vAzutmeet, am vazut un partid aparandu-se act ca de o acuzare. A§ vol sa §tiude poate ft vreun mimic mai mare at unui partid oarecare, cleat acelace ar vent sA arunce o trims atat de infamy in fata acelui partid ?dar, fyrs ca sA presupuiu ca un partid oarecare a putut face vreodatsasemenea faptA, imi reiau independenta, fArA a ma teme ca aceasta sapoata vreodata atinge nu numai pe cinevit dintre not, dar pe orice omonest din Cara intreagA.

gt

st

-

Asa

gi

gl

oa.

www.dacoromanica.ro

cEDINTA EXTRAORDINAEX DMA 9 IUNIE 1862 85

Este o bandy, de talhari, de criminali, de oameni cart au jurat a urmao gcoala nenorocita, degi moderns, cars, ca sa ajunga la un scop, intre-buinteaza once mijloace de convingere; dace nu pot reugi prin acestea,ameninta ; gi cand nu gasesc oameni slabi, car] A se inspaimante, atuncimerg pans la infamia de a lovi pe la spate. Dar majoritatea acesteiCamere, care reprezinta natiunea, nu va avei lagitatea de a se Inspai-manta de un asasinat 1 Nu domnilor ; nu poate ft moarte mai ambi-tionata decat a ilustrului nostru coleg ! El a murit la moment, ca sa-iramale numele nemuritor I Ca sa reviu insa la chestiunea ce ne preocupa,voiu zice ca gasesc In moartea lui lectiuni marl, ca el ne-a deschis caleape care acei inimici al societatii sa fie siguri ca vom urma. cOrdinea*,a zis acest mare barbat ; ordinea* strigam top l Ce se cere acum age demonstruos, atat de anti-national, atat de anti-liberal prin aceasta propunere ?Ni se zice a a Post slAbiciune din partea Guvernului, cats legile actualeii dau arme indestulatoare contra incercarilor de dezordine. Eu zic, gi ex-perienta a dovedit, a in regimul actual, constitutional, un Guvern poateavea mai multa sau mai putina energie gi a se teme mai mult sau maiputin de responsabilitate, fund aceasta o chestiune de temperament.

Acum e vorba de a scapa tara. Ei bine, sa scapam tara, and Guver-nului Incredere, pe bazele cart se obignuegte, cum a zis Principele Sturza,a se da in Wile cele mai liberate. Aceasta cerem a se face, nici mai mult,nici mai putin. Aga, in prevederea unei Imprejurari in care nu e nimicde exagerat, pe langa necesitatea ce avem de a ne organize, cad toatelasA de dorit, instructiunea publics, armata, etc., toate sunt dezorganizategi aceasta and evenimentele ne napadesc de toate partile ; in prezentaunui mormant deschis, cand recunoa.gtem cA cangrena din fatalitate a pa-truns In corpul tariff noastre, cand, spre ruginea noastra, ne vedem tinutiin loc de o mama de °fitment, sa dam Guvernului mijloace de a ne or-ganiza, a apara ordinea, gi aceasta pe termenul marginit care se propune.Prin urmare consider ca un omagiu facut memories ilustrului barbat gica o datorie catre tara sa aderam to la aces propunere.

M. KOGXLNICEANU. Domnilor, Ieri eram ca bolnav in pat, and amaflat moartea marelui cetatean Barbu Katargiu. Dace ieri 1-am plans caom onest, astazi Indoit it regret, cad vaz ca moartea sa are sa o pia-teasca Romania cu sdrobirea tuturor libertatilor ei.

Un asasinat este totdeauna o fapta infama, gi deplor cA asemenea faptas'a savargit in lam noatra. Dar, domnilor, asasinaturi, atentate s'au urmat gi inalte tari, Ina nicaieri nu le-a platit tare cu libertatile ei. Napoleon al 111-lea,regele Prusiei, imparatul Austriei, regina Greciei, au fost sub tinta armeiunui ucigag gi nu i-am vazut a doua zl sfaramand libertatile publice,pentrucA s'a gasit un intern, care a ridice mane a comite o crima.Impa-ratul Napoleon nu gi-a rasbunat asupra Italiel crima lui Orsini, ci din

www.dacoromanica.ro

86 BARBU KATARGIU

contra 1-am vazut luptandu-se pentru liberarea ei. Am vazut pe. regelePrusiei ca, in urma unui atentat in contra vietii sale, a declarat ca inta-regte gi mentine libertatile publice. Imparatul Austriei, In urma iaragi aunei fapte tot age de infame, convoaca Reichsrathul, acel Reichsrath carea proclamat drepturile cele mai sacre ale cetateanului Tiber, a proclamatlibertatea individual& g respectul domiciliului.

a nu osandim, domnilor, veacul nostru ; el nu este mai rau deck vea-curite trecute. Ma adresez mai in particular la deputatil moldoveni ; etvor putea spune cum intr'un alt veac, un arhipastor, Mitropolitul Iacov,a fost ucis, and se cobora depe scaunul sau, unde prezidit Divanul Matteldreptati al tariff, gl cu toate acestea intreaga tars nu a plalit cu libertatilesale o crima izolata. Aceeace s'a facut atunci a putut sa se intample gi azi.

Oare, domnilor, credeti d-voastra ca totul este perfect in societate ? Oarenit pot fi strambatati individuate ? Rautatea se anti sus, precum gi jos, gise pot gas' fanatici ca sa se arunce la un act de rasbunare personals.

In triste zile am ajuns, domnilor, cand pentru o crima izolatit auzimzicandu-ni-se ca societatea este in cangrena 1 Vai de Cara aceea care numai are incredere In legile sale gi alearga la masuri exceptionale I Taraaceea este pe calea pieirii I

Viu scum la propunerea ce se face. Trebuie se vorbesc de ea, dici poate gieu pentru cea dupe urma data ma suiu la aceasta tribune. Declar, domnilor,di nu recunosc Camerei dreptul de o asemenea initiative de a desfiintaConventiunea, care ni s'a dat gi s'a subscris de cele gapte puteri. Not

domnilor, suntem adunati ad in puterea Conventiunii gl trebuie afto respechim. Nu recunosc nimanui dreptul de a desfiinta articolul 46 dinConventiune. tat& ce zice acel articol:

(Libertatea individual& a Romanilor va fi chezaguita ; nimeni nu va puteftfi oprit, arestat, nici prigonit decat potrivit legiis.

Intreb acest Minister dacit el se socotegte in drept a consimti a sedesfiinteze Conventiunea printr'o propunere a Camerei, care ea Insagi nufunctioneath decat in virtutea Conventiunii ?

Aduceti-va aminte, domnilor, cite stradanii, cite lupte, cite suferintegt sacrificii ne-a costat dobandirea acestor drepturi ce ne garanteaza Con-ventiunea gi pe cart acum intr'o clips voiti a le desfiinta. Eu, teal meugi stramogii mei g stramogii d-voastra, au fost prigoniti, pedepsiti, gi chiarunul din autorul propunerii de astazi a fost exilat peste hotar la Madn,pentruca am aparat drepturile tarn, pentrucA ne-am silit a c.apata stareade lucruri ce avem

Nu ne agteptam, domnilor, ca, dui:A atatea sacrificil Implinite, venindaid la Bucuregti ca sa facem Unirea, vom reculege proscriptiunea gi des-po tismul.

Nu recunosc nimanui dreptul de a viola legile, de a sdrobi drepturileOM Protest din toate puterile-mi contra votulut ce se va da, chid ar

insine,

p.t

astAzi.

www.dacoromanica.ro

OEDINTA EXTRAORDINARX DELA 9 IUNIE 1862 87

fi primitA, si de acum declar ca nu pot lua parte la acest vot anticon-ventional, antinationaI 1 (iese din Adunare).

MANOLAKI KOSTAKI. DupA atatea cuvinte rostite la aceasta. tribuna demai multi orators, se pare ca noi am ft oameni ucigatort libertatilor publice.

El bine, domnilor, din Insust argumentele d-voasta voiu culege cel maifavorabil sprijin pentru propunerea pe care am subscris-o si pentru carevoiu da seam& inaintea oamenilor si a lui Durnnezeu.

Domnilor, in cata vreme deputatii vor fi ucisi la portile Mitropoliei, cineva mat fi deputat ? Atunci nu yam mai avea Camera. Stiu chiar ieri cavreo 7-8 deputati de dincolo de Milcov erau decisi sit paraseasca Bucurestil.

Onor. d-nul Kogalniceanu ne-a citat exemple ca s'a tras asupra regilorsi imparatilor. Insa, domnilor, cand la ideile acelor exaltatt persoana CapuluiStatului era o piedicA, caci era inviolabil, nestramutat, inteleg c& fana-tismul acelor oameni avea pan& la oarecare punct o logicA, cad loviaaces piedica nestramutata ce li se punea. VA desfid Ina ca sA-mi aratatica in vreo tar& constitutional& s& se fi ucis vreun Ministru. Si 'eta pentrucenu se Intampla aceasta : pentrucA, in regimele parlamentare, Guvernelesunt supuse la-atatea fluctuatii a desvoltaril ideilor, incat pentru nimeniun Ministru constitutional nu este o piedica, de care mai curand sau mattarziu a nu se poate scapa. Faptul de alaltaieri, domnilor, are o insemna-tate politica, si e mai mult decat o crima ; este o crim& neauzita, maexemplu.

D-nul Kogalniceanu zice ca imparatul Austriei, dupa un atentat, a con-vocat Reichsrathul. Asa este ; dar la not acest Reichsrath, Adunarea, eradeja convocata.

D-nul Vernescu ne intreaba : toare patria e in primejdie, oare inimicule la portile tarn ?* Inimicul, domnilor, este si mai aproape, este lapoarta Mitropoliei ; caci, dace inimicul ar fi la portile tarii, atunci lesnes'ar alege bobul din mazAre.

S'a vorbit de revolutiune. Eu am Post in revolutiune st vA pot Imre-dinta a in doua trei zile se alege inteun fel, au de triumfeazA guvernul,au de triumfeaza partidul revolutionar. La noi Irish criza tine de trei ant$i merge crescand. S'a zis apoi ca la noi sunt legs indestulAtoare, ca avemun Codice Penal. Dar d-1 Vernescu imi va da vole se -I spuiu a d-nealuipoate till foarte linistit in Capitala, far& sa stie ce se petrece in tart.VA. voiu spune eu, domnilor, ca in partea de dincolo de Milcov se comfitomoruri mai multe decat oricand, cum mi-a spus un deputat care vinede acolo, ca in judet s'au sAvarsit acum 19 omoruri.

S'a vorbit de dictatura, zicand d-nul Vernescu ca s'ar suspends dreptulCamerei $i cA nu ar mat putea functions ca Oa acuma, prin masura ceeste a se adopts. Votu raspunde ca tocmai prin aceasta masura se asiguralibertatea d-lui Vernescu, tocmai prin aceasta se asigurA dreptul nostru

www.dacoromanica.ro

88 BARDU BATARGIU

de a ne putea emite ad opiniunile, fara a ne teme a un pistol ne as-teapta la poarta. Dand acest vot Guvernului, i s'a impus totdeodatit sigreaua datorie de a raspunde la asteptarea noastra.

Faptul de ieri a aruncat spaima in spiritul mandatarilor nattunii. Eibine, d-nilor Ministri, astazi venim si va. dam puterea de a mentinea or-dinea, de a asigura si linisti spiritele, de a garanta reprezentatiunti ratio-nale ca poate in pace sA se ocupe de organizarea WI Acest drept vi-1dam, si vi-1 dam provizoriu.

PRINCIPELE GR. M. STURZA. VAz a se fac acuzari grave si ca se datotul un alt inteles acelui amendament. Si fim Ina, domnilor, mal mo-derati, sa. ne Wain cel putin pe ce este scris.

S'a zis ca eu sunt propuitorul acelui amendament ; cu toate ca nu esteash, dar mi-1 insu$esc 0-1 sprijin. Ei bine, domnilor, ce propune acelamendament ? Nimic alt decat atata ; nici de dictatura, nici de suspen-darea Conventiunii nu e nici vorba. Asigurarea linistei publice, si atatatot. Cine este in contra acesteia va vota contra ; eu until in consecintavoiu vota pentru.

Mai multi deputati cer inchiderea discutiunii.Adunarea Incuviinteaza.

PREUDINTELE pune la vot amendamentul Generalului Florescu, dupacererea a zece deputati, prin scrutin secret, al carui rezultat este :

Votanti . . . . 93.Bile albe . . . 54.Bile negre . . 36.Abtinuti . . . 3.

Amendamentul este incuviintat.

PRE5EDINTELE CONSILIULUI. Patruns de increderea cu care onor. Adu-nare a binevoit a-1 onora prin votul ei de astazi, Ministerul acesta se gra,beste a o asigura prin organul meu ca el nu va iesi niciodata din cercul pre-scrtptiunii sale de Conventiune si a nu va face intrebuintare de acest votdecat in caz de necesitate absoluta, cand mijloacele ordinare nu vor fide ajuns spre a mentinea ordinea publicA, caz care, sunt bine incredintat,nu se va intampla niciodata in tara noastrA.

DupA aceasta Adunarea a votat de urgenta st a incuviintat urmAtoa-rele .propuneri :

1. A Generalului I. Florescu in cuprindere :(Patruna de dureroasa pierdere a d-lui Barbu Katargiu, colegul

(nostru $i eminentul patriot, hotdrim sa ludm doliu pentru doudzeci de<zile, ft Adunarea autorizeazd pe Guvern a lud dispozitiile cuvenite

www.dacoromanica.ro

131EDINTA. EXTRAORDINARA. DELA 9 roma 1862 89

qi a face chelluielile necesarii pentru tnmormdntarea ilustrului bdrbat41a care vom asistri in corr.

2. Propunerea Principelui Gr. B. Brancoveanu In cuprindere :eConsiderdnd cd prin asasinatul d-lui Barbu Katargiu, na(iunea

dnoastra a pierdut pe apdrdtorul cel mai eminent at temeliilor exis-ctentei sale, societatea, familia, proprietatea ; considerdnd cd Ministrul4Primar al Principatelor Unite, a cdruia devizd era tot pentru Turd,4 nimic pentru noi a fost victima curajului sdu politic, Camera in-4deplineste o datorie sacra deschizdnd Ministerului un credit spre agridicd acestui mare bdrbat de Stat un monument pe plata Teatrului,'Cu inscriptia :

cApitratorului societatii, familiei si proprietdfii.Tara plind de recunostiing si addnc mdhnita.41/a urma nemuritoarea fraza a discursului fostului orator din fe-

4dinfa dela 8 lunie 1861, in cuprindere:cPacea fi odihna e scdparea larii, si voiu preferd a fi sdrobit deceit

4a Ingadul sldbirea linistei ; voiu preferd moartea, mai 'nainte de a cdlcdesau a ldsd sd se calce una din institu(iile Torii ID

www.dacoromanica.ro

DISCURSURILE

www.dacoromanica.ro

I.

RASPUNS UNOR INTERPELARI ALE LUI V. BOERESCUBSI PRINCIPELUI GH. STIRBEI IN PRIVINTA CRIZEI COMERCIALE.

§'edInta dela 21 Fevruarie 1859. (Monitorul oficial, 1859,Martie 11, p. 93).

V. BOERESCU, interpeland pe Ministrul Finantelor, 11 intreabA ce mAsuria lust guvernul ca sa previe criza comercialA si, neprimind din parte -itin raspuns multumttor, adreseath Camerel un discurs prin care arata cachestiunea este gravel si mai urgenta cleat 41 poate inchipui cineva.Suindu-se la izvorul rAului, d-sa desvoltA cauzele cars au concurat la a-ducerea acestei crize; demonstrA urmAririle fatale ce ar putea sa albapentru tare, de nu se vor lua mAsuri preventive, aducand exemplul si alaltor state europene ; emite oarecari generalitAti asupra mijloacelor de acombate raill si se pronunta pentru acela de a face Statul un imprumutsi de a reinvia creditul, baza comertului modern, prin interventia samoralA pecuniarA, in favoarea comerciantilor.

B. KATARGIU. ministrul finan(elori), rAspunde ca luarea unorasemenea mAsuri cere mai pre sus de toate o gandire matura,ca sA se inlature once u§urintA in tratarea unor interese deun ordin a§a. de Malt. 0 lucrare de felul acesta nu se poateface dintr'o zi intr'alta. Ministerul a facut din parte-i tot cetrebuia. Comercianlii au §i dat petitie la Domn, iar Maria Saa inaintat-o Ministrului respectiv cu apostil. Ministrul va face

1) A doua zi dupa alegerea lui Cuza la 24 lanuarie 1859, Ministeruls'a compus astfel pentru Muntenia: Nicolae Golescu, interne; Barbu Ka-targiu, finante; general Barbu VIddoianu, rAsboiu ; 1. C. Cantacuzino,Culte instructie ; Grigore Filipescu, control ; Dumitru Bratianu, extern.Vezi Monitorul oficial al Toni Rom., 1859, lanuarie 26.

§i

pi

www.dacoromanica.ro

94 BARBU KATARG1U

tot ce ii va sta prin putinta pentru punerea cat mai grabnicain aplicare a masurilor ce ce vor hotari a se lua. In discursuld-sale, d-sa desvolta deasemenea cauzele crizei ce amenintacomertul, intre can pune si neincrederea ce fireste inspire par-ticularilor si comercianfilor nestabilitatea lucrurilor si indoinfain fafa necunoscutului.

PRINCIPELE G. STIRBEI interpeleaza pe ministri dace legile vechi existssi dace in adeviir Regulamentul Organic s'a deshintat.

B. KATARGIU, dupd ce se consultd cu doi din colegii sdi.Dom-nilor, Ministerul fiind venit prin Conventie si in Conventiezicandu-se cu deslusire ca legile in fiinta au a se pazi in toataintregimea lor, apoi fireste ca profesia de credinta a Minis-terului nu poate fi alta decat paza Con ventiei si respectarealegilor. Cat pentru ceeace se atinge de profesia mea de cre-dint& personal& ci moraM, ea este progresul m&rginit incercul tn(eleciunii, legalitatea in toate, dreptatea pentru tot/.Aceasta .e profesia mea de credinta.

II.

CREDITUL DE 8 MILIOANE.

$edlnia dela 27 Fevruarie 1859. (Monitorul official, 1859,Martie 16, p. 105).

Biroul anunta a ordinea zilei este asupra mesajului Domnitorului, cese comunicase Adunarii in sedinta trecuta.

BARBU BELLU se abtine de a vote pentru mesaj, din cauza forme'nelegale, sub care s'a prezentat Camerei propunerea de vot cuprinsa inacel mesaj. D-sa sprijineste aceasta asertiune pe formele constitutionaledupA care Domnitorul, ca persoana inviolabila, nu poate cere deadreptuldela camera un credit pe seama Statului, ci trebuia ca aceasta cereresa se face de Ministri. cars sigurl sunt responsabili.... Al doilea, nu poatevote orbeste, pe responsabilitatea Domnului, un credit al carui scop nu-1intelege, caci la toate Intrebarile ce a facut Ministerului, in aceasta pri-vinta, Ministerul a rasRuns categoric Ca nu poate da nici o stiinta.

B. KATARGD, ministrul finantelor. Domnilor, am avut aarata si ieri cinstitei Ad unari, ca, in adevar, cererea de credit

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 95

de care este vorba, nu s'a facut poate cu acele forme re-gulate; dar Domnul, fiind extraordinar chemat, printr'o ale-gere extraordinark in niste circumstante foarte extraordi-nare, venind intre noi, a recunoscut urgenta de a se imbn-natAti toate ramurile de activitate ale Statului. Aceasta afost cea dintai preocupatie a sa, cand s'a uitat intaiasi dataimprejurul sau. Dar can sunt mijloacele spre a ajunge acolo?

Ar trebui, domnilor, mai innainte de a incepe cladirea,sa se pregateasca de materialuri si stiti bine, Domnilor, camateria trebuie in cladirile sociale tot atat ca si in acele ma-teriale : ca materialul este tot ass de necesar la ridicareaunui edificiu social, ca si la ridicarea unuia material. Mate-Haiti!, de care are necesitate ca sa atinga acest sco , estecapitalul. Capita lul este, ca sa zic ass, sufletul fiecarei miscarice facem spre imbuntitatirea societatii. Vazand ca lipsa estegenerals in toate cassele publice, ca rezerva nu este de loc;vazand ca pentru a face orice alts lucrare, afara de cheltuielibugetare de toate zilele, ii este peste putinfa; mai vazandca avem o datorie de opt milioane catre cassele publice; so-cotind ca orice incepere de lucrare trebuie facuta prin mijloaceextraordinare, si-a zis: M'ati chiemat aici ca sa incep o lu-crare; imi trebuie insa un punct din care sa incep». Aceasta afacut pe Domnilor a se adresa catre Adunare, dupa cum s'avazut, prin acel mesaj, ca sa ceara mijloace, cu can sa poataincepe lucrarea de imbunatatire. Apoi, stiind ca venitul Sta-tului o sit se mareasca, dupa asezarea unei contribufii gene-rale pe baze bine intocmite, cere un credit de opt milioane,a caror intrebuinfare se va pune la cunostinta Adunarii. Acea-sta cerere o socotesc ca urgenta si, in imprejurari extraordi-nare, aceasta este tot ce poate zice azi Ministerul.

Dupa o discutiune la care iau parte 1. E. Florescu, V. Boerescu §iPrincipe le G. ystirbel, care vorbe§te contra formes vitioase in care se pre-zinta cererea de credit, §1 dupa o replica personals a lui Dumitru Bra-tianu la adr:sa Principelui G. tirbei.

B. KATARGIU, ministrul finantelor, citeVe Aduttarii urm4-

www.dacoromanica.ro

96 BARBU KATARGIU

toarea declarafie a patru membri ai Ministerului1), ca rezultatal chibzuirii ce au avut :

1° Cere dela Camera ca, pe de o parte, sa voteze credi-tul cerut ca o noun dovada de a sa memarginita increderein persoana Domnului; iar, pe de alta, Camera sa ceara dela Maria Sa ca, pentru once intrebuinfare a acelor fonduri,izvorite din creditul cerut, a i se supuna de catre Mini§triirespectivi proiecte speciale §1 atunci Camera va avea destulprilej de a declara a sa incredere sau neincredere in minister ;

2° Prin deslu§irile ce a dat Ministerul, el s'a marginit aarata ca din pricina starii de neavere a casselor §i in privinfaunor diferite imbunatatiri pregatitoare, a simfit trebuinfa dea avea un fond exceptional disponibil. Cu aceasta insa n'apretins, dupa cum s'a zis de un orator 2), a Mini§trii nu suntraspunzatori §i ca cheltuielile ce se vor face, nu se vor su-pune la controlul Ob§te§tei Adunari ; cad intr'alt s'ar socoti§i a for raspundere ca Romani Si a for demnitate personalacompromisa;

3° Asupra zicerilor de pregatiri de rasboiu 5) §i alte ase-menea amanunte, de nici unii din Mini§tri nu s'a rostit uncuvant, ca sa dea loc unor asemenea comentarii, ce an puschestiunea pe un tarim cu totul strein.

D. LENS depune o propunere subscrisa si de alti cinci membri 4) asupramodului cum trebuie formulat votul 5).

IOAN BRATIANU. Nu amestecati votul cu chestiuni secundare pentrusfintenia lui. Propunerea Miniiterului este vitioasa.

BARBU KATARGIU. In neplacuta pozifie, in care ne aflamde ieri pans azi, am avut a sprijini Inaintea acestei Adunari

1) B. Katargiu, B. VlAdoianu, I. C. Cantacuzino si Grigore Filipescu.2) I. E. Florescu.3) I. E. Florescu, a exprimat asemenea temert.4) L E. Florescu, Al. Angheleanu, Cesianu, I. Samboteanu si I. Socolescu.5) Prin aceasta propunere se primia creditul de 8 milioane, insa se

cerea ca intrebuintarea acestor fondurl sa se faca prin alt Minister, celin fiintft nebucurandu-se de increderea Adunarli.

www.dacoromanica.ro

DISOCRSURI 97

o cerere de confienta din partea Prinfului ales extraordinar,in ni5te circumstance asemenea extraordinare. Adunarea, prinintarzierea ei asupra votului, s'a pus in trista pozitie de a vedeaacel vot slabit de indoiala asupra Ministerului. Dar oricareMinister are a da des14rile cele mai deslu§itoare de chipulintrebuintarii cerutului credit. Urgenfa e recunoscutA, se simte,cheltuielile se vor supune la aprobarea AdunArii. and Mini-sterul va arata modul cu care are sA cheltueasca, atunci vetijudeca de este urge.ntA chestia sau nu, atunci yeti putea de-parts Ministerul, de nu va inspira incredere. Nici unul din noi,vä incredintez, nu-§i va compromite opinia ce are in public§i averea prin intrebuintarea acestui credit altfel decat cumAdunarea va decide. Apoi de ce sA prejudecati faptele Minis-terului? El poate avea planuri bune, El a facut tot, ca Adu-narea sA fie units Si apoi ii lasA garantie Camerei ca sA-1 de-parteze IndatA ce nu va lucva in conformitate cu Camera.Atunci numai puteti fi judecatori §i judecatori impartiali.

In cele din urtna se pune la vot creditul cerut de 8.000.000 lei veal§i adunarea it incuviinteaza cu o majoritate de 28 voturi contra 19.

III.

RAP ORTUR1LE DINTRE PROPRIETARI BSI TARANI.

$edinfa dela 6 Marne 1859. (Monitorul oficial, 1859,Aprilie 1, p. 134).

La ordinea zilei este desbaterea asupra drepturilor reciproce dintre pro-prietari §i tarani 1).

In desbaterea acestei legi deputatul I. VAleanu propune urmatorulamendament :

4Acolo unde neinvoindu-se locuitorii cu al for proprietar printr'o bungeintelegere §i proprietarii depunanduli conditiunile, locuitorii, departe de

1 Fiindcli Invoielile Intre locuitorii mosiilor si Intro proprietari, Incheiate Inanul 1852, pe temoiul legii promulgate de Principele *tirbei In 1851, /ncetaeerA,Consiliul Ad ninistrativ catraordinar (Consiliul de mini8tri) elaborase nn proiectde m5.enri privitoare la regularea raporturilor dintre proprietari qi Virani, Ili pilnAla promulgarea noel not legiuirl. 4cest project de maeuri e publicat In Montt.ofic. al Tarii Rom. din 1859, Mantle 12, p. 98.

Barbu Catargiu. Discureuri. 7

www.dacoromanica.ro

98 BARBU KATARGIU

as le primi, pe de o parte au protestat formal contra lor, far pe de altaesi-au pastrat si ,s1 -au muncit ca si in trecut locurile ce au au avut pAnAdad acolo dar sA se supuna locuitorii la raspunderea drepturilor cAtre.proprietar dupA invoielile periodului trecut 1) si pe anu11859, in cursultcarui an, daca o noun legiuire nu va vent sA reguleze definitiv relatiileadintre proprietari si muncitorli de pamAnt, atunci guvernul sa cearAdela amandoua pArtile all face invoieli in cursul acestui an, cart invoielivor avea a for aplicare in anul 1800 si pans la promulgarea nouei le-giuiri.

tlar daca nici duptt aceasta nu vor voi a se invoi, atunci on sA sestramute pe alte proprietati sau, nestrAmutAndu-se, se vor supune, farAas 11 se mai asculta nici un pretext, la rAspunderea drepturilor proprietatiicintocmai dupi conditiile ce si-ar depune proprietarii in anul 1860,.

1. VALEANU, intr'un mic discurs, ca explicator al amendamentului sail,zice cA sectiunea Camerei insarcinate cu studierea proiectului guvernuluia scApat din vedere de a status asupra cazului in care proprietarli audepus conditiunile for de invoice cu tAranit, pehtru al doilea termen ;insA locuitorii nu numai nu le-au primit, dar Inca au protestat in contrator, urmandu-si cu toate aceste ariturile tor. Pe lAnga aceasta mai atrageluarea aminte a Camerei asupra faptului ca sunt proprietari cars au bagatin conditii si locurile cele legiuite, fArA a lie Invoke. Aceasta este contralegit si a produs nedumeriri.

B. KATARGIU. Cat pentru ceeace zice d-1 VAleanu cd s'aintamplat §i deaceea au fost §i nedumeriri cd unii proprie-tari nu s'au marginit a face propuneri de invoieli numaipentru prisoase, ci §i pentru cele legiuite, d-sa se in§eald, cAcilegea recunoa§te pe Oran slobod chiria§ Si pe proprietar slobodproprietar, acordul de bund vole fiind §i gandul §i vointa ei.Insa Vaud sa ajungd proprietarul Si tdranul la acest acord debund voie, sunt baze, legiuiri §i legiuirea de zece pogoaneeste facultativd, legea a pus oarecari regule, cart, in lipsd deinvoieli, sd serve de temeiu. De unde se vede cd invoielilesunt facultative. Legea da asemenea taranului voie de a sestramuta §i proprietarului de a-I primi sau a-I departa.

Apoi pentru interes de recrutafie §i de contribufie, regu-leazA aceasta stramutare a tAranului, fixand epocele ei.

1) 1852-1858.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 99

Acesta este principiul legii §i intelesul rAu s'au dat de ceice au fost chemati a o executa. Libertatea sateanului nu estedar absolutA ; el este legat de douA cApitaie : de guvern Si deproprietar. Guvernul ii zice: «te poi stramuta, insA cand itivoiu da eu yak*. i pentru ca nu cumva taranul §i proprie-tarul, din rea vointa, sa treaca in tAcere anul catagrafiei, legeaa zis proprietarului : «de n'au facut nici propuneri, nici in-voieli, sunt datori a da cele unsprezece pogoane.* AO, totce rAmane este de a lash pe oricine a se invoi cum vrea,cAci altfel se stricA principiul libertatii individuale. Ad se ivegealtA chestie. Guvernul trecut, pus in pozifie provizorie, nu s'agandit a lua masuri inca dela at patrulea an al periodului.El a lasat sa treaca timpul; apoi la Ianuarie da porunca sa sefad. catagrafie. Nu mai ramAsesera decat 3 luni din acest pe-riod. Pe acest temeiu s'au fAcut sate poi intro clips, s'au des -fiinfat altele. DupA aceea se &a alt ofis prin care se zice cA rAus'a infeles cel dintaiu. La aceasta n'a fost decat o curatA ne-bagare de seams de date, cAci dacA guvernul ar fi luat in con -sideralie datele, ar fi vazut cA este in al §aselea an al perio-dului, §i n'ar fi facut asemenea anomalii. Ce trebuie insa sAfacem ? Suntem foarte aproape de inceputul lucrarilor Oman-tului. Aci voiu sa rAspunz d-nului Florescu. Negregt ca a§voi sa mA reazim absolut pe litera legii, a§ zice sa lasam peoameni sa se invoeascd cum ar voi. Sunt insa douA piedici:timpul Si catagrafia, can nu pot da drept guvernului de apermite stramutarea. Pentru aceea s'au fAcut acele 3-4 articolecat se poate mai in interesul general §i s'a zis: «cap au depusinvoieli in cancelariile sategi §i acelea s'au primt prin isca-liturile sateanului sau prin lucrarea pArnantului insemnat acolo,acele invoieli sa se respecteze. Cate insA din conditii s'aucontestat de sateni, insa dupa ofisul gnvernului sateanul alucrat pamantul, vina nefiind a taranului, nu-I putem sill aurma unor conditii ce nu au fost primite nici in fapt, nici inscris. In acest caz, trebuie a se lass conditiile cele vechi,deg in unele cazuri ele au fost mai grele pentru sateni. Catpentru cazul unde nu sunt conditii depuse §i invoieli urmate,

www.dacoromanica.ro

100 BARBU KATARGIU

n'avem nimic de discutat ; invoielile rdman sd se facA dupdvoinfa pArtilor. D-1 Florescu a zis cd cei ce au urniat con -difiile din 1852 nu s'au marginit numai in cele legiuite. Ras-punz tot cu acelea§i argumente §i zic cd trebuie sA stea totin condifiile periodului trecut.

Deaceea s'a facut deosebire intre condifii noi primite §iintre conditii vechi, cari nu se pot primi deck pandla o le-giuire. Dacd aceastd legiuire nu se va face in acest an, atuncipentru anul viitor proprietarul §i sateanul sunt liberi sA Maiinvoieli, ca §i cum ar fi in anul catagraficesc.

Apoi se mai poate infati§d o imprejurare. Aceasta este con-tributia ; cu acest prilej s'ar putea face invoielile.

Amendamqntul lui I. VAleanu, punAndu-se la vot, se prime§te de ma-joritate.

Se cite§te art. 4 §I 5 din jurnalul Consiliului Administrativ extraordinarcart suns: Art. 4) eAsemenea invoiri se vor adeveri de deputatii satului,de preot, de logofAtul satesc §1 de subcarmuire §I nu vor avea puterecleat numai pAnA la infiintarea definitivei legiulrip, tar al 5-lea (Oriceindivid s'ar dovedi preumblandu-se prin sate §I semAnAnd in fatA sau infajta vorbe §i povAtuirt vatamatoare sigurantel proprietatii §i ordinelpublice, se va prinde §i se va trimite la stapanire, ca sa se dea in judecata).

I. VALEANU zice cA aceste articole n'au a face cu chestia.

SC. VOINESCU.Zice cA art. 5 este trecut de prisos, deoarece condicapenala prevede pedepse contra barfitorilor.

B. KATARGIU.Fapte de asemenea fire s'au urmat in cursulanului trecut §i condica penald a dormit. Guvernul de aziprin acele articole a voit sd is noi mdsuri pentru pedep-sirea ceior vinovafi, cari prin barfirile for voesc sd arunce-tara intr'o adanca prdpastie. Am auzit vorbindu-se de invoielifoarte apasatoare din partea proprietarului cAtre Oran. Nuprimesc aceasta, fiindca §tiu cd nu poate fi un proprietar assde nemernic, hick sa ceard dela locuitorii sateni ni§te astfelde condiliuni; cdci, din contra, este in inter6sul for sa con-cure cu alfi proprietari in a da mai multe avantaje sAtea-nului Si aceasta concurenfa este in favoarea sateanului §i in de-favoarea proprietarului apdsator. In Virile streine §i civilizate,

www.dacoromanica.ro

DISCURSIIRI 101

sunt zece taranj pe un pogon. Ad din contra. Aci proprietarulzice taranului : «Uite Ora, cultiv'o cu bratele tales. Invoielilede astazi vor ajunge odata transactii slobode. Si vom vedeamai tarziu ca tot ce se faces de legiuitor, libertatea §i intele-gerea 1 -au facut de sine. Se gasesc multi proprietari orbiti dedorinta avufiei. Se intampla insa §i cu ei ceeace se intamplacu acei cumpliti negutatori cari raman cu marfa nevanduta.In Wile streine se fac transactii apasatoare ; una din trei estecea mai ieftina, §i cu toate acestea oamenii se capatuesc. La noteste libertatea stramutarii ; sunt proprietati ale Statului foarteintinse i unde taranul este prea bine primit, dada a fostgonitdin celelalte proprietati prin conditii grele.

In cele din urma rAmane ca art. 4 0 5 sA se treacA in procesul-verbalca bune 0 de neapArat trebuincioase, recomanclandu-se §i guvernului sAle is In consideratie.

Iv.

CRIZA COMERCIALA. (I-iul discurs).

$edinfa dela 10 Marne 1859. (Monitorul oficial, 1859,Aprilie 3, p. 142).

La ordinea zilei sunt : 10 Proiectul infitipt de Ministrul finantelorpentru criza comercialA ; 20 Chestiunea dotAril palatulul domnesc, etc.

MINISTRUL FINANTELOR cite0e Adunarii protectul Ministerului asupramijloacelor ce s'ar putea lua spre incetarea crizei comerciale.

Acest protect este publicat in Monitorul oficial, 1859, Aprile 3, p. 144.Art. 1 zicea : SA se is cu imprumulare dela particulari suma de 200 mitgalbeni Imparate§ti, pe termen de un an 0 cu dobandA dela 8-100/0.Art. 2: Imprumutul si se facA cu actiuni de cate 200 galbeni imparAte§ti,farA sA se poadt Intoarce acestea in platile calm Stat inaintea expirarlltermenulut de un an. In urma propunerii lui 1. BrAtianu din §edinta dela 1'1 Marcie, Munarea prime0e ca actiunile sa fie de cate 10 0 de date100 galbeni fiecare.

Dupa o desbatere asupra luAril in consideratie a proiectului, vorbe0eapoi I. BrAtianu, apoi

B. KATARGIU. Principiile de economie politica, pe cari leadesvoltat d-1 Bratianu, sunt principii pe cari le primesc de

www.dacoromanica.ro

102 BARBU XATARGIU

foarte bune. Dar sA vedem daca pozifia actualA a guvernuluinostru it iarta a desfiinfa vama asupra exportului. PrincipiuldupA care trebuie sA se conduca un Ministru este cA, dacascoate ceva, trebue sa puie altceva in loc.

Pinar* le Orli noastre au bazele lor, din cari, dacA amscoate vreuna, finanfele ar pierde. Apoi not nu avem nici orezervA spre a inlocui acest gol. Aceasta masura de ridicarea exportafiei se poate face WA paguba pentru final* numaicand se vor a§eza legile contribufiei generale pe astfel de baze,incat sA inlocueasca acest gol. Acestea au fost cauzele ce m'auoprit de a trece aceasta masura in proiect. Mi se zice a s'auintrebuinfat multe capitaluri in gratificafii etc., fAcute cu maimull sau mai pufin folos. Eu unul le socotesc cu prea pufin,§i pot zice cu nici unul. A§a e ; dar aceste capitaluri acumabia,,acoper cheltuieli neaparate de zi. Cat despre ceeace-mizice d-1 BrAtianu cA e lipsa de numerar, voiu raspunde CAnu e lipsA de numerar, ci de credit. Europa este impreju-rul nostru. Ea, chiar cand n'ar avea trebuing de cereale, arda bani, caci socotesc cA le-ar veni mult mai bine capitali§-tilor de a lua dobandA 12 la suta decat 5 §i 8. DacA nu dau,este cA nu e credit nicaieri. Creditul este bogafia popoarelor,§i dovadA este cA, de cate on un Stat a pierdut din vedereacest punct in mersul sail politic §i a luat capitalul de singurabaza a avufiei sale, el a trebuit negre§it sA caza.

Dupa ce vorbe§te din nou I. Bratianu, continua

B. KATARG1U. SA raspund domnului I. Bratianu la douaimprejurAri : mai intai asupra inlesnirii de 200 de mii gal -heni, cu cari Statul voe§te a veni in ajutorul comercianfilor.N'a§ fi venit a pipai aceasta vorba azi, de nu cerea trebu-infa, ca sA nu socotifi cu aceasta cA voiu sA slabesc proiectul.Guvernul este foarte dispus, dupa cum afi putut sA va in-credinfafi din proiectul ce vi 1-am infAfi§at, a da aceasta in-lesnire comercianfilor.

Acea inlesnire ins .1 s:i vedem daca voesc a ne-o acordaparticularii ? Vor raspunde ei la cererea ce be face guvernul ?

www.dacoromanica.ro

DISCURSUR1 103

Aceasta este o chestie problematica. Cat pentru cererea dom-nului Bratianu de desfiintarea vamii pentru exportatia cerea-lelor §i a vitelor, vin ab-i mai arata Inca o piedica pe lanecele ce am enumerat. Chestia nu e ad numai de desfiintareaunui venit de 2 milioane, ysi este o chestie pe care tocmaiguvernul nu trebuie sa o atinga, ci din contra sa o sanctio-neze. Sfintenia contractului vamii cerealelor §i a vitelor esterespectatd. Intreprinzatorul lor, ca §i oricare altul, a cheltuit multin anti dntai §i poate a pierdut, cu nadejde de a trage inurma profit. Luandu-i-le acuma din mans, n'ar avea el drep-tul de a cere despagubiri de tot capitalul ce a bAgat in aceastaintreprindere §i de tot profitul ce putea trage ? Cat despreprincipiu, §i eu ma unesc : e bun, e temeinic ; sa ne chib-zuim §i sa a§teptarn sa deslegam aceasta chestie la facereacontributiei generale ; caci e bine, in loc de a merge cinevalute §i a face cercAri de un moment, sa mearga incet §i sit-natos.

III.

CRIZA COMERCIALA. (Al II-lea discurs).

$edlnia dela 12 Martle 1859. (Monitorul oficial, 1859,Aprilie 6, p. 147).

B. KATARGIU, ministrul finan /elor, anun(a Camerei 6 ma-surile legiuite pentru incetarea crizei s'au luat de Minister,iar criza a socotit de a sa datorie de a o imparta§i de asearaMdriei Sale prin telegraf I).

BEIZ ADE 4 DIMITRIE GH ICA intreaba pe Ministru de a facut aceasta in-cunostiintare numai ca o noutate.

B. KATARGIU raspunde ca a incuno§tiintat pe Maria Sade criza Inca de ieri §i a Intrebat daca proiectul, °data incu-

1) Principele Alexandru loan I nu sosise Inca in Bucuresti. Pe atunci els e afla Inca In lasi.

www.dacoromanica.ro

104 BARBU RATARGIU

viintat de Adunare, se poate pune in lucrare, mai 'nainte deformala intarire a MAriei Sale.

V. BOERESCU, observa Min!sterului ca n'ao lucrat cu destula grAbnicieca sA faca a inceta rAul, Oct abia dupA patru sapttimani, de and s'ainterpelat 1), a infati§at proiectul acela Camerei.

B. KATARGIU. Cand un deputat acuzA Ministerul, trebuiesa aiba cuvinte temeinice pentru aceasta, iar nu sail faca unjoc. Acele patru sAptAmani, de cari vorbe§te d-1 Boerescu, s'auintrebuintat a chema pe negutatori, a-i intreba, §i apoi ei,chibzuindu-se in parte in mai multe intruniri, au facut rapor-tul for catre Minister, care, in starea critic& in care se aft&finanfele guvernului, a trebuit a se chibzui asemenea bine,pans sa infAti§eze proiectul sAu Camerei. Apoi d-1 Ministruarata ca guvernul a facut §i mai mult decat a da un proiectCamerei, voind a pune §i chiar depozitele in .circulatie.

V. BOERESCU raspunde a ministrul de finante poate sa albA re-zoanele cele mai bune pentru aceasta intarziere, insa ca in convictia d-luicrede a ministerul a lucrat foarte incet.

B. KATARGIU ii raspunde cA daca Adunarea crede cA Mi-nisterul lucreazA rAu, sa-1 depArteze. Cat despre convictia pecare zice ca o are d-1 Boerescu ca Ministerul a lucrat incetSi cA nu trebuie sa a§tepte inifiativa Camerei, ca sA ia ma-surile necesare spre incetarea crizei, ii raspunde cA n'a fostde datoria Ministerului a lua inifiativa. Apoi, cA dacA guver-nul a- intervenit ca sä ia mAsura spre a o opri, trebuia sAia astfel de masuri, ca nu cumva, ajutand comerful, sA cazael. Aceasta a fost causa pufinei intarzieri ce a curs.

D-1 ministru apoi se adreseazA cAtre Camera, invitand-oca, dacA Ministerul nu §i-a implinit datoria lui, sA declareaceasta.

I. BRATIANU propune urmatorul amendament la propunerea Em. SaleMitropolitul 2) :

1) Interpelarea lui V. Boerescu asupra crizei financiare s'a Meta in sedinta dela21 Fevrnarie 1859. Vezi discursnl I.

') Nifon. Acesta propus se ea, liana la discatarea prole tuluiInfatisat de MinisterIn privinta crizei fina Iciare, s5 faca an apel Nlari i Sale, ca 55 chibzniasea despremijloacelo ze treb ie luate spre a Intampina riu de care eat amenit Ma tars.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 105

t Vazand gravitatea 0 chiar primejdia, In care se arta comertul nos-etru, adunarea elective a hotarit se se invite Sectia ii-a ca sä cercetezetindata proiectul guvernului, prin care propune mijloacele de a veni in.ajutorul comertului ca maine la 11 ore sa ne infati5eze raportul asu-tpra acelul proiect. Camera amana pentru maine la 11 ore a se dis-ecuta de urgenta raportul 0 proiectul sus ziss.

Semnati : I. Brdtianu, M. Marghiloman, Dimitrie Ghica, Al. C. Go-lescu, Sc. Voinescu, C. Degiu, -C. Argintoianu, G. G. Grigorescu, G.A, Costescu, N. Lahovari.

Amendamentul se primege.

Iv.

CRIZA COMERCIALA. (Al III -lea discurs).

&dinfa dela 13 Marne 1859. (Monitorul ofic ial, 1859,Aprilie 10, pag. 153).

La ordinea zilei este discutiunea proiectului pentru masurile ce sunt ase lua in privinta crizel comerciale.

Biroul intreaba dace este cineva care sa vorbeasca asupra proiectuluiin total.

ION BRA.TIANU. - A§teptam sa is cuvantul nige barbati mult maicompetenti ; dar, Mudd toti d-nii deputati tac, se vede ca-1 primesc peticute.

Eu nu inteleg sa venim in ajutorul comertului cleat in doua randuri : sauintr'un mod cu totul anormal, expeditiv, cum s'a intamplat 0 in alte State,sa chieme, guvernul pe bancherii principali, cu cars el avea daraveri §iIn cari avea incredere, 0 sa depute la dispozitia §i pe raspunderea for osuma oarecare. Aci guvernul n'a facut aceasta i a avut rezoanele sale.Neputand veni intr'un mod expeditiv in ajutorul comertului, eu cred canu este alt mijloc decat a5ezand bazele unui wzamant de credit, carela inceput sail aiba forma sa imperfectil de un lucru ce vine sfi raspunzala o trebuinta de moment, insa sa tie inceputul bine a§ezat, astlel hicksacrificiile ce face Statul sa nu fie aruncate pe drum. Proiectul gu-vernului, mai ales cu modificatiile aduse de comisie, nu este nici un mijlocexpeditiv, nici fundamentul unui nezamant regulat, din care sit putemvedea In viitor folosul sacrificiilor facute. Proiectul acesta nu este nici obancd de scompi. Ce wzatnan este acela, p! care la anul it condam -nail sit moara ? Ce incredere va a vea I umaa ? Cum o sa &ill oameni

www.dacoromanica.ro

106 BARBU KNTARGIII

speciali, cand toe& incredintarea ce vreti sa faceti trebuie sa se sfar-geasca Ia anul ? Sectia azi mai adauga o greutate, ciici zice sa se deabani imprumut numai acelora ce au mogii, adica face comertul depen-dent de cei ce au mogii, bunuri statornice, gi not de ceeace ne ocupammai mult este comertul in genere. Cand se va mai vorbi asupra acestuiprotect gi se va emite parerea mea, nu va volu mai osteni cu argumen-tatii mai multe ca sA -1 combat, pentruca, dupa mine, acest proiect nicimeritA discutia.

I. OTETELESEANU gasegte ceva ciudat in discursul lui Bratianu, caciel combate azi proiectul ca ar fi nefolusitor, cand Jeri singur zicea casa. treaca Comisiunea in sata de alaturi gi a nu iasa de acolo pans nu-1va ispravi.

B. KATARGIU, ministrul finantelor. Din cele ce a zis ono-rabilul preopinent trag o contradictie: pe de o parte and zican-du-se ca nu s'au luat masuri grabnice, spre a veni in ajutorulcomertului care striga gajutor Iv pe de alta parte ca proiectulministerului este cu totul necomplet, pentruca nu a§aza ba-zele unei intreprinderi indelungate. fata contradictia : ge de oparte cere grabnicie, pe de alta un proiect de bancd stabild, caresd traeasca mai multi ani. Oare aceste cloud imprejurari sepot combina in aceea§ gandire? acuzat ministerul can'a luat masuri inainte de a veni comertul sa ceara ajutor.Vi s'a raspuns de minister ca a intinde pans acolo ingri-jirea, incat sa is masuri 'Ana sa nu fi venit nimeni a-i cereajutor, aceasta nu o putea face, cad, chiar dupAce a strigatcomertul, a vazut ca mijloace spre a-i veni in ajutor nu erau,ca tot ce va face este numai de a aduce un ajutor momentan.Ministerul n'a venit sa va spuie toate ranele sale, sa vd zicaca un muribund cere ajutor dela alt muribund; n'a venit sava spuie ca Statul are 25 de milioane datorie, dintre can celemai multe catre cassele ce sunt in activitate, de exemplu cassadrumurilor, a §coalelor; n'a venit sa vd spuie ca Cara estedatoare 8 milioane Ia particulari pentru producte date in tre-buinta o§tirilor streine, can surer sa-i tie in ageptare 10 anifara vreun profit. Toate acestea, ministerul n'a venit sa vile spue, pentruca a vazut criza grabnica, Adunarea ingrijata,§i s'a temut ca nu cumva, facand aceasta, sa se considere ca

Afi

www.dacoromanica.ro

DISCURS URI 107

o rea vointa din partea lui. Din contra ; el a facut un proiectsi a zis : «iata tot ce poate face ministerul; am chibzuit a in-terveni Intre particulari si comercianfi si a cere particularilor.capitaluri not spre a le pune in circulatie». Am zis mai mult :A pana se va face imprumutul, s& se atinga depoziteleo, incu-rajat fiind de imprejurarile grabnice, si pe Tanga aceasta ammai avut un sprijin la indrazneala de a atinge depozitele, caciam vazut di in depozitele acestea sunt sume cari stau de aniin visterie, si am zis ca poate nu ni le vor cere particulariiindatd ; sa le dau comerfului si le voiu pune la loc, cand seva face itnprumutarea. Acum vedefi in ce pericul s'a pus mi-nisterul. Cad suntetn oare siguri ca atat capitalurile din strei-natate cat si cele de ad vor veni la chemarea noastra ? Nu ;caci bogatia este creditul, si creditul este increderea, un nustiu ce din atmosfera politica, care face pe particulari sa seteam& si sa-si traga capitalurile din circulafie.

Viu acum la modificafiile Comisiei si la restricfiunea prin carelas& toata responsabilitatea asupra ministerului. Nu o primesc.Ministerul n'a zis Adunarii ca are capitaluri, ci ca. n'are ; sia ariitat singurul izvor, cerand vole de a-I Intrebuinfa. Act insao sä se int.:imple o imprejurare. Ceeace iau din cereale, iaucAci nadajkluiesc ca graficafii nu se vor mai face ; iau ase-menea capitalul emancipafilor, cad acela este un capital si nuo datorie, si cand va veni sa-1 ceara voiu zice : gasteptati I»Cat pentru depozite, de nu-mi va da voie Adunarea, nu bevoiu atinge. A doua rzstrictiune ce-mi impune secfia, ca sa dauin sume mici fard sa determine cat, iar nu o primesc ; cadse stie prea bine ca comerful este impartit pe persoane inmid capitaluri, dar cari toate sunt legate ca un lant, vin dese impreuna in unele casse mari, din cari apoi iar ies si vin.De vom hottiri dar ca sa se dea in sume mid, atunci, viindo cassa mare ca sa se imprumute, negresit ca o sa-i trebuieo suma mai mare decat and case mici ; apoi, nedandu-i sumace cere, o s'o punem in pericul, si impreund cu dansa sepun o mulfime de case mici. Vedefi dar in ce responsabili-tate grava pune comisia pe minister, nedeterminandu-i suma

www.dacoromanica.ro

108 BARBU KATARGIU

cat sa dea. Cat pentru lepadarea politelor §i oprirea numai aipotecelor, este iar de neprimit, cAci §i ipotecele au inconve-nientele lor ; cad sunt ipotece directe §i indirecte. Pentru celedirecte nu este nici un inconvenient. Cand insa un comerciantva aduce o transactie de ipotecA, cum s'o primeasca minis-terul ? DacA este pe doi ani, sA o primeascA pe doi ani?Nu poate. SA o primeasca pe doua luni? Aceasta nu o pri-mesc tribunalele. IatA dar piedici can vor avea reactiuni fataleasupra comertului. Asemenea nu este prea lesne a se puteaface ceeace a zis d-1 Bratianu ; cAci bazele unei intreprinderise fac in odihnA, vAzand statutele tarilor de unde pot ventcapitaluri.

DupAce vorbeste 1. BRATIANU, B. Katargiu continuA:

B. KATARG1U, rninistrul finantelor. MAsurile din proiectulguvernului, in necuno§tinta de vreun principiu de economiepolitica, s'au luat dela comercianti. Cat pentru ceeace prive§tevorbele lungi Si frumoase, nimic mai lesne decat a critics,dar anevoie de a face ceva. D-1 BrAtianu m'a aparat ieri zi-cand : «de ce vorbe Si nu fapte?» D-1 BrAtianu are dreptulsa ne zits ca suntem saraci de principiile economiei politice.Eu nu cer nimic mai mult decat un geniu. De socote§te cA-Iare, sa vie sa ne lumineze ; geniu insA care sa creieze, nusa repete ceeace a facut Franta, ci ce poate face Romania inconditia in care se afla. Acum intreb numai pe d-I Bratianudata creditul ce ne lipseVe din partea Europei suntem not inpozitie astazi sa-1 marim sau sa-1 micpram. Eu marturisesccA, in imprejurArile de azi, suntem departe de a avea acelcredit ; ba sunt sigur chiar ca-1 vom mic§ora, data mAsurilece vom lua nu vor fi in cercul puterilor noastre.

ION BRATIANU da citire unui amendament luand cuvantul, zice : 13o-zitia ce mi-a facut d-1 Katargiu este prea grea pentru mine. Crez cA logsimt aid pang la un punct egal, deli in feluri deosebite, criza de azi, gi

socotesc cA nu trebuie sa avem vreunul din not nici geniu, nici invata-tura multa, ca SA. poata indrAzni a critics proiectul d lui Katargiu. euaveam sA propun ceva ; dar, indatA ce am auzit pe d-I Katargiu astfel,nu mai aveam curaj. Cu toate acestea viu cu modestie propun unamendament la proiectul sectlei.) D-sa citeste amendamentut.

§1,

et

www.dacoromanica.ro

DISCI:UMW 109

B. KATARGIU. Din citirea acestui proiect vedem cd. d-1BrAtianu a fost prea modest, child a zis cA, pentru ca sa facAun proiect, nu trebuie sa fie cineva geniu. D-lui a facut aceastalucrare intr'o noapte. Pentru cine n'a citit statute de- bancistreine, ar fi in adevar o creiatie, demnd de un om de geniu.Insa aid nu e vorba de o asemenea lucrare, ci de un ajutorrepede ce trebuie sa se dea comerfului. Child arde o casape care tori vor s'o scape §i cand stdpanul ei cere ajutor,cand puterea politiei vine s'o scape, se infati§eaza deodataun arhitect cu un plan mare §i frumos de casA §i zice :«Stati I Nu e vorba de ceeace vreti sa faced. Aceasta este ni-mic ; eu am un plan ca sit clddesc o casa ce nu va arde nici-odata*. Un arhitect care ar tine& o asemenea cuvantare,intr'o asemenea imprejurare, ar prezenta multa asemAnare cuceeace ne zice d-1 Brdtianu sa facem in aceste circumstanjeurgente.

Chin lu-se art. 1 din proiect, Al. Golescu propune un amendament laacest art., prin care cere suma de 600.000 de galbeni, in loc de 200.000de galbeni, cum figura in proiect.

1. Bratianu st V. Boerescu sustin amendamentul, pe care PrincipeleDimitrie Ghica it combate.

PRINCIPELE G. TIRBEI doreste sa auza pe ministrul finantelor asupraacestui amendament.

B. KATARGIU, ministrul finanfelor. Nu ministerul a luatinitiativa acestei masuri ; el n'a fost decht un interpret at co-mercianfilor. Comerciantii au venit §i au luat initiativa, ei aucerut ajutorul guvernului. Guvernul a chemat pe comerciantiicei mai de cdpetenie, s'a sfAtuit cu ei §i unii din ei au cerutvoie sa se adune intre dan§ii. S'au adunat, au desbatut §iau incheiat proces verbal. Pe acest temeiu, guvernul a fAcutproiectul,. in care nu cere mai mutt deck ceeace au cerut co-merciantii4 Comerciantii au zis a 200.000 galbeni le sunt deajuns. Dupa aceastd cerere s'a fAcut §i proiectul.

PRINCIPELE TIRBEI zice ca fibula explicatiile d-lui ministru de finantesunt importante, d-sa respinge amendamentul d-lui Golescu.

www.dacoromanica.ro

110 BARBU KATARGIU

Se citeste art. 4, care suns astfel in prolectul guvernului :PAna la intrarea fondului din imprumutari, visteria va incepe aceasta

«operatie pentru ajutorul comertului cu din numerarul de care dispune(pans la suma de 70 mii galbeni Imparate§ti §i anutne ;

a) din depozitele tribunalelor galbeni 40 000b) din fondul emancipatilor, cei strand in socoteala platii dam-

riei contractele in 1857, galbeni 20 000

c) din pragraful cerealelor 10 0004ingrijind visteria ca, IndatA ce se vor aduna tots banii din imprumutul(hotarit la art. 1, sa se punA la loc sus-citatele avansuri,.

I. OTETELISANU zice cA Sect'a n'a specificat suma, ci o lasA pe seamaMinistrului de Finante, sh is banii ce va avea disponibili.

B. KATARGIU, ministrul finantelor, declara cA, de nu-i vada Adunarea voie sa atinga depozitele, d-sa nu le va aiinge,§i prin urmare ramAne atunci disponibild numai suma de30.000 galbeni.

DIMITRIE GHICA §I C. CANTACUZINO sustin ca depozitele nu trebuieatinse.

ION BRATIANU propune a se uza de capitalul manastirilori spre a seveni In ajutorul comerciantului.

I. OTETELISANU observA cA propunerea lui BrAtianu este imposibila,cad in cassa centralA nu se allA mai mult de 60.000 lei.

Dupa alti oratori, TURNAVITU propune ca depozitele tribunalelor sA nuse atingA cu nici un pret, iar Ion Bratianu cere sA nu se atingA nici undepozit de once categorie.

B. KATARGIU rAspunde cA, dad n'a votat pentru amenda-mentul ce zicea sA se is banii din cassele manastire§ti, cauzaa fost ca lucrArile erau grabnice Si d-sa §tia cd in casse nueste nimic. De altmintrelea acestea sunt chestiuni ce se vordiscuta §i se vor deslega la timpul for.

Se pune la vot amendamentul lui Turnavitu §i cade... apol se punela vot tot art. 4 din protect §i se leapada §i acesta cu totul.

V. BOERESCU observa cA Adunarea se contrazice, cAci n'a inteles -votul.Adunarea Ins& merge inainte.

Se citeste art. 5 §i modificatilie facute de. Comisie. Acest articol sunkastfel in redactiunea guvernului :

(Scomparea se face contra polite cu trei iscalituri valabile cu termena nu mai mare de trei luni, sau contra obligati' cu o ipoteca directs sautindirecta, aceasta putandu-se prelungi §I pe termen de un ans.

51

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI

B. KATARGIU. Ministerul a socotit cA trebuie sA vie inajutorul comerciantului ,Si prin scompt. Comisia nu prime§teaceasta. Ministerul, fire§te, nu poate primi scomptul, decatcu conditiile zise in proiect, adica un comitet de comerciantiale§i din sant,' ]or sit autorizeze scomptarea cu garantia ]ormaterials §i morals, caci Ministerul nu poate veni in ajutorulcomerciantului cu rizicul fondului public. Dar Comisia a ziscA e mai bine sa se faca imprumutari numai prin ipotecA.Asupra acestor dour opinii, Adunarea este chematA a se pro-nunta. Cat despre minister, el se tine de proiectul sau ; insA,Si una Si alta din aceste cloud opinii au inconvenientele i

avantajele lor.

I. BRATIANU observa ca Intre proiectul Ministerulul 51 lucrarea Sectieieste o deosebiire radicals ; caci proiectul se apropie de o banca descompt cu oarecare intindere, pe cand Sectia voe5te sa facA ca comertulsA fie cu totul dependent de ace's ce au bunuri siatatoare.

Apoi dad este vorba sa ajutpm pe comercianti, atunci am ft necon-secinti primind modificalia Sectiei, caci ea ii face tributari ai celor ceau pamant.

Se pune la vot modificatia Sectiei 5i se !eat:4A. Se cite§te art. din pro-iectul guvernului 51 I. Bratianu observA cA, dupa acest art., un capitalangajat pentru un an de zile este mort pentru comerciant. Deaceea pro-pune ca termenul sA fie numai de trei luni.

L OTETELISANU ti raspunde ell este peste putinta ca ipotecile sa fie cutermen de trei lnni.

B. KATARGIU. Priimindu-se acest termin, o sa se intampleca ministerul va respinge pe cei mai multi, caci de ex.tre-cand termenul de trei luni, ministerul poate sa vanza o ipo-tecA indirectit al cArei termin n'a venit? Nu. Atunci Guvernulce va face, de nu va avea comerciantul cu ce sa-i plAteasca?Ipoteca nu le-o poate vinde. Negre§it ca trebuie sA tepteexpirarea termenului ipotecei.

Sc. VOINESCU intreabA dadt un comerciant ar veni in luna lui Maisau mai tarziu sA se imprumute, i s'ar putea da imprumutul pe un an,cAnd proiectul zice ca operatia va tinea un singur an, 51 pentru acelapAnA la termenul proiectului nu mai este un an.

B. KATARGIU Ii raspunde cA un an este maximum §i ce vatrece din acest an se scade.

111

www.dacoromanica.ro

112 BARRU RATARGIU

VII.

CRIZA COMERCIALA. (Al IV-lea discurs).

$edinta dela 14 Martie 1859. (Monitorul oficial, 1859,Aprilie 13, pag. 161).

La ordinea zilei este continuarea desbaterii asupra proiectului de mA-suri in privinta crizei comerciale.

I. BRATIANU prezinta la art. 5 un amendament in sensul urmAtorieScomptarea sa se facA contra polite cu trei iscalituri valabile, insA deopAmantent nesupgi vreunei jurisdictiuni streine cu termen nu mai4mare de trei luni sau contra obligatii directe cu ipotecA, acestea putan-4(1u-se prelungi pe termen de §ase lunis.

B. KATARGIU observa ca va fi impracticabil, fiindca ope-ratia facandu-se numai in curs de un an, acest termen se vascurta fireste pentru aceia cari vor veni sa se imprumute treipatru luni in urma deschiderii operafiei, adaug Ca termenulde §ase luni ar exclude mai toate ipotecile indirecte, deoarece,chiar cu termenul de un an, Ministerul nu va putea primidin asemenea ipoteci decat pe acelea al caror termen nu mergemai departe decat anul cat a durat aces operafie. Astfel gu-vernul nu s'ar putea despagubi la timp, fiinda n'ar fi indrept sa ceara vinderea unei ipoteci, al carei termen nu s'aimplinit.

DupA citirea art. 6 1), I. BrAtianu intreabA dacA prisosul de 2 0/0 va fideajuns ca sa acopere cheltuielile intreprinderli, dacA s'a fAcut cel putino socotealA aproximativA.

B. Katargiu, ministrul finantelor, zice ca o asemenea so-coteala nu se poate face a priori §i fara sä aiba un punctsigur de plecare, adica fara sa tie cari sent cele ie§ite. Darsocote§te ca 20/0 va fi de ajuns.

1) Care aura .Scomptul va fi cu 2% mai mult decItt ceesce plAtegte via-teria la c,apitalal Imprumutat,.

gi

si

si

md.:

www.dacoromanica.ro

DI8OURSURI 113

Art. 6 se prime5te.La art. 7 1) Al. Golescu propune ca la alegerea comitetului sA fa partealti comercianti, carl nu vor fi figurand in lista alegatorilor deputatului,

zicAnd ca acesta ar fi o conditle politica push alegatorului Si ca nu-5ipoate avea locul in aceasta imprejurare.

Acest amendament este sustinut 51 de I. 0 teteli5anu 5i Alexandru Florescu.

BARBU KATARGIU sustine articolul din proiect, zicand cas'a facut astfel din cauza dificultatilor §i intarzierilor ce s'arintampla cu constatarea calitatilor de ales §i alegator; devremeceluandu-i pe cei din listele facute cu ocazia alegerii deputatului,scapa de aceste dificultati, §i lucrul se face cu grabnicia cerutade cazul de fata.

C. A. Rosarn intreaba pe ministrul de finante daca a inteles cu acelarticol (6) ca guvernul are dreptul de a reFuza pe cei

B. KATARGIU raspunde ca negre§it, Si adauga ca ministeruln'a venit cu acel proiect in Adunare decal ca un remediupropus §i cerut de comercianti ei MO, jar nu ca un proiectdin partea ministerului. Deaceea o repeta, ca sa se inteleagabine, ca ministerul nu is asupra-§i neizbutirea acelui proiect,ca in privinfa aceasta toata raspunderea privege pe comer-cianti, cari au propus acel remediu, dar ca guvernul va pri-veghia numai ca banii sa nu se dea fara luarea de toate ga-rantille cerute, §i din acest punct de vedere trebuie in comitetoameni cari sa prezinte garanti morale §i materiale. Dacacomercianfii vor alege oameni ce nu au aceste calitati, atatmai rau pentru dan§ii, fiindca guvernul ii va refuza, Si astfelinceperea operajiei se va intarzia.

I. BRATIANU la cuvantul zice : FiindcA d-1 ministru de finante s'apronuntat intr'un chip a5a de categoric, eu protestez. Intr'un guvernconstitutional, ministerul este responsabil de faptele sale. Adunarea n'aresa-1 intrebe cine-a dat, de unde a luat prolectul ce-i supune. Ministrule fiber sa consulte pe cine vrea, cAnd face un proiect ; dar aceasta nuinsemneaza ca raspunderea trebuie sA priveasca pe cei consultati. Nu. Mi-

1) astfel de govern : Se va intocmi un comitet de dud. comercianti foraplate al gi de c tre negustorii Inscrigi In lista ce a slujit la alegerea deputatuluila C Lmera, ales' dintre comerciantii ce infatiseam mai multa garantie ¢i cu stiintadespre stereo pieta ramanAnd guvernulni dreptul de a-i recunoagte gi /ataxia.

Barbu Catargiu. Discursuri. 8

gi

alegi.

gi

Redae.

www.dacoromanica.ro

114 BARBU KATARGIU

nisirul e singur responsabil, intr'un guvern constitutional, de ceeace face ;not numai din acest punct de vedere am primit proiectul in desbatere,.

B. KATARGIU. Atunci de ce ma mai intrebafi ? Acestproiect este o lege, o pravila care priveste pe guvern. In ele vorba de ni§te masuri pe can comercianfii le-au cerut delaguvern si pe can le-au gasit de cuviinta pentru vindecareasuferinfelor comerfului. Asa guvernul nu face decat sa in-tervina intre comert si Camera. Camera arunce-le, de nuvoeste sa is acele masuri. insa, in ceeeace se atinge de ga-rantiile cu can sa se dea fondurile, aceasta ramane pe seamaministrului.

La art. 11 1). I. Bratianu observa cA (ar fi mai bine sit se alcatueascAun birou de oameni special! pentru manipulatii de asemenea naturil sican sa He initiati in operatiile si lucrarile ce se cer in asemenea cazurip.

B. KATARGIU obiecteaza ca sunt functionari in Minister,cart au, in lucrari de asemenea fire, o rutina de mai multiani, cart cunosc tot mecanismul financiar. Pe Tanga acestea,acei oameni au si garanfii date pentru sumele ce le tree prinmaini, si astfel se implinesc toate conditiile ce s'ar cere ca sase insarcineze cu lucrarea intreprinderii.

Apoi se desbat celelalte articole din proiect, dupa care, punandu-se lavot proiectul intreg, se primeste cu o majoritate de 31 voturi contra 21.

La 28 Martie 1859, Adunarea electiva luat concediu pans la 4Mai. Cu toate acestea pants la 14 Mai nu s'a putut tines nicl o sedintA,din cauza necompletarii Camerei.

Inainte de inchiderea Camerei, Ministerul N. Golescu demisionii.Atunci, la 23 Martie, Ministerul se compuse in modul urmAtor ; NicolaeCretzulescu, interne ; loan Cantaczzzino, justitie ; Const. Steriadi, finante;Scarlat Fdlcoianu, externe ; Barbu Vladoianu, rAbsoiu, inlocuit dela 12Mai prin General Macedonski ; Constantin A. Cretzulescu, culte giPresedinte at Consiliului.

Decretul, datat din 27 Martie 1859, se aria publicat in Monitorul ofi-cial at Tdrii rom., 1859, Martie 30.

Redaetat et admie astfe' ; LuerArile d3 cancelarie ale a ostei operatii se vorface pin Sectia contabilitutii din MLnieter,u1 Finantelor, pentru ajatorul cttrnia e,ya orlindui un amplaiat en plata de 800 lei pe lune, care vu fi meat cinat cu tiuereuregietrelor trebuincioase ei cu toata corespoudenta rplativii In acet.etli operatie,ti un nurafiator pa 00 lei pp tunas,

si

si-a

9

www.dacoromanica.ro

DIECITREURI 115

VIII.

INCOMPATIBILITATI.

&clinic dela 14 Mal 1859. (Monitond oficial, 1859,Mai 25, p. 234).

Se citegte dela birou adresa prin care Ministrul de interne (N.Cretzulescu), cere dela Adunare sa permits lui Nicolae Opran a mergela postul sau de administrator (prefect), unde trebuinte urgente reclamaprezenta d- sale, mai cu seams acum cAnd nici secretar nu se afla inadministratle, fiind suspendat.

I. BRATIANU observa ca prezenta unui administrator este totdeaunaurgenta in districtul sau, ca trebuintele ce o reclama nu pot sa fncetezeniciodatil, gi intreaba unde va ajunge Adunarea cu principiul ca undeputat sa poata fi gi administrator.

PRINC1PELE DIMITRIE GHICA roaga Adunarea ca, cu aceasta ocazie,sa se is in consideratie ca sunt cinci gedinte de cand nu se poate corn-pieta, gi aceasta flindca Adunarea este prea indulgenta gi acorda oriceconcediu, orice cereri, astfel incat, mai multe randuri, a fost in impo-sibilitate de a tines gedinte.

B. KATARGIU zice ea, osebit de imprejurarea speciala ce seinfatipaza azi, lucrul are o intindere mai mare; a este ochestiune de principiu ; ca data astazi Adunarea are doi-treideputati carmuitori, cine poate chez4u1 ca maine nu vor fizece-cinsprezece ? astfel se va intampla, in una din zile,ca sau administratorii sa nu fie prin judete sau deputafii sAnu fie in Camera. Orice afi face, nu puteti ie§1 din acest cerc.Deaceea fac aceasta observafie ca sa atrag luarea amintea Adunarii, ca trebuie sä se chibzueasca §i sa se hotarascaodata pentru totdeauna aceasta chestiune. Cat pentru d-IOpran, Adunarea hotarasca cum va voi pentru acuma.

Sc. VOINESCU. Imi lau libertatea de a raspunde d-lui Katargiu. Stillca, doua zile inainte de a ma orandui administrator, eu am Post celdintaiu care am protestat, zicand ca functiunea gi deputatia sunt incom-patibile. afar in ajunul plecarii mete in district, am intrebat cum arputea fi cineva administrator gi deputat, fiindca se pune in pozitie dea neglija sau functia de administrator sau misiunea de deputat. Deaceea

www.dacoromanica.ro

116 BARBU RATARGIU

am cerut sit se punA in regulament acel articol, pe care majoritatea nuI-a primit 1).

Nu inteleg astazi cum d-1 Katargiu vine §i ne propune o lege noun inaceasta. privinta. S'o propuna d-1 Katargiu, §i eu imi voiu alege una dindouA ; dar sa o propuna astfel cum s'a propus in regulament.

B. KATARGIU. Stint de opinia d-lui Voinescu asupra in-compatibilitatii. La celelalte observalii insa ii raspunz ca dacemajoritatea n'a primit a se pune acel articol in regulament,cauza este ca Adunarea nu poate lua initiativa de a face legifundamentale, ci numai in ceeace prive§te regularea lucra-rilor Camerei. Nu este de competenta Adunarii sä modificedrepturile vreunui Roman ; aceasta este de competenfa pu-terilor legiuitoare prevazute de Conventie. Dc am vorbit darastazi, aceasta am facut-o numai ca sa atrag luarea amintea Camerei §i a guvernului, ca sa chibzueasca oarecari ma-suri de a departs inconvenientul ce ne ameninta.

IX.

COMPLOTUL MA$1NEI INFERNALE.

&clinks dela 26 Mal 1859. (Monitorul eclat, 1859,Iunie 6, p. 253).

La ordinea zilei este, intre allele, raportul Sectiei v-a, asupra cereriifAcute de Ministrul Justitiei pentru darea lui Cezianu 2), ca sA fie depusInaintea procurorilor.

C. CANTACUZINO IntreatIA pe Cezianu dacA Domnitorul venise in Bucu-re0i, and d-sa a spus Prefectului CA Matelon complote in potriva vietii lui.

1) In qedinta dela 10 Feyruarie 1859, Sc. Voinesen depusese nn amendamentsubsemnat de I. Voinescu, AI. Coast, Golesen qi N. Rosetti In terminii urmAtori:<Deputatii luAnd lunette el< nu se mai realeagit, ci 86, le ritmftie facultatea de a-qialege calitatea de functionar San deputats.

La aceasta, B. Satargin declarg ca (este de acelaq principiu, der acel articolnu-glare local In regulamentul Camerei, care se rapoextA numai In procedure lucrA-rilor Adunirii ; ca acel articol este en total constitutional, qi punandn-se in re-gulament, se di; Camerei un drept pe care ea nu-1 are. Camera nu poste discutitqi primi o lege constitationalA deat provenitd din donit izvoare: Comisia Cen-tral& qi Consiliul Ministrilora.

Votarea araeudamentului depns de Voluescu tea &millet anti dna terminarearenulamentului Camerei.

8) AceastA afacere este pe larg naratli In thipliment in Monitorul Oficial, No.64,anal 1859, Innie 6, duph declaratinnea Itii Cezianu.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 117

CEZIANU. Da, mi se spusese de 1nsusi d. Aga, care a zis 'ea 1-a do-vedit si-1 va prinde, dar mai in urma a venit croitorul Schmidt la d-sasi mi-a spus ca conspiratorii, simtind spionarea poliliei, s'au risipit.

SC. FALCOIANU intreaba cine era aga, cand s'a dus Cezianu la B. Ka-targiu de i -a spus ce i se descoperise.

CEZIANU. Era actualul d-1 Balaceanu, cu care dela inceput am avutnumai a face.

SC. FALCOIANU. Daca este asa, cum se zice in relatie ca descoperireacomplotului i s'a facut d-sale inainte de cea dintai venire a Domnitoruluiin Bucuresti, cand atunci era prefect Karagea ?

B. KATAROIU. Cu o zi sau doua nu flu bine minteinainte de venirea Domnitorului sau dupa ce venise, d-1 Ce-zianu a venit speriat la mine §i mi-a spus imprejurarea corn-plotului ce se descoperise de croitor. Eu am fost mi§cat §ii-am cerut mijloace, cad §i eu ca Roman sunt dator §i ca mi-nistru sa fac cunoscut Domnitorului acel complot, ca nu cumvasa se intample un ce cat de mic §i sa ramana o pats pe unom nevinovat sau sa se zica a e fapta boierilor. In urma amfost la Domn Si, la prima intrevedere sau la a doua nutiu minte i-am vorbit despre complotul ce se urzia, dan-du-i §i note, dupa lista ce mi se (Muse de d-1 Cezianu, despreconspiratori §i alte imprejurari ce mi se descoperisera. Atuncimi se pare ca. Inca nu se schimbase aga. Tocmai la urma,cand era sa piece Domnitorul, 1-a schimbat §i mi-a zis ea adat deslu§iri agai ca sa urmareasca pe conspiratori §i ca i-azis sa se puns la dispozifia mea. Aga a §i venit, §i eu i-amzis ca de acum e treaba politiei, a mai mutt nu poate facedecat sa se infeleaga cu d-1 Cezianu §i, de va voi sa-i dead-lui informatii, ca unul caruia i se descoperise toata §ire-tenia complotului dela inceput. D-1 Cezianu a primit §i atuncia intrat in relafii §i infelegere cu aga.

Precum se vede, d-1 Cezianu, dela inceput §i *la azi, n'afacut alt deck, spaimantat de gravitatea imprejurarii, a venitsa destainueasca guvernului ceeace aflase. De aci, d-sa se in-carca cu o sarcina ce nu era a d-sale, numai dupa o povataa ministrului, in care fire§te avea incredere, §i dupa dorinfa

www.dacoromanica.ro

118 BARBU KATARGIU

de a sap& societatea de primejdia ce o ameninta. Se punein relatie cu aga §i se trateaza lucrul precum ati vazut dinrelatia d-sale, pana cand Matelon §i Grini pier din tail. Apoid-1 Cezianu vine la mine §i-mi spune ca acei oameni s'au facutnevazuti.

Dupa catva timp iar vine la mine §i-mi spune a complotula aparut din nou mai infernal, cu Bontila. «Cine ti-a spus?

«Tot croitorub). Eu i-am zis ca tot ce putea face, este sadescopere i aceasta prin Evreu. Acum cine e acel Bontila ?De unde a venit ? Sub ce recomandatie a fost dat politiei, in-cat ea sa fie datoare a-I trimite spion pe Tanga Cezianu §isä-1 faca a juca rolul de conspirator al complotului ? Acesteanu se pot intelege. Aceasta a fost o gre§ala mare din parteapolifiei, O. aiba mai multa incredere intr'un venetic, intr'unvagabond, decat intr'un om cu un caracter cu mult mai inalt,§i ca cetacean §i ca deputat. Acum chestiunea e aci. AcestBontila a fost in realitate numai un spion al polifiei, care in-cerca sa compromita pe d-1 Cezianu, sau a fost el un adevaratconspirator, care sub rolul de spion a putut §i sa joacepolitia Si sä traga pe d-1 Cezianu in conspirafie §i complot ?Astfel se infatipaza lucrul. Trebuie sa avem toaia banuialain cugetul §i rolul lui Bonilla §i oarecare incredere in carac-terul d-lui Cezianu. La dimpotriva, am banui pe d-1 Cezianu,§i, in loc de a-1 apara, 1 am injosi pana a-1 trimite pe bancaacuzafilor. Oare, facand astfel, n'am inchide up fiecarui omde cinste, care ar putea §i ar voi sa descopere vreo crima?Nu i-am pune o stavila de a cerca o asemenea fapta man-tuitoare pentru societate, cand va vedea ca noi, in loc de re-cuno§tinta, it apasam pentru cugetul lui cel bun ? i ca, dim-potriva, §arlatanul, care a jucat un rol problematic, se plimbafara sa-i is nimeni socoteala ? Ei bine ! repet ca politia a facuto gre§ala neiertata, s'a amagit. Guvernul trebuie sa se opreascaad, sa afle ce s'au facut Matelon §i Grini. Acel Bontila deunde a venit, cine este §i care i-a fost cugetul ? De vom dape Cezianu, ce va spune el guvernului decat ce ne-a spusnoun astazi ? Deaceea termin zicand ca noi trebuie sa luam

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 119

lucrul cu seriozitate §i sd nu lasdm a ramanea o patA re capulunui om, care nu ne-a facut deck bine.

CONST. A. CRETULESCU, ministrul cultelor. D. Katargiu, in discursuld-sale, a zis 4guvernuli vorbind de seful politiei. Noi nu putem lua so-lidaritatea actelor impiegatilor subaltern'. Not nu suntem raspunzatori deacestea. Fiecare este dator da seamy de actele sale. Poate ca d -1 agess fie cu dreptul vinovat; eu insa nu pot lua responsabilitatea nici chiarpentru fratele meu.

B. KATARGIU. Zicand «guvern», am Intel es pe d-I Valeanu,cdci nu puteam sa ata- guvernul, cand chiar eu eram in gu-vern. Sunteti gre§iti, d-le ministru ; faced un anacronism,fiindca desfa§urarea complotului s'a petrecut in timpul fostuluiminister, din care faceam §i eu parte.

BRANCOVEANU. D. Cezianu ea cerut dela inceput de fostul procuror.Guvernul s'a opus a-1 da. Deaceea a si departat pe acel d. procuror,Andronescu.

IOAN CANTACUZINO, ministru de justifie. Nu. La intaia cerere a pro-curorului, 1-am cerut dela Adunare, insa Adunarea se afla atunci invacanta, acel procuror nu s'a departat, ci s'a mutat la alto Curte, dupealte trebuinte.

1. OTETELISANU. Ar f' bine a vie Andronescu Ca unui ce tie cur-sul pricinii dintru inceput.

G. CRETZEANU. E netrebuincios, deoarece toate actele, din care putemvedea tot, se aft& in dosare.

CEZIANU. Si eu ca acuzat cer sa vie, spre a arata cursul pricini1 detot ce stie.

I. CANTACUZINO, ministru de justitie. Nu esti acuzat, ci instructia tre-buie sa fie secrets. Procurorul a aratat aceasta trebuinta, spre a nu secompromite rezultatul lucrarii.

B. KATARGIU. Nu sunt de opinia d-lui ministru de a sepdzi secretul de procurori. Intre guvernul executiv §i Cameraeste egalitate de drept §i solidaritate. Azi Camera este con-stituita intr'un tribunal, ca sd hotarasca de trebuie a injosipe un membru al ei, de a-1 trimite depe banca Adundrii pebanca acuzafilor. Sd vine puterea executive sA ne zicA : «mul-tumiti-va cu dovezile ce v'am dat §i dafi -mi pe d-1 Cezianu»,

a-si

sisi

www.dacoromanica.ro

120 BARBII XATARGIII

nu o primim. Camera azi e tribunalul mai inalt deck eel cri-minal, .§i daca procurorii §tiu acele secrete, cu atat mai multtrebuie sa le §tie Camera. De ce neincrederea tribunaluluicriminal in Camera.? Ea trebuie sa cunoasca tot, "ea sa poatatrimete pe un deputat depe banca Adunarii pe banca cri-minald. Fapta, din cele spuse de d-1 Cezianu, e invederat can'a putut fi alta decal a unui om de onoare §i ingrijat de bi-nele societatii, poate cu prea mult zel. Pentru aceea guvernultrebuie sa-i fie recunoscator. Deaceea conchiz ca, fara dovezide culpabilitatea lui, nu-1 putem da.

1. CANTACUZINO, ministrul justitiei. SA zica Adunarea ca art. 144din procedura criminals se poate aplica la deputati farA consimtamantulAdunArii §i ministerul atunci 1§1 va retrage cererea.

B. KATARGIU. Cetace a zis Principele Dimitrie Ghica amvoit sa zic §i eu, ci o zic land termenii din urma ai mi-nistrului, cand a zis ministrul justifiei ; (mu se cere ca acuzat§i ca ministrul nu starue§te». Nu, Domnilor. Adunarea nu-1poate da. A da este lesne de zis ; dar anevoie de facut. Sideaceea vrem sa vedem limpede, cand facem un fapt. PeAdunare se reazima toata norocirea §i nenorocirea tariff. Acumsa vedem in ce categorie punem pe omul acestail cere pro-curorul ? Dar dupd a cui declarafie §i aratare de oameni auintrat procurorii in lucrare ? Dupd o lucrare preliminara acapului Politiei ? Dupa aceasta lucrare, procurorii cer pe d-1Cezianu nu ca acuzat, ci ca banuit dupd acuzartle ce-i facconspiratorii §i Bontila,

Acum sa vedem cum a fost complotul : serios sau numai ojucArie ? Sa zicem pentru un moment ca a fost serios. Oarecomplotul acesta a§a de serios, 1-ati fi §tiut dv. azi, de n'arfi fost un deputat din Adunare care din imprejurari, luand§tiinta de dansul, a venit la guvern §i 1-a declarat ? Faraaceasta s'ar fi descoperit complotul ? Nu. Prin urmare cazuld-lui Cezianu se schimba, fiindca el este care v'a facut bine.Dar Polifia a spus Parchetului ce rol a jucat d-1 Cezianu ?De a spus-o, atunci ce mai cauta cu d-1 Cezianu ? De n'aspus-o, atunci .e gre§ala Polifiei.

.

www.dacoromanica.ro

DISCI:11181M 121

Acum sa presupunem ca complotul nu este serios. Atuncide ce este banuit d-1 Cezianu? Ca a facut o jucarie ? Nu putetidecat sa radefi de aceasta jucarie. Vedefi dar ca nu putetiie§1 din cercul acesta. Deaceea Adunarea, inainte de a dahotarire, trebui sa is toate masurile ca O. vaza toate hartiile§i in urma sa i§i dea hotarirea.

Dupa B. Katargiu vorbesc V. Boerescu, Ministrul justitiei, PrincipeleDimitrie Ghica. Acesti trei sustin ca Cezianu trebuie sA se duca de bunAvole inaintea procurorului a depune ca martor. Prin aceasta prestigiulCamerei nu se atinge de loc.

La aceste pareri rAspunde :

B. KATARGIU. Din cate s'au vorbit cu destula §ffinta §ielocinfa de d-nii Boierescu §i Bozianu, nu s'a luminat chestia.Ca sa ne putem lumina, nu putem face altfel decat sa des-partim chestiunea in doua categorii. D-1 Ministru, d-1 Boerescu§i in parte d-1 Bozianu vor a pune chestia pe taramul ca d-1Cezianu nu se chiama nici ca martor, nici ca banuit. Dacaeste a§a, ca ce e ma rog ? De e vorba numai O. se indepli-neasca procedura, atunci aceasta nu mai prive§te pe Camera,ci ramane la d-1 Cezianu. Afars de aceasta, d-1 Cezianu a dattacrirul,') §i indata ce nu se pune chestia ass ca d-1 Cezianue chemat sau ca martor sau ca banuit, cererea ministerului elepadata. Ministerul trebuia sa tie cine este d-1 Cezianu. Po-litia are asupra-i o mare incriminare, cad trebuia sa descurceprocurorului pricina. N'a facut-o ? Foarte rau din parte-i. 0facem not. Dar a facut-o. Atunci procurorul o §tia bine §i nuputea intreba pe d-1 Cezianu altfel decat ca pe un binefacatorca sa lumineze instructia, O. descopere adevarul, cum a des-coperit complotul.

Sedinta se termina prin votarea urmatoarei motiuni subscrisA de C. Bo-zianu, C. A. Costescu, G. Cretzeanu, I. BrAtianu si St. D. Greceanu:(Considerand ca art. 144 din instructia condicei penale este o obligatiunespentru fiecare cetatean spre a lumina acuzatia publics asupra delictelorest crimelor ce pot compromite ordine socials ; findca in acest articoltnu se implica chestiunea de acuzare, nici de arestare, Camera este de

1) raportul.

www.dacoromanica.ro

122 BARBU RATARGIU

eparere ca. cererea Ministerului nu e In cazurile prevAzute de Conventieesi a d-1 Cezianu prin urmare este obligat de citatul art. 144 a merge laeprocurorie, spre a da toate deslusirile ce 1 se vor cere spre completareaeinstructiei ; dar procuroria nu-1 va putea nici acuza, nici aresta faraevoia Camerei ;

eConsiderand ca Adunarea nu poate las& sa planeze asupra unuia dinemembrii ei asemenea delict ce ar compromite viitorul natiei, ea staru-(este ca d-nii procurori, dupA deslusirile ce va da ii d-1 Cezianu, oricarecva fi convictia d-lor, sa comunice indata totalitatea instructiei Mute(despre acest complote.

Propunerea a fost primita In unanimitate.In sedinta dela 19 lunie 1859, ministrul de justitie raspunde la o intre-

bare a Principelui Stirbei CA instructia s'a terminat cA Cezianu esteacum afara din orice prepus. Monitorul official, 1859, Aug. 3, pag. 387

X.

STAREA FINANTELOR.$edinta dela 6 lank 1859. (Monitorul official, 1859,

Iulie 3 si Supl. la Monitor, pag. 300).

DupA inchiderea incidentului cu petitiunea Iui George Costaforu, bi-roul anunta a la ordinea zilei este discutiunea a.,upra bugetului pe anul189, asupra raportului sectiei financiare in privinta acelui buget si asocotelilor pe anul 1858.

DupA un discurs al Ministrului de finante dupA o desbatere la careiau parte I. Otetelisanu, C. Cretzulescu, Izvoranu, Principele Dimitrie Ghica,Sc. Cretzulescu si I. Bratianu, B. Katargiu cere cuvAntul.

B. KATARGIU voind sa ia cuvAntul asupra bugetului.

C. A. ROSETTI se opun?, zicand cA regulamentul (art. 25) nu iai to peVice-Presedinte sa ia parte la discutiune.

I. BRATIANU observA cA B. Katargiu, ca unul ce a fost Ministru definante, poate da Adunarii cele mai bune deslusiri asupra finantelor, caasemenea deslusiri stint necesare pentru a se lumina Camera. Deaceeacere di se face o exceptie in privinta lui Katargiu pentru consideratiilemai sus expuse.

B. KATARGIU. Nu stdruesc a cere cuvantul, nici ca sasusfiu raportul Comisiei, nici ca sa acuz sau sa aptir vreopersoana, ci numai ca sa pun discutiunea pe taramul ei celadevarat, pentru interesul Statului, desbracandu-se de orice

si

www.dacoromanica.ro

DISOURSITRI 123

sentiment personal, de orice spirit de partide, de orice simpatiesau antipatie individualA. Nu, d-lor, nici urile, nici afecliilepersonale nu sunt demne de cine voeste a servi cu credintain folosul intereselor publice. Eu voiu zice, precum am facuttotdeauna: aceastA fapta e rea, cand mi se va pare& cA estein adevAr rea ; si binele cl e bine, cand voiu gAsi ca inteadevAre bine, farA O. mA preocup nici and, nici de cine s'a savarsitacest rail sau acel bine.

Venind a vorbi cel din urma, dupA o discutiune ass de a-prinsa de mai multe ore, mA simt coplesit de o multime deidei, ce aceastA discutie a desteptat in minte-mi ; ma vAz silita imbrAtisa o multime de puncte si a raspunde la feluri deargumentAri contrazicAtoare, ce am auzit pronuntandu-se. Nustiu de voiu putea indeplini aceastA sarcina, dupA cum doresc;dar voiu incerca a face totul ce-mi va sta prin putinta, ca sarezum aceastA chestie degajand-o de elementele intunecoasesi turburAtoare, de cari a fost panA ad InvAluitA si sA puiu,de voiu putea, cu acest mijioc, Camera in pozitie de a sedeclara in toatA constiinta sa. Cuvantul meu prin urmare vafi, d-lor, cam lung poate. VA rog dar sA aveji putina rabdaresi sa fill indulgenti. il voiu divide in mai multe despartiri :raportul Comisiei, chestia socotelilor, temeliile lucrarii Comisiei,drepturile Camerei, cAderile noastre in privinta datoriilor ceavem ca Deputati §i insfarsit budgetul, asupra caruia, dupAdesvoltarile date de d-1 ministru de finanle cu atata lamurire,nu voiu avea a zice decat putine cuvinte.

