( 't3 y

TITU IVIAIORKSCU

DISCURSURI PARACU

ENTARE

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMANIEI

UL

DOMNIA LUI CAROL 1.

VOLUMUL I.

(1866-1876)

00TEc4>

+ACADEMIES #i

BUCURESTIED1TURA LEBRA.RIEI SOCECC & Comp.

21, CALEA YICTORIEI, 21.1 8 9 7.

Ca.

I I

r.

yi

TITU MAIORKS CU

DISCURSURI PARLAMENTARE

www.dacoromanica.ro

Stabilimentul gra& I. V. Socecii. Bucurescl.38

www.dacoromanica.ro

TITU IVIAIORKSCU

DISCURSURI PARLAMENTARECU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLIT10E A ROMANIEI

SIM

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL I.

(1866 -1876)

BUCURESTIEDITURA LIBRARIEI SOCECTY & Comp.

21, CALEA VICTORIEL 21.1897.

www.dacoromanica.ro

Intrunind In publicarea de fata discursurileparlamentare tinute in timpul de 25 de ani, decand am intrat In Camera, i adgogandu-lecate-va priviri asupra Istoriei noastre contirnpo:lama, riu, pot justifica o asemenea lucrare dentprin interesul. coviritor ce-1 are desvoltarea po-litica a Romaniei de la 1866 incoace.

Deosebitele fase ale acestei desvoltgri petre-cute Intr'un stat constitutional au avut neapg-rat resunetul for In desbaterile parlamentului, idaca se reproduc aici discursurile, cu care amparticipat la acele desbateri, ele vor sa ser-veasca numai ca ni0e documente vii pentrucaracterizarea mai exacta a unei intregi trans-formgri a opiniei publice.

1

www.dacoromanica.ro

2Ceea ce In adever trebue sa ne atraga odeosebita luare aminte, este transitia terii noa-stre de la starea precara a unor Princi pateelective, spre consolidarea unui Regat here-ditar, si mai ales indrumarea spiritelor condu-catoare in politica de la usurinta resturnarii luiCuza-Voda si de la pornirile anti-dinastice dinantaia parte a domniei lui Carol I, spre deplinarecunoastere a autoritath Regelui de ogre totibarb* politici din zioa de astazi.

Ce deosebire intre 1866 i 1896, ce schim-bare a cugetelor in decursul a 30 de ani, si ceindreptatire a increderii in viitor I

A urmarl aceasta evolutiune interns a stariinoastre politice la sfirsitul secolului al 19-leaeste o problema de mare interes, i tot ce ein stare sa contribue la lamurirea ei, fie si in-direct si numai pentru o mica parte, va gasipoate ca'ii-va cititori, carora sa, nu le pars deprisos.

Dealtminteri, daca este greu a scrie o istoriecontimporana fara partinire, nu este totus cuneputinta i si in or ce cas exactitatea faptelorse poate controla mai usor, cand autorii forsau martorii oculari sunt Inca in viata.

www.dacoromanica.ro

I.0 SCURTA PRIVIRE

ARM SITUATIEI POLITICE A ROMANIEIDE LA 11 FEVRIIARIE 1866 PANDA LA 11 MARTIE 1871.

In urma abdickii silite a lui Alexandru Ioan I(Cuza) la 11/23 Fevruarie 1866, guvernul trecede fapt asupra Locotenentei Domneti LascarCatargi general N. Golescucolonel N. Hara-lambie, jar ministerul numit in aceea zi esteast-fel compus :

Ion Ghica, prezident i externe,Dimitrie Ghica, interne, .Ion C. Cantacuzino, justitie,Petru Mavrogeni, finance,C. A. Rosetti, culte,Major Dimitrie Lecca, r6sboi,Dimitrie A. Sturdza, lucitri publice.Numirea maiorului Lecca la departamentul

resboiului este semnul caracteristic al noului

www.dacoromanica.ro

4minister i totdeodatit eel mai periculos prece-dent.

Insa resturnarea lui Cuza-Voda a fost unfapt greu de justificat. Liber ales de natiuneadin cele doua Principate, Cuza merita o soartamai buns, i nu era lucru cuminte ca sa att.-tam Mari lor Puteri, sub a caror garantie neaflam pui prin tractatul de la Paris din 30Martie 1856, ca natiunea se inelase In per-soana alesului ei. Unirea Principatelor cu MIA,-turarea Comisiei centrale din Focani, legea ru-rala, chiar dobindita cu pretul loviturei de statde la 2 Mai 1864, secularizarea averilor mana-stireti vorbeau in favoarea lui Cuza; iar inprivinta relei lui administrari se cuvenea poatemai multa rabdare, or cat de incercata ar fifost prin camarila Librecht, Pisoschi, etc., 1prin nite ministere ca cel din urrna, in caretd. Nicolae Krezzulescu avea prezidenta, inter-nele, agricultura i lucrarile publice, d. Ale.xandru Papadopolu-Calimah externele, un IonOteteleanu finantele, un Dimitrie Cariagdi instructia publics, justitia i cultele, iar d. Alexandru Beldiman politia Capita lei.

Caci una din calamitatile, de care trebuia sscape Cara, daca era sali alba viitorul mai asgurat, erau tocmai desele schimbari de Domn

www.dacoromanica.ro

5(numai de la 1800 incoace se intimplasera inMuntenia vre-o 15 i in Moldova 14), i noi,dupa deabia 7 ani de domnie a lui Cuza, fa-ceam acum ini-ne ceea ce imputasem mai na-inte intrigilor din Fanar, i ne aratam tot alade reu naraviti.

Ce e drept, o cerinta principal& a programu-lui national statornicit de divanurile ad-hoc,Domnul hereditar dintr'o Casa suverana a Eu-ropei, remanea incl. de indeplinit ; i pe de altaparte situatia politica generala la inceputul a-nului 1866, cand se pregatea alianta intro Pru-sia i Italia pentru resboiul in contra Austriei,reclama poate in _Romania un Domnitor, caresa inspire mai multa, incredere. Dar chiar inacest cas nate intrebarea, data, nu era de preyferit ca alegerea Domnului strain sa fie facutafara violenta, cu liberul consimtimint al Prin-cipelui Cuza ; caci o abdicare voluntary in ve-derea marelui stop national era planuita, de elinsu. Mesagiul sou pentru deschiderea sesiuniiparlamentare pe 1865 1866, cetit in Camerala 5 Decemvrie 1865, cu 2 luni inaintea rOs-turnarii, se termini cu urmatoarele cuvinte:

Fie In capul Terii, fie alaturea de D-voastrA, euvoi fi totdeauna cu Tara pentru Tara, fAra alta tintscleat voltniia nationals qi marele interese a le Ro-

www.dacoromanica.ro

6maniei. Eu voesc sa fie bine tiut, a nici odatft per-71soana mea nu va fi o Impedecare la or ce event,

nment, care ar permite de a consolida edificiul politic,"la a carpi aezare am fost fericit de a contribul. InAlexandru Ion I, Domn al Romanilor, Romftnii vorgasi totdeauna pe colonelul Cuza, care declara Pu-"terilor garante, ca el primete Indoita alegere numai77ca un deposit sacru".