Raportul Comisiei, d-lor, nu e, o mArturisesc, ass precumar fi fost de dorit sa fie, nici in ceeace priveste expunereaimprejurarilor, nici in privinta formelor parlamentare, nicimAcar in privinta clasificatiei bugetelor. Dar pentruca re-dacjia unui raport nu e facuta dupA cuviinta gramaticala sauparlamentard, nu e un cuvant, socotesc, de a lepAda si su-biectul ce era chemat a trata si pe care not suntem datoria-I desbate si pune in lumina. Ca sA nu caz in aceeas gresealaca si Comisia, care a inceput vorbirea intai despre buget,si apoi despre socoteli, voiu vorbi, d-lor, intai despre soco-

www.dacoromanica.ro

124 )3 ARBEr KATARGJU

teli §i apoi despre buget, aceastA ordine parandu-mi-se maiconforms regulelor comptabilitatii §i bunului simt.

Spre a putea in adevar hotari despre ceeace avem trebuintaa cheltui, e de neaparat sA cunontem mai intai starea averiinoastre, starea finantelor publice. Acest adevAr e recunoscutde tofi §i in tot locul. Deaceea §i toate Ob§te§tile Reprezen-tatii sunt insarcinate cu cautarea socotelilor Statelor ce in-fAti§eaza ; deaceea §i Con ventia, ce e astAzi legea noastrefundamentalA, a impus Adunarii noastre ca o indatorire dincele mai de cApetenie cercetarea socotelilor, 'mai adaugand cAniciodata sa nu se lase mai mult de 2 ani socotelile Statuluinecercetate. Guvernul, in aceasta privinta, a §i avut grija dea trimite, inca dela cele dintai comunicAri ale sale cu Camera,socoteli ale Statului prin oficiul sau de sub no. 3. Cu gre-§eala dar s'a zis ceeace am auzit zicandu-se, cA adica Co-misia nu a fost thsarcinata cu cercetarea de socoteli, ci numaicu rezolutia bugetului.

Comisia, din contra, d-lor, dupa a mea parere, a fost maicu seams insarcinatA cu cercetarea socotelilor §i Adunarea,precum vs aduceti aminte, dupe mai multe desbateri a au-torizat-o a cere dela Ob§tescul Control §i socotelile anilorce n'au apucat incs a se revizul de acest departament. Ceeaceavem dar a cerceta nu e dace Sectia a avut cAderea sA re-vizueasca socotelile aceasta e de netagaduit dar de ceea-ce a rezultat din a ei lucrare §i daca raportul sau nu e in-destul pentru a ne lumina., sa ne slujim cel putim de el cade un punct de plecare §i sa cautam a ne lumina in§ine. Ceavea intr'adevar sa face Comisia §i ce a facut ? Ea, pe de oparte, era chemata a cauta cu deamaruntul socotelile Statuluipe mai multi ani ; iar, pe de alta, se afla marginita inteun spatiude vreme foarte restrans, grabitA pe toate .zilele de reclama-Vile Adunarii de ali savar§i lucrarea cat mai in grabA §i,osebit, in fata celor mai multe din aceste socoteli nisi mAcarrevizuite de Control, ca sA aiba cel pufin inlesnirile ce e chemata da acel Departament prin a sa prealabila lucrare. Sectiadar, vazandu-se InteaceastA pozitie neindemanaticA, nu vaz ca.

-

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 125

a facut alt decat numai ceeace putea sd facd. Ea s'a mar-ginit intai intr'o repede citire a osebitelor socoteli §i a con-statA, din Impreunarea lor, ca exists o multime de cheltuieliinsemndtoare, cari au urcat cifra total& a bilantului ob§tescal vistieriei, la mai mult de 80 milioane ; intr'un cuvant, invreme ce anul 1856, ce fusese bantuit de un §ir de calamitdti§i de evenimente impovdrdtoare, intrase in cursul sau cu om(4tenire de o rezervd de mai mult de 5 milioane, mo§tenireace ne-a ldsat anul 1856 este din potrivd de un deficit de7 milioane §i ceva, de§1 acest an a succedat unui interval detimp mult mai senin, mult mai domolit i mai putin aparatde greutatile extraordinare ale anilor trecufi. Aceasta aldturare,aceasta comparatie, d-lor, a doud epoce a§a de deosebite §ia doud situatii a0. de departate a starii finantelor Orli, erade fire a impresiona pe natie negre§it, precum ne impre-sioneazd pe noi astdzi. Putea dar comisia sa ramand impa-sibild §i mutd la vederea acestui fapt? Nu, negre§it nu, precumnici noi, d-lor, nu-1 putem trece cu vederea sau Idsa la oparte, ca un ce de pufina valoare, de un interes secundar.

Ce a facut dar sectia ?Secfia, d-lor, vazandu-se in neputinta de a intra in amd-

runte §i definitive cercetari ale socotelilor ce avea inainte-i §idin pricinile ce am avut onoare a va expune mai sus, a pa-rdsit aces lucrare ce era in neputinta de a sdvar§i acum,amanand-o pentru viitoarea sesiune, pAnd cand atunci va avea§i Ob§tescul Control vreme de desavar§i lucrdrile sale §is'a marginit a supune Adundrii numai acele doua, trei articolede calea insemnatoare ce i s'a pdrut a fi cu totul in potrivapriincipiilor fundamentale ale tdrii noastre Si cari sunt acestea:lista civila, fondul gratificafiilor §i despdgubirea facutd la ni§tecontraccii de po§te, domeniuri, vdmi §i celelalte.

lntr'un cuvant, Secfia, lasand chestia de amanunte §i deforme, a atins numai pe aceea de principiu.

Urmarea dar a Secfiei, d-lor, departe de a fi blamabild, euo gasesc cu totul ratioiald §1 noi stwtem datori a hotari asupraacestor puncte,

a-§i

www.dacoromanica.ro

126 BARBU RATARG1U

Din nenorocire, in loc de a ne patrunde indata de adevaratapozitie a chestiei §i a o supune la a noastra rece §i nepartinitoarejudecatA, am auzit cu mahnire, d-lor, rostindu-se vorba departialitate, de personalitate, de vrajbi, de rasbunari asemenea,vorbe amare pentru fiecine in parte, dar mai vartos seci defolos pentru binele public, ca sa nu zic vatamatoare.

Am auzit, d-ldr, conjurandu-se Adunarea in mai multeSi mai multe randuri sa nu se scoboare pans a sluji de in-instrument patimilor de ura Si de rasbunare 1).

D-lor, la inceputul sesiunii, in alts imprejurare, am avutcinste a zice un ce, pe care sunt silit a-I repeta aid. lertati-miaceastft repetitie. Faptele, am zis, d-lor, se savar§esc fire§te deoameni, §i noi nu suntem chemati a ne ocupa decat deacele fapte cari s'au savar§it de ei. Daca dar, la fiece im-prejurare, indata ce unul din noi va deschide gura sazica ceva sau pentru sau contra unei fapte, i s'ar ras-punde : «intai, nu ai drept sa vorbe§ti, e§ti partinitor ;acela ale cArui fapte le iei ca sa be sprijine§ti iti e ruda, pri-eten ; e§ti creiatura tub), sau, la din potriva: «nu ascultafi, d-lor,pe cel ce vorbe§te in contra ; e un om aprins de ura, orbitde patima rasbunarii ; nu fill instrumentul unor asemeneamar§ave porniri nevrednice de inalta misiune a reprezentan-tilor unei tari,o ell d-lor, imbrAti§and lucrurile din asemeneapunct de vedere, procedand la lucrarile noastre dui:A un a-semenea mod de judecata, slujindu-ne de acest fel de argu-mentatii, oare cum ne-ar mai fi cu putinta a ne ingriji detrebile §i interesele Orli? Adunarea d-voastra, in a sa fiinta,e supusa la greaua indatorire de a controls adesea faptele,§i faptele fiind savar§ite de oameni, e fire§te ca in toata vremea eosandita a se lovi de persoane. Trebuie dar sail aleaga una dindoua : sau ca reprezentantii ce o compun sa se ocupe numai

1) Principele Dimitrie Ghica, vorbind asupra raportului Comisiunii in-sarcinate cu 1 tarea socotelilor guvernelor trecute, zisese: 4 Resping ra-portul Comisiei, caci nu este demn pentru o Camera de a se face instru-mentul patimilor personales,

www.dacoromanica.ro

DISCURSUFt1 127

de datoriile for §i sa treaca peste personalitafi, cand e vorbade fapte publice, §i sa - §i indeplineasca misia ; sau, daca s'arpreocupa mai mutt de a for persoana, sa jertfeasca intereseleOrli for susceptibilitdfii de a fi calificati de partinitori Si prinurmare sa abdice la caderile Adunarii. Nu ma indoesc, d-tor,ca nimeni din noi nu va sta un minut la indoiald despreceeace are sa faca. Siliti dar suntem a intra fart temeri incercetarea imprejurdrilor ce au provocat aceasta indelungata,§1 furtunoasa desbatere §i a hotari ceeace con§tiinfa ne vadicta. De a§ urma Intr'alt chip, de a§ !Asa in amortire aceastachestie sau de a§ incerca sa o contenesc, oare ce ar zice tam,ce ar zice lumea de noi?

Pentru unii din noi, d-nilor, ce au §i indeplinit slujbeletarii, fifi Nine incredintati, ar zice: 00! ei tot n'au pierdutnadejdea de a fi in capul functiilor §i prin urmare de a ur-marl trecutul ; deaceea sunt indulger* !» Pentru ceilalfi cen'au fost ilia slujba§i publici, negre§it ca observafiile ar fitot de aceea§ natura. «Ace§tia, s'ar zice, Arad ca se apropie,ca a venit epoca ca sa apuce §i ei din dulceturile obladuirii,Si a§a incep a trece cu vederea ceeace au sa doreasca mainepoate a It trece §i for alfii ; ei simt o simpatie fireasca pentruaceia pe cari ii huliau pans acum, de cand nadajduesc a bemo§teni pozifia».

Acestea sunt, d-lor, pldcutele observafii la cari, dupa drep-tate, trebuie sa ne a§teptam, de ne vom preocupa de altcevadecat de caderile misiei noastre. Am mai auzit zicandu-ni-seca toli suntem gre§ifi in lume, sa uitam trecutul, sa neiertam unii pe alfii, ca, in sfar§it, aceste cheltuieli fiind fa-cute pe o vreme trecuta, Adunarea n'are dreptul de a facepravili retroactive.

Cat pentru ceeace se atinge de cre§tineasca marturisirea d-lui preopinent C. Cantacuzino §i de cererea de iertare,acestea sunt in adevar ni§te argumente foarte evangelice §ivrednice de umilinfa omeneasca. Dar cand e vorba, d-lor,de necompetenfa Adunarii, de retroactivitate de legi cc voe§tea face, atunci sunt silit a rdspunde prin aceasta intrebare;

www.dacoromanica.ro

128 BARBTJ BATARGIII

dacd, dupd cum zice d-1 preopinent, Adunarea are retroac-tiva, luand socotelile celor ce le-au facut, apoi oare pe alecui socoteli ii mai ran-lane a cerceta ? Pe ale celor ce nu le-aufacut Inca?

Vedeti, d-lor, ca un asemenea argument nu poate fi serios,cAci atunci sau ca legiuitorii ce au dat Adundrilor dreptulde a cerceta socotelile Statelor n'au stiut ce fac, sau ca auvoit sa facd o paradd, o glumA; si nu e bine a crede nici aasemenea oameni nu stiu ce fac, nici ca ei si-au batut capula face parade si glume in niste lucruri de o importanta asade inaltA ca aceea a legilor unui Stat. Asemenea, d-lor, rds-punz si la cele zise pentru cercetarea socotelilor dela anul1847 1) incoace, raspunz, zic, ca nu numai sunt gata a infra,in asemenea cercetare, indatd ce mi s'ar trimite prin canalurilelegale, dar v'as rugd Inca, la asemenea inprejurare, sa-mi faceficinstea de a ma numi si pe mine in Comisia Financiara ceati chemd sa le cerceteze. Si afi vazut, d-lor, daca am cloudcumpeni si cloud masuri la lucrurile misiunii mele.

Dar a cauta acum sa ne sprijinim pe imposibilitate ca sarespingem o lucrare posibila, o lucrare ce avem Inaintea noas-tra, ar fi, d-lor, un subterfugiu incompatibil cu demnitateaunei Adundri Nationale.

Este, d-lor, ceva mai serios : este averea publica. Stiti, d-lor,a starea noastrd financiara, cu toate incurajatoarele vorbeale d-lui Ministru de Finante 2), nu e in cea mai de laudd

1) Principele Dimitrie Ghica zisese ca <sarcina Comisiunil era d'a seocupa cu facerea bugetelor, iar no §i cu cercetarea socotelilor. Dacaeste vorba ca Adunarea sa intre in luarea socotelelor guvernelor trecute,apoi atunci ea trebuia sa inceapa chiar dela anul 1848.,

2) Ministrul de Finante, C. Steriade, zisese : Starea Finantelor Tariffnu este atat de deplorabila precum se crede de unii-altii. Tara e datoare25 milioane (vechi), din can numai 8 milioane lei este datoare a-i raspundecatre particular!, iar celelalte le datoreaz1 c1 re casse §i fonduri publice,adica Guvernul catre Guvern, §i tot de odata Tara are sa primelsca delaguvernele rusesc §i otoman pentru aprovizionarile ce le-a flcut, in anii1853 §i 1854, peste 16 milioane lei. De se va aproba dar propunerea Minis-

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 129

stare, cel putin nu este in linie cu trebuintele ce simlim, cuinbunAtatirile ce dorim sA facem, cu progresul pe calea caruiavoim cu totii a intra. Still cA ne lipsesc multe, multe de totd-lor, incat in adevar nu §tim de unde sa incepem. Stiffasemenea ca avem §i datorii din cari unele cari striga cuglas mare a for lichidatie cat mai in grabs, cAci sunt luatepentru furnituri dela sarmani particulari, Inca depe la anul1853 §i 1854, §i pentru care pretul acelor furnituri era singuraavere, singurul mijloc de hraha Si de intretinere a familiei kr.Aceasta datorie, d-lor, e de 8 milioane, dar neplatite in cursde mai mult de cinci ani. Vedeti dar cA e o paguba de peste4 milioane, socotindu-se numai pe 100/0. Aceasta pagubA im-povirAtoare, d-lor, oare era cu dreptul sa o sufere ace§tia,pe cand milioanele Statului se impra§tiau in gratificatii §i altecheltaieli de trebuinte mult mai secundare ? Pentru ca saacoperim aceste datorii §i sa ne creiem fonduri, pentru ca saputem Ai in tot felul de imbunatatiri, de cari suntem nade lipsiti, vom fi nevoifi, d-lor, sA marim bugetul, prin ur-mare sA Inaltam contributiile de toatA natura.

Ce vom raspunde insA comitentilor no§tri, cand infAti§andu-ni-se un buget de 50 60 de milioane, vom fi nevoiti sA-1acoperim cu din chiar ale for neaparate trebuinte? Nu nevor zice oare ei : «dar de ce 50 60 de milioane, d-lor, §inu 40 sau 50 numai ? caci, dupa cum cam §tim §i noi socotealafinanfelor, in cassele publice urmeaza a fi o rezervA de vreo10 15 milioane*. Ce vom rAspunde, vA intreb ? Indrazni-vavreunul din noi sA le zicA : in adevar acele milioane de carivorbii puteau sa fie in cask dar s'au cheltuit, §i deli ni s'aspus ca s'au cheltuit cu un chip illegal, totu§i n'am indraznita zice nimic asupra acestei imprejurAri, temandu-ne sa nufim acuzati de oameni personali, de instrumente de rasbunare?»

terului de a se §terge toate aceste datorii catre acele casse §i fonduri, nunumai a Guvernul nu va mai fi dator, ci din conta va avea. §i o rezervade vreo cateva, milioane, §i se va privi intr'o stare des ul de prospers, incomparatie cu actualele sale resurse §i cu alte States.

Barba Katargiu. Discursuri. 9

www.dacoromanica.ro

130 BARBU 1CATARGIU

Va intreb, d-lor, indrazni-va vreunul din not a da un ase-menea raspuns comitentilor sai?

Dupa cum vedeti, d-lor, ceeace a zis Sectia in raportul skinu numai nu e fara cuviinta, ci din potriva cere a noastrabagare de seams. SA ne rezemam dar pe dansul, ca sa vedemcan sunt categoriile §i cart sunt sumele articolelor acuzate deSecfie. Acestea sunt in numar de trei. Vorbesc de cele prin-cipale, caci celor de cinci mii galbeni date d-lui Sufu Si decele 48 mii lei date d-lui Costaforu, acelea intra in categoriaamanuntelor ce au a se cerceta in sesiunea viitoare; §i apoinici merits prin a for neinsemnatate a ne ocupa de ele. Arti-colele dar de capetenie sunt ; 1) Lista civila. Nu zic d-lor, cas'a luat nici rau, nici bine de Caimacamie ; dar Camera trebuiesa se pronunte. 2) Fondurile impartite in gratificatii. Acestease urca, d-lor, unindu-se cu cele luate de prin alte casse cudestinatie cu totul streina gratificatilor, se urca, zic, la aproape6 milioane: 4 milioane din fondul cerealelor, 175 mii idemlasati rezerva la inceputul anului 1856, 360 mii lei din fon-durile dorobantilor §i granicerilor, 800 mii din al Cassei Cen-trale, §i 200 mii lasati in povara venitului cerealelor pe lunileOctomvrie §i Noemvrie, cand Caimacamia, de care e vorba,incetase cu totul. Acum vedeti, d-lor, la 6 milioane, fara un-ce,la 6 milioane, d-lor, se urca gratificatia, pe cand, v'am spus,o sums de sarmani adastau de cinci ani plata singureloraveri luate in trebuinfele armiilor, pe cand Statul platia do-banda la un milion imprumutat de catre vistierie pentruacoperirea rascumpararii emancipafilor, pe cand jalnica stare,in care s'a gasit in Septemvrie 1858, era in toata putereaei, §i pe cand intr'una din zile nu mai ramasesera pe fun-dul Cassei decat 7 mii de lei rataciti.

Cel de al treilea Si din urmA articol de cercetare este, d-lor,acela al indeminizatiilor dire unii din contraccii de po§ta.D-lor, suma acestor indemnizatii a d-lor este de peste unmilion 6 sute mil lei. Dar nu e numai suma ce ne inpresio-neaza, ci imprejurarea ce insote§te aceasta despagubire. Ace§ticontraccii, d-lor, cu cativa ani inainte, se aratasera cu recla-

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI

matie la fostul Guvern domnesc, si, cercetandu-se de Con-siliul de atunci, fusesera respinsi. Prin urmare, dupa legiletarii, nu le mai ramanea decat a se indrepta prin canaluljudecatoresc. Consiliul CAimAcAmiei insA, sarind peste aceastalegiuire, se constitue el singur intr'un fel de tribunal suprem,judeca si hotaraste in potriva Prezidentului Consiliului, alcaruia cel mult nu se putea socoti decat egal, si hotarireasa a fost de a se da printr'o trasura de condeiu 1 milion6 sute de fiiii lei din darApAnatele venituri ale Statului, infolosul nnor oameni ale carora drepturi legate le vazurAti.

Pans aci, d-lor, precum ati vazut, m'am marginit in singu-rul for raport al faptelor, lasandu-mi parerea a se forma dupaaceea a cinstitei adunari. Dar aci, d-lor, dati-mi voie sa masimt biruit de sentimentul de dreptate ce ma stapaneste si sazic ca aceasta sums trebuie a se plati fara zabava de cei ceau indraznit a o intrebuinta ass de rau.

Da, domnilor, opiniunea mea e aceasta si o manifestezfara temere de a putea cineva sa ma acuze de patima si derasbunare.

Sunt trei guverne, d-tor, sub cari m'am aflat reprezentantal natiei. Natura ideilor mete m'au pus in trista pozijie dea le critics, cand mi s'a parut a facusera rau. De voiu fifost gresit, cel putin constiinta imi spune ca n'am fost ra-tacit nici de patima, nici de vreun interes personal. Ceeaceva zic dar astazi la 1859, d-lor, este ceeace am zis la 1855,la 1845 si la 1842: ura nu am inteles-o si n'o infeleg pentruun om public.

VA rog, d-tor, Ca, desbracati de orice patima, sa procedamla cercetarea intereselor publice, sa lasam vorbele amare, per-sonalitatile necuvenite caracterului nostru, sa facem ca Greciicei vechi. Ei ziceau, cand mergeau sa se adune pentru lu-crari publice : «sa ne punem urile personale sub piatra pra-gului si, cand vom iesi, vom ridica piatra, si, venind, ne vomlua urile, simpatiile de sub ea). Asa vorbiau Grecii pe acesvreme, domnilor, si deaceea Grecii eran marl si tari, de-aceea ei furs o natie ale carei fapte au strabatut veacurile

131

www.dacoromanica.ro

132 BARBU KATARGIU

$i au ajuns pans la noi, incununate de slavA $i de admiratialumii. Sa imitam pe oamenii veacurilor trecute, sA ne lAsam$i noi urile $i simpatiile sub pragul u$ii $i, iqind de aici,de vom voi, sd le ludm iarA$i ; dar inauntrul acestei sdli O.fim slobozi de once patima, de once personalitate, sd fima$a de curati la sufletul $i la cugetele noastre, precum e preotulce intra in altarul Dumnezeirii. Urmand a$a, d-lor, vom avealauda $i admirafia lumii, $i interesele nafiei vor fi de atunciasigurate de once bantuire.

Acum nu-mi rAmane, d-lor, sA mai vorbesc decat numaidespre buget. Dar, in urma luminoaselor deslu$iri ce v'a datd-I ministru de finanfe. simf cd am prea pufine de zis. Nuvoiu, d-lor, sd sprijin bugetul ministerului, cad a fost in-tocmit de mine ; dar in fafa stdrii provizorii a tuturor lucrd-rilor fdrii noastre, nu e cu putinfa de a avea altul, $i mamir foarte cum sectia n'a prefuit aceasta $i pentruce modi-ficafiile ce a fAcut d -1 ministru n'au deslu$it destul ca acelbuget sau urmeaza a amanea intocmai precum e alcdtuitsau ca, Ia din potriva, nu poate merge guvernul inainte, pen-trued, termenul legiuirii contribufiei fonciare fiind expirat cuanul 1858, nu poate urma implinirea acestei contributii, lardincuviinfarea adundrii $i pentru alte asemenea cuvinte ce ede prisos sd mai repet eu.

Ma marginesc dar, d-lor, a zice numai o vorbd in favoruladaugirii lefilor impiegafilor. Acolo aratati ca aceastA addu-gire este de o netAgaduita trebuinfa $i de o mare impor-tanfa chiar morals. CAci cum poate cineva, $i mai cu seamsun guvern, cere activitate si cinste din partea unui slujba$,a carui leafd nu e indestuld ca sal susfie in cele mai de nea-pdrat cheltuieli ale viefii, $i unde e demnitatea unui Stat, candimpiegafii sai se and intr'o a$a de tristd pozifie?

In sfar$it, pentruca sit incheiu acest lung $i ostenitor cu-vant ce Camera a fost a$a de indulgentd a-mi acorda sa-irostesc, vd rog, d lor, a-mi da vole sa zic cateva vorbe $i

in privinfa adausului cu 2 parale Ia ocaua de sare. Impre-jurdrile acestui adaus, d-lor, curg ag : ministrul fostului gu-

www.dacoromanica.ro

DISCURSIJRI 133

vern princiar, la incheierea contractului consumafiei sarii, afost inscris in contractul arendArii un articol, prin care se zi-cea ca, la intamplare de a voi guvernul sa mai inalte pretulAril cu 2 parale la oca, contracciii vor fi datori a prim! asu-pra-le §i acest adaus, platind statului patru din cinci Orlidin totalul pret al arendArii.

Acest articol a Minas dormind in sanul contractului pansla 1858 August sau Septemvrie : iar atunci, in loc cel putinca guvernul sa is initiativa, au luat-o contracciii, §i, printr'opetitie catre fostul Caimacam, au cerut sa Ii se dea aceladaus, cAci d-lor sunt gata a-I priml dupa contract. Aceastabunavointa a contracciilor se va pared, oarecum netalmacitapentru cei ce nu cunosc pricina acestei amenintAri din partead-lor; pentru mine insa, d-lor, nu ; -§i va rog a primi sA v'o§i explic.

Consumatia din launtru este cel pulin de 22 milioane deoca sare pe an ; 2 parale la oca adaus, fac un milion unasuta mai lei ; analogia a patru din cinci din pretul inchirieriieste de 700 mai, prin urmare rAmane un mic folos pentrud-nii contraccii de 400 mai lei pe an, iar pentru 3 ani, IAAla expirarea contractului, un milion 200 mai lei, fard ca d-niicontraccii sd aiba cea mai mica. cheltuiald pentru adunareaacestuia. Cat pentru stabilimentele d-lor pe la ocne, acesteasunt infiintate pentru vanzarea sarii de consumafie din con-tract.

Acest folos pArandu-mi-se prea nefolositor pentru consu-matorii de sare, indata dupa sosirea mea la Octomvrie trecutin ministerul de finanfe, am §1 cerut a-I margini, aratand princloud rapoarte fo§tilor Caimacami necuviinta, immoralitatea,pot zice, a unei contributii, ce supune pe consumatori la unbir de 400 mai lei pe an in folosul unor particulari. Dar, de§i s'a incuviinfat raportul ministerului de catre Sfatul ex-traordinar de atunci, Caimacamii insA pentru ce Si cum,nu pot intelege nu 1-au intarit ; ei 1-au amanat WA lainfiintarea domniei.

Acest adaus dar, domnilor, pentru cuvintele ce am aratat

www.dacoromanica.ro

134 BARBU KATARGIU

mai sus, iau IndrAzdeala a rugs pe cinstita agunare a-I §tergedin buget, mai cu seams cand, dupa cum se vede, mijloa-cele noastre financiare, de§1 slabe, totu§i pot acoperi peanul acesta cheltuielile curente, adausul proiectat de legi §ia lasa §i un prisos de peste patru milioane pentru cheltuieliextraordinare. Dar §i a§a de n'ar fi, iara§i 3§ zice ca pentru700 mii de lei, ai zeciuiclii adause, iarA§i fAcand trebuinta §iimprumutandu-ne iara§i, n'am plat?! decat 70 mii lei, fie indoit140 mii lei. Tot este un folos de 260 mii lei §i efectul moralpe deasupra. Repet dal: a zice ispravind cA onorabila adunareva face un act de dreptate i moralitate desfiintand acel adaus.

XI.

BUGETUL. (I-iul Discurs).

$edinfa dela 9 futile 1859. (Moniforal official, 1859,tulle 13, p. 322).

La ordinea zilei este discutiunea asupra raportului sectiunii financiarein privinta bugetului socotelilor.

Se face propunerea de a se inchide discutiunea asupra bugetului, dea se lua indata in desbatere bugetul prezentat de minister §i ccompa-.randu-1 pe de o parse cu acela al anului 1858, slujindu-se pe de alta(de observatiunile sectiei, adunarea sä hotarasca ceeace va g5si cu tale4 asupra fiecarui articol, scotAnd §i adaugand prin amendamente ate ise vor pares ca cere cuviinta, §i la trebuinta, pentru a sa mai desa-

cvAr§ita luminare, sa ceara a se da citire gi raportului vistieriei delattrecutul Ianuarie impreunA cu ob§te§tile bilanturi acolo anexate).

N. ROSETTE sustine acest amendament printr'un lung discurs citit.

B. KATARGIU. Adunarea sA desbatA §i sA voteze propune-rea ce s'a citit.

I. BRATIANU cere ca autorii propunerii s'o explice, cAci d-sa unulnu poate patrunde diferenta dintre (Musa §1 raportul sectiunii financiare.

B. KATARGIU. Propunerea diferA §i de raportul sectiunii §ide ceeace face adunarea de douA zile, caci nu facem decatsa ne infasuram intr'un drum rAtAcit. Ni s'au trimis soco-telile vistierei sA be cercetAm, potrivit conventiei §i legilor

A

www.dacoromanica.ro

D1SCURSURI 135

tarii. Le-am trimis la sectie, negre§it, nu ca sa petreaca cuele, ci ca sa le cerceteze. Ceeace s'a zis a cu votul adu-narii de a nu cerceta socotelile in amAnunt i s'a ridicat dreptulsectiei de a se ocupa de acele socoteli, nu poate fi conse-quent. Secfia, avand in vedere ordonanfa Domnului §i con-ventia, §i-a facut lucra.ea ; dar de este imperfectA sau nu,aceasta *e altceva. SA nu uitAm insa a in toate zilele se zoriasa-si dea raportul mai curand. .

A§a, tot ce a putut face sectia, a fost de a arunca o pri-vire repede, all forma o ideie, pe care a exprimat-o in ra-port, apoi a trecut la buget §i a zis ca precum guvernula mers §ase luni Wa buget, sa mearga tot a§a pans lafinele anului dupa bugetul anului 1859. Comisia a martu-risit a a pierdut din vedere deosebirile ce erau la venit §1cheltuieli intre bugetul dat de guvern §1 cel din 1858. Apoiaceste deosebiri au trebuinta de o autorizatie a Camerei, casa poata guvernul merge inainte. La venituri, diferenta ceamai mare este urmatoarea : venitul zeciuielii proprietafii, careA expirat la inceputul anului §i pe care ministerul cere sA ocontinue §i acest an, precum §i acele 2 parale adaus la ocauade sare ce urmeaza a se desfiinfa ; iar la cheltuieli, afarA decheltuielile ordinare ce sunt conforme cu bugetul anului trecut,este adausul leFilor impiegafilor de gradul inferior. Adausulnecesar sal primim, caci aceste lefi s'au hotArit intr'o vremecand leul pretuia o rubla de azi; prin urmare nu mai potfi de ajuns sarmanilor impiegafi, caci seamana cu o hainace s'a facut unui copil mic, care facandu-se flacau mare,haina nu-I mai incape. In sfar§it moralitatea §i demnitateaguvernului cere sa se faca un adaus; caci ce onestitate pofipretinde dela un impiegat, caruia nu-i dai nici cu ce sa se hra-neasca ? Aceste doua deosebiri sunt dar cele mai de cape -tenie. Comisia nu le-a bagat de seams. Ce am vrut not safacem ? Sa facem pe fafa ceeace Comisia a facut pe dos ;sa facem dupa toate regulele comptabititatiis, lamurind intaibilanful anului trecut, sA vedem ce ne mai ramane in cassa§i apoi sA trecem la buget. Nu s'a primit aceasta ; s'a cerut

El......_,..e.

www.dacoromanica.ro

136 BARBU RATARGIU

mai intai sA ne ocupAm de buget. In acest sens se facepropunerea ce se citi. Nici aceasta nu va place ? Se vededar a cugetul N/A este de a face sa ne invartim fArA a pro-duce nimic. Cel putin vom lAsa pe lume sA banuescA aceasta.

Ministerul ins& a declarat ca, de nu-i vom da buget, gu-vernul nu mai poate inainta. El a facut o lucrftre provizorie,numai ca sA poata merge inainte ; caci, intr'un time a§A descurt, nu putea pregAti toate lucrarile, cari sA schimbe fun-damentele acestei tari, dandu-i altele noi. Guvernul mergedar pe provizoriu, §i ne-a supus un buget tot provizoriu.Pe acesta sA-1 discutAm, orientandu-ne dupd cel din 1858.

S'a zis de unii cA trebuie sA §tie cu deamaruntul pe ce secheltue§te, pentru ca s& poatA vota ; dar acelea sunt cheltuielihotarite °data pentru totdeauna §i intocmite dela Regulament.Ar fi ridicul sA stAm acum sA vedem ate boabe de graumAnAnca un soldat §i CO coti de panzA trebuie pentru o ea-ma§a. Acestea sunt lucruri ce privesc pe Minister, §i pentruastfel de lucruri, nu o tuna, nu zece, ci ani trebuie spre ase discut& una Cate una. Dar Guvernul nu poate sta fArAbuget. Pe langa acestea se va las& o banuiala ca nu voimsä hotarim cu bugetul nimic, ca sa nu venim la socoteli,§i a vrem sA trecem cu buretele peste ele, ca §i in trecut.Ei bine I Un miliard aproape s'a cheltuit dela Regulament,in curs de 25 de ani. Si ce avem ? N'avem nimic. Militie ?Nu I Scoli ? Nu I Drumuri ? Nu I Arme, temnite ? Nimic 1 Abiane-au ramas din acel miliard ni§te rudimente barbare, ce cadin ruin& §i cari toate trebuie daramate, iar in locu-le tre-buie facute altele noi. Si cand avem atAta de facut, sA

zicem publicului : «nu vrem O. intram in cercetarea socote-lilor, ci sA trecem peste ele ?»

Mai adaug cA nu viu cu personalitafi §i patimi, ci cer sAfin 'drepji pentru top : judecatori reci §i imparfiali, preocu-pandu-ne numai de binele §i interesul public, lastind afarAdin Camera §i din desbatere rude, prieteni, uri §i toate pa-timile. Trebuie O. intrAm in acest local curati ca sufletelemuritorilor inaintea scaunului ve§niciei §i, dupA ce vom ie§i,

www.dacoromanica.ro

DISCURS URI 137

sa luAm iara§i slAbiciunile naturii omene§ti. Ad sa vedemunde este averea Statului, ce s'a facut cu dansa ? Statul edator milioane pe Ia particulari cari a§teaptA de ani intregi.De ce ? Oare Statul e falit ? Nu 1 Deci cats sa li se plAteasca.Dar mai 'nainte de a ne adresa la contribuabili, nu trebuiesa cautAm pe fundul Casselor, ca sa vedem de nu mai suntniscaiva milioane ratline, ca sa nu impovoram Cara cu preamulte contributii ?

latA ce cerem cu propunerea ce s'a citit.SA intrAm in buget. SA prefacem ce nu vom gas' bine ;

iar pentru socoteli va veni o Comisie specials pe urma, carele va lua cu deamAruntul, §i daca, la numirea acelei Comisii,voiu face §i eu parte dintr'insa, ma Indatorez a fi drept, se-ver pentru tofi, §i nu voiu apara pe nimeni, precum nu i-ammenajat, nici aparat Ia 1842, 1845 §i 1855. Interesele Statuluimai presus de toate, iata busola ce ma va calauzl in toatavieata mea publica I

PRINCIPELE DIMITRIE GHICA cautli sa apere Cainiticamia lui AlexandruGhica, aruncand in acelq timp acuzatia asupra domniei Principelui stir -bei §rincheie cerand sa se la socotelile din anul din care nu s'au dat..

B. KATARGIU. Atat Principele Dimitrie Ghica cat §i d-1Bratianu tic cA sunt acuzali de a voi sa treaca cu bure-tele peste socoteli. titi prea bine, d-lor, cA niciodata n'amobiceiul de a acuza pe cineva. Ceeace am zis nu este a d-lorvoesc sa treaca cu buretele peste socotelile trecute, dar capoate sa fim bAnuiti de opinia publicA §i cu oarecaredreptate de a avea aceasta dorinta. Cat despre ceeace azis Principele D. Ghica cA am uitat sa spuiu numele autoruluicontractului pentru consumafia sarii, precum Si de a vorbi decele urmate la arenduirea exportatiei de sare, am cinste araspunde cA, intru cat se atinge de chestia din urma, e §tiutde toll cA pe acea vreme nu indepliniam nici o funclie activA.Prin urmare nu puteam §ti nimic despre cele urmate. lar catpentru chestia adausului, mai repet §i acum cA nu rlumai amnumit pe autorii contractului, dar am mai adaugat, cand amvorbit despre aceasta, cA de as fi facut eu acel contract.

www.dacoromanica.ro

133 BARBI.; KATAIIMU

niciodata n'n fi inscris intr'insul aces clauzA ; Si cA deaceeaindatA ce am intrat in ministerul finanfelor, intalnind aceastainprejurare cAci atunci incepea. §i plata acelui adaus,impresionat de ilegalitatea sa, am §i cerut prin doua rapor-turi dela fosta CAimAcAmie desfiinfarea acelui adaus. DardacA s'a scris in adevAr de unii §i s'a pus in lucrare de alfii,eu nu acuz nici pe ace§tia, nici pe ceilalfi. Guvernul ce a pusin lucrare aceasta masura poste nu s'a indeletnicit a facenici o socoteala, precum am facut-o eu ce am patima liimu-ririi fifrelor, ca sA vAd panel unde se intindea ca5tigul illicitat contractelor, cu ocazia acelui adaus.

Acestea sunt cele ce am avut a rAspunde la vorbele Prin-cipelui Dimitrie Ghica, zise cu destula elocuenfA §i delicatefA,Si pentru care acum ii multumesc.

PRINCIPELE D. GHICA. N'am raspuns la unele din zisele d-lui I. Ote-telisanu despre Pantelimon. Imi pastrez dreptul de a -I rAspunde la timp.Atunci voiu dovedi di, desi s'a facut de fosta CAImAcamie o faptA ar-bitrarA in privInta acestor asezaminte, ins& ea s'a ificut in urma uneifapte mult mai arbitrare de fostul guvern ; caci asezAmantul Pantelimo-nulul, dupA regulament, ramfine sA se administreze de familia lui Ghica.N'a foSt prin urmare fapta Caimacamului Alexand:u, ci numai cold! a-otrava unui act arbitrariu fAcut de Principele Bibescu contra artIcolului120 din regulament, si dovada e si ofisul Ptincipelui Stirbei, prin careincorporeazA aceste asezAminte cu ale statului, cAnd lucru regulat erA sAcearA documentele si actele, dupa cart se administreazA aceste asezaminte,of apoi sA hotArascA, dacA nu cumva s'a urmat intfii hotArind si apoicercelfind actele.

CONSTANTIN A. CRETZULESCU, ministrul cultelor. Dosarul acesteipricini este in minister ; acolo nu gAsesc ofisul de care vorbeste Princi-pele D. Ghica ; gAsesc numai o lege, in care se zice cA Pantelimonul sAfie admis in fondurile Statulul, si vaz si acum un ofis nou, care sanc-tioneaza a ea lege.

PRINCIPELE DIMITRIE. GHICA.. La vreme voiu rAspunde.

D. I. BRATIANU face un amendament la propun2rea celor 5 membri I).--....L.

1) Gael deputati iii annum N. Bibescu, B. Bello, C. Otetelisanu, Fili8anu tii D.Pliniceanu cerean luarea eocotelilor ristieriei dela 1855 pita la 1858 inclueiv, iarameudameutul lui I. BrAtiami core& examinarea tuturor socotelPor Inca dela 1847.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 139

B. KATARGIU. - Sa-mi da'i vole sA raspunz la acest amen -

dament cu un fel de mica poveste. Prin acest amendamentse cere cercetarea socotelilor dela 1847. Dar aceasta cerce-tare este legata de nite inprejurari politice. SA desfiintamceeace putem *i sa facem ceeace suntem competenti a face.SA ne inchipuim ca am avut o fats, o sora, pe care dand-osub epitropie unui om oarecare, acel epitrop ar fi intrebuin-tat rau o parte din stare ; ca. I-am fi tras prin urmare in ju-decata §i cA tribunalele, din slabiciune sau partinire, ar fidisculpat pe epitrop §i ar fi Olt cA bine s'au facut acelecheltuieli abuzive in paguba nevarstnicei. In urma, venind altepitrop, acesta manancii cu totul starea epitropisitei, §i a§atragem §i pe acesta la tribunal. Oare ce-ar zice tribunaluladvocatului care ar veni sa susfie ca, pentru ca O. se tragain judecata acest a1 doilea epitrop, ar trebui sA se traga §icel dintaiu, a §i el a prapadit starea ? Dar epitropul dintaiuare in maini hotararea tribunalului de intaia instanta ; bunArea, o are. Tribunalul d'al doilea poate sA desfiinteze pe celdintaiu ? Nu, cacti acest tribunal era facut de doua puteri.Acestea au un legamant cu cele de azi. Suntem venifi aciprintr'o parte a tractatului dela Balta-Liman. Cele §apte pu-teri au gasit cu cale a ne pune executori ai Convenfiel, pecand guvernul dela Balta-Liman se aria sub regimul trata-tului cu acela nume. Acel guvern, fiind controlat de auto-ritatile de atunci, a Post gasit in regula §i prin urmare achitat.Oare, lasand la o pa: to aceste considerafii, n'am gre41 noi,cand am zice sit nu judecam pe al doilea epitrop, fiindca celdintaiu epitrop a ca§tigat judecata pe nedrept ?

Cat despre socoteli, eu sunt gata sa le cercetam nu dela1847, ci dela 1834, numai sa le putem cerceta.

www.dacoromanica.ro

140 BARBU KATARGIU

XII.

BUGETUL. (Al II-lea Discurs).

$edlnla dela 19 lunie 1859. (Monitorut oficial, 1859,August 3, p. 3117).

La ordinea zilei este : 1) Alegerea a 5 rnembri in Comisiunea pentrucercetarea socotelilor, in locul celor ce au demisionat ; 2) Votarea in to-tal a proiectului relativ la militarii limit' la 1848 ; 3) continuarea discu-tiunii bugetului.

Procedandu-se la vot, se aleg in comisiunea pentru cercetarea socote-lilor Stefan Vladoianu, St. Cezianu, I. Slatineanu, Barbu Slatineanu siD. Stefanopolu. Trei din ace§tia §i anume St. VIAdoianu, I. Slatineanu §lCezianu demisioneazA. Atunci se aleg A. Angheleanu, C. Otetelilanu §iD. Fili§anu. Ins& §i ace§ti doi din urmA demisioneazA.

Dupa I. Bratianu is cuvantul B. Katargiu.

B. KATARGIU. Astazi, ca totdeauna, ascultai cu indestulamultumire cuvantul d-lui Brdtianu, rostit in adevAr de astd-data intr'un ton mai domol, mai pufin violent decal oricandCu toate acestea, del mai pufin infepoase, mai pufin ascu-lite cuvintelq d-lui, totu§i d-sa nu se putit stdpani de a aruncdacuzatii §i a pronunta cu aceasta ocazie §i'mai mult linia dedemarcafie intre partile numite dreapta §i stanga, pe caretofi §titi cd dela 22 lanuarie §i pand acum am respins-o dinCoate puterile mele, m'am luptat in toate zilele §i in toatdora spre a o §terge. Am strigat totdeauna : «Nu voiu dreapta§i stanga I» Ce mi s'a rdspuns ? E de prisos a o mai zice,protocoalele sunt de fatd.

Viu acum la chestie.Bugetul, dandu-ni-se aici de minister, s'a trimis la sectie ;

ea ne-a infAti§at o lucrare imperfectd, sunt cel dintdiu,care am marturisit-o. Dar, in raportul ei, ea a ardtat trei ar-ticole de principiu, cari fie juste, fie asupritoare in fon-dul for nu ardtau nicidecum cd celelalte articole nu autrebuinta de cercetare. Rau este aceasta sau ba ? Nu §tiu.Ea n'a zis : «celelalte articole n'au trebuinta de cercetareb.Indatd dupd aceasta citire, s'a ridicat un glas mare, un glasde Stentor contra secfiei §i a partii drepte, zicand cd este nu

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 141

numai un partid contra altuia, ci un partid de persoandcontra altei persoane. Au trecut mai multe §edinte, §i, la vi-jelia de acuzatii §i incrimindri prin care am Lost calificati deinstrumente de rasbunare, de partizani ai unuia §i altuia, detrAdatori chiar, aceasta parte ce se calificA de edreaptd» a rds-puns totdeauna printr'o rdbdare nemarginitd, printeun stoi-cism, la care negre§it nimeni nu s'a a§teptat. Acum auziidela un onor. preopinent ca aceasta parte, voind a saps ogroapd, a cAzut in cursa ce pregatise. AO. dar e cursa, eviclenie.

Cu aceasta sarcind de acuzatii despretuitoare, pe care tot-deauna am respins-o, de§1 cu cea mai mare moderafie, darcu cuvinte indestul de categorice protocoalele le dovedescin sfar§it am ajuns la alegerea Comisiei de ieri. Parteadreapta §i stangd eu nu le recunosc, am zis-o in mii de ran-duri, nu voiu sd inteleeaceasta deosebire ! S'a ales dar acedComisie nici din dreapta, nici din stanga, ci din deputafiiCamerei. Cu spaima am auzit insa indatd ridicandu-se o fur-tuna, pe care nu o nadajduiam. Am vAzut ie§ind din lucrulcel mai con§tiincios un nou izvor de acuzatie, §i acestea toatenumai pentrucd numele sau poate chipul persoanelor salenu plAceau la o parte. Am auzit o acuzatie, care nu s'a maipomenit in analele parlamentare, anume ca o parte a Ca-merei nu e onestd, nu e demnd, ci vicleand §i pArtinitoare §ica unii din d-nii deputati din stanga cer a-§i da demisiadintr'o Camera, care nu mai merits acest nume.

De a§ fi fost aid la locul meu de deputat, a§ fi protestatcu glas mare, caci e un lucru neauzit, neiertat, a acuza o parte,pentrucd alegerea ei nu place celeilalte; dar eram pe scaunulprezidenfiei, §i a trebuit sa tac. Am simfit ca a mea pozitiecerea dela mine o noun jertfa, o noun dovadd de rabdare. 0parte §i cealalta au intrat in vorbiri, in transacfii. Nu sunttransactii cu con§tiinta, d-lor, nu! Deaceea ne retragem acum.D-voastra n'ali avut incredere in noi. Ei bine ! noi avem ind-voastrd; deaceea lasam onoarea §i rdspunderea toata asu-prA-vd.

www.dacoromanica.ro

142 BAR BU KATARGIU

Am mai auzit zicandu-ni-se cA ne temem de a intra in so-cotelile Guvernelor trecute si deaceea ne retragem.

La aceasta aduc aminte Camerei cA, dupA acuzaliile impo-varatoare si in nenumarate randuri repetate, dupa rAspunsuldin partea noastrA, dupA imbrancirea sistematica a tuturoramendamentelor noastre, am votat, mai in unanimitate, amen-damentul d-lui Boerescu, care cerea socotelile dela 1848. titiprea bine, domnilor, cA, incA din cea dintai sedintA a acestordesbateri, am fost cel dintaiu care am declarat ca nu numainu ma impotrivesc la aceasta, dar as voi O. le putem cer-ceta si dela 1834. De am fAcut observatie Camerei ca nucumva, innodand noi lucrari de o fire alta deck cele pre-vAzute de Convenfie, sa nu primejduim interesele Statului, afost oare pentruca nu voiam a le cerceta si pe acelea saupentrucA ne temeam sa nu fim staviliti de a cerceta si pecele ce avem in manA? Ce mi s'a raspuns? Ca suntem ins-trumente de rAsbunare, cA deschidern drum streinilor in tarnsi altele asemenea, si de mii de on repetate I La acesteanoi v'am raspuns cu demisia noastra. «Noi suntem partini-tori*. ati zis. Nu aveti incredere in noi? Ne retragem dar, sinoi ce avem incredere in d-voastrA, va dam locul nostru. Nis'a mai fAcut asemenea intrebarea de ce ne-am abtinut?Ne-am abtinut pentrucA, nestiind ce este dreapta sau stangasi alegand in constiinta, nu voiam sA displacem unei pArti sisA mai aducem incidente ca cele de ieri. Ne-am dat demisia,caci, dupa neincrederea si acuzafiile ce ne-ati aruncat, nu maiputeam rAmaneh cu onoare in aces comisie. Noi avem in-credere in stanga o numesc ash, fiindca m'au silit s5 onumesc si iarasi declar ea, dacA comisia va veni aici cuo lucrare limpede, dreapta si legalA, vom vota pe fata pentrucomisie, eu cu tofi colegii cari vor aye& incredere in mine.Nu stiu de era sa se intample tot ash si de lucram noi. MAtern cA atunci era sA se intample una din douA : de aveammajoritatea in comisie si minoritatea in Camera, atunci erasA fim stigmatizati si acuzati de partinitori ; iar de eram inmajoritate in Camera, am fi fost negresit si atunci acuzati si

-

www.dacoromanica.ro

DISCCRSURI 143

aratafi ca o majoritate nedreapta §i apasatoare, ce-§i intre-buinfeaza puterea, spre a apara interese meschine §i perso-nale sau a napastui pe neprietenii sai.

Conchiz cu cugetul curat: avem incredere in d-voasira. Adu-cefi o lucrare ]impede aid, Si noi va vom susfinea. Mai muttInca : va vow sill sa zicefi ca In adevar dreapta §i stanga numai exists.

XIII.

DESFIINTAREA SCUTELNICILOR BOIERIMEA NOASTRADIN TRECUT.

§'edIttfa dela 24 funk 1859. (Monitorul °tidal, 1859,August 31, pag. 413).

La ordinea zilei este discutiunea asupra articolelor in parte ale bu-getulul.

Asupra until amendament propus de I. Bratianu relativ la desfiintareascutelnicilor O. la indemnizarea celor ce aveau scutelnici, B. Katargiu pro-nunta acest discurs.

B. KATARGIV. Daca iau astazi cuvantul, nu o fac ca sa aparun orivilegiu, ci ca sa indreptez o ideie gre§ita, o tendinfa cea servit, din nenorocire, a aspri din ce in ce mai mult spi-ritul de desbinare, a insemna cu o trasura mai adanca liniade demarcafie dintre partea aceea (arAtand spre stanga) §ipartea aceasta (aratand spre dreapta) a Adunarii. Zic dar caastazi nu e vorba de privilegiu, ci de o simpla ind4mnizafiesub o forma vifioasa.

Sa cercetam istoria acestei indemnizatii. Cu acest prilej, voiuarunca o cautatura repede §i asupra istoriei acelora ce cu ra-ma§ifele acestei indemnizafii au ajuns papa la noi, aducan-du-le impreuna cu ran,a§ifele sfa§iate ale nafionalitafi noastre :temeiuri pe cari ne sprijinim astazi, ca sa reinfiinfarn nabu-vita noastra nafionalitate §i pe cari, de le-am fi pierdut, amfi pierdut impreuna cu ele §i dreptul de a mai fi vreodatAnafie. Dar sa venim la chestie.

www.dacoromanica.ro

144 BAR1311 ICATARG11.1

Ce erau scutelnicii pe vremea cand se dau scutelnici ? Scu-telnicii erau o serie de rasplatiri, un fel de pensie progresivd,ce se da celor ce slujiau tarii. Acesti oameni dar aduserdprii lor un sir de servicii insemnate, in schimbul cdroraaceasta le acorda un numar mai tnic sau mai mare de scu-telnici, proportionat cu gradul in care ei binemeritaserd deladansa.

Deci ceeace era, nu era un privilegiu, d o rdsplatire oare-cum meritatd.

D-lor! Cand judecAm trecutul, trebuie sa avem cea maimare grijA de a nu ne rasa sd fim stapaniti de nici o patimd,de nici un sentiment de urd sau de rasbunare. Sd ne ferimin tot minutul de a cddea in crima nedreptAtii si de a invi-novAti pe cineva, pe care poate am fi datori sd-1 binecuvantdm,luand drept izvor al unor fapte o ideie gresitd, o nalucire cutotul contrarie adevdrului.

SA cercetam dar adevaratul izvor al institutiei, de care evorba, si atunci sa ne pronuntAm in deplinA cunostintd decauza, cu intreaga convicfie ca ea constituie sau nu un pri-velegi u.

Scutelnicii, d-lor, in vechime, atunci pe cand se dau scu-telnici, se castigau pe temeiul unui rang, si rangul era o rds-plata de slujbd se infelege ca nu vorbesc de abuzuri;abuzul nu face legea. Si ce erau acei scutelnici? Niste oameni,cari, in loc de a plAti contributia, numitd atunci bir, cdtreStat, o plAtiau cdtre un particular. Acum ca aceasta ins -titufie e rau inteleasd, nesPibuita, barbara chiar, CM zic nimic.Dar care nafie dupa fafa pdmantului n'a avut asemenea in-stitufii ciudate si barbare, ha Inca si mai barbare chiar?

Dar, si asa fiind, aceasta forma de rasplata a incetat demult. Scutelnicii s'au prefacut in indemnizatii de bani dea-dreptul dela guvern, intr'o adevarata pensie.

Cu dreptate oare ar fi acum si vrednic de sentimentele deomenire ce profesdm ad in toate zilele de a lipsi de cel dupaurma izvor de vie* pe niste biefi batrani sau vaduvele lor,numai pentrucd acestia au avut reaua soarta de a sluji tali!

www.dacoromanica.ro

DISCURSIJRI 145

for inaintea Regulamentului, in vreme ce tofi slujbasii delaRegulament incoa se bucura de niste pensii mult mai insem-natoare? Nu. 0 asemenea fapta nu ar fi numai nedreapta,ci in adevdr barbara. D-lor, se spunem mai bine lucrurile pefatA. Calificand indemnizatia scutelnicilor de privilegiu, mar-turisiti ca n'aveti in vedere aceasta ticaloasa rasplata a unorsarmani slujbasi. Nu; preocupatia d-voastra nu este aceasta,ci din nenorocire acea ura neimpacata, de care sunt neincetatframantati unii dintre d-voastra, in contra acelei clase de oa-meni, pe cari ii numiti aristocratia. E de neapArat dar ca sadam o repede delusire si asupra acestei chestii.

. SA cercetAm ce e aceasta uricioasA aristocratie, ce fu ea inPara noastrA?

AceastA dorintA e o simfire dureroasA ce fierbe in sufletelenoastre de acum zece ani si care s'a desteptat si mai vie decase luni incoa. Zece ani trecuti stint de cand ploua asupraaristocraliei tot felul de acuzatii, de incriminari, de calomniiinfame Si din ce in ce se fac mai ascutite, mai veninoase,mai sangeratoa-re!

SA vedem dacA aceste incriminari, ce revarsati cu atatavrajmAsie asupra aristocrafiei, pleaca cel pufin dintr'o cugetareinalta, daca ele si-au originea in niste principii de reinvierea nafiei, pe cari aced aristocratie le-ar fi respingand, sou intr'opornire de patimi micsorAtoare si meschine, de niste interesemarsave.

Sa vedemCe a fost boierismul si pe ce s'a bazat el dela descAlica-

toare?Incepand dela intoarcerea Romanilor in tam noastrA sub

Radu-Negru, boierismul se infiinta pe temeiul virtufilor ras-boinice. Cine zicea boier, zicea ostas, zicea. viteaz.

Dar sa lasam vechea istorie a stramosilor nostri, cAci estiuta de tofi, si sa vorbim de cele petrecute in niste vremimai apropiate de noi.

Barbu Ka targiu. Discursurt. 10

I

I

www.dacoromanica.ro

146 BARBU KATARGIU

DupA veacurile de lupte crude §i de izbanzi stralucite, venira veacuri de nenorociri §i umilinta, cari facand sa cazaarnele din mainile Romani lor, nobletea singura puteh fi che-mata a mai sprijini drepturile primejduite ale tarii ; ea, precumle sprijinise cu armele in mans in vremile trecute, se nevoia le apAra prin mijloacele iscusintei, mocleratiei, Intelepciunii,

vai ! chiar ale umilintei.Dar o natie, care-§i pierde armele, e silita a alerga la ase-

menea triste mijloace sau a pieri. Aceasta facura i boierii.Desl dezarmati, ei nu pArasirA steagul nationalitatii, nu se descurajarA, nu-§i lasara tam in dezorganizare; din potriva, ei

cautara a o scapa dintr'o desavar§ita robie, platind adesea afor statornicire cu capul. Debi armele erau sfaramate in mainilelor ei opusera puternicilor lor biruitori paviiza biruitilor: su-punerea, blandetea, rabdarea. Si nu fu in zadar, caci, de sufe-rirA ei atunci, ne bucurAm not astazi.

Acum sa ne apropiem §i mai mutt de vremea noastra.Sunt familii pe cari nu voesc a be numi aci, ca sa nu

dau sa se creaza ca voesc ingamfarea sau cant a lingu§1 pecineva sunt familii .zic

' aci in Camera ce fura reprezentateJr'

la 1821 de ni§te barbati, ale cAror nume merit& a fi Inscrisede condeiul dreptatii pe piatra nemuririi. Ei venirA cu capulin mans, nu ca sa capete posturi Si domnie, d ca sa-si scoatapatria din abisul in care cazuse.

Eram copil, dar imi aduc aminte ca cea dintai priveli§tece mi se infatisa, cand ma intorsei In Capitals, fu sangelede Roman raspandit pe zidul caselor raposatului Barbu VA-carescu. E stiut de toti ca, in aces tristA vreme, nimeni nuputea iesi din casa afara pe ulita cu siguranta de a se maiintoarce. Capul de revolutionar era taxat o mahmudea; §i elesne de inteles ca intre capul de revolutionar §i capul unuipasnic cetatean nu era nici o deosebire, ca na nu fie luat unulpentru altul. Aceasta era starea lucrurilor, aceasta era pozitiatarii, cand mai multi dintre cei mai de frunte boieri, luanduliinima in dinti, se intoarserd pe pamantul lor, ca sa-I scape sausa piarA cu el. Ei nu a§teptara, pribegind sau preumblandu-se

§i,

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 147

prin lume, pand va trece furtuna §i apoi sd se intoarcd, casd cople§easca slujbele §i posturile de cdpetenie. Nu. Ei venirdin mijlocul primejdiilor, ca sd se impArta§eascd de suferintelecompatriotilor lor, sa le upreze, pe cat vor putea. Acesteasunt slujbele boierilor; ace§tia sunt boierii, in fata cdrorad-voastrd aveti impietatea de a arunca tins patimilor d-voastra!

Tot ace§tia sunt boierii pe cari ii numifi vrajma§i ai poporului,cari, chiar sub napraznica oblAduire a Fanariotilor, tot izbutirda zidi spitale, a infiinta §coli, a institul fonduri pentru trimi-terea tinerilor in statele civilizate, ca sd se formeze in §tiintalor. Rezultatul acestor mdsuri, ce cu Regulamentul se desvol-tard §i mai mult, sunt invederate.

Dovada o avem chiar ad in Camera, cad din asemeneatineri avem astdzi intre noi colegi, cari nu crez cd pretind afi altceva decat fii ai poporului, nici cg ar fi ass de invdtati,dud acei neinvdtati boieri nu le-ar fi votat fonduri, ca sd seclued sd capete invataturd.

Dece dar aceastd pornire asupra celor ce aveau puterea inmand §i cari poartA un nume, daca a lor putere nu a fost intoate rau intrebuintata §i daca acel nume a fost purtat cuvrednicie? Este oare o crima de a se trage cineva din vechime?Este o necinste de a purta cineva cu fall numele tatalui sau,cand pdrintele a fost om de cinste? Eu intreb pe cine va voisa-mi rdspunza. Cand inaintea unui strain am ardta pe cinevadin noi cd e feciorul Iui Gadea, ce ar zice? PArea-i-va binesau s'ar socoti insultat? Insultat? i de ce ? De ce infamiatatAlui, §i o infamie poate izvorita din imprejurdri nenorocite,sd se reverse pe capul fiului? De ce cel putin fiul sd cautea o ascunde §i fii unor pdrinti onorafi sd nu se mandreascdcu numele ce poartd, mai vartos cand sunt vrednici de a-Ipurta? De ce dar d-voastrd, pe singurul cuvand de nobili, dearistocrati, vreti sd stigmatizati pe ace§ti oameni ca pe ni§teparia? Temeti-vd, domnilor, temeti-va cd va veni o vreme, candvi se va mdsura cu masura cu care mdsurati altora astazi.Avefi copii sau yeti avea. PArea-vd-va bine, va intreb, candinteo zi vor veni altii O. be zicd: «afard din mijlocul nostru,

www.dacoromanica.ro

148 BARBU KATARGIU

suntefi ni§te paria, caci avefi un trecut, aveLi OHO Cu unnume, tatal a fost boier»!!! Still bine, d-lor cA §i d-voastra\TA numiti boieri de cdtre clasele mai de jos.

Acesta este boierismul, d-lor, aceasta este istoria sa trecutAactuald §i viitoare. Incetati dar, vá conjur 1 Acest rdsboiu pri-mejdios pentru societatea noastra e o sinucidere reciprocd.Bagati de seamy l E un element din care nu va izvori deckmult rau pentru biata noastra patrie.

Elementul de ura §1 de vrajba nici a fost, nici va fi vreo-data aducator de bine. Boierii v'au dat dovadA a n'au altain vedere deck tot ce avefi inOvd. Chiar alaltAieri, dupA ceau primit in unanirnitate recrutatia ob§teascd, ei intinserd aIor ravnd de a vd urma, pand a face o gre§eald.

Dati-mi voe a nu numi intr'altfel votarea contributiei directe,dupa modul cum s'a votat. Intocmirea unui impozit pe bazecunoscute i economice, ce slujesc in loata lumea civilizatAla a§ezarea impozitelor? Nu. Un folos insemnat provizoriu,care sa vie in ajutorul finantelor Statului? Iara§i nu. Caredar? Zelul cel adevarat al acestei votari n'a fost, d-lor, vamdrturisim in toata sinceritatea, n'a fost decAt reaua gandire,dorinta de a umili aristrocatia. Ali vazut insd a v'ati in§elat.Aristrocatia ce ziceti cA este partea dreaptd, in loc de a se simtiumilitd, v'a arAtat a ei grabire de a intra in contributie cacel mai de jos concetatean Nu, aristrocatia nu se simte umilitd,ci onorata de acest impozit; asemenea idei nu intra decat inmintea unor oameni cu cugetari ghemuite, meschine §i alcdror punct de vedere scurt nu se intinde mai departe de putinpretioasa for persoand.

In loc dar ca, printr'un vot vrednic de oameni serio§i, saintocmiti un impozit regulat, ce ati fdcut? Ali pus o contri-butie de rds ,Si in ceeace prive§te baza §i in ceeace prive§tetifra lui §i ati pagubit Statul de vreo cinci-§ase milioane cear fi adus un impozit cuvenit, Idsandu-i acum sa adune cumva putea abia vreo §ase-§apte sute de mil de lei.

C. CRRTZULESCG, - D, Katargiu iese din chestie.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 149

D. GHICA. - Trebuie sA ne aparAm, suntem in drept de a o face. (Con-fuzie)

I. BRATIANU. - SA urmam, D. Katargiu, din contra, e foarte in chestie.

B. KATARGIU. - De-a§ fi voit sA ma opun la desfiintareaprivilegiilor, a§ fi propus ca cel putin sA ni se intoarcA taxadiplomelor. Taxa aceasta, e §tiut de toll, se suie, pentru uniidin boieri din intaiele ranguri, la cateva mil de de lei, carifac un capital, a cArui dobanda cu drept cuvant se poatesocoti ca infiinfeaza o contributie anualA. A§ fi putut dar zice ;«Voili a desfiinfa privilegiul boieriei? Foarte bine! Dar atunciintoarceti inapoi acel capital; sou ceeace voiti a face este o faptanecuvenitA». N'am zis insA nimic de felul acesta. Vedefi darcare din aceste douA tabere ale AdunArii este cea nedreaptA.Boierii, nu ; caci ei au primit cu bucurie §i recrutatia Si con-tribufia generala cat de prost a fost intocmitA precum§i once li s'a infafi§at in folosul ob§tesc. Nu e dar spiritulde dreptate, interesul §i binele ob§tesc ce vA insufla, candcerefi a lua bucatura de paine din maim bietilor batrani slujba§i ;ci ura §i patima ce hranifi in veci contra acelora pe can ii

numili aristocrafi ; §i spre a va masca aceste sentimente con-damnabile, vA sprijiniti pe excepfii §i pe abuzurile ce s'au stre-curat; §i aceasta nu in totdeauna, ci dupA vremi.

Aducefi-vA insa aminte, d -Ior, ca Dumnezeu zise intr'unadin zile lui Iona: «De voiu gasi un singur drept in Cetate,Cetatea nu va pieri 1 * D-voastra, din potriva, e destul sa ba-nuifi cA e un drept in Cetate §i, de ar fi intr'a d-voastra putere,aces ticAloasa Cetate ar fi spulberatA la cele patru vanturi.Avefi dreptate, nu suntefi dumnezei, ci oameni. i ce oameni L..

Conchiz dar Si zic : scutelnicii nu sunt un privilegiu feudal,ci o rasplatA meritata a serviciilor aduse Statului. Lasafi darin pace indemnizafia §i pe cei ce o primesc; numarul for nueste a§a de mare. Vremea for e masurata. Nu mai au mult a vasupAra. Cu dan§ii se va stinge §i aceasta datorie a farii cAtrecei ce au slujit-o.

www.dacoromanica.ro

150 BARBU KATARGIU

Ea vA e supAratoare, cad ajutA pe niste oameni, pe cari iibanuiti a nu fi de aceeas credinta.' cu d-voastrA. Dutin, si ceimai multi din ei vor inceta de a va mai suparh.

I. BRATIANU. D-1 Cretzulescu ziceA ca d-1 Katargiu a ie§it din chestie ;nit, ci a ridicat chestia.

C. CRETZULESCU. Ziceam a a ie0t din chestie, cad reclama asupraunui vot al Camera

B. KATARGIU. Nu reclamam, ci rectificam calitatea lui.

I. Bratianu, C. Bozianu 0 V. Boerescu !au pe rand cuvantul spre ademonstra ca scutelnicii §I poslujnicil nu sunt un drept, ci un privi-legiu §i prin urmare, conform Conventiel, trebuie desfiinjati. Pe de altsparte Ministrul Cultelor. C. A. Cretzulescu §i G. Valeanu afirma cascutelnicii §i poslujnici constituesc un fel de pensie pentru servicii facute§i prin urmare institutia for nu confine nimic contrariu Conventiei.

B. CATARGIU zice a, daca n'ar fi avut orele scurte, ar fi dorit sa ras-punza la toti d-nii preopinenti. 10 rezerva insa dreptul de a raspunded-lui 1. Bratianu altA data, 'Ana uncle a fost folositoare retragerea la 21§i la 48 1),

Viu insa asupra ziselor d-lor Bozianu si Boerescu, ca sA learat ca sunt gresiti. D. Bozianu zicea ca acum trebuie sa se deapensie. Ei bine ! daca acum sunt lefurile mici, cercetand pecele de atunci, le gasim ca erau ass de mici, incat nu suntvrednice de insemnat. Atunci aveam si lefuri mai marl O. amdat si gratificatii, ca sA se faca un capital si acel capital s5dea un venit. Si cu toate acestea se dau si lefuri si pensii.Deosebirea este ca acum se dau pensii, pentru un termen deserviciu si atunci se dau pentru fiecare slujbulifa. SA vedemacum ce erau scutelnicii. Ei erau un fel de transactie finan-ciarA. Ministrul de atunci zisese: «Deck sá-tni aducA contri-

1) I. Bratianu zisese : «La 21 §i la 48, Romanii s'au sculat ca 0-0redobandeasca drepturile for nationale. La 21 §i la 48, unit ratacIti auparasit tabAra romans, care oricAt de mica 0 de necompleta ar fi fost,erA de datoria oricArui Roman sa vie sa se lupte acolo, iar sa nu fuga....Au venit streinii 0 pe aceia ce i-au gasit in tabara, 1-au persecutat ; 0la 48 Ca §i la 21, aceia cari dezertasera tabara au venit 0 au profitatde situatia tarii §i au luat bunurile eis.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 151

buabilii contribufia la Minister §i Ministerul sä o dea la catevapersoane, mai bine sa o dea contribuabilii deadreptul acelorpersoane. A venit Regulamentul §1 a pus in locul scutel-nicilor, pensiile. Prin urmare azi avem doua clase de oameni:pensionari §1 scutelnici. Ei bine! eu zic ca nu este cuviinciosca acelor oameni batrani, cari au servit inaintea Regulamen-tului, sa le luam dreptul de pensie, pentru cuvantul ca acespensie se nume§te indemnizafie. De este vorba de scutelniciide cari vorbi d-1 Boerescu,.d-lui are dreptate §i nimeni n'a luatnici o indemnizafie pentru ei.

XIV.

BUGETUL CULTELOR.

edinia dela 26 Janie 1859. (Moaitorul oficial, 1859,Septemvrie 14, p. 441).

La ordinea zilei e discutiunea asupra bugetului Cultelor.

I. BRATIANU propune urmatorul amendament, pe care, In principiu, itsustine gi V. Boerescu : cPotrivit cu art. 45 din Conventie, care zice4 cA privilegiile §i scutirile vor fi desfiintate, se hotara5te ca Coate manisti-(rile din Tara Romaneneasca, pentru cari Regulamentul Organic face oscutire gi waza un privilegiu, sA intre in categoria comuna a celor-.Ialte manastiri §i Ministerul Cultelor sa is administratia !or).

B. KATARGIU. In fiin f area tuturor manastirilor in generalse datore§te parte familiilor din Para, parte Domnilor no§tri.Donafiile s'au facut cu felurimi de condifiuni, privitoare maimutt sau mai putin la folosul public §i at religiei. Aci darse leaga doua cestiuni marl. intai dreptul proprietarului dea lass un legat cu ce condifii va voi el, §i at doilea dreptulpublic, asupra caruia Guvernul avea totdeauna un drept detutela. Trebuie dar sa facem deosebire intre manastirile, pentrucari fundatorii for vor fi format un fel de resticfiune ca leridica pentru cutare trebuinta publica sau at cAror ctitori onmovenitori au disparut dupa fafa pamantului §i, de alta parte,Guvernul a luat sarcina de a executa acel testament. Dar cevom face cand in testamente vom est zicandu-se curat ea

www.dacoromanica.ro

152 13ARBU KATARGIU

administrarea acestora se dA cutarei familii? Putea-vom desfiintaacest drept? Eu zic cA nu, caci numai pe baza conditiuniloracestea &au instreinat acele averi in folosul public. Astfel ela zis : cdau averea mea in vecii vecilor sA fie spre folosulpublic, insa totdeauna incredintarea mea este de-a fi executortestamentului meu cutare persoana ; §i Guvenul sa nu seamestece la nimic». Poate Guvernul veni Si zice ; cbunA esteclauza de a fi averea in folosul public, dar tutorul sA fiu eu».

A§a dar de vom pune principiul ca toate mAnastirile sAintre in Cassa Central& nu cumva vom priva pe public deacel folos, §1 cu restricfiunea de a fi guvernate de ni§te tutoriadhoc ?

I. BRATIANU. Imi pare bine ca d-1 Katargiu a tratat chestiunea dinpunctul de vedere general. Dv. sunteti pe taramul feudal 51 sunteti foarteconsecventi ; not insa pe taramul dreptului public modern, dreptul social,care azi s'a intins in toata Europa. Chestiunea ce ni se infatipaza azieste o chestiune care a despartit Europa un veac §i jumatate, §1 pansastazi nu s'a hotarit Inca in toate locurile; aceasta este secularizireabunurilor clericale. Manastirile s'au fundat pe timpul feudal ; atunci dom-nia dreptul feudal ; pe urma insa a venit a predomni dreptul social.Cand s'a infiintat manastirile, societatea nu era nici completa, nici nuavea asigurarea de azi ; bratul cel mai puternic era aparatorul unui drept.Deaceea, cand se faces un stabiliment public, se puma sub patronajulunei familii puternice, fire5te, fiecare alegea familia sa. A venit insatimpul cand societatea Europei s'a constituit pe alte baze, s'a pus dreptulpublic pe deasupra dreptului individual, 51 atat de puternic, !mat poateda asigurari oricarui stabiliment...

Regulamentul nostru are multe lucruri rele, dar are 5i ceva bune. Eu,In strainatate. ma laudam cu doua lucruri: 1) Cu desfiintarea pedepseicu moarte 5i 2) cu secularizarea bunurilor clericale. Eu, in adevar, ve-deem in Regulament acest principiu... Din acest punct de vedere notplecand, am aplicat la aceste manastiri art. 47 din Conventie.

B. KATARGIU. Cu pArere de rau cunt silit sA mai ostenesc§i eu Adunarea. D-1 Bratianu a pus chestia pe un taramistoric. D-1 Bratianu veni §i, in putine cuvinte, ne rede§teptani§te amintiri istorice §i ne zise ca suntem pe taramul feudal.Rdspunsul meu este a feudalitatea in Romania n'a existat

§i,

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 153

niciodata. Feudalitatea s'a introdus in Franfa, Germania §iin celelalte Orli ale Europei. i iata cum.

Precum este §tiut, peste elementul roman ce stApania oparte a lumii de atunci, venira Gofii, cucerira pamantul §i,in puterea conchistei facute, reduserA pe locuitori in stare deservi. Aceasta fu baza societAfilor moderne, cArora le trebuirAacele sguduituri, pe cari ni le scrie istoria, ca ss se poatapreface.

La noi insA elementul got nu predominA ca acolo, ci dinpotrivA colonii romani §tiura &A rAmana stApani in pace pepamant afarA numai dad se vor sculA Dacii sä ne contestepAmantul cucerit dela dan§ii. Posesorii dar de pamant la noinu sunt deck mo§neni, adica locuitorii cei vechi sau cumpA-rAtorii, §i ca cumparator, mi se se pare ca cineva trebuie safie mai absolut stapan pe averea sa §i decat chiar cel din-taiu posesor. Dreptul sfant §i consfintit at proprietafii ne ducein urmA, fire§te, la indatorirea de a respects testamentelece sunt ultima vointa a acelora cari astazi nu mai exists, casa-§i poata opera drepturile, dar a caror cenu0 noi trebuieO. o binecuvantAm, cad ale lor sentimente de iubire de oamenile simfim 'Ana acum prin binefacerile ce au testat. anddar ace§ti oameni simpli, dar religio§i, Si and zic «reli-gios» infeleg «virtuos,, cad cine infelege religia in partea eimorals §i binefacatoare e singurul adevarat religios, canddar acei oameni, cu jertfa intereselor chiar ale mo§tenitorilorlor, au institiiit acele stabilimente filantropice, au voit celpufin sa lase urma§ilor lor, familiilor lor, in locul averii ma-teriale, de care i-au lipsit, cel pufin mulfumirea, fala de aindeplini ei dispozifiile testamentului, de a fi ei, fill fiilor lor§i stranepofii strAnepolilor lor, executors testamentari, dar nuunii sau alfii, nu Domnul Tarii, nu Mini§trii sau Guvernul ;caci de a fi voit acei rAposafi sA insArcineze pe ace§tia, peace§tia i-ar fi insArcinat cu executarea voinfelor lor. Dar aveni noi astAzi §i a zice : «Testamentul e bun, pe cats vremene deschide noun oamenilor publici oarecari impartA§iri inaverea testatorului ; dar, cand e vorba de a 'Asa aced avere

www.dacoromanica.ro

154 BARBU KATARGIU

In mainile rudelor sau ale numifilor inteadins executori tes-tamentari, atunci testamentul este rau §i trebuie sa -1 schim-barn, e un act feudal, trebuie nimicit. libertatea, veacul, nara-vurile civilizafiei ne dau acest drept», a veni sa zicemaceasta, domnilor, este nu numai a face un act irreligios §iimmoral, dar am da chiar un drept si mo§tenitorilor sa ne zica :<0! oameni ai civilizafiei §i ai libertatii, parintii no§tri au lasato avere spre imparta§irea societatii cu conditiile acolo pres-crise ; voi advocatii infati§atori ai acestei societati, rupefi tes-tamentul ; atunci dar §i noi intram deadreptul in avereastramo§ilor noWi, caci atunci care mai e dreptul nostru asupraacelei averi, dad contractul ce va chiama sa va folosifi dedansa l -afi rupt ?* late ce va vor zice, domnilor, mo§tenitoriitestatorilor ce vrefi sa desmo§teniti. i vor avea dreptate.

Dar dati-mi vole a adauga ad o intrebare. Gasiti oared-voastra ca daniile de binefaceri nu mai sunt din veaculnostru, ca nu se mai fac acum asemenea jertfe §i nici trebuiesa se face? De gandifi aceasta, nu primejduifi inteadevarnimic. Dar de credefi ca se mai pot gasi suflete inalte, cugetebinevoitoare, earl pot sa lase societatii ceva danii, cu cansa vie in ajutorul slabiciunilor Si nenorocirilor omene§ti, apoiatunci, domnilor, dafi -mi vole sa zic ca inchideti pentru tot-deauna up unor asemea danii §i prin urmare va face pricinui-torii unei pagube insemnate societatii.

BOERESCU. - D. Katargiu e contra acestui principiu §i prin urmare nuvrea sa voteze pentru amendament ; atunci insa ar trebui sa critice pecei ce au luat initiative, nu pe noi.

B. KATARGIU. Principiul meu este sa se sfinfeasca toatetestamentele.

In urine acestui discurs, amendamentul lui I. Br8tianu, precum §iamendamentul lui V. Boerescu au fost respinse.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 155

XV.

ROLUL VECHEI NOASTRE BOIERIMI.

$edlafa dela 27 lank 1859. (Monitorul oficial, 1859,Septemvrie 21, p. 453).

La ordinea zilel este votarea bugetului Ministrului de Finante.

I. BRATIANU, intr'un discurs lung, declara ca, daca d-sa §i alp membridin stanga vor vota pentru buget, aceasta o fac numai din necesitate,iar nu din incredere pentru Minister.

Dupa o replica din partea Principilor Dimitrie Ghica si Stirbei, iscuvantul Barbu Katargiu.

B. KATARGIU. MA simt foarte multumit, si tot intr'o vremesi mahnit, de cele ce se ziserA de Luminatiile Lor BeizadeaGhica §i Stirbei. Ceeace voiam sa zic insumi, sunt cele ces'au zis de Lumindtiile lor. Prin urmare cuvantarea mea vafi marginita. Nu ma voiu intinde in vorbe, ce nu ar'fi decato repetitie a celor ce s'au zis. Cu toate acestea, daca imiyeti da voie, voiu sa adaug si eu ceva asupra celor zise ded-1 Bratianu cu ocazia revolufiilor romane.

D-1 BrAtianu, vesnic inarmat contra partii drepte, care esteumbra, cosmarul ce-1 turburd ziva si noaptea, atat alaltaieri,cand a facut istoria boierilor, cat si astAzi, confunda pe boiericu partea dreapta, fara sa bage de seamd ca in aces partesunt coi mai multi niste sdrmani proprietari, cari n'au facutnimic din cele ce se arunca in spinarea pArtii drepte. Alalta-ieri ne-a zis cA decateori Romania a dat un glas de libertate,boierii au fugit si au lasat tam in prApastie. Astazi ne zicecA toate relele vin din partea dreapta, ca in sfarsit Si acum,in cursul acestei sesiuni, partea dreapta e pricina de n'amfacut nimic, Mind Adunarea in loc printr'a a sa rea vointasi indaratnicie. Voesc dar sA raspunz si la una si la cealaltadin aceste cloud imputari. Si iata cum. Pentru ceeace seatinge de pierderea de vreme a AdunArii, a§ rugh biroul O.faca bine de a da sub tipar toate vorbirile ce s'au facut inCamera, in tot timpul sesiunii, atat de partea stanga, catsi de dreapta, spre a se vedea cate pagini s'au zis de not

www.dacoromanica.ro

156 BARBU RATARGIU

§i cate volume de stanga. Dupa cum vedefi, d-lor, lucrul elesne §i de facut §i de dovedit ; e o chestie de socoteal& devorbe §i de fraze.

Cat pentru avem Convenfia, care e stalpul pecare trebuie sA ne rezemam. Ea ne prescrie ni§te hotare, pestecari nu putem trece ; ea nu ne permite a ne constitui in 24de ore in Cotnitet de Salute publicd §i in 24 de ore sAscoatem, sä creiem o lume nota. Convenfia e destul de in-teleaptA, caci a prevazut cA, pentru ca s& se organiseze onatie, ii trebuie timp §i sange rece, Si, in a sa infelepciune,ea ne-a prescris cum avem a proceda la lucrurile noastre,Cats chibzuire, cat& cugetare matura trebuie s& aducem laprefacerea legilor noastre, noi mai cu seam& ce suntem unpopor nou, un popor copil Si ale carui patimi §i uprinterevolufionare ne-au slabit cu totul judecata I

Convenfia dar ne-a zis curat : cProcedati la revizuirea le-gilor ; dar pana atunci stafi in cele vechi*. Acum ne vedemacuzafi de unii din noi ca nu lucram nimic, c& nu voim sitintram in Convenfie. Dar noi intrebam : cari sunt proiectelelegale venite aici Si rAmase nelucrate ? Care parte oare maimutt decat noi a strigat «la vot ?»

La 24 lanuarie, am ales un Domn in unamitate §i ne-amzis sa fim unifi §i s& lucram barbAte§te pentru susfinerea lui,pentru sprijinirea votului nostru in favoarea Unirii. Am pri-mit a face ceva, care era mai presus de caderea noastra.Noi am ie§it din linia ce ne-a tras Convenfia, §i deaceeaam jurat cA, orice se va intampla, sa fim ca frafii. SA vedemacum care parte, dreapta sau stanga, a calcat juramantul ?

Cand s'a cerut de deputatul Moldovei, la venirea sa aicea,o mare infrAtire Si unire, noi, adica partea dreapt& de vremece o numifi a§a indoitu-ne-am de a manifests ca dorintanoastri e de a merge la Foc§ani §i de a lucra pentru corn-pletarea Unirii ? cei ce au mers acolo dintre noi, cum aulucrat in acest mare interes at nafiei ?... 0 §titi, o §tim tofi...

A venit apoi cererea creditului de opt milioane pentru ar-mare, §i s'a votat.

iniiativa,

sSi

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 157

Si dacd unii n'au avut incredere in vreun ministru, pentruaceasta putem fi osanditi?

A venit chestiunea recrutdrii in deob§te ; §i iard§i am vo-tat-o in umanitate.

A venit, in sfAr§it, chestiunea unei contribufii ob§te§ti. Euunul, de fi fost fatd, m'a§ fi impotrivit din toate puterile,o mArturisesc, la o asemenea propunere nesdbuitd ; nu ca suntcontra principiului contribuirii deob§te este §tiut de multica acest principiu e simfit §i proclamat de mine de mult ;dar m'a§ fi opus, cad legea contributiei nu se face dupd in-sufldri de §icane, de rdsbundri meschine sau de glume copi-lAre§ti, ci dupd temeiuri sAndtoase, §tiintifice, dupd combinafiieconomice, potrivite cu starea §i marsta poporului unde aresd se a§eze acele impozite. Cu toate acestea partea dreaptd,ca sd dovedeascd mai mult al sau dispref celor ce credeauca o vor umili cu aceasta legiuire, a votat-o pe data ; dar afacut o grepald, care, pe langd celelalte panel ad expuse,a pdgubit Statul cu patru-cinci miiioane ce puted aved delao contribufie bine inteleasd §i serioasd, in loc de patru-cincisute de mii de lei ce va aduce amnia ridiculd impunere.Acesta e §irul celor urmate de Adunare, acestea sunt lucrd-rile noastre, de nu mai mult. Precum vedefi, d-lor, acesteasunt fapte, nu vorbe.

Viu acum la a doua chestiune, la acuzarea ce se face boie-rilor de a nu fi rdsboinici.

Grecii ziceau : cvitejia units cu intelepciunea este o virtute*.Dafi -mi voie, d-lor, de a zice §i eu azi ca a dori §i a voi suntcloud lucruri cu totul deosebite. A dori §1 a voi a face, fArdsd cercetam §i pozifiunea in care ne afldm, este o nebunie.

Trebuie, d-lor, a dori, a voi ce se poate, a cerceta pozi-tiunea in care ne aflam, a intreprinde numai ce putem, a pa0cu infelepciune, cad un act imprudent §i prea cutezdtor ne-arduce la pieire.

In trecut, in imprejurdrile in cari ne aflam atunci, tam afost rdsboinicd ; dar din evenimente triste ce au trecut peste

a

www.dacoromanica.ro

158 BARRU KATARGIU

ea, moravurile rasboinice s'au pierdut si tara a devenit agri-cola, si cAzand in slabiciune, drepturile ei au fost calcate,pierdute. Dup5 mai multe veacuri de tristA memorie, s'au ri-dicat in sfarsit mai multe mari puteri imprejurul nostru, cari,pentru interese de felurite naturi, interesandu-se si de soartanoastra, au zis &A scoata aceasta Cara din nenorocirea in carea cazut si sa-i dea drepturile pierdute, starea ei de mai Ina-inte. Cum vedeti, Europa ne-a plans pentru pierderea dreptu-rilor noastre. Din nenorocire, plans asupra noastrA acuzatiade neoranduieli, de tendinte primejdioase, naprasnice. DeaceeaEuropa a zis cA ea garanteaza independenta noastrA ; dar totintr'o vreme ne-a prescris si cum aveam a ne conduce si maicu seams cum are sa fie militia noastrA.

A cere dar sa Iutocmim o ostire numeroasA si ameninta-toare, pe land. alte necuviinfe economice si financiare, ar fio sfidare catre puterile ce ne-au scos la lumina, si prin ur-mare o fapta prea putin inteleapta.

Nu socotiti, d-lor, ca eu doresc mai putin decat d-voastrasa-mi vAd tara onorata si tare. Pot zice chiar cA aceasta do-rintA e Inca §i mai veche in mine decat in multi dintre d-voastra.

Nu-i doresc ins& nicidecum un caracter rasboinic don-chip-tesc, cad n'as dori pieirea ei, ci o voiu rasboinicA in confor-mitate cu pozitia ei, atat cat sa se poatd apara de acele ban-tuiri necuprinse in garanfia Europei, ce este pentru noi ceamai puternicA pavAzA de apArare ; rAsboinica, in sfarsit, assincat sa nu raza lumea de noi, ca de niste copii fanfaroni.Intealt fel, vd intreb, oare cel ce ar voi 0 ne inarmam cucuget de a ne rasbol in contra unor puteri, pe cari avemaerul de a le banui de rAuvoitoare noun, n'ar semana oareacela ca un alt Samson, care, inarmat cu falca unui animaloarecare, ar calif& sa sdrobeasca alte legioane de Filisteni ?

VA fagaduesc, d-lor, ca nimeni din partea dreaptA, cel putin,nu simte dorinta de a se preface intr'un asemenea Samson.

Domnilor, Europa a restatornicit drepturile Romaniei, darveghiaza asupra faptelor noastre. Ea cere ca tara sa alba oostire ass cum poate fi de folos, iar nu de povara si invAl-

www.dacoromanica.ro

DISCURSUR1 159

mtisire. SA lucrb'm intelepteste, d-lor, sa ne conformam cu do-rinfa Europei, ca sa vazA ca suntem vrednici de starea ce ne cla.

La 1821, daca tori Romanii pe vremea aceea ar fi fost asade usure rasboinici, incat sa nesocoteasca puterea ce aveau acombate si sa se fad. Samsoni, am fi avut acum un Pas5,in loc de Constitutie. Dar nu, d-lor, batranii nostri, pe cariii ocariti cu atata usurinta, au simlit CA nu pot fi Samsoni,fail a-si primejdui Sara. Si au fAcut bine, ca si-au scApat Cara.

Batranii aceea pe cari ii despretuiti, prin infelepciunea sirAbdarea lor, au tinut lucrurile cum au putut, prin mijloculatator nenorocite incercari si cu micile lor mijloace, ca sa nelase drepturile de cart ne bucurAm astAzi. lntre cei ce au fostsi au facut ceva, si intre cei ce fAgaduesc si n'au fticut nimic,este mare deosebire. Cei ce au fost, au facut mult rau, darau facut si mult bine ; vanturand faptele lor, tot vor ramaneamulte graunte din pleava, ca sa avem ce semana si sa putem inurma culege. Dar, de vom vantura* vorbele pompoase, faga-duielile umflate, de cari suntem asurzifi de cativa ani incoace,va intreb in cuget curat, ce credefi ca ne-ar ramanea ? Totceeace am putea agonisi vanturand vantul : un sgomot amA-gitor, o ganga de vorbe inganate, babilonice, neintelese chiarde cei ce be rostesc. latA rezultatul. VA rugAm dar, d-lor,fiti mai modesti in vorbe. Noi avem rAbdare si rtibdare multd ;va asteptam faptele, ca A. va putem cunoaste tine suntefi,ce voiti si ce putefi.

Ceeace void, o cam stim. Voifi sa ajungefi, voifi sa vasuiti ; nimeni nu va opreste. Dorinfa va e fireasca. Dar acima intorc la ministru si rog sa-si modereze increderea in ceice dau fagticluieli prea marl, si chemandu-i la slujhe, sa facdpe fiecare a merge treptat.

Nu va oprim, d-lor, de a va sui pe scara slujbelor ; nicio-data n'afi fost oprifi, nici d-voastra, nici parintii d-voastra.VA ruglm insa sa calcati mai incet din treapta in treapta ;nu void a sari din capul de jos al scArii tocmai la cel de suspe strasinA ; fiind pasul cam mare, ne e frica sa nu cAdeti,si ceeace ar fi mai rau, sa cadep peste not ce va privim cu

www.dacoromanica.ro

160 BA.RBU KATARGIU

atata placere, si sa ne rupefi gatul si noua sl voua. Urmanddin contra, dupa cum va povatuim, mai cu incetul, mai mo-derat, o sa fim tofi bine, o sa ne lasafi vreme sa va judecamfaptele, si fifi bine incredintati, ca, de va vom vedea Wandmai bine decat noi, deck batranii nostri, noi vom fi cei dintaice va vom admira, miilfumi, imbratisa. Credeti-ne,, avem tre-buinfa de oaineni capabili in Para noastra si nimeni din noinu este .asa de nesocotit, incat sa ceara a avea monopolultuturor capacitatilor.

Se voteaza bugetul §i se primege cu 47 bile albe contra una neagra.

XVI.

SUMA DATA DE MANASTIRI STATULUI.

fedinfa dela 3 Julie 1859. (Monitor-al official, 1859,Octomvrie 10, pag. 494).