Intentia de a pArasi tronul era dar oficial indicatO,de insu Principe le, i in Ianuarie 1866, andcumnatii sei Dimitrie i Teodor Rosetti ye-niserg, sA-i arete temerile for de conspiratia cese preggea, Cuza le respunde nepasator, a numai exista motiv de conspirare fiind-a el aveaA. abdice peste doue luni, spre indeplinirea ce-ntelor divanului ad-hoc.Pentru apropiata eventualitate pare a se fi

urmat o corespondenta intre Cuza i Napoleon IIIIn privinta succesorului dintr'o familie suve-rang, 1).

Or cum ar fi i or ate circumstance atenu-ante s'ar admite pentru resturnarea lui Cuza,

I) 0 confirmare documentala s'ar dobindi probabil din liar-tiile lui Cum, sequestrate in noaptea ri:isturnarii i aflate astliziin piistrarea d-lui Dimitrie A. ,Sturdza, undo nu aunt accesi-bile. Dupit publicarea lor, dace au riknas intacte, se va puteajudeca asupra conspiratiei de la 11 Fevruarie cu mai =kttemei.

www.dacoromanica.ro

7modul cum s'a executat aceasta, resturnare, re-mane condamnabil.

Trei ofiteri (d-nii Vasiliu-Pilat, astazi general,Costiescu i Lipoianu) patrund in noaptea de10 spre 11 Fevruarie in Palat i silesc pe A-lesul Natiunii" \sa, subscrie urmAtorul act, pu-blicat indata in capul Monitorului oficial de Vi-neri 11 Fevruarie 1866:

Abdicare,Noi Alexandru Ioan I, conform dorintei Natiunei

Intregi, i angajamentul ce am luat la suirea mea peTrop, depui astazi 1123 Fevruariu 1866, canna gu-,vernului In mana unei locoteninti domne0i i a Mi-nisterului ales de popor.

ALEXANDRII MAN'

Cine va fi redactat acest act silnic cu fra-zeologia ,,Ministerului ales de popor", e indi-ferent. Ministerul a fost aa de putin ales depopor, c& in acela nurn6r al Monitortdui sepublic& decretul, prin care noua LocotenentaDomneasca nordona i numete" ministerul IonGhica.

In acest minister, precum am aratat, maiorulLecca, comandantul batalionului de venatori,caruia li era incredintata in acea noapte gardaDomnului prii, era numit ministru de 1..sboi.

www.dacoromanica.ro

80 asemenea numire insemna nesiguranta ar-matei i nesiguranta tronului.

i pentru ca sa, nu remae Indoiala asupraacestei insemngri, ziarul autorizat al partidului,care de acum inainte era chiemat sa aiba unrol mult mai pronuntat in conducerea politiceiromane, se grgbea sa puhlice chiar a doua zi,intriun articol de fond p1M de laude pentru ofi-terii conspiratori i mai ales pentru maiorulLecca acest bray i patriot otean, cgruia Adatorgm recunotintga, urmatoarea profesiunede credinta asupra armatei: Opiniunea acesteifoi in privinta datoriilor unui militar se tie caeste cu totul opusg aceleia ce este in generetdmisa in (Virile permanente. Nu intelegemi nu tim cine poate intelege, cum un militar

poate fi inclatorat a-i tine jurgmentul sou cit-tre un guvern, care ar calca el juramintul soui cand acea calcare ar fi recunoscuta prin oaclamare generale .

Iar maiorul Lecca publica in acela numer alRomdnului o scrisoare catre un capitan din ba-talionul de venatori, in care zicea : Actul ceam facut este un fapt istoric, i venatorilor leva remanea o glorie eterng pentru devotamen-tul ce au avut catre patrie, iar eu me voi fg11

www.dacoromanica.ro

9pururea cA am fost instrumentul patriotism-lui lora 1).

ce este tot ma de semnificativ, Romdnuldin ziva urmaoare (numerul de la 14 qi 15Fevruarie 1866) se aratg, solicitat de ofiteriiconspiratori ca sg, nu-i treacg, sub tAcere, celputin pe cei care au dat adesiunea for mainainte de 11 Fevruarie ", i ast-fel laudg, inprima linie pe colonelii Crezzulescu i Tanasealinescu, pe cgpitanul de artilerie AlexandruCandiano, i pe mai multi altii, al cgror numese vede publicat acolo 2).

Sub asemenea auspicii guvernul de la 11 Fe,vruarie, dupg, o incercare neisbutitg. cu Conte Ye

1) Chiar paste 22 de ani, fntr'o scrisoare de la 1 Fevruarie1888, flul lui Vocla-Cuza explica, ast-fel alegatorilor sei din co-legiul III de Mehedinti, pentru ce nu poste priml mandatul dedeputat, ce i 1-au fncredintat: Nu-mi este permis fac partedintr'o Adunare, care de sigur va fl jail prezidata de acelnelegiuit, care a tratlat pe Domnitorul incredintat pazei sale".Scrisoarea a fost publicatii In Epoca.

2) 0 scrisoare a raposatului Diraitrie Cariagdi, datata,din Neapol de la 12 Ianuarie 1872 adresata, detronatuluiDomnitor Cuza la Florenta, cuprinde urmatoarele rInduri: Aiciam gasit o colonie de Ruma,ni, St. Sihleanu, N. Rosetti, NNegri, Candiano, care zice di face studii de drept. Can-Alan mi-a aratat, a a venit la Florenta sa, implore iertareaMariei Voastre".

*

sA

1

www.dacoromanica.ro

10

Filip de Flandra, procede in zilele de la 2 'Anala 8 Aprilie 1866 la plebiscitul, care cu 685,969de voturi pentru i 224 contra consacra ale-gerea Principelui Carol din Casa suverana deHohenzollern. La 1V22 Mai noul Principe, dea-bia In virsta de 27 ani, grin o spontana hota-rire, sosete in capitala terii i inaintea Adu-narii constituante, prezidate de Manolache Ko-stake (Iepureanu), depune juramintul, iar nounConstitutiune, sanctionata la 30 Iunie, e promulgatI la 1 Iu lie 1866.