Adunarea infra in discutiunea bugetului Ministerului Cultelor.I. Bratianu face urmAtorul amendament relativ la luarea unei a patra

part' din veniturile manastirilor inchinate.Findca miitoce0e legiuire pentru a 4-a parte din venitul manastirilor

linchinate in ajutorul Statului pentru u§urarea datoriilor lui 51 la punereatin practicA stint mai multe trebuinte simlite, si fiindcA Guvernul actualto §i p4lt la executarea acestei legiuirl, propunem a se trece in buget laivenit suma de aceasta a 4 a parte conform acelei legiuiri pAnA la o de-ifinitiva legiuire despre aceasta, indeplinindu se §i pe anii trecuti dela

In cursul desbaterilor asupra acestei propunerl, care s'a primit de catreAdunare, s'a pronuntat urmatorul discurs :

B. KATARGIU. Eram hotarit sa nu iau cuvantul, dar trebuieoarecari deslusiri.

Acest subiect se imparte in doua : una e legea care a ho-tarit sa se is 1/4 din veniturile man astiresti ; cealalta este mai!impede, este vorba de cele 12.000 galbeni ce s'au invoit chiarmanastirile sa dea Statului in urma unei transacfii, panala odefinitiva regulare a acestei chestiuni. Aceste 12.000 galbenisunt hotarite a se da de acum cincisprezece-saisprezece ani, siin Moldova s'a si pus in lucrare. Guvernul de acolo a primit

.legiuire).

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 161.

de atunci regulat pe fiecare an aced subventie ; ,dar la noiDomnitorii, dupa vremi, temandu-se ca nu cumva prin pri-mirea acelor transactii sa compromita un drept mai mare alStatului, au refuzat de a primi cele 12.000 galbeni ; cAci, inadevar, nu sunt manastirile ce trebuie sa ne faca noun sub-ventii, ci noi manastirilor. Testamentele acelora, cari dupAvremi au lAsat acele bunuri la mAnastiri, zic lamurit la ceintrebuintAri sA se intrebuinteze veniturile for §i hotarAsc canumai ceeace va prisosi sA se trimeatA mAnAstirilor carora le-auinchinat. Acele manAstiri nu stint decal ni§te executori testa-mentari lasati de testatori, pentruca ele le-au infAti§at pe atuncimai multa incredere §i siguranfa ca vor indeplini dispozifiletestamentelor ; insa nicidecum nu li se da dreptul prin aceletestamente de a se bucura de acele bunuri §i scoate toate aceleavenituri afarA din Ora.

Pe aceste baze, Domnii Romaniei au zis : «nu primim noisubvenfie dela mAnAstiri ; ci noi sA le facem lor»,

Oricum insa, acele 12.000 de galbeni, la cari s'au invoitchiar manAstirile a da Statului pe fiecare an Si cari pentrucuvintele ce arAtai s'au refuzat de Guvern, noi suntem indrept de a le cere ; §1 de atati ani fac un fond considerabil,A§A noi sa le cerem aces datorie §i cu aceasta nu se infirmAdeloc votul ce am dat astAzi. Acele resturi insemneaza un ca-pital de mai bine de §apte milioane, in adevAr, o ase-menea insemnata sun* i'ntr'o vreme cand trebuinfele Statuluisunt a§a de simfitoare, iar starea finantelor a§a de trista,o asemenea sums, zic, nu este de trecut cu vederea §i prinurmare nu trebuie lasata la o parte.

La 11 Octomvrie 1859, In urma demisitinii Cabinetului N. Gretzulescu,Ministerul se compuse astf el: Ion Ghica, interne Presedinte al Consi-liului ; A. G. Golescu, culte si instructie ; Ioan BAlaceanu, control; V.Alecsandri, externe ; G. Cretzeanu, ad-interim la justitie ; C Steriadefinante, 1. Cornescu, apol L Florescu, rdsboiu.

Acest minister a tinut pans la 28 Mai 1860. Sub dansul se disolvaCamera elective la 9 Decemvrie 1859, pentru cuvantul ca aceasta Adu-

Barbu Eatargiu.Disoureuri. 11

i,

g

www.dacoromanica.ro

1.62 BARBIJ KATARGIII

nare, avand numai chemarea de a alege pe Domn, nu se putea prefacein Adunare legiuitoare ordinarA.

La noile alegeri acute in ziva de 19 Fevruarie, B. Katargiu fu ales incolegiul proprietarilor marl din lalomita gi at celor mid din Mehedinti§1 din Teleorman ; la acest din urtna colegiu el a avut numAr egal devoturi cu Colonelul PAucescu. Katargiu opt& pentru lalomita.

XVII.

VALIDARI DE ALEGERI.

&di:4a dela 8 Martie 1860. (Monitorul oficial, 1860,Martie 14, p. 245).

In §edinta precedent& dela 7 Martie, majoritatea Adunarii invalidasealegerea lui Valeanu, pentru motivul ca acesta era prefect al judetuluiOlt. Minoritatea, ce se pronuntase pentru validarea acestei alegeri, ar-guments ca in Conventie neprevazandu-se nici o prohibitiune de felulacesta, ea era legalA Tott41 Adunarea a hotarit in principiu incompatibi-litatea calitatil de deputat cu functiunea de administrator (prefect).

In §edinta dela 8 Martie, yenta in desbatere validarea alegerii lui N.Opran, administrator at judetului Dolj. 0 parte din deputati sustineauvalidarea acestei alegeri, pe temeiul ca. Adunarea nu poate vote legi dinpropria ei initiativA. V. Boerescu, unul din sprilinitorii alegerii lui Opran,zisese : V otul de ieri a fost un vot al unei Adunari suverane ; a fosta§a, iiindca 4a a volt a fie ; a fost un vot revolutionary. Cu aceastAocaziune, B. Katargiu tine discursul urmator. pe care 11 reproducem dupAredactiunea publicata in ziarul Conservatorul Progresist din 1860 Martie25, p. 98, pentrucA aceastA redactiune, probabil revAzutA de B. Katargiu,este preferabila celei din Monitorul oficial.

B. KATARGIU. D-I Boerescu ne zise ca recunoa§te om-nipotenta Camerei in ceeace se atinge de verificarea voturilor;dar adauga, din nenorocire, calificatia de revolutionara. Res-ping aceasta calificare. Convenfia a dat, in adevar, o latitu-dine mare Adunarii, in ceeace se atinge de chestia de fata.Dar aceasta latitudine, aceasta omnipotenjA nu se poate in-tinde 'Ana la nedreptati §1 la acte revolutionare. Adunarea,din contra, e datoare margini prerogativele sale in cerculdreptatii §i at cuviintei §i a sa dreptate §i cuviinfa urmeazasa fie in totdeauna povaluite §i conduse pe adevaratele drep-turi §i interese ale arii.

a-§i

www.dacoromanica.ro

DISOURSTIRI 163

Am auzit repetandu-se vorba de partid, de guvern sau mi-nister, etc., etc. Ceeace voiu sd zic astAzi, e ceeace am zissi repefit in nenumarate randuri ; e cs ar fi de dorit sd nuse mai afle un Roman, care sA mai arunce intre noi acestecalificAri, ca un tatiune de discordie si de urd. Acel taciuneit socotiam stins de mult. Cel ce va indrazni dar a-I maiaprinde, comite o faptd primejdioasa, criminald. In adevar,ce inteles mai pot avea astazi aceste calificdri ?

Care e Romanul cu simtiminte nobile, care sa nu le res-pingA din toate puterile sale ? E de obste cunoscut, socotesc,a raddcinile ministeriale nu sunt ass de adanc infipte inbAncile unde stau Ministrii, mai cu seams sub regimul cons-titutional in genere Si mai cu osebire acum la noi.

Ministrii nu pot uita cd, mai inainte de toate, ei sunt Ro-mani si deputati si apoi mini§tri, si cd, prin urmare, ei audatoria de a se ocupa mai mult de drepturile Iarii in genere,deck de prerogativele exclusive ale ministerelor ; caci assnumai s'ar putea pAstra cumpana dreaptd intre osebitele pu-teri ale oblAduirii acestei tari. Intr'alt fel, am fi in primejdiede a vedea pe una cotropind drepturile celeilalte si atunciechilibrul s'ar rupe, si trebuie sd ne pAzim tare de o ase-menea primejdioasa imprejurare. In chestia de fata nu evorba nici de persoana, nici de un principiu nou, ce Cameraar voi sa infiinfeze; e vorba de un incident ivit cu prilejulalegerilor si care, de s'ar trece la Were, ar putea desfiintacu totul adevArata reprezentare a nafiei.

Spre mai build deslusire, sa presupunem cd nu mai suntministrii acestia ; cd yin altii, cari nu stim cum vor fi.

In lume sunt, d-lor, oameni si buni si raj, si de bund cre-ding si de rea credinfa. Ce s'ar intampla oape, cand in ase-menea caz s'ar desfiinta Adunarea mai inainte de a fi fdcuto legiuire deslusitoare asupra chestiei ce ne preocupd, si den'am deslusi acest punct ce pare intunecos al alegerii car-muitorilor in districtele incredintate jurisdictiei lor?

Oare nu s'ar putea ca, la o noun alegere, sub influentaunui minister ca acela ce am presupus, 0 vedem sosind in

www.dacoromanica.ro

164 BAR1317 KATARGIU

aceasta salt pe armuitorul fiecArui judef cu cortegiul situde subcarmuitori, pomojnici etc., §i poate §i cu steagul in-nainte, zicandu-ne : viata-ne reprezentanfii naliei I»

D-lor, §tim toll a, in toatit Roma, abia In un Catone. Apoinoi, deli strAnepoli ai Romei, suntem &parte de &Ansa as-tAzi trebuie sit o marturisim cu capul plecat.

Nu zic cit nu se poate sit fi rAmas §i la noi virtufi de aceleaale stritbunilor no§tri. Poate sit fie, nu e de mirare ; dar, §ide ar fi, ele nu pot fi deck foarte rare,

Vieafa ce am trait OM acum, d-lor, a fost o vieafa grea;am crescut sub un regim §i in ni§te obiceiuri ce nabu§iautot felul de aspirafii inalte, sugrumau orice sentimente marl§i nobile. VA intreb dar : cu o asemenea educafie nafionalA,putea vom nadajdul, WA sit gre§im, ca acei funcfionari cear deveni, precum am zis, reprezentanfi ai Orli, ar fi inzes-trafi de ni§te virtufi a§A de inalte, de o abnegafie a§a demare, incAt sit fact ei 1n§ii legi, prin cari sit fie exclu§i deladreptul, de care s'ar bucura azi cu atata profit ? Nu, negre§it.E in contra naturii omului. Ce nadejde ne-ar mai rAmaneadar de a ajunge la facerea acelei legi ce tofi marturisim citar fi a§A de trebuincioasa ? D-lor, eu nu vAz alt mijloc dea ajunge la Pinta doritA a facerii unor legi bune §i demne,deck dandu-ne toti mana, prevAzand §i deslu§ind chiar deastazi toate punctele thtunecoase §i rAu infelese, ce au pro-provocat aceastA desbatere.

XVIII.

EXPLOATAREA SARIL

edlizta dela 17 Martle 1860.(Moaitoral oficial, 1860,Martie 26, p. 293).

Se citege raportul Sectiunii financiare, din care face& parte §i B. Ka-targiu, asupra proiectului privitor la regularea venitului sArii. Prin acestraport, se cerea darea contractului aril pe seama d-lui Ciocan pe timpde doi ani de zile. Acest domn oferise 14 sfanti (11 lei noi 65 bani)pentru suta de ocale de sere, pe cand alit contraccii oferiati numai 1Q

www.dacoromanica.ro

DiSaintsuRt 165

slant!, §i exploata deasemenea sarea din Moldova pc pretul de 9 slant!pentru fiecare suta de ocale. D-1 Ciocan oferise o garantie de 50.000galbeni, pe care Sectiunea tinanciara o admisese de bunA. Dar ministrulde finante C. Steriade, declarase cA, necunoscand starea d-lui Ciocandin Moldova, nici valoarea ipotecei, nu poate incheia contractul propusde Sectie.

B. KATARGIU. Prefuesc incredintarea despre mAsurile degarantie §i de asigurare ce ni se dau, §i aceasta este ceadintai datorie a fiecArui ministru ; 1nsA sA mi se dea volea aminti o intamplare, asupra cAreia atrag luarea aminte aMinisterului §i a Camerei. D-1 Ciocan a mai contractat Si al-tAdata §i a dat §i garantii, §i §tiu cA, dupe imprejurari, s'aindatorat, prin hotArire definitive a Inaltei Curti, a plAti osums de bani considerabilA, §i din auzite se zice cA banii nus'au implinit Inca 1). Dar mi se va zice ca nu face nimic ; osA plateascA, §i de astAdatA ne va da garanfii. Este adevArat.InsA de ce nu s'a platit ? N'are oare stare ? Atunci undeeste garantia ce zice ca o sA ne dea ? Asemenea garantiiar trebui sA fie reale, imediat rAspunzAtoare, ca sa nu re-mand Statul in pagubA. CAci vedeti cat de grea este pozi-tiunea §i rAspunderea Adunkii, Pe deoparte, se is hotkireasupra imprejurarilorl ca anul trecut, ca sA nu ramanA Statulin adAstare, §i maine-poimaine, cand ne va yen' bugetul, pedeoparte dificitul acesta are sit rAmanA neimplinit, iar pedealtAparte guvernul va intinde mana la contribuabili, ca sA le cearAalte sume, spre implinirea unei lipse provenite din amanAride indulgentA, ce puterea executive a fAcut §i pe car! Adu-narea nu este competenta a le consfinti. Oare ace§ti contri-buabili nu ar avea cuvant atunci sA ne zice: e mai inaintede a ne intinde mana, domnilor deputafi, implinit-ati ceeaceare Statul sa. is ? Ne incredintali cA in cassa Statului nu maieste nici o rAmA§itA de implinit, ca sA 04 de cuviinta a necere acum contribujii not ?»

I) Ciocan datora Statului prin sentinta definitive suma de 25.000 galbeni,

www.dacoromanica.ro

166 BARBU RATARGIU

Asupra acestei chestiuni atrag luarea aminte a Adundrii sia Ministerului.

G. Costaforu si C. Bozianu se pronunti contra acestul contract,pentru cuvantul cA Ciocan, avand dreptul unei exploatari nelirnitate inMoldova, ar putea sA facA depozite insemnate pe malul drept at Dunariisi, la expirarea contractului, cand Statul va trebui sa vAnzli insusi, aces:anu va ft in stare sa debiteze o cantitate insemnatA de sari., din cauzaconcurentei ce-i vor face depozitele tut Ciocan pe malul Dunarii.

B. KATARGIU. Ca membru al Secfiei, ma vaz silit a luacuvantul, nu ca sa sustiu ca trebuie sa se facd aceasta aren-duire, ci numai ca sa dovedesc a Sectia, desi in scurt timp,cu toate acestea n'a pierdut din vedere aceste deslusiri eco-nomice, de cari au vorbit cu atat talent di Bozianu si d-1Costaforu. Ea, deli a fost ocupatd de interesele imediate aleOrli si de grija de a nu lua rdspunderea asupra-i, n'a pierdutinsd din vedere nici una din aceste consideratii. Insa ea apus chestia sub un alt punct de vedere. Asa ea a zis : «dacdd-1 Ciocan ar fi avut in Moldova un contract marginit, notn'am fi trebuit sA ne mai indoim pentru aceastd arenduire.Vazand insd cA d-1 Ciocan are dreptul nemarginit de a ex-ploata oricata catatime de sare din Moldova, ne-am intrebatclack dandu-i si not sarea noastrA, ii putem inmulti exploa-tarea ? Nu ; si WA de ce. D-1 Ciocan a cerut 9 milioane desare pe an. Aceste 9 milioane le plAteste, deli transportatela malul Dunarii. i acel capital ce zicea di Bozianu ca -1 in-trebuinteazA pand la rdspundere, se infelege a sau o sa-1

is cu o mans si o sa-1 dea cu cealaltd, sau, Wand cu dansuldepozit, II lasA Inch's ; ceeace va sa zicA ca di Ciocan arealt capital cu care sa-si faca plafile sale cAtre Stat. Concluziadar este ca, dacd o va vinde indatd, nu va face depozit, si prinurmare o sa ne plateascd ; dacd nu, atunci trebuie sa albaalfi bani, ca, facand depozit, sa ne poatd plati si noud. Sectian'a pierdut din vedere aceste cloud idei, si pentrucd am vazutca nu este putinta de a scapa de d-1 Ciocan, am zis: kOarecum putem lua asupra noastrd vanzarea sdrii cu o pagubdasa de mare?* i am conchis ca trebuie sA-i dam cotractul.

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 167

XIX.

INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Intaiul discurs).

.9edinta dela 17 Martie 1860. (Monitorul official, 1860, Martie 26,pag. 293).

Dupa termirlarea acestel chestiuni se pune la ordinea zilei urmarea dis-cutiunii asupra inscrieril alegatorilor in districtele In cars 111.1 au proprie-tap. Dupe o desbatere indelungata, animate de chestiuni personale, B.Katargiu cere cuvantul.

B. KATARGIU. laca trei zile cheltuite in vorbiri §i revorbiride§erte asupra inscrierilor. Socotesc a Adunarea a auzit totce-i trebuie, spre a fi luminata Eu voiam sa aflu ce decideCamera, ca sa ie§im din impasul acesta.

Guvernul, cand a format listele, a interpretat legea elec-torala mai bine sau mai rau, §i acum ne zice : «Camera s'aintamplat a interprets legea cu totul din contra. Ce trebuiedar sa. facem?*

Ad este chestia. Ce trebuie sa facem? Ramane in sarcinad-lui ministru sa execute interpretarea Camerei, ca adica ale-gatorul acela care are proprietate intr'un district sa nu poatafi primit a se inscrie in alt judef. Sunt dar de parere sa trecemla vot.

V. ALECSANDRI, ministru de externe, zice di Adunarea este datoare slise conForme ad-litteram stipulatiilor din conventie, cad cea mai marepilda de moratitate ce trebuie sa dea o Adunare National& este de a res-pects legile in fiinta.

B. KATARGIU. s- D-I ministru de externe ne vorbe§te de lege,dar aid nu e vorba de lege, ci de interpretarea legii. D-sazice ca sa ne tinem de lege. Dar cum? Cum voe§te d-Iministru ? D-nului ne vorbe§te de doua idei mai marl 1).Prea bine! Le sim(im §i not ca sunt marl. Dar sä ma iertesä-i spun a pentru cea dintai, adica pentru ca a aibamai multi votanti, pe aceasta n'o inteleg, fiinda alegatorii

1) Interpretarea legit in sensul cel mai larg, spre a face pe un maimare numar de Romani sa se bucure de drepturi politice, si 2) inlesnireaunirii Romanilor, prin inlesnirea exerdltului acestor drepturi.

www.dacoromanica.ro

168 BARBU RATARGIU

fiind tot atati, §i de vor merge dintr'un judet intr'altul, ei

nu pot spori la numar numai prin faptul acestei trans-formari. Pentru cea de a doua, pentru Unire, pe aceasta oprimesc ; tofi dorim Unirea §i lucram spre aceasta. Dar oriceclod* are marginile ei ; trebuie sa-i punem in cumpana rani§i binele ce ar aduce. Crez a s'a dovedit indestul ca, inaceea§ Cara, se afla interese de localitate opuse cu acelea alealtei localitati; §i cu atat mai vartos ne-am putea teme caasemenea interese impotrivitoare uncle altora s'ar putea iviintre Sara Romaneasca §i Moldova, cum a fast de exemplucand s'a vorbit despre drumul de fier,

Katargiu e intrerupt de sgomotul ce se face in Adunare.

MAGHERU ii rAspunde ca Tara RomaneascA nu poate avea interese con-trarii de ale Moldovei, care a dat probe de frumoase simtiminte prin ale-gerea unui deputat muntean I).

B. KATARG1U. - Vaz, domnilor, a iar nu m'ati inteles. A§dori ca sau ss intelegeti bine, sau sa. nu ma intrerupeti candn'afi inteles.

Vorba n'a fast de ale§i §i de alegatori. Pricep ca alegatoriiunui colegiu, unei localitati sä aleaga un deputat pe care nicinu 1-au vazut, nici it cunosc personal, ci numai din renumele§i din faptele lui. Atunci insa alegerea e cu atat mai dove-ditoare de calitatile eminente ale alesului, cu cat ea se vedea fi fost mai independents §i mai impartiala. Dar cand ale-gatorii streini vin de aleg pe un um cu totul necunoscut, on cinese va gandi cu sange rece, poate pricepe oe fel de alegere afast aceea.

Cat pentru imposibilitatea de a fi oarecari interese localeale Moldovei In opozifie cu ale TAM Romane§ti, viitorul vadovedi 1

1) Radu Rosetti ales in colegiul proprietarilor marl din FAlciu.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 169

XX.

INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Al II-lea discurs).

$edinta dela 19 Marne 1860. (Conservatorul Progresist, din 1860,Mal 10, pag. 142).

AL. PLAGINO cite§te urmatoarea propunere, prin care biroul a for -mulat votul ce a rAmas In suspensiune, asupra discutiunilor din §edinteleprecedente, in chestiunea dacA un alegAtor se poate inscrie in judetul undenu are proprietate : .

(Camera legislative, chemata. fund a interpret& sensul legit electorale,(declare ca un alegator nu g poate exercit& dreptul sau decat In circum-scriptiunea electoral& unde 1§i are cel putin o parte din averea No>.

B. KATARGIU arata a intentia legiuitorului a fost de a bazadreptul de alegator pe doua principii : interesele generale §iinteresele locale. Un deputat dar are cloud. misiuni : 1) apa-rarea intereselor generale ale tarii §i 2) interesele localitatii ce1-a ales.

Dreptul de avere pe care se reazima legiuitorul, spre a dacalitatea de alegator, se imparte in trei : 1) cei de district cu1.000 galbeni venit; 2) cei de plasa cu 100 galbeni venit Si3) cei de ora' cu 6.000 galbeni capital.

A§a dar gandul legiutorului, specificand aceste trei diferentede avere Si dand la fiecare dreptul de alegator intr'un cercanume determinat, a fost sa nu se confunde aceste drepturiintre ele.

Destule disculiuni s'au facut in aceasta privinta §i B. Ka-targiu e de parere ca rezumatul for se cuprinde destul de clarin formula de vot ce a citit bircul.

I. BRATIANU. Nu pot primi restrictlile ce se fac in defavoarea locui-torilor de orne, unde se gasesc mai multe lumini decal gunoaie.

B. RATARGIU. Cer cuvantul. Aceasta este o chestiune per-sonals. S'a tras din vorbele mele o concluzie, pe care suntnevoit a o mai rectifica °data, caci, de§1 am rectificat-o in§edintele trecute, s'au gash insa oameni cari a sustie reauainterpretatie ce au volt sa dea cuvintelor mele. Aceasta ma si-le§te dar a mai repeta din cuvant in cuvant ce a mai fost zis.

-

www.dacoromanica.ro

170 BARBI.% ICATARGIII

Cand am vorbit de gunoaie 1), am deslusit indestul ce in-telegeam printr'aceasta zicere, aratand ca asemenea gunoaiese afla si in cele mai insemnate orase si capitale ale Europei ;si ca, daca in niste State ass de inaintate se ana asemeneaelemente, ar fi o mare pretentie ca not sa voim a sustineaca in orasele noastre nu se afla decat lumini de stiinta si demoralitate.

Vorba era de a observa ministrului de justitie ce zisesedi hotarirea tribunalelor in chestia alegatorilor este fara apel,omnipotenta, §i ca prin urmare, cu alte cuvinte, Adunarea nuare caderea de a o controls vorba, zic, era de a raspundeministerului la aceasta paradoxala a sa pretentie. Dar de s'arlua de baza aceasta maxima, nu s'ar putea oare ca, sub altMinister; compus din oameni de rea credinta, precum s'arputea intampla caci in lame sunt oameni de tot felulnu s'ar putea, zic, sa vedem preumblandu-se prin judefe ase-menea gunoaie, carora atribuindu-le tribunalele in omnipo-tenta for puteri electorate, pe cari nu le au, sa ni-i trimitadeputati si prin urmare sa ne compuna o Camera de ele-mente de calitatea acestui fel de alegatori improvizati de unasemenea guvern ?

Acestea sunt cele zise de mine si pretalmacite de altii insensul ce le-a placut.

Nu m'am temut niciodata de a numi lucrurile pe numelelor; dar nu iert altora a mi le poci si desfigura dupa al forplac sau mai bine dupa al for interes.

Sunt oameni cari lingusesc pe cei in putere, ca sa tragadela dansii ceva in at for folos. De asemenea sunt oamenicari lingusesc pe popor sub masca nationalitatii ; dar, in rea-litate, pentru ceva cu total personal, tot ca sa ajunga. un-deva, Ca .sa apuce ceva. Acestia sunt, dupa a mea parere,molt mai vinovafi decat cei dintai. Inteadevar, cel ce lingu-seste pe un singur om, nu face decat un eau provizoriu, cadacel om trece, si, de a fost rau, e nadejde ca va vent altul

1) Vezi §edinta dela 15 Martie 1860.

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 171,

mai bun decal dansul la putere. Dar cel ce lingupOe pe pop orit amagege, II conrupe §i-1 face sa stea intr'o vesnica bar-blrie. Cat pentru mine ce n'am lingu§it nici odinioara nicipe cei de jos, nici pe cei de sus, in loc de a minti poporuluizicandu-i ea posede toate calitatile i virtutile §i ca nu mai arealt decat a se bucura de drepturile nafionale, ca cel mai alesal natiei, eu ti zic din contra, fad sa ma preocup de-i va placeso,-i nu: eiubite frate, iubite prietene! tu, tu, poporule roman,cauta de to ridica prin educafie, sileVe-te a ajunge prin virtufi§i cuno§tinte la acele drepturi ce s'au pus inainte-ti de legi .caun bold pentru activitatea ta, ca o tinta, ca o rasplata a des-voltarii tale morale §i materiale*.

Cat ar fi de dorit ca cei ce se numesc pe sine perceptori,invdtatori, parinti, frati ai poporului, pa-i tie acest limbaj.0 Italie, un popor nu se tidied prin lingu5ire, ci prin educafie.

Sit -I inviitkm dar, sal povatuim ; dar nu sa-I amagim prinlingu§iri i laude viclene. Aceasta e adevarata datorie a fie-carui om de cinste cell iube§te in adevar pe compatriofii sai.

XXI.

ASUPRA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ.

$edinta dela 24 Martie 1860. (Supllment la Monitorut oficial No. 89,Aprille 25, pag. 365).

In §edinta dela 12 Martie 1860, Camera votase comisiunea pentru re-dactarea raspunsului la mesa) compusa din: V. Boerescu, I. Brdtianu,G. Costaforu, G. 5Ftirbei $i C. Bozianu. Aceasta comisiune, demisionandin ziva de 22 Marcie, a fost realeasft in aceea§ zi. La 14 Martie, a inceputdesbaterea asupra proiectulul redactat de comisiune, care a lost atacat cumulta energie atat de guvern cat .§1 de alti deputatl. Catre sfar§itul acestei§edinte, B. Katargiu a vorbit in sensul urmator :

B. KATARGIU. Cer iertare onor. Adunarii dad cele ce voiuzice nu vor raspunde la nici una din cite s'au vorbit. Teriam fost lipsd din Adunare, §i alaltaieri am lasat-o in alegereamembrilor comisiei de redacfie. Am auzit ca s'au ales tot ceidintai §i m'am bitcurat. Dar m'am gandit ca dad Adunarea

www.dacoromanica.ro

172 BARBU KATARGIU

a respins cea dintai adresa, alegand tot pe acei membri, ean'a putut aved. altd tinta deck de a i se. infAti§a alta noun,iar nu de a i se aduce aceea§ adresA in discutiune. Am so-cotit ca d-lor vor pretui aceasta onoare §i vor rAspunde cuaceea§ curtenie, impacand toate ideile ce s'au desvoltat in Adu-nare cu ocazia discufiunilor din §edinta trecutd.

Din nenorocire ipsd am vAzut cd proiectul de astAzi, afarade cateva fraze ce i s'au schimbat, e tot acela ce ni s'a maiinfati§at §i pe care 1-am respins. Prin urmare, -Fara a mai infrain alte consideratiuni, intreb Camera daca este de demnitatea eia permite ca un proiect, iertafi -mi expresia, sA iasa pe u§a§i sA intre pe fereastrA, cu deosebire numai cA §i-a pus bo-netul mai la o parte.

Staruesc a zice 4 este de demnitatea Camerei ca sA se pre-facA acest proiect cu totul, iar nu sd ni se face aci o glumA,aducandu-ni-se in discutiune din nou acela§ proiect cu ni§tesimple modificatil ca acelea, de exemplu, ale zicatoarei fran-ceze bonnet blanc, blanc bonnet.

Aceste considerafii, domnilor, and fac sA votez contra, fiindcdnu fac altceva prin aceasta decdt sA votez in contra unuiproiect ce s'a respins ieri de Adunare.

In §edinta dela 25 Martie, Comisiunaa de Tedactie a rAspunsului laMesaj dAnduli demisiunea, se alege a treia comisiune compusA din : Prin-cipele Bibescu Brdncoveanu, Barba Katargiu, 1. Otetelisanu, 1. ShUt-neanu §i C. Cantacuzino.

XXII.

IN CHESTIUNEA DOMNULUI STREIN.

$edinta dela 26 Martle 1860. (Protocoalele $edinfelor Adun. legisl.a Torii Romdnecti, torn. 1, p. 98).

La ordinea zilei este desbaterea asupra proiectului de rAspuns la Mesaj.I. BrAtianu intreaba ce se intelege prin «reinvierea de a doua ()aril aprincipiului §i de cars (aspiratiuni unanlme: e vorba ?

latit fraza din proiectul de risnans le, mesaj: (Sunken convlosi, Prea mail-<tate Ilearane, viitorul patriei se reazima, pe principiul

elicest principtu mantuitor a devenit credinta nestriMmtatit a natiunii introgi,(si reinvifutdu-1 pentru a done oarfi, to persoana M. Tale, natinuea roman; este In-ecredintattt ca, vet sti a-1 consolide. si a-1 face sa triurafe dupe aepiratiunile una-enime ale Romaniei Intregi).

Unirtip

t)cit

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 173

PRINCIPELE BRANCOVEANU, raportorul Comisiunii, raspunde cA se in-teleg aspiratiunile cari s'au manifestat Intai la Divanul ad-hoc, §i al 2-leala 5 §i 24 lanuarie, reinviind §i stabilind principiul Unirii in persoana ac-tualului Domnitor.

I. BRATIANU observa a explicarile date de raportor nu pot placesdomnilor preopinenti ce au suslinut ca adresa nu face nici o aluziune laPrincipele strein. Inteadevar, d -1 raportor a conlirmat temerile d-sale, de-clarand ca principiul Unirii, manifestat pentru intaia oars lb Divanulad-hoc, a reInviat a doua oars la 24 lanuarie. Dar Unirea din 1857 eraceruta cu un Principe strein, §i d-1 raportor afirma ca actul dela 24 Ia-nuarie a fost a doua manileslare in favoarea aceleia§i Uniri ce a votat-oDivanul ad-hoc.

B. KATARGIU exprima mirarea §1 parerea lul de rau auzind pe I. Bra-tianu 0 tot mai pronunta acele cuvinte de indoiala sau tot mai starue,5tea interprets a§a de gre§it unele cuvinte din adresa, al caror sens cu toateacestea I s'a demonstrat in destul cat este de categoric §i lamurit.

Imi pare foarte rau a spune d-lui Bratianu cA de multeori, ferindu-se a marturisi ceeace voe§te chiar dlui a zice,tocmai aceea o pune in gura altora. Ne vorbi de Divanulad-hoc §i ne mai aduse aminte trista denumire de stanga §idreaptA. Eu, domnilor, nu am fost la Divanul ad-hoc, darde mai 'nainte IncA, in intelegere cu altii, am facut o mani-festalie in favoarea Unirii fArilor cu un Principe strein. Aceastaideie a Unirii nu a fost a noastrA proprie, ci am aflat-o chiarin fundamentele legiuirilor, chiar in institutiile noastre ratio -nale. VA aduceti aminte cum in Adunarea trecutA unii aumers 'Ana acolo cu gelozia, that, voind a face un monopol§i din dorinla Unirii, au ajuns a ne tagaclui chiar cugetul,chiar devotamentul nostru in privinta acestui principiu, de§1

manifestatia noastra nu a fost numai in petto, ci o atestAacte tiparite.

La Divanul ad-hoc s'a manifestat intr'adevAr aced convictiea natiei cA singura sapare e in Unirea cu un Principe strein.Dar ce s'a facut cu aceastA manifestatie ? S'a supus la oinstants mai inaltA, care a primit o parte din aceastA dorinta,§i not atunci am zis cA principiul de apetenie fiind doban-dit, sA cAutAm a-I consolida, spre a puteA pa§1 la o desvol-

www.dacoromanica.ro

174 BARBIT KATAR Gni

tare §i perfectie putincioase. Multi din not au crezut ca pu-terile garante au facut mai bine de a 'Asa sa alegem notin§ine din sanul nostru pe Capul Statului, §i, de a§ voi saintru in amanunte, a§ arata §i oarecari dificultati practice ceam fi iritampinat cu un Principe strein.

Ei bine, domnilor, ce face Comisia astazi ? Tocmai ceeaceam spus. Ea afirma a principiul de capetenie al Unirii, mani-festat in doua randuri, fu sanctionat din nou in persoanaM. Sale. Daca acest principiu a fost odata unit cu ideia dePrincipe strein, In ce oare vedeti ca not acum voim a-I Lineatot a§a de strans legat de aceasta ideie ? Nu, domnilor ; ela fost despartit de cei ce au fost chemali a recunoasca actulnostru. Preocuparea noastra principals este prezentul ; acestprezent este determinat, cercul cAderilor noastre e tras, §i nuputem ie§I dintr'insul la fiece moment. Destul timp am pier-dut ocupandu-ne cu trecutul ; sa incepem a mai cugeta §i laprezent §i a ne ocupa odata de lucrarile serioase, la cart sun -tern chemati. Iar cat pentru ceeace ar putea aduce impreju-rani neprevazute §i ascunse in intunericul viitorului, sd le la-Om pentru acum pe seama acelui viitor necunoscut §i caree mai pre sus de prevederile omene§ti.

Dupa oarecare discutiune se pune la vot proiectul de rAspuns la mesa]i se prime§te cu o majoritate de 33 bile contra 19.

XXIII.

REDUCEREA ARENZILOR.

&Willa dela 27 Aprille 1860. (Protocoalele pd. Adun. legislativea Tarii Romdnoti, torn. r, p. 214).

La ordinea zilei este desbaterea urmatorului protect de lege :Art. 1. Se face scAzAmant general la pretul cu care s'au arenduit prin

licitatie in anul 1858 mo§iile MezAmintelor Biserice§ti de once categorie,precum §i ale oricArui alt a§ezAmant de utilitate publicA.

Art. 2. Acest scAzAmant va incepe cu anul 1859, care va ft de 30 0/0pentru acest an 1859 i de 20 % pentru urmatorul an 1860 §i numaipentru acel arenda§i, can vor da garantii valabile pentru regulata rAs-pundere a arenzilor in viitor.

www.dacoromanica.ro

DIS CUBS OR! 175

In cursul acestei desbatert s'au pronuntat urrnatoarele trel discursuri.

B. KATARGIU. Domnilor, dati-mi vole a veni sa vorbescnu asupra unui lucru savar§it, ci asupra consecinfelor maimult sau mai pufin marl ce ar rezulta din hotarirea ce s'aluat de Camera in §edinta trecutA.

Am aflat cu intristare am curajul a o spune ca s'aadmis principiul de a se face scAzAmant arenda§ilor. Pentruceeace s'a admis sunt silit a ma supune §i a pleca capulinaintea hotaririi Camerei.

Cu toate acestea nu ma tern a-i atrage atenfiunea §i a ziceca daca acest principiu se va aplica in toata intinderea sa,consecinfele sale vor fi ruinAtoare, primejdioase pentru tezaurulStatului ; ctici ar desfiinta cu totul sfinfenia contractelor, cee de mare importanfa a se pAzi neclintite in toata vremea.

Prin urmare trebuie, cel putin azi, and vom infra in ama-nuntele acestei imprejurAri, sA-i dam calificarea, sA admitemca o mils ce face Camera unor nenorocifi ce au reclamatajutorul ei in contra ruinii ce zic ca -1 ameninfa. Trebuie darsA vedem cui Si panA unde cats sa intindem aceste despa-gubiri, caci altmintrelea ce facem ? Admitand intotdeauna ase-menea reclamAri de despagubiri, toate contractele incheiatecu Statul an ajuns a fi ni§te acte desprefuite §i fara valoare,iar Statul in veci in paguba.

Ne revoltam tofi contra abuzurilor celor mai mar§ave aletrecutului, WA a le face sa inceteze ; ver.im tofi cu drapeluldreptafii §i integritafii. Dar nu vaz unde e dreptatea §i inte-gritatea. Pana azi n'am vazut decal ivindu-se §i reivindu-setot acelea ce am vazut urmandu-se in timp de 25 de ani.Contractele cu Statul trebuie sA-i aibA cea mai mare sfin- .

fenie, §i cu toate acestea panA acum n'au incetat a fi rasul§i batjocora particularilor.

Cum s'ar talmAci dar de opiniunea dreapta a lumii, clacanot astAzi, ce criticdm cu atata asprime trecutul, am veni A.alegem dintr'insul tocmai cele mai uracioase §i criticabile fapteSi sa ne facem astfel eclectici ai raului ? Au fost abuzuri in

www.dacoromanica.ro

176 BA RB17 KAT4RGII1

trecut, au fost jafuri, dar trecutul a avut §i bunurile lui. Nuvoiti dar a fi eclectici a tocmai ce e mai de lepadat din aceltrecut, ci, de voiti a alege, alegeti ce a fost bun, §i cautandit veti gAsi. Caci, urmand intealtfel, am vedea continuandu-seimmoralitAtile contra cArora ne revoltam ; am vedea, zic,ceeace am vazut totdeauna ; cAci, de cate on a fost vorbade averea §i veniturile Statului, toti au venit §i au cazut cacorbii asupra acestei averi, smulgand fiecare cate o 14ie dinaceasta ticaloasa avere.

Am auzit ca s'au zis multe vorbe late asupra acestei ches-tiuni ; insa eu nu ma tem de asemenea cuvinte, fiindca, dupacum vs spusei, le-am auzit necontenit repetindu-se in cursde 25 de ani. Stiu §i eu, d-lor, am §i eu cugetul §1 pot ju-deca cele ce s'au zis asupra comertului national, asupra agri-culturii, care e puterea principals a tArii ; dar, fiindca afi pri-mit principiul, astazi nu pot a mai vorbi nimic asupra lui,ci numai asupra modului de a-1 aplica.

Cautafi dar sa modificafi cuvantul. SA nu se zica ca seface scAzAmant arenda§ilor, fiindca au lust mo§iile prea scump§i au avut pagube ; caci ar fi derizoriu a sustinea acest ar-gument, §i concluziunea n'ar putea fi deck §1 mai vrednicade ras, fiindca atunci licitafiile ar trebui sA se rAstoarne SiO. se dea preferintA celui ce da mai putin, iar nu celui cedA mai mult, §i ass vanzarile sa se facs au rabais in locde aux encheres ; ci, daca vrefi, &A se is de temeiu, cum amzis, sentimentul de commizerafie ce ace§ti arenda§i reclama,de§i, la a mea parere iarA§i, o Camera nu crez sa fie com-petenta a jertfi averea Statului pentru asemenea considerAri.

In fine, d-lor, trebuia sa ne gandim ca peste pufin vom fichemafi a vota bugetul, ca trebuintele Valli sunt marl, §i cene vor zice oare contribuabilii, cand le vom intinde mana §ile vom cere milioane, i milioane multe, pentru intampinareaacelor trebuinte ? Ei vor avea drept sa ne raspunza ca dinaceste milioane ce be cerem, spre acoperirea acelor cheltuieli,§tiu ca o mare parte urmeazA a fi in Cassa Statului, §i ne-gre§it nu vor recunoa§te jertfele noastre de generozitate, ce,

www.dacoromanica.ro

DISCI:ULM:MI 177

socotindu-se, pot insuma 12 sau 13 milioane din imprejura-rea de estimp §i alte vreo zece din aceea ce fu in anul tre-cut subiectul unei discufiuni a§a de aprinse, a§a de indelun-gate Si care stA 'Ana astAzi in suspensiune.

and va mai vent vorba in viitor de contribufiune, atunciministerul poate chiar cel de azi, pe care cu mirare 1-amv6zut susfiind tot felul de alte interese, afarA numai de celece-i sunt incredinfate, interesele Statului va vent sA cearAcredit, §i Camera, ne voind sA-i mai acorde, va zice ca Adu-narea, din dreapta, din stanga, de sus §i de jos, se opunea mai da credit Guvernului. i cum ar mai putea da Cameracredit ? Atatea sume se dau in buget de atafi ani. Intrebuin-fatu-s'au oare bine aceste sume ? Nu, ci ele au fost consu-mate in concesiuni, in scAzAminte, in cheltuieli absurde, inlucruri de tot felul ce nu le mai calific. Camera va aveadreptul de a pierde increderea §i de a zice : «nu mai dau*.

Terminand, o mai repet, d-lor, pentru onoarea Camerei §i§i pentru creditul nostru in fafa nafiunii §i a Europei : scAzA-mantul sA se facA mai moderat, pe nume dovedite de oamenice inteadevar au suferit ; tar nu sA dam o prima de incura-jare abuzurilor §i immoralitAfilor ce s'au comis. SA nu facemo specula ca speculanfii.

Dupa o scurta replica din partea ministrului de culte, A. G. Golescu,B. Katargiu cere cuvantul din nou.

B. KATARGIU. D-lor, auzii cu mirare mare, §i cat finecuvantul d-lui ministru neincetat m'am mirat, a d-lui n'agasit nimic mai vrednic de bAgare de seams, decat ceeaceam zis in treacAt asupra contribufiunii §i bugetului viitor.

D-1 minisru n'a gAsit decat un singur period, §i pe acestarAu infeles, pentru a d-lui it pune dintr'un punct de vederecu totul altfel de cum II punem noi. D-lui zice cA-mi erateams a va vent sA ne cearA contribufiuni mai multe. Nue temerea de a da contribufiuni, ci e temerea de rAspun,derea cAtre contribuabili. D -Iui, 11 mai auz zicand, mArgine§teveniturile manastire§ti intro specialitate absolutA, din care

Barbu Katargiu.Dimeurtuiri. 12

www.dacoromanica.ro

178 BARBU ICATARGIU

pretinde ca nu poate ie0. De e vorba sA ne finem dupa Re-gulament, dui:4 legile vechi, d-lui a uitat se vede a esteCassa Centrald, care a venit in ajutorul Tezaurulifi de maimulte on ; dad e vorba dui:4 Conventiune, trebuie iara0 sA§tie ca ea zice ca toate vemturile Statului a se intruneascaTrite() singura Cassa.

Ar fi oare logic sa zicem ca, pentruca in Cassa ministeruluisunt destui bani, ca sa se poata sustined spitalele, manastirile§i §coalele, ce avem de prisos, sal impra§tiem lard cuvant §itrebuinta, sub cuvant ca acest scazarnant este din ni§te capi-taluri ce nu erau destinate pentru nimic alt? Ce ar zice d-luicand ar veded pe un om, care, dupA ce §i-a facut toatenecesitAtile, banii ce-i prisosesc ii aruncA pe fereastrA? D-luiveni pe urmA §i ne vorbi iar despre ruina arenda0lor, despreteribila pozifiune in care se and tara astazi ; o mai repet, nucrez in astA teribila poziliune, mai ales inteun an ca acesta,care ne promite o bunk recolta §i cand productele se %/andcu prefuri intreite de ceeace sunt sigur ca d-nii arenda0 auputut vreodata pretinde. Nu, d-lor ; ruinarea nu poate venidecat din cloud circumstanfe sau din imprejurdri extraordinare0 de forfa majors sau din nebunia acelor arenda0. DacAvine din circumstanfe extraordinare, sunt vrednici de mils;iar daca vine din nebunia lor, ne putem intreba : cum cloudmii de oameni au putut innebuni deodata? Eu crez, &for,ca ruina for vine din rele combinatiuni, din immoralitAti, dintripotajul ce au fAcut ei in§ii cu altii, pe cari ii cunoa§temprea bine, la arendarea mo0ilor. Atunci va intreb iard : noioameni maturi, oameni morali, in mana carora tara a in-credintat averea sa, sd. venim §i noi sa iertam §i ss incura-jam asemenea abuzuri, contra carora am strigat atat de mult,ba Inca sa §i plAtim aceste immoralitAti? Si and vor fi aniimbel§ugati §i ne vom afla in lipsa sau vom aved a plAtiprecum §i acum suntem datori 8 milioane la altii, inteadevarnenorociti, cArora li s'au luat productele pentru sustinereaarmatelor strAine and vom fi in nevoi ca la 1853, ame-pintati de vreun rAsboiu, putea-vom noi oare a le zice: «toyd-

www.dacoromanica.ro

DISCURSUBI 179

rAsie, pentru tovArAsie; v'am ajutat, is facefi bine de ne dafisi d-voastrA azi in niste circumstanfe foarte fatale, cand sun-tern amenintati de nevoi ; cad noi v'am scAzut, precum stiti,pentru niste inprejurari mult mai pufin vrednice de considerat,ca sa nu zicem immorale».

Oare and s'ar intampla o nevoie, un rAsboiu, si stimcA rAsboaiele sunt pAgubitoare pentru unii si obi§nuit casti-gatoare pentru arendasi si cand si-ar vinde ei bucatele siar cA.§tiga suth la sutA, trei sute la suta, cum s'a intamplatin timpul rAsboiului din Orient, si noi, impovArati de catevamilioane, le-am intinde mana ziandu-le: gdati-ne si noub>,da-ne-vor ei oare ceva ? Nu, negresit.

Acestea sunt, d-lor, considerafiile ce m'au impins a vorbidin acest punct de vedere, iar nu din acel punct ash de re-steam, asa de ghemuit, cu care veni d-1 ministru sA raspunzala toata vorbirea mea. Din punctul acesta de vedere trebuiadar sA-mi rAspunza d-I ministru. Nu, d-lor ; eu n'am voit sAdeclar a voiu refuza orice contributiune trebuincioasd Statului; din contra, o zic si o mai repet si acum ca o sA zicsi celorlalti : t dati, frafilor, pe cat putefi pen tru imbunAtatireasoartei tArib). Ceeace am voit sa zic este cA contribuabiliivor fi in drept, o mai repet, sa ne intrebe ce am fAcut cucapitalurile in fiinta, ca sA venim acum sa le cerem altele ?

I. BRATIANU protesteaza contra unor cuvinte ale lul B. Katargiu sitermina zicand cA Adunarea nu este chemata a face mild, ci a facedreptate si echitate. Camera boierilor Ikea milk zice d-sa ; Camera natio-nals face dreptate.

B. KATARGIU. Sunt foarte mAhnit cA mA vAz silit a rAspunded-lui BrAtianu, caci nici vreme n'avem a intinde desbaterile,nici in stare sunt, cum ma vedefi toll 1). Respect un act assde mare, deli mi-am dat pArerea ca as fi fost in contra,de m'as fi aflat fat& la sedinta trecuta. Am venit insh aicica sa zic ceva in privinfa consecinfelor.

1) La cateva din sedintele anterioare, B. Katargiu lipsise din cauza deboala, jar dela 1 -15 Maiu se afla in concediu.

www.dacoromanica.ro

180 sARB11 KATABGIIT

D-1 Bratianu a atacat punctele principale ale cuvantuluimeu in chipul acesta : 1) ca a Inteles ca eu a§ fi zis a Adu-narea a facut un act immoral ; 2) d-1 Bratianu a facut dintr'ochestiune economics o chestiune politica ; 3) d-1 BrAtianu afacut o chestiune de clase, de facfiuni. Acestea sunt vorbevechi, ruginite, tocite. Imi pare rau ca, pierzand din vedereatatea §i atatea lucruri ce are Camera §1 trebuinta ce simtede a se uni intr'un gand §i o vointa pentru savar§irea lor,d-lui iar mai vine a o imparti in facfiuni, invremece ar fide dorit sa incetam odata cu aceste desbinari impiedicatoarece ne tin In loc de mai mult de un an. Chiar in acestea,d-lor, se vede ca eu n'am fost preocupat nici de ideia de clase,nici de interesul de proprietate, cad nu m'am povatuit nicide una, nici de cealalta.

Cat pentru cuvintele de aristocratie, de clase, de apasari, lecunosc toti armele acestea; dar credeam cd d-1 Bratianu le-afrant. In fine a venit d-1 Bratianu §i a protestat contra cuvan-ttlui de mild, zicand a mils e atunci cand face cineva o con-cesiune contra dreptului. La aceste puncte am dar a raspunded-lui BrAtianu.

Pentru cel dintaiu, a auzit Camera ca cuvantul meu de im-moralitate, zic §i repefit de mai multe ori, s'a apasat pe ac-tele arenduirii, iar nu pe deciziunea Camerei.

D-1 BrAtianu infelege ca o parte a Camerei n'a avut curajul§i franchefa de a-§i face profesiunea de credit-4A. VA mar-turisesc, domnilor, va spuiu pe onoare ca am convictiuneaca cea mai mare parte a Camerei a avut in adevar genero-zitatea, de§i cam mare, de a face aceasta concesiune ; iarnu ceeace a zis d-1 Bratianu ca a fost contra scazamantului§i ca n'a avut curajul a-§i spune opiniunea.

N'am venit, domnilor, a susfinea opiniunea unei Orli dinCamera, ci convictiunea mea proprie ; nu mi-a spus nimenide mai 'nainte nici ce s'a susfinut, nici ce s'a petrecut inCamera. i daca d-1 Bratianu s'a impiedical de cuvintele«vorbe late'', 11 incredinfez ca nici n'am §tiut ca s'a zis in

www.dacoromanica.ro

--4---------------''''''.---------------------.

DiSCuRSimi 181

Camera, ci din contra le-am auzit §i eu pe din afara, pe uniidin arenda§i, pe toata lumea.

Dar ca s'a zis din partea stanga sau din dreapta, aceastan'am §tiut-o.

A§ dori sa creaza d-1 Bratianu ca eu, on de cate on amam avut o convicfiune, am avut de conductor numai con-§tiinfa mea, §1 mi-am dat opiniunea chiar contra celor maide aproape prietini ai mei, §i fail a ma preocupa de va fisau nu opiniunea mea placuta publicului.

Precum n'am lingu§tit niciodata nici un om, nu voiu lin-gu§i nici un partid. Pe acest arain am venit §i am zisceeace mai repet §i acum : sa luam bine seama, ca sa nudam o prima de incurajare immoralitatilor ce s'au comis.

La ceeace a mai zis d-1 BrAtianu ca ar fi trebuit sa ma ridic§i mai sus in aceasta chestiune §i sa zic a se da in judecataguvernul care a fost cauza acestor immoralitafi, intreb : anda venit vreodata chestiunea a se cere responsabilitatea, chiara celei mai inalte aristocrafii, cum o numifi, sau a celora cariau intrebuinfat rau averea Statului, §i eu m'am impotrivit ?

De va aducefi aminte de desbaterile din sesiunea trecuta,yeti §ti a n'am fost eu care am aparat abuzurile guvernelortrecute. Dar dace nu m'am urcat pans la lucruri neputincioase,cauza e ca n'am % oit sa pierz timpul in disculiuni nefolositoare,§i, credincios misiunii mele, am cautat §i voiu cauta totdeaunaa le potoli. D-voastra §tifi ca intre cei ce yin de cer ajutor,sunt unii cari spun adevarul ca au suferit pagube, §i, de§1 nusuntem responsabili de u§urinfa lor, totu§i conviu ca meritsoarecari concesiuni. insa sunt §i alfii cari au fost uneltitoriimar§aviilor. i acelora sa be facem concesiune, sa le damprima de incurajare ? i sa zicefi ca, fiindca nu putem lovipe aceia cari au fost cauza primitive a mar§aviei, de§1 aflamazi pe unii din uneltitori, trebuie, fiindca nu gasim pe tofi,sa iertam §i pe ace§tia? Vedefi, domnilor, ca rolul s'a schimbat :eu atac §i d-1 Bratianu apara. Sunt foarte mulfumit. D-lui azis drept ca trecutul ne-a lasat un prezinte semanat de mar-§Avii Si ca sunt ocaziuni ce ne silesc a, be tolera.

www.dacoromanica.ro

182 BARRTJ itATAltalt1

D-1 Bratianu dovede§te ca au fost rele in trecut; eu insaam zis ca, in trecut, au fost Si bune §i rele, §i deaceea amcerut sa fim eclectici, sa nu imbrati§am trecutul cu toate alelui, dar nici sa-1 stigmatizam. insa vedeti, domnilor, ca num'am preocupat de aceasta chestiune, nici ca aristocrat, nicica parte dintr'o o factiune, nici ca proprietar ; nu m'am ocupatnici de interesele lor, nici de at meu propriu, ci numai deprincipiul respectarii contractelor §i coditiunilor lor. Din acestsingur punct de vedere dar am venit Si mi-am dat opiniunea,fara a ma preocupa, iara§i o mai repet, nici de interes declase, nici de interes de proprietar, nici de popularitate.

Stiu ca multi din domnii arenda§i sunt proprietari, au dreptulde alegatori ; dar nu ma tem de nici o opiniune inainte deaceea a principiului, care e cea mai inalta in ochii mei. Eunu m'am preocupat decat de sfintenia, de moralitatea che-stiunii, iar nu de ideia ca n'avem cui sa dam mo§iile in arenda.Preocuparea mea a mai fost cui sa dam ajutoare tuturor ingenere sau numai acelor oameni ce vor putea dovedi neta-gaduit ca din imprejurari extraordinare s'au ruinat cu desa-var§ire ? Si atunci unora ca acestora zic ca, chiar contra con-ventiei, trebuie sa ne coborim §i sa be facem concesiuni dincommizeratiune. Da, pe adevaratii nefericiti trebuie sa-i aju-tam, iar nu sa trecem cu buretele peste toate §i sa impra§tiemmilioanele Statului, zicand ca vor fi intrebuintate in imbuna-tatiri ce d-nul ministru a zis ca sunt de o natura osebita §idespartita de celelalte interese ale Statului, ca §i cum ar ficu putinta ca orice imbunatatire sau orice venit at Statului,provie on de unde va proveni, sa nu fie tot al Statului, atnatiunii.

Terminand, rog pe Camera iara§i a restrange in cerculechitatii, ca sa ma sery de vorba d-lui BrAtianu, §i a marginlacele inpragieri, ca sa nu fim dupes permiteti-mi expresiafranceza ai mar§aviilor ce le cunonteti toti.

:

www.dacoromanica.ro

btsoyasunr 183

XXIV.

IN CHESTIUNEA ARESTARII PRINCIPELUI G. STIRBEL

$edln(a dela 29 Aprllie 1860. (Prot. $ed. Ad. legist. a Tdril Rom.tom. I, pag. 233).

La ordinea zilei se aft& raportul Sectiunii judecatoresti in chestiuneaarestarii principelui 1).

La 21 Fevruarie 1860, Principe le G. Stirbei a fost acuzat de admini-stratorul judetului Dolj, d-1 N. Opran, inaintea d -lui procuror al tribuna-lului local sectlunea ii-a .ca s'ar fi slujit de mijloace de coruptiuneasupra alegatorilor din acel judet, thiand sederea acolo mai mutt timp,farA salt fi avut domiciliul politic in acel judet, intemeindu-se pentruaceasta pe zise Fara nici un fond de adevar luand totdeodata masuripreventive de arestare pentru persoana sa cu a altor dot indivizi cacomplici ; tar, dupe doua zile, la 23 Fevruarie, prin alta adresa ii acuzasi de perturbator al linistei sigurantei Statului, fara sa alba vreodovada, ci numal bazandu-se pe sgomotul public. Procurorul Curtilorunite declare pe Principele Stirbei ca nevinovat pentru acuzarea de per-turbator al linistel sigurantei Statului.. De asemenea Sectiunea con-chide la inocenta Prin ipelui G. tirbei in ceeace priveste acuzarea decoruptiune in alegeri.

Dupe citirea raportului Sectiunii vine la tribune Principele G. yStirbei,care expune cu deamanuntul cursul tuturor sicanelor nedreptatilor cei s'a facut de catre administratorul judetului Dolj. Apoi vorbeste I. Ghica,ministrul de interne, cautand a disculpa pe N. Opran de purtarea safate cu Principele Dupe acestia cere cuvantul B. Katargiu.

B. KATARGIU. Domnilor, Tot §irul acestei imprejurari de-licate 1-a expus d-1 intr'un cerc restrans, §i eu nu viuacum nici sa acuz pe d-I Ministru, nici sa apAr pe d-1 Stirbei.Ad e vorba de o legiuire, de siguranta Statului Si a indivi-dului, siguranta Statului impreuna cu respectul legilor datein mana ministrului. E o sarcind mare vorba de .sigurantaStatului, §i deaceea §i ministerele sunt adesea in pozifiunesau sa scape Statul de pericol §i a primi felicitarea natiunii,sau de a-1 compromite §i a suferi blamul ei. Ad sunt gramd-dite toate responsabilitatile, toate greutatile mini§trilor, pozi-(iunea cea mai critic a tor.

1) Cf. odiliffit dela 6 Marble 1860.

gi

si

9tirbei

gi

I1

9tirbei.

firbei

www.dacoromanica.ro

184 BARBU SATAROM

Urdsc sgomotul §i turburdrile din partea particularilor, ceeacese nume§te anarhie ; urdsc abuzul de putere din partea Gu-vernului, ceeace se nume§te despotism. Recunosc prin urmareGuvernului dreptul ca, la imprejurarile cele marl, sd Intinzdmana afara din Iege, sd facA asemenea arestAri; funcfionarulInsd trebuie sa. §tie ce se intampld, trebuie sa cunoasca ade-A/rata sa pozifiune, cand intinde !liana afara din lege sd isasuprd-§i rAspunderea unei masuri grave. Aci e vorba de uncomplot. SA-1 vedem, sa se judece §i sA se pedepseasca conspi-ratorul cu toata severitatea legilor, dupd cum meritA un tur-bura'tor. Dar dacd n'a fost un complot, putem oare sd zicema a fost ? A§ dori-o pand la oarecare punct, cdci ne-ar tragedin pozitiunea de a zice Guvernului : gal urmat rdu l>>

Ministrul de interne vine §i ne arata astazi raportul admi-nistratorului sat' §i ne zice ca trebuie salt creazd slujba§ul.Da ; dar e dator totdeodatA sA §tie cine cunt slujba§ii sal ;cdci altfel trebuie sd vazd in ce primejdie se pune societatea.E adevArat raportul administratorului ? E adevAratd acuzareaprocurorulni ? Eu nu acuz pe d-1 ministru a §i-a crezut sluj-ba§ul, ci pentrucd, dui-A ce a vAzut ca sunt numai exageratiidin partea administratorului, nu a luat masurile cele mai asprea pedepsi un slujba§, care nu §tie cd, daca are puterea inmand, o are ca sd apere libertatea oamenilor, iar nu ca s'ocalce in picioare mai rdu deck un criminal de padure ; cdciun criminal de padure care-§i intrebuinteazA numai putereasa, nu pierde deck un om, pe cand un criminal de Stat,care Intrebuinteazd puterea Statului, omoard nu un om, ci unstat.

I. BRATtANy, intr'un lung discurs, se plange cA oratorii ce 1-au pre-cedat n'au pus chestiunea la inaltimea unui principiu general, ci an rAmaspe Walnut consideratiilor de persoane, 51 deaceea desbaterea nu poateInfati5A nici un intres pentru natiune. In a doua parte a discursului, d-saacuza Ministerul Ion Ghica cA s'ar fi preocupat numai de a invents com-ploturi imaginare, spre a inspird temeri Domnitorului 5l a-1 act de na-tiune.

ION GHICA, pre$edintele cabinetului se apara de acuzatiile ce-i aduceBrAtianu 5t sustine a ceeace a facut ministerul in chestiunea alegerilor

www.dacoromanica.ro

bisouasuRt 185

a test tocmai de a lua masurile cele mat nemerite ce a crezut, spre agaranta libertatea lor.

B. KATARG1U. Viu a raspunde la doua persoane in putinecuvinte : d-lui Bratianu §i d-lui ministru de interne.

D-nul Bratianu nu numai ca s'a in§elat in ceeace a zis, dara uitat §i vorbele ce am intrebuintat eu : caci inceputulcuvantului meu a fost blamand modul in care a fost pusa,chestiunea cu un caracter prea special, prea personal.

Eu, mi se pare, am pus chestiunea tot la aces inaltime, lacare a voit a o pune §i d-nul Bratianu, caci principiul ce amdeclarat aici a fost a dezaprob toate actele arbitrare, illegale,§i ca ma voiu rasboi contra lor, on din ce parte vor veni, fieca vor veni de jos, §i atunci se chiama anarhie, fie ca vorveni de sus, §i atunci se chiama despotism.

Prin urmare, din acest punct de vedere puindu-ma, zic §ipentru cazul de fata a e un act arbitrar. Nu e vorba acum,o mai repet, de persoana d-lui Opran poate d-lui sa fieomul cel mai onest ci e vorba de o fapta ilegala dinpartea unui functionar public in fata nafiunii, a Camerei §ia ministerului.

D-I Opran a facut actul acela arbitrar in Infelegere cu d-1ministru, care, de§1 nu i-a dat ordine, dar i-a dat voie de aface ceeace a facut. Ceeace m'a facut insa sa ma mir maimult e cum ministerul n'a putut vedea dela inceput ca modulde acuzare nu era a§a de clar cum trebuia O. fie un act deasemenea natura, caci mai intai a inceput cu o acuzare maimica, §i pe urma a venit cu alta mai mare. La aceasta in-prejurare am venit §i am zis ministerului a n'a facut ceeacetrebuia sa faca in asemenea caz, n'a voit a sacrifica pe unfuncfionar, spre a fi in pace cu Adunarea. Aici am zis caministerul a avut trecere cu vederea ; caci ar fi trebuit sa fisacrificat pe functionarul sail, dandu-1 judecatii, §i atunci Ca-mera ar fi fost destul de inteleapta a nu-i pretinde nimic. Eradar, o repet Inca o data, mai bine O. sacrifice pe un impiegatal ministerului pentru pacea cu Camera, caci ea este chemataa vent nu in contra ministerului, ci in ajutorul sau. Cand ea

www.dacoromanica.ro

186 13ARBIT KATARthli

e chemata O. fad., dup. datoria ei, cea mai mica observareministerului, aceasta e o nenorocire. Prin urmare d-1 ministrutrebuid sA aibd convicfiunea ca nu putem sa trecem cu vedereaun asemenea act. D-1 ministru nu trebuid pentru aceasta sd lasepe impiegatul sgu nepedepsit, ca sa ajungd lucrul a se faceo chestiune ministeriald, care sa aducd Cara in desbindri, citrebuid sd facd astfel cum sa nu dea Camerei ocaziune dea se acupd de asemenea chestiuni neplacute.

Noi vedem chiar in raportul d-lui administrator ca d-1 Stirbei,deputatuj, Craiovei, a suferit nedreptati. Dar ministrul n'avoit sa faca nici o indreptare. Ministrul singur face din aceastaun caz ministerial. i ce este acest caz? 0 infractiune. Vd declarca Adunarea nu poate trece cu vederea asemenea infractiuni.Acesta e oare mijlocul de a ajunge la acele dorinte ce nezice ministerul ca are ? La aced impacAciune ce trebuie sarealizeze odatd ? Prin a calcd ordinea publicd ? E adevaratca d-1 ministru a neglijat sa satisfacd Adunarea si deaceeaea se vede silita a face ceeace ministerul n'a facut : sa declarepe acel impiegat ca un calcator al legii si al drepturilor celormai sfinte ce are un cetatean. D-le ministru, sunt silit a ziceca acest administrator e un acuzator, e un calomniator de-clarat chiar de ministerul public. Acesta insusi a zis ca aacuzat pe d-I tirbei dupa cererea d-lui administrator; dar latribunal, neavand dovezi, s'a disculpat. Imi pare rdu ca d-1Opran nu si-a observat de loc datoriile ; dar n'am ce face,cad e vorba de onoarea unui deputat, de ordinea publics, dedrepturile noastre cele mai scumpe, cdrora d-1 ministru, o repet,a neglijat de a le da o satisfacere.

www.dacoromanica.ro

DISC1JR8URt 187

XXV.

INTRETINEREA LUCRARILOR PUBLICE.sSedInta dela 17 Mai 1860. (Prot. sed. Ad. legis7. a Tan! Romdnesti,

torn. I, pag. 358).

CHR. TELL observa ca zidirile publice nu se executa intocmai dupacontracte. Aga este cu zidirea Mitropoliei, unde se constata o mare deo-sebire intre plan §I cele ce se executa.

B. KATARGIU. Profit de aceastA interpelafie §i voiu vorbiin general despre principiul intrefinerii lucrarilor publice. Dupazisele d-lui ministru ma vAz silit a face o observafie chiarasupra cladirilor. Ni s'a zis de ministru ca adunarea nu poatecontrols, caci nu este o comisiune tehnica. Cine dar poatecontrols pAzirea legilor in flint& ? CAci asttel se poate faceplanul unei case pe hartie §i in realitate a se zidi un bor-deiu. MA marginesc aci pentru clAdirile publice, cad asemeneacuvinte n'au necesitate de o argumentare mai lungs.

Viu acum la §osele. S'au fAcut o mulfime de petice §i niciun drum isprAvit, §i apoi §i acele petice inteo stare de in-trefinere a§a de deplorabild, incat calAtorii prefers a da pedelAturi decat pe ele. Mi se pare ca, de cate on ne apucamsa facem un lucru, trebuie ca totdeauna sA-1 isprAvim sau cepufin, dad nu-1 isprAvim, sA intrefinem in buns stare pufinulcat am facut din el, sA nu facem ca sofia lui Ulysse caretesea ziva §i destesea noaptea.

Avem fAcute cate un petic de §osele §i acestea sunt intre-tinute ass de ticAloase, incat e §i ru§ine a le mai vedea.Asa este soseaua ce merge la Colentina. Mii de trAsuri trecpe ea pe toatA ziva ; §i de doi ani nu s'a a§ternut pietri§ul ;merge cineva pe dansa din groapa in groapA. Acum am vAzutpuindu-se pietri§, dar de doi ani nu i se pusese nici o pietri-cid. Mai observafi cA este §oseaua dela bariera Mogo§oaei,la marginea Bucure§tilor, cea mai frecuentatd, §i cu toate aces-tea se aflA in aceea§ stare : in toata lungimea ei nu se vede osingurd grAmajoard de pietri§ ca rezervA. Atrag atenfia mini-sterului asupra acestor lucrAri, ca pentru folosul Statului, pentru

www.dacoromanica.ro

188 BARBII HAPARGITT

binele public, pentru ru§inarea oamenilor, dacA nu facemnimic nou, sA pastram Meal bine ceeace avem.

XXV.

PENTRU RELIGIE.$edinta dela 18 Mal 1860. (Protoc. fed. Ad. legisl. a Tarii Rom.,

tom. I, pag. 360).

La ordinea zilei este raportul Sectiei Iv-a (de Culte §1 instructie pu-blica) privitor la proiectul de lege gentru inmormantAri.

B. KATARGIU. Toni simtim necesitatea formArii cimitirelor.Nu iau dar cuvantul pentru a combate infiintarea lor, ci numaipentru a raspunde la o singurA ideie emisa de d-nul Costa-foru, cA ar putea fi in sate cimitire fArA biserica. FArA su-perstitiune, zic §1 eu cA n'ar fi a§a de neapAratA aceasta tre-buinta. Dar socotesc cA nimeni nu va contests c5. singura§coala de moralitate in starea de azi a tAranilor no§tri farAde instructie e religia. Ideile folositoare ce izvorasc din religieau pierit e trist a o spune dintre tarani, §i nepAsareale-a luat locul.

Din slujbele religiei, atat de respectate inainte, tAranii acumau ajuns a nu mai face nici un caz : neglijenta este a§a demare pentru biserici, din cauza neingrijirii proprietarilor, Inckvitele se plimbA prin cimitire. Cum dar am putea readucein inimile satenilor §i a intari pufin respectul pentru religie,deck fntretinand foarte bine institutiunile religioase ? Si notastazi facem cu totul din contra : vrem a nu face nici bise-rici pe la cimitire.

Apoi nu vA este teams ca, nefAcandu-se biserici la cimitir,satele vor gAsi prilej sA se revolte ca n'au biserici §i cA

vrem sA pierdem §i respectul pentru morti ?Nu numai in Europa civila, dar §i in insulele cele mai sAl-

batice, cimitirele sunt respectate. Si ce va aduce respect cimiti-relor deck vederea bisericilor, pe cari de be vom scoate din ci-.mintire, suntem pierduti mai Mu decttt sAlbaticii. Termin dar §izic ca mA opuiu ca cimitirele in sate sA nu alba. o bisericA.

www.dacoromanica.ro

DIBOURSURI 189

XXVII.

DESPRE NOBILIME.fedtaja dela 24 Mat 1860. (Prot. fed. Ad. legisl. a Toni Rom.,

torn. I, pag. 377).

Cu ocaziunea cererli de Impamantenire a unui oarecare Calliade, I. Bra-Hann zice : 4In regulament se zice : strAinul ce se va Insura cu o Ro-mancA nobila, trebuie a astepte 7 ani ca si se ImparnAnteneasca. Con-ventiunea desflinteazA privilegille. Sunt de opinie sA Inaltam pe toate Ro-mancele la rangul de nobile, ca sA poatA toate face pe sotii for sa sebucure de acel drepts.

Atunci B. Katargiu pronuntA cuvintele urmAtoare :

B. KATARGIU. Auz iar vorba de noblefe, auz zicandu-sea nu mai sunt nobili, fiindca s'au darapanat de Convenfiune.

Eu zic din contra a Convenfiunaa n'a daramat nimic, n'ainjosit pe nimeni, ci a ridicat pe tali a se bucura de aceledrepturi, de cari pan& aci se bucurau numai unii, de§1 aceastaexcepfiune n'a fost niciodata un temeiu de lege, ci un obiceiuabuziv. La noi n'a fost noblefe dupa o ereditate seculara §itradifiuni ruginite, ca in alte parfi ale Europei ; la noi noblefease da dupa slujbe, in cat fiecare putea fi nobil. Convenfiuneaa venit §1 a zis ca. tofi Romanii pot fi nobili §1 a facut poateo dreptate, cad a gasit de cuviinfa a trage pe toll in sus, inloc de a cobori pe cei de sus. Deosebirea este numai in faptele,caracterul, educafia §i onoarea fiecaruia, iar nu in altceva,Prin urmare zic c& favoarea ce acorda legea mai inainte numaiunora, acum sa o intindem la tofi §i 0 primim termenul de7 ani, pentru ca. toate Romancele sunt nobile.

C. BOZIA NU sustine ca prin Conventie nu s'a ridicat nimeni la nobleteci s'au ridicat toti la legea naturals, declarandu-se toll egali inaintea legit.Conventia, zice d-sa, declarft pe toti egali, adicA pune exceptiunea in co-munitate, iar nu comunitatea In exceptiune.

B. KATARGIU. - Imi pare rau ca sunt silit sa mai reviu lacele zise. Nu sunt de parerea d-lui Bozianu, cand zice c& nus'a ridicat nimeni, ci s'au coborit unii, ca nu s'a supus re-gula la excepfiune, ci excepliunea la regula.

www.dacoromanica.ro

190 BARBU KATARGIU

Aceasta ar fi fost cum zice d-I Bozianu, cAnd ar fi existatniste drepturi de acelea monstruoase, cari, fiind degrAdatoarepentru o parte a societatti, ar fi urmat a se desfiinta, ca ni-meni sA nu poata a se folosi de dansele; dar la not asemeneamonstruozitati feudale n'au existat, iarasi o mai zic, niciodatA.

Tot ce s'a regulat dar prin Conventiune sunt numai aceledrepturi insusite dupa vremi numai de unii, de a primi maicu preferintA decal altii unele slujbe; dar aceasta, o mai repet,nu era dupA o lege, dupA o regulA, ci dui:A niste simple con-sideratiunii, dupa oarecare favori.

Ce s'a fAcut in urmA?Nu s'a desfiintat nimic, nu s'a coborit nimeni, ci s'a zis

numai cA toti Romanii sa se bucure de acele drepturi de carise bucura numai o clasA, cA regula a fost totdeauna egali-tatea i exceptiunea preferinta cA Conventia, ridicand petoti la regula generalA, n'a desfiintat alt decAt exceptia. Zicdar ca prin urmare in acest caz, in loc de a desfiinla dreptulde care se bucurau unii prin excepfie, e mai de cuviintA a-Iacorda tuturor Romanilor.

XXVIII.

DESFIINTAREA TAXELOR DE EXPORT.

&dinfa dela 26 Mal 1860. (Prot. fed. Adun. legisl. a Aril Rom.torn. I, p. 399).

La ordinea zilei este proiectul de lege pentru ocne vAmi.Art. 3. din acest protect era modificat astfel de catre Sectiunea respec-

tive: eDela anul 1861, taxele ce lovesc productele indigene la ie§irea fordin tart se desfiinteaza).

Asupra acestui art., ministrul de finante, C. Steriade, observA ca Statulprin suprimarea taxelor cuprinse intr'insul ar pierde aproape 4 milioanelei (vechi). D-sa nu este in contra principiului desfiintArii acestor taxe,dar cere ca termenul suprImArii for sA nu InceapA chiar dela 1 lanuarie1861, ci mai tArziu, and Guvernul va fi in stare sA Inlocueasca acel de-ficit prin alt venit.

B. KATARGIU. Domnilor, vedeti cA act scazamantul acestanu poate fi decAt fictiv ; totul e sa nu avem o lege ass de

si

si

gi

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 191

contrarie principiilor celor mai incontestabile ale economieisi sA nu aratAm cA noi, cari avem aerul de a zice ca sunteminaintati, sA nu ne arAtam, zic, in chestiuni financiare, asa deinapoiati. In adevAr, scotandu-se aceste 4 milioane din venitulStatului, de tine au sA se implineasca? Fireste iarAsi de ex-portatori; dar printr'un chip mai general, incat impartindu-sepe un numar mai mare sA fie mai putin simtit, iar implinireafor fAcandu-se dupA un mod mai convenabil, sA fim mai inapropiere cu cele ce se urmeazA in alte State civilizate. Prinurmare o sa se implineasca si ceeace lipseste si o sA avemsi o lege financiara bunA, vrednica de a o vedea oricine. Cualte cuvinte, toate acele sume vor les' tot din aceleasi pungi,cu deosebire cA vor iesl si infra printr'un canal rational, invreme ce altmintrelea aceasta apretiere nu se faces deck in-Won chip cu totul nerational. Unde e dar aces incurcaturA,de care auz vorbindu-se? Unde e napastuirea? Aci nu e vorbadecal de iesirea si de intrarea contributiunilor. De unde isStatul? Dela contribuabili, negresit, prin contributiuni directesau indirecte, nu din nori sau din aer. Statul dar o sA zicaproductorilor: «mai dati Inca doua-trei parale pe langa con-tributiunea voastra, pentru usurarea productelor ce exportatisi aceasta va va fi de un mare folos: vi se va intoarce Im-pAtrit, caci veti infrana concurenta exportatiilor vecine ce auinchis drumul singurei bogAtii ce poate infra in tam noastrAh;si still, domnilor, ca on ce bogAtie intra se imprAstie in toatatam, ca si sangele in tot corpul omului. Toti simt aces bo-gatie ce intrA in OM; numai cei ce nu lucreazA, numai aceianu o simt; iar cei ce lucreaza, toll se ridicA prin aces bogAtie.Dece dar sA facem un act de stationare, lasand sa mai con-tinue o lege barbara?

CHR. TELL aminteste ca, chiar in Statele civilizate, oamenii de stat, delirecunosc dreptatea principiilor, totusi nu le pun in aplicare decal atunciand mipoacele Statului le permit. Tot ask la noi, principiul suprimariitaxelor de eN port este slant, dar starea finantelor noastre nu permite aceastadesfiintare decat numai peste Oliva ant.

www.dacoromanica.ro

192 BARBII KATABGIII

B. KATARGIU. Imi pare bine ca vaz un deputat din partedaceea (arlitc2nd spre stanga) ce se zice inaintata, care ne spuneca, desi sunt adesea principii recunoscute sl marturisite detoata lumea de bune, sunt insa imprejurari ce nu iarta a lepune pe data in lucrare si ca asemenea si acum nu trebuiesa ne grabim a desfiinta taxele, Mudca nu avem cu ce sale inlocuim azi, etc.

titi bine ca nu suntem noi cari am fost acuzati ca voimsa mergem cu marina de aburi; prin urmare nu putem fiacuzati astazi ca sustinem niste progrese prea precipitate. Inchestiunea de fat& am fost preocupat de doua idei; de mo-ralitatea economics si de netrebuinta de a pastra aceasta legepentruca tifra se poate indeplini tot din acele pungi si cualte mijloace. D-nul Tell a zis ca. Franta n'a putut sa micso-reze taxa sarii, caci se da deficit. In Franta negresit ca nu s'aputut face, pentruca acolo s'au intrebuintat toate metodelecari suplinesc taxele, s'au sleit toate mijloacele de contribu-thine. Noi insa nu suntem ajunsi Inca la acest punct; noinu am ispravit, ci incepem abia a ne aseza contributiunile peniste haze regulate si deaceea mentiu ca putem sa asezamcontributiuni, prin cari sa modificam si tot deodata sa inaltamveniturile noastre.

Cat pentru zisele d-lui D. Ghica, cari s'au reprodus de diTell, ca contribuabilii isi strang pungile, am avut onoare aspune de mai multe on ca cu drept cuvant ei fac aceasta.In adevar, ei au dreptul de a zice ca cu toate milioanele ces'au varsat in acesti ani, nu s'a facut nimic; ba Inca am auzitde mai multe on zicandu-se ca, pe lane un milion cheltuitbine, s'au risipit milioane multe foarte rau. Dar aceasta nue un cuvant ca sa incetam de a contribui si a cere sa inapoiemin toate lucrarile noastre ; noi speram, si trebuie sa speram,ca de acum Inainte vom avea destula unitate si sinceritate inlucrurile noastre, ca sa putem starpi abuzurile, astfel incat, pelanga un milion bine cheltuit, deli s'ar mai putea cheltuiceva cam fara regula, acest ceva insa sa fie foarte neinsemnat,udica sa ajungem acolo ca abuzurile sa devie microscopice,

www.dacoromanica.ro

DISCI:MORI 193

Ceeace d-1 Tell ne spune pentru alte tAri, aceste nu suntpentru mine, sA va spuiu drept, ni§te argumente destul de tari.Noi avem o singurA §i mizerabila industrie §i ar fi destul de

destul de barbar, sA mai oprim pe exportatori la granitaca ss le cerem taxa. SA desfiintam acest articol, pentrucasuns rAu la ureche, pentruca suntem saraci de industrii Si

pentruca este mai putin barbat sA zicem unui om acasAla dansul «mai plate§te §i asta contributiune*, decat sa nepunem in drumul lui la Braila sau la orice alt port §i sa-Iapucam acolo sA plateascA aces sums sub numire de taxa deexport. A§a, deosebire economicsdesfiintandu-se taxanuo sä fie alta decat aceea cA o sA se plateasca ad, in loc sase plateasca la granita. D-1 Tell mai vorbi §i de Englitera.Dafi -mi voiecAci, dupa obiceiul meu, voiu raspunde la toatesA-i spuiu ca aced taxa, de care ne vorbi, e pentru im-portarea in tars a marfurilor streine. Cat pentru aceeace a zisd-lui despre liberul schimb, chiar de ar fi un adevar cA aceastae adevarata masurI a productiunii, ar trebul sA se tie cA En-glitera e silita sA tie o asemenea taxA de monopolizare, pen-truca aceste taxe s'au fAcut pe temeiu de legi vechi §i avansuride capitaluri insemnate §i, cand s'ar desfiinta, s'ar pierde omare bogatie, s'ar ruins oameni §i stari cu o nedreptate re-voltatoare.

Aceste taxe dar se respectA, pentrucA sunt, dupA cum amzis, fAcute de legile cele vechi §i pentruca Englezii, cari sebat cu lumea intreaga ca sA-§i deschiza cantoare prin toatepArtile, an cel mai mare interes de a imports cat se va puteamai mult, cad Englitera nu e in stare sA-§i hrAneasca locui-torii numai cu productiunile sale.

Intre acestea §i cele zise de d-1 Tell e o a§a mare deose-bire, incat se pare cA d-lui trateazA altA chestiune.

CHR. TELL se mirk cA B. Katargiu se bucurA vazand pe un progresistca declarA priincipiile economice de salutare, dent nu admite intotdeaunaaplicarea lor. (Nu-mi este oare permis, zice d sa, a banui ca d-1 Katargiu,avand aerul de a ne da lectii de economie politica, umbla a pune bastonulintre roatele guvernamentale ? Niciodata n'am inveninat discu-

Barbu Catargiu. DiaaarsurL 18

rau,

mastnii

www.dacoromanica.ro

194 BARBU KATARGIII

liunea ui -mi pare rau ca aceasta o face tocmai onor. d 1 Katargiu. carese zice conservator si care prin urmare ar trebui sa fie moderat..

B. KATARG1U. Dati-mi vole, d-nilor, sa. IA spuiu ca decand am onoare a ma afla In mijlocul d-v. m'am nevoit sitajung la cloud rezultate sau mai bine n'am avut decat douafinte: a indulci amaraciunea partidelor, spre a le uni §i apropia,iar nu a le desbina; §i al doilea ca, precum nici am avutvreodata, asemenea nu am nici acum ceeace Francezul zicedes arriere-pensees asupra Guvernului, dupa cum pretinded-1 Tell, ci din contra, ii sunt §i ii voiu fi in toata vremea celmai sincer aparator, ii sunt adica dupa cum trebuie sa fie unbun amic care nu intelege amicitia in adulatii §i lingu§iri, cinumai in observatii §i consilii, cari, cand sunt sincere, suntmai pretioase decat un devotament necumpanit.

Cat pentru un interes personal al meu sau al partiduluimeu de a cadea un Ministru, in aceasta crez ca nu e tre-buinta sa mai zic nici o vorba; toata lumea cunoa§te careeste sistema mea in asemenea caz.

Acum sa vedem pentru ce am zis ca-mi pare bine candvaz pe unul din partea ce se zice progresista sustinand astfelde principii.

Cu aceasta, domnilor, nu am volt deloc sa atac sau sadefaim pe un om, pe care 11 stimez atat de mult ; din contra,am volt sa-i arat multumirea ce am aratat de mai multe onprin votul nostru, ca am vazut ca partidul opus is vreunuldin principiile noastre.

Domnilor, noi cari suntem calificati de retrograzi, de ruginiti,noi carora ni s'a imputat totdeauna a suntem inimicii refor-melor §i ca nu voim sa mearga tam inainte noi, zic, amsimtit o bucurie nespusa, cand am vazut pe un barbat dinstanga vorbind in felul nostru, ca adica sunt principii neta-gaduit bune §i folositoare, dar cari nu se pot in practicaadopti pe data, fara a rasturna tot imprejurul nostru. Da,domnilor, am simtit o bucurie mare vazand partea opusa cainainteaza ate noi §i vom simti in toata vremea aceasta,multumire.

www.dacoromanica.ro

DISOURSITRI 195

Ceeace credem ag poate sA fie o iluzie, poate cA noi, iarnu partea opusA, am facut acest pas de apropiere §i noi amsimtit ceeace simte un om ce calAtore§te pe al:4 §i care, in-notand cu corabia spre tArmuri, crede cA tarmurile ce are invedere inainteazA spre dansul §i cA el cu corabia sta.' peloc. Dar aceasta nu face nimic, noi sau ceilalti, fie tine va fi,totul e sA inaintam unii catre ceilalfi, ca O. ne apropiem dince in ce mai mutt. Aceasta a fost §i e dorinfa noastrA.

Cabinetul Ion °Inca demisionA la 28 Mai 1860. La 31 Mai, Ministerulse compuse astfel: Nicolae Golescu, rdsboiu §I Prepdinte al Cabinetului ;Dimitrie Bratianu, interne ; V. Boerescu, justitie ; I. BrAtianu, finance;C. A. Rosetti, culte .$1 instructie ; I. L Filipescu, externe ; Barbu VIAdoianu,control.

Decretul publicat in Monit. ofic. 1860 lunie 4, p. 529.Acest Minister demisionand la 13 Iulie 1860, Cabinetul se compuse in

chipul urmator : Manolaki Costache, finanfe O. Pre$edinte at Cabinetului ;G. Costaforu, interhe; V. Boerescu, justifie §i ad-interim la culte $iinstruc(ie; I. I. Filipescu, externe; Colonel George Adrian, rosboiu ; B.VIAdoianu, control. Mai tArziu B. VIAdoianu a trecut la cuiti; generalulI. Florescu la rosboiu, in locul colonelului Adrian, iar Manolachi Costakiad-interim la Control.

XXIX.

IMPOZITUL ASUPRA PROPRIETATII.

§'edltzta dela 19 Julie 1860. (Monitorul oficial din 12 August1860, p. 882).

B. KATARG1U, Precedintele Camerei, anunta cA la ordinea zilei estedeciziunea asupra bugetulul o§tirii; dar tot deodata comunica AdunArii ,in aceasta privinta, urrnAtoarea propunere subscrisA pe opt deputati :

PrevAzAnd cA pentru examinarea bugetelor in amAnuntele for latimpul mArginit ce mai are Adunarea panA la Ierminarea celei din urmAprelungiri a sesiunii sale nu-i va fi indestul §I ca asa va ft silitA a prelungisesiunea indelinit; prevazand asemenea cA prin adoptarea in parte a feluride adause de cheltuieli in osebite bugete ale Ministerelor respective, Camerase va angaja in ni§te tifre de cheltuieli ce In urmA ii va fi cu neputintA a leacoperi in anul acesta, subsemnatii propunem ca, pe teineiul celor ros-tile in §edinta de ieri de d-1 pre§edinte al consiliului, sA se infAti§eze Ca-merel in prescurtare de fiecare minister tifra cheltuielilor sale curente,

www.dacoromanica.ro

196 BARBU KATARGIU

esti precum s'a urmat in anul trecut, si aceea a adauselor neaparate, vo-tate mai 'nainte de Camera sau chibzuite de Sfatul Administrativ. Acestetifre impreunandu-se se vor pune apoi in fata cu cele ale venitului con-statat, §i Camera, cunoscand atunci care e deficitul acestei an, va hotarimilloacele provizoril ce urmeaza a se lua pentru anul acesta, spre aco-perirea adauselor acelea, cart se vor recunoaste de Camera ca urgentesi prin urmare neprimitoare de a fi emanate. lar in sesiunea viltoare sainfatiseze in cele dintai sedinte ale lucrarilor Camerei proiectele fun-dame +tale, dupe cars au a se infiinta contributiile definitive. Cu acestchip, Camera va putea si desbate cu maturitate acele prolecte si a le adoptiin cunostinta perfecta de lucru. Atunci se vor infatisit si bugetele regu-late ale anilor viitori, ass incat fiece buget sa se afle cercetat st votatcu un an inaintea exercitiului dm.

G. VERNESCU declare a se uneste cu partea !Mat a acestei propu-neri relath a la cheltuieli, dar nu si cu a doua, care priveste la acoperireaTor, si ar dori sa stie ce a inteles autorul propunerii prin chibzuirea pro-vizorie a Adunarii asupra acoperirii cheltuielilor ce vor trece peste veni-turi, cad d-lui nu poate intelege alta chibzuire pEovizorie a Adunarii,decat de a vote contributia funciara sau a se acorda un credit Si nimicThai mult.

B. KATARGIU raspunde ca Adunarea, in pozitia de acum, nu are decatdoua mijloace de a procede : sau de a adopts o masura provizorie, saude a sta in permanents pens va terming intr'un mod regulat toate lu-crarile incepute.

Dace ar proceda sa voteze in detaliu si tifra cu tifra fiecare buget,ar putea ajunge la fine in fate unei tifre exorbitante, rezultatA din aditiacelor votate partial si atunci acoperirea acestei tifre va fi si mai anevoie,si prin urmare va pune Adunarea intro pozitie si mai dificila.

Oratorul continua a desvolta pe larg neajunsurile acestei metode, enu-merand toate greutatile si incurcAturile ce va aduce si citutand a de-monstra ca o asemenea lucrare fiind imposihilA pentru acum, Adunareava fi silita, once va face, sA nu fie decat provizoriu ; pe and lucrareace indica propunerea e mult mai expeditivA si mai eficace, reducandu-senumai la simple operatie de a examine starea noastra de astAzi si a in-tampina numai cheltuielile de cea mai neaparata trebuinta. Ministerul vaprezenta o prescurtare din aceste bugete, si atunci Adunarea, avand invedere toate tifrele si toate reductiile, se va putea pronunta in constiintade lucru.

Cat pentru mijloacele acoperirii acelor prisoase de cheltuieli ce ar puteaizvori din aceastA lucrare, oratorul sperA a, intre atAtea capete de aci,se va gAsi unul, care sA propunA un mijioc de a se acoperi aceste cheltuieli.

Oratorul continua a desvolta aceste argumente, cautand a pune din

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 197

ce In ce mai mult in evidenta avantajele ce ar urma din adoptareapropunerii in chestiune, prin care zice a se Inlesnevte lucrarea : se dAtimp puterii executive de a indeplini ceeace a votat Adunarea, se dA timpCorn islet Centre le de a pregAti proiecte not; lucrarile nu vor suferi vimilioanele de astAzi ce se voteaza cu precipitare vor ft votate cu maimultA luare aminte, gi in fine, chiar de s'ar vote azi, In once chip, totnu s'ar putea produce nimic, flinda nu se vor varsa in cassa StatuluidecAt peste cAtevit luni. Acum fiind in a vaptea tuna, o mare parte dinlucrArile pentru earl sunt destinate acele milioane nu se vor putea facedecAt in anul viitor. Prin urmare, de se vor vota In sesiunea viitoare,vor aye& indoitul merit de a fl votate cu maturitate vi a se Intrebuintaindata in folosul Statului.

G. VERNESCU zice c& s'ar fi avteptat ca d-I Katargiu, care neat:drat eunul dintre cei ce au subsemnat aces propunere, sA fi aratat mijloaceleprin cart s'ar putea acoperi acele cheltuieli. Treand apoi Ia ceeace a zisd-1 Katargiu, cA adicA nu se pot votA contributiile, fiindcii lipsesc elemen -tele dupa cart a se orienteze acele cOntributii, d-sa sustine a, pe te-meiul recensamAntului, se cunosc aproximativ acele elemente, daaaceste notiuni asupra veniturllor sunt imperfecte, apoi nici peste vaseluni, and le aman& d-1 Katargiu. nu vor fi mai exacte.

B. KATARGIU vede in cuvintele lui Vernescu ca principala d-sale preo-cupare nu este ceeace face obiectul propunerii in chestiune, adia dea se inlesni lucrarea, cercetandu-se mai intai neaparatele trebuinte viconstatAndu-se adevaratul deficit at bugetului, ci singara chestiune ce-1preocupa e votarea bugetului asupra proprietAtii, zicAnd a nu vede altmijloc decAt acesta de a se acoperi deficitul.10ratorul area ins& a a procede astlel este a merge dela necunoscut,pe and tot omul intelept pleaca dela cunoscut, spre a ajunge la desco-perirea necunoscutului ; ad, intr'adevAr, de ce s'ar vote aceste contri-butli, Ia ce quantum s'ar putea fixa, spre a acoperi o lips& ce e necu-noscutA ?

Cu plirere de rau, domnilor, ma vaz silit a raspunde lachestiunea arzatoare, pe care a atins-o d-I Vernescu §i care a§dori sa nu se mai ridice.

Cu neplacere, domnilor, se prive§te de once om iube§teCara preocuparea unora ce par a nu vol altceva decat sä per-secute Si sa apese necontenit proprietatea, Mt a se ocupade oportunitatea vremii Si de tristele efecte ce intotdeauna claaceasta pornire.

Proprietarii, va pot incredinta, nu se tem §i nici vor sa

st

si

ce-si

www.dacoromanica.ro

1,98 BARBIT ICATARGITJ

departeze momentul de a veni sa cotrtribueasca intr'un modconform cu puterile for la trebuinfele adevarate ale tarii, a§aincat prin aceasta sa nu se sleeasca izvoarele acestei avutii,de care n'o sa avem trebuinta numai odata, numai intro sin-gura zi, ci de care vom avea trebuinfa in toata vremea. Pro-prietarii nu se dau in laturi dela contributii ; dar, inainte dea be zice sa plateasca, ei raspund : «mai intai asigure-se pro-prietatea*.Si daca ei zic aceasta, domnilor, nu e fara cuvant.Toata lumea cunoa§te starea de neodihna in care se aflaspiritele in Para noastra, de acum mai multi ani, in privintaacestei chestiuni. Amenintarile de tot felul contra proprietatiiau fost, o §titi bine, necontenite, numeroase ; dar §i de ar fio boala, o nebunie, aceasta grija, iara§i datoria noastra atuturor cei din dreapta §i cei din stanga, §i cei de sus§i cei de jos, §i cei ce guverna §i cei ce suntguvernati da-toria tuturor, zic, este de a potoli aceasta temere ; §i potolireaei nu poate fi decat prin a§ezarea temeliilor proprietatii.

Proprietarii au cuvant de a zice : intai soarta pro-prietatii, §i ,apoi va spunem ce putem plati».

Se zice, domnilor, ca doua §i doua fac patru, §i e unadevar matematic dar sunt chestiuni economice, unde chiaracest adevar immutabil se schimba.

Un galben in punga unui milionar prefue§te mai puffindecat o pars in punga unui sarac, ce o are numai pe dansa§i o tine numai pentru hrana vietii sale. De yeti pune azicontribufie de 5 °A, proprietatea, in starea ei de azi, poaten'ar suferi o impovarare care sa-i ameninfe cele mai de ca-petenie izvoare ale existenfei sale. Dar aceasta, la impreju-rarea de o scadere silnica a veniturilor funciare impreju-rare ce, cat pentru mine, nici am crezut-o, nici o crez putin-cioasa, caci am prea multa stima §i incredere in infelepciunea§i sentimentele oamenilor ce sunt chemafi a da legi tariiaceasta imprejurare, zic, de§i iluzorie, tot imi da drept a ziceca ar putea schimba cu totul pozifia -lucrurilor §i a face safie o povara nesuferita, ceeace azi este un ce foarte simtitor.

In adevar, domnilor, dad. un proprietar care are azi 100

$i

.cu

www.dacoromanica.ro

DISOuRauRt 199

galbeni venit, cu care isi hraneste familia, poate da 5 °A, faila se lipsi de hrana vietii, oare tot atata ar face cand, nemai avand decal 50, ar fi silit sa. dea 2' /2 dinteinsii ? Nu,negresit, si iata dovada ca un galben nu e totdeauna un galbenpentru toate starile si toate pozipile unui om.

Ma marginesc la acest exemplu, dar din el intelegeti totica a§ puteh trage milioane.

Nu vorbesc, domnilor, mai mutt despre aceasta, ca sa nuobosesc in de§ert Adunarea ; dar reviu la ceeace am zis caaces temere, aces neincredere ce se simte, ca sa zic ash, inatmosfera, a fost si este cauza neunirii, cauza spiritului deura si vrajba ce ne tine in loc si ce pune Statul in pozitiaunui car inharnat de patru colturi, care, fireste, nu poatedeck a se invarti in loc. imi pare rail ca m'aV silit sa vor-besc de toate acestea, si am vorbit numai ca O. fac sä in-ceteze aceasta cugetare ascunsa si rau voitoare care-si faceziva prin toate mijloacele; si socotiam, domnilor, eram con-vins ca nu numai nu voiu gasl din partea nimanui opunere,ci ca din contra toti vor simti delicateta acestei chestiuni si sevor intrece de a ma aprobh si a ma sprijini.

Recunosc ca proprietatea este cea dintai ce trebuie sa viein ajutorul Statului ; dar ea zice ca este ostenita de amenin-tarile necontenite de cari e bantuith, ca aceste amenintari ausleit creditul, din care ea sufere §1, impreuna cu. dansa, toatasocietatea.

Atunci temelia societatii este puss cand yeti educe lucru-rile in asa stare, incat creditul sa nu se mai dephrteze deproprietate, ci din contra sa sa vie de sinesi in ajutorul ei.

Oare nu cunt capitaluri in tail sau in streinatate ? Sunt,dar ,nu yin, cad zic ca proprietatea este in chestiune, si dinnenorocire, precum am mai zis, multi nu stiu care este ade-vArata temelie a proprietatii in tam noastra. Deaceea multiau raspandit si raspandesc feluri de idei asupra proprietatii,vrednice de ras in adevar, dar cu toate acestea foarte vata-matoare. La not principiul proprietatii, care este cel mai sta-'tornic in toate pArtile lumii, a fost clatinat in felurite chipuri,

www.dacoromanica.ro

200" BAR= IC.2rARGIU

fiindca s'au amestecat oameni cari n'au §tiintA de Ora noastrAsau cA au avut aid alte interese deck acelea ce au voit saapere, §i cari au vrut sA se serve de proprietate ca sA *mela alte scopuri, §i dovadA este ca nu numai dintre noi s'auamestecat in aceasta chestiune, dar Inca §i streini, domnilor,streini cu totul de Para noastra au scris, scriu, au vorbit §ivorbesc despre aceasta §1 au avut pretentia de a ne regula opricina, de care n'au tea mai mica §tiinta.

Imi sangerA inima ca am spus aceste lucruri ; dar le-amzis, fiindcA am fost silit, caci sunt acum ani de cand nu seface decal a servi de vrajbA aceasta chestiune a proprietatii.

Eu zic ca guvernul, ce §tiu iube§te patria, de ar ventcu proiectul proprietatii i'ntr'o mans cu al contributiei in-Walla, am zice acelor mini§tri : «Fiti binevenifi intre noi,caci aceste cloud proiecte vor pune temelia tuturor lucrArilornoastreo.

Reviu acum la chestiunea ce formeazA obiectul propuneriide fata. Mai repet cA nu putem lua decal o mAsurA provi-zorie. Dar mai inainte sa vedem tifra, ca, de va fi a§A incatsa nu se poata acoperi cu alte izvoare, sa facem vreun adaus,nu InsA cu numele de lege de contribufie, caci legea de con-tributie se face pe un picior stabil.

MANOLAKI COSTAKI, pre$edintele consiliului, zice ca alarma data ded -1 Katargiu in favoarea proprietatil este de prtsos, deoarece proprietateaeste baza legit electorate. In ceeace prive§te cuvantul de cprovizorlus,d-sa declara ca FM prime§te ca sub pretex de dare provizorie, sa se re-fuze proiectul comisiei centrale.

C. BOZIANU propune ministerului sA is bugetul §i sa arate ce chel-tuieli adopta §i pe cari le suprima, pentru ca, daca delicitul va fi maimic, sa se amine discutiunea proiectului intocmit de conlisia centrals ;iar, de va fi mai mare, sa se provoace Adunarea sa discute proiectul.

B. KATARGIU. Raspunz tot de °data §i d-lui ministru §id-lui Bozianu. Am spus cauza care m'a silit sa ating aceastachestiune atat de mare ; insa, fiindca n'am fost inteles, o mairepet Inca °data.

Cand am venit sa vorbesc de Ingrijirea proprietAtii, de ame-nintarea .ei, am spus un fapt de notorietate publicA, fiindcA

ca-sisi

tt

www.dacoromanica.ro

DISOURSITRI 201

toatA lumea tie cA preocuparea cea mai mare in tad estecum are sA se hotArascA chestiunea proprietAtii. Eu n'am venitcu aces ravnA oarba, barbarA, retrogradA de a apAra proprie-tatea de once dare ; din contra, am venit sA fac ceva in fo-losul fiscului; am zis sA ne silim a convinge pe cei can nu-§icunosc interesul for cA, contribuind, vor ca§tiga indoit deckau dat; sA be aratam soarta asigurata, §i atunci ei vor damai mult decat le vom cere.

Deaceea am cerut sA se reguleze chestiunea propreatii,prin care yeti regula contributia ce are sa mAreasca avereaStatului, §i atunci o sA vedefi cA eu voiu fi cel dintaiu carevoiu zice proprietarilor: «deli!), §i acelor ce nu vor voi sA dea,be voiu deslu§1 §i le voiu spune a vor ca§tiga indoit deck dau.

Viu acum la cuvantul de provizoriu.Nu §tiu cum au putut aceia cad primesc cA toate legile

sunt provizorii sa inteleagA ca eu, pomenind cuvantul de pro-vizoriu in propunerea mea, am voit cu aceasta sA inteleg le-gile comisiei centrale. Nu; eu n'am voit sA inteleg aceasta,care ar fi afarA din cAderile noastre.

D-voastrA ziserAti a toate legile sunt provizorii. SA ma ier-tap ; sunt legi §i neprovizorii. DacA ar fi toate provizorii,atunci ce s'ar face societatea ? Unde e inaintarea ? Ar ra-mane& totul mai in aceea§ stare.

D-voastra ziceti cA, deficitul fiind mare, trebuie sA ham indesbatere proiectul de contributie trimis de comisia centrals.Deoarece singuri ziceti ca este provizoriu, atunci vom vedeadacA aceastA contributie trebuie sA fie a§a, dacA tot deficitultrebuie sA-1 acopere ace§ti contribuabili. Eu zic cA nu e dreptca, dacA deficitul va fi de 100 de milioane, sA omorim peproprietari, ca sa acopere ei acest deficit. Nu, d-lor. SA vedemintai tifra §i, de nu va fi destul a se acoperi cu contributia, atuncivom chibzui ce sA facem ; 'Ina once mAsurA am lua, tot pro-vizorie are sa fie. lacA ce se zice in propunere. Vedeti, d-lor,ca aceasta nu va sA zicA a inlAtura legea comisiei centrale.

In aceastA lege se vorbe§te de bazele definitive ale contri-butiei, dupA cad are sA se modifice numai tifra, §i aceasta

www.dacoromanica.ro

20a BARpU XATARGIII1

numai panA la un grad, Prin urmare ce e astAzi de Matt, fieprin legea comisiei centrale, fie prin altA chibzuire, nu poatefi altfel, mai repet, deck provizoriu,

In anul trecut, aveam plAcuta sperantA ca estimp nu vommai face lucrari provizorii. Din nenorocire, a trecut un an, §isunt chestiuni ce s'ar fi putut limpezi si cari stau in aceea§stare,

In anul al treilea, sA sperAm ca, vom ie§i din aceastA tristapoz.fie, din acest impas. Prin urmare azi suntem tot la aceastachestiune : care este deficitul si de unde sa -1 acoperim ? SAni se arate dar adevAratul deficit §i atunci vom chibzui cumsA-1 acoperim.

XXX.

ROLUL BOGATIEI ACUMULATE IN VIEATA SOCIETATILOR.

$edinfa dela 6 Septemvrie 1860. (Conservatorul Progresist din 1860,Septemvrie 18, pag. 294

B. KATARGIU. Domnilor, DacA osebit de cele ce s'au zisastazi in pricina de fatA, nu s'ar fi vorbit in sedinta de ieriasupra acestei chestiuni intr'un mod mai intins, mai general,n'a§ fi cerut sA iau astAzi cuvkltul. Nu viu dar sa combatpropunerea d-lui Rosetti de a reduce tifra plafii patentelorclaselor de jos. Aceasta este o chestiune secundara §i care sepoate resolva printr'o cercetare mai serioasa ce ne-ar con-vinge ca aces tifra e in adevar apaskoare pentru acele clase.Ceeace voesc, e de a desvolts douA puncte de o importantAmai mare §i cari au dat si mai pot da loc la o rea intelegere.

Cel dintaiu din aceste puncte e acela al infiintarii unei con-tributii pe venit, iar cel de al doilea acela al proporfiei na-pAstuitoare pentru clasele neavute ale patentarilor, de cared-1 Bratianu a vorbit ieri cu atka cAldurA, luand de baza untemeiu gresit, dar apaskor pentru cei cu avere.

Onorabila Adunare i§i aduce negre§it aminte ca, vorbindintr'una din §edintele trecute despre contributiile directe, am

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 203.

zis cd ar fi de dorit ca, in locul contributiei personale si altoraiemenea contributii directe, ce, sub feluri de denumiri maiputin nemerite, vin de supda pe contribuabili, sA se statuezeo singurA contributie bazatd pe foloasele ce fiecare individtrage din societate, Si. fiindca acele foloase nu se pot dovediintr'un chip indestuldtor, contributia sA se raporte la venit.

. Aceasta ideie simpla, acest principiu economic recunoscutde toti oamenii eminenfi de finante, a dat, din nenorocire,unora sa. creazd. ca eu fi avut In gand ideia monstruoasda unei contributii progresive, de a supune adicd pe contri-buabili nu la o sumd. fixii de atata la sutA din venit, ci la osuma mobila, care ar creste de o potrivd cu venitul, precumde pilda, impuind pe cel ce are 1.000 de lei venit cu 5 °/0,sA se impuie cel cu zece mii cu 10 u/0, cel cu o sutA de miicu 50 V, cel cu un milion cu 80 si asa treptat panel ce unoraanalogia contributiei le va absorbi tot venitul poate sa-imai seoata datori.

Aceastd ideie, cat de absurdA pare a fi si este in adevara fost cu Coate acestea pusa inainte in anii trecuti de revo-lutia Frantei sustinuta de mai multi oameni cu mintea bol-nava ; dar ea cdzu in dispretul ce merita, sub loviturile puter-nice ale mai multor bgrbati eminenti ce stiurd sA o desfasure

faca cunoscuta in toata realitatea ei publicului amagit.Nimeni dar din not n'a putut avea, sunt incredintat, aceastA

ridicula ideie.Ceeace am cerut, o mai repet, e contributia fixd de atata

pe venit, nimic alt. lar venit se intelege acela ce un omiii face prin munca sau industria sa de toatA ziva, ca i acelace izvoraste dintr'o avere agonisita Si. pastratd de el sau deparintii sal, de mai multa sau mai putind avere:

Viu acum la cele zise de d-1 loan BrAtianu in sedinta deieri asupra disproportiei taxarii patentelor.

D-1 Bratianu a zis cd dacA aceasta taxare s'ar face ince-pand de sus in jos, in loc de a se face de jos in sus, precums'a urmat, s'ar dovedi lesne cA, pe catA vreme un banchiersau alt capitalist mare nu plAteste decat 1.000 sau 1.200 lei

al

§i

§i

§i

§i sa 11

§i §i

www.dacoromanica.ro

204 BARB17 KATARGIU

pe an, bAcAna§ul din coltul unei ulicioare a unui orA§el saubietul meseria§ al unei modeste industrii ar urmi sA plAteascaabia 60 de parale pe an, dupA o socoteala exacta fAcuta ded-sa, iar nu enorma sums de 60 de lei. SA ne ierte d-1 BrA-tianu a-i spune ca socoteala d-sale poate fi dreapta, ideiainsA ii este gre§ita, deli motivul ce I-a insufletit e foarte res-pectabil. D-1 BrAtianu nu a fost preocupat in aceastA chestiunedeck de compasiunea sa pentru cei putin avuti. Acesta e unsentiment foarte nobil, o trlarturisesc, nu insA un rationament.

Fiecare din noi, d-lor, sunt bine incredintat, simtim aceea§bunavointa pentru clasele de jos. Dar cand e vorba de tifresau de orice alte lucrAri serioase §i pozitive, atunci nu ne esteiertat a tea asemenea chestiuni din singurul punct de ve-dere sentimental, ci trebuie sa ne intemeiem pe argumentesolide, pe principii dovedite de economia politicA sau maibine zicand de economia naturals, caci, precum yeti vedea,d-lor, economia politica nu e alt cleat o inregistrare a impre-jurArilor ce s'au ivit §i se ivesc pe toatA ziva in cursul naturalal transactiilordintre oameni in vieata socials.

DacA dar legiuitorii mai multor state luminate, cand au le-giuit despre contributiile de natura celei ce ne preocupa, auplecat de jos in sus, iar nu de sus in jos, ca sA ajunga lacele 60 de parale, de can vorbe§te d-1 BrAtianu, pricipa e caei nu s'au preocupat de suma cea mai mare ce ar putea sAplateascA bogatul, ci de ceeace ar putea plAtI sAracul, faresA fie impovarat ; §i daca cu acest mod de procedurA a nA-pastuit pe cineva, acela e, negre§it, fiscul, mai mult deck ori-cine altul. Cu toate acestea, dacA tifra insemnatA in proiectulde fafa se va dovedi de exagerata, reduce -se. Eu nu me im-potrivesc, o mai repet.

Acum ne rAmane sa aflAm §i dace bogatul capitalist e InadevAr mult protejat prin clasificarea de care ne e vorba, §idacA nu cumva el mai plAte§te pe id pe colea ni§te alte con-tributii indirecte, cari vin de cumpAnesc modicitatea tifrei directeisale contributii. Ei bine, d-lor, aceste plati, aceste contributiiindirecte ce plAte§te bogatul sunt multe §i felurite ; vi le voiu

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 205

dovedl, nAdajduesc, in putine cuvinte, §i atunci yeti vedea lace sluje§te bogatul §i multi din d-voastrd se vor.miri poate.

Intrebati, vd rog, pe zidar, pe pietrar, dulgher, tamplar,zugrav, pe cofetar Si chiar pe panglicar ; intrebati, cu un cu-vant, pe toti meseria0i, pe toti Si pe negutatorii detot felul de mArfuri ; ei vor spune cine le plate§te dobandacapitalurilor, cheltuiala intreprinderii, intrefinerea casei lor,osteneala, dibAcia §i iscusinta lor, contributia aceea, in sfar0t,de care s'a fAcut atata vorbd aici. Da, domnilor; cine pia"-te§te contribufia negufAtorului 0 a meseria§ului ? Si cine oareo poate plati decat consumatorul 0 mai cu seams consuma-torul cel mare?

Vedeti dar, domnilor, ca bogatul serve0e la ceva §i ca elnu e un trantor ce consumd fArd a produce. Stiu bine camai multi chiar din economi0ii eminenti an tratat aceastdchestiune din puncte de vedere contradictorii; dar eu zic:aci sa intrebdm pe producAtor, sa intrebAm pe meseria0ide tot felul de industrie §i pe comercianfi in genere, sa-i in-trebdm, unde §i cand stau mai bine in trebile lor ? andtrdesc Intr'un Stat unde se afltt averi acumulate §i in ni§tevremi de lini0e, de incredere §i de mulfumire, incat aceleaveri sa ceard a se schimba cat mai mult §i mai des inlucru, marfa, lux, baluri, mese §i desfdtdri, sau cand vie-fuiesc intr'o societate sAracd, in nige vremi de temere §i deneincredere, cand cei cu avere nici cumpard, nici clAdesc,nici se desfAteazd, ci din contra fiecare iii Incuie averea cumai multe lacdte, cand bogatul, cu alte cuvinte, isi pAstreazAmarfa sa, aurul sau argintul, §i cand meseria§ul §i negutd-torul e silit §i el a-0 'Astra pe seamdli lucrul sau marfalui, cand, in sfar0t, acel schimb de trebuinfe §i de serviciireciproce, aces circulafie de averi sub felurite forme, ce ali-menteazd vieata societAtilor, inceteazd sau se mArgine§te ? SA -iintrebAm pe ace0i industria0 §i comercianfi. Ei ne vor spuneacest secret in doud cuvinte mai bine decat volume intregide disertatii. Si de ce ne ducem mai departe ? Vieata Bucu-re0ilor e ad ; sa o intrebdm pe ea : cand se simtia mai

arti§tii

www.dacoromanica.ro

206 BARBII ICATARGIII

bine ? Anii trecuti, cand averile cre§teau §i circulau cu inles-nire sau de vreo trei ani incoace, de cand imprejurarile vremiiau mic§orat averile, au insuflat neodihna, prin urmare auinputinat cheltuielile, au stavilit circulatia, au nAbu§it creditul ?RAspunsul for ne va face sA pricepem, d-lor, la ce serve§tebogatul, la ce servesc averile pastrate §i grAmadite. Raspunsulfor ne va arata ca marile capitaluri sunt in societate ceeaceraurile, garlele, lacurile, mArile sunt in natura. Ele se im-prAVie ca aburii apelor in roua §i ploaie, §.i merg de fruc-tificA 'Dana la cele mai depe urma pArticele ale societAtii, a§Aprecum roua §i ploaia fructified toata fata pamantului ce elevin de adapa §i racoresc.

Cei ce cred dinpotrivA, cei ce tAgAduesc aceste adevArurinetagaduite, neschimbate, ve§nice, comit o eroare nAscutadintr'o alts eroare.

In adevAr, toti aceia ce nu s'au gandit mai adanc la mis-terioasa misie la care e chematA omenirea, se preocupa maimutt de individ decal de totul ei. Ace§tia iau pe individdrept o fiintA completA, cand el, in adevar, nu e decal unmadular, o mica particicA a acestui corp colectiv. Dumnezeu,lehova, Buda, Natura numifi -1 cum it yeti numi Creia-torul omului in sfar§it sau, mai bine zicand, al Totului vazut§i nevAzut, creand pe om, nu pentru el insu§i, ci pentru so-cietatea in care el it -destinA sA trAeascA, a aflat de trebuinta,in a sa misterioasa §i nemArginitA infelepciune, de a creiaoameni-capete cari sa gandeasca, oameni-brate cari sa lu-creze, oameni-picioare cari sA alerge etc.... §i cu acesteasA compuie acea piramidd umana, a carei baza. Incepe delacel depe urma muncitor §i al carei varf e format din acelegeniuri ce lumineaza ca ni§te fare §i cari par ca se inaltapana la Dumnezeire, ca sA se sfatueascA cu &Ansa. De n'arfi a§A, va intreb de ce acea osebire intre capacitatile indivi-duale, de ce acea varietate de aptitudini ce nu vedem intrenici unele din celelalte vietuitoare ?

Ei bine, domnilor, adevarul e ca a§A. este; §i iatA unde ni

www.dacoromanica.ro

DISC UftS (JR I 207

se arata §i acela al acelei economii naturale, de care va vor-biam in minutele de mai inainte. El este in aces fesaturilde trebuinfe §i de capacitafi felurite §i cari se leaga a§a destrans Intre ele.

Puterea, dibacia, agerimea trupeasca, agerimea intelectuala,geniul invenfiei, geniul perfectiei, toate se leaga impreuna, §ifiecare din ele se sprijina §i sprijina pe cealalta, §i din aces-tea toate se na§te progresul, averea, bogalia, cauza §i efectul,alfa i omega al tuturor stradaniilor omului. Rolul averii, ve-deli, domnilor nu e mai mic deck al celorlalte capacitafi.Nu ; cad, fail ea, cine ar rasplati pe cel ce-§i daraptina pu-terile trupului printr'o munca ostenitoare, pe cel ce-§i con-sume vie* in chibzuiri adanci, in descoperiri §i invenfii in-nalte §i atat de folositoare omenirii ? Cine ar rasplati, zic,pe cel depe urma muncitor §i pe cel mai mare inventator ?

Sa incetam dar de a hull pe bogafi, §i mai cu seams dea tangui, cu un cuvant §i fara cuvant, clasele de jos ale so-cietafii. Cu aceasta nu facem deck a le descuraja §i a le in-rautafi. Insufland lenea, nerabdarea, invidia, nu dam oame-nilor, fifi incredinfafi, mijloace not §i bune de bogafie §i defericire ; din contra, le pregatim mizeria §i ticalo§ia.

Familia omeneasa e, putem zice, in veci in lupta cu natura.Dificultafile viefii sale, marite din ce in ce mai rimlt de tre-buinfele not ale civilizafiei, o silesc a cauta sa smulga dinzi in zi mat multe not mijloace de existenfa din adancurile miste-rioase, in cari stau ascunse Dar in aceasta campanie, ca §iin aceea a unei adevarate o§tiri, nu putem cere ca tofi safie biruitori, toll norocifi, tofi mari, §i ca nimeni sa nu cazape campul rasboiului sau sa nu ratlike in urma? *i oare, candintro adevarata o§tire am vedea pe un soldat obosit legA-nandu-se §i ciizand pe marginea drumului, indrazni-vom a-izice: «bine faci, nenorocite frate; ramai, culca-te, odihne§te-te,nu merge mai inainte, nu te mai supune datoriei ce fi-a impuso soarta aspra §i nedreapta, nu mai asculta glasul coman-dirului tau ; el te in§ala, el te napastue§te ; vezi-I, el e calare§i to pe jos ?* Intreb pe un om ce se respects, indrazni-va

www.dacoromanica.ro

208 BARBII KATARGIII

a fins un asemenea limbaj la o asemenea imprejurare ?Nu, negre§it. Eu .gandesc ca, din contra, el ar mangaia, arincuraja pe acel soldat descurajat, zicandu-i : «Curaj, voinice,destinul fi-a impus o soartA grea ; dar poate a cold, cucafiva pa§i mai inainte, el ti -a insemnat un loc de rAsplatd;rAbdare, curaj, n'asculta povetele viclene ale invidiei §i man-driei ; cariera e deschisA pentru tofi : cel ce vine mai de de-parte va avea merit mai mull, de va §ti sa ajunga*.

Acesta e limbajul ce toli trebuie sa finem catre fiecaredin fr.* no§tri de mai jos.

Intr'un Stat, unde libertatea cuvenitA, dreptatea §i securi-tatea sunt garantate fiecAruia, fiecare poate fi fncredinfat cA.va ajunge acolo unde el merits ; §i cA, daca persecutat desoartA, va ramanea vreunul inapoi, el ar fi o exceptie, §i ex-cepfiile nu ne dau drept sA schimbam cursul natural al lu-crurilor.

DacA, din contra, am cere ca toil sA fie capi, toll sA po-runceascA §i nimeni sA nu se supuie, ce ar fi societatea, cear deveni aces omenire compusa din mii de capete, toatenascocind, toate poruncind, fad a se afla un madular caresA asculte §i sA execute ? Sau, daca am vol sA sdrobim oricecap, O. coborim once societate, ce s'ar alege de aced adu-natura de mAdulare fall gandire, fara cirmA, fArA direcfie,fArA rasplAtire? Atunci, d-lor, aced piramida umanA, de caream vorbit, ar fi pe loc rasturnata, s'ar afla cu baza in sus§1 cu varful in jos §i un minut n'ar mai putea sta in echi-librul sAu.

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI (209

XXXI.

INFIINTAREA UNUI MINISTER DE LUCRARI PUBLICE.

&dlnia dela 22 Decemvrle 1860. (Monitorul oficial, 1861,lanuarie In 13, p. 6).

La ordinea zilei este discutiunea asupra proiectului de lege pentru in-fiintarea unui Minister al Lucrarilor Pub lice §i pentru desfiintarea Minis-terul tit Co ntrolului.

B. KATARGILL De Vreme ce luAm vacanta, socotesc ca celputin chestiunea de azi s'o sfar§im.

Sunt silit sA recapitulez tot ce s'a zis panA acum, ca sArezurnam punctele principale.

Punctele principale sunt doua : 1) organizarea unui ministerpentru lucrari publice ; 2) desfiintarea imediatA a actualului mi-nister de control Si inf intarea unui fel de director-it de con-trol in ministerul de finante. Cat pr ve§ o e tru ce ace pri-ve§te organizarea unui minister de lucrari publice, fora multecuvinte, aceasta trebuinIa e simtitA de toti, mai ales cand nise face bagare de seams ca infiintarea unui asemenea mi-nister nu trage cu sine cheltuieli mai multe ; din contra, aducemare folos. Insa un singur lucru ma pune la indoialA. Stimtofi ca Comisiunea Centrals se indeletnice§te cu fOrmareaunui proiect de lege, care are de obiect reorganizarea tuturorministerelor.

Prin urmare mie mi-e teams ca nu cumva, indeletnicin-du-ne not acum cu acest proiect, sA nu facem o lucrare za-darnicA astfel sA pierdem un timp pretios, pe care 1-amputea intrebuinta in alte lucrari. A§a dar eu socotesc ca arfi bine sA invitam Comisiunea Centrals sA ne trimeata catmai curand acel proiect, ca, dupA vacanta, sa facem o lu-crare definitive.

Cat pentru ceeace prive§te Controlul, dafi -mi voie, d-lor,sA va fac istoria acestui Control, §i yeti vedea cum a scazutdin ce in ce din independenta sa. Controlul, dupA Regula-ment, s'a a§ezat ca un fel de scrutator. Precum vedeti, nu-mele lui va arAta atributia sa ; dar, ca i procurorul in fata

Barbu Catargiu. Disettreuri. 14

§i

www.dacoromanica.ro

210 BARBII ICATARGIII

tribunalelor, scrutator Si rAspunzAtor cAtre Capul Statului. Peurma, cum §i pentruce s'a incorporat cu ministerul de fi-nante Si pe urmA transformat in minister de control, nu §tiu,§i nici nu e locul aicea de a face asemenea cercetari. Totce §tiu insa e cA, indata ce s'a incorporat cu ministerul definante, §i-a pierdut forta §i independenfa sa, n'a mai pututfi scrutator al ministerului de finanfe, pentruca oarecare sen-timent de delicatefe cel pufin it obligA sA tie oarecare mena-jament. Cu acest minister de control am ajuns in fine IAAad., Acum s'a ivit Inca o imprejurare care a mi§cat suscep-tibilitAtile oamenilor : aceastA imprejurare este ocuparea func-tiunii de ministru de control de cAtre ministrul de finanfe.Stiu ca aceasta e provizoriu, §tiu cA d-I ministru finanfe nupoate influenta nicidecum asupra controlului, pentrucA lu-crArile sale nu se vor controls deck peste 2 ani §i cA panAatunci se va face oricum altceva ; dar socotesc cA, cu toateacestea, nu s'a impiedicat de a produce o disonantA, un suneturit urechilor susceptibile, ca adicA ministrul de finanfe safie insu§i controlorul ministerului sau.

Cat pentru infiinfarea Direcfiunii de Control, de care e vorba,eu intreb : nu e sa se infiinteze in curand Curtea de Comp-turi ? CAci a§a ni s'a zis cA n'o s'avem a mai a§tepta mutt.A§A dar, ca sa ie§im din acest inpas, sunt douA mijloace.DacA Curtea de Compturi este a se in fiinta IndatA, atuncisa rAmanem tot cum suntem cu acest minister ; dar, pentruca bunacuviinta sA fie pastrata, sA se dea altcuiva deck mi-nisterului de finanfe sau sA se numeasci altul. DacA insa mi-nisterul ne va spune ca aceasta Curte de Compturi nu esperantA sA se infiinteze curand, apoi atunci staruesc ca arfi mai bine sA ne intoarcem la starea primitive a acestuiminister, cum a fost intocmit la inceput, pentrucA aceastApozifiune ne dA mai multa garanfie de responsabilitate, fiindcAControlul, ne mai fiind coleg cu ceilalfi mini§tri, va fi maiindependent in raspunderea sa catre Camera. Aceasta o zicnumai cand mi s'ar dovedi ca trebuie alungata organizareaCurtii de Compturi, sau dace nu, o mai repet, de a se da

www.dacoromanica.ro

DISOURSURT 211

interimul la alt ministm. Aceasta ar impaca foate parerile, §iastfel am putea ie§1 din acest irnpas §i a inchide aceastachestiune.

DupA oarecarl explicarl date de Pre.5edintele Cabinetului §i dupa undiscurs al d-lui G. Vernescu, care combate desfiintarea ministerului deControl §l crelarea celui de LucrArl Pub lice, B. Katargiu cere cuvantul,care I se acordA.

B. KATARGIU. Eu ma ocup de ceeace m'am ocupat §ipans acum. Chestiunea trebuie sa se rezolve cat mai curand.VA aducefi aminte, Domnilor, ca acum 2 ani ne aflam intr'unpunct de lucrare, in care mai multe fire se aflau intrerupte.Neavand timp sa facem legi perfecte, ne-am hotarit sa li-beram din sanul Camerei proiecte explicative ale celor vechilegiuiri, ca sa poata ma§ina O. mearga inainte. i cu togeacestea, chiar atunci, mai multi deputafi, infocati de ravna dea avea lucrari desavar§ite, ne acuzau de amanari.

Dad atunci n'aveau dreptate, acum au. Peste 2 ani mi separe ca este vremea sa inceteze lucrarile provizorii §i sa in-cepem a lucre intr'un mod definitiv.

Lucrarile provizorii de atunci aveau de scop sa inlesneascamergerea trebilor ; provizoriul fie acum nu mai poste aveaacest caracter. Comisia Centrals exists. Ce s'ar face daca,pana sa se infiinteze provizoriul, proiectul definitiv ar venisa ne bats la u§a ? Provizoriul ar inainta oare lucrarea ? Nu,cad acest provizoriu va trebui sa mearga la Comisia CentralsSi ea o sa zica : «de ce sa le trimit o lucrare provizorie, candlegea definitive este ad ?» Las la o parte chestiunea de amorpropriu ; nu zic ce ea o sa prefere legiuirea definitive, pentru-ca este lucrate de dansa ; le presupuiu acestor domni vederimai largi ; dar crez ca ei vor da totdeauna preferinfa uneilegiuiri definitive asupra uneia provizorii. Mi se pare dar caam termini mai curand cu modul definitiv.

Viu acum la Control. Am zis, d-lor, ca, daca este a seintarzia infiintarea Curfii de Compturi, n'a§ mai voi ca Con-trolul sa face parte din minister. Pentruce ? Pentruca v'amaritat ca cu cat Controlul s'a apropiat de minister, cu atat

-

www.dacoromanica.ro

212 BARBII KATARGIU

a avut mai putina independents. Se zice de Conventie casunt numai 3 puteri in Stat §i daca Controlul n'ar intra inminister, ar forma o a patra putere. S'a zis de d-1 Prepdinteal Consiliului ca. Controlul sa formeze o Sectie a Adunarii.Nici una, nici alta, d-lor. Ideia mea este ca Controlul sa fie,ca dupa Regulament, o parte active din puterea executive, res.-ponsabila catre Capul Statului. Acum ni se zice ca, dupeConventie, Capul Statului nu e responsabil. Si cine va ras-punde pentru aceasta putere ? Dar va Intreb, Domnilor : ince s'ar calca Conventia, daca Controlul s'ar pune sub res-ponsabilitatea ministerului din launtru ? 0 zic aceasta, ca saNI arat ca aceasta ideie n'ar fi atat de absurcla, §i eu am ex-primat-o numai ca o dorinta.

Nu voiti aceasta ? Ramaie ministerul de Control ca provi-zoriu, §i sa rugam Comisia Centrals sa ne trimita mai cu-rand legiuirea pentru Curtea de Compturi.

XXXII.

RASCOALA DELA CRAIOVA DIN 1860.

§'edinta dela 3 lanttarie 1861. (Supliment la Monitorulofficial, No. 32).

In zilele de 7 §i 8 Noemvrie 1860, s'a petrecut o rAscoala In Cralova,provocata de nova lege votata In vara aceluia§ an asupra patentelor. Maimulti negustori au cerut dela primul for staroste sa§I dea demisiunea gsa protesteze contra punerii in lucrare a legit asupra patentelor ; dar sta-rostea a refuzat. In urma acestora, vreo sutA de comercianti s'au dus laadministrator (prefect) §i au protestat contra legit. Secretarul Administra-lie!, in lipsa prefectului, a dat ordin sa se aresteze cAtiva dintre cei ceprotestau. AceastA masura, in loc de a potoll spiritele, le Intaratii §i mattare. Un numAr §i mai mare de negustori asociandu-se cu cei dintaf,mersera ca sa libereze cu sila din inchisoare pe arestati. Atunci Admi-nistratia Wit apel la forta publicil §1 dorobantii traserA cu armele asupracetatenilor. NumArul celor uci§i a fost 8, lar at celor 'Anil' mai greu §idu§i la spital a fost de 14. Aproape 100 de persoane au fost arestatedupa aceea §i date in judecatA.

Rascoale analoage, deli mai putin sangeroase, s'au Intamplat In Ploe§ti,Jsmail §i Bolgrad.

www.dacoromanica.ro

insatritsuitt 21a

Romeinul dela 18 si 19 Noemvrie 1860 cuprinde o dare de seami foartecircumstantioasi asupra conflictului din Craiova.

In sedinta dela 3 lanuarie 1861, PRINCIPELE TIRBEI aminteste a pela finele lunii trecute, Adunarea rugase pe Presedintele Consiliului a de-pune pe biurou dosarele relative k evenimentele din Craiova si acestarespinsese atunci cererea, sub cuvAnt at chestiunea este Inca pendentAinaintea Tribunalului si deaceea rugh Adunarea sit astepte pia ceacesta IV va termini lucrarea. Aceasta cerere Irma se Meuse cu douAluni dupA trecerea evenimentului si astfel Camera lAsase destul timp Gu-vernului de a lua Innis' initiativa. Oratorul spelt a ministerul se vatines de cuvant si va depune actele cerute.

Dupa o discutiune destul de animatA, B. Katargiu cere cuvintul.

B. KATARGIU. In urma tuturor citor s'au zis aid si aiu-rea asupra acestei fapte, si mai mult dintr'un punct de ve-dere de asigurare si de domolire a spiritelor, dupd evenimen-tele dela Craiova, am si eu putine cuvinte sä adaug.

Domnilor, N'am nevoie sd-mi fac din nou profesia de cre-dintd. titi cd sunt cel mai mare inimic al abuzurilor de pu-tere si mai cu seama al rdsvrAtirilor, al turburarilor depeutile ; si deaceea zic cd Guvernul bine a fAcut de a potolitaceste miscAri. Dar tot asemenea voiu zice ministerului : 4 cuaceeas datorie cata sA ardti, in numele patriei si al demni-tatii tale, cd ceeace ai fAcut este bine facut ; cAci in toate in-tamplArile de felul acesta, se gAsesc oameni can calomniazA,can bdrfesc si aruncA asupra Guvernului vina faptelor lor,vrand sA -1 innegreasca, sA -1 sape cu once pref. InsA tu, Gu-vernule, dad. n'ai abuzat de drepturile tale, dupA ce cu omand puternicA ai sdrobit reVolta, pentru care to felicitAm,vino acum cu o frunte senind si aratA cA bine ai fAcut, cd.nu e nici vina ta, nici a subalternilor tai, si atunci rail taivoitori se vor pleca si amicii iti vor intinde mana*.

Acesta a fost cugetul AdunArii, dupA mine, and a venitde a cerut deslusiri asupra evenimentelor dela Craiova. Daram vAzut cu., intristare cA Guvernul s'a tras inapoi cu in do-laid si n'a venit cu franchefA, cum asteptam, sA ne luminezeasupra chestiei ; si, cu tot respectul ce am pentru putereaexecutive, respect care singur m'a fAcut a tined pAnA acumtAcerea plin de mahnire, and am auzit pe Guvern cA se

www.dacoromanica.ro

214 13ARBII ICATARGIU

trage cu indoiala in fafa propunerii Adunarii mi se pareca Guvernul, avand misia de-a tinea ordinea, are nevoie pentraaceasta de stima §i respectul comun, can fac forfa sa §i carenu-i lipsesc decat in societatile barbare mi se pare, zic, caar trebui sa se ridice cu francheta in fafa nafiei §i sä sfaramegura barfitorilor, cad, o mai repet, societatile nu sunt bineintemeiate decat cand puterea executive este bazata pe justifie§i pe francheta.

Dupi aceasta vorbesc ministrul justitiel, Principele George Stirbel, Pre-sedintele Cabinetului, Ion Ghica, Ghr. Tell si altli, in urma cArora B.Katargiu se ridica din nou.

B. KATARGIU. Mi se pare ca sunt doua idei neintelese,Si din cauza aceasta s'a adus confuziune in desbatere. Intaidespre cererea de deslu§iri asupra evenimentelor dela Craiovas'a zis ca nu se pot aduce actele inaintea Camerei, fall a seinfluenfa lucrarea judecatorilor. Asupra acestui punct, dacdar voi cineva sa descopere care a fost cugetul Adunarii, s'arfi vazut destul de invederat ca nu se calca dreptul judecd-torilor. Eu socotesc ca fiecare din noi, care a cerut dosarele,n'a facut-o cu scop sa cunoasca care e masura culpabilitatiiacuzafilor, ci ceeace a preocupat pe Camera a fost de a puteasa zica Guvernului ca este o hula nedreapta asupra lui Si catrebuie sa respinga aceasta hula in numele ordinii §i al in-crederii ce trebuie sa insufle Guvernul. Noi nu voim sa §timdaca aceia cari au facut turburarile din Craiova sunt mai maltsau mai putin criminali, ci dace masurile luate de Guvern aufost legate, dace impiegafii §i-au facut datoria, daca n'au abuzatde puterea lor. Vedefi dar ca cererea noastra nu are a face Cuputerea judecatoreasca. Exists o hula asupra Guvernului SiCamera vrea sa face sa dispara aceasta hula, sa zica acelorbarfitori : emintiti 12, iar Guvernului : eti-ai facut datoria 1*

Rog dar sa nu se considere aceasta cerere ca o reavointadin partea Camerei, ci din contra ca o dorinta de a departsbarfirile §i calomniile de asupra Guvernului.

Viu la chestiunea a doua, la ancheta parlamentara,

www.dacoromanica.ro

tstscuRkuat kt

Deputatii ce au facut aceasta propunere, au facut-o cu scopde a veni in ajutorul Guvernului, crezand a el le va intindemana bucuros §i le va zice : t(vedefi cat e de dreaptA faptanoastrA I)) Cu acest sens s'a zis sA se facA anchetA, iar nuca sA i se rAspunza ca Adunarea n'are dreptul, cAci ea it are.Ea are un drept §i mai mare, acela de a da pe ministru InjudecatA. Vedeli dar ca Adunarea nu cere anchetA contra drep-tului ei, cAci atunci ar fi un act revolufionar, §i eu sunt inimicneimpAcat al unor asemenea acte. Resping dar ideia ca Adu-narea n'are dreptul de a face anchete parlamentare asupraactelor Guvernului. Din contra, ea are un drept de supra-veghiere asupra intereselor fArii, este sentinela neadormitA aactelor Guvernului, un amic sincer, cand el e pe calea dreaptA.Conjur dar ministerul sa vie sA ne dea mijloace, sA ne deaarmele sale, ca sA-1 spAlAm de acele pete murdare, de carieste hulit.

XXXIII.

INTERPRETAREA ART. 379 DIN REGULAMENTUL ORGANIC SICHESTIUNEA COLONILOR GERMAN!.

$edinta dela 10 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul oficialNo. 40 dela 21 Fevruarie 1861).

La ordinea zilei este propunerea sustinuta de 28 membri, cari cer a seinvita ministerul justitiel sA desluseasca mai bine lucrAriIe legiuitoare re-lative la art. 379 din Regulamentul organic si votul AdunAril din sesiuneaanulul trecut in privinta streinilor ce vor vol a face cumpArAtori In Ora 1).

B. KATARGIU. Domnilor, sunt trei zile de cand a§teptcu nerAbdare sA rAspunz la cele ce s'au zis in §edinfa trecutaasupra propunerii foarte simple, a cArei urge* s'a votat lafinele acelei sedinfe. Ocupand atunci scaunul Pre§idenfiei, amvazut izbucnind din aceastA chestiune o mulfime de scanteiinflacaratoare, un sgomot i un fum, la cari nu ma a§teptamde loc. Iau cuvantul astazi cu sperang de a potoli ace! sgomot

1) Vezi sedinta dela 14 Write 1860.

www.dacoromanica.ro

216 $ Att1317 kATAlitatt

§i acea spaima, ce s'au facut cu ace& propunere foarte simplA.Intr'adevar, ce cuprindea acea propunere ? Propunerea era dea trage luarea aminte a ministerului asupra punerii in lucrarea tuturor legilor, fArA pretalmaciri dela dansul, §i mai ales auneia, asupra cAreia a cerut deslu§iri, de§i fondul era destulde deslu§it, §i n'avea decat sA urmeze, nu dupA sens, ci curat§i simplu dupa litera ei. Nu poate nimeni tagAdul cA pro-punerea este urgenta, caci este vorba de un interes general.Ea zice Guvernului ; grespect legilor la aplicarea lor, dom-nilor mini§tri».

S'a zis de cAtre un onor. deputat cA de ce importantA esteaceastA propunere, cand avem la ordinea zilei atatea proiectede legi mai serioase, precum proiectul de administratia sil-vicA etc. ? S'a zis de d -1 ministru ca legea, de§1 s'a explicatau, totu§i d-sa nu o intelege nici estimp, §i ca, afarA deaceasta, votul ce s'a dat atunci nu este obligatoriu. S'a maizis Inca cA grabirea nu e bunA, cA nu trebuie sa votAm re-pede, caci, votand astfel aceastA propunere, Camera ar faceo u§urinta. De ad, dela aceste chestiuni, la cari voiu raspunderegulat una dupA alta, s'au InvAlvAtat in afarA toate spiritele,s'a dat materie ca aceia, cari an obiceiu de se urcA §i strigAdepe stre§inele caselor, sA zica cA sunt uria§i, pe cand nu suntdecat ni§te pigmei ; le-a dat iar materie de a zice a parteadreaptA cere sa trAdeze patria, sa o vanzA la streini, etc., etc.

Acestea, zic, se fac dark nu aici, caci socotesc pe d-nii de-putafi destul de inteligenti, destul de patrioti, spre a nu cu-get& §i zice asemenea lucruri, caci este timpul, socotesc, de anu mai lAsa sA ne asurzeascA acea tot:a spartA de tradare §ipatriotism, ci trebuie sa incercam prin actiunile noastre sAdam o directiune mai dreaptA poporului, care nu §tie sailfaca totdeauna o opiniune justa. Altfel, rasturnam ordinea fi-reascA, gAsim pe cei ce trebue sA-i luminam not ca ne lumi-neaza ei, §i intunericul se face mai mare.

Viu, domnilor, la cei ce au zis cA propunerea nu 'este ur-gentA. Infeleg aceasta, fiindcA au restrans-o in cercul cel maistramt, cel mai meschin, §i Prinful Dimitrie Ghica, deli a atins

www.dacoromanica.ro

Disotrasuat 217

importanfa ei, dar n'a aratat-o indestul. Sunt de opinia acelora,pentru cari, cand e vorba de drepturi nafionale, interesele per-sonale nu sunt nimic. Mai intai insa da'i -mi voie ss Ira zicdous vorbe despre mine. Nu sunt din acele persoane pe carile-ar putea privi aceasth propunere ; starea mea nu este ina§a mare pericol poate nicidecum sa mi-o vanz. Amdat probe ca parfile cele mai putin susceptibile ale con§tiinfeimele nu le-am vandut niciodata, §i cand viu aci, nu viu savorbesc de mine sau de amicii mei, ci de interesele farii, cari,a§a cum le trateaza unii, sunt pe drumul pieirii.

Chestiunea ce discutam, domnilor, nu este despre art. 379.Chestiunea este despre credit in genere, despre formarea unorcapitaluri ce ne lipsesc, despre venirea for cu incredere ad.

Fara a intra in chestiunile filozofice ale secolului al xtx-leade infrafire universals a lumii intregi, va intreb numai dad.trebuie §i putem sa zicem streinilor, cand avem trebuinfa deluminile §i capitalurile for ; tvenifi de ne ajutafi cu mijloacelevoastre*, iar pe de alts parte sa le repefim la tot momentul«tot ce nu est Roman, e barbar* ; §i astfel sa ne Inconjuramcu zidurile Chinei §i sa ne inchidem in ele. Dar China chiar,acolo la marginile lumii, ui -a vazut porfile seculare sfaramatede civilizafia occidentului.

Au fost aci in Fars holera, ciuma, rasboaie felurite, in va-ziuni. Oare vazut-afi vreodata piafa in starea de astazi? Lasss judece fiecare. Ali votat un imprumut. Datu-v'a cinevabani ? Nu nici nu va va da, voila care nu §tifi nici abe-cedarul economiei politice, you& cari va pretindefi civilizafi §isun tefi mai barbari decat

Facefi dar o lege pentru streini, facefi -o cat de restransa,§i atunci vom lua toate masurile §i vs fagaduesc ca ma veilgasi foarte aspru, mai ales and va fi vorba de drepturilepolitice. Dar cand e vorba numai de capitaluri, trebuie sao tratam negufatore§te, economice§te.

Vedefi dar, domnilor, ca aceasta nu este o chestiune secun-dark cad ea se leagk de toate interesele vitale ale farii.

Tree acum la cele ce a zis d-1 ministru ca nu infelege legea,

ca

si

Chinezii.

www.dacoromanica.ro

218 13A121311 liATAliditt

del a explicat-o Camera an §i de§1 aceasta explicare a ce-rut-o d-lui, totu§i ea nu este obligatorie. D-1 ministru ziceca n'a infeles legea ; §i eu ii rAspunz ca dau toatA stdrea measaracilor, dacA profesori'i cari 1-au invAfat pe d-lui legile nuvor zice ca e destul de deslu§itA. De ce a cerut d-I ministruaces explicare, daca ea nu era obligatorie ?

DacA a socotit ca Adunarea e competentA a o da de-vremece a cerut-o §i e obligatorie, de ce a schimbat dintextul publicatiei o vorba, caci o vorbA e destul a schimba totinfelesul ? BunA sau rea, aces explicafie era obligatorie. DacAera, de ce n'a urmat-o ? DacA nu era, de ce ne-a cerut-o ?De ce a publicat-o ? Vedefi dar ca §i aceasta argumentarese pierde in vant ; vedefi ca, daca se gandia mai bine d-I mi-nistru, nu trebuia sit o zica.

Unde vom merge, daeA in toll anii vom face cate o lege,daca in al doilea an ni se va cere explicarea ei, §i apoi vatrece al treilea an, panA sit se dea explicafii, §i tocmai in alpatrulea an ni se va zice ca nu este obligatorie ? A§a vomsuperpune legi peste legi. vom face turnul dela Babel de legi, §inu vom ajunge la nimic. Ma intorc, d-lor, §i zic cii importanfapropunerli nu era secundarA. Este o propunere simpla, dargeneralA, in care zicem : «sau explicafi legile pe rAspunderead-voastra cum voifi, sau dacA cerefi deslu§iri dela CamerA,facefi bine, d-lor mini§tri, de nu schimbafi nimic din deslu-§irile ei*. Cat pentru ceeace a zis d-1 Bratianu, avea cuvant,dar d-sa §tie prea bine ca eu nu voiu surprindere, ci, pentrurespectul ce trebuie sit inspire fArii legile noastre, voiu sit sedesbata §i sit se lamureasca orice chestiune, caci, dupA o vorbaveche, din lovirea ideilor, dintr'o discufiune rece §i bunA in-felegere, cum trebuie sit fie aceea a unor oameni cAror alfi 2milioane le-a incredinfat stArile §i fericirea lor, vom ajunge,dacA nu la acel adevAr absolut, cel pufin la acel adevAr relativ,care singur este dat oamenilor. InsA di BrAtianu a zis un ce,ce nu trebuia sA zica ; d-sa a volt sit ne arunce un fel de blam.Imi pare rAu de d-I Bratianu, cAci d-lui §tie prea bine cA nu i-amcontestat niciodatA lealitatea d-lui. Am citit impreunA aced con-

www.dacoromanica.ro

tistmizsutu

dica, §i, clacA d-lui nu s'a putut deslu§i, nu e vina d-lui, nue vina mea ; dar e tocmai ceeace a pi ovocat aceasta cerere,cad sunt legi ale Camerelor trecute, pe cari nu le §tim nicinoi, nici publicul, pe can ne-a fagAduit d-1 ministru sA le ti-pAreasca, ca sh nu se intample pe urma sA facem legi contra-zicAtoare. Daca d-1 Bratianu §tia aceasta §i a tacut ca sA-§ifacA o arms, a fost o arms inutilA, fiindca, dupA cum zic,sunt o multime de legi aruncate ca in claia cu fan, §i o repetaceasta ca sA mai rog pe minister sh le adune pe toate depeunde zac, prin cartoane §i ministere, §i sA faca o colectiunecompleta de toate cate sunt in vigoare.

MA rezum §i zic ca propunerea noastra n'are alt scop de-cat de a chema atentia Guvernului a nu mai face pretAlma-cid la ceeace s'a votat de Camera. Cat pentru ceeace prive§teart. 379, Comisiunea Centrals este deschisa, ea poate sA fado lege in privinta streinilor, §i mA oblig a fi cel mai restransin votul pentru primirea streinilor, can yin intr'o Cara necu-noscuti de nimeni §i cArora asemenea, daca n'au trait maimulti ani aid, nu le cunosc bine nici calitAtile, nici defectele.Deaceea vA fagaduesc a fi cel mai aspru in privinta art. 379,care a inspaimantat lumea ca o fantoma de aburi prin aceiacari, neavand nimic a face, striga §i sbiarA prin rAspantii.

DupA o discutiune, la care iau parte ministrul justitiel, apoi G. Ver-nescu, Ghr. Tell, Principele Dimitrie Ghica si loan Bratianu, se acorclacuvan tul lui Barbu Katargiu.

B. KATARGIU. Nu raspunz la ce au zis doi din preopinenfi,cum trebuie sa se desbatA o chestiune, cum trebuie sA se facao interpelare, fiindcA acestea sunt chestiuni de regulament.

Nu desbat definifiile metafizice, ceeace a fAcut at doilea preo-pinent 1). Nu as fi rAspuns nici d-lui Bratianu la ceeace d-luita zis cu totul afard din chestie. Dar, fiindca d-sa a intratin fondul ei, mA vAd silit a-i rAspunde.

D-1 BrAtianu ne-a vorbit de feluri de lucruri, ne-a vorbitde politica mare, de politica mica, de istoria veche §i nouA,

1) G. Vernescu.

219

www.dacoromanica.ro

220 EARstr ZATARGIII

§i dacA ar fi putut ar fi mers la istoria timpurilor ante-dilu-viane ; ne-a vorbit de patriotism, de sentimentalism ; a fAcuto economie politica. Daca ar fi sa raspunz la toate acestea,as avea sa vorbesc panA desearA. Imi rezery insA dreptul dea vorbi cand va veni la Comisia CentralA proiectul de lege,in privinta cAruia team promis a fi cel mai tare apArAtor alnationalitatii noastre, ca sa nu ne vindem drepturile strAinilorsau sa ne inghitA ei ca chitul pe Iona. 'Valli insA a nu lAsafars rASpuns unele cuvinte ale d-lui BrAtianu, pentrucA, dupacum am zis, opinia publicA este formatA §i se poate inflAcarafoarte lesne de vorbele pompoase de sentimentalism, de pa-triotism, de Traian, Mircea VodA §i chiar Decebal. D-1 Bra-tianu ne-a vorbit de aurul Ispaniei care se vArsa cu profuziein toate *tie ei, de§1 comparatia nu e nemeritA §ipoate avea locul aci. D-lui a zis ca ce poate fi o sums de500.000 galbeni ce s'ar vArsa in tars, cAci tam e destul deavutA. Intr'adevAr aceasta sums e mica ; dar §titi, d-tor, cAo picAturA de apA ce s'ar mai pune intr'un pahar plin, 11 facede se varsA. i apoi nimeni nu i-a vorbit de aceastA tifrA,ci de increderea ce trebuie sa inspirAm streinilor, cari rad decopilAriile noastre. VA aduceti aminte .de epoca dela 1847,acel timp de nefericitA memorie, in care Guvernul nu eraperfect §i in care capitalurile se inmultisera in tars a§a demult, incat dobanda ajunsese de 71a sutA, ceeace nu se vedeaatunci in unele state din cele mai civilizate. DacA dar Caraajunsese a avea atat de mare abundenta, cu cat mai mult arfi avut, clack pe langA productia §i creditul din launtru, s'arfi unit §i acela din afarA ?

Apoi, cine a zis d-lui Bratianu cA avutia stA numai in nu-merar, jar nu mai mult in credit ? D-lui i§i pune singurcate o chestiune inainte, ca sa vie apoi a o combate ; dar cumodul acesta am putea vorbi, fArA a ne mai putea intelege,sAptamani intregi.

Viu acum la ceeace s'a zis despre apAsarea ce ar exercitastreinii asupra taranilor romani, reducandu-i in stare de paria.DarA §i aceastA alegatie nu e mai putin gre§ita, cAci Romanii

nu-§i

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 221

nu sunt in 'stares acelor Peaux-Rouges din America, ci ii crezmult mai perfectibili decat salbaticii acelor paduri. Dovadade aceasta e ca. Ru§ii singuri s'au mirat vazand Ca fac dinRomani cei mai buni soldaji numai in §ase luni, pe candin Rusia nu puteau forma deck in 2 ani soldafi. D-1 Bra-tianu singur a zis ca o §coala de arte s'a creiat, spre a punepe Romani in stare de a face concurenta streinilor. Dar oare,dace am avea 60 de §coale agricole raspandite in toata jara,nu am putea a finem atunci concurenfa cu un mai maresucces ?

Romanii, cum am zis, sunt foarte primitori de inaintare,§i e o insults pentru dan§ii presupunerea d-lui Bratianu. Artrebui sa a§teptam doi seculi ca sa se populeze campiilenoastre pustii numai cu reproducfiunea Romanilor. Coloniilecari se due in America de 80 de ani ifau inghifit pe nimenipe acolo Si numai pe noi aici ne vor inghifi deodata ca penn hap ?.. Dar toate acestea sunt ni§te cuvinte foarte pufinserioase, §i deaceea nu insist mai mult in desbaterea lor.

Viu sa raspunz d-lui ministru, care s'a pus pe un taramalunecos, zicand ca a pus in lucrare art. 379, a§a precums'a aplicat in timp de mai multi ani. Cu prilejul unei des-bated din Camera, in anul trecut, d-1 ministru ne-a cerutdeslu§iri asupra art. 379. Atunci s'a facut deosebire intreraiele §i streini. Raielele, fiind supuse jurisdicfiunii pamantene,iar ceilalfi streini jurisdicfiunilor lor, s'a zis dar ca atuncicand va fi vorba de jurisdicfie, sa restrangem legea, O. nubagam §i pe streini, cari sa vie sa se judece cu dragomani,cand noi §tifi ca ne luptam ca jurisdicfia streinilor sa cazaSi toll sa fie supu§i legilor Orli. Dar cand va fi vorba dedrepturile civile, sa se bucure toff streinii de toate drepturilece au industria§ii pamanteni.

D-1 ministru de justifie, cu ocazia altei desbateri din Ca-mera, a zis : gam cerut opinia Camerei, dar am pus-o inlucrare intr'un chip mai sever ; cu alte vorbe, nu m'am mul-fumit cu vorbirea facuta in Camera, §i circularile ministeruluinu sunt conforme cu aces vorbire* ; pe cand datoria d-lui

www.dacoromanica.ro

.222 BARBI/ KATARGIII

era sau a fi conforme sau a nu le mentions de loc in cir-culAri. Camera n'a incuviintat aced severitate mare, cu careati aplicat legea. Pentru aceasta s'a facut propunerea.

N'am voit a face o interpelare, ci am facut o interpretatieceruta de Guvern Si la care o sa piece capul chiar Curteade Casatie. D-voastra v'ati servit de dansa ca de un scut,fara a o pune in lucrare in litera ei.

Nu viu la vorba de acareturi. Acestea sunt vorbe, can nune preocupa ad. Ma raportez numai la textul original fran-cez, din care §titi ca e tradus Regulamentul §i unde e vorbaimmeubles. D-1 BrAtianu a mai venit cu hartii, socoteli, con-did, note, dele 1), jurnale, etc. Am vrut sa auz textul intreg allegii Domnitorului Bibescu, pe care nu o §tiam, pentrucanu eram atunci in Adunare.

tiu numai ca restrictia nu era in privinta aceea, de carezice d-1 Bratianu. A fost o restrictie severs, dar la naturali-zatie. Streinul nici dupd 50 de ani nu puted fi naturalizat,ci numai copiii lui.

Aceasta a fost ideia care a preocupat pe Domnitorul Bi-bescu in aceasta legiuire.

0 mai repet dar ca ministrul n'a pus in lucrare articolul379, dupd interpretarea data de Camera, ci s'a servit de eaca de un scut, Si a pretdlmacit-o cum a voit.

Discutiunea se inchide ; propunerea se pune la vot §i se prime§te cu30 bile albe contra 27.

1) dosare.

www.dacoromanica.ro

DISCURSIIRI 223

XXXIV.

INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Hui discurs).

§'edlnta dela 12 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul oficial,No. 45).

PRINCIPELE DIMITRIE GHICA observA ca s'au facut mai multe gre§eliin compunerea listelor electorale, in cars administratorii au introdus unmare numAr de alegatori, WA sa se fi condus in aceastA lucrare de lis-tele de recensiuni.

C. STERIADE aratA ca, in judetul Damvovita, de ex., numArul alegAto-rilor s'a sporit dela 112, cat' erau in anul trecut, la 535, adica mai mullcu 423.

MINISTERUL DE INTERNE raspunde ca trebuie sA lase pe alegAtori caei sa cearA stergerea din liste a acelora ce s'au inscris pe nedrept. Dui:4art. 7 din Conventle, administratia este chematft a alcAtui listele. Inscrierease face nu numai dupa cererea alegatorilor, ci si deadreptul de cAtreprefect. Aceasta operatie s'a facut. Acum este timpul contestatiilor ; prinurmare trebuie sa se astepte hotAririle tribunalelor.

B. KATARGIU. Domnilor, Nu viu aici nici sa tanguesc, nicisA ma bucur de sporirea ce se vede in numarul alegatorilor.Negre§it, fiecare Roman se va bucura, cand va vedea ca s'auinmultit averea §i capacitatea in tarn. Dar aci e chestiune deun lucru foarte mic, care a scapat d-lui ministru din vedere.D-I ministru a adus inainte articolul 7 din Conventie, care dadrept administratiunii de a intocmi listele. Dar ce se face cuart. 21, care hotara§te' o pedeapsa contra celor ce se inscriufraudulos in liste? Acesta nu serve§te oare la nimic? Oritrebuie sA-I aplicAm §i atunci trebuie sa supunem pe un car-muitor sa plateasca de 197 de on cate 1.000 galbeni pentruinscrierile nedrepte ce va fi facut? Vedeti dar ca inscriereanu trebuie sA se faca de administrator, ci sa se lase acestdrept alegatorilor, caci ei nu vor cuteza sa se Inscrie frau-dulos, §tiind ca sunt supu§i la pedepse. Prin urmare vedetica chestiunea este !impede §I se face foarte simpia prin com-pararea art. 7 cu art. 21.

Dar iata ce ma preocupa pe mine mai mult. Ce rezultat vaarea aceasta interpretare a noastra ? Caci domnii mini§tri au

www.dacoromanica.ro

224 BARBU KATARGIII

declarat de atatea on aid cA d4or vor aplica legile cum leinteleg, cA §i tAlmacirile Camerei nu sunt obligatorii pentrud-lor, adicA tot ce zicem noi aid este pentru d-lor numaivAnt vanturat. laca cercul in care ne-au pus domnii mini§tri.Deaceea §i eu nu opinez, cAci mi-e teams cA va fi de geaba.Altmintrelea lucrul ar fi foarte lesne. A§ zice d-lui ministrusA scrie prefectilor sA §tearga toate inscrierile ce au adaus §isl lase persoanele, ce au drept, sA se inscrie singure. Iataregula de impAcaciune. Dar de geaba astA sfAtuire, cad d-lorne-au zis ca noi putem spune ce vom vol; d-lor vor aplicalegile dupa cum le inteleg.

Vorbesc apoi ministrul de interne, Chr. Tell §i Pre§edintele consiliului,dui:4 cad se acorda cuvAntul lui B. Katargiu.

B. KATARGIU. - De§i am recunoscut neutilitatea acestei dis-cutiuni, totu§i sunt silit a raspunde la trei puncte din. cele ces'au zis.

In ceeace prive§te obiectiunea ce mi-a facut d-1 ministruasupra aplicarii pedepsei'), ii razpunz cA, de§1 fara diplomade doctor in legi, totu§i am citit §i eu, data nu altele, celputin legile noastre §i §tiu cA legea impune o pedeapsA pentruo inscriere frauduloasa, Si prin urmare administratia, care afacut atatea inscrieri pe nedrept, este pe atata pasibilA deaceasta penalitate.

Cat pentru d-1 Tell, care zice cA art. 21 prevede penalitateanumai pentru cei ce se inscriu singuri pe sine§i, ii rAspundcA aceasta este a deschide u§a fraudelor, fara fricA de pena-litate, cAci atunci oricine poate purse pe altul a-1 inscrie Si astfelsa rAmaie apArat de art. 21.

Viu acum la un punct foarte delicat atins de d-1 pre§edinteal Consiliului. D-sa a zis cA listele de recensiune sunt gre§ite.Apoi atunci intreb pe d-1 pre§edinte, dupace s'au plata con-tributiunile, cAci am dovezi cA s'au platit dupa acele liste. Mie

1) Ministrul de interne, G. Costaforu, zisese cA, in materie penalA, pe-deapsa este una, on decate on se va repeti eroarea in acela§ tamp inaceea§ materie.

§1

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 225

chiar mi s'a zis sa platesc dupd dansele, §i, dacd se va do-vedi ca am dat mai mult, atunci voiu fi despdgubit. Astfel,una din doud: sau recensiunea nu e bund §i atunci contri-butiile s'au luat neregulat, sau, dacd s'au intrebuintat altemijloace necunoscute de Camera, atunci este illegalitate.

Trec acum la chestiunea judecarii celor contestati §i fac osupozitiune. Cunosc cloud persoane inscrise, pe d-nii Patzelt§i Calinidi, cari nu numai ca sunt streini, dar se OA chiarinscri§i in matriculele consulatelor puterii careia sunt supu§i.SA presupunem acum ca ace§ti domni au scapat din vedereaalegatorilor, can nu-i contesta, sau se gasesc judecatori cariga le recunoascd dreptul, cdci am vAzut de multe on §i jude-catori de aceia cari fac negru din alb. Dud s'ar intampla unaca aceasta Si ne-am pomeni cu ace§ti streini deputafi in Ca-merd, ce ati face ? Aici vi s'ar rdspunde, cum ni s'a mai Ms-puns, ca Adunarea nu are dreptul O. cerceteze cele pretrecutein inscrieri. Vedeti cate rele ar izvori. Dar cand voiu maiadauga ca acei administratori, ce fac inscrieri, sunt oamenifail experientd, cari n'au fost nici cloud zile prin cancelarii ?InsA sfar§esc, rugandu-va sa trecem la ordinea zilei, cad §tiuce ni se va zice totdeauna : «nu este un proiect de lege inaceasta privinta §i once veti zice nu este obligatoriu pentru noi.*

XXXV.

INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Al II-lea discurs).

$edinfa dela 14 lanuarle 1861. (Supliment la Monitorul oficial,No. 51 dela 6 Martie 1861).

B. Katargiu propune acest amendament la o mottune depusa pe birou :(Spiritul Conventiei e de a se Inscrie fiecare alegAtor el Insusi prin a sainscrisa cerere sau printr'un Imputernicits.

B. KATARGIU. Domnilor, va aduc aminte ca aceasta dis-cutiune s'a urmat §i in §edinta trecutd. Am luat §i eu partela desbatere §i am ardtat ca inscrierea alegatorilor chiar deadministrafie este contra Conventiei. Eu sunt nestramutat inaceasta opinie, §i dad am voit acum sa dau ministerului mij-

Barbu Satargiu.Discureuri. 16

www.dacoromanica.ro

226 BARBil KATARGIII

loace de inlesnire, n'am vorbit cu gandul ca sA trecem cuu§urintA asupra spiritului Conventiei. Am voit numai ca tot-deauna O. se faca §i ceva inlesniri. Daca d-1 ministru ar fivenit dupAce a citit depe§a dela Dambovita, in care prefectulinsu§i mArturise§te ca s'au fAcut gre§eli §i ne-ar fi spus :«gre§eli s'au fAcut, dar am dat ordin la toate prefecfurile aface indreptare», Camera s'ar fi lini§tit. Insa, din nenorocire,aici a fost un punct asupra cAruia s'a reinceput discutiunea.D-1 ministru a mai zis douA vorbe : intai a zis cA numarulalegatorilor celor noi, afarA de cei dela Dambovita, nu a trecutpeste 180, §i prin urmare nu este a§a de mare ; apoi a maizis ca imputarea ce i se face este o noutate. Adevarat, d-lo, ;numarul nu este a§& de mare, pentruca adaugirea in toataCara este de 520, §i, scazand pe cei 180 dela Dambovita,ramane o cre§tere decate 20 de alegatori de district. Adevarat,nu sunt multi ; §i ma plang de aceasta, pentruca, dupA cumau zis mai multi, a§ dori §i eu sa vaz crescand din ce in cenumarul alegatorilor, pentruca cu cat vor fi mai multi alega-tori, cu at&ta barometrul prosperitAtii e mai ridicat.

Viu la vorba de noutate. °fiat de frumoasa este acesnoutate, cand este ilegalA, nu o primesc ; §i dacA a§ fi inpozitiunea d-lui ministru, a§ vrea mai bine legalitate fart nou-tate, decal noutate fail legalitate.

Dupd aceasta d-I ministru vine de ne spune cA a adoptato baza mai larga la formarea listelor electorale, pe temeiulexplicatiunilor date de Camera in sesiunea trecutA. Sunt foartefericit a d-I ministru vine azi sA recunoascA cA explicatiiledate de CamerA, fart proiect de lege, sunt de oarecare im-portanfa, cAci deunazi d-lui contest& aceasta. Deaceea reviuSi zic : de§1 legalmente sunt de °pima d-lui I. Ghica cA ins-crierile nu se pot face de d-nii prefecti ; insd, pentruca sa seimpace lucrul §i sA se termil e discutiunea, sA ne multumim cupromisiunea d-lui ministru ' I,stele se vor modifica de pre-fecti, luandu-se de bazA cele recensiune. lar acei alegatoririllf inscri§i, cari nu vor rasp. ,e la invitatia ce li se va face,se vor consider& ca fraudulo§i, rAmaind sub penalitatea art.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 227

21, Si pentru aceasta se va mai prelungi termenul contesta-fiilor. Cu modul acesta crez a se vor impaca toate in prezent,NM a se angaja. viitorul §i viitama. spiritul Canventiei, carezice ca listele se fac prin grija administratiei. Negre§it cadacd legiuitorul ar aired milioane de cuvinte ca sa' arate on-ce ideie se na§te in noi, s'ar fi exprimat mai clar ; insa elnu are decat cateva vorbe, nu se poate servi decat cu cu-vintele existente §i nu puted fi mai clar decat a§a ; cand ziceprin mijlocireav, iar nu ode catre prefectiy>, in once limba

are(' o mijlocire §i nu un fapt direct. Dar sa nu intrdm inasemenea chestiuni de gramatica. Este dar evident ca listelein viitor nu se mai pot face de catre admintstratori ; dar, casa aruncam tine planche de conciliation, rog pe onor. Camerasa primeascii propunerea mea.

Dupa aceasta vcrbesc pre§edintele Consiliului, Manolaki Costaki, §iG Costatoru, ministrul de interne, drora Katargiu le dtspunde in urmA-toarele dtevi cuvinte, dupa cart amendamentul se prime§te cu o majo-ritate de 31 voturi contra 29.

B. KATARGIU. Voiu sa. rdspunz §i d-lui pre§edinte al con-siliului §i d-lui ministru de interne la propunerea ce-mi facde a terge considerentele. Imi pare foarte Mu ca nu suntde opinia d-lor ; insd sper ca voiu fi de opinia Camerei, §idacil in Moldova listele se fac de prefecti, aici pana acum eles'au facut de alegatori. A§a dar dad prin considerentele pro-punerii mele declar Camera din Moldova ilegald, retragandacele considerente fac ilegalti pe cea de aici, care s'a formatpe temeiul inscrierii de sinele a persoanelor interesate. Prinurmare nu-mi voiu trage nicidecum considerentele. Aceasta esteopinia mea ; voiu veded daca este §i a Camerei. Afard deaceasta, d-nii mini§tri pot s'a ne spuie ca opinia noastrA nueste obligatorie pentru d-lor, ca d-lor ineleg legea mai binedeck noi, cum ne-au mai zis-o Si altddatd. D-le ministru deinterne, daca lista de alegatori dela Dambovita s'a facut dupatablele de recensiune, fart ordinile d-tale. pentruca recensiuneanu este recunoscutd de Camera, reviu §i to intreb pe ce bazaati luat contributia, pentrucd au fost contributii noi, pe cari

www.dacoromanica.ro

228 BAB.BU KA.TARGIII

nu le puteati lui pe baza trecutA ? Sunt listele de recensiunerecunoscute saunu ? DacA nu sunt recunoscute, de ce vlatiluat dupA dansele ? Daca sunt recunoscute, de ce nu le puneti§i aci In lucrare ? Nu puteti ie§1 din acest cerc. Cererea noastrAare de scot impAciuirea, recunoscand tot de °data cA spiritulConvenfiei aplicat neincetat de 3 ani s'a schimbat azi. Astae incontestabil. Cine a urmat mai just, se va vedea dupA votulCamerei. Rog pe d-nii mini§tri sa creazA cA aceasta nu e oopozitie din partea Camerei, ci numai exercitiul dreptului sAusacru de revizie §i tot de °data o propunere facutA intr'unspirit de conciliate.

XXXVI.

DISCUTIA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ DIN 1861.

$edinta dela 14 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul eclat,No. 351 dela Martie 1861).

Dupe aceasta Adunarea trece la ordinea zilei, care este discutiuneaasupra raspunsului la mesaj. D-I raportor da citire pArtii intai a para-grafului al treilea din adresa, care suns astfel:

cRecunoaltem impreuna cu Tronul ca timpul faptelor a sosit. Fiind insaclipsiti de initiative in Adunarea noastra, a§teptam cu atat mai mare setecinitiativa puterii executive §i salutam cu fericire promisiunile MesajuluicDomnesc. Dar a, Maria Ta, ne vom aplica cu sarguinta a traduce in legitpozitive salu tarele principii ale art. 46 din conventiune : a asiguritcmanilor toate drepturile §1 libertatile ce le promite acest articol ; a dactoata desvoltarea institutiunilor municipale, atat rurale cat §i ori§ene§ti ;a imbunatati starea taranilor printr'o juste regulare a raporturilor for cu

cproprietaril, ca astfel sa se inlature chiar pretextul unei confuziuni ce arcputea face sa nasca chestiunea pendenta a proprietAtii in sanul societAtiicromane,.

Asupra acestui pasaj din proiectul de raspuns deschizandu-se desbaterea,dupe cateva discursuri ale altora, B. Katargiu cere cuvantul.

B. KATARGIU. Discufiunea de rata, d -Ior, provine din preo-cuparea ce avem despre inchietudinea ce turburA toata Paradin neintelegerea laconismului convenfiunii. Am spus pentruce socotesc ca acest articol este scris astfel Si nu o mai repetazi. Am spus cA. uniii 1-au luat drept arms §i am mai zis cA

Ro-

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 229

socotesc a este timpul a da astazi pe lap ce intelegem prinacest articol. La aceasta zic unii a nu este acum chestiuneaa spune ce inteles ii dam noi. Dar, d-lor, oamenii din dartau ochii atintiti asupra noastra, a§teapta ca orice cuant obscurdin Conventiune sa -1 expliam noi, §i deaceea nu putem trecepeste aceasta datorie. Este timpul, zic, a ne spune NA in fatacum it intelegem.

Domnilor, sunt principii fundamentale in cercul legilor ome-ne§ti, sunt principii fundamentale in cercul legilor naturii. Daacinevd mi-ar zice ca este o viefuitoare care trde§te fail aer§1 fara lumina, l-a§ intreba unde este ? ArAtd-ne sau dove-de§te-ne.

Prejudecam oare o chestiune fizica, cand zicem a trebuiecuiva aer §i lumina ca sa trdeasa ? Sau prejudecam vreochestiune sociald, and recunoa§tem libertatea individuald §irespectul proprietAtii ? Sunt oare acestea principii noi §i ex-clusive ale unui popor ? Nu ; ci sunt principii, can au venitdeodata cu omenirea, and a inceput sa se organizeze insocietate.

Daa ne vor zice unii a societatea poate trai fara acestecloud principii, cum pot trdi viefuitoarele fArd aer §i tumind,.vie d-lor sa spuie a nu vor libertatea individuald §i sfinfeniaproprietatii, a acestea sunt principii absurde, ca d-lor au nas-cocit altd refeta, cu care vor face Tara Romaneasa mai avutd.§i mai fericitd.

Negre§it, o asemenea pretenfiune ar fi extraordinary ; §i pre-cum nu m'a§ da nici pe mine, nici pe copiii mei pe mynaunui medic care mi-ar zice a pot viefuitoarele tral WA aerSi lard lumina, tot asemenea m'a§ uita de cloud on pand a§incera refeta acelor domni ; aci §titi bine a in §tiintele fi-zice §i medicale experienfele se fac cel pufin pe corpuri vile ;§tifi a on de ate on s'au at-Mat asemenea imaginafiuni chi-merice, n'a indrAznit nimeni a le pune in incercare, ci auramas totdeauna in pulberea uitarii §i in dispreful oamenilor.Dar ce n'au gasit veacurile, poate gasi un om. Vie atunci

www.dacoromanica.ro

IMAM RATARGIU

acel om sa ne arate ca poate trAi o societate afara din acestecloud principii §i convinga-ne §i pe noi,

XXXVII.

DISCUTIA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ DIN 1861.

&di/4a dela 19 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul official,No. 66 dela 23 Martie 1861).

La ordinea zilei este continuarea desbaterii asupra proiectului de Os-puns la Mesaj ; d -1 raportor citeste paragraful 7, redactat astlel :

cDezordinele dela Ploesti, mai ales cele dela Craiova, prin fatalele re-4zultate ale unei Inversunari nepomenite in Cara noastrA, au devenit 0 Ca-Ilamitate publics, dureros simtitA de toll Romani' Gratie cerului, ordineaAn'a intarziat de a se stabili. Acum este randul justitiei de all face a sa4 datorie, §i, negre§it, ea va dovedi §i va supune pe culpabili la toatAt dreptatea legilorp.

La acest paragraf, Principele Brancoveanu a propus urmAtorul amen-dament : 4Nenorocitele turburAri ce s'au intamplat la Ploe§ti §i la Craiovade plangem §I le condamnAm. Ne place a crede a Guvernul a luat ma-4surile trebuincioase de a stavili dezordinele inainte de a se ivi, ca va figintrebuinlat toate mijloacele mai 'nainte de a fi ajuns la extremitateaode a da ordin sa se tragA asupra lumii).

Intr'un discurs destul de lung, I. Bratlanu conchidea cA dezordinele dinPloe§ti $i Craiova au provenit nu din spirit de dezordine al multimii, cidin reaua administrare a guvernului §i cA prin urmare toata rAspundereatrebuia sa caza nu asupra tarn, ci asupra mini5trilor.

B. KA TARGIU. and s'a depus acel amendament in douA-trei randuri, n'a fost cu alt scop, deck ca sa ne mentinemin pozitiunea ce ni s'a facut, §i nu credeam niciodata diaceasta simply modificare va da loc la o discufiune ass deindelungata §i la un discurs al d-lui Bratianu ass de varial,de inalt, de multicolor, care s'a ocupat de atatea milrunti§uri,a batut in coace §i in colo, in dreapta §i in stauga. Dar suntemobi§nuiti cu asemenea discursuri ; §i ne trebuie numai rabdare,spre a le asculta.

Viu la cestiune. Vorbind de evenimentele din Craiova, ledeplangem §i be condamnam ; le deplangem, fiindcA sunt triste Ile condamnam, caci este ceva care nu s'a mai intamplat in

P2SO

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 231

Cara §i care nu voim sA se mai intample. Noi astAzi n'avemdovezi legale, §tiri oficiale ; §i nu putem face o teza parla-mentara din spusele unora §i altora. Pozitiunea noastrA estetot cea din zilele trecute. A fost o rAscoalA ; §i guvernul ne-azis cA a luat masuri spre a o potoli. Noi ii raspundem a de-plangem §i condamniim acele intamplAri. Dar cine le-a pro-vocat, nu §tim. DacA dar sunt in a§teptare de .dovezi, de cesI ne pronuntam dinainte, de ce sa aruncAm culpa asupraguvernului ?

Vedem cA ordinea s'a restabilit, dar deasupra acelei ordinirunt morminte. Dad a fost rfiscoalA, uneltitorii §i-au luatpedeapsa. DacA a fost nedibAcia guvernului, adica a subal-terniloi sai, aceasta vom vedea-o. Pana aiunci Irma zicem :«ne place a crede cA guvernul §i-a facut datoria, a luat toatemAsurile, Vara sa fie silit a pune infirm pe arme».

Nu zic cA in natiunea noastra nu pot sl fie urzitori de re-volutiuni. Nu sunt de parerca d-lui BrAtianu ; ci, din contra,zic ca. Si scrierile Si vorbele pot provoca dezordini. Dar nu§tiu nici vorbe, nici scrieri, cari sA fi provocat acele intam-plari. Tot ce §tim e cA Ample a curs ; §i cA, dui:4 acele ne-norocite intamplari, a urmat tacerea mormantului. SA rAma-nem dar in acest amendament, witeptand O. ne lAmurim dacAa fost o rascoala urzita sau produsa din nedibacia functiona-rilor subalterni ai guvernului. Eu sunt incredinfat cA, in oncecar, guvernul va lua inifiativa, ca, pe de o parte, sa spelenatiunea de blamul de revolufionara, iar pe de alta sA pedep-seasca pe culpabili.

www.dacoromanica.ro

232 BARBII RATARGI1T

DISCUTIA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ DIN 1861.

eclittfa dela 26 lanuarie 1861. (Supliment la MotitorulNo. 27, 69 §i 74 din 6 Fevruarie, 28 Martie §i 3 Aprilie 1861).

La ordinea zilei este proiectul 'de rAspuns la Mesaj. Asupra unui pasajdin acest proiect, Valeanu citelte un amendament formulat in termenit ur-matori electorale din anul acesta s'au format in modul cel matvitios §i cu totul afarA din spiritul §i litera Conventiei*.

G. COSTAFORU, Ministrul de interne, raspunzand lui Valeanu, zisese :Ministerul crede CA a executat Conventia in spiritul cel mai larg §1 mai

binevoitor pentru toti. Dar data d Valeanu crede ca Conventia are altsens, aceasta e o chestiune de interpretatie §i d-lui §tie in ce mod cautAa se face, a se determine aceasta interpretatie.

B. KATARGIU. and am depus pe birou aces propunereinpAciuitoare, cA era in urma unei interpretAri a Conven-tiei ; spre a nu se mai prelungi desbaterile, am zis in acedpropunere ca deli listele nu sunt in spiritul Si litera Conven-tiunii, cu Coate acestea sA se invite toti d-nii administratori adress listele. Va sA zice, IncA de atunci, Camera a emis opi-niunea ei asupra acestui caz de interpretare a legii.

D-1 ministru ne pune acum din nou pe taramul primejdios,de care am volt sA fugim, zice cA ass a inteles d-sa Con-ventia, ass a fAcut. Prin urmare d.sa nu voeste sA stie deopiniunea Camerei.

DacA d-voastrA infelegefi astfel legea electorala, apoi celedoua guverne trecute, cari n'au Inteles -o tot ass, au fost ille-gale ; prin urmare Si noi toti suntem alesi intr'un chip illegal.Ei bine, d-lor, nu putefi indrazni a zice aceasta nici d-voastra,nici noi.

In sedintele trecute, noi am facut un compromis, spre aImpAca lucrurile; i ministerul e dator sA lie seams de voinfaCamerei. Dar d-voastrA nu finefi nici o sototealA o stimaceasta, ne -afi spus-o de mai multe ori. Camera insa are sA -$ifad datoria, arAtand cA modul formarii listelor de estimp esteillegal, si nimic mai Inuit.

oficial,

§tiIi

§i

XXXVIII.

www.dacoromanica.ro

DISOURBITRI 233

DupA o replica a lui Manolaki Costaki, presedintele Cabinetulul, seacorda din nou cuvantul lui B. Katargiu.

B. KATARGIU. - MA Irk silit a recapitula cele ce am zis siacum si in desbaterile trecute, ca sA ajung la concluzia deodinioarA. and am fAcut observAri asupra acestui mod deinscriere, am expus inconvenientele sale legate si am arAtatparadoxalmente 6, cu acest chip, se poate indatora un ad-ministrator a plati de atatea on 1000 galbeni cate inscrierirele a facut, si apoi legislativamente s'a dovedit cA, dad s'arexplica ag legea, s'ar nimici art. 21 at Convenfiunii. Dar,fiindcA ceeace am zis n'a fost infeles, mA vAz silit a mai re-peti. Ministerul ne zice cA panA n'om avea o lege explicativA,nu se poate find. de un simplu vot. Prea bine i SA admit sieu ca o propunere a 3 sau 4 deputati nu este obligatoarepentru minister. Dar sA ne Intoarcem pufin si altfel.

Limba omeneasca e gracs in raport cu gandirea; miile denuance ale gandului nu se pot exprima carat intro lege.

Ministrul vine si ne zice : <data o lege pe care o Infelegasa». Camera e mai in drept a-i zice : geu nu o infeleg ag»;si atunci Ministrul e dator ss urmeze interpretarea Camerei.Dar, afara de aceasta, mai sunt si precedentele a doua Mi-nistere, cari au infeles tot ca Adunarea.

Pentru principiile Convenfiei, pentru respectul legii, vsconjur sa nu schimbafi jurisprudenfa acestei legi, caci afi atAcacu aceasta legalitatea fundamentals si a Ministerului $i a Ca-merei. Nu atingefi aceasta coardA., caci nu stim unde o saajungem.

Dace fiecare Minister ar indrAzni sa zice: gag infelegemlegea, ass o aplicArn, deli s'a pus altfel in lucrare de pre-cedesorii nostri; facefi alta precum o infelegem noi* ; si dad.alt Minister, care ar inlocui pe acesta, ar, zice la randul sail:gastfel infelegem legea, astfel s'o modificArtm, atunci nu stimunde am ajunge. Am face, precum am mai zis, Turnul-Ba-belalui de legi, am grAmAdl explicAri peste explicAri, una con-trazicAtoare alteia. SA evitam dar acest ideal, in care am cAdeaprin metoda adoptatA de Guvernul actual. Altfel am da dreptul

www.dacoromanica.ro

284 BARBU KATARG1U

Camerelor Ministerelor viitoare sa nu mai tina in seamslegile noastre sa le modifice necontenit. Deaceea pentrupacea, dragostea i increderea ce trebuie sa avein unii catre

va rugAm sa intelegeti legea cum au inteles-o i altii,si .sa nu va atingeti de acest chivot slant, cad atunci am da-Mina. totul.

Amendamentul lui VAleanu se primeVe cu 40 bile albe contra 20 negre.DupA aceasta se is in desbatere pasajul urmAtor din Adres5, unde la

cuvintele <Ministerul, negre§it, n'a uitat cu ce ravnA, am putea zice cuce prodigalitate, i-am votat toate bugetele, toate legile fiscale ce ne-a pre-zentat in sesiunea trecuta, deli o teribila criza financiara ne bantuie Carade mai mult limp*, Fili§anu propune amendamentul de mai jos :

<Astazi insa nu ne putem opri, Prea inaltate Doqmne, de a VA supunecA, deli in adevar trebuintele taril sunt marl, dar starea de criza fi-nanciarA, in care se arlA tam, nu e mai putin vrednicA de considerat

cA a§a bugetul ce ni s'a infAtisat anul trecut cu o sporire atat de mare,<macar cA s'a redus cu o sums destul de insemnatA, totu§i insA it socotim<foarte impovarAtor pentru unele din clasele contribuabililor. Suntem<convinO, Prea InAltate Doamne, c6. Guvernul Miriei Tale se va aplicaEt introduce toate economiile putincioase in acele cheltuleli ce nu vor fi<de o neaparata trebuintA actuala. Cu acest mijloc sperAm sa putem<reduce §1 legea patentelor ce dela proiectarea ei s'a fost elaborat intr'un.grad ass de apasator pentru clasele de jos, incat, cu toale reducerile41acute la votarea ei, poate sa recunoa§tem ca urmeaza a se mai face §i<altele0.

MANOLAKI COSTAKI, prepdintele consiliului, dupa ce revine asupraobservArilor ce a fAcut cu altA ocaziune asupra cuvantului prodigalitate.§i expune din nou situatiunea ce a mf4tenit dela predecesorii sal, trecela partea privitoare la criza aclualA respinge aces aluziune la criza fi-nanciarA, sustinand cA singurul mijloc de a intemeia creditul este men-tinerea bunei intelegeri intre puterile Statului. Cat pentru reducereabugetului, el arata ca aceasta este in puterea AdunArii gi ca Nlinsterula facut toate economiile posibile. lar in ceeace prive§te patentele, Gu-vernul a fAcut mil multe modificari la lege, dupa cum se vede in ex-punerea de motive a bugetului.