Cel d'intal minister al Principelui Carol I.(11 Mai 1866) este ast-fel compus :

Lascar Catargi, prezident i interne,P. Mavrogeni, externe,General Ion Gr. Ghica, resboi,Ion C. Cantacuzin, justitie,Ion C. Bratianu, finance,C. A. Rosetti, culte,Dimitrie A. Sturdza, lucrari publice.Dar dupa 2 luni L. Catargi, Bratianu i Ro-

setti parasese ministerul. La 15 Iulie se for -meaza, cabinetul Ion Ghica cu Mavrogeni lafinance, apoi la 2 Martie 1867 cabinetul C. Krez-zulescu, i aa mai departe In mai putin de 5ani se schimba 10 cabinete i se fac vr'o 30de modificari ministeriale partiale, pans cand

www.dacoromanica.ro

11

de la 11 Martie 1871 inainte, de la al doileacabinet L. Catargi, incepe era ministerelor se-rioase cu o mai lungs durata.

Situatia, totdeauna grea la inceputul domnieiunui Principe strain, devenise In casul nostruexceptional de grea prin intimplarile aratatemai sus.

Relativ upara, era admiterea faptului inde-plinit din partea celor 7 Puteri garante, cu toataopositia formala a representantilor lor, care inconferenta de la 2 Mai 18'86, convocata ad hoc,declaraserl alegerea plebiscitara nevalabila. Fiind-ca, dupa articolele 22 i 27 ale tractatului de laParis, nici una din puteri nu avea dreptul saintervie singura in contra noastra, ci trebuia s4dobindeasca incuviintarea celorlalte, in chiar 'isi.-ceasta multiplicitate 1 divergenta de interesesta putinta liberei noastre desvoltari. PrincipeleCarol, la sosirea sa in Cara, avea aprobarea luiNapoleon III 1 nu mai putin importanta apro-bare a lui Bismarck, daca nu direct a RegeluiPrusiei. i, priritrio fericita co- incidents istorica,pe cand tocmai de pe la 1866 prestigiul luiNapoleon incepea sa scada i a scazut treptatpans la desavirita lui pierdere la Sedan, pre-stigiul Regelui Prusiei i al marelui sell cance-lar creteau i deveneau preponderante In Eu-

www.dacoromanica.ro

12

ropa, iar o parte a acestui prestigiu se resfrin-gea firete i asupra Principelui nostru din casaHohenzollern.

Prin urmare relatiile externe a le nouei Dom-nii, or cat de grea a fost dobindirea recunoa-terii ei din partea Inaltei Porti in Octomvrie1866, aveau sa se consolideze din an in an, 1ast-fel una din prevederile divanului ad-hoc,cand ii formulase cerinta Principelui strain, sedovedea pe deplin indreptatita.

i raportul intre Carol I i Constitutiuneanoastra de la 1866, cu prematurul ei libera-lism, nu putea pricinul marl greutati. Principe learol, de i pana atunci ger in armata pru-

F lana i triind In atmosfera Curtii de la Berlin,democratia liberala era foarte rea v6-

zuta, remasese independent in judecata sa poli-tica, se afla In relatii mai intime cu moteni-torul tronului Prusiei, a le carui aspirari con-stitutionals erau cunoscute, i nu se Oise a sepune in contact cu societatea burgheza dinBerlin, dumana natural, a reactionarismuluiaristocratic. In iarna 1865-1866, cercurile bineinformate de acolo vorbeau chiar de intar-zierea intentionata a inaintarii Printului Carolla rangul de capitan, tocmai din causa inclina-rilor sale liberale. In asemenea imprejurari

.ride

www.dacoromanica.ro

13

este lesne de explicat, ca Ion Bratianu, celd'intai barbat politic din Romania, cu care s'aintilnit Principe le Carol (19/31 Martie 1866, laDusseldorf) 1 care i-a vorbit despre chiemareasa la tron,sa-i fi lasat o impresie aa de sim=patica. Prin urmare noua noastra Consti-tutiune putea atepta la o sincera aplicarea ei, in marginile puterilor date tin6rului Dom-nitor, i de altminteri ea insa prevedea pu-tinta reformarii, tot pe tale constitutionals, datao asemenea necesitate se ivea.

Nici vre-o accentuare a spiritului separatistintro Munteni i Moldoveni nu era de temut,cu toata ocrotirea ce ar fi aflat-o din parteaRusiei. Rescoala de la 3 Aprilie 1866 fuseseenergic nabuita de Locotenentul Domnesc LascarCatargi, sosit cu o zi mai nainte in Iasi ; ichiar faptul, ca acea micare a fost inscenata,cu ajutorul Cneazului Moruzi, de nite oamenifara insemnatate, ca N. Roznovanu, TeodorBoldur-Latescu i N. Ceaur-Aslan, carora li seasociase uorul la minte Mitropolit Calinic Mi-clescu, dovedea, ca epoca deosebirii exploatateIntro Moldoveni i Munteni ajunsese acum pestirite. In toata linitea Principele Carol, inaintechiar de intrarea sa in capitals, de la moiaGoletilor, undo a fost gazduit in sara de 9 Mai

se'

www.dacoromanica.ro

14

1866, a putut sa faca din gratiarea Mitropoli-tului Calinic primul act al domnirii sale.

Dar greutatea tea mare, adeverata greutatea situatiei interne, era lipsa or carui simtimintdinastic in poporul roman, deprins de atateageneratii cu domniile efernere, indiferent la de-sele schimbari a le indivizilor de pe tron, maiindiferent acum In urma 4-6sturnarii lui Cuza-Voda, i In care popor totu, data noua mo-narchic constitutionals avea sa-i garanteze vii-torul, trebuia Inradacinat acel cuget trainic decredinta In persoana Domnitorului i in per-spectiva succesiunii hereditare la tron. i cumsa se nasca i de unde sa creasca acest cuget,cand una din cele mai manifeste reprezentari ale lui, armata, fusese izbita tocmai in simi-mintele de fidelitate i de discipline prin celepetrecute la 11 Fevruarie 1866 ?

Daca o regenerare a spiritului public avea sase produca In aceasta privin0 . ea nu era deinehipuit de cat printr'o indelungata i starui-toare actiune. Ea presupunea din partea tinerului Domnitor o rare impreunare de calitatimulta prude*, 1 mai multa ingaduinta, orabdare dusa pang, la limitele sufletului omenesci cunoaterea de oameni. Iar din partea bar-batilor politici ai terii, ea presupunea hotarlrea

www.dacoromanica.ro

15

de a sprijini dinastia ce alesesera i de aavea totdeauna luarea aminte atintita asupraacestui punct cardinal.

Caci situatia creata terii prin inaltarea petron a unui Principe dintr'o casa suverana, aEuropei cuprindea ce e drept o mare ga-rantie pentru existenta statului, insa putea fiIn alts privinta i un mare pericol. Tocmai fap-tul, ca acea casa, suverana ajunsese in scurttimp la atata prestigiu in Europa, deschideaperspectiva intaririi noastre in viitor, dacatiam sa, respectam pe tioul Ales dar neputea periclita chiar existenta, daca prin de-partarea lui loveam in ace' prestigiu. Cu unPrincipe de Hohenzollern dupg, 1866, necumdupg, 1870, not nu puteam face nepedepsiticeea ce au facut Grecil la 1862 cu un Prin.cipe de Wittelsbach. Nu pentru prima oara inal 19-lea secol Cara noastra s'ar fi infatiat ingindul celor ce conduceau politica Marilor Puterica un simplu obiect de compensatie teritoriala 1).

Insa toate aceste griji erau mai mult ale vii-torului, precum nici nu se puteau inlatura decatin viitor, i, pentru o parte din ele, numai cu

1) Inca la Octomvrie 1869, cu prilejul calatoriei ImperatuluiFrancisc Iosif la Oonstantinopol, Ali Paa proptine lui Beustcedarea Principatelor" catre AustroUngaria.

,

www.dacoromanica.ro

16

ajutorul soartei. Deteptarea i Intarirea simti-mintului dinastic atirna, In afara de insuirilepersonale a le Principelui, de la o actiune hide-lungata a partidelor noastre politice, de la di-rectia luptelor parlamentare, de la lucrarea prinpresa i prin intruniri publice, i nu mai putin,de i mai latent, de la invatatura data tineri-mii prin profesorii scoalelor statului. i catpentru lndreptarea spiritului armatei, aceasta nuse putea prevedea cu oare-care temei decat inurma unui viitor resboi, In care ofiterii nosa primeasca adinca impresie a misiunii for ho-taritoare i s simta atunci de la sine necesi-tatea elementary a disciplinei i a credintei ne-clintite , iar provocarea resboiului nu putea savie de la noi, ci trebuia Weptata de la altecomplicatii europene.

Ce veditk aciune caracteristica avea sa in-treprinda acum noul Principe la inceputul dom-niei iaca intrebarea cea mai apropiata, ma-rele interes al momentului. In* acest Inteles sta-rea economicg, a -Orli se impunea atentiei pe,planul d'intai. i nu era aici vorba de obinuitaregulare a fina*lor statului, or cat de ane-voioasa ar fi fost pang and s'a statornicit prindestoinicia lui P. Mavrogeni, dar era vorba deputernica impulsiune ce trebuia data activitatii

www.dacoromanica.ro

17

economice generale, prin o mult mai energicacirculare a cunoscutei bogatii din agriculture,prin descoperirea de bogatii incg, necunoscute,prin formarea elementelor unei viitoare in-dustrii.

In calatoria sa prin Moldova (August 1866)Carol I da o prima dovada de tact politic, camtand sa se intilneasca mai ales cu C. Negri icu V. Alexandri, amicii intimi ai lui Cuza-Voda,aceia, care Oau mai bine ce facuse i ce nufusese In stare sa face fostul Domnitor. In con-vorbirile cu ei Principe le Carol li arata gindulde a -i inaugura domnia prin Infiintarea uneiIntinse, retele de drumuri de fier 1), gind demare insemnatate, greu de realizat In stareaInapoiata a terii de atunci, fan, industrie pro-prie, fara ingineri, fall, lucratori, fait credit pepietele Europei.

Indrasneata intreprindere, precum era me-nita sa fie de eel mai mare folos pentru de'teptarea economicg, a. terii, a i fost una dinocasiile pentru isbucnirea inevitabilei crize a ti-nerei domnii. Caci astfel se intimpla totdeauna:tocmai de fapta cea insemnata, care In cuget

') Notita de la V. Alexandri.j8. 2

www.dacoromanica.ro

fa,tiaza sub aspectul cel mai adernenitor,man, cumpana soartei.

intra in cadrul acestor notice, al carorette intelegerea atmosferei intelectuale inyea noastra politica, de a starui cu ama-

al asupra chestiilor economice. Atat numaie sa fie zis, ca idea cailor ferate, odataputa in ma marl dimensiuni, ,era mai lesnealizat in anul 1868 cu ajutorul capitalului

i cu cel mai cutezator concesionar pru-- Strousberg. Parisul, in urma isbindeienilor de la Sadova i in perspectiva res-i contra Germaniei, se instrainase de not

e celelalte piete ale Europei nu se puteato o primire favorabila pentru finantiareaasemenea intreprinderi. Austriacului Ofen-i s'a incredintat, de altminteri in condi-ea grele, numai construirea fragmentuluiwoli;an-Itcani. Preferinta acordata propuneriine pentru reteaua principals se explica de

ie in modul eel mai fires.ale, de explicabil este, ca Principele Carol

put executarea planului sou prin ministe-beral de la 27 Octomvrie 1867 cu Ionnu la finante. In astfel de momente par-iberal e mai comod la guvern dent in

ie.

u,

In

www.dacoromanica.ro

19

Dar mobilitatea noastra parlamentara dinacea epoch, nu ingadue nici unui guvern o du-rata suficienta. Ministerul liberal se modifica inparte prin demisionarea lui Stefan Golescu 1inlocuirea sa cu generalul Nicolae Golescu la1 Mai 1868. Partidul liberal din Muntenia, lainceput lipsit de aderenti in Moldova, se vedesilit a se UM cu aa numita fractiune libera iindependents" din Iai, care insa nu se men-tine in efemera sa existenta, decat prin ura in-contra strainilor, mai ales incontra Evreilor ,i astfel guvernul liberal de la 1867 tolerebza(o contradictio in adjecto) isgonirea administra-tiva a catorva familii israelite prin prefectulLecca din Bacau, masurl isolata i cu atat mainechibzuita, cu cat, fara nici un folos, devinein ochii Europei tapusene o provocare tocmaiin momentul, cand tara are trebuinta de cre-ditul din strainatate pentru drumurile ei defier. Incercarea .ministrului-prezident Stefan Go-lescu de all apara administratia din Bacau estefacuta cu atata nedibacie, Meat it silete sa seretraga, dupa ce a expus Cara la primele scuzefats de Austria 1). Ins& nici sub prezidenta ge-

1) Vezi Cartes robe austriaca Correspondensen des K. K.gemeinsamen Ministeriums des Aeusseren 1868 No. 2, pag. )7-65.La pag. 61 nota de la 21 Mai 1868, cu scuzele generalului Go-

www.dacoromanica.ro

20

neralului Golescu liberalii nu pot sta mai multtimp la putere, i in 16 Noemvrie 1868 seformeazg cabinetul Dimitrie Ghica, mai apro-piat de centre ; apoi, dupg o scurtg functio-flare a unui minister Al. G. Golescu, spiritua-lul Manolache Kostake incearca la 20 Aprilie1870 guvernul cu juna dreapta" (G-. Manu, G.Gr. Cantacuzin, A. Lahovari, C. Graditeanu,P. P. Carp), clopa cu pui" cum i-a romasnumele dupg o vorba glumeatg a deputatuluiI. Negura.