B. KATARGIU. In adevar, nu stiu daca pricep bine cu-vantul «prodigalitate». Amendamentul propus nu este decato manifestatie de ceeace simtim toti, nu e decat o dorinfaexprimata din partea Camerei de a ne sfatui impreunA asupra

$i

si

altii,

si

sal

si

www.dacoromanica.ro

bISCURStila 235

tuturor economiilor posibile ce trebuie introduse si nu trebuiesit se interpreteze aceasta dorintA de a micsora impozitele cao ostilitate contra Ministerului, cum s'a Matt ad. Nu esteo ostilitate, ci o chemare la bunele cugetAri ale Ministerului,pentru ca atunci and vom veni la buget, sa facem economiiMil a compromite trebuinfele. De ce dar cuvantul de opro-digalitate» a desteptat asemenea susceptibilitAti? MArturisescca prin oprodigalitate» not am inteles ceeace Francezul ziceoempressement», pentruca nu avem alts vorba. Eu cel putina0 am inteles. Acest oempressement», aceasta oprodigalitate»de unde vine? Din reaua vointA a Ministrilor? Din mareadragoste ce au toate Guvernele de a cere prea mutt? Dinaces propensiune ce an toate Ministerele in toate State le, chiarin cele mai inaintate, de a ingreuna cheltuielile? Eu crez,domnilor, Ca la not cauza a fost mai mult aces dorinta viede a iesi din fAgasul stationar; si pentrucA toate sunt de fAcut,ni s'a pArut ca le putem face pe toate intr'o zi. Deaceeabugetul de an s'a urcat dela 54 la 75 milioane. Prin urmareaceasta prodigalitate nu este o imputare nici pentru Minister,nici pentru Camera, ci o laudA. InsA, dupA entuziasm, duprtsentiment avem ratiunea rece. Deaceea eu am fost de opiniaacelor bArbati de Stat cari susfin ca mai intai sa se votezebugetul de venituri si apoi cheltuielile, ca sa stim ce avemsi ce putem da. Cheltuielile ordinare sunt totdeauna mai micideck contributiunile; dar cele extraordinare se pot urea panalaslate de milioane. InsA cats sa asteptam, precum s'a bent sialts data. Noi nu cunoastem aceste mijloace prin cari in alteState cheltuielile cele marl angajeaza anii si chiar veacurileviitoare, iar nu numai o singurA generatie ; si deaceea zicsi nu incepem cu toate deodata, ca sa nu compromitem toate.

Noi nu venim sa refuzAm Guvernului cele trebuincioase;nu venim nici sa"-i zicem ca n'a facut nimic, pentrucA n'aavut inaintea lui deck trei luni. i pentru mine este sa facemceva si bine, decal o multime de lucrAri si toate rau. Dacainsa trebuie sa ascultam si ceeace zic contribuabilii, cari, dupa'Area mea, constitue opriniunea legala si de cari Camera

www.dacoromanica.ro

236 BARBTJ KATARGIII

trebuie totdeauna sa fie seams, dali -mi vole sA va spun caceeace se zice, e ca s'au votat adause foarte marl, mai cuseams pentru instrucfiunea publicA. Dar unde sunt profesorii?Unde sunt §colarii ? Si daca profesorii sunt platifi foarte bine,dat-au unii o lecfie macar? Noi nu putem §ti toate; insA nise spune de din afara 1). Mi se poate raspunde ca nu seputeau pune toate in stare bunA, intr'un timp aia de scurt.Prea bine! Primesc Si aceasta. Prin urmare reviu §1 zic capozifia noastra este tot a§a de grea ca §i a d-v. Datorianoastra este sA Em sprijinul §i povAfuitorii Guvernului; darpentruca voim sa-1 impiedicam de a se abate din calea dreapta§i pentruca ne facem datoria, sa nu creaza cA voim a-i dalovituri, cA voim a-I sgudui. Pentru mine, domnilor, schim-barea Guvernelor este bucuria nebunilor. Cand un Ministrulucreaza rAu, imi fac datoria sA-i spuiu ca face rau. Poate sase supere ; insa aceasta nu ma va impiedeca. de a-mi facedatoria. Amendamentul acesta nu este decal o rasuflare direDomn, o cerere, o aducere de rugAciune ca Ministerul sa nevie in ajutor, cand se va infafi§a cu cheltuielile, ca sa vedemdacA nu putem reduce cella, cum sa nu apAsAm a§a de multpe contribuabili. Stip prea bine cA e in natura omului sa strigecand ii ceri ceva, cA ar vrea sA se facA toate fArA sa deanimic. tifi insA asemenea cA Guvernul nu poate face nimic,fArA sA is dela toll, dela contribuabili. Sa ne sfatuim darimpreunA ca sA facem toate cu economie, pentruca cunoa-§teli proverbul care zice cA me§te§ugul e nu sA fad gla cu-isine» bine cu multa cheltuiala, ci bine cu pufina. Repet dar,domnilor, nu atacAm Ministerul, ci -1 consiliem ca, la cheltuieli,sA vie sa ne sfAtuim impreuna §i daca ne va vedea lup-

1) In luna Septemvrie 1860 se reforms programa liceelor §i gimnaziilor,punandu-se o multime de materii, despre carI cel mai multi din profesorin'aveau nici o ideie. Deosebit de aceasta, programa era intocmita cu onecuno§tinta completi de lucru. Un profesor numit in acel an cobservitunula din efort ca nu §tie nici botanica, nici zoologia, nici mineralogiav,a care eforul ii raspunde: LasA ca fad dumneata,. Vezi Romdnul din1860 Septemvrle 28, p. 818.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 237

tandu-ne pentru ca sa le mic§oram, it rugam sa MI is acea-sta ca o opozitie sistematica. Aceasta este singura mea pa-rere §i deaceea votez pentru amendament.

Se pune la vot amendamentul lui Filisanu si se respinge cu 29 bilenegre contra 28 albe. Dupa aceasta se voteaza Adresa intreaga catreTron cu modificarile introduse in cursul desbaterilor si se primeste cu40 bile albe contra 20 negre. (Vezi Adresa publicata asa cum s'a votatin Supliment la Monitorul oficial No 74 dela 3 Aprilie 1861).

Votarea Adresei in chestiune aduce la '31 Ianuarie acelas an dizoivareaAdunarti legislative. La noile alegeri flicute in primele zile ale !unit Aprilie,B. Katargiu se alese in colegiul proprietarllor marl din Ialomita si la celdin Mehedinti. Camera cea noun se intruni la 10 Aprilie 1861. BarhuKatargiu fu ales si de asta data vice-presedinte al Adunarii, impreuna cuprincipele G. Stirbei.

XXXIX.

DAREA IN JUDECATA A MINISTERULUI MANOLAKI COSTAKI&dinfa dela 14 Aprilie 1861. (Supl. la Monitorul oficial,

No. 95 din 1861).Alegerile dela inceputul lui Aprilie adusera o Camera Inca si mai ostila

decat cea precedents Cabinetului dela 13 Iulie 1860, adica CabinetuluiManolachi Costachi. Aceasta Camera hotarl darea in judecata a Minis-

teruiui. Cu aceasta ocaziune, B. Katargiu pronunta urmatorul discurs.

B. KATARGIU. Domnilor, Am pastrat tacerea pans acum,cad e o trista chestiune in adevar ca, dela inceputul viefiinoastre politice, sa ne vedem in pozitiune de a acuza un Mi-nister. Acum cand iau cuvantul, departe de a voi sa apas ped-nii Minigri, voiu sa le viu in ajutor. Ce cer dumnealor ? Cersa ne constituim in Camera judecatoreasca, cer O. desvoltam§irul illegalitatilor facute, cer sit auza publicul sentinta noa-stra. La aceasta cerere, consiliul meu, parerea ce le dau, estesa nu provoace asemenea desbateri, ce ar face §i mai dificilapozitia d-lor, cand fiecare ar veni sa relateze cu deamaruntul§irul illegalitatilor ce ar crede ca s'au comis de acest Minister.Deaceea zic ca e mai bine pentru d-lor ca indreptarile cevor avea sa expuie sa le desvolte dire firegii judecatori,inaintea carora se vor infati§a. Ceeace voiu sa dovedesc este

www.dacoromanica.ro

238 BA RBU BATA RGI U

ca daca Adunarea isi implineste aceasiO trista datorie, nu oface decat pe un temeiu h gal al Conventiei, apasata fiind siea de opiniunea publica dela o margine a tarii panala cea-lalta, dela mic panala mare -Prezenta noastra in aceasta Ca-mera este de ajuns, spre a dovedi aceasta.

Ministerul a acuzat Camera ca ea a calcat prerogativeleputerii executive si a disolvat-o. A. disolva Adunarea e tindrept al Ministerului. Dar aces acuzare era oare in drept sai-o faca ? Nu stiu. Pe noi ne-a dat in judecata alegatorilor,cari sunt firestii notri judecatori si cari si-au dat sentinta,disculpandu-ne pe noi si condamnandu-va pe d-voastra. NoiN/A dam in judecata Curfii de Casatie, care este firescul d-vo-astra judecator. Vedeti dar ca nu facem alt decal sa urmamfatalul drum ce insiva ne-ati deschis.

Ceeace am facut noi, nu putem desface ; findca ce-am facut,e dupa povata, dupa impunerea imprejurarilor. D-voastra, cre-deti-ma, va apasati si mai mult de yeti cere explicari in Ca-mera; faptele stau de fata si nu le pufefi tagadul. Ca sa aducnumai un mic exemplu de asemenea fapte, tagadui-veti ca,in intervalul dela 27 Ianuarie si pana in ajunul alegerilor, s'aufacut 132 de schimbari judecatoresti si administrative ? Imivezi zice poate ca sunteti in cadere 1). Dar caderea n'are si eamarginile ei ? Care a fost pericolul, ca sa rasturnati astfel lu-crurile, ca sa aruncati pe drumuri atati functionari ?

Vedeti dar unde am ajunge cu discutiunea ce cereti, candeu acum va desvalii numai un colt al faptelor d-voastra.Deaceea va rugam, mai mult in interesul d-vostra, sa plecaticapul nu sub osanda noastra, ci a natiunii.

In urma acestei atitudini ostile a Camera Cabinetul dela 13 Iulie fusenevoit a demisiona §l la 30 Aprilie 1861 Ministerul se compuse astfel :B. Katargiu, interne si Presedinte al Consiliului ; C. Brailoiu, justifie ;Principele Dimitrie Ghica, finance; I. Cantacuzino, Culte si instrucfie;Apostol Arsaki, externe ; C. Filipescu, control ; Colonel Seme§escu, ad-interim la rasboiu.

1) Vi se cade.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 239

Iat& programa noului Cabinet.

1. Numirea Comisiunii Centrale precum s'a primit de M. S. dupdlista datd de noi.

2. Numirea membrilor Curtii de Casafie pentru Tara Romdneascd.3. Schimbarea functionarilor dupd trebuinfa simtitd de Minister.4. Sa nu se itnpiedice Adunarea de a lucrd legea rurald, dacd pdnd

la 3;15 Mate, termenul fixat de In. Sa pentru Intrunirea Adundrilor, nuse vor puted intrunl Camerele ; $i sd nu se inchizd Adunarea pdna cenu va void aceastd legiuire.

5. Ancheta tesutd de Adunare asupra abuzurilor in alegeri $i dareain judecatd a functionarilor vinovati.

6. Numirea unui ministru definitiv al rdsboiului, spre a statornic2omogeneitatea $i solidaritatea in Minister fi a nu se stavill reorgani-zarea armatei.

7. Trimiterea proiectului de lege electorald, elaborat de Comisia Cen-tra'd in chibzuirea Adundrii, precum s'a urmat $1 in Moldova.

8. Sa ne permita In. Sa a deliberd asupra chestiunii scazamdntuluiarenda$ilor mdnastire$11, spre a gdsl eel mai inlesnicios mijhm de agarantd fiscul de pagubele ce-1 ameninfau din cauza cotnplicafiilor princari a trecut aceastd chestiune izvorita din lipsa de chezasii destoinicela inceputul Adunarilor $i in urma formalelor fagdduieli ce li s'au datin aceastd privinfd.

La 10 Mai 18fil, deosebirea de vederi dintre Domn §I Cabinet adusefaimoasa demisiune a Cabinetului Katargiu, care nefigurand in Monitoruloficial, o reproducem dupd Romdnul dela 14 Mai 1861, pag. 431.

Prea Inaliate Domne1

Chemati de bunavointd a Mdriei Voastre a luci Cdrma GuvernuluiIntr.° stare de dezorganizare completd, am crezut ca, oricdt de grea arfi pozifia noastrd, totuci vom putea-o domind, de vom gasi incredere$i sprijin din partea Inaltimii Voastre, egale cu greutatea unei ase-menea situatil.

Intemeiati pe aceastd speranfd, nu ne-am spdimdntat nici de stareade faliment, in care se afla tezaurul Statului de mai multe luni $icare a pus pe Ministrul Finantelor in trista necesitate de a refuzciplata mandatelor Visterlei eliberate pentru serviciile diferitelor ministere,nici de discreditul ce apasd societatea noastrd de mai mutt time incoace.

Toate ramurile adminzstratiei le-am gasit in suferintd, g neintelegeredesdvdr$ita Mire puterea executivd fi puterea legislativd.

Intr'o asemenea stare de lucruri, preocuparea noastrd de cdpetenieurmd sa fie ingrijirea de a restabill intre ele bursa armonie $i intele-

www.dacoromanica.ro

240 BARBII SATARGIU

gere g a face sd retnvieze creditul, fdrd can nici Guvernul, del so-cietatea nu pot existd.

Din nenorocire, increderea Indltimil Voastre, la care ne acteptamcdnd am primit aceastd sarcind $i pe care ne intemeiam, am avut in-tristarea de a veded dela cele dintdi incercdri ale noastre cd ne lip-sefte cu totul.

In dorinta noastrd de a restabill buna armonie intre Corpurile Sta-tului, am rugat pe Indlfimea Voastrd sd numi(i membri la ComisiaCentral persoane cad sd fie un sprijin pentru Guvern in conditiilerdnduite Constitutionale, ear nu un element de antagoism. MdriaVoastrd all refuzat.

Am cerut dela Mdria Voastrd schimbarea Prefectului Politlei Capi-talei1) $i inlocuirea lui prin altul, in care sd putem aved increderepentru paza lini$tei ce este cu deplin in rdspunderea $1 indatorireanoastrd. Maria Voastrd aft refuzat.

Am reclamat exercifiul unui drept inerent funcflunilor noastre, carenu s'a refuzat predecesorilor no5tri, nici chiar cel or ad-interim, deaschimbd pe functionarii administrativl $1 judecdtore$ti, cari nu numai aucompromis autoritatea Guvernului, dar care nici se afld in conditii dea se asigurd responsabilitatea $1 a garantd interesele private $i publicece sunt chemafi a ocroti, ardtdnd Inaltimii Voastre g situatia neregu-latd a unor subprefecti, de exempla, can se aflau popriti de chiarprefec(ii, superioriii lor, de a adund contributille, pentrucd n'au avuta da legiuitele garantii. Mdria voastrd aft refuzat.

Ramura judecdtoreascd se afld intr'o stare anormald, din pricind cdMalta Curte func(ioneazd in contra rdnduielilor legit asupra Curfiide Casafie, care declard cd hota'ririle pendente la Ina ta Curte se vortrimite la Curtea de Casatie la promulgarea acestei legi. Am cerut tiarasd se precurme aceastd stare prin numirea membrilor Curti( de Casalie.Mdria Voastrd aft refuzat.

Am cerut ca adunarea sd nu se impiedice de a pune to discutiune legearurald, dacd 'Ma la 3115 Iunie, termenul pus de Indltimea Voastrd pentruefectuarea Unirii, nu se vor puted unl ambele Adundri ; $1 sd nu seinchizd Camera noastrd, mind ce nu va votd aced legiuire, fiindcd in-ten(ia ambelor Adunari, votul for n'a fost de a amdnd In indefinit $ide a ldsd nerezolvatd o chestiune ce fine suspendat creditul public $1n suferinfd toate interesele tdrii ameninfate, ci ca sa inlesneascd $1sd grdbeascd rezolvarea ei. Mdria Voastra all refuzat.

Una din principalele cauze can au intdrdtat tam $1 Adunarea file-a inspirat neincredere in contra Guvernului, a lost abuzul de putereci nepdzirea legilor, cu care s'au semnalat in formarea listelor $1 in

1) Prefect al Politlei ere, Mihalache Marghiloman. Nafionalui, 1861, Mai 11.

www.dacoromanica.ro

DISOUBSURI 241

procesele electorate. Ca sa dllm o satisfacere (aril, ce s'a simtit lovitade asemenea procedare, ca sa inspiram increderea in Guvern ,s1 sa li-ri,stim con§llinta publics ,Si a Adunarii, ca sa ridicam func(iile Statuluidin cadere, am cerut dela Maria Voastra sa lncuviintati a se face an-cheta reclamata de Adunare fi a se da In urma in judecata func(io-narii vinovafi. Maria Voastra aft refuzat.

Ca so ajungem la o stare regulata fi temeinica in reorganizareaarmlet noastre ,si ca sa stabilim omogeneitatea $1 solidaritatea in acfiuneaGuvernului, am rugat pe Maria Voastra sa binevoiti a num, un mi-nistru definitiv al Rasboiului. Maria Voastra ati refuzat.

Pe cdnd Inaltimea Voastra ne -aft anuntat ideia unei reforme elec-torate, ca sa ne finem In rdnduiala constitutionala, am rugat pe Inal-timea Voastra sa trimiteti in deliberarea Adunarii, precum s'a urmatg in Moldova, proiectut de lege electorala elaborat de Comisia Cen-traM. Maria Voastra afi refuzat.

In chestia arenda,silor manastire$ti credeam ca am fi ajuns la infelegere.Refuzul had la cererile noastre nu ne mai poate lasd nici o Indo-

laid, Prea Inaltate Doamne, a nu ne bucuram nici cum de incredereaMarie( Voastre.

Neputdnd dar prim( raspunderea unei pozifii ca aceea ce avuramtrista indatorire de a expune Inaltimii Voastre, cdnd ni se discuta au-toritatea cuvenita functiunilor ce ocupam $1 ni se refund mijloacele dea o hitdmpind, venim sa va rugam cu respect ca sa binevoifI a In-credinfd frdnele Guvernului In mdna altor barbati, cart se vor bucurdde increderea Mariei Voastre.

Suntem on eel real profnnd respectai Mariei Voastre

Prea pleeati tii supwii eervitorl.

B. KATARGIU

D. GHICA

AP. ARSAKI

C. N. BRAILOIU

I. CANTACUZINO

C. I. FILIPESCUBucurefti 1861 Mai.

In urma demisiunii Cabinetului Katargiu, Ministerul se compuse astfel,la 12 Maiu 1861: Stefan Golescu, interne §i Pregdinte al Consiliului ;G. Aghiropolu, justitie ; V MAlipescu, Culte instructie ; Dimitrie Bo-lintineanu, externe §i ad-interim la Control; C. Balcescu, Finante ; Co-lonel Seme§escu, ad-interim la rasboiu.

Barbu iratargiu.Discuran4 16

$1

www.dacoromanica.ro

242 BARBU KATARGIU

XL.

IN CHESTIUNEA PENSIILOR

$edinfa dela 14 Mat 1861. (Supliment la Moitorul oficial,No. 111).

A. Prejbeanu citeste un raport al Sectiunii administrative pentru cerereade pensiune a mai multor persoane. Ministrul de Finante, C Balcescu,cere amanarea discutiunii asupra raportului Ora la sedinta viitoare, caa informeze Camera de sumele de can dispune ministerul. 1. Bratianueste de parere ca Adunarea sa constate drepturile petitionarlior la pensie,ramanand ca Adunarea sa voteze treptat sumele trebuincioase pentrusatisfacerea acestor drepturi sau a §tearga pe aceia can iau pensie fara aavea drepturi destul de intemeiate pentru aceasta.

B. KATARGIU. Pentru ceeace se atinge de susceptibilitatead-lui BrAtianu, pe care o imparta§esc §i eu, raspunz cu in-tristare ca susceptibilitatea noastra a trebuit sa fie mult maiadanc mi§cata prin neplata mandatelor pentru servicii recu-noscute, §i ar fi foarte mahnitor ca Statul, pe langa neplataunor asemenea datorii, sa calce §i contractul prin care s'aobligat catre functionani sai a le da pensiune. D -1 ministru,impins negre§it de aceasta susceptibilitate, de a nu fi adicaStatul redus la pozitiunea de a nu putea plati nici aceastadatorie sfanta, ne arata ca trebuie un credit la paragraful pen-siilor.

Cat pentru hotarirea ce zice d-1 Bratianu ca trebuie saluam asupra acestei chestiuni §i spaima ce simtim toll pentrumultimea covar§itoare a cererilor de pensii, aceasta faceobiectul unei legi noi, care insti nu poate avea efectul re-troactiv, caci nici intr'un Stat nu se pot face asemenea legi,nu se pot ataca drepturile unor oameni ce au jertfit tot timpul§i odihna lor, spre a be dobandi, Abuzul e ca se vad func-tionari cerand pensii din posturi la can au ajuns dintr'unsingur salt, pe cand MO se scoteau din acele posturi, incan ajunsesera dupa servicii de ani indelungati Trebuie darsa cercetam daca scoaterea acestor oameni s'a facut pe vreuntemeiu de lege, §i daca cei inaltati in locu-le au avut dreptulde merite §i capacitate ca sa ajunga acolo, sau mai bine

www.dacoromanica.ro

DISOURBURI 243

dreptul de ierahie, fail care piramida social& s'ar rasturnacu varful in jos.

I. BRATIANU Zia ca. Guvernele dinainte de 24 Ianuarie au abuzat maimult decAt cele dela 24 Ianuarie incoa. Multi dintre feciorii de boierin'aveau nici must* pe buze §i cu toate acestea ocupau posturi mars.D-sa cere sa se faca o noun lege de pensii, pentruca nu s'a vazut innici un Stat cu un venit de 30-40 milioane, dandu-se pensiuni de 4-5milioane.

G. VERNESCU zice a functionarii nu se puteau Internet& deck peun fond anumit. °data acest fond terminat, Camera nu poate voti altfond, ci trebuie sA a§tepte par& se va face loc prin stingere.

B. KATARGIU. Sunt silit O. yorbesc asupra acestei ches-tiuni, sA recapitulez ceeace s'a zis de d-1 Bratianu si de d-1Vernescu si ce se conchide de ad.

SA incepem dela d-1 Vernescu, care a vorbit mai in mindsi a conchis trecand dela retroactivitate la o pretalmacire.Sunt doi ani, d-lor, de cand ne luptdm in Camera a pAziConventia, care zice sA nu desfiintam legile cele vechi, MM.a le inlocui prin altele noi.

Am vazut ministri cari au venit si ne-au zis : Adesi nue o lege noun, noi intelegem insd astfel legea existentA».Prin urmare cele zise de d-1 Vernescu si ceeace voeste acestamendameut este tocmai aceasta : s& se pretalmaceascA olege, dupa care se urma si dupd care tofi funcfionarii seangajaserd a-si sacrificd averea naturals, vie*, studiul, siacum sa le zicem : epravila a fost inteleasd rau, aplicatd ran ;noi o vom face sa se aplice altfel cu o propunereo. DacAse va admite o asemenea sistemd in Camera, se va rdsturndorice lege cu un amendament. Dar vs intreb un lucru : dece d-1 BrAtianu si d-nii ceilalfi nu vAzura greutatea pentrufisc, in auii trecufi, cand se votau pensil pentru oameniicari in guvernele trecute ocupasera posturi foarte mici sideodata sdriserd in cele mai mari ? Acelea au fost fArd greu-tate primite a se votd indatd. Cum pot veni acum dar sAzicd si sa susfina ca e in lege sa se opreasca de a primibanii ce li se cuvin cu dreptul la pensie si sa li se inscrie

www.dacoromanica.ro

244 BARBU KATARGIII

numai dreptul ? Nu e numai dreptul, ci sa dam fiecaruia efec-tivul ce a lasat in doua zeci de ani in fisc. De ce acest fonds'a dat acum altora §i nu acelora de cari s'a depus ? 0 legenoun sa se faca, dar nu prin pretalmacire sau retroactivitate.

Daca s'a vorbit de retroactivitate, nu s'a Infeles astfel. Aufost, precum a zis principele Dimitrie Ghica, oameni napas-tuiti, cari nu aveau cu ce tral. Aceasta a fost cauza pentrucare li s'a intins mana ; acesta este motivul care a cond uspe acele Camere anti- nafionale, anti-patriotice ; §i noi, Came-rele cu dragoste pentru contribuabili,, noi plini de patriotism,pe de o parte am indoit lefurile, iar pe de alta am inaltat peaceia cari aveau doud-trei sute de lei la posturile cele maiinalte fara scars ; §i pe urrna, pentruca am servit patriei,luarn patru-cinci mii de lei, cand 20 de ani n'am avutdecat dotia-trei sute; §i acum trebuie sa rasturnam legeaprintr'un amendament, pentruca acei impiegati §i-au inceputpoate cariera dela zapciu I Da, domnilor ; oamenii trecutului,oamenii nepatrioti thcepeau dela zapcii ; §i oamenii de azi,oamenii patriofi vor sa inceapa tofi de sus.

Vrefi o lege ? SA se stabileasca ierarhia. Aceasta e ceadintai imbunatatire ; pe urma sa se cerceteze daca functio-narii cari s'au destituit sunt mai incapabili decat aceia carii-au inlocuit. Daca nu, sa se aduca la loc ; cad aceia aucel pufin experienta, §i experienta, on cate ar zice cineva,este lucru mare, domnilor. Fiecare trebuie sa marturiseascaca nu se invata dela §coala cum sa se tie carma tarii, ciincetul cu incetul trebuie sa strabatd cineva toate greutatile,toate amanuntele, de cari se izbe§te cand vine in minister§i nu §tie nici in ce dosare se afla hartiile, nici titlurile do-sarelor. Deaceea ne aflam in starea de azi. Putem tagaduica e rea starea finantelor noastre? Este ru§ine, o ocara pentrunoi O. fie falith Tara Romaneasca, care cu un buget de 30-40niilioane finea acelea§ posturi, mai-mai aceea§ armata ; Si

astazi, cand are 80 milioane, sa fie falita, de§i s'a zis caeste numai o static. 0 asemenea stare nu s'a intamplat atunci,pentruct oamenii nepatrioti se mulfumiau cu doua mii de

www.dacoromanica.ro

bisbuRSuill 245

lei cand erau mini§tri §i cu 1.500 ca directori. Acura s'aufacut imbunatatiri numai in favoarea persoanelor. Deaceeas'au ingreuiat. pensiile. Trebuie a fim drepti, ca sa dam celputin Statului un relief de cuviinta. Fa lit din gre§ala unoroameni, O. nu tagadueasca cel putin angajamentele aceloracari s'au legat cu lara §i sa tremuram ca nu maine, candvor fi a trece in sanul eternitatii, sa se caeasca ca s'au in-crezut in fagaduielile tarii Si nu s'au aput de vreo meserie,care ar fi putut asigura vie* copiilor lor.

Asemenea pravile nu se prefac prin asemenea amenda-mente, ci prin legiuiri noi, can sa fie cu maturitate desbalute.

XLI.

INTERPELARE GUVERNULUI ST. GOLESCU.

$edinta dela 23 Mal 1861. (Supliment la Monitorul official,No. 145).

B. KATARGIU. MA voiu tines, in cercul cuviincios, cad ase face o interpelatie, prin care se pune oarecum indoiala caministerul sau vreun Roman ar fi suferit a se calce drep-turile tarii, aceasta nu poate ramanea fara o explicatie. Altfel,dupa o asemenea banuiala, fiecare ar fi in drept sa se intrebecine a provocat-o, cine ne-a autorizat sa credem ca Romaniiar suferi o asemenea calcare de lege ? Nu voiu spune nimicmai mult decat ceeace trebuie ca sa precizez motivele acesteiinterpelatii.

Grija noastra a fost intemeiata pe faptul regretabil de avedea in joc §i dominand numai patimile, de a vedea luan-du-se dela Comisia Centrals initiativa, de multe on provo-vocandu-se lucrari, cari, in urma, se respingeau chiar de aceiacari le provocasera, numai ca O. puie intr'o pozifie falsa pecolegii for de idei contrarii. Cand am vazut ca de cate onin Camera s'au facut interpelatii, de ate on s'a facut vorbaad de dreptul nostru de autonomie, de atatea on cu rea in-tenfie s'a calomniat o partida de rea voinfa, de tradatoare

www.dacoromanica.ro

246 DABBIT ZATArtG113

5i am auzit vorbindu-se 5i mai mutt, de amenintari, de adu-naturi de acei oameni, pe cari legile fundamentale ii respingde a se amesteca in trebile Orli, cari in toate lark civilizatesunt tinuli in respect 5i nu sunt ingaduiti de a vent sa apesevointa mandatarilor tarii.

Domnilor, am vazut 5i vedem ilia pana azi administra-tiile ca, In loc de a da sprijin Si respect legilor, aduc Ira-mantaturi prin felurimi de provocari 5i calomnii, caci nu potavea alte efecte decat de a arunca asupra nafiei, in fafa Eu-ropei, pata de perturbatrice. Ei au adus lucrurile pana. uncle?'Dana la sange.

Apoi tot ace5ti oameni, cand este vorba de a indeplinilegea, se dau in !Mud, alearga la pretextul inviolabilitatii do-miciliului 5i a persoanei, incdt, sub aceasta pavaza, nu numaiinteresele particularilor sufera, dar nici contributiunile Statuluinu se pot strange. De act a izvorit neincrederea, ingrijirea,spaima din partea oamenilor de pace ; de act a izvorit cadatoriile Statului nu se platesc 5i Cassa tezaurului a ajunsfalita.

Sa trecem la partea judecatoreasca. Dar mai intai cer ier-tare acelor functionari cari ar fi exceptiuni onorabile, in acesteimprejurari cand generalitatea e corupta. Sunt judecatori, d-lor,cari indraznesc sa zica, cand e vorba de un proces intre unbogat 5i intre un sarac, ca bogatul, numai pentru singurulcuvant ca e bogat, nu poate avea dreptate. Vedeti dar caact vin regulele proudhonismului, care 5titi ce efecte pot aveapentru societate.

In ceeace prive5te pe o5teni, pe cari i-am iubit din copi-laria mea ca pe frafi 5i i-am respectat ca pe martini ai so-cietatii, caci i5i dau nu numai odihna 5i libertatea lor, dar5i vieata. ca sa-i asigure ordinea 5i existenta nu sunt com-petent a intra in aceasta chestiune, caci de a5 vorbi numaidupa ceeace vaz pe din gall, ce as avea sa zic decat: fir,epolete, poleituri, chipiuri de tot felul ? lata tot, ce vedem.Las celor competenti chestiunile de organizare 5i ma margi-nese a zice ca plang pe bravii no5tri militari de a fi intr'o

www.dacoromanica.ro

bISCUREMRI 247

epocd, in care fuserd silifi, intre alte jertfe, a bit in priva-Vile cele mai marl, din cauza stArii deplorabile a tezauruluipublic.

Nu voiu vorbi despre trista imprejurare ca o cazarmA a arsaprinsa de patru pdrfi, nici de infamele calomnit rdspanditein aceasta privinfa. Am speranfa ca guvernul va stdrul sadescopere pe culpabili §i sa-i supuie la cea din urma pedeapsa.

Stifi asemenea, d-lor, §tifi starea in care se afld instrucfiapublicA. La aceasta poate sd fie unii cari ne-ar obiecta : «darce avefi sa zicefi de instrucfiunea publics? Nu e destul eaafi votat cateva milioane in lefuri la profesori ? Ce vs maipass, dad. ei 1§i fac lecfiunile sau dacd sunt multi cari n'audat nici o lecfiune ? Ce Ira pass dacd sunt profesori cari aulefuri, fart a avea catedre ? Ce va pass dacd §colarii i§i im-plinesc datoriile sau dacd se revoltd in contra lor? Acesta eun lucru firesc; e libertate, libertate, d-lor. Dar not oare putemsta privilori muff in fafa acestor abateri ?

. Afi vazut in fine, d-lor, ca incununare tuturor acestor ano-malii, Cate illegalitati §i Cate infamii ingrozitoare s'au petrecutin timpul alegerilor. In ce scop ? In scol3 de a indbu§i cufinefe dreptul cetafenilor ce dau garanfie de ordine §i lega-litate. Ei bine I Mi-e teamd ca ceeace s'a facut inteun modillegal, arbitrar, sd nu vie a se face acum cu aparenfe delegalitate, dar intr'un mod §i mai illegal.

Deaceea mi§cat de toate aceste ingrijiri, am venit a in-terpela guvernul sa ne spuie ce se face cu legea electorald ?Nu cumva printr'o lege au O. se legitimeze toate aceste ille-galitAfi? Nu cumva printr'o lege venita nu §tiu de unde, nu§tiu prin ce canal, se vor viola drepturile Orli, vom fi arun-call, sub mascede libertate, in despotismul ochlocrafiei 1) caree mai rau deck toate despotismurile pentrucd §tifi, d-lor,ceeace s'a zis in vechime, ceeace se repetA §i azi de oameniicei mai insemnafi ai nafiilor civilizate : «mai bine zece anide tiranie deck o noapte de anarhie >>.... Si, in adevar, ochlo-

1) atotputernicia multimit.

www.dacoromanica.ro

248 13ARBU KATARGIt7

cralia ar fi o adevarata anarhie tiranicA, pentruca nu infrain ordinea lucrurilor stabilite ; pentruca ea este puterea bru-tala, care nu e in stare O. judece prin sine§i, ci dupA in-fluenta unora §i altora, cari sunt adevarali tirani.

DupA o discuflune animatA, la care iau parte I. Bratianu, PrincipeleDimitrie Ghica, Principele G. tirbei §i G. Vernescu, pre§edintele acordttcuvantul lui B. Katargiu.

B. KATARGIU. Viu sa rAspunz §i d-lui BrAtianu §i d-luiVernescu. Cele ce am zis n'a fost decat o expunere de mo-tive. Am constatat, n'am acuzat pe nimeni. DovadA cA nuputeam sA acuz pe stanga este cA, intre membrii ministeruluidat in judecatA, erau §i din dreapta, §i din cei mai insem-nati. D-1 BrAtianu a reinviat insa rAnile §i a zis ca relele nusunt de azi, ci din trecut. Din partea cui dar vine acuzatia ?Din a mea, sau a d-lor ? A venit apoi §i a zis ca adunareaeste pricina rAului, ca daca armata este in stare proastaeu nu am zis cA e in stare rea sau buns Camera e devinA ; dacA se sfa§ie partidele, dacA se af1a bancruta in Vis-terie, toate acestea au fost §i dela 1841, §i cA vrem sA facemsau cel putin avem aerul de a voi sA facem ceeace s'a facutla 41. VA aduc ins& aminte, d-lor, ca, daca atunci era lipsa,venitul Statului era de 14-20 milioane, iar nu de 75 ; caoastea, dacA nu era in stare mai bunA, avea un buget depatru-cinci pans la cel mult 7 milioane, iar nu ca azi de17 milioane. Vedeti dar ca nici bunavointa, nici spiritulde liberalitate nu ne-a lipsit. Am dat tot ce ni s'a cerut §i, cuma zis d-1 Ghica, am dat mai mult chiar decat ni s'a cerut.Prin urmare resping asemenea acuzaliuni. Am constatat fapte§i nimic mai mult. Mi s'a zis cA cu acestea ne punem in pe-ricol, ca aratam natia in fata Europei ca perturbatoare. Dar,d-lor, ceeace ne-a facut sa ne ingrijim, este ceeace se zice peafara : interpretatiile cari se repeta de cate on ne iese o vorbA,interpretatii ce privesc la acele persoane, can sunt a§a de sus,incat nu putem nici cugeta a ne atinge de dansele. La ceadintai vorbA ce am pronunfat -o, ni s'a zis ca voim sa trecem

www.dacoromanica.ro

DISCIIRSURI 249

peste cele dobandite, ca sa ajungem la cele dorite de Di-vanul ad-hoc.

Ei, d-lor, nu suntem a§a de simpli precum voiti a crede,ca sa desfiinfam noi Convenlia, care este catehismul nostru,evanghelia noastra socials, de cand ne-a fost data. Noi nuam fost intimidati, ci indignali de amenintarile ce ni se fa-ceau din afara. Noi §tim sa ne menfinem in legalitate, §i amzis ca, de cate on va fi vorba sa cerem ceva pentru viitorulturii mai curand sau mai tarziu vom face ceeace a fa-cut Capul Statului Si cu el insu§i in capul natiei, pe carevoim sa-1 acoperim, iar nu sa-1 punem inainte, ca sa ne as-cundem dupa dansul, ceeace singur chiar El dela inceput adeclarat §i acela este poate actul sau cel mai de ve§nicalauds.

Acest act insa 11 vom face cand va trebui, fara primejdiepentru bars, fara a atrage blam Si nemultumiri nici dinpartea nici din partea puterilor garante. Nu ne vom in-cerca dar sa ne armam cu acest fapt acum, ca sa ne inval-mapasca lumea, precum fac unii cari n'au decat aceasta tints,raspandind calomnia pe afara, ca sa aduca desbinare §i säfaca pe Domnitor a crede ca noi ii suntem inimici personali.Dar a crezut-o I Ei, d-lor, ca cu cat e cineva mai sus,cu atat se in§eala mai mult, pentruca aceia cari-1 inconjoaracauta numai interesul for §i-1 consiliaza numai in vedereaacelui interes.

Cand am luat cuvantul, o mai repet pentru a treia oars,n'am acuzat ; am constatat. E sau nu falita in fara? E stram-toare in Vistierie ? Este o temere generals ? Sun talhari cariingrozesc judefele ? A fost sau nu o§tirea in lipsa ? Daca n'afost, de ce s'au cerut bani de §eful o§tirii, ale carui bonuristau mucezind in Vistierie ? Daca a fost in lipsa §i nu i s'audat, n'a suferit atunci o§tirea privatii ?

Prin urmare, cand venim de constatam, nu ne presupunetiidei ce n'am avut, cu cari suntem prea intelepti, ca sa nearmam, fara a fi siguri ca tofi Romanii dela un cap al tacit

tariff

§titi,

www.dacoromanica.ro

BARBU RATARGM

pand la celalalt, dela cel mai mare pana la cel mai mic, ledoresc.

Noi constatam, ca sa nu se mai faca greplile ce s'aufdcut, ca sa poata Guvernul sa arunce un balsam asupraranilor cari au bantuit §i bantuie Cara. De am cerut calegea electorala sa nu se faca in strainatate, e pentrucaam §tiut ca s'a facut o lege de Comisia Centrals §i nu nis'a dat, fiindca s'a zis ca e prea restransa. De ce dar s'atrimis la Moldova §i nu §i aci ? Cine v'a zis ca noi nu o vomlargi ? Cine v'a zis ca lucrarile Comisiei Centrale sunt o evan-ghelie pentru noi ? Nu, d lor, evanghelia noastra este Con -venfia, sunt drepturile tarii §i nimic mai mult. Cine a datdrept Guvernului ca sa urmeze pe aceasta cale afara dindrepturile noastre, cu atat mai mult ca s'a vazut in ziarestreine un memorandum, in care se zice ca nu este cu pu-tinta de a se face legea electorala de o Camera care reore-zinta trecutul, ca nu vor putea acei oameni sa se sinucida ?Ei bine, sunt destule elemente, destule probe ca sa ne puiein pozitie de a ne ingriji §i a striga, noi, sentinelele natiei :qui vive!

Ne acuzati ca constatam, ne acuzati, deschizand morminteletrecutului, Si pe cand noi vorbim de ranile de cari sangeraCara, d-v. ne puneti inainte ranile acelui trecut. Nu scormonificenu§a morfilor, cad atunci nu §tiu cine va fi cel mai vinovat IVa vom proha ca multe erau mai bine atunci. Daca nu alt-ceva, cel pufin era siguranta publics, dormiau oamenii inmijlocul drumului cu mii de galbeni §i daca se intampla vreocalcare, era caz excepf'onal, lucru neauzit. Azi, d-lor, inArge§, in Prahova, avem un Tunsu, §i dea Domnul sa fienumai un talhar. Fi-va oare §i aceasta o consecinta a in-violabilitafii persoanelor, §i pentru aceasta nu se prinde acestom ? Asemenea inviolabilitate nu exist& in trecut, dar nuexists nici temerea §i teroarea in toate inimile.

De ce d-1 Bratianu vine sa mai sgandare trecutul ? De cese zice ca acuzam stanga, cand in actul de acuzafie s'auaflat inplicafi §i oameni din dreapta ? Stanga sau dreapta, nu

250

www.dacoromanica.ro

biscuRsuni 251

voiu sa §tiu ; n'am acuzat pe nimeni, am constatat ca se pre-umbla in juru-ne oameni zicand lucruri cari nu merita decatdispreful, §i deaceea nu ma mai explic. Intreb insa, adre-sandu-ma acum mai mult la minister : ce zice de aceste ma-nifestafii, de aceste vorbe raspandite ? fac raspunzator.Oare maine, cand va venl legea rurala, ne cheza§ue§te mi-nisterul ca suntem siguri in Camera, ca vom fi liberi a neimplini datoria de mandatari ai nafiei, ca sa §tim ce facem ?Nu ne e -Frick d lor, pentru noi ; ci, cum v'am mai zis-o, te-merea noastra, frica noastra este pentru Para, pentru institu-iile caci, precum ai zis d-ta, d-le Bratiene, la cea dintai

manifestare de asemenea natura, vom trece in ochii Europeide o nape de perturbatori, §i atunci s'a dus tam noastra,s'au dus drepturile ei ; iar noi nu vom avea decat lacrimisa-i dam spre mangaiere §i vom atrage pe capul nostru hula§i blestemele generafiilor viitoare

Dupa Katargiu, iau cuvAntul I. BrAtianu, Principele Dimitrie Ghica, G.Vernescu §i Principele tirbei. In urma acestora Katargiu pronunta dis-cursul urmAtor :

B. KATARGIU. D-1 Bratianu §i d-1 Vernescu ne-au vorbitde int9rpretari rele, ce zic ca am dat cuvintelor dumnealor.Asemenea interpretari sunt d-lor cari le-au facut, §i aceastao dovedesc. Afi bagat de seams, d-lor, ca nici n'apuca a sepotoli vibrafia de aer a cuvintelor noastre, cand d-lor, luandcuvantul, vin §i fac in auzul tuturor in terpretatii in adevar deo indrazneala netahnacita.

Ne-au atribuit ca noi am zis ca toate ale trecutului au fostbune ; ne zic ca propunerea ce facem e o desfidere pentruputerile streine. Vedefi un nou mod de insinuafie. Dupa ceau vrut alaltaieri sa ne calomnieze in fata larii §i a CapuluiStatului, pe care de doi ani acum neincetat se muncesc a-Ideparts de noi, voesc sa ne calomnieze azi §i in fata Europei.Suntem, d-lor, mai politici decat d-voastra. Sunt chestiunipolitice §i nafionale, cari se respects intre ele de nafiile celemarl, de puterile cele mai independente. Care dar ar firinta Romamlor, cand ei ar indrazni sa despretueasca aceste

ei,

I...

ugu-

www.dacoromanica.ro

252 BARBII ICATARGIV

principii de drepturi §i cuviinte internafionale ? Puterile ne-au dat dovezi de buna for voinfa ; ele au venit, au intrebatpe nafie, §i apoi ne-au dat Convenfia pe baza vechilor noastredrepturi. Stim pand unde se cuvine a respects §i a apdradrepturile natiei. Nu sfiddm Europa, ci vorbim numai despreceeace trebuie sd. se facA de Guvern. Principele Stirbei aamintit ca a fost un memorandum care a circulat prin streind-tate, memorandum facut sub un minister oarecare Si care aresa. se execute sub altul lntreb pe acel minister este aceastaadevarat sau nu ? Stie el ceva de acel memorandum ? Face-se-vor cele expuse intr'insul ? Zisu-s'a intr'insul ca nu e cuputintA a merge inainte cu Camera aceasta de azi, Inc& sA puiepe puteri in necesitate de a face dela sinele ceeace li s'a in-sinuat a nu suntem in stare a face noi, sub cuvant a nuar fi cu putinfa a ne sinucide noi in§ine, acordand drepturimai largi in chestiunea electorald ? Acesta a fost obiectul in-terpelafiei ; sub aceasta preocupare am depus la birou pro-punerea ce desbatem, iar nu cu intentia de a da o sfidareputerilor, ceeace nici am putea, nici am cugeta vreodatA sAfacem.

Ati zis a d-voastrA suntefi cari afi luat inifiativa celor patrupuncte din Divanul ad-hoc §i ca dreapta le-a combatut. Laaceasta nu vA voiu raspunde decat numai prin fapte, ardtan-du-vd cd. acele patru puncte §i toate principiile pe cari sebazeazA Convenfia noastrd s'au cerut de noi, aristocrafii, Inchpe cand d- voastrA erafi in streinAtate, Si, spre a vA incredinfa§i mai bine, vA putem da eke un exemplar din cateva sutece au mai rAmas din cele 6.000 tipArite §i distribuite atuncide noi. Nu venifi dar a vä imbrAca ca cioara cu penele pa-unului, nu vA ardtali tot ceeace nu suntefi, cAci ne cunoa§tem.Ne-afi zis cA noi vrem sA desgropAm trecutul, cA noi zicemcA el este mai bun decal prezentul. Nu, domnilor ; am ziscA rAu a fost trecutul §i, dad. nu ar fi fost rAu, nu am fiprotestat, cand posturile, precum d-voastrA afi pretins, erautoate ocupate de aristocrafie ? Vedefi dar cA nu ne-am sfiitatunci de a zice chiar pentru ai no§tri : cMdria Ta, fara e

www.dacoromanica.ro

DIBOURSURI 253

ingenuchiata l» Dar in prezent oare facefi §1 d-voastra ase-menea, cand cei dela putere sunt de ai d-voastra ?

Da, domnilor ; de nu erau toate bine, era insa ceva maibine decat azi. Atunci era credit, de§1 bugetele erau de 28milioane ; §i cand Guvernul era in lipsa, intindea mana inplata §i gasia milioane. Faceti-o §i azi, de putefi. Am zis canu erau talhari. La aceasta raspunza negoful, raspunza toll,daca au azi ca aturici incredere, dad. pleaca cu sume de banipe afara fara frica. Aceasta v'am zis. Nu v'am vorbit de prin-cipiul libertatii, cAci libertatea noastra zacea sub Parana veacu-rilor trecute, din nenorociri pe cari nu le-am adus noi. Nupervertifi discufiunile, spre a falsifica cugetele noastre. Nu zicemca trecutul era bun ; dar ceeace era bun atunci, vedem caazi lipse§te, adica creditul §i siguranfa. Vedefi dar ca aceastanu e decat o constatare, iar nu o desfidere.

Ni s'a zis : de ce n'am cerut legea electorala impreuna cu'constitutia in cele 10 zile cat am fost la minister ? Dar n'amfacut-o tocmai ca suntem mai politici decat ne credeti ; pen-truea §tim ca sunt chestiuni legate de interesele Statelorstreine, chestiuni cari socotiam ca pot &A ne facA a trece cavoim sa aducem o atingere Convenfiei. Daca insa noi n'amavut curajul acesta, aiba-1, de voe§te, ministerul actual ; viecu constitutia, pe care n'o cunoa§tem, §i cu legea electorala,§i noi le vom discuttt.

XLII.

ASUPRA UNUI CREDIT PENTRU OSELE.

$edInfa dela 27 Mat 1861. (Supliment la Monitorul official,No. 129 §i 130).

C. Gradigeanu cite§te raportul sectiunii iii-a, prin care se acordti mi-nisterului de interne suma de 11.588.457 lei (vechi) pentru construireadrumurilor urmAtoare : Ploe§ti-Buthu, Buthu-Foc§ani, Bucure§ti-Giurgiu,Ploe§ti-Breaza, Bucure§ti-Pite§ti.

Dupa o desbatere, la care iau parte I. Ghica §i I. Bratianu, pre§edinteleacorda cuvantul lui B. Katargiu.

www.dacoromanica.ro

254 BARBU IKATARGIU

B. KATARGIU. - Mai inainte de a infra in amanunte, trebuiesa vorbim de principiile acestor lucrari. Daca nu m'ar impie-dica un fapt desavar§it, a§ fi §i eu de opinia d-lui Prejbeanu ;dar vedeti in ce pozitiune ne pune guvernul, cand iese din§irul metodic al lucrarilor. Noi, in adevar, trebuie sa votampentru drumuri, cari sunt studiate, cari au deviz; insa im.pin§i de setea de a vedea pe o cale mai buna lucrarile publice,am votat suma pentru ni§te lucrari ca i n'au nici un devis, §iaceasta o facem din bunavointa numai, dupa o simpla cerere,cad avem un ministru constitutional, patriot, §i credem ca elnu poate lash banuiala de dispret pentru ceeace decide Adu-narea. Ministerul insa, in loc de a nu le pune in lucrare maiinainte de a face ni§te lucrAri pregatitoare, el, pe temeiul celor500 de mii lei votate, a contractat lucrari de 2 milioane. Etrebuinfa neaparata a se face aceste drumuri ? Noi nu §tim ;nu am desbatut.

Totdeauna oportunitatea unui lucru are §i oarecari conditii,oarecari limite, incat, daca necesiteaza o cheltuiala exorbi-tanta, atunci e preferabil a a§tepta Inca, decat a auto iza ocheltuiala imposibila, care nu ne-ar duce la nici un rezultat.

Drept exemplu va dau drumul dintre Ploe§ti Si Buzau. D-1I. Ghica zice ea este foarte necesar. Dar sa ma ierte d-lui,caci nu este acesta eel mai trebuincios ; §i, daca am desbatenecesitatea acestui drum, am gasi-o mai neinsemnata decats'a zis. Cu toate acestea suntem nevoiti a-I lass sA continue,caci s'au cheltuit milioane pentru el ; terasamentul s'a facut§i nu mai ramane decat a§ternutul cu pietri§ §i podul. DacaMI s'ar fi inceput, as zice §i eu sa se inceapA altul ; astaziinsa nu-I putem opri, caci mi-e teama ca milioanele inchiseacolo sa nu se piarza, sa nu se sacrifice in paguba fiscului.D I Prejbeanu zice ca paguba s'o plateasca ministerul trecut.Dal sa vedem este oare lesne a gasi 2.000.000 la mini§tri ?Deaceea zic ca pe de o parte sa protestant in contra lu-crarilor rau facute, iar pe de alta sa votam proiectul §i con-cluziile sectiei, in speranta ca vom avea un minister consti-tutional cu respect catre Camera §i care nu va incepe lucra-

www.dacoromanica.ro

DISCI: ItSCR1 255

rile ce au sa se lack mai inainte de a le infati§d §i supunela aprobarea Camerei.

Aceste consideratii pAstrate pot stavili Mill, afard numaidacd vom avea nenorocirea sa dAm iar peste un minister caresa zica : «Ei, v'ati calcat competenta ; inchiz Adunareal»

XLIII.

IN CHESTIUNEA DARII IN JUDECATA A GUVERNULUIMANOLAKI COSTAKI.

&dinta dela 13 funk 1861. (Supliment la Monitorul oficial,No. 136).

Unul din secretarl citeste o adresa a deputatilor Glogoveanu, Niculescusi B. Slatineann, prin care arata cA, vAzAndu-se numiti de guvern in co-misiunea de cercetare a illeh,alitatilor miniterului dela 13 lulie, nu potpriori ca deputati aceasta Insarcinare, fail autorizarea Adunarii.

B. KATARGIU. Domnilor, Cunoa§te §i onor. Camera §itoata Tara Romaneascd imprejurarile cari au provocat cerereade ancheta §i gravele urmari ce poate da formarea acestei an-chete, cand nu ar fi sincerd. Camera a propus, cu consim-timantul guvernului, formarea unei anchete prin reprezentantidin Camera. Camera, §titi prea bine, cu o majoritate insem-nata, s'a pronuntat i arum in contra urmarilor ministeruluiprecedent, urmari cari au avut de rezultat de a implica inacele fapte Si pe funcfionarii subalterni.

Se cerea aceasta ancheta cu intenfiunea ca guvernul sa lo-yeasca pentru totdeauna asemenea abuzuri, sa le starpeascaprintr'o justA pilduire, ca in viitor subalternii sa nu mai in-drazneascA sa is asuprd-le lucrdri in contra Iegii. In aceastaimprejurare, guvernul nu putea face altceva deck sau sa viecu franchela §i sa ne zica ca cel precedent : «nu recunoa§temCamerei dreptul de a face ancheta; insd not ne insarcindm ada lovitura,» sau O. ne zica : «primim ancheta *1, spre maibung dovada ca voim sa mergem in Unire cu Camera, pentruinteresele farii, venim a cere Camerei sa numeasca i din

www.dacoromanica.ro

256 BARBII KATARGIII

parte-i membri ce va vol in aceasta ancheta*. Acum InsA gu-vernul numege singur membri din Camera, lucru neauzit; 10aroagA un drept, pe care it contest, cari abia are dreptul tacitde a numi functionari din sfinul AdunArii, §i acesta chiar, dupApArerea mai multora, ar trebui sA nu mai existe. Cu cat maimult, cand e vorba de descoperirea faptelor unui minister,pentru care actualul cabinet pot afirma cA are mai multa sim-patie, §i va veni vremea s'o dovedesc. Dar ce e de mirat, estecA desbaterile noastre s'au facut in §edinta publica, votul s'adat pe fata, §i cu toate acestea vedem numiti in comisiile cer-cetAtoare numai cate unul din deputatii cari au lovit in mi-nister, §i, pe de alts parte, un deputat care 1 -a sustinut §i unreprezentant at acestui guvern, ai cArui membri au fost deparere ca nu trebuia sa se trimita acel minister inaintea Jus-titiei. Poate parerea mea sa fie nedreaptA. Voiu cere iertare,cand mi se va dovedi cA sunteti 'amid ai conservatorilor, aiacestei marl majoritati ce compune Camera, ai acestei majo-HMV pe care o sfa0ati §i autati in tot chipul a o saps. Prinurmare nu putem primi o asemenea comisie, care are de scopsa sprijine ministerul acuzat. Mai bine sa is guvernul asu-prali cercetarea faptelor, §i, dacA 10 va implini datoria bine,ii vom mulfumi i -1 vom ridica sus; iar dacA nu, ne vom face0 cu acest minister datoria, cum ne-am fAcut-o cu celelalte.

C. A. RosErn Onor. d-1 Katargiu a zis un cuvant, contra cAruiasunt dator sA profestez. D-sa a zis cA membrii din partea stAngA numitiin comisiuni...

B. KATARGIU (intreruptind). N'am zis ass.

C. A. ROSETTI Sunt din acela cari au apArat ministerul pus In acu-zafie. Am luat cuvantul ca sA rectific aceasta §i acum e dator sa. recti-fice Si d-sa, pentruca acei membri au votat pe fata, ca §i d-1 Katargiu,care in adevAr a acuzat pe fata, dar a votat secret.

B. KATARGIU. Stint gata a arata multumiri d-lui Rosetti deprofesia de credinta ce face in mumele acelor deputati, cari s'aunumit in comisii ; insA d-sa trebuie sA tie seams de neincre-derea reciproca, §i provenita din partea d -Ior, ce avem unii incontra altora, §i nu se va mira de observatia mea, dad 10

www.dacoromanica.ro

DI8CURSUBI 257

va aduce aminte de desbaterile ce. s'au urmat cu ocazia ra-portului pentru punerea in acuzafie, unde am vazut pe maimulti §ovaind §i incercandu-se a o amana pentru un viitornecunoscut. Putem fi nedrepti ; §i vom fi fericiti de Cate on vetiputea sa ne al-MO ca d-voastra suntefi mai putin nedreptidecat noi §i sa ne-o dovedifi. Cand vefi incepe a nu ne maiacuza de tradatori, de mincing, de mai §tiu §i eu ce ; candvefi avea incredere in noi §i va vefi hotari sa mergtm labine, pentru bine, cu totii de mans ; cand nu ne vefi maischimonosi vorbele, precum am mai zis-o, pana a nu apucasa inceteze vibratia for .din aer, pana atunci iertafi -ne a vaplati cu aceea§ moneda, pe care ne-o aruncati in totdeauna.

C. A. ROSETTE raspunde protestAnd in contra afirmArilor hit Katargiu§1 conchide zicand: (Pans cand d-1 Katargiu nu va proba ceeace ziced-sa §i nu va putei desminti ceeace zicem not, d-sa este §ovAitor).

B. KATARGIU. Nu aveam de gand sa vorbcsc de jurnale,pentruca nu am jurnal. Cand se va dovedi ca B. Katargiua facut sau a subscris vreun articol in care a tratat pestanga de burieni rele, atunci voiu raspunde. Cat pentru ceeacezice d-I Rosetti a am intins podina ministerului Iepureanu,am onoare a-i raspunde ca partidul conservator a intins mana,nu podina, oricarui minister, pe cata vreme it ierta con§tiintasa faca asa. A.§a am facut §i cu ministerul lepureanu, 1 -amsusfinut pe cat am putut, pe cat timp adica nu intrase Inca peaced cale de arbritrar, de ilegalitafi, la capatul careia §tifi cea anat. Dea domnul ca §i d -1 Rosetti, cand vor fi la putereoameni de o coloare mai molt sau mai pufin pronunfata contraaceleia a d-sale, sa -i susfie, cum facem noi §i acum cu oriceminister, pe cata vreme nu vom vedea calcate deadreptul saupiezi§ legile fundamentale ale farii.

PRINCIPELE DIMITRIE GHICA zice ca dreapta voe§te o ancheta serloasA,iar nu duph modul cum a alcatuit-o ministerul.

V. MALINESCU, ministrul cultelor, se mill de neincrederea ce unit dinmembrii AdunArii area guvernulut, deoarece comisiunile se compun dincate dot membri din Adunare, din aces majoritate care a votat area injudecata a ministerului §i unul din partea guvernului.

Barbu Eatargiu.Discursari. 17

www.dacoromanica.ro

258 BARBI] ICATARGIU

B. KATARG1U. - Voiu in.cepe mai intai cu ceeace a zis prin-cipele Dimitrie Ghica, ca Adunarea, departe de a respinge oanchetA parlamentara in chestiunea de fald, din contra o do-re§te, §i a Si votat ca are dreptul de anchetd parlamentard.Camera a voit sd conlucreze cu guvernul in aceastd privintd,insa cu membri ale§i din sanul Adundrii de cdtre Aduriare.

Viu la ceeace a zis d-1 ministru al cultelor asupra neincre-derii. V'am mai zis : dacd n'am aved inaintea ochilor totdeaunaceeace e in natura principiilor noastre : pace, rdlidare, a§tep-tare, atunci negre§it ca nu ne-ar fi permis, chiar dupd legeaconstitutionald, a nu declara dela inceput ca n'avem increderein d-voastra. Noi insd am voit sa proceddm §i acum ca tot-deauna. Oricare ar fi ministerul, de once coloare mai muttsau mai putin aprinsd, chiar ie§it din minoritate in contra re-gulelor constitutionale, oricum va fi, pentru noi e bine venit ;it primim, it a§teptam la fapte. Dar a§teptarea noastrA e cumains pe con§tiintd, §i nu vom zice ca nu avem incredere, caavem indoiald, decat cand vom vedea, ca azi inaintea ochilor,ca se petrec lucruri cari nu se petrec in starea normald asocietatii, lucruri cari adund aburi amenintAtori de furtundSi catastrofe, a§d incdt sa aduca Tara Rotnaneasca on in pradaunei anarhii, on in prada unei invazii.

Puteti zice oare ca nu e un act de mare rabdare, de o mareincredere in intentiile §i con§tiintele d-voastrii, de o mare spe-rantd in bundtatea providentei, cand zicem cd a§teptam ? Nusunt zece zile de cand am vazut preumblAndu-se pe aci umbreinspaimantatoare, nu pentru noi, ci pentru existenta tariff §i

pentru drepturile ei. cand vedem jurnalele vorbind de o re-volutie, nu sub figuri retorice, ci liber §i pe fata ; cand vedemin teatru §i pe campul libertatii vorbindu-se cum nu s'a vorbitnici in Franta la 1793, vorbindu-se de sange, de lovituri deacelea ce ar puted prAvAll Cara in fundul prApAstiei candvedem toate acestea, noi va zicem sa a§teptdm, nu ne mi§cAmdepe scaunele noastre, nu ne temem de nimic. Membrii dindreapta, conservatorii, nu au trebuinta de putere, ci de pace,pe securitate, de paza drepturilor tdrii, cari sunt in pericol.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 259

Noi a§teptAm actele d-voastra, §i, de yeti urma bine, veti gasio mans de ajutor in conservatori, yeti gasi ni§te frati. lar candveti voi a aduce scenele Drusilor §1 Maronitilor, 1) atunci sA§liti, domnilor, ca nu va mai rAmanea piatra peste piatrA., cayeti face din aceastA natie nu o [mile de oameni liberi, ci o turmade sclavi 1

Kalargiu, cu alti patru deputati, face propunerea ca sa se numeasca ocomislunt mixta, compusA din membri parte alesi de Adunare, parte nu-mi(l de guvern. Malinescu, ministrul cultelor, este de pArere ca aceastapropunere nu e practicA, cAci dacA membrii numiti de guvern vor Iiegali la numar cu cel alesi de Adunare si daca pe de alta parte cei dintaivor fi de o parere si ceilalti de alta, atunci nu se va putea Ina nici ohotarire asupra dArli in judecata a ministerului acuzat.

B. KATARGIU. Cand s'a intrebat Ministerul daca prime§tea se numi o anchetA cu membri din Adunare, care se vanumi parlamentara, Ministerul a aderat. Acum vine d-1 Mi-nistru at cultelor §i ne intreaba ce se va intampla, fiind ph-ritate de voturi? Oare pentrucA-i nume§te Camera se schimbalucrurile? Sau ca Guvernul vrea sA alba majoritatea sau safacA un ce defectuos. Ne mai zicefi Inca : «numiti d-v. pe cinevoiti §i not pe cine voimA: Va sA zica, in loc de a lua ma-suri impaciutoare, sa Warn aces masura care ne-ar trimiteo sums de petifii la Camera, petifii contradictorii una alteia;adicA vom ajunge ca aceia, pe care i-am gasi culpabili, sAfie apArati de Guvern ca inocenfi §i sA fie inaintati din ju-decatori de tribunate la demnitatea de judecatori la InaltaCurte, din zapcii la demnitatea de Mini§tri. Pentru ce? Pen-trucA Comisia Guvernului i-a gAsit nevinovati.

Vedeti ca avem a cerceta faptele unui Ministru, care a des-chis Camerei un proces mare. Deaceea va raspunz a ceeace

1) Doti& populatiuni rivale din Syria, cei dintAi musulmant, cei din urmAcrestini; cei dintai fiorosl g rasboinici, cei din uma pasnici si agricultori.Oratorul face aluziune la mAcelul Maronitilor de cAtre Drusi in Mai 1860.Tot pe atunci crestinii din Damasc furA mAcelariti de catre mohamedani.

www.dacoromanica.ro

260 BARBU HATARGIU

s'a Mut in Anglia era cu totul alta 1). Acolo nu era un pro-ces intre Guvern §i Camera, proces care a tras dupa sineinchiderea Camerei §i darea in judecata a acelui Minister. De-aceea sunt foate mirat cum astazi, cand vrem sa ne dammana cu Guvernul actual, ca sa lucram pentru binele public,cand venim O. dam o dovada de increderea ce avem in-tr'insul, el refuza §i ne raspunde: ofacefi voi ancheta voastra§i noi pe a noastra», adica: «rasboiu totdeauna intre not §ivoi, intre Camera §i Guvertm. Poate sa nu fie in fond aceastaintenjia d-v. Noi insa va aratam primejdia in care cademprin des1u5irea d-v. ,Si fiindca voim cu ,cea mai sincera do-rinta a terming °data pentru totdeauna orice sfa§aieri dintreGuvern §i Camera, noi cerem a se face ancheta de Camerain unire cu Guvernul, ca sa putem dovedi mai bine Mut §isa-1 tamaduim.

XLIV.

IMPERIOASA NEVOIE DE A SE REZOLVA CHESTIUNEARAPORTURILOR DINTRE PROPRIETARI TARANI.

$edinta dela 17 Ian& 1861. (Suplimentul la Monitorul oficial,No. 138 din anul 1861).

BARBU KATARGIU. Cere a se pune in desbatere chestiunea proprietatii,Ministrul Cultelor crede ca, devremece atilt Camera din Bucuresh, catsi cea din Iasi au formulat in aceasta privinta un vot, care in acest mo-ment se afla la Comisia Centraiii, este logic sa se astepte intoarcereaacelui vot dela Comisia Centraia.

BARBU KATARGIU. Domnilor, deli tofi cunoa§teti gravitateaacestei chestiuni, va cer intai voie a o desvolta intr'un cercmai intins, va cer iertare daca ma %/Az silit a-mi face azidatoria. Nu ma voiu afunda cu toate acestea in negurele unuitrecut intunecat ; ma voiu ocupa numai de fazele prin cartam vazut trecand chestiunea proprietatii de trei ani incoa.

1) Ministrul Cultelor zisese cs numirea unei anchete parlamentare nueste o inventie a sa, ci ca modul numirii membrilor ei 11 imprumutasedin Anglia.

§1

www.dacoromanica.ro

DISOURSITRI 261

Aceast,a chestiune importanta, aceasta chestiune vitala, pecare se .intemeiaza viitorul omaniei, a desteptat dela inceputingrijirea Comisiei Centrale, care, Inca din prima ei sesiune, aelaborat in aceasta privinta un proiect de lege, care, dinimprejutari linexplicabile, riu s'a putut lua in cercetare, ama-nandu-se din zi in zi, para ce in fine, dupa mai multe ase-menea amantiri si tergiversatiuni obositoare, se putii desbatesi hotari aceasta chestiune ; §i rezultatul s'a inaintat Camereloi.

Camerele, preocupate de importanta chestiunii %/hand catde greu se lucreaza asemenea legi, au emis clod* ca, dacan'ar fi ca prejudifiul intereselor politice ale tarii, sa se intru-neasca amandoua pentru aceasta chestiune, spre a-i da osolujiune mai usoara. Acesta a fost scopul pentru care Adu-narile au dat acele voturi. Unul s'a emis ad. Ne-am infatisatcu dansul inaintea Domnitorului si ni s'a zis ca votul nostru,deli pun, totusi este tArziu, cad Unirea e Malta.

Vedeti dar ca am avut oarecare deceptie. Insa, porninddintr'un sentiment patriotic, am primit cu placere, ne-am in-tors plini de multumire, .caci ni se asigura ca Unirea, visulnostru de aur, s'a realizat.

Trei luni au trecut de atunci si nu s'a facut nici macar unireapartiala. Cunosc delicateta acestei chestiuni, cunosc impreju-raffle politice ce o inconjoara deacee. a nu fac nici o im-putare Quvernului. Nu-i cer aceasta, nu-i cer sa faca cevacare sa ameninte jnteresele natiei; dar votul ce am dat, cuscopul de a ajunge mai iute la scopul dorit, n'ar fi oare unce netalmacit; cand aces dorinta s'ar intoarce contra scopuluinostru, adica ar face mai anevoioasa si mai tarzie solutiaacestei chestiuni, in loc de a or inlesni si a o grabi ?

Dafi -mi yoie, domnilor, a spune adevarul in toata simpli-citatea lui si iertati-ma daca sunt stilt a pune degetul pe ranesangerande. $titi ca oamenii pe afara, unii in adevar spai-mantati, altii numai din rea credinta, pe de o parte ne acuzape unii de moliciune, de o indolenta culpabila i chiar un jurnalsub numele de Proprietarul Roman, a carui creiatiune soco-tesc cia d-nii Ministri §tiu cum s'a facut, ne imputa ca nu

21

www.dacoromanica.ro

262 BARBU KATARGIU

staruim a sAvar§i aceasta chestiune, care este piatra unghiu-lard a edificiului nostru social, aceasta chestiune care pentruPara noastrA a ajuns o arms de scandal §i de discordie. Pede aka parte, suntem acuzati ca 'ham a se ridica inainte-nefelurimi de obstacule §i ca pa§ii ce credem ca facem spre ane apropia de solulia acestei probleme sociale sunt o iluzie,un miragiu ce. ne amdge§te. Oamenii depe din afard zicdespre aceia ce asemenea piedici, ca sunt insuflefifide o precugetare funestA, ceeace eu nu voiu sA crez, cAci nupot crede a fie un Roman inteatata lepadat de lege, incatsA nu voeascd a starpi acele seminte inveninate, pe card inrepublica franceza generalul Cavaignac, care era un repu-blican destul de cAlduros, le-a starpit cu tunul. Eu, o repet,nu crez aceasta pentru tam mea.. Dar oamenii de din afarase ingrijesc §i noi trebuie sd linem socoteald de temerile lor.Comitenfii no§tri, vdzand ed. la Comisiunea Centrald s'au pusprincipiile naprasnice ale comunismului, cu drept cuvant, inspaima lor, se adreseazA la noi zicandu-ne: «Nu vedeti ce seface in jurul vostru ? Nu §tifi ca se pregAte§te o lege elec.torala afard. din Ord, o lege care chiarnd pe cei ce inspirdjaful a fi legiutorii no§tri? Voi cunontefi toate aceste mahi-nalii §i tAcefil iar noi, comitenfii vo§tri, vs intrebAm ce atifAcut de trei ani?*

domnilor, ceeace pentru noi e mult mai apasAtor, multmai periculos decal ceeace zice Principele Dimitrie Ghica,cad din ruina financial% tot mai scapA un Stat, pe cand dinrAsturnarea socials niciodata.

Ni se mai zice Inca un lucru. Ni se zice : data cum v'ain§elat, cum clod* ce afi manifestat a fost o cursA a Gu-vernului, ca sd vs pue intr'o dilemA din care sA nu putcliie§i*. Si inteadevar, votand noi aceastd lege, cand se vor in-truni Camerele, vota-o-vom din nou Impreund cu a Moldovei?Aceasta ar fi o anomalie. Camera Moldovei vota-o-va easingurd, fiind IntrunitA cu noi? Aceasta ar fi §i mai absurd.Vedefi dar impasul in care suntem pu§i. Vedeti ca aced sablea lui Domocles, de care vorbia in §edinfa trecutA unul dintre

ne ridica

lata,

www.dacoromanica.ro

DISOURSIIIII 263

Mini§tri cA sta spanzuratA asupra-le, atarnA mai mult asupranoastra. §i, ceeace e Inca §i mai Infrico§Ator, este a o mansnevazutA, infernala, o sguduie de asupra capetelor noastre.

Scoateti-ne dar din aceastA situalie Si atunci vA asigur anu va mai fi un paiu spanzurat asupra capetelor Mini§trilor.PanA atunci insa voiu fi silit sA va zic : «Ace§ti oameni andreptate §i en cu mahnire sunt silit sA vA acuz. VA rog darnimicili acele aparente ; taiati firul acelei sabii ce ne ame-fling pe toti ; dafi rasuflare Romanilor cople§iti de rasvrAtiri§i de inchietudini; scApati-i de aced apAsare a anarhiei, de acesperturbare a societatiii, care aduce stingerea unei natii, careaduce, ceeace am mai zis, a nu mai rAmAnea piatrA pestepiatrA I*

Departe de mine, domnilor, a vA zice: «aveti poporul Ro-maniei cu voi, mergefi Inainte, facefi Unirea, facefi ce voiti 1*Mare ca Italia O. dea Dumnezeu sa fie Romania §i atuncitot voiu zice Impreuna cu Cavour: «SA respectAm puterileEuropei, cAci de ne vor par As' toate, suntem pierdutid> DacA24 de milioane de Italieni, cu toate avantajele Si forfa cedau o civilizafie InaintatA, daa Statele cele mai marl tin seamsde relafiile internafionale, de interesele celorlalte, nu sunt euacela care vA voiu zice : facefi on ce vA trece prin minteD.InsA voiu fi cel dintaiu care voiu protests contra streinilor,and vor yen' sA calce legile noastre fundamentale.

Domnilor Mini§tri, d-v. aveti un mijloc de a ne scoate dinaceastA dilemA. Dafi -ne fAgAduiala cA yeti fines deschisaAdunarea din Iasi §i yeti fines pe aceea de aici in perma-nentA, panA se va vota legea ruralA. Dea Dumnezeu ca Unireasa se facA §i atunci vom trata multe legi maul In mans cuMoldovenii. PAnA atunci insa, daca nu ne vefi inlesni mijloacelede a ne ocupa de aceastA chestiune, voiu fi silit a crede ase uneltesc lucrtp-i amenintAtoare, periculoase. ChestiuneaUnirii e o chestiune politica §i socialA, e chestiunea de vie*.a Romaniei; InsA nu vom cere niciodatA ca sA fie tratata cuatata u§urinta, Mat O. se pue In primejdie institufiile noastre ;

iar chestiunea proprietAtii, Ora and nu va primi o solufiune

www.dacoromanica.ro

264 BARBII XATARGIII

va fi o cauza de discredit, de mizerie, intr'un cuvant demoarte a societatii romane§ti.

Dupit aceasta, Katargju citeste urmAtoarea propunere:(Propunem a se da Ministerului un termen de case zile, declarandu.4

tca sau sA roage pe Maria Sa a da Camerei mijlocul eel mai putincios,(spre a se inlesni rezolvarea chestiunii proprietatil, inainte de inchidereae acestei sesiuni, sau, la din potriva, orice Minister ar mai incercit sä pre-<lungeasca solutiunea acestei chestiuni nu va mai avea pe viitor incre-derea Camerei).

PRE$ED1NTELE. Nu pot pune in discutiune tile! la vot, pans nu se vatrata chestiunea prealabila, dad dati precadere chestiunii rurale. Trebuiedar a se hotarascA mai intai intervertirea ordinei zilei.

Se pune la vot g se primeste a se da precadere chestiunii rurale.

B. KATARGIU. Prin aceasta propunere not suntem hotarltia nu mai suferi apasare din partea comitentilor no§tri Si anu trai sub o atmosfera de inchietudini zilnice §i deaceeazicem ca orice minister ar mai prelungi aceasta chestie nuare increderea Camerei.

Propunerea de mai sus, punAndu -se la vot, se primeste.

XLV.

EXPLICARI LA UN PASAJ DIN DISCURSUL PRECEDENT

&dlizta dela 20 lank 1861. (Supliment la Monitorul oficial,No. 144).

B. KATARGIU cere cuvantul, spre a atrage ltiarea aminte a ministeruluisi a adunarii asupra ziselor sale din sedinta trecutA (dela 17 lunie), asacum s'au Inserat in procesul verbal $i cari au Post asa de rAu interpretate.

Presedintele, consultand adunarea, acordA cuvantul lui B. Katarglu.

B. KATARGIU. Ati auzit, domnilor, din citirea procesu-lui-verbal, cele ce s'au vorbit in Cantera, cu ocazia cererii dea se discuta legea rurala. Dati-mi vole acum sa va spuiu caam auzit cu mirare interpretandu-se cu totul altfel §i de as-ta-data cuvintele pronunfate aici. S'a zis, domnilor, ca pro-punerea ce am facut era de a sill pe guvern O. declare cuorice pret unirea Camerelor. Procesul-verbal Insa ce ni se citi

www.dacoromanica.ro

DISOURSUBI 265

atesta cu total din contra cd nu numai nu voim sA bruscAmimprejurdrile, nu numai nu cerem a se face nimic illegal, darincd linem seams de greutAtile ce guvernul intampind in rea-lizarea acestei dorinfe §i-i mulfumini ca n'a facut vreun pascare sd compromifa aceasta chestiune importanta, pentrucdstim foarte bine de ce pericole e inconjuratd. Adeseaori,domnilor, s'au intrebuintat felurimi de manopere, ca sd neatraga afarA din Conventie ; noi insA vom fi in totdeauna cucea mai serioasd luare aminte contra unor asemenea uneltirisi vom protest& contra oricaruia am vedea ca vine cu astfelde incercAri. 0 singurd data am iesit din Conventie, la 24lanuarie; dar a doua ow' nu ne mai este permis a o face.

Propunerea noastra de ieri, foarte expiicata pentru oricine,nu zice alicev& deck ca ministerul sd ne ,dea mijloace legalede a discuta legea rural& deschizandu-se si Adunarea Mol-dovei, ca sa o putem trata tot creodatd, dupd cum am tratatsi alte legi; iar cat pentru unirea definitivA, Amalie ca easd ne vie deia cei ce ne-au promis-o. Asa dar am zis-o si omai zic ca nici nu am cerut si nici nu vom cere fapte ille-gale si cei ce au interpretat astfel cuvintele noastre, sau canu le-au infeles sau ca au fost de rea credintd. Cererea noastras'a marginit numai in aceasta ca sau sd se deschizd adu-narea din Iasi, ca sdputem desbate tot intr'o vreme ches-tiunea vitald a proprietatii, a card solutiune e asteptatA cuatata sete de tam intreaga, spre a face sa inceteze °datacriza $i invAlmaselile cc frAmantd societatea romaneascA sicare face sd primim pe fiecare zi imputdri dela comitentiinostri ca nu avem grijA sd o resolvdm ; sau, dace nu, sdne dea Guvernul incredintarea ca nu se kegatesc uneltiri dea intocmi o Camera de spolialie, Si de nu va da aceasta asi-gurare, va avea increderea noastra, cAci numai astfel vomputea fi si noi in acord cu Guvernul, §i Guvernul cu Camerain pace cu nafia, cu opinia publica. Si aci nu e vorba deopinia acelui public care subscrie petitii pe Cfimpul LibertAtii,ci de acel public care ne-a triples aci, de opinia legald a tarii,cad numai for ,le dd azi Convenfia dreptul de a se amesteca

www.dacoromanica.ro

266 BARBII ICATARGIII

in interesele tArii. DacA maine lucrurile vor lua altA fatA,daca ace§tia vor fi cople§iti de altii farA drept azi, aceasta estealtA chestiune. AstAzi insA ei formeaza opinia legala a natiei,singura opinie de care suntem datori a find. seams.

VA cer iertare, domnilor, daca §1 astazi, luand cuvantul,n'am facut deck sa reviu la cele ce am zi in §edinta trecuta.Veti fi observat negre§it obiceiul, defectos poate, ce am fostnevoit sa contractez, acela de a repeta une on panA la sa-lietate, acelea§i idei, acelea§i expresii ; cAci cu toata aceastarepetitie, cu toatA claritatea §i preciziunea cuvintelor ce amIntrebuinfat, ati avut in nenumArate randuri ocaziune de aconstata cat de Tau interpretate au fost zisele mele nu numaiafara din Adunare, dar pe data aid in mijlocul nostru §i decei cart le auziserA ass de bine. Deaceea o mai repet §iacum, nu mai §tiu pentru a catea oars, noi n'am cerut a seface unirea cu paguba tariff Si pe raspunderea noastra, pentrucitcunoa§tem ca aceasta chestiune este delicata §i inconjuratA demulte piedici §i pericole, pe earl guvernul, prin pozitia sa,este in stare a le vedea mai departe §i a le a§tepta mai binedeck noi.

XLVI.

IN CHESTIUNEA VOTULUI DE BLAM DAT GUVERNULUIST. GOLESCU.

&dInta dela 22 Male 1861. (Supliment la Monitorul afield,No. 144).

In sedinta dela 20 tante, Principele George tirbei ui -a desvoltat inter-pelarea sa privitoare la intrunirea fAcutA pe CAmpul Filaretului si la opetitiune cAtre Domn subsemnatA acolo, prin care se cerea o reprezen-tatiune national-A pe niste baze mai largi.

In sedinta dela 22 lunie, biroul Camerel dete citire unei motiuni deneincredere in cabinetul tefan Golescu, pe considerenlele cA acest ca-binet n'a infAtisat incA socotelile doveditoare de intrebuintarea milioa-nelor in anti din urmA ; cA n'a prezentat incA bugetele anului victor, cutoate invitArile ce I s'au fAcut; cA miscarea dela 11 lunie s'a fAcut nunumai cu consimtAmantul si instigatlile, ci chiar cu concursul guvernului ;

www.dacoromanica.ro

DISCURSURT 267

ca prin aceasta s'a adus la culme criza comerciala ; ca, In fine, guvernulnu voeste sa inlesneascii deschiderea Camerei din Moldova pentru rezol-varea chestiunii rurale, care ar fi singurul mijloc de infratire a locuito-rilor si de ridicare a autoritatii guvernului.

Se admite urgenta propunerii.

G. GnicA declarA ca voteaza motiunea de neincredere in guvern, insa10 face rezerve prealabile In ceeace d-sa crede ea ar putea sa infirmdreptul poporului de a se admit si de a petitiona.

B. KATARGW. Temerea d-lui Ghica e ca nu cumva Ca-mera sa voeasca a pune un principiu contra dreptului deadunare §i de petitionare. Preocupatia d-sale insa va incetaindata ce va da o atenfie mai serioasa acestei propuneri, alcarei sens poate ca i-a scapat la prima citire.

Domnilor, Nu sunt de ioc de parerea ce am auzit maiadineauri, exprimata din partea unui onor. deputat 1), ca oricenu este scris in lege este permis; caci atunci s'ar ivi lucrurila cari legiutorul nu s'a putut gandi vreodata, dar cari safie vatamatoare pentru societate. Cu toate acestea, de§i unasemenea drept nu se afla scris in lege, totu§i n'am indraznitsa zic di aces adunare e afara din lege, ci am zis ca guvefnulputea prea bine sa o lase A. se lack insa veghind sa nudegenereze in dezordine. Sunt dar cu totul contra atitudiniiguvernului de a lua o parte activa, de a se face el in§u§iinstigatorul acelei adunari. Acesta a fost principiul pus dePrincipele Dimitrie Ghica, de a lasa poporului roman, in careavem cea mai deplina incredere, dreptul de a se aduna §i

de a petitiona.Tocmai aceasta incredere, domnilor, ne-a facut sa inga-

duim ministerele neconstitutionale ie§ite din minoritate. Amvoit sa incercam acest popor roman, sa vedem de are ma-turitatea popoarelor batrane, §i am vazut ca, de§i nu e poatea§a de matur ca celelalte natii vechi, totu§i e mai maturdeck credeam ; e ceva mai mult : e bland, rabdator, posedAInca acele virtuti patriarhale. Am vazut insa, pe de alts parte,alaturi cu acest popor, oameni streini de natiune, oameni

1) G. Vernescu.----

www.dacoromanica.ro

268 BARBII KATARGI1J

crescufi in strAindtate, unde au subt veninul, iar nu laptelecivilizatiunii, am vAzut pe acesti oameni ce nu sunt dinpoporul roman, cdci au pArAsit toate virtutile strAbune si 'i -auales in ei numai vitiile societdtilor streine ; de acel fel deoameni, domnilor, ne-am temut, iar nu de poporul roman,a cdrui incredere nu ne va pArAsi niciodatd. MA tem InsAcd poporul roman nu are incd aced. experientA a natiunilorimbdtranite in libertati, cum este cea englezA, care de secolese invatA cu respectul legii. Acea natie are in adevAr privi-legiati in sttnul ei, §i cu toate acestea ei sunt respectati sinu se arunca asuprd-le vorbe scandaloase ca la noi.

Un domn deputat1) ne-a amintit seara de 4 August 2).Dar ce are a face aceasta cu Sara noastra ? Unde sunt lanoi privilegii ? Eu nu §tiu cd sunt la noi privilegii, afard deacelea de a poseda ceva sau de nu a avea nici o avere. Ori cealt privilegiu mai rdmAsese din trecut s'a desfiintat de mph.

Ni s'a zis cd, in noaptea de 4 August, nobilimea francezAa renuntat la privilegiile ei. Dar la 1848 vazurAm in aceea§Lard ridicandu-se natia contra privilegiilor, dupd cum a zisPrincipele Stirbei, si atunci s'a inceput mai intai cu ban-chete, cu adundri, ca sa se desbatd lucruri folositoare Orli ;dar acestea se terminard in curand printr'o revolutie, carerAsturnA acel guvern. Ceeace insd a uitat sA mai adaugePrincipele Stirbei e cd indatd s'a proclamat republica, carea adus cu sine principiile socialiste, principiile comunismului,can au spAimantat Europa si cari, cum am mai zis si in§edinta trecutd, au fost starpite cu tunul de unul din cei maiinfocati republicani. titi ce s'a intamplat mai in urmd, candomul, care azi e cel mai puternic, a venit sA consulte do-rintele Frantei spaimantate de haosul republicii ; stiti ce s'aufAcut acei republicani inflAcArati, acei anarhisti ce ziceau cdpersonificd natiunea intreagd ; stiti cum s'au rdspandit ca pul-

1) C. A. Rosetti.2) In care nobilii francezi renuntari la privilegiile lor.

www.dacoromanica.ro

DISOURBTIRI 269

berea Inaintea vantului, and adevarata nafie 'i -a exprimatdorintele ei.

Napoleon da astazi natiunii franceze ordinea Si linistea, iarnu anarhia §i macelul ; ii cla libertatea, iar nu o licenta scan-daloasa.

Domnilor, am zis : olasati natia in pace, nu altoiti in vi-nele el vitiul §i coruptia, ca sa nu o ucideti». latA ce am zisguvernului. Si oare de ce am zis aceasta? De ce am strigatapace, rabdare ; ridicati marul de discordie dintre Romani ?»Nu cumva pentruca suntem privilegiati ? Nu, domnilor ; cipentruca sa nu mai avem un firman dela Balta Liman, pecare nu I -am adus noi, ci evenimentele din anul 1848, acest48, pe care I-a§ fi serbat §i eu, m'a§ fi inchinat §i eu ladansul, dad nu s'ar fi vazut pe zidurile Sarindarului o hartie,pe care in adevar eu nu am vazut-o, cad nu eram atunciin Bucure§ti, dar care, de§i s'ar tagadui poate astazi de ceice o au fost scris caci taga §i inventiile sunt mijloacele decari se slujesc d-lor in toata vremea deli, zic, se poatetagadui astazi, sunt insa multi oameni ce pot marturisi caau vazut-o. Si ce se zicea in aces hartie ? Se fagadua Porfiimalul stang al Dunarii §i dreptul de a confirms legile noastreinterne!

Pentru asemenea temere zic Romanilor : efiti intelepti, fra-tilor ; rabdare, §i vor veni toate cu incetul ; avefi increderein voi, in Providenta §i in puterile garante, MIA al caror sprijinnu am fi dobandit nimic*. Si nu este umilitor pentru. noi samarturisim aceasta. Italia cu 24 milioane de locuitori, pose-dand in sanul ei o multime de barbati superiori, o organi-zatie veche, o civilizatie inaintata, tot n'ar fi dobandit nimic,fara ajutorul altei natii mai tare decat ea.

lar celor de rea credinta sau cari poate numai din ni§tesentimente prea exagerate, dintr'o inocenta copilareasca, in-§eala pe bietul popor, acelora nu le zicem decat Ali tern-pereze o ardoare prea inflacarata ce 'mpinge sa savar§eascafapte afara din calea legala.

Ni s'a dat, d-lor, Conventiunea ; ni s'au dat legi, pentru cari

www.dacoromanica.ro

270 BARBU KATARGJU

alte tari au varsat rtturi de sAnge, ca sA le dobandeasca, legipe cari le aveam ingropate de atata timp §i pe cari poate nule-am mai fi desgropat ciciodata. Prin urmare sa ham bineseama, ca sa nu facem vreo imprudenta §i sa dam ocaziunedu§manilor tArii a zice Europei : eVedeti abuzurile ce fac Ro-m'anii de drepturile ce li s'au dat ; vedeti cA ei n'au cerut li-bertatea decat spre a o face sa degenereze in lice*. §i anarhimPoate ca in fond nu vor avea dreptate ; poate ca ar fi numaicalomnii. Dar de multe on calomniile an mai mare puteredecat adevArul. SA ne luptAm dar a rupe masca sub care seascund amagitorii natiei, ca ea sa ajungA a -'i cunonte pe ade-vAratii ei voitori de bine §i sa §tie a-i deosebi de cei ce oamAgesc.

Dar viu, ca sa nu mai ostenesc Adunarea, la propunereace se citi §i care cuprinde in sine rezumatul celor ce vedempetrecandu-se de doi ani. Adica ce ? CA pe cand noi cerema se regula finanfele 'Aril, cari formeazA elementul de viealaal oricarei nafiuni, ni se rAspunde sau prin ni§te amanArieterne §i neintelese, sau prin ni§te impasuri, de cari ne spai-mantam, sau printr'o indiferenta ca aceea ce am vAzut chiarastAzi in ministerul actual, care on ca este pe acele fotoliurion cA fotoliurile sunt goale, este cam tot una. Al doilea semai zice de adunarea sArbatoreascA de mai alaltAieri §i demodul in care s'a fAcut, §i al treilea revine la o chestiune pecare eu socotesc de prisos, la chestiunea proprietatii, caci inprivinfa aceasta noi am dat deja un vot, cand am vAzut caea se tine ca un faciune de vrajba intre noi. S'a spus minis-terului ca, de nu ne va deschide drumul, pe care 1-a inchiscu atata dibacie, de a ne ocupa de aceasta chestiune, minis-terul acesta, §i on care altul va merge pe aceea§ cale, nu areincrederea noastra. Dar domniile lor, cand noi le vorbim deapA, raspund «foci»

Ni s'a mai zis ca am dat un vot pentru unirea Camerelorin chestiunea acestei legi. Acel vot I-am dat, d-lor, numai casA corespundem cu ceeace ne-a zis Conventia de trei ani dezile, cu ceeace ne-a cerut Domnitorul la deschiderea sesiunii.

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 271

Cat pentru ceeace prive§te manifestafia facuta, nu ma fngri-jesc de dorinfele ce s'au exprimat, nu m'am ingrijit nici denumarul ce se zicea ca o compune ; m'am temut insa deceeace ma voiu teme totdeauna, de relele interpretari ce seivesc in totdeauna asupra unor asemenea fapte.

In urma votului de neincredere din aceastA sedinta, Cabinetul StefanGolescu demisiona la 24 lunie 1851, si demisiunea sa se primi la 11 lulieacela§ an (vezi Monitorul oficial al Tdrii Romdne$ti 1861, Julie 12).Interimul ministerelor fu incredintat directorilor de serviciu, iar la 19 lulie1861 Cabinetul se compose precum urmeazA : Principele Dimitrie Ghica,interne $1 Prefedinte at Consiliului ; I. Cantacuzino, inlocuit mai tarziucu Scarlat FAlcoianu, justifie; A. Plagino, finanfe ; Scarlat Faicoianu,inlocuit mai tArziu cu N. A. Niculescu, Culte $1 instructie; Apostol Ar-saki, externe ; George Valeanu, control ; Principele loan Gr. Ghica, rdsboiu.

La Inceputul lui Decemvrie 1861, Turcia si Puterile garante recunoscurAUnirea definitivA a Principatelor. Atunci amandouA ministerele din Prin-cipate demisionara, spre a se forma un singur guvern. Barbu Katargiufu insArcinat cu compunerea noului Cabinet, care se intocini la 22 la-nuarte 1862 In chipul urmAtor : Barbu Katargiu, interne, ad-interim laLucrdrile Publice $i Prefedinte al Consiliului ; Principele Al. C. Moruzi,jinanfe ; Apostol Arsaki, externe $i ad-interim la Control; Const N.Brailoiu, justifie ; Grigore Bals, Culte $i instructie; Principele I. Gr.Ghica, rdsboiu. (Monitorul oficial 1862, lanuarie 23). La 24 lanuarie sedeschise sesiunea Adunarli legiuitoare a anului 1862. La 26 lanuarie, Prin-cipele A. C. Moruzi, demisionand, Gr. Bals fu trecut la finante. ramanandtotdeodata g ad-interim la Culte ; far Cornea fu numit la instructie la27 lanuarie. La 7 Fevruarie, Barbu Belu fu numit la Culte si instructie,in locul ocupat pani act ad-interim de Gr. Bals.

www.dacoromanica.ro

272 BARBU BATARGIU

RASPUNS UNEI INTERPELARI A LUI M. KOGALNICEANU.

$edinfa dela 25 &made 1862. (Supliment la Monitor/41 oficial,No. 20).

M. KOGALNICEANU face ministerului urmatoarele InterpelAri : 1) DacAministerul a dat ordine telegrafice pentru desfiintarea ministerului sepa-ratist din Moldova si concentrarea directiei superioare a trebilor publicedin aceasta provincie in mAinile ministerului din Bucuresti ; 2) Daca mi-nisterul a luat masuri sA se indestuleze trebuintele locale ale Moldovei,incredintandu-se administratiunea si justitia tarsi si a districtelor in maneunor persoane cars a fie o cliezasuire pentru legalitate si pentru ordineapublics ; 3) DacA ministerul are cunostinta de conflictul ivit intre minis-terul Instructiunii Publice si Consiliul Superior at invAtamantului publicdin Moldova, conflict nascut din nelegala destituire a unei profesor §t-tAgada dreptur for garantate prin legea Consiliului de instructiune publicA,conflict care a avut de consecinta demisionarea in massy a profesoriforUniversitAtii si Colegiului, atacarea Colegiului si a §coalei Centrale defete cu forta politieneascA si militara, inchiderea scoalelor si apoi chiaragitatiunea orasului. Toate acestea au provenit dela manifesta si dela elpropriu mafturisita violare a legli de cAtre ministrul cultelor, KneazulAlexandru Cantacuzino ; 4) DacA ministerul a luat masuri pentru asigu-rarea unei zilnice si ieftine comunicAri postale intre Iasi si Bucuresti sidacA crede a puteit infatisa in curAnd un protect pentru concesiuneacAilor ferate din provincia Moldovei, date unei companii de mai mutt limp,si care nu asteaptA cleat aprobarea puterii legiuitoare ; 5) DacA minis-terul are cunostinta cA mosiile manastirilor pAmantene inchinate locurilorde jos sunt a se da in arena in zilele de 1 Fevruarie victor si cu 13 buntinainte de expirarea arenduirilor actuate si in conditluni cu total incom-patibile cu drepturile si Interesele tariff, conditiuni cars pAnA acum au Postrespinse de toate ministerele din Moldova etc.

B. KATARGIU, presedintele consiliului. D-tor, Din interpe-liirile facute de d-I Kogalniceanu, acelea can ma privesc pemine in parte sunt foarte putine. Voiu vorbi mai intai ingenere de ceeace prive§te spiritul de care va fi insuflat mi-nisterul §i apoi voiu trece la articolele de can se face in-trebare.

La interpelarea ce d. Kogalniceanu ne face onoare a neadresa in privinta masurilor ce am fi luat spre a asigura po-zitiunea Moldovei, fi ti bine incredintati, d -Ior, ca aceasta este

XLVII.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 273

ocupatiunea noastrA cea mai de cApetenie, ingrijirea noastrdde toate zilele.

Dar reviu la ceeace am zis de a raspunde mai intai pescurt i in general la intrebarea ce ni se face, dacA guvernulare de gaud a statornici pe adevAratele ei baze constituti-unea Pill. La aceasta voiu raspunde cA, iesiti din Camera Ro-maniei, noi stim cA avem doua sarcini : cea dintai este de arespects drepturile Camerei, de a le pazi sacre neatinse,dui:A cum pana astazi le-am sustinut aparat in toate impre-jurArile, si de a cAror pastrare i acum nu suntem mai putin

Cea de a doua sarcina este de a pazi neatinse sidrepturile guvernului, cad si el reprezintA o putere a Sta-tului, el este cheia boltii pe care se reazimA societatea. Pre-cum intru nimic nu vom atinge drepturile Camerei, de ase-menea nu vom lass intru nintic a se lovi drepturile guver-nului, spre a putea astfel 'Astra echilibrul intre puterile Sta-tului. Acolo unde drepturile nu stint respectate, unde o puteretrece peste marginile atribufiunilor sale si impieteaza asupradrepturilor celeilalte, acolo echilibrul este rupt ; §i unde nueste echilibru, este prApastie, este pieire I

Acum st venim la amAnunte.Sunt trei zile de cand ne aflatn la putere i aceste zile au

fost coplesite de ocupatiuni si de imprejurari, cari n'au fosttoate numai vesele. Cu toate acestea, patru ore dupa numireanoastrA, ministerul interimar din Moldova a incetat si s'auInsArcinat provizoriu directorii cu expeduirea lucrArilor curente,panA ce Camera va vota niscaiva masuri provizorii, cAci noinu vom lua nici pentru trei ore asemenea masuri, fait con-simi;mantul Camerei. Asemenea, masuri sunt exceptionale $ise iau numai and este o mare urgentA sau cand societateae amenintata de un pericol. Atunci guvernul alearga la ase-menea masuri, luand responsabilitatea asupra lui; reprezen-tafiunea nationalA poate sa le incuviinfeze in considerafia in-laturArii primejdiei. Dar astfel, cand nu este urgentA, randprimejdia nu exists, ele sunt totdeauna pernicioase. Deaceeanoi astazi, ministrii Romaniei, cum a zis d-1 KogAlniceanu,

Barbu Katargiu.Discarauri.

§i

§i

ge14.

§i

18

www.dacoromanica.ro

274 BARBII ICATARGIIT

dela Dorohoiu 'Ana la Mehedinti §i de aci pfina la MareaNeagra, nu vom lua nici o masura fara o impreuna in telegerecu d-voastra.

Ni s'a mai facut intrebare pentru dile ferate. Dar, d-lor,necesitatea cailor noastre ferate §i in genere imbunatatireatutulor mijloacelor noastre de comunicatie, este o necesitatepe care o simtim cu top, §i Inca o simtim foarte adanc §itoarte de aproape, caci tofi cunontem greutatea cea mare ceintampinam in ciiculare, incepand chiar dela ulifele Capita lei'Ana la drumurile vecinale. Aceasta, d-lor, e una din cele maineaparate trebuinfe ale tarii noastre. Calle de comunicaresunt adevarata masura a starii de civilizafie a unei tari. Daca,in aceasta privinta, ne-am pune in fafa Europei, atunci amvedea Ca suntem foarte inapoiafi, §i ar fi mult mai bine sa fiminapoiati in alte chestiuni de a doua trebuinfa, decal tocmaiin cele mai de capetenie. A§teptam dar cu nerabdare sa nevie acel proiect Si indata II vom supune ittaintea Camerei §ivom sustinea tot ce vom crede a fi de interesul !aril.

Vedefi, dar, d-lor, ca v'am vorbit de intentiunile in generalale ministerului, §i in parte de ceeace prive§te atribufiunilemete. Cat pentru celelalte interpelari, ramane ca fiecare dirtd-nii mini§tri sa raspunza, in ceeace ii prive§te.

Acum putefi cunoa§te drumul ce are sa urmeze acest mi-nister, dupd profesiunea de credinta ce facui, §i pe care, denu mi se cerea, nu a fi facut-o, caci dela un timp incoa amvazut atatea profesiuni de credinta §i atatea programe fdcutede ministerele ce s'au urmat 'Ana astazi, MIA sa fi avutvreunul timp de a §i. le pune in lucrare.

AO& dar ati vazut, domnilor, dorinta noastra ; ati primitprincipiile noastre. Dar ne mai trebuie Inca ceva. Acel cevae sprijinul d-voastra, pentru ca Guvernul §i mandatarii na-tiunii sa poata indeplini cea dintai misiune a lor, misiuneade a se ajuta, de a se sustinea unii pe alfii, iar nicidecumde a se lupta §i combate necontenit, caci calea aceasta nuare alt rezultat decat acela de a ne tine& in loc §i a nu puteaface un singur pas inainte. AO dar, cand e vorba ca tofi voim

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 275

binele §1 fericirea Romani lor, ca toti voim inaintarea §i pros-peritatea Orli noastre, nu crez sa mai fie un Roman, caresa se incerce a mai pune o desparfire hare noi, §i a§a O. neinvartim, ca pana astazi, in cercul inactivitatii §i al unor lupteneterminabile.

XLVIII.

IN CHESTIUNEA LISTELOR ELECTORALE.

Winta dela 30 lanuarie 1862. (Supt. la Monitor No. 24 §i 25).

La ordinea zilei este discutiunea listelor electorale.Dupa I. BrAtianu, care sustine ca s'au fAcut abuzuri la Intocmirea listelor

electorale, B. Katargiu cere cuvAntul.

B. KATARGIU, pregdintele consiliultd. Nu voiu sa raspunzla disert5rile ce d. preopinent a facut asupra regimului consti-tutional ; nu voiu sa ma ocup de generalitafile pe cari le-atratat d-lui. E vorba acum de abuzurile ce se zice ca s'ar fifacut cu ocaziunea confeclionarii listelor electorate, de minister.Nu deosebesc in aceasta privinfa persoanele ministerului, cipronunt numai cuvantul «minister*.

Intreb, domnilor, ce poate face mai bine un ministru decata WI legile §i a da instrucfiuni funcfionarilor sai de a seconform& tor?

In instrucfiunile ce s'au dat, s'a prevazut totul ; intr'inselese zice ca 21 zile sunt acordate pentru inscriere la adminis-tratiune, 3 zile pentru protestafie la judecatorie, §i 10 zilepentru expedierea hotaririlor judecatore§ti. De§1 sunt de 4zile in minister, nu am vazut insa pana acum nici o protes-tare, §i chiar de a§ fi vazut, nu puteam face alt decat a otrimite acolo numai unde de drept se poate adresa. Crez adomnul preopinent nu poate fi in contra unei asemenea pro-ceduri, cad d-lui a votat punerea in acuzare a unui minister,care s'a abatut dela aceasta regula 1), amestecandu-se el incontestarile electorale §i hotarindu-le prin ordine ministeriale.

1) Ministerul Manolaki Costaki.

www.dacoromanica.ro

276 BARBU KATARGIU

Ministerul, domnilor, poate da ordine numai pentru pazirealegii, poate da instructiuni numai pentru dreapta ei aplicare,dar nu a hoari el chestiuni cari intra cu totul in competintapartii judecatoresti. Vaz insa ca am ajuns Intr'un regim desuspiciuni : de pazesti legea, faci rau ; de o calci, faci si mai rau.

Aratafi -ne dar, domnilor, care e drumul ce trebuie sa urmam.Para atunci Insa not vom urma tot pe acesta, de a phi strictlegea.

Ni s'a vorbit apoi de demoralizare. 0, domnilor, nu as fivolt sa o spunem aceasta in Camera, in fats natiunii, ci s'oplangem in inimile noastre si sa cautam a vindeca raul. De-moralizarea aceasta, domnilor, vine in parte dela Guvernelesub cari a fost Para in regimele trecute, in parte dela lipsa deeducafiune a natiunii, si apoi nu mai putin a contribuit laaceasta demoralizare alts cauza, pe care nu voesc sa o maiarat, ca sa evil de a mai aduce intre noi taciunile discordiei$i vrajbelor.

Viu acum la ceeace s'a zis despre functionari. Dar oaredomnilor, gasit-a, vreun regim, vreun Guvern, din cate aufost pans acum, functionari cari sa nu dea ocaziune% la pro-testari ? Nu, domnilor. S'au vazut atitea protestari, atatea re-dal/lad prin foi publice si prin tribunale, incat se cutremuracineva de grozavia abuzurilor ce ele relatau ; si cand s'auorinduit anchete, cand s'a cercetat si descoperit adevarul, s'avitzut in multe cazuri ca din toate acele aratari nu existsnimic.

Noi v'am spas ca suntem de patru zile la Guvern, si intimpul acesta nu am primit nici o plangere de nicaieri, inmaterie electorala. Cu toate acestea sa presupunem ca amprimit asemenea plangeri cu gramada, sa presupunem caintr'insele se arata cele mai marl nedreptafi, cele mai marlabuzuri. Ce putem face noi mai mutt reclamantilor decat a -itrimite sa se adreseze la tribunale, singurele In drept, sin-gurele competente a cerceta si hoari niste asemenea chestiuni.Putem noi, numai dui:4 niste asemenea plangeri, cari, Incaodata mai repet, nu exists, putem noi, chiar de ar exists,

www.dacoromanica.ro

DISCUR.SURI 277

sA destituim funcfionarii in massA? Putem not oare face aceasta,and s'au auzit atatea strigate contra destituirilor, cand chiaraicea in Camera .s'au imputat cu asprime mai multor ministeredesele schimbAri de funclionart ? Nu, domnilor. Pe cat timpnu avem dovezi despre abaterile dela lege ale unui funcfionarsau cel putin convingerea cA e nedemn de sarcina ce i s'aincredinfat, not nu-I putem depArta din post.

lnstrucfiunile ce am dat in privinfa inscrierilor in liste le-afivAzut, domnilor, §i le putefi vedeA §i acum. DacA le gAsitirele, punefi degetul Sl arAtali unde este rAul, unde e gre§ala§i cum trebuia sA fie. DacA insA nu voifi sau nu putefi safaced aceasta, se infelege ca instrucfiunile sunt bune §i nicinu se puteau face mai bune.

D-1 ministru de justifie, avand in vedere mai multe impre-jurari din judefe, a hotarit ca termenul contestArilor la ju-decatorie sa fie. de zece zile ; la judecatorie insa, nu la ad-ministrafie, cici aceasta nu poate face alt decat o simpla ope-retie de inscriere, rArnanind ca cei ce s'ar crede nedreptAfifisA-§i adreseze plAngerea la tribunale, §i maine, cand vom aveaCurtea de Casafiune, pe care §i eu am mare sete sa o vazinfiinfatA, vor merge acolo sd reclame in contra celor ce i-aunedreptafit, §i ea nu numai ii va judeca, dar Inca va §i pe-depsi pe cei abAtufi, cAci e de dorit, domnilor, ca toll sA neinchinAm sub jugul responsabilitAlii, in faptA, iar nu numaiin cuvant.

M. KOGALNICEANU zice ca d-sa are dovezi a se pot alege deputatidupa placul ministerului fArA ordine scrise, deoarece se pot da foartebine ordine verbale. SA nu vie d-1 ministru a zice ca n'a dat ordine, cinumal ni$te instructiuni. In anul trecut un minister a fost dat in judecatApentru ilegalitAtile comise nu de dansul, ci pentrudt a lasat a se co-mita o multime de ilegalitati. Un ministry nu se poate scuzA ca nu esterAspunzAtor de ilegalitAtile ce se comit de altii i ci el nu are decAt ada instructiuni. Aceasta nu poate fi o scuzA, cad ministerul este raspun-zAtor de once ilegalitati se comit pe cars le lasA a se comite.

1. BRATIANU aminte§te cA pe timpul ministerului lui Manolaki Costakis'au schimbat membri depe la tribunale s'au Inlocuit cu altii ad-hoc,ca sA judece dupA placul Guvernului contestatiunile electorate. Aceste

si

si

at

www.dacoromanica.ro

278 BASBIT ICATARGITJ

tribunate, pentru earl ministerul lepureanu a fost dat In judecata, func-tioneaza si astAzi. Cu ce siguranta dar se poate prezenta un alegator infata unui asemenea tribunal ? D-sa citeazii apoi mai multe cazuri de in-scrieri Di de stergeri nelegale din listele electorale. D-sa incheie cerandsuspendarea listelor si darea in judecata a prefeetilor si judecatorilor cenu observA legile.

B. KATARGIU, precedintele consiliului. Domnilor, Simio mare nevoie de a putea aduna punctele de capetenie decan s'a ocupat prea onorabilul preopinent d-1 Bratianu, ara-Mnd cele ce s'au petrecut in anul trecut cu cutare §i cutarealegere, in cutare sau cutare judet. In tot ce a vorbit d-lui,§i mai tnainte §i acuma, despre chestiunea electorala, nu ne-aspus unde se gasiau defectuozitatile, astfel incat nu §tiam dee vorba despre principiu sau numai de forma.

Dar din cele spuse de d-sa mai in urma, am vazut 6 evorba despre forma. D-sa a facut un adevarat istoric de celece s'au urmat in timpul ministerului lepureanu, zicand ca totacele gre§eli se intampla §i astazi ; Insa-i pot spune d-saleca ministerul prezinte tocmai de acele gre§eli, pentru earl afost acuzat ministerul lepureanu, s'a ferit mai mutt, voiu sazic de destituiri §i oranduiri in functiuni pe timpul alegerilor,ci s'a marginit in legalitate, in paza legilor in fling §i inmasuri opuse acelora ale ministerului lepureanu. Cat pentruanchete §i darea in judecata a functionarilor corupti ai aceluiminister, aceia ce au clironomit 1) pe acel minister, aceia tre-buiau sa puie in lucrare acele anchete. De ce dar aceia nuau facut mai bine decat face acest minister ?

Dar din cele ce am auzit zicandu-se chiar §i de catre d-1Kogalniceanu, cu parere de rau am vazut al nu e vorba deinstitutiuni, de moralitatea §i dreptatea lor, ci numai not saramanem raspunzatori de toate faptele impiegatilor subalterni,caci d-1 Kogalniceanu ne-a zis : cine poate dessigila depe§ileministerului, cine poate opri telegraful? Imi pare rail ca nepunem sub un regim de suspiciuni, sub un regim asupracaruia Camille Desmoulins zicea. «Ai plans, e§ti suspect ;

. i

1) au mostenit, au venftdupa....

www.dacoromanica.ro

DI8CURSURI 279

ie§i afara din cask e§ti suspect ; to inchizi in casa, e§tisuspect*. A§a §i noi, d-lor, de vom urma calea legalitatii,suntem suspecti ; de vom urma pe aceea a ilegalitafii, suntemsuspecti. A§a dar, orice minister o sa nemultumeasca pe ci-neva, devremece sunt diferite partide. Noi insa vom con-tinua a urma tot pe aceasta cale a legalitatii, caci, oricare arfi banuielite ce s'ar putea ridica asuprd-ne, nu vor putea fidrepte pe cat timp nu se arata in ce chip putem urma altfel.Eu ma vaz asemenea suspect, pentruca am zis unui om sase duca la judecatorie sa-§i arate drepturile, caci numai aceastae competenta a-I reintegra in dreptul ce va fi avand. Catdespre alegeri, §titi, d-lor, ca nici nu s'au facut, §i sper anici nu se vor face in anul acesta dupa listele actuate.

Din d-nii prefecti, cari au fost pu§i sub acuzare, pot asi-gura ca nu s'a oprit nici unul. A§ vrea sa §tiu acum pentruce suntem inculpati ? S'au facut alegeri, s'au gasit calcari inacele alegeri, in timpul ministerului nostru ? Nu. Atunci nu§tiu pentruce d-1 Bratianu voe§te sA ne inculpe pentru ni§tefapte cari nu sunt ale noastre, ci ale celui ce a primit de-adreptul mo§tenirea ministerului d-lui lepureanu.

XLIX.

IN CHESTIUNEA LISTELOR ELECTORALE.

§'edinfa dela 1 Fevruarle 1862. (Supliment la Monitorul oficialNo. 28).

La ordinea zilei este continuarea desbaterii asupra intocmirii listelorelectorale.

DupA o discutiune foarte animata. la care iau parte Anastasie Panu,principele Gr. M. Sturza, I. Bratianu, I. Marghiloman, principele DimitrieGhica, G. Vernescu si Brailoiu, se ridicA B. Katargiu.

B. KATARGIU, pmedintele consillului. Domnilor, iata douazile pierdute, §i doua zile sunt mutt in vieafa omului, cu atatmai mutt in fafa necesitatilor §i a starii lucrurilor in care neaflAm.

Am avut onoare a vA zice in zilele trecute ca capitalul cel

www.dacoromanica.ro

280 BARBII KATARGIII

mai scump e vremea si ca nu trebuie sa o cheltuim in zadar.Sunt fericit dar ca voiu face o mare economie prin ceeace ama va zice. In urma discursului d-lui Panu de inalte cugetArisi de o clod* ce a rniscat toate inimile, in urma discursuluiprincipelui Gr. Sturza, plin de o logics ass de puternica sistransa, si de earl le multumesc, nadajduiam ca nu-mi mairamanea nimic de zis.

Am vazut insa ca unii din d-nii deputati au venit aid cucu o lista de acuzari pentru abuzurile ce zic ca s'au facut, casi cum am fi fost inaintea unui tribunal ; si fard sa-si aducaaminte ca ad nu suntem un tribunal, ca sa intram in ase-menea amanunte, ne-au fAcut un sir de toate cele ce s'auintamplat. Sunt departe de a veni sa sustiu ca nu s'au facutabuzuri, fiincica in tam noastrA s'au fAcut totdeauna abuzuri ;si v'am spus-o ca aceasta este o consecinta a relei educafiunice avem. Dar sa cautam care e Cauza de s'au facut atateaabuzuri. Ni s'a zis ca pricina e ca lipseste cutare si cutarelucru, ca impiegatii sunt rai, ca nu avem Curte de casatie sialtele atatea. Faceti, d-lor, legi ; si, daca nu se vor precurmaabuzurile, cel putin se vor stavili. Sunteti chemati a face legi ;tara sufere, Europa ne priveste. Acestea sunt cloud vorbe marl,doua vorbe primejdioase. Tara sufere, Europa ne priveste, o mairepet °data ; ele ne cer socotealA de ceeace facem. Incepe-vom iardsi aceleasi si aceleasi discutiuni fAra capataiu, fara in-ceput si fard sfarsit, si astfel sa ne invArtim in veci in cercullui Popilius, !) ca sa ne zica tara si Europa : n'ati facut si nuputeti sa faced nimic. Avem de datorie sa dovedim tarii cameritam increderea ei si Europei ca stim a intrebuinta si apazi institutiile ce ne-a garantat.

Ce vreti astAzi ? Sa iesim afara din lege? Nu, aceasta nu

1) Aluziune la urmatorul fapt :Antioch Epiphanes, regele Syriei, supusese o parte din Egipt §i incon-

jurase Alexandria. Deputatul roman Popilius 11 invitA saparaseasca Egiptul.Regele Syriei cera cateva zile ca sa se gandeasca. Atunci Popilius traseun cerc imprejurul lui §i-i zise: Nu vei iesi de aici, pond nu vel rAs-punde Senatului., Si regele, intimidat, se retrase.

www.dacoromanica.ro

DISCURSUIll 281

o vom face. Dar sa facem ceeace legea ne iartA ? Am fAcut-o§i v'am spus-o ca o vom face totdeauna. Daca ar fi fost §ipentru contestArile la tribunal un termen prescris de Convenfie,ne-ar fi sdrobit Cu aceasta. Din norocire, terrnenul pentruapel la tribunal nu e prescris;" ci atarna dela guvern. NoiI-am mai prelungit, 11 vom mai prelungi Inca pe 15 zile. Cemai voifi Inca? °sanda ceior abatufi dela lege? Vom face oanchet §i acei cari vor fi calcat legea, s& vortrimite la Curteade casafie, care peste puffin va fi nUmitA §i pentru care §tifia am stAruit cu tofii. DacA s'a intarziat pans acum, o §tifiprea bine cA a fost opritA de imprejurari inalte peste cari nuse puta trece.

Ce mai cerefi acum? Nimic. Dar -acum vA cer eu, cer, innumele Orli, sa ne unim cu tofii, sa ne apucAm de lucru, sAfacem legi. Legi, legi, d-lor, una dupa alta, ca sa rupem lanfulcare a sdrobit libertatea §i a lasat abuzurile. SA lAnfuim abu-zurile §i sA se sloboazA libertatea

L.

IN CHESTIUNEA INSERARII IN MONITOR A UNEIPETIT11 PARTICULARE.

$edinfa dela 15 Fevruarie 1862.(Supliment la Monitorul °tidal,No. 40, 41, 42 §i 43).

In §edinta dela 13 Fevruarie, I. BRATIANU atrage atentiunea ministruluide interne asupra inserarii in Monitor a unor acte, cari, dupa pareread-sale, nu sunt de domeniul Monitorului.

<Dupa cat §tiu, zice d-sa, Monitorul Statului e destinat la publicareagactelor of left& 0 altor acte cari sunt de nature a lumina tara asupra4 osebitelor ramuri de administratiune, de finance, de statistics §i alte ase-gmenea mated'. Vaz insa ca se trec acum defaimari din partea unor ce-gtateni in contra unor deputati) 1).

I) Treizeci el ease de aleg&tori din judetul Argee protester& printeo telegram&atre mimetrul jastitiei in contra color zlso de L Brlitianu In Camera aenpraformitrii listelor electorale. Aceastii telegram& se ail& publicat& In Monitorul dela12 Fevruarie 1R62.

www.dacoromanica.ro

282 BARBII ISATARGIU

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. D -1 loan BrAtianumi-a fAcut o interpelare alaltaieri §i oarecari intrebAri, zicand cAa gre§it guvernul trecand in Monitor o petitiune a mai multoralegAtori din toate colegiile din Pite§ti, prin care se plangcontra ziselor d-lui din Adunare. Nu §tiu pinA unde estegre§it un guvern, dacA se bucurA §i el de libertatea presei,nu ca sA ocArascA, nu ca sa dojeneascA, nu ca sA parasca pecineva, ci ca sA primeascA pl&ngerile unor oameni nu parti-culari, ci cari au oarecari pozitiuni oficiale prin partea ce iaula formarea Camerei.

DacA am vorbi de legi de presa, asemenea legi nu sunttrebuincioase pentru a infrana pe guvern, ci de aces presAde care d-voastrA, cei ce ati venit de dincolo de Milcov, v'atisperiat, iar nu presa guvernului care publics apArarea unorcetAteni. Daci cei ce au scris contra ziselor d-lui BrAtianu inMonitor au gre§it, calomniazA, sunt tribunate, unde d-1 BrA-tianu i§i poate cere satisfacerea. In presa particularA s'au vazutpersoane oficiale cari publics lucruri ce nu se scriau cleatin timpurile cele mai nAprasnice ale Frantei §i pe cari Frantaar fi voit chiar cu sange sA le §teargA din paginele istoriei.Guvernul nu publicA asemenea adrese fkindu-se solidar dedansele, ci pentrucA se crede intatorat a da publicului ase-menea plangeri ce i se trimit. DacA ele sunt adevArate saunu, aceasta o vor dovedi comisiunile de ancheta ce va tri-mite guvernul in judete ; §i, panA cand se va infiinta Curteade casafiune, cei ce se cred atacafi, sa reclame dinaintea tri-bunalelor.

I. BRATIANU. - Nu e vorba de o petitiune, ci daca un deputat a spusun adevar sau un neadev &r; e vorba mai mutt pi cleat onoarea unui de-putat, e vorba de onoarea pi demnitatea intregei Camere, cAci CameraintreagA se simte ofensati, cAnd se taxeaza de neadevAruri cuvintele pro-nuntate la tribuna ei, pi aceasta de cAtre o foale care este organul offi-cial al guvernului...

B. KATARGIU. Domnilor, Afi auzit ce s'a zis. Din teoriaaceasta trag o singura concluziune. D-I BrAtianu zice cA undeputat poate veni, acoperit de inviolabilitatea sa, sa defaime

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 283

pe oamenii guvernului, pe alegatorii aceia in virtutea carorane aflAm aici, §i cA ei n'au nici un drept de a se apArk de aspune publicului cA acele defaime erau neadevArate. Moni-torul, publicand aced plangere, a fAcut un serviciu d-lui BrA-tianu, inlesnindu-i ocaziunea de a trage la tribunale pe ceisubscri§i, spre a se dovedi adevarul.

D-sa a vorbit de listele electorale, de ilegale inscrieri §i

alte asemenea lucruri, pe cari le auzim neincetat de trei anide zile. D-sa a vorbit de anarhie §i despotism, de pertur-batie. D-lor, anarhia §i despotismul nu sunt in publicarea inMonitor a plangerilor unor cetateni, ci in cuvintele ce se ros-tesc cu atata emfaza in Adunare. Ce ! Un deputat are vote dea ataca, §i d-voastrA nu suferiti nici mAcar ca guvernul sAlase in Monitor pe atacafi sa se bucure de libertatea presei,spre a se apAra? Libertatea, pentru care s'a strigat atat, trebuiesA fie in fapte, nu pe buze.

Noi am declarat aid ca vom orandui a se face cercetAririguroase in privinta formArii listelor electorale, cA vom dajudecAtii pe toti acei functionari cari se vor descoperi a ficomis abuzuri, calcand legea §i caderile ei. Atunci cand acestecercetAri ne vor da rezultatul lor, vom putea cunoa§te cinea vorbit adevArul §i cine neadevAr. Rana atunci crez pe toatalumea §i nu crez pe nimeni,

I. BRATIANU. - Nimeni n'a contestat Guvernului dreptul de a-si apAraactele §l politica sa prin Monitor. Eu am sustinut numai cA Monitorulnu se poate face organul patimelor §i luptelor particularilor...

B. KATARGIU. Auz vorba de dare in judecatA a ministe-rului. Ei bine, dati-1 in judecatA (intreruperi sgomotoase).Dali -mi vole sA-mi deslu§esc cuvintele. S'a zis ca n'avefi in-credere in Guvern, a n'avem legi, n'avem mijloace de a mergein judecatA. Va sA zicA, intr'alte vorbe, cA nimeni nu se poateapArit astAzi.

titi, domnilor, cA chiar redactorii jurnalelor particulare,indatA ce un articol e subscris, i§i spala mainile de once rAs-pundere, §i ceeace pot face redactorii particulari sa nu o poatA

www.dacoromanica.ro

284 BARNEY KATARGIII

face jurnalul oficial ? Am isprAvit cuyantul de adineauri zi-and : crez pe toata. lumea Si nu crez pe nimeni. Monitorulnu e pentru luptele de partid, cad el nu cunoa§te partide.Sunt alegAtori din toate colegiile judetulut Arge§, cari yin §izic Guvernului cA ceeace s'a spus ad nu este exact. Ce ziceGuvernul ? Asculta Cara 1 AscultA, d-le Bratiene, ce zic ace§tioameni. Ce trebuie sA face Guvernul ? SA taa §i sA lase subacuzare pe ace§ti oameni, cari fac parte din corpurile de undederivA puterea noastrA, can i§i an §i ei locul in lucrArile ofi-ciale chiar aci, in Camera, unde este publicitatea cea maiMalta ? Dar ni se va zice a nu sunt alegatori, cA sunt in-scri§i pe nedrept ? Nu, domnilor ; ei sunt alegAtori, pe cattimp figureazA pe liste, §i nu vor inceta decat numai atunciand, dupA ce se vor orandul anchete, se vor dovedi cA inadevAr s'au comis abuzuri de cAtre administratiuni §i tribu-nate, culpabilii se vor da judecAtii, iar cei Mu inscri§i se vor§terge. Rana atunci insA ei nu inceteazA de a compune corpulelectoral al tarii ; §i Guvernul ii va apAra atat pe ace§tia cacetateni, cat §i pe cei dintai ca functionari.

Guvernul n'a venit §i nici nu vine sA desmintA pe nimenicA a zis cutare lucru, care nu e adevArat. Guvernul nu zicecA n'a publicat petitia. A publicat-o, dar iscAlitA ; §i dad pe-titia e iscAlitA, este sub rAspunderea acelora cari au iscAlit-o.A§A dar nici o altA intrebare nu avea loc, deck dace acele iscA-lituri stint adevarate ; §i indrAzneascA cineva sA zice cA nu suntl

D-1 KogAlniceanu §tie cats consideratie am pentru persoanad-sale ; insA dea-mi vole a-i spune cA atat propunerea ce afacut, cat §i infierbinteala cu care a aparat-o, null aveaulocul. Trebuie Monitorul sa tad de Cate on vine tipAtul ace-lora §i reclama sub isalitura §i rAspunderea for ? Trebuie sArefuzam o pArticia de publicitate pentru apararea unor ce-tAteni cari compun colegile electorale ale unui intreg judet ?Socotesc a nu ; §i o vom face de ate on vor veni asemeneacazuri. Dace d-v. credeti altfel, ei bine, cereti sA vie un altminister, cAci poate socotiti cA not suntem aid pe flori detrandafiri,

www.dacoromanica.ro

DISCII1181JRI 285

Se cite§te un amendament at Principelui Gr. M. Sturza, prin care secere trecerea simpla la ordinea zilei.

B. KATARGIU. Nu 'viu sa apar ministerul, caci nu maiare trebuinta ; ci O. raspunz d-lui Bozianu. li mulfumesc demoderafiunea cu carp a aparat propunerea. D-sa a zis insaca dore§te sa nu se mai faca gre§ala ce s'a facut acum inMonitor. Aceasta nu s'a facut nici cu precugetare, dar nicifara §tiinta ministerului. Guvernul a socotit ca nici o legenu-1 opre§te de a publics asemenea petifiuni in Monitor. Elnu se poate supune decat legii sancfionate §i promulgate; Fa-cefi dar legi ca sa restrangeti Monitorul, iar nu propuneri.

In cazuri mari, talmacirea legilor in fiinta, puse in lucrarede ani intregi, se face astfel ca ministerul vine a cere o de-slu§ire dela Camera ; §i deslu§irea data de Camera se pune inlucrare de catre minister. Au fost insa exemple cand voturilecerute Camerei de insu§i ministerul au fost 'bate in path-sire de acela§ minister care le solicitase. Aceasta pildA s'adat de alfii, nu de noi. Vrefi sa punefi ministerul in pozi-fiune de a nu tines in seams propunerea d-voastra ? Nu estelege care sa opreasca Monitorul de a publics asemeneareclamari. Numai cand vor purta iscaliturile mini§trilor, numaiatunci sunt ei raspunzatori ; dar cand este ceva subscris deAil, nuinai aceia raspund. Facefi legi sa restrangeti Moni-torul. Pans atunci se bucura Si el de libertatea celorlalteziare. Ministerul voe§te ca ce se roste§te in Camera sa fieslant ; deaceea cere legi.

B. KATARGIU, ministrul de interne, cla citire unui Mesaj prin care setrimit doult proiecte de lege §i anume unul relativ la cererea unui creditde 400 mil de lei pentru plata dobanzii la imprumuturile provizorii ceTezaurul va face in cursul anului 1862, tar cel de at doilea pentrua§ezarea unul serviciu de dobanzi la datoria flotanta.

www.dacoromanica.ro

286 BARBD KATARGIU

LI.

RASPUNS UNEI INTERPELARI A LUI ION C. BRATIANU INCHESTIUNEA TARANILOR INCHISI.

$edinia dela 21 Fevruarie 1862. (Supliment la MonitorulNo. 47).

Doud sute de tArani, voind sA vie ca sA salute pe Domn pe depu-tati cu ocaziunea zilei de 24 Ianuarie 1861, zi in care se proclamA Unireadefinitive a Principatelor, au Post opriti de guvern. Un subprefect (No-tara) a Post batut st greu rAnit, mini§trii au Post huiduiti de Want.

InterpeleazA I. BrAtianu. Raspunde

B. KATARGIU, pre,sedintele consilittlui. Raspund indata.domnilor, in ce imprejurari am venit not la minister.cA once om care-§i iube§te nu familia, nu pe sine, ci

tara sa, se cutremurA de consecintele fatale ce putea aveaaces mi§care, asupra cAreia suntem interpelati. Nimeni nucuno§tea, nu putea prevedea rezultatele ei, Si era o ingrijiregeneralA. Guvernul nu a facut alt, decat ceeace se face intsrile cele mai civilizate. Guvernul cu intelepciune a innAbu§itmi§carea. S'au prins oameni cu armele in mans, oamenicari au indrAznit sA bath, se impunga §i sA injunghie pe func-tionarii publici, pe subprefecti §i pe procurori, ba chiar §i peun strein, care le-a intrat in mans; au facut omoruri, cacisluga procurorului a §i murit; oameni cari au jefuit, au spartcase §i au luat arme, au spart cutiile satelor §i au luat bani;in fine omeni cari au facut fapte de acelea cari nu s'auvazut decat la natiunile cele mai barbare, la Vandali.

Pe ace§ti oameni, domnilor, guvernul ia prins §i i-a arestat.Ni se zice acum cA sunt tratati ca in timpii inchizitiunii.

Nu, domnilor; nu sunt in chinuri, ci in cercetarea justitiei.Procurorii sunt necontenit acolo, spre implini datoriile celegea prescrie. Cei prin§i sunt in numar de 200. Acestoratrebuie sad li se Mce cercetare, sA se pazeasca procedura, §i§titi ce va sa zice o procedura criminalA cei inocenti sA nuse chinueasca, dar culpabili sA fie dovediti, dati justitiei §ipedepsiti. Ni se zice cA in inchisoare sunt chinuiti. Dar sa

oficial.

§i

Still,Still

a-§i

:

www.dacoromanica.ro

DISCURS1JRI 287

vedem can sunt chinurile ? Stau in manAstirea VAcAre§ti, aucinci cainere pentru dan§ii, mAnancA hrana militarilor, suntsco§i in toate zilele sA faca miscare §i sA is aer. Poate caaceasta este singura tratare inchizitorialA ce li se face, fiindcAsunt sco§i cu sila la aer, ca sa nu se imbolnAveascA. A fostinsu§i directorul Ministerului Justitiei acolo ; §i la intrebareace le-a facut dacA au hranA §i locuinfe bune, au raspuns cutofu cA sunt foarte multumiti, pentru care s'a incheiat jurnal.Ni se zice cA ziarele vorbesc cA urzitorii acelei mi§cari ar fistand pe bAncile AdunArii, fie de jos, fie de sus. Cat pentruguvern, el ui -a facut datoria. A fost o rascoalA, domnilor,care ameninia nu pe unii din noi, ci lini§tea §i viitorul Orli, orAscoalA care ar fi putut da farii o loviturA ce ar fi cufun-dat-o in pr5pastia nenorocirilor, din care nici stranepotii no§trin'ar fi putut-o scoate.

Socotesc dar cA guvernul care a inabu§it o asemenea in-cercare a fAcut tot ce trebuie sA faca un guvern inielept ; §i

daca d-voastrA nu yeti incuviinfa urmarea acestui minister....(Mai multe voci : prea bine! prea bine !)Sgomot in Adunare cu semne de aprobare : mai multi cer ordinea zilei.Adunarea incuviinteazA.

LII.

0 EXPLICATIE CU I. C. BRATIANU

$edinia dela 26 Fevrttarle 1862. (Supliment la Monitorul oficial,No. 48, 49, 50 §i 51).

Asupra acordArii unui credit de 400.000 Id vechi, cerut de ministerpentru plata dobanzilor ce vistieria va fi nevoid a face in cursul anului1862, loan Bratianu relevand cuvintele din sesiunea precedenta ale luiB. Katargiu a tara ar fi falitA, acesta din urmA cere cuvAntul.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Vaz, domnilor, cAse face o confuziune, amestecandu-se in cererea ce va facemazi chestiunea cheltuielilor trecute, a bilanfului, a socotelilor§i allele asemenea observari ale d-lui Bratianu, cari ma faca lua cuvantul, spre a arAta ce cerem noi prin acest proiect

www.dacoromanica.ro

288 BARBil KATARGIII

cie lege §i pentru ce cerem. SA vedem mai intai ce. a gasitministerul, cand a venit la putere, pentruca sa facts aceastAcerere ? Ministerul a vazut ca Statul se afla in acea pozitiunenenorocitA de a cadea sub acea impovArAtoare vorba de falit,care vorba se poate aplica atunci cand cineva, fie Statul fieun particular, nu poate raspunde la timp indatoririlor ce acontractat, chiar daca in urma s'ar dovedi cA activul estemai mare decat..pasivul.

Prin urmare, chiar in cazul cand Tezaurul nostru aveacreanfe mult mai maxi decat datorii, tot i se putea aplicaacest cuvant, daca odatA nu era in stare a face onoare an-gajamentelor sale, daca nu putea rAspunde cele mai neapA-rate cheltuieli zilnice, §1 §tili, domnilor, ce sunt aceste chel-tuieli zilnice ? E hrana soldatilor in cazarme, sunt medica-mentele bolnavilor in spitale, e intrefinerea copiilor in §coale.

Venind la guvern §i gasind aceasta stare de lucruri, va-zand cA sunt 20 de milioane neincasate, din cauza nepuneriiin lucrare a unei legi care s'a aplicat in timp de 20scutindu-ne de atata dificultati ce intampinam azi ; gasindTezaurul incarcat cu o datorie pentru care ministerul actualnu e responsabil, precum §i nici cel precedent, caci Si el agAsit-o ; apoi prin aplicarea aceluia§ buget in time de doiani dearandul, gasind §i cheltuieli noi prevazute in bugetgasind noi toate acestea, domnilor, trebuie oare sa trecemprin acele Furci Caudine de a comprontite in fafa Europeistarea finan6ara a tarii noastre ? Cad, domnilor, cele patrumilioane nu mai sunt astAzi in Para, sunt la Rotschild §i alfibancheri. Si ogre astazi, cand suntem intr'o epoca de orga-nizare, cand avem atatea imbunatatiri de facut, cand avemtotul de creiat, nu este trebuinta ca Statul nostru sa aibA uncredit in ochii Europei ? Dar ce consideratie ar mai aveaCara, care ar mai fi creditul Statului, cand nici macar acestebiete patru milioane nu le-ar putea plati ?

Ce vine astazi a cere guvernul ?Ceeace au toate Statele din- Europa, ceeace are fiecare om,

adica acea dispozitiune de a putea lug dela un bancher o

Ini,

www.dacoromanica.ro

DISOURSUILL 289

sums, cu care sail poata intampinA la moment platile cear aye& a raspunde.

Apoi mai vaz ca unii se ingrijesc oarecum de cuvantul dedatorie flotantA. Recomand pentru explicarea acestui cuvAntdictionarul lui Garnier Pages, §i veti vedea cA, pe langA alteintelesuri, cel principal care se da acestui cuvant este ; «da-toriile ce se iau spre acoperirea cheltuielilor curente §i, carise plAtesc in cursul aceluia§ an». S'a mai zis ca se impova-reaza Statul cu atatea imprumuturi. Nu, d-lor ; curand o sAva cerem legea de executiune, pentrucA avem 20 de milioanede incasat Inca, numai din cauzA ca legea de executiune depand acum nu mai e azi aplicabila.

i apoi, domnilor, in fata unei pozitiuni ca aceea a Te-zaurului nostru, de a nu putea urni nici cheltuielile zilnice,dad. noi am fi prelungit starea aceasta de lucruri §i nu amfi venit a cerem ajutorul d-voastra, oare nu ne-ati fi acuzatde o mare neingrijire ? Dad nu am fi venit a va propuneo asemenea mAsura, nu ne-ati fi intrebat de ce nu v'am cerutun credit, de ce nu am cerut un imprumut ? Vedeti dar, domni-lor, ca noi nu cerem alt decht ceeace mai in urma ne-ati fizis d-voastrA. Nu cerem un imprumut prin care sA punemfiscul in pozitiunea aceea de a nu putea plati niciodatA, ci

cerem numai un credit de a putea la necesitate gasi cu u§u-rinta oameni cari stt poatA inlesni cheltuielile urgente aleStatului, acel credit ce it are fiecare particular. Still, domnilor,ce %/Alva mare s'a facut in toatA Europa, ce renume a do-bandit creditul nostru, atunci cand au ars Bucure§tii, §i cand,cu toata aceasta catastrofA, plAtile s'au raspuns de cAtre toficu cea mai exacta punctuali4ate. Ei bine, tot o asemenea valvA,dar intr'un sens cu totul contrariu, intr'un sens cu totul deza-vantajos creditului nostru, se va raspandi §i astazi, candStatul nu va fi in stare a-§i pazi indatoririle contractate, nuva fi in putinta de a raspunde nici cheltuielile de zi, acelecheltuieli, domnilor, cari privesc la intretinerea soldafilor, lacautarea bolnavilor Si altele asemenea.

Ni s'a mai zis a ministerului Golescu i s'a cerut in 6 zileBarbu Katargiu. Disoursuri 19

www.dacoromanica.ro

290 BARBU ICATARGIU

bilantul de starea financiara. tiIi in* domnilor, in ce po-zitiune era acel minister Si in ce pozitiune se afla cel deastazi. Ministerul trecut a voit sä Ira prezinte bilantul Prin-cipatelor Unite, dar Principatele nu erau inca unite. Guvernulde astazi insa trebuie sa %IA dea bilantul Romaniei ; §i acestbilant nu se face in cateva zile, nici chiar intr'o luny ; cacisocotifi, domnilor, §i minutele de cari putem dispune §i yetivedea ca nici timpul material nu ne-a putut permite a vaprezenta Inca o asemenea lucrare, mai ales cand cancelariileMoldovei sunt Inca acolo ; §i cu toate ca am facut chibzuirede a aduce cate unul toate ministerele aid, totu§i aceasta nuo putem face a§A de repede, ci cu o de aproape ingrijire, sprea nu compromite interesele acelei Orli a Orli, a nu aduce omai mare dezordine in lucruri §i a face Moldova sa strigeca Unirea pentru dansa a fost o prapastie.

Vedefi dar, domnilor, clack in aceste condifiuni, putem notpregati in scurtul timp de cand suntem la Guvern acel bilanfgeneral al Romaniei, de care ni s'a vorbit. Daca, de cand maaflam pe acele band de dedutat, am cerut Ministrului Go-lescu a ne da o expunere de starea financelor, cererea noastrade atunci era cu totul la locul ei, caci situafiunea acelui Mi-nister era cu totul osebita de aceea a Ministerului actual.Comparafiunea dar a fost nedreapta, ca §i cererea ce ni s'afacut §i, zicand aceste cuvinte, nu le adresez majoritatii, ciunui deputat,1), caruia trebuia sa-i raspunz.

1) I. Bratianu.

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 291

IN CHESTIUNEA CREDITULUI DE 400 MII DE LEI

5'edlnla dela 26 Fevrtiarle 1862. (Supliment la Monitor,No. 48-51).

C. STERIADE intreabA pe ministrul de finante cu ce fonduri va puteasa plateascA aceste imprumuturl ? Cu cei 400.000 lei ce-i cere ? Cu acestiaabia va puteit plati dobanda celor 4 milioane imprumutate. apoi eiau cu totul alts destinatiune, anume aceea de a plAii dobanda datorieiflotante, ce se poate face in cursul anului 1862 si care trebuie achitatAin cursul aceluias an. Cu cele 21 milioane din rAmasite ? Dar Guvernulnn are o asemenea autorlzatie din partea Camerei.

B. KATARGIU pregdintele consiliului. De§i vAz ca discu-tiunea se urmeaza tot asupra chestiunii generale, care esteinchisA, totu§i rAspund, pentrucA nu voiu sa las pe nimenifarA rAspuns. Recunosc cA din punctul de vedere al manipu-latiunii pecuniare, d-nul Steriade are dreptate; dar d-lui faceo confuziune. Ministrul, de§i v'a vorbit in expunerea sa demotive de datoria ce are fiscul de aid, de cea adusA ca zestredin Moldova, totu§i n'a inteles cA cu suma ce vA cere are saacopere acele datorii; ci aceasta suma are sa serve ca sapreintampine plAtile zilnice, sa ca§tige credit in tart ca, ori-cand va ridica glasul sa cearA un imprumut, sa-1 poata gasi ;caci pentru datoriile contractate mai inainte se afla fonduri,dar acelea intra in cercul bugetelor. Datoria ce s'a formatacum e indirectA ; ea s'a format prin transmiterea bonurilor,care negre0 cA au trecut §i in tAri streine. Deaceea venimsa cerem ace§ti 400.000 lei, ca sa putem avei credit in piatA§i sa putem face platile la timp. Noi n'am venit azi sa ceremun imprumut pentru plata datoriilor de 8 milioane §i altedatorii ce mai sunt, pentruca ne-ar fi fost imposibil. Cameras'ar fi spaimantat Si not nu suntem incd in stare sa -i prezentamazi un tablou lamurit de starea finanfelor. VA rog dar savenim la chestiune. Noi vA cerem 400.000 lei, pe can ii vomIntrebuinfa ca dobanzi la imprumuturi parfiale mai marl saumai mici, cu cari sa putem preintampina platile zilnice. Noinu §tim §i prin urmare nu vA putem spune ce afla in

L111.

§e

www.dacoromanica.ro

292 BARBU KATARGIU

socotelile Statului, cAci nu sunt cercetate de zece ani; §i dacaar fi sA vA spun cum stau, o sa vA inspaimantati. D-nulMinistru de Control mi-a spus ca numai in Tara RomAneascasunt resturi de 70 mil. VA rog dar, nu mai incurcati lucrurile§i vii tinefi numai la cererea Guvernului, care nu e alta decksuma de 400.000 lei, destinatA pentru cheltuielile curente, plAtide dobanzi, scadenle, etc. etc.

1-11 V.

INFIINTAREA UNUI COMITET LEGISLATIV PROVIZORIU.(IntAiul discurs).

edlnfa dela 26 Fevruarle 1862. (Supliment la Monitor,No. 48-51).

Principe le GR. M. STURZA citeste raportul Comisiunii insarcinate cuexaminarea proiectului de lege pentru infiintarea unui Comitet legislativprovizoriu.

M. KOGALNICEANU vorbeste in contra acestui protect de lege, pentru-cA, pe de o parte, Ministrul nu voeste sa vie cu proiecte de legi defini-tive, iar pe de alta, pentrucA, prin acest protect, se ridica Adunarii oricedrept de initiative In facerea legilor.

B. KATARGIU, A§ fi inteles toatA argumentafia d-lui Ko-galniceanu, and ar fi fost .vorba de a trate. astAzi definitivchestiunea initiativei; dar astazi dee-mi voie d-1 Kogalniceanua zice cA toata vorbirea aceasta este de§arta. D-sa ne-a vorbitca n'ar mai voi sA vazA nimic provizoriu. Domnilor, este foarteu§or a zice, dar foarte anevoie a face ce zice d-1 KogAlniceanu.Suntem ad dupd Convenfie, da on ba ? Este ea legea noastrafundamentalA on nu? Ce a facut Conventiunea? Conventiuneaa zis cA pentru legile comune, atunci cand amandoua Prin-cipatele formau dour State deosebite, sail trimita fiecaredin ele delegafii la Comisiunea Centrals, pentru ca sa faceaceste legi comune, ramanand Ministrului numai. dreptul dea infati§A legile speciale. Legatura nu era a§a de stransa intrepH atunci, ca acum de cAnd Comisiunea Centrals s'a desfiinfat.D-nul KogAlniceanu zice ca acum a intrat fiecare in drepturile

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 293

sale. Si eu zic tot ca d-lui; Ins& in drepturile sale, a§a dupecum erau marginile prescrise de Conventiune ; insti in dreptu-rile sale in principiu, iar nu in forma, caci aceasta nu eraprevazuta in lege. E vorba dar astAzi se vedem forma cucare trebuie sa incepem aceste lucrari.

Still prea bine ca lndienii, in mitologia lor, ziceau cA lumeae in spinarea unui elefant §i elefantul pe o broasca testoasa.Dar sub broasca testoasa ce este ? Aceasta e chestiunea : cineera sa faca proiectul pentru regularea formelor initiativei ? Noisinguri? Vedeti cA suntem destul de mode§ti, spre a nu o facesinguri §i venim sa intindem mana Camerei, spre a lucre in-preuna. Camera singura? Atunci zicem : nu, pentruca dreptulacesta ea nu 1-a avut pans acum Si tomai pentruca sa re-gulam aceasta, va facem propunerea de NIA. Dar sa presu-punem ca am primi aceasta sarcina. Ce se intampla atunci?Doua lucruri. Intai ne-am da drepturi ce nu ar fi bine definite§i nu am §ti in ce limite sa le exercitam. Al doilea, am ridicaun drept firesc al Camerei pe care nu avem dreptul se -1 ri-dicam, acela de a veni ca sa conlucreze cu noi, tocmai asupraacestei baze parlamentare.

Vedeti dar, d-lor, cA ceeace am facut, era tot ce omene§teputeam face, spre a se hotari definitiv pe urma caderile §i

modurile de a exercita fiecare dreptul de initiative.Acum va intreb, dace am lash modestia aceasta la o parte

modestie, care e o modestie politica, §i-§i are consecinteleei §i am face noi numai decal o lege definitivA de infiin-tarea acestei initiative, nu s'ar pune oare, cu infiintarea acestelegi, Camera in neputinta de a lucra alte legi de reorganizare?Oare ce s'ar face aces Moldova, care geme in starea in care seafla astAzi, de care suferA toti cei ce sunt acolo §i de care noiavem grije §i nu ne putem odihni nici ziva, nici noaptea, casA-i dam §i ei o bazA, baza aceea pe care a§ezand-o sa legampentru totdeauna aceasta Unire, care se clatina? Vedeti dard-lor, ca, de se va respinge acest Comitet, e o prApastiepentru Tara RomaneascA, pentru Unire §i pentru Moldovamai cu seams. Acest Comitet va face legile organice, faca

www.dacoromanica.ro

294 BARBII KATARGIU

cari este peste putinfa sa guverneze cineva ; el poate schimbAchiar legea electorala. Oare in mijlocul marii, and furtunasufla, cand corabia is apa, i§i petrece cineva timpul cu lucruri dea doua mans, sau se ocupa de a astupa locul pe unde intraapa, care ameninfa a naufragiu ? Chestiunea inifiativei este dea doua !liana ; chestiunea principals e ss scapam corabia sanu se innece. Daca vom izbuti sa facem aceste legi, ca saputem scapa corabia, atunci inchidem cu demnitate sesiunea ;iar daca nu vom face aceasta, atunci aruncam in abis pozi-fiunea noastra politica §i mai cu seams pe aceea a Moldovei

M. KOGALNICEANU combate din nou prolectul, pentruca d-sa nu voesteca un drept fundamental a se explice printr'o interpretare. D-sa cerelegi definitive, cere sa nu se discute numai forma, ci gi fondul. Oratorultermina cu vorbele : cSa ni se dea Uunirea, sa ni se dea fitful ce ni serefuza de Romdnia Is (Aplause sgomotoase).

I. BRATIANU. <Onor d-1 Katargiu ne-a adus o pilda din cosmogoniatindiana ne-a zis ca nu stie pe ce sta aces broasca testoasa. Pentru.mine nu e nici o indoiala : broasca sta pe autoritatea noastra, pe suve-cranitatea nationals, pe care o reprezentam not acis. Oratorul incheie inacesti terrneni: Comitetul va fi numit de majoritatea Camerei, Minh.trulhind, dupa obicelurile constitutionale, iarasi din majoritate. Prin relatiunilesale cu majoritatea, Comitetul va sti foarte bine dispozitiunile el; si andse va face o lege, va fi deajuns sa consulte majoritatea la redactare aproiectelor pe urms, cand va veni in Camera sa strige : t1a vot I lavot sa inchiza discutiunea gi sa voteze.

B. KATARGIU, presedintele consiliului. Voiu raspunde §id-lui Kogalniceanu in pufine cuvinte, §i d-lui Bratianu in maimulte.

D-I Kogalniceanu a zis ca, cu prilejul imprumutului de400.000 lei, am vorbit de suferintele Moldovei §1 ca Moldovanu are alte suferinfi deck adminstrafia, ca n'are trebuinfade Organizare...

I. BRATANU (intrerupand). De o cam data...

B. KATARGIU (urmdnd)... «de o cam data acela s'ar pre-lungi mult timp §i iata-ne tot cu provizoriul pe care-1 combate

Kogalniceanu. A§ dori ca d-1 Kogalniceanu sa vie sa asistenumai doua zile la Minister, ca sa vaza cari sunt sufe-

-si

gi

d -i

www.dacoromanica.ro

-DISCURSURI 295

rintelele Moldovei, sd vazA ca sunt chestiuni de lege cu totuldeosebite de ale noastre, sd vazd cd suntem silifi sd finemacolo alt Guvern, un directoriat, cdruia, dacd i-am da o la-titudine mai intinsa, d-1 KogAlniceanu ar fi cel ce ar strigamai tare. D-lui a fost cel dintaiu care a cerut un singurGuvern ; dar, dupd organizafia de azi, toate lucrdrile se con-centra in mana a 7 oameni, cari trebuie sd dea deslu§iri intoate pArtile pentru cel mai mic lucru, pentru lucruri cari in toatepartile se desleagd de catre capii de secfiuni. Vedefi dar cat denumeroase §i impovarate sunt lucrdrile noastre, vedefi cat depretioase ne sunt minutele in fafa atator nevoi, §i permite-ti-mi a mai repeti tot aces figurd corabia is apd de pretu-tindeni §i noi sa ne ocupdm de chestiuni secundare, de po-zitiunea matelotilor, cand ar trebui sa cdutdm a ajunge catmai de grabd la portul nostru, adica sd facem Unirea, careInca nu e desdvar§ita §i care, din potrivd, se clatind ?

Acum ma intorc la d-I Bratianu, fiindcd d-lui a zis cloudcuvinte foarte mari : a zis ca baza este suveranitatea nationald.Da, in adevar, insd dupd forma §i lege, caci altfel n'am fifi numai noi ad, ci am intinde aces suveranitate la tofi

oamenii dupd ulife. Rand acum, domnilor, n'a regulatnimeni cum sd exercitafi aces suveranitate nationala ; a

regulat numai cum sd stati aci. A vorbit apoi de majo-ritate §i minoritate §i a zis ca ceeace face majoritatea nueste bun. Eu unul vd marturisesc, n'am auzit pand acumridicandu-se asemenea chestiuni in vieata mea pariamentard,de§i am asistat la discufiunile parlamentare din toate Stateleconstitufionale. D-lui zice ca majoritatea nume§te Guvernul,majoritatea compune Comitetul, majoritatea face legile, adicArAsturnand chestiunea, ceeace face majoritatea nu este bine§i trebuie sd fie lege ceeace face minoritatea. Faceti dar oasemenea lege ; schimbafi regulamentul. D-lor, °data cd estemajoritatea acolo, acolo este suveranitatea poporului, acolo

este puterea nationald. Nu ie§im de aci : on sunt legi funda-

www.dacoromanica.ro

296 BARBI' BATARGIU

mentale cari ne hotdrasc caderile §i in puterea carora stemacilea ; sau nu ne intelegem bazele sistemului nostru social.

1. BRATIANU propune urmatorul amendament :t Un comitet provizoriu este instituit, cu InsarcInarea de a elabora in-

«preuna cu guvernul proiectul de lege privitor la determinarea dreptuluit de initiative In afacerea legilor).

Subscri§i : 1. Brdtianu, C. T. Grigorescu, A. Petrescu, N. Golescu, Gr.lorgulescu, C. Budisteanu, Gr. Arghiropol, Gr. Miculescu, D. Brdtianu.

B. KATARGIU, pregdintele consillului. In urma celor ces'au desvoltat aci in Camera, nu ma mai a§teptam la aceastapropunere. D-1 Bratianu propune ca acest comitet sa elabo-reze numai legea de initiative ; d-lui zice ca vorba de a secompromite unirea nu-§i are loc, ca Romanii sunt invatati asuferi. V'am spus de ce nu poate acest comitet a se ocupa nu-mai cu legea initiativei, pentruca dansa poate trage cu sinedesfiintarea acestei Camere, poate scadea on adauga atribu-Vile sale, poate sa schimbe cu totul listele electorale. V'amzis ca ministerul are trebninta de aceasta, ca sa nu se arunceCara i'ntr'o pozitie false, sA nu se lase, ca sa zic a§a, intr'unperpetuu provizoriu.

Pe de alta parte, d-sa ma intreaba de ce ministerul nu §i-adat permisiunea sa face singur acele proiecte de lege? Pentrucuvintele pe cari vi le spusei : pentru ca sa nu arunce Carain acea false pozitiune ; pen tru respectul ce are catre Camera,§i pentrucA el v'a zis mai 'nainte de toate ca nu va face nimicfare a va consulta §i a lua autorizafia d-voastra, caci e unminister constitutional §i care nu e invatat sa aiba libertateape buze Si in inimA despotismul.

Urmeaza o discutiune la care tau parte C. Bozianu, Manolaki Costaki,I. Bratianu §i Principele Gr. M. Sturdza. Dupe ace§tia se ridica B. Ka.targiu.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Afi vazut ca delainceput guvernul a avut ingrijirea de a veni Si a statorniciSi aceasta chestiune arzatoare, de care ne ocupam azi, §i de-aceea am primit redactiunea facuta de comisiune. Comisiunea

www.dacoromanica.ro

DISCI:TR/MAI 297

a zis cd acel proiect se va supune la discufiunea Camerei, indatace se va alcAtul ; dar art. 3 este o legaturd contra cazurilorde fortd major* contra cdrora nu putem lupta. Daca acel co-mitet iese din sanul d-voastra, dace ministerul vd declard cadore§te ca acel proiect sd vie ca sd puie ordine intre drep-turile puterilor Statului, care este temerea d-voastrd ? Ca co-mitetul va dura numai 'Ana la finele sesiunii Camerei ? Darsa facem o ipotezd. Dacd Adunarea, ostenita de discutiunilungi ca cele de azi, ar cere catevi luni de amanare, ce eatunci de via. ministerul ca n'a votat Camera acele proiecteale comisiei ? Mai mult angajament decat acesta ministerul nupoate lua. Top suntem oameni insuflati de acelea§i sentimente§i nu putem face altfel decat ceeace vorbim aici.

PR1NCIPELE GR. M. STURZA. Comisiunea a socotit de a sa datoriese rosteascA foarte precis ca acest comitet va exercita dreptul de 'nip-tivA §I al AdunArli si al guvernului. Mandatarl ai Adunarii, not a tre-buit sa aratarn §i respectul ce-I avem pentru acest mare drept al Par-lamentulul.

B. KATARGIU. Explicafiunea data asupra inifiativei luatede guvern, ca sa iasa din acest impas, dovede§te ca a recu-noscut Camerei fiinfa acestui drept §i deaceea am socotit caeste de prisos adaugirea fAcutd la art. 2 1). Dace apoi, dincazuri de forth majord, nu s'ar putea promulga aces lege panella finele sesiunii, atunci trebuie sd aibd grija Camera de a luaaltd masurd provizorie panel la deschidere, cad altfelar punepe minister in nelucrare. laid cuvantul pentru care zic ca, de§iin fond elaborarea legii e precisd, totu§i trebuie a se Iasitimpul trebuincios. Zic dar a adaugirea e de prisos, cAci pie-dica ne-ar aduce, iar nu inlesnire.

1) lata art. 2 : (Inainte de inchiderea sesiunii amilui 1862, acest comitetva supune neat:drat la deliberarea AdunArii a hotAri modul definitiv dupAcare au a exercitit Guvernul §I Adunarea dreptul for de initiative legislativay.

www.dacoromanica.ro

298 BARBU KATARGIU

LV.

RASPUNS UNE1 INTERPELARI A LU1 M. KOGALNICEANU INCHESTIUNEA EXPORTULUI SARII.

$edinta dela 28 Fevruarie 1862. (Supliment la Monitorul oficlal,No. 53).

M. KOGALNICEANU i§i desvol1A interpelarea privitoare la impozitul de111 /2 la suth pentru exportarea sari' peste Prut. D-sa cere suprimareaacestui impozit, pentruca micsoreazii exportul §i favorizeaza concurentaaltor tars ca Austria, Sicilia etc., can ameninta sarea noastra pe piataRusiel.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. D-tor, Am des-tule a nice in chestiunea aceasta. Ea nu cere nici un fel decuvinte pline de figuri retorice, earl sA producA emotiuni adanciin Camera. Din contra, voiu rAspunde cu singe rece, cad acse vorba de de o chestiune de Vire.

Voiu incepe mai intai cu acei 11V, 13 sutA lei ce se puserAin Moldova asupra sarii exportate in Rusia.

Consiliul de ministri a desfiinlat aces taxi, fiindca i s'aparut anormald; si stiti a eu mai cu seams am fost totdeaunade pArere ca exportarea, in loc de a fi impovArata, trebuie in-lesnitA. In cat priveste orasul Galati, acolo nu s'a luat nici omasura ca sA nu se exporteze ; dar se vede ca exportatia aincetat dela sine. Si aceasta este usor de inteles, indatA ceyeti sti cA in Tara RomaneascA nu s'a suit pretul transpor-tului decat dela 7 panA la 8 lei, iar in Moldova dela 16 'Anala 18 lei. Cand noi putem transports la schele cu 7 lei, crezca ar fi foarte ciudat sa transportAm cu 16 si 18 lei (vechi)Indata ce Moldova si Valahia s'au facut un singur Stat, numai stint hotare, ca sa nu treacA sare din Moldova in Valahiasi din Valahia in Moldova ; dar dacA nu va trece peste Du-nare, mi-e teams ca Moldova nu va cumpara multi vremesare nici dela noi, nici dela ocnele ei. Noi avem o lege, careindatoreaza pe guvern ca. pe viitor, sA is ocnele asupra lui sisA nu be dea cu contract, adica sa nu mai lase monopol. Prinurmare legea fiind votata, ramane acum numai la guvern casa o aplice. Dar, daca Adunarea voeste a lua asuprA-si ca sit

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 299

hotarasca in aceastA chestiune, guvernul nu se opune §i lasAla o parte chestiunea de compete*, fiindca este un caz deadministratie ; lass asemenea la o parte §i cealalta chestiuneca Adunarea n'ar avea nici timpul ca sa o rezolve. Guvernuleste chemat ca sa aplice legile, Si prin urmare dar modulaplicarii for trebuie sa se lase asupra lui. Multumesc d-lui Ko-galniceanu, caci cu interpelarea d-sale ne face o mare inda-torire, deoarece Camera, ocupandu-se de aceasta chestiune,ridicA deasupra noastrA raspunderea de toate pagubele.

SA vedem acum pagubele ce s'ar putea intampla.S'a zis ca vom fi nevoiti a o da tot intreprinzatorului de

acum. S'a vorbit de d-1 Mi§a §i s'a zis ca am voit sa facemun monopol, dand sarea acestuia. D-lor, ce am facut not altadeck sa in§tiintAm ca avem 15 milioane de oca de sare devandut §i sa zicem : i<veniti cumpAratori din patru punctecardinale §i le luati ?> SA ne inchipuim acum ca unii ar dapreturi mad pentru o catatime mArginitA, de 5 milioane depilda, §i altii nu s'ar mai infati§A, ca sa mai cumpere, §i amramAnea cu 10 milioane de oca de sare nevanduta. Oare cumse va acoperi acel deficit? Dad.* ar veni mAcar pentru 10 mi-lioane, ca sA ne dea cel putin mijloacele de a acoperi chel-tuielile, atunci vom cauta mijloacele cele mai nemerite pentrua introduce sistema regiei. Dar dacA acel om ne-ar trimite10 negustori sub nume deosebite, ce am putea face not atunci ?S'a zis ca sa se las2 negustorii streini liberi. Dar daca nuva veni nimeni ca sa cumpere dela ocna, trebui-va oare O.deschidem pravAlie, ca sa vindem cu deamAnuntul ? S'a maizis §i pentru garantie : de ce sa se depuna sume a§a de in-semnate §i nu s'a urmat ca pans acum? Ne-am saturat, d-lor,de asemenea garantii. Para acum Statul are a reclama 20de milioane §i a pierdut aproape 14 milioane. Chiar pentruocne, cu d-I Ciocan am fort siliti O. cumparam acareturi, sabe reparam §i sa be dam cu chine, §i fiindca avem indestulezidiri, nu voim sa intram in asemenea speculatluni. D-nulKogalniceanu s'a aflat in contrazicere, cand a susfinut pe deo parte ca trebuie sa chemam pe micii cumpArAtori, ca sa nu

www.dacoromanica.ro

300 BARBII KATARGIU

dArn un monopol unui bogat, §i pe de alta parte se miracum un singur om poate depune de odatA 50.000 de galbeni.Dar vie Si toti ceilalti §i dea-ne suma trebuitoare pentru aacoperi toata cantitatea §i atunci vom respinge pe cel bogat.

SA venim acum la alternativa de a da un drept d-lui Mi§asau de a-I omori. In intreprinderile comerciale, nu se omoaraun adversar decat cu mari sacrificii, §i astfel va trebul sadam cu paguba sarea, in curs de trei ani de zile. Dar aceastachiar nu omoara pe d-nul Mi§a, ci face pe guvern sa piarza.10 sau 12 milioane. Apoi, domnilor, indatA ce vom pierdeun cumparator mare, cei mici ne pot juca pe degete. Ne estepeste putinta a vinde cu ocaua la gura ocnei sau a vindepe rama§ite In Turcia. In loc de 15 milioane de oca de sarece am vinde, cu chipul acesta nu vom putea desface nici treimilioane. Conchiz cA, spre a ajunge la ceeace cere d-1 Ko-galniceanu, trebuie sa jertfim un an, doi §i trei, 'Ana candse va consuma toata sarea de peste Duna-re, §i astfel panaatunci visteria va fi tot in pagubA. Ca intr'o chestiune deadministratie, ministerul a facut tot ce putea. Noi am luatlegea in flint& am discutat care este modul cel mai cuviincios§i din punctul de vedere economic §i din punctul de vederefinanciar, §i apoi am aplicat-o. Ceeace putem face este sa in-tindem publicaliuni mai desvoltate.

Dupa aceasta vorbesc A. Plagino, I. Bratianu, Manolaki Costaki, Prin-cipele Dimitrie Ghica, KogAlniceanu, Principele Gr. M. Sturza 0 I. Bra -tianu. In fine se acorda cuvantul lui B. Katargin.

B. KATARGIU, pregdintele consiliulai. Ati auzit, domnilor,cuvintele frumoase i intinse ale d-lui I. Bratianu. Dar ad nue vorba de poezie, ci de tifre; nu de arta retorica, ci decalcul.

S'au luat toate acele masuri de publicatie, s'a zis de douAluni tuturor doritorilor O. vie a cumpAra sare. Stijl care afost rezultatul ? Nu s'au infati§at cumparAtori decat pentru50.000 de oca de sare cate 5112 sfanti suta de oca, cand lagura ocnei se vinde cu 20 lei suta. Si apoi mai ziceau ca,

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 301

daca vom lass mai jos, vor cumpara ceva mai multa. Gan-difi-va acum, domnilor, ce vanzare putem avea cu asemeneamu§terii I D-nul Bratianu a vorbit de vanzarea unor cantitalimarl de sare de 30, de 40 milioane. Dar dea-mi vole a-i spuneCa asemenv calcule nu sunt decat un romanf, cu toate ca§i in romanfele cele bune se fine socoteala de timp §i de co-loarea locals. Dar oare cine sä care acele milioane, cumpa-ratorii sau not ? i apoi cum §i cu ce sa le care, cand chiarpentru aceste 15 milioane greutatea cea mare este caratul ?

Dar O. nu mai insist asupra acestor amanunte. Chestiuueaastazi se reduce la aceasta : este oare in compentenfa Adu-narii aducerea la indeplinire a unor masuri cu totul admini-strative? Sau cade aceasta numai in sarcina §i ingrijireaGuvernitlui ? Cu toate acestea, lasand la o parte §i chestiuneade competenfa, not primim orice deslegare va voi sa ne deaCamera, ramanand insa bine infeles ca orice responsabilitatede pagubi §i deficite, In cazul acesta, nu va mai privi asupranoastra.

Ni s'a mai zis a acest cumparator, infafkandu-se astazipentru o noun cantitate de sare, pe Tanga ceeace mai are,negre§it nu vine sa o cumpere ca sa o manance el, ci numaipentruca se intemeiaza pe o mare consumafiune, §i astfelfiind, ni se pune intrebarea de ce sä nu deschiza Guvernulpravalii, in care sa vanza sarea, Si cu chipul acesta sa ucidape vechiul intreprinzator ? La aceasta voiu raspunde intreband§i eu : dar daca Statul nu va vinde in aceste pravalii nici catsa §i poata scoate cheltuielile ? Este oare timpul de a ne maiexpune la asemenea pagubi astazi, cand nu §tim la ce a intre-buinfam mai intai veniturile noastre, child avem atatea de facut,po§tele de organizat, patru milioane de platit ale Tarii Ro-mane§ti Si doua milioare ale Moldovei, bonuri pentru desro-bifi de achitat §i cate altele? Apoi care este mijlocul putinciosde a departs cu desava§ire pe vechiul antreprenor, cand elar putea indirect sa ne trimeafa alfi zece cumparatori, subdeosebite nume §i fizionomii, unul cu barba ascufita, until cumust* rasucita, altul cu parul valvoiu, can sa nu fie deck

www.dacoromanica.ro

302 BARBU KATARGIU

oameni trimi§i de d-nul Mi§a cA sA cumpere pe sub manssare pe seama d-lui? Acest Mi§a este sA zicem §i pentruGuvern un cauchemar ; dar nu vAz putinta de a-1 ucide. CasA ucidem pe un antreprenor, trebuie sA ne punem in concu-renta cu el. Dar Vitt domnilor, cA concurenta reclanta sacrificii,,Si v'am spus cA finantele noastre astki nu pot suferi ase-menea sacrificii.

D-nul Kogalniceanu a zis cA ni s'au dat 400.000 lei (vechi),ca sA contractam un imprumut de 4 milioane, §i ca ne-ar da§i 6 §i 8 milioane. Din nenorocire, domnilor, milioanele nuse prea gasesc a§a lesne in Sara noastrA, dela o vreme incoa.Deosebit de aceasta, avem a indestula nenumArate trebuintecu aceste milioane. Daca dv. cunoa§teti mijlocul de a acoperidefictul ce s'ar face in aceasta ramurA de venit prin mAsurace ne propuneti, binevoiti a ni-1 arAta §i nouA, cAci, precumv'am spus, pozitiunea Guvernului este foarte grea ; ,Si not nucutezAm a o mai ingreuna §i cu o asemenea responsabilitate.

Propunerea Kogalniceanu privitoare la vinderea sarii se trimite incercetarea Sectiunilor.

LVI.

INFIINTAREA COMITETULUI LEGISLATIV PROVIZORIU.(Al discurs).

$edinta dela 2 Martie 1862. (Supliment la Monitor, No. 54).

La ordinea zilei e continuarea discutiunii asupra prolectulut de legepentru Infiintarea Comitetului legislativ.

G. VERNESCU declarg cA este contra art. 8 din acest proiect, pentructida mini§trilor dreptul de a retrage din discutiunea AdunAril once protectde lege prezintat ei.

PRINCIPELE GR. M. STURZA, raportorul, raspunde cA initiativa Ca-merei rAmane respectata chiar §i prin aceasta ca se rezerva ministeruluidreptul de retrage proiectele. In adevar, cAnd ministerul va retrageun proiect contra vointei Camerei, ea are putere a-i zice : crau ai facut, ;§i Guvernul va fi silt a se retrage.

B. KATARGIU, proedintele consiliului, DupA cele zise ded-1 raportor, n'am decat putine cuvinte de adaugat. In adevAr

II-lea

all

www.dacoromanica.ro

DISCURS URI 303

m'am mirat foarte mult cum d-1 Vernescu a ridicat aceastachestiune. De ce e vorba ? De un Comitet menit a face pro-iecte de legi, in care delegatii Camerei sA ia parte impreunacu ministerul. SA presupunem ca mini§trii s'au unit cu mem-brii Camerei §i au fficut un proiect. Acum va intreb, cumcredeti ca miniOrii, dup. ce su subscris acel proiect, au sävie in Camera §i sa -1 retragd ? De ce sä faca aceasta, candse pot abtinea dela inceput de a-1 iscAli ? Cum credeti di mi-ni4trii au sA se uneascA azi cu membrii Camerei §i maine nu ?Dar sA ne inchipuim ca s'ar putea intampla. Ei bine, d -1 Sturzav'a rAspuns prea bine : Camera atunci va sill ministerul ase retrage. Se poate iarA§i intampla ca acel proiect sA nu albasimpatia Camerei. Atunci ministerul poate avea dota mijloace :sau sA-§i dea demisiunea, sau sä intrebuinfeze altul opus aceluia,pe care insa cred a nu-1 va intrebuinla. Deaceea ministerulpoate alerga la celalait mijloc, retrAganduli proiectul, WA caprin aceasta sA piarza din increderea Camerei. Mai poate fi§i un alt caz. Stiti ca un mic amendament poate sA rAstoarnecu totul fundamentul unui proiect, §i atunci ministerul iar vafi silit sa se retraga. Vedefi dar a busola, barometrul mi-nisterului este Camera §i a prerogativa de iniliativa nu estelAsatA guvernului fArA o contrabalant5, ci are pe aceea a apro-barii Camerei. Principiul nostru nu e acela de a aduce farain perturbare, in crize ministeriale, de a combate proiectelenumai fiindca ar veni din partea Camerei, §i cand ea va ziceqda*, not sA zicem «bax.. Daca voifi dar ca principiile noastreconstitutionale sA fie consolidate, trebuie sa admitefi ca atuncicand Camera va zice «da», sa zicA §i ministerul, §i viceversa.Aceasta insA in limitele constitufionale : Ministerul sa nu-§iia prerogative not ; dar sa-§i pastreze pe acelea ce le are.Acestea sunt explicarile ce voiam O. dau, i nu §tiu daca amizbutit sa va pun in vedere punctele de cApetenie ale situafiunii.In pozifiunea in care ne aflam de reorganizare, Pinta noastrAe de a ajunge fail intarziere la formarea acelor legi pe carilara le reciama cu atata urgenia.

www.dacoromanica.ro

304 BARBU KATARGIU

LVII.

0 LEGE A PRESET. (1 -lul discurs).

sS'edinta dela 2 Martie 1862. (Supliment la Monitorul oficial,No. 54).

Dupil terminarea discujiunii asupra proiectului de lege privitor la in-fiinjarea comitetului legislativ, VALEANU citeste raportul privitor la apli-carea peste Milcov a Condicei Pena le din Muntenia $l a leg!! de presAde peste Milcov in Muntenia. Sectiunea n'a putut nici adopts aceste legi,nici a le modifies intr'un timp ass de scurt, ci a lasat ca Adunarea s&aleagn o comisiune noun ad-hoc, pe care sa o insarcineze cu aceasta lucrare.

A. PANU care sa se faca in grab& o lege noun de presa din partea gu-vernului si sa se admits intr'insa principiul juriului.

PRINCIPELE GR. M. STURZA se pronunja in favoarea institujlei juriuluiin materie de presA.

MANOLAKI COSTAK1 este de parere ca trebuie sa se revizueasca codicelepenal ; deocamdata insa starueste a se apnea si in Muntenia legea depresa de peste Milcov.

KOGALNICEANU §i I. BRAT1ANu cer intocmirea in grabs a unei legi depresa, a cares bazA sa fie juriul.

B. KATARGIU. Nu voiu sa vorbesc, d-lor, ca ministru, cica deputat. Nu vA femefi ca voiu veni sa atac principiul ju-riului. De o ors §i mai bine discutam o chestiune care a de-partat pe mai multi deputafi din punctul de vedere cel ade-varat ce trebuie sa ne preocupe astazi. Cauza ce a dat prilejacestei depArtari este raportul comisiunii. Noi am facut o ex-punere, prin care am aratat pozitiunea cea Brea in. care neaflAm dupA unire §i am cerut ca o comisiune sa se ocupede proiectul de lege al Comisiunii Centrale pentru aplicareaCodicelui Penal al Tarii Romane§ti i in Moldova, precum §iintroducerea legit de presa de acolo §i dincoace din Milcov,§i prin urmare a ne scoate din nevoia de a vedea intro partepresa supusA unei legi §i in alta fail nici o lege. Am vorbitindestul in alte randuri despre pozitiunea noastrA. Ea este cutotul extraordinary 'sau mai bine provizorie, cAci trebuie saaplicAm mai intai toate legile proprii a consolida unirea, pansce vom ajunge a a§ezA acel edificiu perfect al consolidArii

www.dacoromanica.ro

DI13017B5UIP. 305

noastre nationale st sa aplicam institutiunile acele salutarii decart se bucura astazi natiunile cele mature. Parra ce vom ajungeinsa acolo, trebuie sa ne spin" sa Lamm macar cella provizoriu,caci altfel vom pati ca omul cel neprevazator, care, la apro-pierea iernii, vazandu-se sub un acoperis ray, 11 darama cuscop de a zidi un palat, chiama la arhitecti sa-i face planuride palate ce au a se zidi peste un veac sau cel putin pestecativa ani, si apoi, cand vine timpul cel rau, isi lasa familiaexpusil gerului si intemperiei iernii. aces pozitiunea suntemsi not astazi: pe cand averu trebuinta de lucrari organice fun-damentale, cerem sa ne ocuparn, cu lucrari de mare insem-natate negresit, dar de a doua mane in privinta urgentei.

D-1 Panu a marturisit singur ca nu iubeste licenta in-presa ;dar libertatea preset de trei ani, de cand s'a aplicat in taranoastra, n'a facut alt decat sa inoculeze In oarnenii slabi dinsocietatea noastra pedantismul politic, cel mai primejdiosvitiu intr'o societate. Deaceea am cerut o lege de press, casa. nu lasam atacurile licentei fart unirau. Am cerut st uni-ficam legile noastre, st deaceea am veuit sa Ky propunemca sa se splice Codicele Penal de ad st peste Milcov, casa inlesnim mersul lucrarilor noastre si sa fiat intr'o starenormala. Inchipuiti-va, domnilor, a patru boti s'aK priade inFocsani, ea unii ar fi prinsi dincolo si ceilaiti dincoace deMilcov. Oare nu ar o anornalie ueauzita ca unit sa se ju-dece st sa se osandeasca intr.* fel, §i tot in aceea§fart, sit se judece §i sa se osandeasca intr'altfel, dupa legidiferite 2 Aceasta este, domailor, chestiurtea Kincipala si decare trebuie sa ne ocupam azi.

Principele Sturza a, facet istoricul juriului, dar a uitat unpunct. tre-a vorbit do cele doua extreme ale drumuluivietii om,euesti : vieata 4albatic4, *ata. dvilizata ; ue-a orbitde timpul Norinanilor §i de starea de acum a Francezilor.Mai este insa Q epoca intermediary in vieat4 societatilor t esteaces epoca a transitiunii, in care cetruptiunea st pedatismulpolitic ist fac cu o mare iulesnire loc in societate si se intindpretutindeni. Aceasta e epoca Tevolutiuniior.

.13arbu Katargiu.Discursuri. 20

lu

fi

ahIii,

D-lui

www.dacoromanica.ro

306 BARBII KATARGIU

Eu nu zic a Tara RomaneascA este intr'o asemenea stare,nu zic ce societatea noastrA nu este demnA de juriu. Am fosttotdeauna pentru asemenea institutiuni, §i, oricand sunt gatasA gre§esc mai:bine primind-o, decat sA gre§esc neprimind-o.

Principele Sturza a vorbit de cele douA capete ale viefiiunei societati. Dar in starea primitivA, omul are virtufile salenaturaie ; in starea civilizata, are educatiunea. In starea in-termediara insa nu are nici fraul virtufilor primitive, nici edu-cafiunea civilizafiunii. Aceasta, vA repet, nu voesc a o zice

-pentru societatea romanA, ci numai a implini omiterea ce amcrezut a face Principele Sturza.

Domnilor, Guvernul, precum am avut onoarea a vA maispune, v'a pus inainte aceste douA proiecte, preocupat numaide aces ingrijire ca Unirea ce am proclamat sA fie un faptin realitate, iar nu un ce iluzoriu; pentru ca legaturile dintreaceste doua tari, panA acum despartite, sA le strangem deaproape, fAcand sA dispara treptat, pe cat ne va fi prin pu-tinfA, deosebirile ce existau in starea din trecut a lucrurilor,§i din cari una din cele mai neregulate ar fi de a mai lessaceea§ fare cu douii feluri de legi in acelea§i materii.

SA venim acum la o chestiune de procedurA. VAz o pro-punere asupra careia ca ministru nu voiu zice nimic, ci olas la aprecierea AdunArii. Ca ministru voiu zice numai atata,in treacAt, ce in totdeauna acest minister a respectat drepturileAdunArii §i niciodatA nu a cAutat sA atingA intru catu§i depufin aceste drepturi ; ba Inca, de multe ori, am venit a faceAdunArii o concesiune din drepturile puterii executive, §i nu§tiu dacA §i alfi mini§tri au fAcut sau vor face tot astfel. Prinurmare, socotesc a acest minister este in drept a se a§tepta,nu zic la vreo concesiune din prerogativele AdunArii, dupAcum el a voit a face din ale sale, dar cel pufin a i se res-peeta acele drepturi, pe cari nimeni nu i le-ar putea contests.Aceasta e, domnilor, tot ce aveam a zice ca ministru.

Acum voiu vurbi, dupA cum am zis, ca deputat, asuprapropunerii ce ni se infAti§eazA. Vaz o propunere, prin carese impulse ministerului indatorirea de a trimite negre§it, pang

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 307

in termen de §ase saptamani, legea pentru infiintarea juriului.M'a§ teme, domnilor, ca nu cumva acei cad sunt dispu§i lainterpretari O. nu voeasca a scoate de aci un chip de initia-tiva mascata a Adunarii, un drept ce ea §i-ar insu§1 in proiec-tarea legilor afara din limitele in cari sunt cuprinse caderileei. Va declar categoric, domnilor, ca nu vorbesc ad nici dedreapta, nici de stanga, nici de centru, nici de minister, cinumai de acei oameni rauvoitori, carora nu ar trebui sa ledam ocaziune de asemenea interpreari.

Deaceea dar, eu, ca deputat mai mult decat ca ministru,sunt de parere sa lasam proiectarea unor asemenea legi laacel Comitet ce vom institui §i in a carui sarcina intra oasemenea lucrare. Apoi cand aceasta lege va veni in Camera,fiecare din noi i§i va emite opiniunea sa, fiecare din noi vaavea dreptul de a arata ceeace crede de lipsa sau de prisos,a desbate ceeace va gasi intunecos sau complicat. Cat pentrumine, va pot incredinta ca nu voiu fi eu aceea care sa combat.institufiunile ce se vor judeca de trebuinfa pentru tail.

Ca ministru, am. aratat trebuinfele cari reclama asimilareacelor doua legi, a presei §i a Codicelui Penal. Ca deputat,am aratat temerea ce ma preocupa in fafa acestei propuneride astazi. Ca concluziune a ziselor mele, nu pot decat a varepeti cat de necesar este a se infiinta acel Comitet legislativ,ca unul ce are a fi chemat sa se ocupe cu facerea legilororganice ale tarii, cu acele legi fundamentale atat de neapa-rate astazi, cad pentru cele de o .importanta secundara §i detrebuinfe mai mid, crez ca se poate ocupa ministerul cu ela-borarea lor. Suntem, domnilor, in situafiunea aceea de re-organizare, intr'un timp de transijiune, Si prin urmare trebuiesa ne silim a impreuna §i a strange legamintele cele slabece ne unesc astazi, §i numai atunci sa cautam a be auri, candle vom fi intarit bine, a§a cum in adevar nimeni sa nu maipoata desface ceeace Dumnezeu a facut 1

PRINCIPELE GR. M. STURZA declare ca si d-sa voeste ceeace vrea B.Katargiu ; primeste propunerea majoritajii ca sit se aplice Condica Pe-nal& sl legea preset revizuitA, dar a ficut un amendament ca sti se inviteguvernul a prezinta un proiect de lege de juriu.

www.dacoromanica.ro

308 BAIBBH BAIVAIRGIU

C. BRAILOILI zice ca nevizuires cerutit reclama un timp foarte hide-lungat, aducAnd eacemrdul Belgtei, care a pus doult sesiuni pentru revi-zuirea codului ei penal. D-sa cere primirea legilor cum se afla, cu obli-garea de a se revizui mai in urmA, ca sA nu se lase Tara intro porttieanormalA.

KOGALMICEANU zice ca d-sa nu are nici Hn cuvant ca sA iubeascaCondica Penal& actuala, deoarece d-sa nu are nici un interes, ca d-1Brailoiu, a o apara. Coda penal din Muntenia, al cArui autor este d-1

Brailoiu, cuprinde triste dispozitil nit' de- aspre, incat ar speria pe Mo1-doveni, de i-ar face sA taiga pests- Mohia paste Prut. De votin 35. in-latnrarn deabinarihr, ziee ti-s4 sit incepem cu reforma legilor dyne- Oa-menit onesti din. Focsani an dnua administratit, doult .politii, doua mu-nicipalitAti, ba chiar douA biserici, adicA doi protopopi. SA 1ncepem darintai cu reformarea legilor pentru oamenii °nest ti vom cugetA apoila hoti).