In vremea guvernului junei drepte isbucnetein Europa centralg cea mai crincena luptg asecolului nostru, resboiul franco-german de la1870.

Printre aceste evenimente , IntreprindereaStrousberg inainteaza cu vicisitudinile obinuitein asemenea casuri. Liberalii, trecuti la sfiritulanului 1868 In opositie, se folosesc de toateincidentele pentru a ataca guvernul i in cu-rind, MM. nici un scrupul constitutional, tronul.De prin August 1869 ziarul _Romdnul is o pro-nuntatg atitudine anti-dinasticg ; pang i d.Hajdeu, in curind Bogdan Petriceicu Hasdeil, cu

lescu ; la pag. 64 nota de la 26 'utile 1868 cu asigurarea IuiIon Bratianu pentru despagubirea Israelitilor.

www.dacoromanica.ro

21

foaia d-sale Traian, se amesteca in acest soide agitare. Traian este i cel d'intai ziar, care(11 Octomvrie 1869) vorbind de reposatul pro-fesor al universitatii din Iasi Simeon Barnutiu,

adevoratul parinte al fraqiunii libere 1 inde-pendente", cauta sa respandeasca dincoace deMi lcov ideile lui incontra Principelui strain, ideidespre care se vorbete mai pe larg in primuldiscurs parlamen tar reprodus in volumul deNa l).

In Ianuarie 1870 fostul Domnitor Cuza esteales deputat de Mehedinti, insa refusa man-datul.

Cu cat-va timp mai nainte ducele de Gram-mont, nenorocitul ministru francez de la 1870,care a declarat resboiul Prusiei, pe atunci ins/ambasador la Viena, provoaca o intilnire cuPrincipe le Cuza i cauta sag sondeze asupraunei reinstalari pe tronul Romaniei 2).

1) Mello criterii personale pot adeseori Beryl de ma.sur&pentra constatarea unor evolutiuni, d. e. a progresarii dinasti-cismului la not in tarn. D. Hasdeu, anti-dinasticul de la 1869,este ast&zi (1896) stipendiatul Regelui Carol pentru MagnumEtyrnologicum i, fireste, cel mai fervent dinastic.

2) Din notele luate de Balligot de Bayne, secretarul luiCuza, sub dictatul acestuia. (Scena se petrece la Doeblingling& Viena);

Grammont. La guerre, nous l'aurons avec is Prusse, elle est

n

www.dacoromanica.ro

22

Toate aceste permit sa, se intrevada o In-treaga actiune combinata pentru resturnareaDomnitorului Carol I.

Cand la sfiritul lui Iu lie 1870, in asemeneastare a spiritelor, sosete tirea despre Incepe-rea efectiva a resboiului franco-german, agitareacrete la culme. Nu atat comunitatea de rasa,cat faptul ca cei mai multi oameni politici ainotri iau facut studiile in Franta i de aceasta,tarn leaga fericita aducere aminte a tinereteilor, produce un curent puternic de simpatie infavoarea Francezilor. Prea putin experimentati,precum erau, uitand ca in politica internatio,nail nu sentimentalitatea, ci reflectia cea mairece trebue sa dicteze, mai toti deputatii i

notri doreau armelor franceze o vic-torie stralucita, pe cand evidentul interes al

inevitable. Le moment est peutetre plus proche que vous ne lecroyes.., Nous aurons besoin d'avoir un point d'appui en Orient.Nous avons deja un dans les Hon grois qui voient de fort mauvaisoeil les encouragements donnds par le gouvernement roumain auxTransilvains et certaines paroles imprudentes du Prince Charlespour la reunion de tour les .Routnains sous son sceptre.... Nous enavons asses du Prince Charles, bien asses.

Couza. Maul enfin, quel est votre but? Avez-vous un projetarrete? Voulezvous provoquer un changement?

Grammont. Ce ne serait pas difflcsle...Couza. Quoiqu'il puisse arriver, je ne consentirais jamais a ren-

trer en .Roumanie par une intervention etrangere.

ziaristii

www.dacoromanica.ro

23

Orli, care iii alesese un domnitor din Casa Ho-henzollern, era din contra isbinda G-ernianieiasupra Frantei.

Dar in micarea, in care se afla atunci opiniapublica la noi, ea nu putea fi accesibila la ase-menea reflectii. Entuziasmul pentru Franta cre-tea din ce in ce mai mult, i in aceea ma-sura se exagera aversiunea in contra a tot cevenea din Germania. Ca un sirnptom al acesteistart sufleteti trebue inregistrata actiunea fos-tului cgpitan de artilerie, d-lui Candiano-Po-pescu, care in zioa de 8/20 August 1870, puneDana pe prefectura, pe casarma, pe telegrafuldin Ploeti i proclaing, detronarea PrincipeluiCarol. Nechibzuita revolts, ce de altminteri nuse poate inchipul fara o intelegere cu efli pan,-tidului liberal, a fost indata reprimata de gu-vernul junei drepte; iar d. Candiano-Popescu,tradus impreuna cu complicit sei Radu Stanian,C. T. Grigorescu, Carada, etc., inaintea juratilordin Tirgovite, a fost achitat.

Nu putem vorbl de acest curios incident, WIa releva i circumstantele lui atenuante. Actiu-nea din Ploeti, ca idee politicg, pornea de lapresupunerea, ca Franta va sfiri prin a fi bi-ruitoare, i data aceasta presupunere se realiza,Prusia ar fi fost aa de crunt lovita, ala de re-

www.dacoromanica.ro

24

dusk. M valoarea ei ca putere europeana, Moatatunci prezenta unui Principe de Hohenzollernpe tronul Romaniei putea sa park, In opositiecu interesele terii. Simtimintul dinastic nu seformase Inca, deabia de 4 ani fusese resturnatpopularul Cuza-Voda, o schimbare de domniemai mult sau mai putin nu parea mare lucru.Adever4a absurditate a revoltei de Ia 8/2o Au-gust 1870 std, insa in presupunerea, de Ia carepornise. Fara nici o cuncltinta a armatei pru-siane 1 a conducatorilor ei, fara nici o alts,informare autentica, liberalii de la 1870, luanddorinta simpatiilor for drept realitate i More-zindu-se in tirile false respindite de crimpeiulde guvern terorizat in Paris, escomptau isbindafrancezilor tocmai in Momentul, in care dupaimpratierea armatei lui MacMahon la Woerth27 Iulie (6 August), i dupa bataliile de la Co-lombey, Vionville i Gravelotte (2/14 6/18 An-gust) armata lui Bazaine era aruncata i izolataIn Metz, i prin urmare trista soarta a Franteiinevitabil hotarita.