B. KATARGtur, preyedintele consiliului. Vorhesc §i caministru §1 ea deputat. D-I Kogalniceanti a zis ca ar trebuisa ne c$ctipant mai Intai de legile aeelea ce privesc pe oa-menii one§ti. Eu,, dormailor, nu cunosc pentru oamenii one§tialte legi deck cele fAcute spre a-i apAra. Legile an suet fa-cute nicidecum pentru oamenii cei one§li ; cAci dad. toiloamenii 0-ar cunoa§te i ar pazi cu sfinfenie datoriile lor,atunci not am ft scapati de toate greutatile; atunci nu armai fi trebuint5 nici de Camera care sA facA legi, nici deguvern care sa le execute, laid de tudecatori cari sA le decidAcauzele dintre ei, nici de polifie. CAnd am zis a se unificelegislafiunea penal& parerea mea ar fi fast sA se facA unComitet din salmi Carnerei, ca el st cerceteze legile ambelorfan §i sa la din arnandouA tot ce e bun, ca sa faca o sin-gurA lege. Termenul ce se pune de §ase sAptAmani e u§orde cerut, dar nu §tiu de va fi tot astfel §i pus in lucrare.Sa zicem ca acel Comitet an avea timp sa. lucreze legile celemai trebuincioase, precum pentru organizare §i altele, §i caar avea timp de ajuns §1 pentru aceastA lege penalA. Insavoiu intreba : o lege criminals, ce numAra sute de articole,trebni-vit oare a fie tratata numai a§a pe picior ? Nu. Eava trebui sa is mtxit timp, ca sA poata fi desbatutA, cad vedem

si

gt

www.dacoromanica.ro

cum -se pierd lecHniele, inclt inn direptol trebuie (sA ie ten3ernde a nu rAmanea tot TAIrt legi unificate. Nu in §ase sAptA-matri, dar nisi in vase Iuroi, nu se pestle savSri duipA cumse euvine o Jasernenea auerare, deaceea no' zieem sit seaplice scum iii toatA Cara aceasta. lege, .4-21. cum +este, Tama-nand ca 9J comisium sa.eirewizeneasca §i in urmA sA o punemin lucrare ara cum se as rnodificA. Dar (Ora atunci sit -nucontinuum -aceasta ,stare 4e tumuli neamitA imeA, can juma-tate a tarn sit aibA o lege §i cealaltA jumAtate altA lege.

Precedintele pune la vot Inchiderea discutiunii, care se incuviinteaza;apol se suspenda sedibta pentru 10 minute, spre a se consult& Comi-siunea asupra amendamentulni Principelui Sturza pentru infiintarea ju-riului.

La zedeschiderea vedintei, Comisiunea declarA cA adopts ncest amen-dement ca .alineat la opiniunea Enajoritatii.

Preodinfele pune la vot parerea rxrajoritatii impreurrA Cu fsrmendamencan se adepta,

LVIII.

INFIINTAREA ICOMITETULUI LEGISLATIV IAROVIEORIU.(Al 111-lea itilscurs).

&WI:fa dela 5 Afartle 1862. (Supliment la Monitor&No. 57).

Raportorul Comisiunii insarcinate cu examinerea proiectului de legepentru frifiintarea Comitetului legiSlativ provizoriu, votat in sedinteletrecute pe articole, vine la tribun& citire iprolectului in total. Seridica earecari Ldisculitml asupra chestiunii daaa trebuie a ae mai discutalegea in general sau nu.

KOGALNICEANU sustine ca regimul Conventiunii din Vig August 1i858s'a modificat prin faptul ca Unfree s'a mecunoscut de puterile Galante.Ne Alai avand astazi iJoi Demni, douA Miuistere, della Aduriari, Con-vent/time insasi a suferit o schimbare insemnatA, prin urmare Adu-narea legislativa dobandeste dreptul de initiative, pe care pan& act 11

avea Comisiunea Centrals. Atributiile Comisiel Centrale trebuie SA ireacade act inainte la Adunare. Pe de altA parte, Camera nu palate rlelegaalreptul ei de initiatira Comttetului legislaIiv fpnemizoriu. Dsa credle ca

1311)(3158111J113 309

i

offenst,

al Via

at

www.dacoromanica.ro

310 BARBII KATARGIII

acest Comitet provizoriu este un expedient nu numai contra initiative'AdunArii, dar Inca un expedient care va Impiedica organizarea tarii.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. -- Ati auzit, dom-nilor, cuvintele elocinte ale d-lui Kogalniceanu, cuvinte com-puse de mai multe categorii, de mai multe color' : color'istorice, color' politice, color' serioase, color' glumete, color'parlamentare §i color' mitologice, etc. Numai teologia a rAmaspe din afarA §i n'a intrat in discursul d-sale. La acestea toatema voiu ablinea de a rAspunde, ca sA nu caz in contrazi-cerea in care a cAzut d-lui, zicand pe de o parte ca timpulne este foarte pretios §i foarte marginit, iar pe de alta sA-1pierdem in zadar, in cuvinte de prisos.

SA luau] numai partea serioasA a acestor cuvinte.D-1 Kogalniceanu dupA ce a repetit cele ce s'au zis mai

de multe on asupra initiativei, asupra neputintei de a lucraun asemenea Comitet, §i altele mai multe, pe can nu voiusa le mai repet §i eu, tocmai fiindcA ne este scurt timpula zis insa §i un lucru foarte serios. D-sa a zis cA de ce maivorbim de Conventiune, and noi in§ine prin actele noastream sfa§iat-o ? D-sa a zis cA am sfa§iat Conventiunea prinUnire, prin desfiinfarea Comisiunii Centrale.

Fac apel la insA§i prudenta politica a d-lui Kogalniceanu,ca sa judece dacA asemenea cuvinte se pot pronunta in Ca-merA §i daca eu le pot da un rAspuns. Demnitatea natiuniiimi astupA gura §i nu-mi permite sA Hispunz. Dar ce ar ie0din concluziunea aceasta? Ar ie§i cA ministerul a spart Con-ventiunea §i cA, dacA a spart-o ministerul, de ce sA nu ospargA §i altii ? A§A dar, domnilor, autorizati ministerul sAspargA Conventiunea oricAnd va voi §i sA facA orice-i va plAcea?

D-I Kogalniceanu a mai zis cA Adunarea nu ar fi expre-siunea natiunii. Zan I nu inteleg ce loc poate avea aceastaideie in chestiunea de fata, dar 11 voiu intreba pe d-lui cecAutAm noi cu tot' aici ? Ce cautA d-lui pe aces bancA ? Cecalla lumea care sta imprejurul nostru ? Conventiunea, dom-nilor, este ancora de mAntuire a tarii noastre, ea este baza,fundamentul edificiului nostru politic ; modificArile car' s'au

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 311

facut inteinsa §titi cum s'au facut §i in ce margini de inte-lepciune va trebul sA mai facem pe acelea pe can forta lu-crurilor le-ar reclama.

D-I Kogalniceanu a mai vorbit de broascA Si de elefant 1).Dar §i acestea, domnilor, sunt Mite Conventionale, §i noine muncim tocmai de a pune dedesubtul for ceva ; insAacest ceva trebuie sa-1 punem prin calea legala, tar nu prinruperea Conventiunii.

Acum sA venim la chestiunile glum*.D -1 KogAlniceanu aid mai cu seama se lass a cadea in

contradicfiuni flagrante : pe de o parte d-sa zice ca ministerulsA faca tot, caci astfel proiectele au sA vie cu gramada, §iapoi pe de alts parte tot d-sa a analizat timpul ministerului §ia ajuns la adevarul acesta de a recunoa§te cat de scurt este,astazi mai cu seama, timpul ministerului, §i ca nu minutele,dar §i secundele, ne sunt foarte pretioase pentru celelalte lu-crAri de can suntem impovArati, in afarA de elaborarea le-gilor. Ei bine dar, cum se cere ca ministerul singer sa be

facA toate, cand lui i se recunoa§te ca §i minutele Ii sunt

1) Kogalniceanu zisese : (cD-1 presedinte at consiliului a zis ca, dupaIndieni, lumea este puss pe un elefant si ca elefantul avea de piedestalo broascrt testoasa, dar ca dedesubtul broastei nu se §tia ce mai este.Eu am cercetat, d-lor, §i am descoperit ca dcdesubt era un lac de lapte,o baltA, un haos El bine, ml se pare ca ad facem ca lndienii : st noiavem un elefant. Pentru not Moldoveni cel putin. e o fiinta foarte cu-noscuta, pentruca dela el a inceput ziva de 5 lanuarie, si tot dela dansulau venit toate actele acelea, cari ne-au dat ocaziunea sa fim ad im-preuna. Fara elefantul din Iasi (oratorul face aluziune la imprejurarea`caintelegerile pregatitoare pentru alegerea Jut Cuza s'au facut intr'o sala,in care se afla scheletul unui elefant), not n'am fi avut poate as!azi mainimic. Acestul elefant, care Infatiseaza toate sperantele, tot viitorul nostru,ar fi trebuit sa-i dam un piedestal mare, solid, acel piedestal ce-I putem

avea numai prin reforma legii electorate, vointa natiunii : o Adunarecare sa reprezinte toate interesele tarn. El bine, in loc de aceasta, cepiedestal dam not elefantului ? lertati-ma sa o spuiu ca nu e alt decatbroasca testoasa a mitologiei indiene, si nu crez ea broasca testoasa poatepurta asupra-i elefantul tarn noastreo.

www.dacoromanica.ro

3t EAR111:1 ICATARGIIJ

marginite? Pe urma a mai zis d-sa ca. ntci delegatii Adunkiinu vor avea timp, trebuind sa se ocupe seTios cu misiunealor de reprezentanfi ai farii, i astfel, atat din partea adu-narii cat si din partea Iguvernului, acest Comitet va fi reduSla o completa inacfiune. Dar atunci care va fi mijiocul de.alncra ceva ? Fi-va oare cand va veni fiecare deputat aid inCamera cu un proiect de lege? in cazul acesta, in ce

anarhie, in ce despotism am a:lea, cand ne-am pomenideodata cu cate 150 de proiecte de lege depuse pe biuroulCamerei ?

Dar, domnilor, precum v'am fagaduit, nu voiu sa intinz maimai mult vorbele, nu voiu sa raspunz din cuvant in cuvantla toate glumele d-lui Kogalniceanu. Glumele sunt ,de marepref intr'un 'salon, dar intr'un loc unde suntem chemati, cuma zis Insusi d-1 Kogalniceanu, a savarsi leturghia tarii noastre,glumele nu sunt la locul for ; nu suntem chemati aci ca saradem, ci ca sa lucram.

Dupa o scurtfi desbatere, proiectul privitor la inilintarea Comitetuluiegislativ se pune la vOt in total §i prin scrutin secret, §i se qprijine.5te

cu o majoritate de 65 de bile contra 35.

LIX.

1NFIINTAREA CURTII DE CASATIE.

Winia dela 14 Martle 1862. (Supliment la Monitorul Odd,No. 64).

Se citelte raportul privitor la un credit de 60 000 lei vechi pentru In-chirierea §i mobilarea unui local pentru Curtea de Casatie. Se ridicAdiscutiunea daca trebuie sa se voteze acest credit inainte de a se ltta ohotarire in privinta propunerii d-lui Casimir de a se a§eza Curtea deCasatiune in lag. Kogalniceanu, raportorul comisiunii, da citire rapor-tului, prin care se conchide ca accasta instants judeatoreasca supremaa fie in Bucure§ti.

CASIMIR vorbe§te pentru a§ezarea Curtii de Casatie in Iasi.

KOGALNICEANU dentinta ministerului ca In Ia§i se fac dezordini, eaIpretedfintek Muniapalitatii este in copal agitatorilor, ca s'a cumpAratportretul d gale vi al d-lui A Panu, ca sa fie otvi in t figier petitrneit s'ap

www.dacoromanica.ro

1311:1011/tfItInt 313

pronuntat de mai inainte pentru apezarea Curti' de Casatie in Buourepti.Deaceea d-sa invita tministerul sa depepeze, spre a lua informatii pi ase asigura de cele ce se petrec in Iasi. D-sa adauga ca are in Iagi femeie

copii, ca se teme pentru cad Municipalitatea este in capulagitarilor pasiunilor, ca M. se fad dinteo chestiune mica o chestiuneMate. D-sa amintepte cuvintele B. Xatargiu : t Ce Dumnezeu a unit,()amend nu trebuie sa cuteze a despartil, sustine CA nici in chestiuneaCurtii de Casatie, nici in once altgt chestiune, sa -nu se permits a sedezuni ceeace Dumnezeu a unit. Oratorul termina zicand ca atacurile fa-cute la tribuna dovedesc ca sunt in alte scopuri, iar nu in interesul fepenilor.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Domnilor, Minis-terul a ascultat in tacere toate desbaterile acestei grave chestiunice s'a ridicat in Adunare. Pozitiunea lui a facut ca sa le ascultein tacere, ca sA vazA cauzele acestei desbinari in sanul Adunarii.Dupa cele zise de di KogAlniceanu Insa, ma simf dator de ada deslu§iri de toate turburarile ce Inteadevar s'au urmat inMoldova de masurile ce guvernul a luat in privinla aceasta.Guvernul a fost cel dintaiu care a aratat sentimentele sale infavoarea Unirii §i cu cea mai tnare bucurie a zis ca nimenisa nu cuteze a dezuni ceeace Dumnezeu a unit. SA nu cre-defi, domnilor, ea el a rostit aceste numai din buze, iar nu§i din inimA, ca sa-§i capete popularitate, caci §tifi ca el ajertfit-o de multe oti, cand ra fost vorba de interesele farii.Prima noastra preocupafiune a fost, domnilor, de a da Mol-dovei tot ce-i trebuie, ca sA fie organizata astfel, incat nunu mai Ia§ii, dar toate madularile #arii sa simfa uprinfa, pentrucaea face jertfe mar' pentru cauza comuna, de cari trebuie satinem socoteala. Deaceea am §i facut in comitet un proiectrelativ la aceste imbunatafiri ale Moldovei, care are sA va viepeste curand. Guvernul mai are in dorinfa sa Inca alte multeproiecte, pe cari vi le va supune unul dupa altul, pe cat leva socoti de o trebuinfa mai urgentA in imbunatafirea stariiMoldovei. insa ca timpul e scurf, ca el marginqte do-rinfele noastre, caci lucrarile materiale nu se pot savar§1 cuinlesnirea cu care vin ideile. A venit vorba de Curtea de ca-safiune unde sa fie; s'a zis ca ministerul, cerand creditul de2.000 galbeni pentru instalarea acestei Curti, a prejudecat lu-

si dansii,

lui

9lat

al

ei

Still

www.dacoromanica.ro

314 BARBU RATARGIII

crul. Guvernul frisa nu a prejudecat lucrul dela sine, ci s'aluat dupa pozifiunea farii. El a vAzut cA la§ii se afla la omargine extrema a fiirii noastre, §i, instaland Curtea de ca-safiune acolo, s'ar fi folosit numai o mica parte a fArii, pecand cealaltA parte ar ramanea departe de acest corp. A§Adar ministerul §i-a zis ca, atat dupa Conventiune, cat §i dupApozifiunea geografica, Curtea de casafiune trebuie sA fie inBucure§ti. Dar cu aceasta ministerul nu vine sA puie o ba-Hera §i sa zicA cA aceastA Curte negre§it sA fie in Bucure§tiquand meme, spargA-se chiar Unirea, care e cheia boltii edi-ficiului nostru politic. Nu, domnilor. Ministerul nu vine sa vatagAdueascA cA el se afIA, dupA cum a al-Mat d-I Casimir,cAlAtorind pe o mare furtunoasa ; dar mai adaug cA aces mareii este Si necunoscuta. Deaceea ministerul, mai inainte de a vapropune unde sa fie, va cere ca d-voastrA sa fiti carmacii lui§i 0-1 luminafi dad aceastA cerere corespunde cu trebuinfelefArii, spre a consolida §i a strange legAturile Unirii ; §i candmajoritatea AdunArii va decide unde, atunci ministerul va ficel dinl Aiu care va lua inifiativa i va urma dupa votul Adunarii.

Dar oare nu s'ar putea, domnilor, ca, WA §tirea onorabi-lelor persoane cari au facut propunerea de astAzi, aceastaideie sa fie pornita dela o grupA de separati§ti, cari, tocmaiprin aceasta a§ezare a Curfii de casafiune in la§i, sa voeascAa aduce o raceala intre not ? *tiu 6. in la§i au Post aceleagitafiuni, de cari ne-a vorbit d-I Kogalniceanu ; dar le-amatribuit mai mult la o mi§care de sentiment, decat la un spiritde intrigA, §i deaceea am clutat sA impacam lucrurile, cAcinumai printr'o cumpAnire dreapta a intereselor vom consolidAUnirea, care este cel mai mare interes de vie* al Orlinoastre, §i pentru care not ne vom sbrobi de o mie de onmai inainte de a o IAsa sa fie atinsa de cineva I (Aplause).

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 315

LX.

RASPUNS UNUI ATAC AL LUI KOGALNICEANU LAADRESA GUVERNULUI.

$edinta dela 20 Mart le 1862. (Supliment la Monitorul official,No. 73).

Kogalniceanu propune ca Adunarea se, invite pe ministri a Ina urmh-toarele dispozitiuni :

1. Numele tarii se fie de ad inainte Romdnia, in loc de Principatele-Unite ;

2. Sa se reguleze intr'un chip definitiv si unic colorile, drapelul si mamaRomaniei;

3. Monitoarele din Iasi si din Bucuresti se se intruneasca intro singurilfoaie oficiale : Monitorul Romdniei ;

4. Si se ridice granicerii si jandarmii depe desfiintatele fruntarii dinlauntrul Romaniei ;

5. Proiectele de legi menite a organize Romania se alba de scop nudespartirea, ci intrunirea tuturor partilor principatului, cu alte cuv:nte pede o parte concentrarea in Bucuresti a directiunii superioare si unice atrebilor publice ale tariff, iar pe de alta descentralizarea administratiei,astfel incat interesele locale sail poata gest indestularea inaintea instan-telor locale ;

6. De indata sit se desfiinteze directoratul ministerului de Externe dinIasi, pentruca, cel putin in fate streinilor, se avem un singur guvern.

Subscris : Kogalniceanu. Sustin aceasta propunere : C. A. Rosetti, I.Brdtianu, Arghiropolu, Grigorescu, Budisteanu, Culoglu, Miculescu,Petrescu, Ant. Anion, A. C. Golescu.

ION GHICA, presedintele Adundrii, intreabe pe Kogalniceanu dace faceo interpelare sau o propunere, care este subscrisa de zece deputati.

B. KATARGIU zice ca acesta este un act de acuzare contra minis-terului si di voeste se respunze indata.

ION -GHICA, presedintele Adundrii, citeste art. 69 din regulament, carezice ca once propunere, dupace se citeste, se trimite fare discutiune prea-labile la sectiuni, g declare ca, dupe regulament, nu poate da cuvantulnimanui in fondul chestiunii.

B, KATARGIU. Cer cuvantul ca ministru.

Presedintele zice ca nu poate vorbi in fondul chestiunii nici ca ministru;iar B. Katargiu raspunde ca intreabe Camera dace ii a vole sa vorbeascil.§edinta devine foarte sgomotoasa.

www.dacoromanica.ro

316 BARB17

B. KATARGIU. Si ca deputat §i mai inainte de toate cadeputat §i ca ministru, viii sa rog pe Adunare sa hotA-rascA can sunt drepturile Camerei §i can sunt §i drepturilemitri§trilor.

B. KATARGIU, presedintele consiliului, (venind la tribuna).Domnilor, 5titi ca am obiceiul de a ma sui foarte rar IaaceastA tribunA. In acest moment insA am simtit trebtainta maimult decat oricand de a ma a§eza. In fata naliunii. Nu vaiuvorbi de incidentul ivit adineauri, ci de un act de acuzarefault ministerului, cAci cum vom putea califica altfel un actin care ministerul se acuzA ca nu-§i implinqte cele mai dintaidatorii ale pozitiei sale, cA Intretine dezunirea, ca tradeazit tara4.1 ca voe§te a §terge ;dna §i chiar numele de Roman ? SiaceastA acuzare mi se face mie, domnilor, mie care de 20 deani cu mari sacrificii am servit Cara; caci in adevAr era unsacrificiu a servi pe acele timpuri, cheltuindu-mi starea peatunci, pe cand altii fAceau, §i servesc i azi, cheltutndu-mirAmasitele sanAtAtii -mele. Sa -tni se zicl cA trAdez tam, mie,care am zis aici : ctotul pentru tara §i nimic pentru not ?» Sami se zicA ca. sfa§iiu Llnirea, mie care am zis: Aceeacepumnezeua unit, nimeni sa nu IndrazneascA a mai dezunil* Sunt dareu .un §arlatan, un tradAtor, §i .ceeace zic le am numai pebuze, iar nu §i in inimA? Socotesc ca am dat tcrtdeauna do-vadA cA, in faptele mele, am avut curaj §i nu m'am servitniciodatA de *arlatanisrn. E vorba acum cfe curaj ? De e decel material, n'am nevoie a vi -1 arata acum, ci atunci cand seva ivi trebuinla. Cat pentru curajul moral, parlamentar, co-cotesc a am dat destulA dovada, in curs de 20 de ani, cA n'amplecat niciodatA capul tnaintea adversarilor mei, ci m'am tritedrept In latA-le. Ca om politic InsA, curajul meu se mArgine$tein interesele tArii mele, in intelepciunea ce reclamd pozitia ei.Imi iubesc tara prea mult, ca sA nu ma grAbesc sA fac gre§elide acelea, can sa o tarasca in prApastie. Mai bine vain treceeu de om mic, slab, decat a-mi periclita riara printeo impru-denta neiertatA de starea de fatA. Socotesc ca numai acestcuvant e destul ca sa ma inteleaga d-lKogAlniceanu. D-nealui

ATA114111

si-o

www.dacoromanica.ro

DISCIIRSIIRI 317

ne vorbeste de peceti, de drapele si de decrete. Pecetile sefac. Pentru drapel Oct bine, ca d-1 ministru de rasboiu a luatmasuri in privinta aceasta mai inainte IncA de a se fi ganditd-I Kogalniceanu sa ne-o ceara. Dar cat pentru decrete, d-lor,in adevar decrete nu am facut, cad not voim sa fim un mi-nister constitutional, liberal, iar nu dictatorial. Fiti siguri, d-lor,ca pe cat timp va fi un suflet in acest piept, vor iesi tot-deauna aceste vorbe, cari pornesc din fundul inimii. Noinu venim ad a face parada de vorbe, a va spune de zilele

noptile ce le sacrificam pentru Cara: Aceasta o cunoaste tam,va veni timpul a o cunoaste §i mai bine, atunci poate cand

not nu vom mai fi.. Ceeace am. a va zice e sa va Intreb deaveti sau nu incredere in acest minister? Dacal aveti, lasati-1sa lucreze, caci Cara are trebuinta de o multime de luerari ;Issati -1 sa faca ce socoteste de cuvinta. Cat pentru d-1 Ko-galniceanu, imi pare foarte rau ca d-lui critics, acuza minis -terul ca n'a facut nimic. Cand e vorba de a critics, e lesnede a patrunde in cateva minute cele mai mid detaliuri, e lesnea zice ca guvernul in cateva ore sa faca totul. Dar and evorba de fapta, atunci e eu taut aJtceva. D-1 Kogalniceanu afast ministru si poate ca d-nealui va fl gasit mijlocul ca gandiriled-rtealui, vointele d-nealui sa le transforme pe dip& in fapte, inlucruri pipaite, ass precum fotografia reproduce in cateva se-cunde o multime de obiecte. Noi ins& nu posedam un ase-menea mijloc, nu putem merge cu o astfel de repezicitme,

apoi, deosebit de aceasta, voim ca tot ce facem sa fie stiutprimit de Camera. Daca d-1 Kogalniceanu a avut aces pu-

tere misterioasa de care noi nu putem dispune, daca d-sa aavut aces vrednicie, acel dar, ca toate ideile, toate cugetariled-nealui sa le transforme pe clips in lapte, atunci vie d-sa alua local acesta, de-si va implini fagaduinta, va jur ca euvoi fi cel dintaiu a-1 dedara de semi-zeu; iar de nu, atunci, cuacuzarea d-nealui in mans, voi fi eu cel dintaiu a-1 acuza, pentru-ca a venit sa ceara altora lucruri pe cari nu le poate punein executiune.

§i

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

318 BARBU KATARGIU

LX1.

0 LEGE A PRESEI. (AL II-lea discurs).

$edlnia dela 20 Martie 1862 (Supliment la Monitorul official,No. 26).

Se trece la discutiunea asupra legit de presA.

PRINCIPELE DIMITRIE GHICA declarA cA d-sa primeste in principiu juriulin materie de presi ; dar sustine cA acum cAnd sunt la ordinea zilei ches-tiuni ass de insemnate ca aceea a proprietAtii, o asemenea institutie nuar fi oportuna.

I. BRATIANU, intr'un discurs foarte lung, arata a legea cerutA de gu-vern este draconicA si cA pune libertatea preset la dispozitia agentilorguvernului. Aceasta lege, zice d-sa, va sugrumit once protesIam contracelor mai mici agenti ai administratiei.

B. KATARGIU, pressedintele consiliului. Dacd a§ fi fost unstrein §i a§ fi venit in mijlocul discursului d -Iui Bratianu, fardO. fi auzit aceastA discutiune, mi-a§ fi inchipuit ca d-nealui seafld in luptd contra unei tendinte ce s'ar fi vazut in Camerade a se pune un cAlu§ asupra gurilor, de a se impiedicadreptul de a vorbi §i de a scrie, de a se sugruma in finetoate liberta(ile, sub un guvern despotic §i arbitrar. Dar oarelegea de care e vorba ad este o lege a§a de salbatic apdsd-toare ? Eu nu o cred mai deosebita deck aceea a altor na-tiuni mult mai mart decal a noastrd §i can se bucurd de se-cull de binefacerile civilizatiunii. Mi se va rdspunde ca trebuiejuriul, Mudca nu avem acei judecdtori inamovibili la Curteade casatiune, unde trebuie a se judecd procesele de presd?Eu, domnilor, vA intreb de trebuie sa avem o lege de presdsau nu ? Nu intru in amAnuntele licen(ei la Are s'a dedatpresa de trei ani. Principele Dimitrie Ghica a desvAlit-o destulin goliciunea ei cea hidoasa, §i dad am adund toate cele ces'au scris §i s'au publicat in cursul acestor trei ani, am faceo colectiune care sd sperie §i pe revolutionarii dela 1793, arsperid pe insu§i redactarul lui Per?-Duchesne1). Cand se scrie,

1) Cel mai cinic dintre ziarele revolutiunii. dupace cAzuse sub direc-tiunea lui Hebert. Contra acestuia apAruse alt ziar, intitulat La Mere Du-chesne, inspirat de sentimente contra-revolutionare.

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 319

domnilor, cand se publics : «sparge si vei infra», este tot unaca si cum s'ar zice : «sparge si vei tura». Aceasta e o de-viza de talhari. S'a mai vorbit de press ca ea este chemataa raspandi lumina. Dar sunt, domnilor, doua feluri de lumini.Este lumina care vine din cer, lumina adevarata ; dar este olumina sinistra, o lumina a iadului. Este o lumina de suscare lumineaza, da vie*, si o lumina de jos, care intuneca,omoara. Astfel a fost lumina ce a raspandit presa pans acum,lumina care intuneca, lumina infernala, care a sadit germiniperniciosi prin vinele si sangele junimii, lumina care a inoculatveninul chiar in copiii din scoale. Asemenea lumina este bunsnumai pentru antropofagi, iar nu pentru oamenii cari voesceducatiunea si moralizarea semenilor lor. Cu asemenea lu-mina am face din tam noastra un cuib de revolutionarii ceimai salbatici, cari n'ar mai respects nici lege, nici guvern,nici tall, nici familie, nici batraa, nici tartar, nici maica, nicinick nici Dumnezeire, si cari, cum a zis principele Ghica,ar merge sa batjocoreasca pans si cenusa mormintelor. Vomintreba pe d-1 Bratianu, not can am ridicat ordonanta asuprapresei, 1) de ce n'a ridicat-o d-lui in timpul ministerului sau ?Noi am desfiintat-o, pentruca iubim cu sinceritate libertafile fariinoastre. Dar care a fost oare efectul ce experienfa ne-a dove-dit ? Care a fost rasplata ce am avut ? In loc de recunostinta,am primit injurii si calomnii ; de a doua zi, am fost atacafiin tot ce avem mai slant. Dar tina ce au voit sä ne asvarlein fata a cazut chiar pe obrajii celor ce ne-o aruncau.

1) DatA de ministerul N. Cretulescu. Vezi Monitorul Oficial, al TariiRomdne din 1859 Octomvre 4. La 25 Septemvre acela§ an, acest ministera suspendat ziarele Romdnul §i Nikipercea,

www.dacoromanica.ro

320 Boastt XATARGIIT

LXII

0 LEGE A PRESEI. (At III-lea discurs).

$edinta dela 21 Martie 1862. (Supliment la Monitor,No. 76).

La ordinea zilei se arta continuarea desbateril asupra legit de press.Dupa o discutiune tuna gi animate asupra acestui subiect, B. Katarglu

cere cuvantul.

B. KATARGIU, presedintele consitiului.Domnilor, nu viusä cer cea mai mica restrictiune a discutinnii. Socotesc ca ede prisos a Ara aduce aminte ca sunt trei zile de cand seurmeaza aceasta discutiune fara vreun rezultat. Socotesc cae de prisos asemenea a va aduce ceeace am zis in §edintatrecuta, ca avem trebuinta de multe lucrari, ca avemganiza fara dar ca stam pe loc §i s'ar putea socoti cu dreptcuvant ca este un parti pris de a impiedica mersul nostru,de a nu face legi, ca ca se poatii zice intr'o zi: «Guvernulnu face nimic, Camera nu face nimic.), Domnilor, viu sa facapel la patriotismul dv. §i va rog a lass la o parte discutiunilefara folos, sa ne punem a face legi, legi de organizare; cacisuntem intr'o pozitiune, in care am atras asupra-ne privirileEuropei; intr'o pozitiune de incercare, cand trebuie sä facempe cei ce ne privesc sa creaza ca am meritat ceeace ne-audat Ni s'a imputat ca noi nu facem nimic, ca finem iucrurilein statu quo. Insii, ca sa facem ceva, ca sd incepem orga-nizarea, ne trebuie legi; caci altfel, a face dela noi, ar fi acadea in arbitrar Si cu drept cuvant atunci am putea fi tra§ila raspundere. Deaceea fac apel la Camera, ca sa vaza dadMinistrul e cauza de nu se face nimic, cauza de nu se orga-nizeaza fara. De ar fi alt Minister, poate ca ar face prin ordo-nanfe ceeace noi voim a face prin legi. Insa noi, d-lor, precumv'am promis ca pe cat timp acest Minister va ocupa acesteband, mai bine se va lass a fi sdrobit el, decat a compro-mite chestiunea cea mare, chestiunea vitals a Romanilor,Unirea, tot asemenenea vine a va declard acuni ca prefersa fi sdrobit el, decat a intrebuinta mijloace dictatoriale inlocul celor constitufionale. D-for, Ministerul ca §i dv. toll, voe§te

a or-

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 321

lumina presei; insa, precum v'am zis, lumina ce raspande§tepresa astazi nu e lumina soarelui, ci lumina care vine dinmorminte, din intern. Deaceea trebuie sa facem o lege careO. infraneze licenta §1 sa puie capat desfraului, calomniilor,infamiilor raspandite de lice* presei, asigurand libertatea(smile de aprobare si aplause in partea dreaptci). Vh rog,d-lor, incalziti-va inimile de Roman, inflacarati-va inimile depatriotism, desbracati-va de patimi; nu mai venni a cere cu-vantul pentru chestiuni personale, !asap la o parte persoanad-voastra §i ocupati-va de persoana cea mai mare, de Patrie;facefi pentru Patrie toate cate ea are nevoie, organizafi -o in-tariti-o, faced ca pretutindenea sa respire ordinea §i siguranfa;aratati-o Europei in aceasta stare §i atunci yeti avea dreptulde a cere sa i se dea numele cel frumos, numele cel marece solicita cu atata caldura d-1 Kogalniceanu 1).

Se pune Ia vot lnchiderea discutiunii §i se prime.5te.Prepdintele. Pun Ia vot luarea in considerare a proiectului.

In §edinta viitoare dela 23 Martie, legea asupra preset din Moldova seprimege ca lege a t Aril cu o majoritate de 55 bile contra 42.

LXIII.

IN CHESTIUNEA SARII.$edinta dela 23 Mart le 1862. (Supliment la Monitor,

No. 79).

I. BRATIANU, raportorul comitetului delegatilor, cite§te raportul asuprapropunerii lui M. KogAlniceanu in chestiunea aril.

B. KATARGIU, pre,sedinte consilirzlui. Domnilor, nu m'ammirat nicicum de a vedea §i in aceasta imprejurare un nouact de acuzare, o noun macedoniana 2) in contra guvernului;dar cel putin de asta data am vazut adunate in aceasta acu-zare mai multe ministere §i ne ramane sa facem o nounnotare de acele guverne. Aceasta e asupra preambulului,

1) Numele de Romania.2) Aluziune Ia faimoasele discursuri ale lui Demostenes contra lui

Filip, regele Macedoniei. De regolA se zice filipica, in loc de macedoniana.

Bantu Katargiu.Disouratut 21

www.dacoromanica.ro

322 BARBU KATARGIU

asupra formei. Apoi e Si chestiunea punerii in lucrare a legii,

asupra cAreia s'a facut acel raport in care se vorbe§te decalcare de lege §i altele §i cari cuvinte, ca §1 cele de patrie,de libertate, au ajuns a fi numai ni§te sunete ce nu pot facenici o impresiune ; §i cum zice Principele Sturza, ne-am har§itcu asemenea vorbe.

Si viu acum la chestiune.A§ fi voit sit urmez pe d-1 raportor din cuvant in cuvant

§i sA-i rAspunz la toate; dar sa-mi ierte d-lui putina inteli-genta §i -con§tiinta ce am de acele teorii economice, ce d-sane-a expus §i pe cari eu nu le §tiu. Domnilor, cand e vorbade monopol, e de monopol ; §i cand e vorba de concurenta,e de concurenta; §i in raportul acesta a fost o amestecaturaa§a de incurcatA, incat eu nu am inteles nimic §i ceeace voiurAspunde, voiu raspunde dela mine.

Am avut onoare a mai spune §i intr'una din §edintele tre-cute ca guvernul sa vanza pe seama Statului sarea §i sa numai vanza ca pans acum monopolul altora, cAci atunci s'ardespuia Statul de un drept al sau. Camera a zis guvernului:«tu e§ti monopolistul, pe seama-ti vei face vanzareado InsAcum trebuie sA se faca aces vanzare? Desigur ca nu cu ocaua,nu cu dramul, cad atunci guvernul trebuie sA alba un controlnu numai asupra impiegatilor, ci sa vaza §i pe cumpArAtorsa nu fie tot acela§. Ce era dar de facut? Guvernul a trebuitsa vaza de cam cata sums poate scoate la marginile Turciei,ceeace a §i fAcut. Si a§a cercetand, a gasit ca din negligentace de doi ani guvernele precedente an avut, nu se potscoate decal 15 milioane. Ceeace a §1 zis guvernul, ca. cu 15milioane se poate lega, dar cu mai multe nu. Guvernul a zis:«veniti, cumparatorilor, din patru puncte cardinale §1 cumpa-rati sare». led ce a zis guvernul. DacA nu s'au facut publicariprin Anglia §i prin lspania, este ca acestea erau in zadarcAci negre§it nu era O. vie nimeni din aceste tari sa is saredela noi. Dar s'au fAcut publicari in Turcia, unde din neno-rocire au ras de noi. Guvernul dar a fAcut tot ce i-a stat

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 323

prin puting ca' sä se pue in pozifiune de a vinde sarea sitot deodata de a nu iesi din lege.

Vie cumpArAtorul sA mai is si ale 14 milioane si ii vomda. Misa, domnilor, este si pentru mine un cauchemar; darel, cum am mai zis, se poate prezenta pe toate formele, candcu barbs, cand fArA barbA, cand cu parul valvoiu etc. Apoiceeace nu stiti d-v. este cA sunt si alfi musterii : a venit §id-I N. BAleanu si a depus 300.000 sfanfi caufiune pentru casA fie concurent.

SA rAspunz acum la cele zise de d-1 raportor despre unimpiegat dela Giurgiu cA ar fi fost cumpArAtori mai multi,de era mai multA sare si ca s'ar fi vandut si 400 milioanede ocale. Ei, domnilor si noi ne-am fi mulfumit sA gAsimmai multi cumpArAtori; dar imi pare cA v'am mai spus cefel de musterii am avut. Se mai zice a de ce nu s'a tran-sportat mai multA sare la punctele despre Dunare? Nu mamir de ignoranfa d-lui raportor in aceasta. D-lui n'a fostdecal o lunA la guvern si nu stie ca. sarea nu se carA iarna,ci vara. CatAtimile cari sunt rAmase dela puncturi sunt de ansi oamenii o aduc incet-incet, cand se pot inlesni. Prin urmareacest argument isi avea raspunsul dela sine.

Ramane sA rAspunz acum asupra sArii strAine, ce ne-arface concurenfa si care se predinde cA s'ar vinde cu 6 si 7lei. Dar providenfa a vrut sA nu se aducA de aces sare, cAcialtfel cine ar fi venit sA plAteasca mai mult pentru sareanoastrA? i dacA ar fi ass, eu as povAtui sA se strice toatepuncturile depe DunAre si sA se astupe ocnele. Conchid darsi zic a tot raportul nu este decat o siretenie de vorbe, unrechizitoriu de acuzAri WA nici un temeiu si prin urmareguvernul n'a cAlcat nicidecum legea; el a facut tot ce eraposibil, ca sA nu se pAgubeaca fiscul. Mai zic iar cA dacA Adu-narea socotia de atribufiunile sale dea intra in drepturileguvernului, noi deli am avea dreptul sa protestAm, nu o vomface. Dar atunci responsabilitatea nu ne va privi pe noi. Noiam fAcut ceeace trebuia. Aveam 15 milioane de ocale si nu leputeam duce decat Oa la margine, cAci dacA am trece-o

www.dacoromanica.ro

324 BARBU KATARGIU

In Turcia, ar trebui sa o dam pe datorie §i aceasta nu ar finicidecum in interesul Statului. Daca adunarea voe§te sa ofacem, n'are decat sa zica; insa atunci nu va mai fi raspun-derea pe seama noastra.

I. BRATIANU zice ca d-sa prin raportul shit n'a acuzat Ministerul, cinumai a observat ca cei ce cumparau dreptul dea vinde sare au abuzatde dansul, fiindca 11 aveau numai de 5-6 ani §1 cAufau sA o vanza cupreturi foarte insemnate, far% sa se IngrijeascA ca jicnesc viitorul salinelorRomaniei. De aci a rezultat cA pentru toate trebuintele secundare, carsnu sunt pentru hrana omului, cumpArAtoril s'au dus §i au batut la portilealtor tars, a cAror sare era de o calitate inferioara, dar mai ieftina §i ne-au facut o concurenta pentru o parte din sarea trebuincioasa consuma-torilor din Turc,a. D-sa este de pArere ca Statul sA vanzA dreptul deexportarea saris unei societati care sA o exploateze pe un timp mai in-delungat, cum se face in Franta, 30 40 50 de ani. Atunci antrepre-norii vor da Statului un pret insemnat, ca sA asigure viitorul salinelornoastre. Oratorul vorbe§te apol asupra masurilor luate pentru vindereasari' §i arata gre§elile ce guvernul ar fi comis, dupa parerea d-sale, inaceasta privinta.

B. KATARGIU, prepdintele consilialui. Dati-mi vole sa vor-besc, d-lor. Am %/hut cu mirare ca s'a mai sculat d-1 Bra-tianu sa vorbeasca de monopol, cand socotiam ca expresiu-nea de monopol nu mai poate fi intrebuintata, dupa deslu-§irile ce am dat.

D-1 Bratianu a susfinut ca s'a vandut cu monopol, tot ce s'avandut in trecut. Nu, d-lor; nu s'a vandut la nimeni cu mo-nopol §i nici ca s'a vandut alt drept, decat acela ce guvernul§tie Area bine ca II are in anul acesta. Ce a zis guvernul ?6uvernul a zis ca vinde 15 milioane oca de sare, pentrucaa socotit ca o sa poata scoate 15 milioane in anul acesta §ia chemat pe cumparatori din patru puncte cardinal; spre acumpara la licitatie acele 15 milioane ce guvernul crede case pot scoate. Atat §i numai atat a zis guvernul. Dar degeaba le tot spunem, le tot talmacim, caci venim tot la ace-lea§i rezultate. Cunoa§teti greutafile drumurilor ; §i daca gu-vernul nu va scoate sare, nimeni altul nu o poate scoate.

A§a dar guvernul ce-a zis ?

www.dacoromanica.ro

biscuits= 325

eVeniti negustorilor din 4 puncte cardinale §i cumpArati 15milioane oca de sue*. El era ingrijit cum sd facd aceastAtransactie, ca sd iasd din stramtoare. Monopol se chiamAaceasta, d-lor ?

Venit-au negutAtorii sA zicA: «cumpardm 15 milioane ocade sue, §i nu Ii s'a dat? Guvernul prime§te pe once cumpd-rAtor. Se infelege insd cA, de va veni vreunul.ca sA cumpereun milion, guvernul va preferi pe cel ce va cere 15 milioane,chiar de ar cere sd nu mai vindem altuia; dar nu ne-o cere.D-1 BrAtianu insA cite§te numai inceputul condifiunilor §i zicecA legea aceasta nu e destul de explicate pand unde o sAmergem, adicd dacA va veni cineva sA cearA 10 mii de ocasau mai pufin, ii vom da sau nu?

Ei bine d-lor, vom veni la anul §i vom face o lege expli-cativd de exportatk: §i vom zice sA se vanza Valid la 3 ocai chiar pand la i/2 oca.

D-lui zice cA e o mulfime de sare dincolo. Apoi vedeficA n'are nici putind logicA. DacA e mulfime de sare dincolo§i not gAsim atatea greutAfi ca sA vindem acele 15 milioane,apoi cum ganditi cA o sA gAsim alfii, cari sd vie sA mai cearAin urmA mai multA?

Ne-a zis pe urmA sA mergem prin Englitera §i Ispania casA o vindem....

I. BRATIANU. Cer euvantul.

B. KATARGIU (continuand), pentrucA in Turcia e sare streinA,care se vinde cu 6 7 lei. Apoi dacA vom duce-o acolo, vatrebui sA ne coste 25 30 sfanti suta i atunci ce fel de con -curenfA o sA mai facem ?

Vedefi dar, d-lor, cA nu e nimic mai mult decat un §a-rivari de vorbe, vorbe de monopoluri, vorbe de concurenfa etc.

D-lui a zis cA Guvernul nu i-a trimis toate documentelepand la cea din urmA zi. Dar d-lui ar fi trebuit sA vazA, inceeace a fAcut Guvernul, o condescendenfA mult mai maredecat ceeace trebuia sd fad ; cad a trimis documentele pemai multi ani din urmd, ca sA poatA face o comparafie, cand

www.dacoromanica.ro

826 BARB1J XATARGIU

Guvernul putea sa i le refuze, fiindca Adunarea nu se pro-nuntase ca trebuie sa trimeata documentele. Apoi d-1 Bratianumai pretinde ca de ce nu i s'a trimis §i cutare depe§a §i cu-tare document. Dar Guvernul trebuia sa is o masura, pen-truca cuno§tei istoria lui Bastache, §i nu era dator sa deaexplicafiuni §i pentru ce n'a facut, ci numai pentru ceeace azis, iar nu §i pentru ceeace nu s'a zis. D-sa ne intreaba : dece n'ai mai facut §i cutare lucru, de ce n'ai mai rostit §i cu-tare cuvinte ? Aceasta n'o infeleg, cad atunci nu trebuie siimai ceara Guvern constitutional, ci trebuie sit ceara un co-mitet de salute publics, care sa guverneze deadreptul, iar nuimpreuna cu Camera.

LXIV.

CHESTIUNEA DRUMURILOR DE FIER.

Sedlnia dela 28 Martle 1862. (Supliment la Monitor,No. 87).

B. KATARGIU, presedintele consiliului. Domnilor, TacereaMinisterului pans acum poate fi interpretata rau. D-nul Ma-nolaki Costaki a facut ieri o observare, numind aceasta tacere :oimpasibilitate*. Nu e, domnilor, impasibilitate din partea noa-slra ; ci pacienfa ce trebuia sa alba Ministerul, ca sa ascultedesbaterile unei chestiuni importante, serioase, ca aceea carene ocupa acum ; unei chestiuni pe care o gasisem angajatade Guvernul separatist at Moldovei, §i noi, avand in vedereinteresul vital ce se leagt de aceasta chestiune, privind §i lu-crurile din punctul de vedere general, am socotit de a noastradatorie sa o prezentam Camerei, fart a intra in amanuntelelucrarii. Nu e dar impasibilitate, ci o trebuinta ca chiar Mi-nisterul sa se lumineze din desbaterea chestiunii §i sa vaza dacaamanuntele pot lovi chestiunea principala. Dupa cele ce s'auvorbit, dupt cele exprimate cu atata §tiinta de Principele Sturza§i de d-1 I. Ghica, nu-mi ramane a vorbi nimic de chestiuniletehnice. Imi ramane numai a adaugi ceva care prive§te pe

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 327

Minister din punctul de vedere general. Ministerul s'a intrebat :

avem sau nu trebuintA de un inceput, intr'o lucrare a§a deimportantA care atrage dupA sine toate interesele cele marlale tarii ?

S'a mai intrebat : oare nu trebuie sA tinem seam A de acestinceput, care §titi ca in toata lumea e foarte greu, §i mai cuseams la noi cari avem trebuinti de atatea? In adevAr, pre-ful s'a parut mare §i Ministerului; i) dar el §i-a zis : «aceican cei dintai au curajul sa faca Intreprinderi a§a de mari,nu trebuie sa caute avantaje numai in acele sacrificii imme-diate ; ei trebuie sA alba in vedere recompensele indirecte,de cari a vorbit Principele Sturza, §i acele foloase, cari ausa vie, ca sA recompenseze pe top de aceste sacrificii. Acelefoloase ce vom trage din cAile fierate, vor fi poate de 10 saude 100 de on mai mari decat suma ce ni se cere astAzipentru construirea for sau pentru cautiunea dobanzii*. Aceastaa fAcut pe Minister sa inchiza ochii asupra detaliurilor, casa deschiza tdrii noastre poarta aceasta, care este cea maimare a civilizaliei noastre, atat materiale, cat §i morale.Aceasta a fAcut pe Guvern sA inchiza ochii. Dar nu socotifica, pentru once concesiune ce s'ar mai prezenta, vom lua peaceasta de bazA. Oare n'ar fi pentru noi, precum a zis d-1I. Ghica, o indrAzneala prea mare sau chiar o imprudenta sarespingem capitalurile streinilor ? Oars Para noastra e singuralegatura a Occidentului cu Orientul, ca sA facA pe streini sA-§iverse capitalurile ad, farA sA vazd vreun avantaj ? Si n'arputea ei oare sA croeasca aces legAturA pe la stanga sau ladreapta Romaniei ? Si noi sa ramanem tot in starea de bar-barie, de salbatAciune in care ne aflArn, sa ne mai tarim incAmult timp in carucioarele de posts pe noroiu §i pulbere §isa ducem la porturi productele noastre cu carele frante, cuboii schiloditi de astAzi, §i sA nu voim sa scApAm °data de acestelucruri, can sunt sigiliul barbariei ? Aceasta ne-a fost temerea,ca nu cumva Europa, care a voit sA ne dea primul mijloc

1) Se cereau 181.000 lel noi de chilometru.

www.dacoromanica.ro

328 BARBII ICATARGI1J

de reinviere pentrucd drumurile sunt intocmai ca arterele,cari fac sd circule sangele intr'un corp aceasta ne-a fosttemerea ca nu cumva Europa sd treacd pe langd not prinOr§ova in Para turceascd sau pe la Bucovina, sd apuce pe lahotarele Rusiei la Marea Neagra, §i not sa oftdm ca n'am§tiut sh profitam de o ocaziune ce ar aduce atata folos tdriinoastre. Aceasta trebuie s'o avem in vedere, iar nu temereade sardcie, chiar de ar fi ; cdci aceasta s'ar repara prin im-portanta cea mare ce se va da proprietdtilor §i prin urmareprin cre§terea veniturilor Statului. Mai aveam sd adaug ca omulfime de streini, cu aceasta ocaziune, vor vent in Para noastracu meseriile Tor, ca sA se facd instructorii faranilor no§tri, sdle aduca acele idei, pe cari azi, cand le vorbe§te cineva deele, be socotesc de basme.

LXV.

RASPUNS LA INTERPELAREA LUI C. GRADIFEANU INCHESTIUNEA ORMELOR F0qANI 1 R.-SARAT.

$edittia dela 30 Martie 1862. (Supliment la Monitor No. 91).

In sedinta dela 26 Martie, C. GrAdilteanu adresase o interpelare Mi-nistrului de interne asupra hotaririi de a se riclica autoritatile adminis-trative si judecatorelti din Focsani si a ft strAmutate in Ramnicul-SArat,care trebuia sd devie capitatA a judetului RAmnic, pe cand Focsanii aveausi ramaie capitala judetului Putna. Dsa intreaba daca este adevArat eftse va mai pasta dualismul politiei si al municipalitatii in Focsani.

Ministrul a declarat ca va raspunde peste trei zile,In sedinta dela 30 Martie, C. GrAdisteanu sia explicat interpelarea, la

care i-a rAspuns B. Katarglu.

B. KATARGIU, pre,sedintele consiliului. V'am zis, d-nilor,in mai multe randuri, ca preocupafia acestui Minister e sd uni-fice, cat se va putea mai bine, atat deosebitele ramuri aleGuvernelor separate, cat §i de a strange legAturile dintre aceste(Jona. Principate. Istoricul re§edintei ocarmuirii judetului Ram-nicului-Sdrat in Foc§ani e acesta. Din vechime, Foc§anii aveaucapitald Ramnicul ; dupd vremi, s'a gasit de cuviintd a se strd-

www.dacoromanica.ro

DI801JRSIJR1 829

muta la Focsani, pe hotar, adica la marginea judetuiui, inprejudiciul tuturor locuitorilor districtului. Astazi, cand liniadespartitoare intre Moldova si Tara Romaneasca s'a desfiinfat,am socotit ca acest prejudiciu trebuie sä inceteze. Cu stramu-tarea aceasta se fac 2 lucruri : pe de o parte o unificare maistransa, pe de alts parte o inlesnire pentru locuitori, tragandadministrafia in centrul districtului.

De a da Focsanii indata sub jurisdicfiunea administratoru-lui din Putna, sunt consideratii, domnilor, pe cari acum suntsilit a le tacea. Guvernul insa spell ca, odata ce aceste con-siderafiuni vor inceta, si carmuirea judetului Putna va puteaatunci sa-si intinza jurisdictiunea *la in marginile orasuluiFocsani din Tara Romaneasca. Pang. atunci am socotit sä nuramaie Focsanii in parasire. Deaceea am zis sa fie doi po-litai : unul din Ramnic si altul din Focsani. Infiinfarea unuiao iau pe seama mea, si crez ca. Adunarea nu ma va deza-proba. Cat pentru ce se atinge de municipalitate, am zis sase unifice. Apoi in Focsani e si resedinta unei subprefecturi.Vedeti ca., deocamdata, interesele materiale ale Focsanilor suntasigurate. Reclamarea e dreapta, si la timpul princios isi vaaf14 indestularea, ca sa nu aduca complicari. Am facut aceastasocotind ca nu facem ceva afara din lege. Ea s'a facut inConsiliu ; hotarirea s'a supus sancfiunii Domnitorului si asaam pus-o in lucrare, socotind ca nu era o lucrare de lege,spre a o supune Camera Acesta e singurul raspuns ce potda. Cat pentru ce se atinge de micile interese ce au sacri-ficat, eu le-am raspuns sa vaza pe Moldoveni, cari au sacri-ficat pentru Unire resedinta Domnitorului, familii, case, si s'arpare& ciudat a din partea Focsanenilor ar fi nemulfumire.Aceasta e explicarea ce pot da. Ramane acum ca Adunareasä hotarasca daca am facut bine sau rau.

www.dacoromanica.ro

330 BARRU KATAROIU

LXVI.

RASPUNS LA INTERPELAREA LU1 I. C. BRATIANU INCHESTIUNEA UNOR TARANI INCH'S!.

$edinta dela 30 Mart le 1862. (Supliment la Monitorul oficialNo. 91).

I. BRATIANU roaga Ministerul ca tAranii inchisi in preventie la Vaca-resti pentru evenimentul dela 2 Ian uarie sa fie pusi in libertate, mai alesca sarbatorile Pastilor se apropie, si nu este bine ca aceasta zi de bucu-rie universal4 pentru crestini sa fie pen tru acesti nenorociti si pentrufamiliile for o zi de ;ale st de doliu.

B. KATARGiu,pregdintele consiliului. Cu intristare, dom-nilor, va mArturisesc creaza-ne d-1 I. Bratianu ca §inoi suferim de acele suferinfe. Dar nu sunt sute de oameniinca inchi§i, cum a zis d-1 I. BrAtianu, caci pans alaltaierirAmAsesera 60, §i poate pans astAzi vor fi rAmas Si mai pu-rli. Dar §titi, d-lor. ce va sA zicA a cerceta sute de oameni

in pricini de asemenea fire, unde din interogatorii, din pro-cesele verbale se dA na§tere la alte cercetari mai multe. Dinaceste cercetari nu va pot desyolta panA acum nimic ; dar vaspuiu numai a procurorul a declarat ca chestiunea a luat uncaracter foarte gray. Cu cat oamenii sunt mai compromj§i,cu cat chestiunea e mai gravd, cu atat justitia trebuie sA fieluminata asupra instructiei, cu atat trebuie sA ia mAsuri maiindestulatoare, cad ia o rAspundere grea, osandind oameniinocenti, numai pe vorbele ca cutare §i cutare a fost implicat.Aceasta a fost, d-lor, cauza intarzierii. Procurorii sunt acolopermanenti, lucrand zi §i noapte, §i sperAm ca multi se vorlibera ; iar cei ce vor rAmanea compromi§i, D-zeu cu ei §i cunoi, pentruca noi vom face tot ce vom putea face ca oamenicu inimA. Dar legile sunt mai presus de noi §i trebuie sa nesupunem for.

www.dacoromanica.ro

Imscuasu RI 331

LXVII.

ASUPRA POOTLOR.

&dinla dela 31 Martie 1862. (Suplimen1 la Monitorul oficial,No. 92).

Ministerul de Finante anunta ca a cedat contractul po§telor din Mun-tenia pe trei ani vechilor antrep:enori. Cat pentru po§tele din Moldova,d-sa declare ca n'a putut ajunge la nici un rezultat, deoarece contracciiide acolo cer ni§te conditli foarte asupritoare pentru Stat §i tot pe treiani, dark de contracciul drumurilor din sus de Boto§ani, care a consim-tit cu un galben mai jos.

.M. KOGALNICEENU crede ca s'ar putea gasi alit contraccii, can ar !Asamai jos, dace ministerul va face publicatiile trebuincloase, ca sa vie §ialti concurenti.

Ministrul de finante raspunde ca nu este destul timp, deoarece pentrulicitatie trebuie 40 de zile §I contractul po§telor expire la 1 Mai.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Domnilor, vedetidilema in care se afla ministerul : pe de o parte, are un proiectde lege trimis de Comisia Centrals pentru cautarea po§telor,cu chipul cu care se arata acolo, pentru darea po§telor prinbrevete, §i celelalte lucruri, a caror aplicafiune negre§it pentruTara Romaneasca ar fi prea grea. Dar, in sfar§it. greu saulesne, proiectul acela nu s'a votat. Pe de alts parte, ministerul,ale carui ocupatiuni le cunoa§teti foarte bine, s'a vazut inneputinta de a face altceva decat ceeace va spuse acum.

Cand a vazut ca expiry termenul contractelor §i a 90 dezile trebuie numai pentru licitafie §i putem socoti ca nuar fi putut Statul ca in ziva din urma sa faca licitafia, fiindcaatunci antreprenorii ar fi facut ni§te pretentiuni §i propunerineputincioase d'a se primi ce a facut dar ? A luat cu con-tracciii aces vorba §i a ajuns la un rezultat, care vi s'a spusaci, dupa care nu numai contracciii se angajeaza cu un prefmai jos, dar lass in beneficiul Statului portul scrisorilor §i algropurilor, care poate sa dea §i acela o sums insemnata, §iramane ca sa incuviintam contractul. Cat pentru Moldova,vom vedeA dace se poate sa facem ceva. Acum ramane la

sa hotariti dace trebuie sa avem poste sau nu.d-v,

www.dacoromanica.ro

332 BARBII KATARGIII

Cat pentru ceeace se zice ca sa se caute pe seama Statului,va raspunz ca e foarte lesne de zis, dar foarte anevoie deexecutat, caci Guvernul nu se angajeaza ca, in acest scurttermen de o luna, sa cumpere cai, sa Infiinteze po§tele §i

celelalte.Pozifiunea nu e facuta de noi, ci a§a am gasit-o dela altii,

§i contracciii, §i de si -au cat' tat interesele lor, au facut insaceeace puteau face.

Oricum, domnilor, va rog sa chibzuifi bine, caci a se lasspe seama Statului, ar fi cu greu Si totdeodata 1-ar costa poatemai mult decat ceeace 1-a costat pana acum.

A se da pe un an, ar fi mai bine ; dar atunci o sa viepoate contracciii cu conditii cu totul altele §i nu §tiu daca s'arputea face o invoiala. A ajuns timpul acolo, incat crez ca nuse mai poate face altfel decat ceeace s'a facut, §i va mai repelInca °data ca raspunderea nu e a noastra circumstanfelesunt cari au facut a§a, §i d-v. suntefi destul de intelegatorica sa putefi judeca.

LXVIII.

INVIINTARE IN CHESTIUNEA UNEI COMPANII DE DRUM DE FIERSI A UNEI BANCI.

&Willa dela 31 Martie 1862. (Supliment la Monitorul official,No. 92).

La sfarsitul sedintei, Barbu Katargiu comunid Adunarii urmatoareledoua noutati, cari sunt primite cu aplause.

B. KATARGIU. Ma socotesc fericit a veni sit anunf doualucruri, cari au sa multumeasca Adunarea. Mai intai va anunf§i acesta va fi un raspuns multumitor la dorinfa d-lui Pa-cleanu ca, de doua zile, ni s'au infati§at doua companii,

1) In aceasta sedinta, Pacleanu zisese: (Bunt sigur ca drumurile ferateCvor aduce marl foloase tarn sunt fericit ca pot vota acest protect, Si<mg pe Dumnezeu ca ceeace fac azi pentru partea din Moldova sii«Invredniceasca a face si pentru cea din Romania,.

:

l)

sima

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 833

cari cer a uni linia de fier din Transilvania cu Tara Roma-neasca pe la Ocnele-Mari, pe Jiu, prin Craiova spre Bucurestisi 'Ana la Giurgiu. Al doilea va anunf pentru aceastA zi dinurma, fiindcA avem a ne desparli cu ocaziunea sarbatorilor,cA ni s'a infAlisat o cerere pentru concesiune de bancA, carestifi cA e de cel mai mare interes si pentru negof §i pentruStat. Onorabila persoana care a venit sA trateze aceastAchestiune se afla aci sper cA la redeschiderea Camerei voiuavea onoarea sa va prezint un proiect.

Dupa aceasta se citeste in intregul ei legea votata pentru construireaunui drum de fier pe valea Siretului, dela Galati pans la hotarul de Nord-Vest al Moldovei, unde se va impreurul cu drumurile de fier ale Austriei,avand o ramura Oa Ia Iasi, tar alta pfinft Ia Ocna.

LXIX.

IN CHESTIUNEA ABSENTELOR DELA EDINTELE CAMEREI.

&dinta dela 22 Mat 1862. (Supliment la MonitorNo. 06).

Cincizeci de deputati lipsesc cer concediu.

B. KATARGIU, prepdintele cabinetula Cunoastefi, dom-nilor, pozifiunea in care ne aflAm ; ochii lumii sunt atintifiasupra noastra.

Am strigat de sute de ori, in curs de trei ani, cA fara nuse organizeazA, a merge rAu, cA totul este incurcat, demi-rajat, demoralizat Unirea s'a fAcut pentru not si ne Bete nA-dejde cA cel pufin vom fi ajuns la liman, cA cel put-in ce ampierdut in trei ani, vom castle intr'o sesiune. Din norocire,vedem cA sosiunea s'a prelungit nAdajduiam *ca se vor facetoate. Au fost negresit imprejurAri de cari finem socotealAcari ne-au oprit de a pune bazele fundamentale ale f Aril. Darva mArturisesc .cA fara este in primejdie de a se desmadula,de a-si rupe toate legAmintele. Am nadejde cA top Romanii,toate elementele se vor intruni, cA aceasta intrupare se vaface si ca se vor las& la o parte tendinfele de interese per-

si

altiini

sisi

www.dacoromanica.ro

334 BARBII RATARGIU

sonale. Dar pe de o parte, vaz greutatea cu care se adunain Camera deputatii, iar pe de alta cA, indata ce vin pe ou§A, incearca a ie§1 pe cealalta.

Daca starea finantelor, care este grea, foarte proasta, §i decare, and o veti vedek va yeti intrista, precum ne intristAm§i noi, §i care ()data voinfA ar avea cineva sa ne-o arunceasuprA-ne, nu va putea, fiindca este o mo§tenire a acestortrei ani de nenorocite fluctuatii §i de cari nu acuz pe nimeni,decat numai imprejurarile clack zic, starea finantelor n'arfi 4A, incat, de nu veti pune maim sa facem ceva, desfid peonce ininister de a merge, §i incA mai mutt, de a nu ajungela bancruta, la dezorganizare, cad nu mai este mijloc de a-mentinea pe temelie Para aceasta ; dad, incA °data, nu vafi chestiunea de organizare, care vine astazi sa lege douAtad, intr'o dezorganizare completA, cu obiceiuri osebite, cmtendinte osebite..... §i a legs una ate una legile cari fac bazelefundamentale ; daca nu ar fi toate acestea, apoi vAzandpe de o parte ca unii cer concediu, iar pe de alta cA abia se,pot aduna deputafii unul cate unul, ca sa dobandim cativa,spre a vota legile cele mai marl atunci v'a§ zice mai binesa va prorogati, OM vA vor ierta interesele §i vremea savenifi top, pentru ca atunci intr'o unire sA votAm acele legicari trebuie sa ramaie pentru veci, cari nu se vor putea des-face, i cari an sä asigure nu numai starea interioara §i ma-terials a tarii, ci §1 starea ei politicA, starea ei fArA care nueste cu putintA sa existe o natiune. Deaceea, va rog, domnilor,chibzuifi bine §i vedefi ce avem sA. facem.

Nu vorbesc pentru un concediu, nici pentru douA, ci pentrutoate, §i de primejdia ce este asupra capului nostru. VA rogdar chibzuifi dacA putem avea Adunare in sesiunea aceastasau nu, §i putem atunci sa stAruim, sa mean pe tofi sA laseceeace se atinge de interesele personale, Si sa vie sa ne in-trupam, sA facem o majoritate nu importA a carui ministerva fi §i sa scApAm tara ; pentrucA, vA mai zic incA odatA,vasul is apa din toate pArtile, ne innecAm cu totii §i trebuiesa luam masuri ca sA-I scapAm.

www.dacoromanica.ro

DISCUBSURI 335

LXX.

IN CHESTIUNEA SATULUI RADUCANII.

&dinta dela 22 Mal 1862. (Supliment la Monitorul officialNo. 96).

Se cite§te o petitiune a mai multor locuitori din satul Raducanii, caricer sa II se dea vole sa ocupe locurile ce au ramas parasite de coloni§tiibulgarl emigrati In Rusia.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Este adevarat ao parte de pamant din coloniile bulgaresti a ramas gol ; insastifi a colonistii, cari sunt asezafi acolo, sunt cu niste pri-velegii, cari trehuie sa se respecteze, pentruca asa s'au primit,dupe niste condifiuni prealabile ; iar acelora ce s'au dus, le-arn zis ocalatorie buns b), pentruca ni s'a liberat pAmantul.Insa, pentruca era o improprietarire oarecare a pamantului cuo plata foarte usoara, oare trebuia ca Guvernul acum s'o deasi la alfii tot cu condifiunile acelea ? Nu ; nu am socotit aceastade cuviinfa.

Prin urmare ce a facut Guvernul ?Volu raspunde la amandoua aceste imprejurAri, la aceea

despre faranii moldoveni si la aceea despre colonistii nemti.S'au infafisat, in adevar, un numar de colonisti industriasi

nemti ; s'au infafisat si sateni moldoveni, insa nici unora, nicialtora guvernul nu le-a dat definitive vole, ca sa se asezecu condifiunile privilegiilor de mai inainte, ci s'a zis coloni-stilor nemli, cari erau veniti cu familiile for in Para, li s'a zisca se primesc provizoriu pentru anul acesta, ca un fel de os-pitalitate, pans cand vom chibzui impreuna cu Camera, daceasemenea oame-ni sunt folositori farii sau nu, ca sa se pri-measca in pAmantul nostru ; iar pe de alta parte s'a zis sicelorlalfi din Moldova, cei ce s'au apucat si au inchiriat pa-manturi, sa fie primifi ca chiriasi, iar nu ca privilegiafi, cucondifiile acelea ad vitam aeternam, cari sunt date Bulgarilor.

Dace vor mai fi pamanturi de inchiriat, sa se inchiriezetoate pe un termen, pand cand vom chibzui cum sa le dam,sau definitiv sau cu embatic sau cum se va chibzui mai pe

www.dacoromanica.ro

336 BARBII KATARGIU

urma ; iar celor ce se vor scula Si vor veni fara sail fi in-deplinit formele de stramutare §i vor cere sa se a§eze acolotguvernul nu a socotit de cuviinta a le indestula cererea, §i nusocote§te nici astazi, pentru doua cuvinte : pe de oparte, pen-truca acele pamanturi sunt proprietate a Statului, iar de altsparte, caci descbizandu-se in Moldova o asemenea lege ex-ceptionala, afara din legile ob§te§ti, prin care s'ar da pri-vilegii numai acelora cari ar veni acolo, atunci, de vor fi lo-curile marl, o sA golim Moldova, iar, de vor fi locuri stramte,atunci iatA ce se va intampla : o sa dam unora §i pe altii osa-i respingem. De ce sa mai avem dar §i alti privilegiati?E destul cu aceia pe cari ii avem rama§i dela Ru§i §i caroranu le putem rupe condifiunile; dar nu sa ne apucam noi sadarn altele §i sa facem privilegii noi.

Se hotara§te a se trimete petitiunea la Sectiune.

LXXI.

IN CHEST1UNEA VALIDARII ALEGERII LUI N. A. SUTZU

pclint a dela 22 Mal 1862. (Supliment la Monitorul oficialNo. 96).

Se cite§te raportul Comisiunii insarcinate cu verificarea alegerii Iui N.A. utzu. Majoritatea Comistunil se declara pentru validarea alegerii.

VASESCU sustine ca alegerea este vitioasa, fiindca a fost presiune dinpartea prefectului. (Prefectul, zice d-sa, a Post in pretoriu in tot timpulalegerii, Ora ce s'a yotat. Nu poate fi cea mai mica indoiala a a urmatinraurire, devremece erau doi subprefecti rau introdu§i ca delegati i

ca alegerea s'a facut de fata cu prefectul.

B. KATARGIU, pmedintele consiliula Am auzit pe d-1Vasescu vorbind de influenla din partea prefectului. Nu iauasupra mea de a fi raspunzator in toata intinderea de afecti-unite sau antipatiile personale ce poate avea un functionar.Toata lumea are simpatii §i antipatii, §i prefectul, de§1 im-piegat, a putut §i el sa le aiba, cad sunt putini oameni, cari,ajun§i intr'o positiune inalta, intr'un post public, §tiu a sepune mai pre sus de asemenea slabiciuni §i a le respinge.

www.dacoromanica.ro

DISCURS URI 837

Viu sd vA zic InsA, domnilor, cd, dace a putut sd se injo-seascd un carmuitor la asemenea mijloace, ar trebui oare cacutare deputat sa se in§ele a crede cd guvernul a voit sd in-fluenteze alegerile ? Ministerul actual a venit la putere, pen-trued a fost chemat, §i nu tine nicidecum la pozitiunea sa,ca sd alerge la mijloace atat de mar§ave. A fost un minister,care a putut sa se injoseascd §i chiar sa fie interesat a faceaceasta ; dar credefi, domnilor, cat pentru noi, cd mai inaintede a tined la pozitiunea noastra, punem un pret mai pre susde toate pe respectul libertatii §i al legalitatii.

A. C. GOLESCU zice cA, devremece alegAtorii vin !Ara drept intr'uncolegiu, alegerea este vitiate §i prin urmare trebuie anulatA. tEste dovedit,continua d-sa, ca o parte din alegatori n'au avut dreptul de a lua partela alegere ; prin urmare ea nu este buns. D-nul ministru a declarat cAnu voe§te sd influenteze. Voiu constata numai un fapt, di la Comisiunileinsarcinate cu indreptarea listelor electorale, nu s'au numit, precum s'aurmat sub ministerul din care faces parte d-nul Malinescu, deputati dindreapta §i stanga, in numar egal ; cad acum mai tots sent din dreapta,§i multi incA §i functionari si prin urmare putin neatarnati de guvern".

B. KATARGIU, pre ,cedintele consiliului. Voiu rAspunde laidotg cuvinte ale d-lui Golescu. Guvernul constitutional §titibine cd este vechiu pe aiurea §i nou la noi. Se §tie cd, intArile cele mai constitutionale, guvernul declare candidatii sAi,arata pe pamenii aceia in cari are Incredere. Si cand e vorbade apasare, apAsarea se poate face §i din alte parti, prin altemijloace. In asemenea imprejurare, numai sentimentul de in-credere, trebuie sa fie intre Camera §i Guvern, §i atunci Camera §tie sa deosebeasca partea politica de partea de corupere. Cat pentru numirile din Comisiuni, imi pAre rAu cd amauzit vorbindu-ni-se aici de partea dreapta. Eu, dela Unire, numai vaz nicidecum dreapta §i stanga, ci deosebirea e nu-mai ca unii voecc sd mearga mai repede §i altii cred ca,precum zice Italianul, qui va piano va sano. Eu nu m'amocupat a cAuta, la formarea acestor Comisiuni, oameni decutare sau cutare culoare, §i pe unii nici nu-i cunosc, daram cAutat oameni de un caracter independent, ca sa putem

Barbu Katargiu. DiscursurI. 22

www.dacoromanica.ro

338 BARBU BATARGIU

descoperi adevArul §i pedepsi pe cei abatuti sau a da o des-mintire celor ce au facut acuzari nedrepte §i exagerate.

Inchizandu-se discutiunea, se pune la vot alegerea d-lui N. utzu §i serespinge cu 41 bile contra 37.

LXXII.

EGUMENII GRECI.$edinfa dela 22 Mai 1862. (Supliment la Monitorul official,

No. 96).

GR. CUZA I5i desvoltA interpelarea privitoare la egumenii grecii dintail. Oratorul cere ca pe de o parte ministerul sA nu mai tolereze a nise aduce egumeni din strainAtate pe la manastirile pamantene inchi-nate, iar cei ce se alit astAzi in tarn §i cari, sub numele de egumeni,absorb insemnatele venituri ale acelor mAnastiri, a fie concediati a seduce pe la comunitatile monahale §i pe la pariarhille for respective.

M. KOGALNICEANU, dupe ce cite,;te un document, in care ComisariiAustriei, ?rancid, Marei-Britanii, Prusiei i Sardiniei s'au pronuntat in1857 in favoarea noastrA, in chestiunea maniistirilor inchinate, zice :(Nu avem a ne teme de apasarea acestor Puteri ; ne trebuie numai pru-denta §1 energie*. Oratorul conchide in ace§ti termeni : (AO socotesc canu trebuie sA lAsAm a opta parte din teritoriul nostru 0 rAman& instrA-inat fart nici un cuvant. Guvernul nu trebuie sA se abtie 1), el care cu-nonte gravitatea chestiunii, ci sa ne depute documentele, fiindcA nu trebuieca, in lips& de documente, sa emitem un vot care poate fi foarte patri-otic, dar care poate aduce bAnuieli asupra Camerei... E timp sa terminamaceasta chestiune, care a ajuns a fi un scandal in Romania,.

B. KATARGIU, precedintele consiliului. D -1 KogAlniceanu,dela intaiul sau cuvant, ne-a zis oprudentA Si energies. Maiin urmA a luat un aer de acuzatiune, zicand a ministerul apromis una §i a facut alta. Dar aceasta a fost pentru chesti-unea de procedurA. Cat pentru fond, sunt din suflet §i dininimA de opiniunea d-lui Kogalniceanu. Dar sA vorbim despreceeace a zis d-sa de «prudentas. De ce zice d-lui «prudentas ?Stie dar §i d-lui ceva, de§1 se face cA nu tie nimic.

InsA d-lui a greOt pentru cuvintele ce atribuie d-lui Ministru

1) B. Ratargin declarsee a ministerul ee abtine in aceasta votare.

www.dacoromanica.ro

D113OURSURI 839

de Culte. D-I ministru de Culte n'a zis cA a recunoscut vre-un protocol, vreo conditiune pentru Investitura Domnitoruluisau cA a reinoit acel protocol ; n'a zis sA ne plecAm capulIAA a jertfi interesele tarii. D-sa v'a fAcut un simplu istorical starii acestei chestiuni §i v'a zis ca, dupa imprejurari, dupavremi, dupa fluctuatiile influentei guvernului asupra mAnAs-tirilor inchinate sau a mAnastirilor inchinate asupra guver-nului in aceasta chestiune, care a devenit cosmopolitA, sAvedem adevArata stare a ei §i sA chibzuim acele mijloace,prin cari sA fim tot de o data §i prudenti §i energici. Acesteavi le-a zis d-1 Mininistru al Cultelor ; acestea le zicem §i noi.

Ce se intampla ? Sunt ni§te pretentiuni de drepturi exage-rate dela unii oameni, cari, o declar, nu au acele drepturi,dar au pretentiuni ; §i ceva mai mutt, au pans acum posesia.Prin urmare este un proces intre Stat, adevaratul proprietar,§1 un acaparator, un calcAtor, cum yeti vol sA-1 numiti.

Cand s'a vorbit de protocol, d-1 KogAlniceanu a zis sA fimprudenti. Dar nu e oare mai prudent ca mai 'nainte de a§ti tine va fi judecAtorul, sa zicem : «Cari sunt pretenfiunilevoastre ? cari sunt drepturile noastre ? Veniti sa le vedem, sane intelegem ca oameni de aceea§ religie. SA nu rupem le-gAturile ce au Post totdeauna intre cre§tinii din Orient ; sa nurupem acele testamente §i interese, pe cari trebuie O. le sus-tinem ve§nic pentru interesul cre§tinatatii, §i pentru interesulnostru §i at lor. Insa nu veniti sA robiti ceeace nu e al vostru,nu cautati sA va scapati interesele cu paguba drepturilor noastre,facand Stat in Statul nostru».

Deaceea s'a numit o comisiune, fiindca poate prin acescomisiune sA putem ajunge sa terminam chestiunea in fa-voarea tariff, sa o terminam in numele cre§tinatAtii §i al in-tereselor larii. Dar, dacA nu vor voi sA inteleaga, dace suntoameni cari pun interesele materiale mai pre sus de once, tu,Camera Romans, protesteazA contra tuturor acelora ce vorsA-i apere §i is din mans -le acele drepturi pe cari le-au uzurpat§i pe cari n'au Vint sa le intrebuinteze. Dar mai inainte de

aceasta ne pot zice §i Grecii : «§titi a suntem mini§trii cre§-

www.dacoromanica.ro

EARBU RATARGIU

tinAtAtii, cerem numai ceeace ni se cuvine in aceasta calitate*.astfel sA le lAsAm for ce e al for §i sa.pAstrarn tarii ce e

al tarii.

LXXIII.

LEGEA RURALA. (Primul discurs).

§'edIttra dela 29 Mal 1862. (Analele economice, pag. 61).

La or linea zilel este proiectul de lege rurala. M. KOGALNICEANU a des-chis desbaterea asupra ei printr'un discurs de o mare valoare, atat dinpunctul de vedere oratoric, cat §1 din punctul de vedere istoric. D-sa s'apronuntat pentru improprietarirea tAranilor, fizandu-se cu sila din mo§iileproprietarilor Dupa d-sa a vorbit GR. CUZA in acelas sens ; apoi PRIN-CIPELE GR. M, STURZA, PRINCIPELE DIMITRIE GHICA, PRINCIPELE A.MORUZL §] A. ARSACHE, cars s'au pronuntat pentru proiectul de lege alComisiei centrale 2). Dupa ace§tia, Apostoleanu a vorbit in sensul luiKogalniceanu, apoi C. BrAiloiu pentru proiect. In fine se acorda cuvantullui B. Katargiu.

B. KATARGIU, pregdintele cousiliui. D-lor, D-I ministrual justitiei, onorabilul meu coleg, v'a anuntat cA va vorbi cadeputat ; eu am IndrAzneaIA a va zice cA voiu vorbi §i ca de-

'putat §i ca ministru.Ati auzit, d-lor, discursul d-lui KogAlniceanu. Acel discurs

a luat indestule lovituri grele, s'a sfa§iat in buca(i de elo-cuen(ii oratori ce au vorbit inaintea mea. Ar fi dar o lipsa.de generozitate din parte-mi de a cAuta sA-I mai sfa§iiu §i euDarin acela§discurs s'au citat cele zise de mine : «Totul pentrutars, nimic pentru not bk Da, d-lor, am zis §i voiu zice aceastadar va dau de veste ca asemenea vorbe nu ma vor face sApierz din vedere ace& stea polarA, care, pentru mine, este

1) 1JItimele vase cnvinte lipsesc din redactiunea lui Anghel Demetrescn. Le-amadIngat, Janda, fArA ale ideia no e clarA. Dia redactinnea Int Anglin]. Dometresons'ar Intelege cA Barbu Katargin, adversarul lni M. K., a Jost contra oricarei tm-proprietariri, ceeace n'a vrnt eA aid, A. Dometreson qi nici nu oorespunde cn rea-litatea. B. S. ere, pentrn improprietartrea pe moqiile Statnlni qi ale ministirilor,pe and M. K. era pentrn improprietArirea pa moqiile propHetatilor, Inandn-secn ails pirti din aceste moqii.

2) In redactinnea lui A. Demetrescn se mai gAseac aici cnvintele Aadictt In contraimproprietiirib; le-am vters pentru acelaq inotiv ca cel din note L

P. V. H

840

1).

sSi

www.dacoromanica.ro

nrsoussuar 341

Dumnezeirea la care ma inchin : adevarul ; pentrucA adevarule al lui Dumnezeu, Si, ca totdeauna, voiu cAuta sa merg pecalea adevarului. Nu ; niciodata nu ma voiu Iasi a ma amaginici de fumur le unor laude pompoase §i magulitoare, ce nu-mifac nici un efect, nici de temerea de a displacea unei popu-laritAti nedemne de mine. Cand am zis : «totul pentru Ro-mania §1 nimic pentru nob>, eu n'am inteles ca Romania edespartita in doua tabere, in oameni fara avere §i in oameniavuti, §i ca cei dintai singuri sunt natia, iar cei de al doileani§te paria, ni§te fiinte afara din lege.

Dna principiile de economie pe can se reazima unii dind-voastrA nu va dau alt mijioc de a inmulti averile decat dea lua dela unii §i a da altora, apoi sarace sunt acele principii,putrede sunt acele temeiuri pe cad voiti a vA sprijini.

Acum sA ne ocupAm de chestiune in amanuntele ei. AceastAchestiune s'a pus in desbatere prin discursul d-lui KogAlni-ceanu, pe care I-au analizat multi §1 cu talente superioare,WA insa sA-1 califice, sa-i dea o forma. Aces figura i-o voiuda eu. Acel discurs a fost o chimera, o chimera ciudata, pa-radoxala, o chimera cu capul de porumbita, fagaduind multablandete, cu trunchiul de aspida, plin de venin, §i cu coadade §oparla maglisitoare 1) cad, dupa ce ne-a fAgaduit Impa-cAciunea, abnegatia de pasiune §i de interese meschine, apro-pierea §i Infratirea, a stigmatizat proprietatea cu cele mai in-veninate cuvinte, cu cele mai degradatoare calomnii, cu uncuvant a sanctificat principiile lui Proudhon, care zice ca pro-prietatea e o hope ; in fine, d-sa a incheiat cerand, cu multaumilinta, a se da taranului, ca un fel de milostenie, pamantulce cultiva astazi.

Taranii, d-lor, sunt partea cea mare din nape ; §i o napenu trae§te cu milostenia.

1) La aceasta figura face aluzie Kogainiceanu mai tarziu, in discursulsau dela 9 Fevruarie 1863: cArnd trecut, pela luna funk, tot la aceastatribuna §I intr'o chestiune tot atat de important& dela aceasta band.(ardtdnd spre banca ministerialel) n'am fost tratat de chimera, cu capulde porumbita, cu pantecele de viperik §1 cu coada de nu §tiu ce ?)

www.dacoromanica.ro

342 BARBIJ KATARGIIT

DacA voifi sa facefi pe gran liber, trebuie sa-1 facefi virtos,ca sA fie virtos, trebuie sA-1 moralizafi. Oare aceasta e vir-

tutea ce trebuie sA arAtati nafiei : a rapt ce este al altuia ? aface dinteinsii niste milogi, niste cersetori calabrezi, cari, cuespengola 1) in mans, sA ceara dela cei mai avufi cleat eipunga sau vie*? Aceasta e virtutea ce trebuie sA aibA o na-fiune care aspira la libertate ? Nu ; virtutea ce trebuie sA in-vAlAm pe nafiune este de a respects ce este al altuia, ca sAi se respecte ss ei lute() zi dreptatea nationals,- ceeace e alei. Virtu file acestea sunt adevaratele virtuti, cari intaresc onafiune, cari o leagA in toate madulArile ei ; iar nu a-i insuflaspiritul desbinarii, spiritul de invidie prin spiritul de rapirecontra proprietAtii, care e elementul ss izvorul tuturor bo-gAtiilor.

Nu, d-lor, sA nu ne lasam a fi amAgiti de discursuri, cari,ca sirena antics, incanta pe cei ce voeste a-i atrage, ss, dui:ace-i sfasie, ii plange ; nu, ci sa fim bArbati, sA mergem peposibilitate ss sA IAsAm la o parte poeziile ele sunt fru-moase, chiar cand ascund otrava ss desbinarea, dar nu maipufin omoritoare si sA tratAm aceastA chestiune din punctulde vedere al dreptului si at economies- politice.

D-lor, subiectul ce tratAm se imparte in trei. El infAtiseazao chestiune de drept, o chestiune de economie si in fine ochestiune politicA, care, cum yeti vedea, nu are cea mai micAparte in cele ce am a zice.

VA voiu arAta, d -Ior, intai cA noi, ca proprietari, trebuie sane susfinem drepturile noastre de proprietate si de nationa-litate, cAci, sustinand proprietatea, sustinem nafia. VA voiu arAtaapoi cA, dacs e vorba sA facem jertfe, vom sti a le face, darnu luand dela unii si dand altora, ci ca oameni politici.

S'a zis cA Comisia centrals, in loc sA revizueascA Regula-mentul, dupA zisele Convenfiei, a voit sa facA o lege noun.Respectul meu cAtre Convenfie e destul de stiut. Dar vs in-treb, cerand a se preface in vesnic principiul unei legi care

carabina.

§i,

1)

www.dacoromanica.ro

DISCURSIJRI 343

are in capul ei vorha de provizoriu, oare nu e o rasturnarecompleta a legii ?

Veni-voiu acum a Ara analiza cari sunt drepturile proprie-tatii in Romania ? Nu ; s'au zis indestule §i s'au scris Inca §imai multe in aceasta privinta, Si totul a fost in zadar. 0 zicin zadarA, pentruca legea, de§i prescrie ca taranul are dreptul

pe trei pogoane, dar adaugand ca e provizoriu, intelegeti bine,d-lor, cat e de slaba aced indatorire pe care detractorii pro-prietatii cauta a se intemeia.

Acum sä vedein pentruce legiuitorul dela 1831 a pus §i arepefit cu atata precizie aces clauza de provizoriu ? Se in-felege, domnilor, de ce : este caci el cuno§tea drepturile pro-prietatii in Tara Romaneasca, cuno§tea sorgintea ei, cuno§teatemeliile pe cari este a§ezata.

S'a vorbit de Austria, de Rusia §i de alte tad. Dar oareproprietarii din acele tail sunt ca cei dela not ? Au ei docu-mente de particele de pamant cumparate, cum le au proprie-tarii romani dela chiar stramo§ii faranilor acelora, carora voifia le da inclarat printr'o lege silnica ?

S'a vorbit de sclavie, de servagiu. Dar la not venit-a ser-vagiul din apasarea proprietarilor ? Infiintatu-s'a pentru inte-resul for ? Citifi istoria farii noastre, pe care trebuie sa o cu-noa§teti tofi, §i yeti vedea ca servagiul a fost introdus de acelmare barbat al Romaniei, de Mihai Viteazul, pentru o nece-sitate a vremii lui, prin ni§te mijloace barbare negre§it, darneaparate in imprejurarile in cari se afla. El, vazand ca po-pulatiunea se impra§tie, Ca intr'o zi o sa se de§tepte singurpe pamantul Romaniei, fara o§tire, fara finanfe, §i prin ur-mare in neputinfa de a mai sustinea diferitele rasboaie ce eranevoit a intreprinde pentru apararea tarii sale, §i-a zis : «voiusa jertfesc mai bine din libertatea nafiei mete, ca sa o scapintreaga din robia strainao. Cum vedefi dar, servagiul s'a facutprintr'o necesitate politica, iar nicidecum ca sa flateze pe pro-prietarii de atunci.

VA mai intreb acum, in acele taxi toate ce ni s'au adus deexemplu, se afla oare aceea§ proporfie de proprietari cu nu-

www.dacoromanica.ro

844 i3ARB17 KATARGIU

marui locuitorilor ? Au ele a patra parte de locuitori proprie-tari de pamant, precum se afla la noi, fara a vorbi de aceia,ale cal-or vanzari dovedite prin documente ce tin la manyproprietarii de azi, §i-au alienat pamantul stramo§esc §i cariprin urmare netagaduit arata ca pamantul Romaniei fu o dataimpartit la toil, §i ea gramadirea unor catatimi mai mari inmainile proprietarilor de azi n'a fost prin rapire, n'a fost domi-natia unui element strein asupra elementului primitiv al pa-mantenilor, precum in Europa Occidentals, unde elementulgotic veni de innabu§i, de desmo§teni §i reduse in servagiuelementul roman ?

Afi zis ca, neimproprietarind pe faran, natia se pierde. OareEnglitera, acest Stat mare, care numara 28 milloane de locui-tori §i n'are decat 250.000 proprietari, este o natie pierduta?Oare cu aceste vorbe Englezii nu s'ar socoti insultati ? Oarepatriotismul se vinde cu cotul de pamant ? Nu, domnilor, pa-triotismul consists in sentimente morale §i frate§ti, in lega-turi de interese reciproce, §i eu socotesc ca nu este un singurRoman care sa zica: «nu sunt Roman pentruca am mai putindecat altul §i ca nu sunt slobod a jeful pe cel ce are mamult decat mine*. Aduce-va voiu de exemplu Italia ? Vedetiaceasta mare natie in ce ajunse, cand ura §i spiritul desbi-narii suflau intr'insa, §i vedeti-o unde se afla astazi ; §i dacaea a intrebuintat acum mijloace de desbinare, de jefuiri §i dedesposedare, ca sa indeplineasca inaltele fapte ce a savarit,sau din contra a dat dovada de cea mai stransa unire, celmai adanc respect catre clase, catre avere.

Acestea sunt, d-le Kogalnicene, cele ce avem a raspundela discursul d-tale.

Voiti acum sa venim la ceeace trebuie sa facem, ca sa in-bunatatim soarta taranilor? Mai inainte insa voiu a deslu§ivorba imbunatatire.

Oare Comventia, zicand imbunatatire, a avut §i ea in ve-dere aces economie publica barbara a luck ceeace e al altuia ?N. Conventia a vazut ad la noi o rama§ita de barbarie, a

www.dacoromanica.ro

DIfiCIIRESURI 345

gasit lucrul silnic, §i a socotit ca, ridicand aceasta institutiunea veacurilor trecute, va imbunatati soarta taranilor. Conventiaa vazut restrictii la stramutarea taranilor §i a zis : 4( dandu-lelibertatea de all cauta a§ezarea §i desvoltarea intereselor forunde vor gasi mai bine, fire te se va imbunatati soarta lop>.lata ce au inteles prin vorba «imbunatatire» acei oameni ma-turi ce au studiat lucrurul aci, caci ni§te oameni luminati §iIncercati ca dan§ii nu au putut face gre§eala de a crede caimbunatatirea consists in a impArti averile in faramituri mici.Inpartirea slabe§te, imputineazil desvoltarea §i reproducereaaverii, iar nu o intinde, nu o mare§te.

Prin urmare, principiul impartirii nu se poate sustinea decatde cei ce §i-au hranit simtul §i judecata cu utopii §i paradoxe.

Aglomeratia capitalurilor, a averilor marl este in ordineaeconomics ceeace Creiatorul a facut in ordinea fizica a pa-mantului nostru. El a acoperit o parte din fata pamantuluicu marl, cu oceane, cu lacuri, cu torente, cu garle, de undese trag aburii, ce, prefacandu-se in ploaie, yin de racores,§i fructifica o mare parte a pamantului 1) ; clack din contra,toate acestea ar fi impartite uniform in mici picaturi rare §iparcimonioase de umezeala, pamantul s'ar fi prefacut intr'uncorp trist §i uscat ca luna, inteun corp mort ce n'ar ma-fi produs nimic 1

Voiti O. imbunatatiti soarta taranilor Si tremurati de a beda libertatea ? Tremurati a zice taranului : 4(Mergi, e§ti liber,munce§te, capatil, desvolta-ti averea Si facultatile, §i toate ca-rierile tarii tale sunt deschise ; poti devenl bogat, functionarideputat, poti sa to sui pana pe banca ministeriala §i a facebinele tarii prin chiar exemplul Iaborioasei tale vieti ; cadastfel sunt institutiunile tarii noastre, institutiuni, cari pe altenatiuni le-au costat garle de sange ?),

Dati taranilor libertatea §i ei vor cumpara pamant, candvor socoti de trebuinta ; §i cand vor §ti cum sa agoniseascaaverea, mai bine vor §ti §i sa o pastreze. Punandu-i in aceasta

1) CI. ySedinfa dela 6 Sept. 1860.

www.dacoromanica.ro

348 BARBI! KATARGIU

pozitie, ii §i moralizati, §i atunci nu vor mai pofti averile al-tora, ci §i le vor creia ei singuri. Facefi dintein§ii oamenivirto§i, iar nu oameni plini de vitii otravitoare familiei §i so-cietatii ; §i atunci tAranulotiind sA-§i apere vatra castigate cusudoarea sa, va §ti sA-§i apere §i tam lui. 0 sA-mi zicetipoate : gde unde o O. cumpere ?>> VA asigur ca vor gAsi deunde, numai sA li se creieze asemenea mijloace de inlesnire,nu prin silA, ci prin libera vointA. Nu va temeti de invoirilede buns voie. Daca asemenea transactii se fac in alte pArti,unde sunt zece oameni pentru o particicA de pamant, cumN/A puteti teme ca nu s'ar face la noi, unde pentru un omsunt zece bucati de pAmant ?

Dar §i daca aceasta concurenta n'ar fi cu totul in favoareaplugarilor, pe cand in celelalte parti ale Europei e numai infavoarea proprietarilor, nu e oare atunci Guvernul proprietarulcel mare, care posedA a treia parte din teritoriul RomanieiSi care sA vie sa le facA concurenta acelor proprietari Ili §inesocotiti, zicand taranilor prea apasati : <veniti la mine ; WApamantul consacrat de stramo§ii no§tri pentru faceri de bine ;locuiti-1 §i-1 cultivati. Guvernul, care e tutorul acestei staricomune, vi -1 da mai ieftin, ca sa va. folositi §i voi §i sa im-bogatiti §i averea comuna consacratA tot vouA in deob§te,locuitori ai tarii noastre». Atunci acel proprietar nu va plecaoare capul §i va zice taranului ; cstai, frate, rAmai la mine,munce§te, sa ne folosim impreuna ; aci nu e nici stapan, nicislugs, suntem tovar4i ; interesele, iar nu impilarea, trebuiesA ne lege intre noi i sa ne conducA in intreprinderea noastrA ?o

Ramane acum chestiunea politica. 0 ! pentru aceasta che-stiune, d-lor, nu mai sunt aparatorul proprietarilor, ci consi-lierul lor, de multe on chiar §i contrariu. Aci nu e vorba dea lua dela unii §i a da altora, nu de a intinde pe to pepatul lui Procrustes 1), cAci atunci nu veti face decat trunchiuri

1) Faimos bandit, fiu al lui Neptun. El a§eza pe cei ce Wean in mai-nile sale pe tin pat, care nu se potrivia pe corpul lor. Daca patul era

www.dacoromanica.ro

DIEICTURBITEI 347

desfigurate de sarAcie §i de mizerie, de lenevire §i de impis-muire ; Si a§a natiunea romans se va preface intr'o fling ciun-Eta, intr'o adunatura de pigmei schilaviti Si rahitico§i. Nu evorba de a unifica averile, nu e vorba de a imbogafi pe unii§i a sAraci pe ceilalfi, ci e vorba de a inzestra Cara cu 0 pu-tere moralA de care are trebuinfa, de a face centruri de uni-tate, de civilizafie, de a face ni§te §coale politice, voiu sA ziccomunale.

ha ce trebuie sA facem, §i atunci fill siguri cA satele noastrevor deveni ca statele din Germania Si din Italia, ora§e 1ntregi,mai frumoase decat ora§ele noastre de astazi. SA constituimcomunele, insa nu ass ca sA incurajam lenea, fiindca cu-noa§teli, domnilor, trebuie s'o marturisim cA poporul romane cam bantuit de lene, §i de aceste vitii nu e el vinovat ;vifiul acesta ii vine in parte dela gintea latinA, din care setrage, in parte din lipsa de trebuinfe factice, cari sunt ceamai dintai impulsie a activitafii omene§ti. Taranul nostru eun fel de Diogenes voluntariu. Deaceea, pans se vor desvoltatrebuinfele factice, cari, del fac poate suferinfe §i nenoro-ciri omului, totu§i 11 imping catre civilizafie, panA atunci ii

trebuie un stimulant. De yeti da o particicA de pAmant fAra-nului, afi face dintr'insul o fiinfA a drill vieafa sA n'aiba niciun scop. Ce va face el cu aces bucAficA de pamant ce abiai-ar putea asigura hrana viefii ?

Aceasta e desvoltarea morals §i materials ce voifi a-i da?Si daca ii trebuie mai molt §i aceea o !Asap ca sA o afledela invoirile de bunA vole invoiala dar e un ce practic,e un ce folositor de ce nu-1 lasafi dar sa se invoeascapentru tot, in toatd libertatea sa ?

De ce vrefi sA-1 facefi cu sila proprietar pe un ce de careva dovedesc ca nu va avea nici un folos §i sii sdrobifi totintr'o vreme, prin siluire, principiul proprietafii, temelia ceamai puternica, cheia bolfii tuturor societafilor civile?

prea lung, atunci intindea pe nenorocitul calator, pang 11 omora in tor-turi. Dna era prea scurt, atunci li impinges picioarele in corp §i-tucidea iarA§ in chinuri. El fuse ucis de Tezeu.

www.dacoromanica.ro

848 BARB17 KATARGIII

Invoiala de bunA voie a dat dovezi pipAite de folositoarelesale efecte. In adevAr, oare exportul cel mare ce s'a intinsazi Oita la un milion de chile de cereale pe an, se face deproprietari sau de arenda§i ? Nu, ci in cea mai mare partede tarani. Acest export se face oare din acele trei pogoanelegiuite, din cari tAranul abia agonise§te hrana vietii sale ?Nu, ci din invoielile de bunA voie.

Mai vreti o dovada ? Aduceti-va aminte de taranii din'naintea Regulamentului, cari atunci n'aveau nici vite, nici uneltede agriculturA, §i pe cari acum le au mai toll. Cine le-a datacestea ? Cele trei pogoane? Nu, cAci atunci n'aveau nici 3nici 10, dar n'aveau nici libertatea, de care se bucurA azi.

S'a zis in sfar§it ca, dandu-li-se cate 5 pogoane, poate sevor inlesni. Vorba nu e de 5, de 7 sau de 10 pogoane, cide foloasele ce le vor da. Proprietarul nu va pierde nimic,pentruca el va cauta a-§i acoperi aced pagubA prin inchiriereaprisoaselor ce i s'au lasat ; dar tAranul pierde mull. Cuaceasta i se va incuraja lenea, §i va ajunge astfel o fiintAcare nu va produce nimic chiar pentru sine.

De v'a§ vorbi ca egoist, ca om care se gande§te numaila interesele sale, de§1 mi-ar fi foarte anevoie, cAci azi pentruprima oara m'a§ pune pe un asemenea taram, cu toateacestea v'a§ spune ce eu, ca proprietar mare cand e vorbade despAgubire, a§i fi cel dintaiu ca sA me inscriu in capullistei, ca sA dau taranului nu 5, 7, 10 pogoane de pAmant,dar Si 20, de voifi. InsA aci nu e vorba de proprietarii ceimarl numai, ci §i de cei mid, cari 1§i au cumpArate mo§iilecu sudoarea fruntii for sau le-au mogenit dela pArinti ase-menea dobandite. Cei ce au avut de tinta a ataca o clasa,au fAcut o confuziune premeditate, confundAnd calificatia deproprietar cu aceea de boier. Ei, domnilor, din nenorocirefamiliile boiere§ti, acelea cari au un nume, n'au avut minteali find. proprietAtile. Din 2.400 de proprietati din TaraRomaneasca numai, vA sfidez a gAsi 200 stapanite de ace§tia ;celelalte 2.200 sunt in mainile familiilor unor proprietari mo-de§ti, locuitori de sate, de judefe, ie§iti din plebe, oameni de

www.dacoromanica.ro

DISOURSIIIII 849

cinste §i de muncA, cari nu au jefuit pe nimeni, dar nici nuvoesc sA fie ei jefuifi de alfii. Ce vom zice insit pentru aceiproprietari, mid, numiti mo§neni, ce i-am vAzut cu tofii ju-decandu-se inaintea tribunalelor mai multe zecimi de ani pentruun clAca§, pentru un stanjen de pamant ? Da-vor ei cu sange.rece pogoanele ce li se cer ? Eu until nu crez.

Dar sA zicem ca am trecut peste toate aceste considerafiuni§i cA nu vedem alt mijloc de imbunatafire a soartei faranilordeck dandu-le o catAfime de pAmant. Cats vreme ace§tioameni se vor bucura in lini5te de aceasta avere ass cApA-tatA ? CAM vreme vor fi ei fail du§mani ? CatA vreme ace§tioameni nu vor fi ei in ochii altora ni§te rApitori ? Eu nu ledau nici 50 de ani. Afi zis a yeti purse majoratul, §i ce Afica§tiga cu aceasta ? lata ce : alt introduce fratricidul, corup-fiunea, §i iatA atunci proletariatul in vestmantul invidiei, pen-trucA fratele cel mic, desmo§tenit, va veni, §i cu drept cuvant,va intreba pe cel mare : «pentru ce to stapan pe 10 pogoane§i eu pe nici until, §i muritor de foame ?*

Vedeli dar ca nu e decat a invrAjbl mai mutt, decat a im-paciui pe oameni §i chiar familiile intre sine.

Nu innegrifi, domnilor, nafiunea romans; ea s'a pazittotdeauna de asemenea inflacArate instigaliuni ; ea totdeaunale-a opus blandefea §i moderafia. SA facem ca oameni infe-lei* jertfe cari se cuvin, ca O. instituim comunele, in inter-valul de transifie, fie §i pe vieafA, macar cA sunt sigur ca in-voielile de bunA voie vor veni mult mai in grabA, ca sa za-darniceasca aceastA masura transitorie. Am increderea in mo-derafia §i infelepciunea proprietarilor §i nu ma indoesc ca eivor §ti a se bucura de dreptul libertafii §i unii §i alfii, cani§te oameni demni de dansa.

La din contra, atat mai ran pentru acei proprietari ne-socotifi, ce vor vol sa abuzeze de noua for pozifie. AtunciGuvernul, o mai repet, va fi act cu partea sa cea colosalade proprietate Si va veni in ajutorul celor apasafi.

www.dacoromanica.ro

350 BARBU KATARGIU

LXX1V.

LEGEA RURALA. (Al doilea discurs).

&clinics dela 2 lunie 1862. (Ana lele Economice, p. 74).

B. KATARGIU, presedintele consiliului. Domnilor, nA-dajduesc cA, dupA cate s'au zis, dupa cate s'au desbAtut §i

desvoltat, mai mult poate decat reclamA in adevAr chestiunea§i decat cerea prudenfa, socotesc, zic, ca suntem aproape deincheierea acestei lungi Si calduroase desbateri, §i dacA viusA mai adaug §i eu ceva, viu numai a recapitulez oarecumcele ce am zis ieri.

D-1 Kogalniceanu s'a plans intr'un chip multAmitor pentruamorul sail propriu de piedestalul ce i-au ridicat toll cei ceau venit a-I combate ieri §i astazi. DacA viu sA mai adaug§i eu o piatra la acel piedestal falnic §i compus numai deal sat] Si al sau nume, e un ce foarte natural.

In adevar, d-1 Kogalniceanu, tratand aceastA chestiune, aluat-o toata asuprAli, s'a ridicat intr'un punct unde s'a pusin vederea tuturor, §i fire§te cA toti aceia ce nu volt sA-1 combats,au avut trebuinta sA-i pronunte numele de multe §i de multeori, de ass de multe on in sfar§it, incat d-lui zice cA s'a mi-nunat, s'a speriat.

Eu crez mai bine cA d-sa s'a incantat de aces glorioasA§i nenumaratd repetitie a numelui d-sale. Cat pentru mine,imi pare rdu ea am fost cel care am luat mai pufin parte laaceasta apoteoza a numelui d-sale ; cAci, preocupat mai multde chestiune decat de once alt, nu i-am pronunfat numeledecat de foarte putine ori nu §tiu dacA odatA sau de douAori. Nu voiu raspunde nimic la plangerea d-lui Kogalniceanupersonals de mine, cAci socotesc ca s'a patruns de sine§i cAse amAgise ; deaceea, negre§it, a §i trecut foarte repede pesteceeace-i cerusem a numi, adicA de a arata deadreptul fie-care punct in ce §i cum 1-am atacat personal, eu care inveci urAsc personalitAtile. Am auzit, in adevAr, un glas, nu§tiu al cui §i unde, vorbind de chimera ce am descris. Nu

www.dacoromanica.ro

DISOURSURI 351

ma mir de sensibleria acelei persoane. Sunt in lume oamenimai mult sau mai pufin nervo§i. Acea chimera insa nu eraalt decat sirena d-lui KogAlniceanu de mai deunAzi, prefacutdin chimera, §i Inca, pentru ca nu cumva sa treacA necunoscutasub aceasta strAvestire, i-am reprodus-o §i in forma ei pri-mitive §i preferatA de d-1 Kogalniceanu. Dar destul despred-I Kogalniceanu. Dea Domnul ca ceeace a zis d -Iui sA ra-manA in ve§nicA glorie, §i natiunea O. zica cA i-a facut binecu cate a zis. D-I Kogalniceanu §tie insa ca, deli sunt glorii,de cari §i cenu§a morlilor se bucurA §i zambe§te in sanulvepiciei, sunt cu toate acestea alte glorii intristatoare i cariapasa dureros pe memoria celor ce le-au meritat. DacA d-1Kogalniceanu s'ar fi mArginit a trata chestiunea cu argu-mente puternice, dar nu primejdioase, atat in drept, cat §iin ceeace se atinge de economie, §i mai cu seamA de ches-tiunea politica, atunci n'a§ fi zis nimic. Ceeace deplang, ceeacedeplor dar, nu e fondul, ci forma desbaterilor, ci principiilecari s'au luat de temeiu, argumentele pe cari au incercat ase sprijini cei ce au sustinut cauza d-lui. Ce impresie in ade-Or multumitoare au putut face acele neincetate amenintAri ?Ce a inteles, in adevar, d-1 Kogalniceanu, cand ne-a spus case va intampla o mare rezistenta din partea locuitorilor incontra legii ce vom face ? Ce a inteles, zic, alt cu aceasta,deck o revolutie ? Ceeace insa am vazut cu mai mare pa-rere de rAu, c1 mai mare mirare, este cA d-I Kogalniceanu,care totdeauna a vorbit despre autonomia tarii, cerand res-pectarea ei, azi ne-a spus ca suntem ameninfati de invazii.

i pentru ce ? Pentruca nu voim sA dam doua pogoane maimult taranilor 1 Oare, d-lor, credeti ca d-1 Kogalniceanu nus'a cait cA a zis aceste vorbe ? Eu 11 stimez prea mult, pentruca sa nu crez ca s'a cait, §i sunt sigur cA d-sa s'a Olt.Numai flacAra elocuenfei 1-a facut sa pronunfe aceste cuvinte,cari m'au intristat panA in fundul inimii.

Oare vorba este de doua, de patru, sau de cinci pogoane ?Nu, domnilor. Vorba nu e nici de don& nici de patru, nici

www.dacoromanica.ro

352 BARBII KATARGIU

de §a0te pogoane, ci de principiu, ci de consecintete jic-nirii lui.

V'am spus, domnilor, de mai multe ori, §i sunt silit arepeti, ca principiul proprietatii a fost, este §i va fi totdeaunacea mai puternica temelie a tuturor societatilor. Cititi, dom-nilor, ceeace s'a petrecut dela Essenieni pans la Proudhon.Oare toate aceste inflacArate vorbiri §i ziceri de popor sarman,de improprietarirea lui, de impArlirea averilor etc., oare cerezultat au avut ? Oare pututu-s'au pune in practice in cursde 4.000 de ani?

Essenienii 1), in Asia ; Pythagora, Lycurg, Platon, la Greci ;in urma la Romani, Numa, Licinius Stolo, Grachii ; in Africa,Karpokrates ') ; in Englitera, Thomas Morus 2); in Italia,Campanella8); in Franta, Saint-Simion Si panA Si stravagantul

1) Textul publicat in Analele Economice, ca g cel din Monitor, neda varianta (Messerzieniiv. Nu exist& cu toate acestea nici o secta saupopor cu acest nume in Asia. De sigur B. Katargiu a inteles Essenienii.Acestia formau o sects judaica nascuta in veacul al 2-lea a. Chr. sigrupata mai ales pe tarmurile de Apus ale Matt Moarte, precum si incateva orase ale Palestinei. Ei nu admiteau juramantul in afacerile civile,dezaprobau rasboiul si toate ocupatiile ce Unclean la castig, se marginiaula agriculture si la vieata pasnica si traiau in comunitatea averilor. Petimpul lui !sus, ei par a fi fost numerosi ; poate ca loan Botezatorul erain legatura cu dansii. Cf. Conversations Lexicon, Brockaus, s. v.

1) Karpokrates sau Karpokras, faimos eresiarch din Alexandria, atrait pe timpul imparatului Hadrian, adica in prima jumatate a sec. n-lead. Chr. El este capul sectei gnostice a Karpokratienilor. Impreuna cufiul sau Epiphanes, el se dete la toate excesele misticismului sensual,proclamand indiferenta actelor si comunitatea femeilor. Cf. E. Renan.L'Eglise cretienne, p. 179.

2) Spiritualul sl inteligentul autor al carticelei intitulata Utopia, o operain care combated crimele statului g ale bisericii, prin descrlerea sari'ideate a unei tars fabuloase. El mull pe esafod la 1535, pentruca nuaproba despartirea lui Enric at viii-lea regele Angliel, de biserica catolica.Este considerat ca unul din promotorii comunismului averilor.

8) Toma Campanella, dominican nascut in Calabria, la 1568, molt laParis in 1639, insemnat prin geniul si marile sale lucrari filozofice. Inteoria sa asupra societatii, el admitea nu numai comunismul averilor,ci si al femeilor. Cf. A. Esquiros, Hist. des Martyrs de la liberte, pag. 187.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 353

de Proudhon oare, domnilor, ce au produs toti, ace§tia ?Ce au produs acele societAti ale Dulcerienilor, Tertulienilor,Anabapti§tilor, atat de bizare in numirea lor, cat Si de nä-prasnice in principiile lor? Ce an produs ? Cand ele au merspand la silnicie, n'au lAsat .in urma-le decat ruine, decat opustiire infioratoare ; Si cand s'au mArginit numai in vorbe,au cAzut in domeniul ridiculului §i al uitarii, dupA cum me-ritau. Prin urmare, domnilor, vedeti ca vorba e numai deprincipiu, §i principiul e atacat de 4 000 de ani, fara ca O.poata fi dardpanat. Toate acele teorii s'au probat ca nu suntnimic alt decat ni§te aberatii ale unei langori care turburaomenirea din vreme in vreme. Domnilor, omul, din neno-rocirea lui, e facut ca sa munceascd §i sa se hrdneasca dinsudoarea funtii, cAci altminteri omul ar fi fost in starea do-bitoacelor ; oamenii n'ar mai fi lucrat, §i am fi trait ca pA-sdrile ceruluii n'am fi fost snip a ne cobori 'Ana in fundulpamantului, ca sa cAutdm metalul, sa ne slujim cu dansul§i sa -I prefacem in atatea obiecte de trebuintd ; n'am fi co-borit trdsnetul din InAltimile spafiului, ca sa ne jucAm cudansul. Acum dar, domnilor, vedefi cat e de inaltd chestiunea,§i la cat o reducem ; o reducem la o chestiune de tocmeald,la o chestiune de cloud pogoane. Domnilor, cand ar fi fostvorba numai de interes personal, cand ar fi fost ca cloudsau cinci pogoane sa faca fericirea faranului, eu a§ primilegiuirea aceea, §i ne-am fi sculat tofi proprietarii marl §i

ne-am fi dus pe la tofi proprietarii de prin sate, i-am fi rugat,in numele Dumnezeirii §i al omenimii, sa facd aceastd jertfdpentru imbunAtdtrea soartei fratilor tarani, de bund voia lor,nu insd prin lege. Dar ma intorc §i vA mai intreb sa madeslu§iti cum, cum vom putea sa facem mai fericit pe Oran?Cad, cum v'am spus, domnilor, e invederat, e §tiut, martu-risit de d-voastrd tofi ca nu cu 2 §i 5 pogoane are sA seimbunatAteascA soarta faranului, cad Warml are astazi dela50 pand la 60 pogoane ; el e staplin pe oricat pamant voe§te;el este arenda§ mare in mica sa sferd ; fiincica, din nenoro-cire pentru Tara Romaneascd, unde pamantul este destul de

Barba Catargiu. Discurenri. 23

www.dacoromanica.ro

354 BARBU KATARGIU

intins §i roditor, locurile Inc A sunt in starea primitive, iar nuca in alte parti, unde taranul e nevoit sA care cu spinareagunoiul, ca sa ingra§e un peticut de pamant, care cu toatAaceastd osteneala, nu-i da decat abia hrana de toate zilele.

Ni s'a vorbit, domnilor, fAcandu-se niste excepfii pentruunele districte din Moldova, unde locuitorii sunt foarte in-tesati si ca aceia nu se vor putea bucura de acele foloasede concurenfA, despre cari s'a vorbit. Dar oare, domnilor,vorba noastra e ca sa pAstrAm legaturile acelea, cari fineaupe tAran de pamant? oare cand am zis, dela Regulament§i panA astazi, cu oarecare rezerva, si astazi o zicem fardnici o restrictie, ca fiecare om, plugar, negutator, industrialsau artist, sA meargA §i sa caute pe fafa tArii a§ezarea saacolo unde va gasi mai bine, de ce ziceti cA ei or sA fugApeste Dun Are sau peste Prut dincolo §i cA o sA ramaie tampustie ? Cand avem mai pre sus de toate intelepciunea pro-prietarilor pe de o parte, §i pe de alta un guvern care are indomeniuri a treia parte din tart §i care poate sA zica tuturoracelora ce se vor socoti nApastuiti sau apasati : «veniti lamine, ca sA vA dau pamant cat vA va trebui §i sA va imbogatiti,si sA ne folosim cu totii, §i voi §i Statul, cAci cu bogafiileacelea ce vom trage din munca voastra au sa se fad. Im-bunatAtirile tarii intregi, cu acele bogatii au a se face spi-taluri, cari s t u§ureze suferintele bolnavilor saraci, au sA seintretina scoalele, can sA face din copiii vo§tri oameni virtosi,fericifi, invatati §i allele asemenea».

Mi -afi vorbit, domnilor, de Prusia, de Rusia §i de Austria.Cat pentru Prusia, domnilor, colegul meu 1) v'a dat destule

deslu§iri, cari, deli nu sunt elocuente, dar foarte puternice,cu documente in mane. Despre Prusia dar, precum §i decea mai mare parte a Europei occidentale, afi putut vedeacA n'are nici o 'asemAnare cu noi.

Acea parte a Europei a fost totdeauna feudalA, cAci ele-mentul gotic, venind §i coplesind elementul roman, i-a ab-

1) Ap. Arsake.

i

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 355

sorbit pamantul si 1-a redus la sclavie, la servagiu, la ceeacepoate am fost amenintati a deveni si noi intr'o zi.

Ei bine pe elementul indigen 1-a fAcut rob, I-a facut legatde glebd ; dar la noi nici una din acestea n'a fost. SA maierte d-1 KogAlniceanu ca, numindu-1, iar mai sunt silit sd maiarunc Inca o piatrA la piedeslalul d-lui ; d-sa s'a suit ieri sialaltaieri la tribund incrosnat de o bibliotecd intreaga ced'abia o putea duce, si ne-a citit o multime de documente,de hri soave de-ale Domnitorilor greci, pentru cari imi parefoarte rdu a le-a citit, cdci it intreb : nu va fi oare silit caiar d-lui sd le combats, cand va veni chestiunea manastirilorInchinate ? D-lui ne-a vorbit de acestea. Dar de ce nu ne-avorbit de cele mai principale, de ce nu ne-a citat documen-tele, actele de vanzare ale taranilor, pentrucd toti laranii aufost proprietari. De ce nu ne-a spus daca acelea s'au fAcutcu cumpardturi silite, s'au dacd s'au fAcut cu amortizatie pe10-15 ani sau cu plata integrald si de bund voie? D-luinu ne-a citat nimic din toate acestea.

Ei bine, d-lor, cand se citeazd argumentele pentru, ca saapere cineva o chestiune cu lealitate, e dator sa citeze atatargumentele pro cat §i pe cele contra, ca sd poatd cel ceascultd sd vazd in care parte atarna balanfa mai mult. D-luinu ne-a citat §i principiul fundamental, pe care e stabilityproprietatea in Para noastrA. Toate acestea d-sa le-a trecut intAcere, si deaceea m'a silit sA le aduc acum aminte eu.

Acum vs intreb : oare cand, dupA vanzarea unei case oare-care, ar veni vanzatorul sau. copiii lui sa zicd aceluia ce acumpArat : 'dA -mi inapoi toatd casa sau pe jumdtate si eu itivoiu plat' in 50 de ani», sau, dacd voifi, un alt exemplu : canddoi frafi tot din acela§ tats, unul muncind si cdpAtand cusudoarea frunfii sale, precum au capAtat stramosii nostri, cd-Wand o faramd oarecare de capital in our si argint acestDumnezeu infernal al societAtii -- si avand pe urmA aplecarela plugarie, la o vie* de camp §i de verde*, se duce si,in puterea legii, cumpard dela cei ce au trebuing de acelmetal proprietatea lor, si lath improprietdrirea fdcuta prin pro-

www.dacoromanica.ro

356 BAR BU KATAll GI II

ductiunea sudoarei intr'un chip eel mai legal ; iar celalaltfrate, plAcandu-i mai mult vie* de oral, placandu-i mai multpreumblarile in grAdina Ci§megiului sau la §osea, balurile §iteatrul, pentru aceasta se face negufator, industria§ sau in-chirietor de case, de hanuri, etc. ei bine, domnilor, ace§tidoi frafi, cari, precum vedeti, §i-au dobandit avere cu ceamai mare onoare Vii, precum zice Evanghelia, a§a precum adecretat Dumnezeu, prin sudoarea fruntii lor ei bine, zic,de ce sA Condamnati pe acel frate, care a volt sa cumperepArnantul, ca el sA piarza o mare parte din averea lui ? Ianpe celAlalt, pentruca a cumparat casa, pravalie, on pentrucAare marfa de mai multe mil de galbeni, sA-I !Asap sa vAnzaaces marfa cu mult folos §i sa nu-i ziceti ca celuilalt sa deasi el altora? De ce sa nu i se zicA §i lui ,(am trebuinta dehranA §i n'am ce !liana.; am trebuinta de imbracAminte §in'am ce purta; da-mi jumatate din averea ta, jumatate dinmarfa ta, ca sa intampin aceste trebuinte? De ce, domnilor?Pe ce temeiu? Oare aceasta osebire este dreapta ? Cad evorba de drept. Vedefi cA aci cadefi intro neputinta de a maida un rAspuns, o explicare.

Acum sa ne intoarcem incA odatA la ceeace s'a zis de Aus-tria §i Rusia.

Domnilor, respectez toate Guvernele ; si, dacA mi-ar fi per-mis sA zic, Coate Statele in origine §titi Area bine cA §i-au in-ceput marirea, taria, puterea §i dAinuirea for prin Guvernulabsolut.

Apoi interesul unui Guvern absolut, pe care II respectez §inu voiu sA-1 atac astAzi, este oare tot una cu al nostru ?Avem not aceeas trebuinta ca accle Guverne de a lua delacei bogati si a da celor saraci, ca sA ne sprijinim pe mulfimesi sa dominam o minoritate puternicA, de care ne-am teme ?

afi voi dv. ca sa facem acest schimb de sistem guverna-mental?

01 nu ; nici d-voastra, nici tAranul acela, cAruia i -afi ziceca-i da ti cu ni§te asemenea conditiuni, crez ca n'ar vol sa

;

i

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 357

primeasca, §i, daca n'ar infelege astazi raid, poate ar plangemaine.

Tara Romaneasca are trebuinta, s'a zis, de aparare; §i undeva gasi aparatori, daca tAranii n'au pamant?

Domnilor, dacA sunt silit sa repet ceeace am mai zis, vacer iertare, cAci, vazand ca ati uitat cele zise, stint silit a vile aminti.

\ram spus Si va repet, domnilor, ca Englitera are 250,000de proprietari pentru 28 milioane locuitori, §i cu toate aces-tea, cand e vorba de apararea intereselor Engliterei, ea faceca pamantul dela o margine la alta sa se 'nfioreze.

Italia, domnilor ? Italia, cand era in desbinare, o §titi in cepozifie politica era, §i numai cand §i-au dat mana §i s'au in-fruit unii cu altii, and Italienii au §ters dupa buzele forvorba de clase, atunci numai s'a facut Italia ceeace este §inu va fi Italia, pe cats vreme nu va domni aces frAtie intrefiii ei.

Oare Italia 'i -a varsat sangele ca sA dea taranilor pamant ?Nu, sA nu degradAm pe Italieni §i sa nu degradam ome-

nimea. E altceva in om care-1 face sA-§i verse sangele pentrupamantul na§terii sale: este amorul cAtre locul acela in careel a vAzut lumina, unde a supt laptele maicii sale, sunt adu-cerile aminte ale copilariei, sunt legAturile morale cAtre pA-manful in care se odihne§te Warta strabunilor sai. Nu de-gradafi dar, domnilor, aceste sentimente, cu can tot omul sena§te, nu zicetica be putem inlocui cu o palms de pamantce am da!

VA voiu mai dovedi aceasta cu alt exemplu mai localnic.Romanii au fost, din nenorocire, mai multa vreme sub unguvern molatic, iar nu aspru, ca 6recii, ce prin suferinte i-aimbarbatat, in loc de a-i paraliza. DacA dar Romanii nu suntrAsboinici azi, nu e ca nu-§i iubesc patria, ci pentruca s'audezobi§nuit de a purta armele, spre a o apAra ; dovada deaceasta putefi avea pe proprietarii mici, pe mo§neni, cari nu§tiu ca ar fi mai rasboinici decat ceilalli.

In adevar, oare vazut-ati pe mopeni la recrutatie alergand

www.dacoromanica.ro

358 BARBU KATARGIU

cu mai mare multumire spre a lua armele? Nu, omul estetot om, si, ca once om, mosneanul e egoist si-i place odihna,pacea; ii place sA trAeasca totdeauna in obiceiurile lui. afar&numai de imprejurAri mari, cand vine si el de se desteapta.

Aceasta insa nu este numai la Romani: asemenea e si laalte natii. Asemenea si in Franfa, domnilor, taranul este co-daciu, cand e vorba de a cadea la sorti. Aceasta se poatevedea chiar in numirea de sort bun ce o dau sorjului careii scapA de a intra in armata, si viceversa. Cu toate acestea,cand e vorba de a-si apAra Cara, se duc si mor pe campulbAtaliei cu sutele si cu miile, si cei cari supravietuesc striga :4,glorie celor morti; sa murim cu dansii 1*.

Noi, domnilor, zicem tAranilor : asunteti liberafi, puteti cum-park prin munca voastra, mosii intregi ; puteti prin silintAajunge panA la cele mai inalte functiuni* ; ba Inca le zicemi mai mult : R vA creiem o bancade credit, de unde sti pu-

tett lua fondurile trebuincioase, ca sa cumparafi ce vefi vol.Statul, care posede a treia parte din pAmantul Orli, va damijloace de inchiriere, de improprietarire ; dar aceasta nu degeaba, ci prin munca voastra, prin sudoarea fruntii, ca sa -icunoasteti valoarea si,erespectand-o in voi, sA o respectati siin altii*.

Credefi dar, ca, cu o asemenea lege, se va gasi un om lu-minat in Europa, care O. nu zicA ca. Adunarea Romaniei abinemeritat dela natie ? ca e compusa din barbati neatarnati,cad au stiut a impaca totul, a imbunAtAti soarta taranilorprin munca si a o feri de loviturile socialismului, pentrucare ei au Post silifi, din nenorocire, sA verse sange, ca sapoata ajunge la rezultatele la cari Romanii au ajuns Wanici o sdruncinare ?

S'a mai zis de d-I Cuciureanu : cum o sA ajunga taraniila imbunatatire, and oamenii administrafiunii si cei judeca-toresti sunt oameni apAsatori, nedrepfi, pentru cari legea nue nimic, cand au a hotari pentru bogati in contra saracilor?Sunt si eu de pArerea d-lui Cuciureanu ; stiu CA sunt abu-zuri. Aceasta insa se intampla in parte, iar nu in general.

www.dacoromanica.ro

DIECURSURI. 359

deoarece Europa ne-a adunat aci ca sA ne organizamCara prin legi, sA nu mai pierdem timpul in discutiuni zadar-nice, in argumente trezite; sA ne desbracam de idei hime-rice, §i, ca bArbati inteligenti §i maturi, sa ispravim organi-zarea tarii §i sA dAm Guvernului puterea sa sdrobeasca peoamenii vinovafi, cAci talharul din padure este mull mai pu-fin vinovat deck funcfionarul care abuzeaza. Cel dintaiu I§iexpune vieata, cand face rani, §i rAul lui nu e deck partial.Cel de al doilea, din contra, comite o crimA in contra viefiinafiei sale, sub scutul unei legi rat' intrebuintate.

Faceti, domnilor, asemenea legi, draconiane chiar ; nuele ;

vA

temefi de legi aspre, caci numai cei vitio§i se tern de iarcel cu fruntea seninA nu se teme niciodatA de asprimea legilor.Cu acestea sA ne indeletnicim, iar nu cu argumente sofistice,cari nu pot aduce deck desbinAri §i ratAciri.

Ne mai !nand nimeni cuvantul, pre§edintele pune la vot inchidereadiscutiunii generale, care se prime§te.

LXXV.

LEGEA RURALA. (Al 111-lea discurs).

§'edlnja dela 4 Janie 1862. (Supliment la Monitorul official,No. 117).

B. KATARGIU, presedintele consiliului. Domnilor, dacanu am fi avut in vedere considerafia ca in desbaterea uneichestiuni de a§a mare importantA trebuie a !Asa sa se ma-nifeste toate opiniile in deplinA libertate, negre§it ca am fi avuin mai multe randuri dreptul de a reclama pAzirea regula-mentului nostru, cAnd vedem di se reincepe, ca se continuadiscufiunea generals, care, dupa votul Adunarii, este IncA dealaltAieri inchisa% Dar, fiindcA ne aflam, cum am zis, in fataunei chestiuni ark de importante, care trebuie a se trata cudeamAruntul inaintea tArii, §i, ca sa nu rAmaie nimanui dreptulde a se plange ca am fi voit a-i astupa vocea ; ca s5 nu lAsAmnici umbra bAnuielii ca am fi cautat a inlAtura, a inabu§i vreo

www.dacoromanica.ro

360 BARBU ICATARGIU

opinie, ne-am zis : «sa trecem si din regulament afara*. Ei !domnilor, dar toate lucrurile au o margine ; toate cele ce auzimastazi au fost zise si rezise de nenumarate on in sedinfeletrecute ; prelungirea unei disculiuni, in care nu se face alt,deck a se reproduce aceleasi si aceleasi argumente repefitepant astazi cu safietate, ma face a ma teme ca ar fi o ho-Wire premeditate de a amens indefinit solufia acestei ches-tiuni. Poate sa fie gresiia aceasta presupunere a mea, darpurtarea unora din colegii nostri mi-o justifica pe deplin.

Acum, domnilor, voiu mai desvolla si eu in scurt aceastachestiune, host mai dinainte va cer scuzele mete, dace voiufi silit a reveni pe alocurea la cele ce am zis deja, dar peearl unora Arad ca le place a le uita.

Voiu raspunde mai intai la argumentele puse inainte ded-1 I. Marghiloman. D-nealui zise ca ne-a vorbit ca om practic,ca om cu experienfa, si ne-a citat minunatele infrumuseprice a vazut pe o mosie, unde satenii isi cumparasera locurilece aveau. Acest fel de argumentare at d-lui Marghiloman isiavea foarte bine locul, dad noi ne-am fi ocupat acuma aface o lege prin care sa punem strasnica poprire sAtenilorde a putea cumpara pamant ; dar nu infeleg nici intr'un chip,cand d-lui vede ca" noi, cu totul din contra, nu numai a lerecunoastem acest drept, dar facem si mai mult inca, inlesnim,creiem faranilor mijloacele de a putea cumpAra oricand si oricatar vol. D-voastra insA staruifi ca negresit sa le impunem da-toria de a cumpara cu vole sau fart vole. Ei bine, domnilor,va marturisesc a nu stiu sa fi auzit in vieafa mea ca s'a maifacut undeva o asemenea lege. Cunosc legi de vanzare silnicapentru cauza de utilitate publics, precum largirea unei piefe,formarea unei sfrade, trecerea unui drum de fier, unui canalsi altele asemenea ; dar legi pentru cumparatoare silnicA nu

sa existe in nici o parte a lumii, nu stiest fie o fart incare sa se impue oamenilor prin lege de a cumpara cu sila.Acesta e oare spiritul de libertate ce voifi a insufla faranului ?Aceasta o puteli numi dreptate ?

Ne-a vorbit apoi d-1 Marghiloman de rnosneni si de ura cea

tiu

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 361

mare ce au de a lucra. clad. Voiu raspunde la aceasta printr'unfapt pozitiv, conctatat in loata Cara, ca cea mai mare partedin mo§iile mo§nenilor sunt date in arenda §i movienii facclad la arenda§i. Domnilor, nu va temeti ca taranii nu voravea de unde sa cumpere, and vor voi ; dar e vorba sa.§timdaca ei iii gasesc interesul in a cumpAra pamant mai binedecal a -ui intrebuinta banii intr'alt chip. Eu insumi am pusin vanzare o mo§ie ce am in Teleorman, pamantul cel maibun, cel mai roditor al tarii, §i cu pref deabia 8 galbeni po-gonul, numai ca sa le inlesnesc mai mult cumparAtoarea. Cutoate aceste nici unul din sateni nu a cumpArat, §i and ate-°data se dedeau in tocmeala, imi cereau sA-i scutesc de re-crutafie, sa le dau pA§une pe mo§iile invecinate Si altele ase-menea, incat nu m'am ales decat cu 200 de galbeni cheltuitiin ridicarea planului topografic §i cu atatea strAgAneli in mer-gere pe acolo. Citatie pentru citajie. Judecati insa, domnilor,daca din citatia unor fapte izolate, contrazicAtoare, poate ie§ivreo concluziune.

AdevArul, domnilor, este unul. AdevArul e ca tAranii, andvor voi a se improprietAri, vor gAsi marl avantaje in con-curenta ce-§i vor face proprietarii, §i dacA nici aceasta con-cure* nu va fi .multumitoare, va veni sa le-o faca %/Liza-torul sau inchirietorul cel mare o repet, pentruca vAz cava place a uita care e Statul, ce posede a treia parte dinteritoriul Romaniei. Prin urmare, cum vedefi, faranului i sedA comuna, i se dA libertatea de a cumpAra, de a inchiria§i de a vinde ; i se da libertatea de a rAmanea in toatA vieatain rutinierele obiceiuri in cari se aflA astazi; i se da apoi §io bancA inlesneascA cumpAratoarea, §i va vaitati a IA-ranii nu o sa se poatA face proprietari

Ne-a vorbit apoi Marghiloman de invoieli de bunAvoie ;dar d-sa a facut o incurcatura, incat eu unul nu 1-am infeles.D-sa ne-a zis pe de o parte cA, neimproprietarind pe farani, iiosandim. la proletariat §i ii lasArn sa moara de foame, iar pede alta ca d -Iui is prin invoieli de bunavoie indoit §i intreitde ceeace is dela claca§ii d-lui. Ei bine, d-lor, voiu cita §i

sa-si1

di

www.dacoromanica.ro

362 BARBU ICATARGIU

acum iarasi fapte. Mearga oricine va vol la mosia mea ceo am aproape de Bucuresti si-I desfid sa -mi arate un alt satunde satenii sa fie mai fericiti ca acolo. La aces mosie, atatpogoanele legiuite, cat si prisoasele se platesc in bani printocmeli de bunavoie. Tocmelile de bunavoie, v'am spus, audat sbor agriculturii noastre, iar nu pogoanele legiuite ; IA.-

ranii le pastreaza pe acestea pentru trebuinta casei, si maiadesea numai pentru este ; folosul lor, comertul 'or, si I -autras totdeauna diu prisoasele, pentru cari se invoiau cu bunAtocmealA.

Unde vedeti dar proletariatul ? In ce vA sta dreptatea, ince vA sta libertatea, cand venni a impune sila ambelor Orli ?

Ei bine, d-lor, sa vA spuiu eu ce preocupd pe cei carisustin improprietArirea taranului cu sila. Este aceea cA, dandtaranului 3 sau 5 pogoane, cari sa fie. proprietatea absolutAa lui, cu acestea se robeste, se leagA mai mult de pAmantulacelei mosii, pe cand prin invoielile de bunavoie vA temeticA satenii vor pArAsi cu totii mosia si vor merge sa se asezepe alta, unde ar gasi conditiuni mai avantagioase. Tocmaid-voastra voiti aservirea tAranilor si Ara este frica a be !Ases

dreptul de a zice : one ducem depe un pAmant stramt sisterp pe un pAmant mai larg, mai roditor si cu un pret multmai ieftin!*

Acesta este, d-lor, secretul staruitoarelor cereri de impro-prietArire a taranului, pentru cari eu insA nu ma mir, nicinu acuz pe nimeni, caci adesea se intamplA ca omul sa seorbeasca atata de interesul sau propriu, incest sa nu tiesingur ce face, crezandu-se generos si liberal, cand nu e de-cat egoist si ImpilAtor.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURE 363

LXXVI.

LEGEA RURALA. (Al W-lea discurs).

edinta dela 8 1unie 1862. (Supliment /a Monitorul oficial,No. 122).

B. KATARGIU, presedintele consiliului. Voiu sa zic .foarteputine cuvinte in conformitate cu cele zise de Principe le Gr.Sturza.

tmproprietarirea silnica ati vazut ca am respins-o cu totii,ca am zis ca, mai tnainte de orice, trebuie sa respectamprincipiul libertatii cumpararilor si vanzatorilor, caci nu poatecineva cu sila nici a despropietari pe acela ce are o proprie-tate, nici a impune sa cumpere celuia ce n'are.

Aci, domnilor, ce se Face alt decat aceasta ? Nu se facenimic mai mult decat se zice ca poate vinde si cumpara ori-eine de bunavoie, dar prin lege si cu sila nu se poate in-datora nimeni nici sa cumpere, nici sa vanza.

Acesta e singurul mijloc legal si binecuvantat.Daca dar vom opri pe guvern de a vinde pamant pe mo-

siile sale, vedefi ca am face o excepfie acestor bunuri pe deo parte, si pe de alta am supune pe tarani de a cumparapamant mult mai scump dela proprietatile private.

Eu, domnilor, sunt de parere ca, pe de o parte, guvernulsa vanza locuri depe mosiile sale, iar, de pe alta, cu baniice se vor lua sa se dea mijloace si altor tarani de a se In-prumuta, spre a cumpara si ei asemenea proprietati, sau Statulsa cumpere pe seams -i alte proprietati cu acei bani, si cuaceasta socotesc ca nu se jicnesc interesele manastirilor, caci,daca am fi zis ca sa se vanza si banii O. se arunce in vant,atunci vanzarea ar fi Post rea; pe cats vreme, dad. am faceass, nu ar fi alt nimic decat o permutare a averii si o pre-facere a capitatului, pe care guvernul it va dobandi pin van-zarea locurilor la Oran'.

Dar nu numai aceasta, domnilor, ci eu am zis ca am nadeldeca chiar proprietarii cei marl, cari vor avea sate mici si pa-manturi intinse, vor fi bucurosi sa vanza pamanturi taranilor,

www.dacoromanica.ro

364 BARBU HATARGICI

cari vor voi a cumpara. Cat pentru mine unul, eu am zisca stint cel dintaiu care ma voiu inscrie in capul listei, §i so-cotesc ca toti ceilalti proprietari marl vor face asemenea, §ivom declara ca noi, proprietarii cutare §i cutare, vindem oparte de pamant din proprietatea noastra, cat vom socoti decuviinta. Cu chipul acesta prevenim concurenfa ce ne-ar faceguvernul pentru improprietarirea faranilor §i apoi am da cuaceasta o dovada din cele mai mari ca voim sa se improprie-tareasca taranii. Dar vrem sa se improprietareasca pe o bazamai bunk ca sa li se poata respects §i for pe viitor proprie-tatile ce vor dobandi, precum cerem §i noi sa se respecte-ale noastre.

LXXV11.

RASPUNS LA INTERPELAREA LUI C. FILIPESCU IN CHESTIUNEASERBARII DEPE CAMPUL FILARETULUI.

$edinfa dela 8 Iuuie 1862. (Supliment la Monitorul oficial,No. 122).

C. Filipescu da citire urmatoarei interpelari :(Din svon am aflat a pe Campul Filaretului, zis gi Campul Liber-

4tAtii, este a se face pe ziva de 11 lunie o serbare, care va purta nu-4mirea de serbare nationals.

4Viu dar a aduce aminte d-lui ministru ca, in anul trecut, sub minis-sterul Golescu, s'a facut tot la acest loc un banchet, gi, fiindca luase o-4turnura politics, a atras blamul Adunarii asupra acelui minister.

4Acum dar dati-mi vole de a va intreba daca de ministerul actual(este recunoscuta o asemenea serbare, gi daca aces serbare este natio-nals, ca sa gttm gi noi ce sa facem. Cat despre mine, domnule ministru,

tag dori sa inceteze asemenea adunari, cari nu pot avea alt rezultat4decat acela al dozordineiv.

B. KATARGIU, prqedintele consiliului, declara ca voegte a raspundeIndata.

Prepdintele da cuvantul d-lui Filipescu, spre a-gi desvoltit interpelarea.

C. FILIPESCU declara ca a desvoltat-o in scris.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 365

B. KATARGIU, pregdintele consiliulul. In adecar, dom-nilor, auzisem Si eu tot din svon cd se vorbia de un ban-chet. Guvernul, patruns de dorinfa de a vedea publicul bu-curindu-se, socotia cA adunarea aceea nu va avea nici unalt caracter, deck acela al unei simple serbari de bucurie.Acum insA, de douA zile incoace, chestiunea s'a schimbat.Prefectul politiei a primit o hartie din partea unei auto-ritAfi n'am cum s'o numesc prin care it anunfA cA estea se serba o aniversarA de regenerare a Orli, Si cere delaprefect numai rdspuns de primirea hartiei. Lucrul, dupa cumvedefi, a luat o turnurA foarte anormala.

Eu dori, domnilor, sA-mi spunefi dacA d-voastrA cu-noWeti cA persoanele subscrise in acea hartie, constitue vre-un fel de autoritate a fArii? t . .

Mai multi deputafi cer a se citi hartia semnaturile.Unul din Secretari cite§te acea }Artie, in urmatoarea cuprindere :

Domnale Prefect,

Luni, la 11 Iunie, aniversarea zilei regenerarli Romaniei, fiind a se dape Campul Libertatti un banchet poporar commemorativ, va facem cu-noscut aceasta, ca a nu se poata da interpretart ratacite intruniril decetateni, ce se vor aduni pentru aceasta serbare nationals.

Binevoitl. d-le Prefect, a ne rAspunde de primirea acestei adrese.Avem onoare, d-le, a va saluta.

A. I. Anion, N. T. Ord, eanu, Gr, Miculescu, Gr. Heliat, E, Carada,lonescu, D. Petrolian, C. Trandafir.

B. KATARGIU, pre, dintele consiliului (continua) : Eu, dom-nilor, nu §tiu ca aceste persoane, aceste trei-patru iscAlituriformeaza o autoritate constituitA, un corp al Statului, ca sAse poata adresa ca autoritate cAtre altA autoritate, §i Inca ceva§i mai mult poate. Cu asemenea urmAri, domnilor, nu sepAstreazA libertatile publice, ci se strivesc.

ANTON ARION. CAnd ml-am pus semnAtura pe acea incuno§tiintare,nu am avut catu§i de putin intentiunea de a voi sA ma constituesc inautoritate, filndca §tiu cA autoritate este numai aceea care e recunoscutade lege. lar cat pentru forma acelei hartii, de a fi numai o Incunostlin-tare, iar nu o cerere de vote, raspund mai Intai ca Conventiunea, care

as

si

1.

-

www.dacoromanica.ro

366 BARBU RATARGIU

ne garanteaza un regim constitutional, nu opre§te adunArile de cetateni,dacA voiu aduce aminte ca, in timpul ministerulul d-lui D. Ghica. s'a

dat o circularA in care se zice cA intrunirile sunt libere, numai trebuiesA fie anuntatA politia cu 24 de ore mai inainte. Circulara aceea nu s'apreschimbat. Prin urmare nol nu am facut alt, decat a ne conforms celorzise gi cerute de politie. Dar poate cA d-lui ministru sA i se fi parutcurioasa forma acelei incunogtiintari, pentruca nu am zis CA ne rugamcu genuchi plecate....

PRINCIPELE D. GH1CA. - SA citeascA ordinul ce am dat eu.

A. ARION. SA se aducA Monitorul §i vets vedea cA este astfel cumam spus : se cere a se incuno§tiinta politia.

PRINCIPELE D. GHICA. - D-1 Arlon se in§eala, cad ordinul de caree vorba nu era pentru ziva de 11 Iunie, ci cu ocaziunea altei cereri....

A. ARION. - Dar n'am zis cA era pentru 11 Iunie.

PRINCIPELE D. GHicA. Daca memoria ma serve§te mai bine deckpe d-1 Arion, ii voiu aduce aminte cA ordinul ce-am dat pentru poprireaadunarilor in locuri publice, fArA consimtamantul politiei, a Post criticat§1 combatut de mai multe ziare. Am zis cA, pe cata vreme asemeneaadunari au a se ocupa de chestiuni politice pe cata vreme Conven-tiunea nu cla aceastA voie decat numai pentru alegeri, politia sA nu leopreascA prin forts. dar sA fie cu priveghere ca, la caz de dezordine, sapoarte responsabilitatea cei ce le-au provocat.

Acest ordin era, socotesc, foarte regulat §i drept, caci nu puteam in-edui intruniri de gloate, Fara a §ti pe cine sA apuc la caz de turhurare§i dezordine, §i dovada cd n'a fost in sensul cum Ace d-1 Anion, este cAatunci nu a§ fi atras critica acelor ziare.

Unul din secretari da citire urmatoarei propuneri depuse la birou :.In toate Statele civilizate sunt legi contra atrupamentelor. 0 asemenea

4lege e din cele mai urgente §i la nol, guvernul sA alba a o supune4AdunArii cat mai in graba).

Florescu, A Mavrocordat, G. Voleanu, Corldtescu, Castroianu,Katargiu.

MANOLAKI COSTAKI zice cA a pune asemenea chestiuni in desbaterea Adu-nAril este a slAbi autoritatea §i a nimici prestigiul guvernului. Legalitateainainte de toate. Nu are oricine dreptul de a Linea discursuri in numelenatiei §i de a aduna lumea pe piete publice. Cand vain fi organizati caAnglia, atunci putem urma exemplul ei ; dar, pana atunci, sA ne mAr-ginim a ne aduna numai uncle legea ne arata : deputatii in Camera, pu-blicul in tribuna publicA §i alegAtorii municipali la municipalitate.

§I

§i

I.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI 367

B. KATARGIU, presedintele consiliului. V'am spus, dince punct de vedere a privit ministerul aceasta chestiune, repetca, pe rata vreme nu va fi o serbare publica recunoscuta prinvreo legiuire, nu e in Were nici unui particular a aduna mul-timea, sub pretext de a inaugura o sarbatoare sau a celebrao aniversara.

Afars de aceasta, am fost mahnit a vedea o hartie subscrisade 4-5 indivizi, earl iii aroaga dreptul de a vorbi in numelenaliei, i apoi scrisa intr'un ton foarte necuviincios, caci ativazut cum sfarseste aces hartie adresata catre o autoritate.Eu crez ca puteau acele persoane, fara a se zice a se roagacu genuchi plecate, sA gaseasca niste expresii mai convenabile.

D-lor, on avem un guvern, on nu : daca avem, trebuie sa-1respectam, sa nu ne punem in comunicatie cu dansul, decatin marginile unei bunecuviinfe ; unui particular nu-i e permisa se adresa catre o autoritate decat in forma de petifie.

D. VASESCu este de parere ca adunarile sunt permise, ca poporul aredreptul de a se intruni cei ce au provocat o adunare sunt respon-sabili de dezordinile ce se pot ivi intr'insa. Nici o lege nu oprege adu-narile, §i guvernul le poate impragia numai in caz de dezordine.

PRINCIPELE D. GHICA se pronunta contra intrunirii depe Campul Fi-laretului gi sustine ca cincilase oameni nu au dreptul de all da titlul.de reprezentanti al nape!.

B. KATARGIU, presedintele consiliului. Ma simf dator aIncepe mulfumind mai intai d-lui Ghica ca m'a scutit de amai raspunde la unele puncte, pe earl d-sa le-a demonstratin destul de bine.

Dovadd ca voesc a respects libertafile publice este ca, peeat timp nu vazusem hartia aceea, eram decis sa las poporula se aduna, a se inveseli ; dar indata ce a venit aces hartie,am vazut ca chestiunea s'a schimbat cu totul, ca trece pe untaram politic, ca nu mai e vorba de inveselire, ca invese-lirea, serbarea, e numai un pretext, o aparenfa.

El, d-lor, de ce ma siliti sa ma mai intorc inapoi i sa väaduc aminte ca, in anul trecut, tot sub pretextul lui 11 lunie,o adunare de felul acesta s'a tinut pe Campul Filaretului

d-idr,si

si

g cA

si

si

www.dacoromanica.ro

368 BAR BU KAT A RG1U

cum ea a degenerat, cum ministerul acela a avut un blamdela majoritatea Adundrii! Nu voiu, d-lor, sd am §i eu unblam dela majoritate ; blamul voiu mai bine a-I lua dela mi-noritate, nu dela majoritate, cAci ad este nafia.

Dar ni se zice cd va fi numai o serbare de inveselire, o.serbare cu buchete de flori. Principele Ghica insd v'a spusce fel de trandafiri sunt acela cari compuneau asemenea bu-chete. Ziarul cRomanul» ne-a vorbit §i el, de vreo catevaluni incoace, necontenit, de niste buchete tot de trandafiride soiul acesta aduse incoace spre Capitald pentru serbareade 24 Ianuarie '). Teamd imi este sd nu fie §i aceste ba-chete de asldzi tot de felul acelora; teams, d-lor, nu pentrumine putefi fi incredintati despre aceasta ci pentru li-bertdtile, pentru viitorul tArii, indestul de nenorocitA pand acum I

Voiti sA vedefi §: d-voastrA florile, trandafirii din acele bu-chete, cu cari se gatiau sd serbeze ziva de 24 Ianuarie ?N'avefi decal sd mergefi la Vdcdre§ti §1 vefi vedea cA bu-chetele se compuneau din topoare, cutite, sulife, ciomege §ichiar pu§ti, §i indata vefi infelege ce scopuri nevinovate avea§i aced. serbare I

Dar, domnilor, sA credem, sA sperdm cel pufin ca vorinceta de a mai cre§te pe pdmantul Romaniei asemenea tran-dafiri, asemenea buchete, al cdror profum este otrava cea maiucigatoare ce revarsd peste societatea noastrA. Pacea, dom-nilor, pacea §i odihna e scdparea farii, §i voiu preferi moarteamai inainte de a cAlca sau a lash sd se cake vreuna dininstitutiile Orli !

Unul din secretari citeste aceasta a doua propunere a d-lui General I.Florescu.

gSerbarea dela 11 lunie, nefilnd hotarita de nici un corp legluitor calarbAtoare nationalA, guvernul va ingriji prin once mijloc de a men-

1) Aluzie la ridicarea jaranllor, cart, condusl de un oarecare MirceaMalAeru, veniserA in Bucuresti sA facA niste panifestajil pentru ziva de24 Ianuarie 1862. Cf. $edinfa dela 21 Fevruarie1862, §i 'edinta dela30 Marcie, aceln an.

www.dacoromanica.ro

DI SCURSURI 269

.lines buna ordine, netolerand atrupamentele, atunci mai ales, cand elese anuntA intr'un mod atat de necuviincios

eGuvernul nu va tolera niciodata ca unit indivizi sA vie a se constituiin Comilete si a trata cu autoritatile*.

Propunerea, punandu-se la vot, se primeste ; iar cea dinttli propunerea d-lui I. Florescu se trimite, dupA hotArirea Camerei, in desbaterea Sec-tiunilor.

Proedintele, dui:A ce consults Adunarea, ridicA sedinta la 6 ore, anun-lAnd pe cea viitoare pentru ziva de 11 lunie.

Barbee Catargiu. Discursu O.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRURI

Actiunea (in discursuri), 3.Ad min istratie, 57.Agitatii tAraneoti (in 1861), 258 ; in

1862, 37.AgrarA (chestiunea), 262, 263, 264,

265.AlegAtori, 31.Alegeri, 19.Alzira (piesA de teatru), 16.Analele Economice (revistA), xxx1,1.Anarhie, 184, 185.AnchetA parlamentarA, 214, 215, 258,

259.Arta, 65.

Boierimea, 145, 146, 147, 148, 155,157, 159 ; orIginea at, 139 ; rolulei, 52, 53.

Bugetul, 122, 124, 129, 132, 134, 135,136.

Capital, 95, 199.Carta-Magna, 83.Cassa CentralA, 130, 178.CAi ferate, 274.Cimitire, 188.avila (lista... a cAimAcAmiei din

1858), 1,30.Clase sociale, 206, 207, 208Codicele penal,- 78, 87.Corn isia CentralA (dela Focoani),

xtv, 197, 200, 202, 209, 211, 212,219, .239, 245,, 250, 260, 261, 292,309, 342.

Comitet legislativ, 292, 302, 303,304, 307, 309, 310.

Comptabilitate, 124.Comuna (organizarea ei), 349.Comunism, 262, 268.Concordia (ziar), 26.Condica CriminalA,Conservatism, 22.Conservatorul Progresist (ziar),

XXXI, 1, 2, 46 nota, 162.Constitutiune, 51.Contraccil (de postA), 130, 133.Contributti, 102, 103, 157, 192, 197,

201 ; directe, 205 ; progresive. 203;pe venit, 202.

Conventiunea dela Paris, 29,.30, 46,55, 72, 75, 86, 88, 94, 124, 135,142, 156, 189, 190, 212, 2'3, 225,226, 227, 228, 229, 232, 233, 238,253, 265, 269, 292, 293, 310, 311,314, 342.

Credit, 102, 107, 217; cerere de..., 95.Curte de Casatie, 222, 238, 239, 240,

280, 312, 313, 314.Curtea de Compturt, 210, 212.

Datorii (ale tArli), 129, 137.Deficit (In anul 1856), 125.Deputat (misiunea lui), 169.Desbateri parlamentare (publ. for

intre 1859 oi 1862), 1.Despotism', 184, 185.Dezordini (in 1861), 286.

xiit,

7Q.

www.dacoromanica.ro

372 BARBU RATARGIU

Diplome (de boierii), 149.Discursuri, 2.Divanul, 24, 25.Divanurile Ad-hoc, 25, 26, 27, 173,

252.

Economie politica, 101, 108, 204.Electorale (coruptiuni, 183; lege,

29; liste, 275, 276).Epoca (ziar), 45.Export, 102, 103.

Filarmonica (Societatea) 15, 19.Finanfe. 27-28, 102, 'no ; starea lor,

96, 120, 128, 128 note, 244, 288,289, 291, 292, 334; criza finan-ciara, 217.

Flotantr(datorie), 289, 291.Functionari, 244 ; leafa lor, 132, 135.

Gratificatii, 130.

Yndependenta (ziar), 35 notA,Industria (la not), 193.Instructia publica, 247.Ipoteci, 108, 112.

Improprietarire, 361, 56.Inalta Curte, 165, 240.Inarmare, 158.Involeli agticole, 97 nota, 97-98,

99, 100, 101.

I,ucrari publice (intretinerea lor),187.

Lupta (ziar), 45.

Mahomet (plesa de teatru), 16.Manastiresti (avert), 161, 177.Minerva (inst. de editura), X.Minister de control, 209, 210.Ministere (repedea lor schimbare),

30.

Mitropolit (arestarea unui...), '78.Mizantropia $i Pocainfa (pies& de

teatru), 16.Monitorul Oficial, 1, 2, 3, 4, 65 ;

162.Mosneni, 56.

Numerar (lipsa de), 102.

Obsteasca Adunare, 19, 24, 25 note,62.

Obstescul Control, 124, 125.Opinia publica, 220.Opozifia in 1886, 46.Oratoria rom. in 1886, 4.

Partide politice, 28.Patente, 203.Pensii, 150, 151.Petitionare (dreptul de), 267.Polite, 108.Poslujnici, 150.Presa (libertatea ei), 55.Privilegiile (la noi), 26$.Programe didactice, 2P0 nota.Proprietatea, 198, 199, 200, 201.

R.aiele, 221.Rasboiu (pregatiri de), 96.Recrutare, 157.Regulamentul Organic, 20, 46, 51,

136, 145, 151, 178, 209, 212, :142,348.

Reichsrath, 87.Religia la tarn, 188.Retroactivitate, 127, 244.Revoiutia dela 1848, 269.Risipa bugetara, 129.Romdnul (ziar), xxxi, :16 note, 37

note, 38 note, 42, 47 notii, 61.

Sare (impozit pe), 133, 135 ; IT-nitul el, 164; monopol, 269.

1...let.fri

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRURI 373

Saul (piesA de teatru), 16.Sdptdmdna politica $i culturala, x.Scompt, 111.Scutelnici, 143, 144, 145, 149, 150.Secularizarea averilor mAnastire5ti,

33, 152, 153, 154, 160.Servagiul in Odle noastre, 343.Sociale (clAdiri), 95.Stat ; statul modern, 50; barbatuI

de stat, 48-49; lovitura de stat din1862, 33 ; statutul dela 1862, 47.

Streina (influenta... la noi), 268.Suveranitatea nationalA, 295.

*coals Normal& a Societatii... x.

Trecutu1,176,182, 248, 250, 251, 253.

Taranii (starea for inainte de Reg.Organic), 348.

Unirea Princip. (starea ei in 1862),293.

Unirea definitive, 272, 273,Unirea (ziar), 1.

Varna, 102, 103.Virginia (piesa de teatru), 16.Voinfa Nationala (ziar), 43,

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME PROPRII

Adrian, 195.Alecsandri (V.), xxvm, 161, 167.Alexandrescu (Gr.), Xxviii, 16.Alexandria (Egipt), 6 8.Alfieri, 16.Althaus (Fr.), 26.Anabaptisti, 353.Angheleanu (Al.), 96 nota, 140.Arburesti (familie), 5.Arghiropol, 291, 296, 315.Argintoianu (C.), 105.Arhimedes, 14.Aricescu, xxvm, xxx L.Arlon (Ant.), 39, 42, 70, 72, 74,

Bibescu (N.), 39, 40, 41.Bibescu- Brancoveanu, 172.Bluntschli, 57 notA.Boerescu (V.), 62, 93, 95, 104, 104

notA, 109, 110, 121, 142, 150, 151,154, 162, 171, 195.

Bogati,:43.Bogclanesti, 5.Boliac (C.), 47, 51, 53 nota.Bolintineanu (D.), xxvm, 20 not& .

241.Bontila, 118.Botosani, 331.Bozianu (C.), 121, 121 nota, 150, 166,

315, 365, 366.Aristia (C.), 16.Aristoteles, 14.

171, 189, 190, 200, 296.BrAtianu (D.), 42, 93 nota, 195 296.BrAtianu (I. C.), xii, 36,42, 43, 44.51,

Arsachi (Ap.), 38, 69, 238, 241, 271,340, 354 notA.

62, 96, 101, 102, 103, 104, 105, 108,109, 110, 111, 112, 113, 114, 115,121, 122, 134, 137, 138, 140, 143,

Baba-Novac, 17. 149, 150, 151, 152, 154, 155, 160,Balica 1 Isaia), 12. 169, 171, 173, 179, 180, 181, 184.Bals, (Gr.), 271. 185, 189, 195, 202, 203, 204, 218,Balta-Liman (tractatul dela), 139. 220, 221, 222, 230, 231, 242, 243,Bastache, 326. 248, 250. 251, 253, 275, 277, 278,BAlaceanu (I.), 161 nota. 279, 281, 282, 283, 284, 287, 290Balcescu (C.), 241, 242. nota, 295, 296. 300, 301, 301, 315,BAlcescu (N.), 7 nota, 11 notA. 318, 319, 321, 324, 325, 326, 330,Bileanu (Em.), 15, 27. BrAtianu (Th.), 42.Baleanu (N.), 323. Bratienii. 61.BarcAnescu (Scarlat), 2:5. BrAilolu (C.), 238, 271, 279, 308, 340.Bellu (B.), 94, 271. Brancoveanu (banul), 14, 52.Bibescu (Gh.), 20, 21, 22, 23, 25 Brancoveanu (principele). 177, 119,

notA, 28, 61, 222. 173, 230.

www.dacoromanica.ro

INDICES DE NUMB PROP1111 375

Brezeanu (I.), 6 notA, 7 notA.Brutti, 12 note.Bucioc, 10Bucovina, 328.Bucure§ti (cetatea), 10.Budigeanu (C.), 296, 315.Burgheli§ti (famine), 5.Buzescu (Preda), 6 notA.Buzescu (postelnicul Radu), 6.Buzescu (clucerul Radu), 6 not A.Buzescu (Stroe), 6 note.

Calliade, 189.Campanella, 352.Cantacuzeni, 5.Cantacuzlno (C.), 11, 23, 40, 110,

116, 127, 172.Cantacuzino (Gr.), 15, 19.Cantacuzino (I.), 7 notA, 93 notA,

96, 114, 119, 120, 238, 241, 271.Cantacuzino (N.), 84.Canternir (D.), 5, 12 notA.Cantemiregi, 6.Carada (E.), 39, 365.Carpe§li (familie), 5.Casimir, 312, 314.Castroianu, 366.Cato, 164.Campineanu (I.), 15, 19.Cercheze§ti (famine). 6.Cerchezilor (tara), 11.Cezianu, 96 nota, 116, 116 notA, 117,

118, 119, 1'.!0, 121, 122, 140.Chrisoverghl (famine), 5.Ciocan, 164, 165, 166, 299.Clocarlan, 7.Clutere§ti, 5.Coconul (Alexandru), 11.Colentina, 9.Constantin (CApitanul), 9 notA.CorlAtescu, 366.Cornea (D.), 43, 271.Cornescu (I.), 161,

Costachi (Manolachi), 30 note, 31,55, 74, 75, 84, 87, 195, 200, 227,233, 234, 237, 275 notA, 277, 296,300, 304, 326, 366.

Costaforu (G.), 62, 122, 130, 166,171, 195, 224, 22 ?, 232.

Costescu (G. A.), 105, 121.Costin (Miron). 8 notA, 10, 11, 12.Costin (N), 7 note, 12 note.Costine§ti, 6.Craiova, 333,Cretoanu (Gh.), 119, 121, 161 notA.Cretulescu (Dragomir), 10-Cretulescu (C. A.), 114, 119, 122,

138, 148, 150.Cretulescu (N.), 10 notA, 29, 30 notA,

56, 114, 115, 161 notA, 319 notA.Cretulescu (Sc.), 15.Cretulescu (St.), 122.Crupienski, 6.Cuciureanu, 358.Culoglu, 315.Cuza (AI.), 28, 31, 32, 103 notA ;

caracteristica lui ca domn, 32-33.Cuza (Gr.), 338, 440.

D ariu, 46.Decebal, 220.Deli-Marco, 7.Demetrescu (Anghel), ix, 1, 5.Demostenes, 3.DeparAteanu, xxviii, xxXi.Desmoulins (Camille), 278.De§liu (C.), 105.

De§liu (I.), 42, 43.Disraeli, 26.DrAghici (Manolachi), 5 notA, 12, 53.Duca (C.), 7, 14.Dudescu (D.), 9,Dude5ti, 9.Dulcerieni (sectA), 353.

Eliad (RAdulescu), 15 notA, 16, 17notA, 18 notA.

www.dacoromanica.ro

376 BARBU RATARGIU

gnescu (G1c.), 43.Engel, 9 nota, 12.

senieni, 352.

Falcoianu (Sc.), 414, 117, 271.Filipescu (A.), 24.Filipescu (C.), 25, 238, 241, 364.Filipescu (Gr. N.), 25, 41, 93 noIA,96.Filipescu (I.), 27, 62, 195.Fili§anu (D.), 140, 237.Florescu (A. E.), 79, 113,Florescu (I. E.), 25, 77, 84, 88, 95,

96 nota, 99, 100, 161, 366, 369.Florian (A.), 7 nota.Foc§ani, 305, 328, 329.Fotino (Dion.), 7 nota, 9 nota.Fox, 54.

Galati, 298.Gane§ti, 5.Ghica (Al.), 15, 19, 20, 21, 27, 28, 62.Ghica (D.), 30 nota, 33, 40, 71, 78,

103, 105, 109, 110, 115, 121, 122,126, 128, 137, 138, 149, 155, 216,223, 238, 241, 244, 248, 251, 257,258, 267, 271, 279, 300, 318, 340,366, 367, 368.

Utica (G. M.), 78, 82, 267.Ghica (Gr.), 14.Ghica (I.), 13, 14, 30 nota, 31, 161

nota, 183, 184, 214, 226, 253,254, 315, 326.

Ghica (I. Gr.), 271.Ghica (Scartat A.), 24.Giurgiu, 323, 333,Glogoveanu (C.), 84, 255.Gcethe, 57,Golescu (Al ), 105, 109, 113, 116,

161 nota, 177, 315, 337.Golescu (N.), 29, 93 not& 114, 195,

296.Golescu (St.), 30 nota, 33, 241, 245,

266.Gole§ti, 61.

Grachii (frail°, 352.Gradi§teanu (C.), 253, 328.Greceanu (St. D ), 121 nota.Grigorescu (C. T.), 296.Grigorescu (G. G.), 105.Grins, 118.

Hasdeu (B. P.), 8 nota, 12 nota.Heliat (Gr.), 39, 365.

.Hippocrates, 14.Hotin. 8

Iacov (mitropolitul), 86.lena, 56.Ilia§ (Alexandru), 9.Ion Vocla, 10.lonescu (I.). 39, 365.lonescu (N.), 60, 62.lonescu (Radu), 35.lorga (N.), xxvit, xxx.lorgulescu (Gr.), 296.Ivireanul (Antim), xxvti.Izvoranu, 122.

Jonquiere (A. de la), 8 nota.

Karporates, 352.Katargie§ti, 5, 10 11.Katargiu (numele de), 6.Katargiu (familia), 11, 12.Katargiu (ban al Craiovei), 8 nota.Katargiu (AI.), 12 nota.Katargiu (Apostol), 12, 13.Katargiu (Barbu), 1, 2 ,4, 5, 25, 27,

29, 30 nota, 31 note, 172; copi-laria lul, 13 ; parintii, 13 ; B. K.la Paris 14 ; membru fundatoral Societatii Filarmonice, 15 ; de-putat de Teleorman, 19 ; dir. ladep. dreptatii, 21 ; clucer, 21, 23,24 ; in arhondologie, 21; a douaoars dir. la dep. dreptatii, 23 ;calatorie in Europa, 23; mem-bru supl. la sfatul visteriei, 24 ;

www.dacoromanica.ro

INDIGO DE NUMB PROPRH :3 r(.

vornic de politie, 24 ; judecatorla Inaba Curte, 24; paharnic, 21;manifest in vederea Divanului,Ad-hoc, 25-26 ; B. K. si DivanulAd-hoc, 252 ; deputat de lalo-mita In 1858, 28; idem in 1860,162 ; debutul lui oratoric, 20 ;disc. la unirea def. a Princip., 34;impresia asupra contemp., 35 ;comparat cu oratoril contemp.,62 ; M. Kog. despre B. K. caorator, 31, 65 ; B. K. cel maimare orator roman, 65 ; I. C. Bra-tianu despre 5. K., 30 note ; B.K. despre oratoria lui I. C. Bra-tianu, 230 ; B. K. despre prof e-son, 236 ; B K. despre judeca-tori, 225; 'dela public. in voluma disc. lui, 1; B. K. si agitator'',36 ; legende false despre el, 36 ;B. K. si Al. Cuza, 31, 32, 33 ; Cuzasi omorul lui B. K., 41, 43 ; I. C.Bratianu despre omoritorul luiB. K., 43 note ; banuiala corn-plotului, 38 ; presimtirea mortis,39 ; ultimele lui cuvinte In Ca-mera, 40 ; un monument lui B. K.,ix, 89; B. K. despre poporul ro-man, 39, 221; spiritul lui de eco-nomte, 28 ; ideile lui sociale, 22 ;predilectie pentru picture, 14:pred. pentru politica, 14, 19 ;studii, 13, 14 ; nu-i placeau ca-rierile lucrative, 14 ; B. K. despreteatni, 16.

Katargiu (Catinca sau Ecaterina), 1,15, 39.

Katargiu (Gh.), 11.Katargiu (lenache), 6, 8, 9, 10, 11,12.Katargiu (Lascar), 43.Katargiu (Maria), 6, 8.Katargiu (Mariana), 12, 12 note.Katargiu (N.), 9 nob", 11.

Katargiu (Stefan), 13.Kean, 64.Kogalniceanul (Mihail), XI, xii, xiv,

XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XX, XXI,XXII, XXIII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII,

xxviii, 31 note, 36, 38, 43, 46,50 55, 56, 62, 78, 85, 87, 272,277, 278, 284, 292, 294, 295, 298,299, 300, 302, 304, 308, 309, 310,311, 312, 313, 314, 315, 316, 317,321, 331, 338, 339, 340, 341, 341,note, 344, 350, 351, 355.

Komita, 13.Kos (insula), 14.Kotzebue (Aug.), 16.Konig, 16 note.

Lahovari (N.), 105.Lambru, 13.Lavalette, 30.Lenormand (d-ra), 15.Lens, 96.Licinius Stolo, 352.Llcurg, 352.Liebrecht, 38,Lozan (Gh.), 12.Lupu (mitropolitul), 52.Lupu (Vasile), 10.Lysias, 3, 4.

Macedonski (general), 114.Magheru, 168.Maia (mosia lui B. K.), 15, 39.Manu (Gr. N.), 6 note, 10 note,

11 note.Manu (C.), 15.Manu (I.), 27.Marathon, 46.Marghiloman (I.), 279, 360, 361.Marghiloman (M.), 105.Maria-Antoneta, 36.Mate! Basarab, 9, 10, 11.Matelon, 118.Mauroti (Oh.), 12.

www.dacoromanica.ro

31i3 BARK! KATARG111

Mavrocordat (A.), 366.Mavrogheni (N.), 7.Magureanu (scoata dela), 13-14.MalAieru (Mircea), 37.MAlinescu (V.), 241, 257, 259.Mehemed Abasst Pasa, 9.Metternich, 55.Mickiewitz (Adam), 8.Miclesti, 5.Miculescu (Or.), 39, 42, 70, 74, 75,

296, 315, 365.Mihai Viteazul, 6, 6 notA, 7, 343.Mihalcea (banul), 6 nota, 7.Mihnea (Radu), 6, 8, 11.Milcov, 11.Mirabeau, 62.Mircea cel Batran, 220.Misa, 299, 300, 302, 323.Moldova (starea el in 1862), 293,

294-295.Moliere, 17 nota.Mommsen (Th.), 55.Morus (Thomas), 352.Moruzi (Al. C.), 271, 340.Motoc, 11.Murad al iv-lea, 9.

Neagoe Basarab, 7.Neagu (aga), 9.Neculesti (famile), 5-6.Neof it, 13.Nesselrode, 55.Nicoleanu, xxviii, xxxt.Niculescu, 255.Niculescu (N. A.1, 271.Notara (subprefect), 37, 286.

Obedeanu (Gr.), 27.Obilesti, 9.Ocnele-Mari, 333.Odobescu (Al.), xxVin.Opran (N ), 162, 183, 185, 186.OrAsanu (N. T.), 39, 365.Orisa, 12.

Orsova, 328.Osman al ti -lea, 8.Otetelesanu (I.), 106, 110, 111, 113,

119, 122, 138, 140, 172,

Pages (Gamier), 289.Paladiesti (familie), 6.Palmerston, 54.Pantelimon (spitalul), 138.Panu (Anastasie), 38, 62, 76, 279,

280, 304, 305, 312.Papa ( logofat), 9.Pacleanu, 332.Peel (Robert), 26.Pelinion. xXvitt, xxxt.Petralifi (familie), 6.Petrescu (A.), 296, 315.Petriceicu (St. mare medeinicer),

12, 12 notA.Petrolian (D.), 39, 365.Pisoski, 6.Pitagora, 352.Pitt, b3.Plagino, 140, 169, 271, 390.Platon, 14, 352.Plumbulta, 9, 43.Plutarc, 3.Prejbeanu (A.), 242, 254.Proudhon, 341, 352, 353.

Racine (Jean), 2.RacovitA (Al., logofat), 21.Radu al xi-lea, 9.Radu-Negru, 145.Ratz (Gh.), 7.Raducanii (sat), 335.RAmnicul-Sarat, 328, 329.Roscius (Quintus), 64.Rosset (P.), 84.Rosetti (C. A.), XII, 27, 36, 42, 43,

44, 61, 113, 116, 122, 195, 202,256, 257, 268, 315.

Rosetti (N.), 134.Rosetti (Radu), 84.

www.dacoromanica.ro

INDICH DE sumn paomui 370

Rusetesti (famtlie), 6.Russet (I.), 15, 19.

Saint- Simon, 352.Salamina, 46.Samboteanu (I.), 96 'iota.Semesescu, 238, 241.Sf. Sava (colegiul), 1.Sigismund al 0-lea, 8.Silistra, 10.Sion (Gh.), 7 notA.Siracuza, 14.Slatineanu, (B.), 39, 140, 255.Slatineanu (I.), 140.Sobieski (lacob), 8 notA.Sobieski (loan al tit-lea), 12, 13.Socolescu (I.), 96 notA.Spontoni, 6 note.Stavrinos (vistierul), 7.Stanesti (schit), 6, 8.Starcesti (famine), 5.Steriade (C.), 114, 128, 161 notA,

165, 190, 223, 291.Sturza (Gr. M.), 80, 84, 85, 88, 279,

280, 285, 292, 296, 297, 300, 302,303, 304, 305, 306, 307, 322, 326,327, 340, 363.

*incai (Oh.), 6 nota, 12, 12 notA,18 notA.

tefanopolu (D.), 140.Stirbel (B. D.), 15, 24.tirbei (Oh.), 61, 93, 94, 95, 97,109, 122, 138, 155, 183, 186, 213,214, 237, 248, 251, 252, 266, 263.

Sulu (C. A., mare Jogofitt), 24.(N. A ), 336.

Taine (Hip), 49, notA.Talma, 64.TAlpesti (famine), 5.

TArgoviste, 10.Tell (Chr.), 187, 191, 192, 193, 194,

214, 224.Teodosie (logofAtul), 6 notA.Tertulieni (sectA), 353.Tocqueviile (Al. de), 5 notA.Tomsa (Leon), 9.Traian, 220.Trandafir (C.), 39, 365.Tucid ides, 14.Tudore§ti (famille), 6.

Ureche (Nestor), 12.

Vaillant (I. A.), 20 notil.Vardalah, 13.VAcAreasca (Ti(a sau Stance), 18.VacArescu (Barbu, ban), 13, 146..

VAleanu, 162, 232, 234, 304.VAleanu (Oh.), 150, 271, 366.VAleanu (I.), 97, 98, 100.Vasescu (D.), 70, 72, 367.VAlcea, 6.Vernescu (Gh,), 74, 87, 1961, 197,

211, 219, 243, 248, 251, 279, 302,303.

Verona (congresul dela), 53.Vidin, 7 notA.Vilara (Al.), 21.Vladoianu (B.), 93 notA, 96 notA,

114, 140, 195.Voinescu (I.), 116 notA.Voinescu (I. al it-lea), 16.Voinescu (Sc.), 100, 105, 111. 115,

116 note.Voltaire, 16.Vulpe, 20.

Xenofon, 14.Xerxes, 46.

Supt

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE

Pawl na

Prefata VCincizeci de ant dela moartea lui B. Katargiu IX

Lamuriri asupra editiei de fatA X

Lupta intre B. .Katargiu si M. Kogalniceanu in chestiuneaagrarA XI

B. Katargiu si M. Kogalniceanu ca oratori ..... . XVIII

Insemnatatea lui B. Katargiu in istoria literaturii romane . XXVII

Prefata editiei lui Anghel Demetrescu 1

B. Katargiu de Anghel Demetrescu:Vechimea familiel Katargiu 5Copilari a si studiile lui B. Katargiu . . .. .. .. 13

B. Katargiu membru al Societatii Filarmonice 15si Al. Ghica 19

Glieorghe Bibescu 21revolutia din 1848 92

intre 1848 si 1857 23in epoca Divanurilor Ad-hoc . . 25

Unirea Principatelor 28cel dintaiu prim-ministru al Principatelor-Unite 29

Complotul contra lui B. Katargiu. 35Asasinarea 39Inmormantarea .. ... . ...... 41Instruirea asasinarii 42B. Katargiu ca om politic ..... 44Principiile sociale ale lui B. Katargiu 46Ideile agrare ale lui B. Katargiu . . 56B. Katargiu ca orator 59

A dolga xi dupd asasinarea lui B. Katargiu (sedinta eztra-ordi-nara dela 9 lunie 1862) . 69

si

. . . .

"

.

ti . . . . .

ci

.

.

.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATBIIIE 381

Pugin&

Discursurile: , _

I. RAspuns unor interpelari ale lui V. Boerescu si Princi-pelui Gh. 5tirbei in privinta crizei comerciale . 93

U. Creditul de 8 milloane . 94III. Raporturile dintre proprietari si Wan' 97IV. Criza comerciali (I -iul discurs) ... .. 101. .

V. Criza comerciala (al 11-lea discurs) 103VI. Criza comerciala (al Iii -lea discurs) . . . 105VII. Criza comercialA (al iv-lea discurs) 112

VIII. Incompatibilitati 4 115IX. Complotul masinei inrernale 116X. Starea finantelor , 122XI. Bugetul (1-iul discurs) 134

XII. Bugetul (al ii-lea discurs) . 140XIII. Desfiintarea scutelnicilor Boierimea noastra din

trecut 143XIV. Bugetul cultelor 1 151

XV. Rolul vechei noastre boieritni . . , 155

XVI. Suma data de manastiri Statului i 160

XVII. ValidAri de alegeri 162

XVIII. Exploatarea sari' , 164

XIX. Inscrierile in listele electorate, (1-iul discurs) . 161

XX. Inscrierile in listele electorale. (al li-lea discurs) . 169

XXI. Asupra proiectului de raspuns la mesaj , . . 171

XXII. In chestiunea Domnului strein , 172

XXIII. Reducerea arenzilor 174

XXIV. in chestiunea arestAril principelui G. Stirbei 183

XXV. Intretinerea lucrArilor publice 187

XXVI. Pentru religie , 188

XXVII. Despre nobilime 189

XXVII Desfiintarea taxelor de export 190

XXIX. Impozitul asupra proprietatii 195

XXX. Rolul bogAtiei acumulate in vieata societAtilor 202

XXXI. infiintarea unut minister de lucrari publice . 209

XXXII. RAscoala dela Craiova din 1860 212

XXXII'. Interpretarea art. 379 din Regulamentul Organic sichestiunea colonilor germani . . . . . 215

XXXIV. Inscrierile in listele electorale (Wu' discurs) . . . 223

XXXV. Inscrierile in listele electorale (al 11-lea discurs). . , 225

XXXVI. Discutia proiectului de raspuns la Mesaj din 1861 . 228

XXXVll. Discutia proiectului de rAspuns la Mesaj din 1861 . 230

XXXVIII. Discutia proiectului de rAspuns la Mesaj din 1861 . 232

.

. ..

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

882 BARBU ICATARG1U

Paella

XXXIX. Darea in judecata a ministerului Manolaki Costaki 237XLz In chestiunea pensillor 242

2245XLI. Interpelare guvernului St. GolesCuXLII. Asupra unui credit pentru §osele

XLIII. In chestiunea dart in judecata a guvernului ManolakiCostaki 255

XLIV. Imperioasa nevoie de a. $e rezolva chestiunea rapor-turilor dintre proprietari tArani ..... . . . 260

XLV. ExplicAri la un pasaj din discursul precedent . . . . 264XLV1. In chestiunea votului de blam dat guvernului St. Golescu. 266

XLVII. Raspuns unei interpelari a lui M. KogAlniceann . . 272XLVIII. In chestiunea listelor electorate 275

XLIX. In chestiunea listelor electprale 279L. In chestiunea inserarii in Monitor a unei petitil par-

ticulare 281LI. RAspuns unei interpelari a lui Ion C. Bratianu in ches-

tiunea tAranilor 286LII. 0 explicatie cu I. C. Bratianu r 28'r

LIII. In chestiunea creditului de 400 mil de lei . . . . - 291LIV. Infiintarea unui comitet legislativ provizoriu (1-tuldiscurs). 292LV. Raspuns unei interpelari a lui M. KogAlniceanu in ches-

tiunea exportului sari' 298LV1. Inflintarea comitetului legislativ provizoriu .(al

discurs) 302LVII. 0 lege a preset discurs) ..... .. . . . 304

LVIII. Infiintarea comitetului legislativ provizoriu (al in-leadiscurs) 309

LIX. Infiintarea Curtii de Casatie 312LX. r Raspuns unui atac al lul Kogalniceanu la adresa gu-

vernului 315LXI. 0 lege a preset (al u-lea discurs) .... 318LXII. 0 lege a presel (al discurs) . . 320

LXIII. In chestiunea sari! 121LXIV. Chestiunea drumurilor de Fier 326LXV, Raspuns la interpelarea lui C. Gradisteanu in chestiu-

nea cira§elor Focsani §i p.-Sarat 328LXVI. RAspints la interpelarea lui I. C. BrAtianu in chestiunea

unor tArani ipchigi 330LXVll. Asupra po§telor ) 331

LXVIIL Instiintare in chestiunea unel companii de drum de Fier .

si a unei band 332LXIX. In chestiunea absentelor dela §edintele Camerei . . 333

.

gf

=chin'

. .!it -lea

253

I1 -lea

(1.5.1

.

. .

www.dacoromanica.ro

TABIA DE MATERIE 383

Paella

LXX. In chestiunea satului Raducantt 335L XXI. In chestiunea validarii alegerii lui N. A. utzu 336

LXXII. Egumenii Greci 338LXXIII. Legea rurala (primul discurs) 340LXXIV. Legea rurala (al doilea discurs) 350LXXV. Legea ruralA (al treilea discurs) . ..... . 359LXXVI. Legea rurala (al patrulea discurs) 363

LXXVII. Raspuns la interpelarea lui C. Filipescu, in chestiuneaserbArit depe campul Filaretului 364

indite de lucruri 371Indite de nume proprii 374

Ilustrafti :

1. yortretul lui B. Katargiu.2. Dintr'o scrisoare a lui B. katargiu (facsimile) . 5

. . . . .....

'.

www.dacoromanica.ro

ER ATA

Pag. In loe do Si so enema

16 Paul Saul89 1861 1862

188 XXV XXV/223 Ministerul Ministrul227 Canventiei Convenflei

www.dacoromanica.ro

CArti aparute in Editura Instltutului deArte Grafice Minerva"

AUTOSII CLASICI

Alecsandri V. Poezil populace ale Romanilor .PoeziiProzA

1.501 502 -

- Teatru I 1.50Teatru . 2.-

- Teatru III 2Teatru IV . ......... . . 1.50Teatru V 150

Alexandrescu Gr. Versuri g4t prozA 1 50Balcescu N. lstoria RomAnilor sub Milud-Viteazul 2.Beldiceanu N. Poezii 150Bolintineanu D. Poezii ....... . . . . 1.50CreangA Ion. Opere complete 2Emlnescu M. Scrieri politice §i literare 2 -

- Literaturil popularA 2.-- Poezil postume 150

Geniu pustiu . . . ...... 2.-- LuminA de funk (Poezil) 2

Filimon N. Clocott vecht gi not 150Ispirescu P. Legendele sau basmele RomAnilor . 1.50

Pove§tile unchinului stAtos 1.50Kogalniceanu M. Scrlsori . . . . . 2.Malorescu TItu. Critice vol. I 150

Vol. II 1.50Vol. III ....... 1.50

Opere complete, prozA . . . . .1.501.501.50

COM-

Negruzzi C.PoeziiTeatru

Nicoleanu N., CArlova V., Stamati C. Opereplete, poezil @l prozA 1.60

Odobescu Al. Opere complete. vol 1 IMvol. 11 ..k50vol. III 150

Anton Penn. Povestea vorbei 1.50Russo Al. Opere complete . .... .. ..LW

. .......... ; .

11

. .

. . . .

... .. . . .

. . . .

...... . . .

..... . .

. .

..... . ,

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

0 VORBA CATRA. CITITORI

AstAzi se poate vorbi 16.14 sfiiciune a avemcu adevgrat o literaturA bogat6., tracing ca genuri,atrIglitoare gi originals ca continut. Cu greu ne-amputea inchipui o astfel de rodnicie Ears sprijinulplin de incredere gi avant al Institutulni de artsgrafice of editurii Minerva", care a editat gi edi-eaza cu inteleaptI prevedere, tot ce poate ajutitccregterea limbei romanegti*.

A fost fericitl ideea de a tiplili pentru marelepublic, in volume mult coprinztitoare, gi eftineintreaga comoarA de Anton Model, astlzi in toatemainile, spre cel mai mare bine,alnostru al tuturor.

Tot aga de fericitii a fost ideea de a incurajape scriitorii care vin, tipIrind cea mai begat&colectie de Antoci Moderni, care vor fi modelelede maine, colectie care a fost primal on aceiaglargii buns vointI din partea publicului cititor.

Iar ca o incoronare a muncii sale, acelag institutcultural, tiplregte inert tale cloud publicatiuni po-pulare, una Biblioteca iirinervei" a 30 bani, in carese dau lucruri originals gi traduceri de cel maimare folos cultural gi educativ, gi alta BibliotecaTeak-dui, tot aga de offing. dar de o valoare spe-daft( aga de insemnatl, ca nu se poste prevedeaintinderea rezultatelor buns ce le vom smelt canatiune de pe urma acestei publicatii !

20.181

www.dacoromanica.ro