Cu atat mai caracteristica pentru starea spi-ritelor la not remane MM, fapta d-lui Candiano,cu achitarea sa cu tot, i acest sewn al tim-purilor ne poate servi spre orientare In mi-

www.dacoromanica.ro

25

carea politica din Cara pang. la 11 Marti%18711).

Din nefericire resboiul franco-german de la1870 se repercuteaza asupra afacerilor noastrei in alta directie : in enorma sdruncinare a tu-tulor relatiilor comerciale, o urmare neapa-rata a or carui resboi marea intreprindere alui Strousberg este periclitata; Strousberg insqsuspenda pla ile, culpabila instrainare a titluri-lor noastre din depositul lui Ambron nu-i folo-sete, drepturile e silit sa le cedeze societatiiactionarilor, i temerarul intreprinzetor, cazutIn faliment, ii sfirmte Vita ani dupace a eit din temnita de la Moscova.

Cercurile noastre politics se cuvenea mai alesacum sa incunjure tronul i sa scape creditulterii ; mai ales acum, cand Germania era birui-toare i cand importanta lucrare a drumurilornoastre de fier, al carei substrat finantiar erape piata Berlinului, trebuia cu or ce pret sa fiescoasa din impas.

La not din contra! In zioa de 18 Decemvrie

1) In Intelesul notelor precedents, dela pag. 9 gi 21, se cuvinesaadaogam, ca acelag d. Alexandra Candiano-Popescu, cuQrile-jul rasboiului de la 187? impotriva Turciei, a fost reprimit inarmata, spalat trecutul pe campul de batae, a slujit 12 anila Palat ca adjutant, este astazi general flregte, prea cre-dinciosul supus al Regelui Carol

ca i-va

s'agi,

www.dacoromanica.ro

26

1870 se formeazg, cabinetul Ion Ghica, slabcompus cu nite membri ca :

Dimitrie A. Sturdza, la finance,Dimitrie Cariagdi, la justitie,Nicolaus Racovita, la culte,N. Calimachi-Catargi, la externe,Dimitrie Berendei, la lucrari publice iColonel Pencovici, la resboi,

toti homines novi, afarg, de d. Dimitrie Sturdza,pe atunci numai umbra d-lui Ion Ghica, con-dui de un ministru-prezident anume cunoscutpentru politica sa ovaitoare. Cum s poatg, sta-pani un asemenea minister luptele din parla-ment, agitatia din tara,? i cunt sa voiasca a lestapani presupuind ca. putea?

Sesiunea Camerei din iarna 1870-71 se deo-sebete prin cea mai mare confusie i cea maineinfrinata violenta a desbaterilor. i in aceastastare de lucruri vine ministerul insu i Aepunepe biuroul Camerei (12 Ianuarie 1871) intreguldosar al afacerii Strousberg, cu raporturile con-fidentiale cu tot spre uimirea tutulor", cumnu se poate opri de a constata chiar raporto-rul acestei afaceri, d. Alexandru Holban, pe a-tunci fractionist. Camera alege o comisie de 7membri pentru a studia dosarul i ai face ra-_port, iar compunerea comisiei da nota situatiei

www.dacoromanica.ro

27

i descopere pe d. Ion Ghica pe ling, un sin-gur om de legi nepartinitor, C. Bozianu, sealeg fractionitii i liberalii I. Codrescu, A. Hol-ban, N. Ionescu, C. F. Robescu, St. Sihleanu ifatiul anti-dinastic N. Blaremberg.

La aceasta fierbere a pasiunilor politice, petend comisia era la inceputul lucrarii sale, iarprin culisele Camerei se respandeau tot felul derevelari exagerate i de cornentarii false, se maiadaoga acum iritatia produsa prin o scrisoarea Principelui Carol, publicata in AugsburgerAllgemeine Zeitung de la 15/27 Ianuarie 1871,indata tradusa 1 rostalmacita in tart.

Iata cuprinsul acestei scrisori1)

Prea stimate amice,

De mult nu ti-am mai dat sewn de viata. Dar asurea sa fii macar un teas in locul meu, ca sa toincredintezi cat mi-e vremea de Imbucatatita si plinade munca, de griji si de desamagiri.

1) care de altminteri nu a fost adresata lui Auerbach, precum se credea la noi, ci poate unei persoane fictive. Publi-carea in Allgenzeine Zeitung trebue sa fi fost intentionata deinsu Principele Carol. Confusia cu Auerbach provine din fap-tul, ca o alts scrisoare relativh la Romania, adresatik in adevifrlui Auerbach, ins& de Principele Anton de Hohenzollern tail,fusese publicata pe la Mai 1868 in Neue Freie Presse din Vienaprin indiscretia acelui cunoscut novelist german.

www.dacoromanica.ro

28

Au trecut aproape cinci ani de cand am luat in-drasneata hotarire de a mg pune In capul torii aces-teia, asa de bogat Inzestrata de natura si taus asade saraca sub alte raporturi.

Aruncand o privire asupra epocei trecute, scurtaIn viata unui popor, dar lungs in viata unui om care

tinde spre progres, trebue sa-mi zic ca putin folosflam putut aduce acestei frumoase Ori.

Adesea mil intreb : A cui este vina ? A mea, care nuam cunoscut caracterul poporului, sau a poporului, carenu vrea sa fie condus si totus nu e in stare sa se con-due& singur ? Prin numeroasele mele calatorii in toateregiunile celor dou6 Principate si prin feluritele atin-geri cu toate paturile societatii, am dobindit incre-,dintarea, a vina nu este nici a mea, nici a popo-rului In Intregimea lui, ci mai ales a celor ce si-au2,insugit dreptul de a conduce Tara in care s'au Das-cut. Acesti oameni, care si-au facut educatia lQr po-litica si sociala mai mult in strainatate, uitand cudesavirsire imprejurarile patriei lor, nu cauta alta decat a aplica aici ideile de care s'au adapat acolo, im-bracandu-le In niste forme utopice, laza a cercetadad, se potrivesc sau nu. Astfel nefericita tall, care)) a fost totdeauna ingenunchiata sub jugul cel mai as-pru, a trecut deodata si Vara mijlocire de la un re-gim despotic la cea mai liberals, Constitutiune, precum7/nu o are nici un popor din Europa.

Dupa experienta facuta, cred cA aceasta e o neno-77 rocire cu atat mai mare, cu cat Romanii nu se potlauda cu virtutile cetatenesti ce se cer pentru o formade Stat quasi - republicans.

De nu mi-as 11 legat tot sufletul de aceasta Ora

www.dacoromanica.ro

29

binecuvintata, care In alto Imprejurari se putea wtepta la un viitor stralucit, de mult m'ar fi parasitrabdarea. Acum insa m'am hotarit la o ultima in-cercare, ce probabil mg va face sa tree in ochii par-tidelor de aici si ai conducatorilor for ultra-qovinistica lipsit de iubire pentru tart. ; dar eu am lasat la oparte or ce consideratie personals, cu risicul de a-miporde poate toata popularitatea. Caci ar fi o neiertata1) 1 ip sA de la datorie, de a mai ascunde adev6rata causa ar6ului qi de a Ian fart, impotrivire viitorul Orli pradaintrigilor de partid.

Stiu bine ca cel ce In unele imprejurari are curajuladeverului qi spune lucrurile pe nume, este adese-oribiruit, qi aqa, mi se poate intimpla qi mie, cu deose-birea insa, pe care o simt cu recunoqtinta, a eu suntliber de a m6 intoarce la o viata neatirnata i lipsittide griji, plina de fericire in mijlocul familiei, si sareintru in scumpa tarn, undo m'am nascut tiii al careimagnet puternic n'a Incetat de-a mg atrage in mo-mentele cele grele, prin care am trebuit sa tree.Imi pare numai roil din toata inima, ca bunele mole

intentii au fost asa de putin intelese qi cu ingratitu-dine resplatite. Dar find-ca impartaesc aceasta soartacu cei mai multi muritori, voi ti sa mai aflu man-gaiere, si in societatea unor oameni inteligenti, mai,,ales in cercul animat al D-tale, voi uita incetul en in-cetul aspirarile mele din trecut.

CAROL.

www.dacoromanica.ro

30

Astazi, cand putem judeca acele evenimentecu oare care nepartinire, tocmai fiindca prinprogresele infaptuite de atunci Incoace ne-au de-venit aa de indepartate, astazi scrisoarea neva parea explicabila, ne va parea indreptatita.

Principe le Carol cunotea starea spiritelor dintarn, i vedea cum i se surpa tronul. Cele maibune intentii a 4e sale erau denaturate ; mareaconceptie a deteptarii economice prin cane fe-rate, lap, de care micile greeli (ca numirea luiAmbron) trebuiau sa dispara, era anume obiec-tul celor mai inveninato atacuri; armata nuoferea destula garantie, slabele i nu totdeaunanemeritele incercari de indreptare (locotenent-colonelul prusian Krenski fusese silit sa piecedin Cara) nu isbutisera i nu puteau isbuti ;chiar viata in familie, casatoria cu Printesa Eli-sabeta de Wied (3/15 Noemvrie 1869), care toc-mai pe vremea aceea promitea sa asigure di-recta succesiune la tron, nu era respectata inziarele opozitiel : gandul de abdicare se pre-senta de la sine. Ce lucru mai firesc atunci,clecat ca Principele sa-i apere demnitatea per-sonala 1 sa arete causele, care zadarniceau mi-siunea ce io incredintase Cara? Era in dreptulsell omenesc de a o face.

www.dacoromanica.ro

Dar unde se in in sama drepturile omenetf,cand pasiunile sunt deslantuite I ScrisoareiPrincipelui invenineaza i mai mult polemicalziarelor i discutiile parlamentare. In edinta..Camerei de la 30 Ianuarie 1871 Nicolae Blaremberg face o lung, interpelare asupra ei, incare a,mintete soarta lui Maximilian la Mexico,vi propune o motiune echivoca, semnata de RadiiMihai, Al. Sihleanu, Anton Arlon, N. R. Locu,steanu bizarul anti-dinastic Eugen Ghica-Co-maneti. Motiutiea, de i slab combatuta deministrul-prezident Ion Ghica, este inlaturata deCamera, dar Romdnul de la 11 Fevruarie 1871provoaca, Cara sa serbeze ziva de 11 Fevruarieca o zi sfinta o adevarata serbatoare natio-

Dind-ca amintete rOsturnarea unui Domncalcator de Constitutiune, risipitor al averiipublice" cu alusii la afacerea Strousberg.

In vremea acestor framintari a le politiceinoastre locale, marile evenimente din occidentulEnropei se desfavra pe deplin. Napoleon III edetronat dupa Sedan, Bazaine capituleaza laMet; febrila incercare a lui Gambetta cu ar-matele improvizate se sfirete prin catastrofade la Pontarlier, Parisul cade dupa ce a impusFrantei forma republicans, iar Regele Prusiei

31

nail',

www.dacoromanica.ro

32

Wilhelm e proclamat la Versailles Imperat alGermaniei, 6/18 Ianuarie 1871.

A ceste evenimente, in loc sg, trezeasca pru-denta reflectie a oamenilor politici din Roma-nia, ii exaspereaza ; cei mai multi dintre eisimt infrangerile franceze ca i tend ar fi lovi-turi Indreptate incontra lor. Romdnul de la 17Fevruarie (1 Martie) 1871 apare incadrat Innegru, fiind-ca in acea zi intra armata prusiang,in Paris, ordele teutone calca sacrul pamint,, adg pat cu sAngele atator luptatori ai liber-tg fie. (Pe frontispiciul Romdnului figureaza peatunci 1 pang la 1 Aprilie 1871 d. EugeniuCarada ca redactor). Insu loan Bratianu, inlungul set' discurs din edinta Camerei de la 4Martie asupra afacerii Strousberg (caci aceastadiscutie publica lincepuse in Camera Ia 24 Fe-vruarie i s'a prelungit timp de unsprezece e-dinte, cu toate violentele, incriminarile i con-fusiile, cu propuneri de dare in judecata a mi-nitrilor, etc.), Insu loan Bratianu nu se re-sine de a exclama : Data din nenorocire pute-rea guvernului din Berlin VA fi mai mare 1 neva impune cu forta sa platim cuponul, atuncisa se tie, ca nu platim o datorie, ci platimrechizitiunea simpatiilor ce am avut i avempentru natiunea franceza. (Aplause). Vom plan,

www.dacoromanica.ro

33

Insit chiar in sardcie, chiar in zdrente,chiar zdrobiti, simpatiile noastre pentru Frantanu vor slab', din contra, ele vor crete maimult. (Aplause) ".

Cu atata nechibzuinta se impleticise la notdiscutarea chestiei tailor ferate, care reclamacea mai prudenta cumpanire, juridicd, i finan-tiara, cu aprinderea simpatiilor 1 antipatiilorfata de evenimentele din Franta, i cand dupacateva zile, in sara de 10/22 Martie 1871, coloniagermand din Bucureti serbeaza ca in toti anii,i cu atat mai mult in acest an, zioa nateriigloriosului ei Imperat printr'un banchet privatin sala Slatineanu (astazi Capp), o ceata de peulita, condusa de studenti, pregatita cu inga-duirea politiei d-lui prefect Simian Mihd,lescu(de i d. Ion Ghica, la o intrebare preaTa,bila aconsiMului general a1 Germaniei, garantase anumelinistea), incunjura localul, stinge la mpile de pestrada, si pe cand unii trag clopotele de la SA-rindar, altii arunca cu pietre in ferestre stri-gand trAlasca republica" i se urea pe scarapentru a naval' in sala serbarii, unde ins se\Tod respini de oaspetii banchetului, cu repre-sentantul Germaniei d. de Radowitz In ' frunte.D. Radowitz insu este luat din mijlocul aces-tor brutalitati i condus la palat de ministrul

38. 3

dMr.

www.dacoromanica.ro

externe Calimachi-Catargi, sosit in grabs lafa locului.j.,a palat Principe le Carol, pe cand o compa-

de soldati sub ordinile generalului SolomonPratie multimea de pe strade, convoaca,aptea ta,r,ziu consiliul de minitri i exprimai Ion Ghica in termini aspri parerea sa de

u de a fi avut un asemenea minister, excep-nd nutnai pe d-nii Sturdza i Calimachi-Ca-

ogi. In aceea noapte de 10 spre 11 Mar-Principe le, fats cu suprema insults adusai originii lui, se hotarete sa paraseasca

to chiar adoua zi i in mijlocul pregatirilortitru plecare chiama la palat pe fotii Lo-enenti Domneti Lascar Catargi i generallescu (d. Haralambie era absent din Bucu-ti) pentru a remite in manile, de la caremise stapanirea cu 5 ani in urma, actul dedicare.

Actul de abdicare! Abdicarea Principelui CarolHohenzollern la 11/23 Martie 1871, provocatanoi!

par Uncle ajunsesem noi? Mai exista o cuge-.e politica in Romania? Disparuse or ce pa-otism luminat din Cara noastra ?

4.1

www.dacoromanica.ro

35

Pentru cea mai simpla pricepere a relaVilorpolitice era evident, ca infrgngerea Frantei aveasa produca o contra-loviturg in Orient, aveasa detepte in Rusia elementara pornire spreConstantinopol 1 sa aeze un alt echilibru in-tre puterile europene. Ancg la 815 Noemvrie1870, in mijlocul resboiului franco-german, apg-ruse in jurnalul oficial din St. Petersburg cir--culara catre Puterile semnate in tractatul de laParis, prin care Rusia declara null i neave-nita clausa relativa la Mama Neagra, faimoasaclausa, care, sub eufemismul de neutralitate,restringea pang la paralizare puterea navall aImperiului de la Nord ; iar protocolul din Londrade la 1113 Martie 1871 cons ntise i din parteaMarilor Puteri aceastg deslegare unilateralg,.Crisa orientului era dar reinceputa, noul resboial ortodoxiei ruseti impotriva Islamului iii pre-vestea apropiata isbucnire.

i in acel moment al framintarilor istoricenoi ne intreceam ins declamari de simpatiepentru slabita Republica franceza, insultam perepresentantul german, tindeam la abdicareaDomnitorului i provocam resbunarea a tot pu-ternicei Prusii !

Dar ce soartg, voiam noi sa ne pregAtimin mijlocul luptei celor doue state, intre care

www.dacoromanica.ro

36

suntem intercalati? Nu ne Inasera Ru0 la 181aBasarabia prin pacea de la Bucureti? Nu-0stipulasera atunci i Valachia i Moldova, pecare deabia consimt a le ceda i restate Tur-del? Nu erau districtele Bolgrad, Ismail i Ca-hul, puse in tractatul de la Paris sub adminis-tratia noastra, a doua umilire, pe care trebuia.sa o tearga Rusia prin noul resboi? SoartaBasarabiei era idealul, la care aspiram ?

Asemenea ganduri, indiferent daca prin ana-lisa clara sau printeun fel de simtimint instinc-tiv, trebue s fi trecut prin conVinta d-luiLascar Catargi In acea memorabila zi de lXMartie 1871, cand dinaintea Principelui Caroli in presenta generalului Golescu, a lui Cali-machi-Catargi i a d-lui Dimitrie A. Sturdza,izbutete sa indeparteze idea de abdicare i in-spira destula incredere Principelui pentru a-1face sa continue Indeplinirea misiunii ce o pri-mise.

D. Lascar Catargi este insarcinat cu formareaministerului, i de la aceasta zi dateaza o n6taepoca in desvoltarea politica a statului roman

www.dacoromanica.ro

II.

SUB MINISTERUL LASCAR CRAM11 MARTIE 1871 -3 Aprin,n4 1876.

Ministerul de la 11 Martie 1871 este for-mat de:

Lascar Catargi, prezident i interne,General I. A. Florescu, resboi,General Christian Tell, culte i instructiune

publics,Nic. Krezzulescu, justitie i lucrari publice,P. Mavrogeni, finance,G. Costaforu, externe.Astfel compus, ministerul era cea mai tare

expresie a ideei conservatoare in lirnitele Con-stitutiunii de la 1866.

Modificarile partiale a le cabinetului introdusein decursul duratei sale de 5 ani (ManolacheKostake i apoi Al. Lahovari la justitie, B.

www.dacoromanica.ro

38

Boerescu i apoi .1. Balaceanu la externe, G.Cantacuzin Si apoi I. Strat la finance, TeodorRosetti la lucrari publice, T. Maiorescu i apoiP. Carp la culte) nu schimba nimic in aceastadirectie, care in imprejurarile date era, singuraindicata de interesul WE.

Datoria d'intai ce se impunea guvernului eralinitirea spiritelor i, dupa trebuinta, infrinareaagitatorilor. Turcia amenir4a cu ocuparea la casde revolts. Atat Lamar Catargi cu Costaforu, cati generalii Tell i Floreku presentau In aceastaprivinta garantii de energie. Pentru a Inlaturainsa causa sau pretextul de capetenie al agi-tarii, se cerea o regulare cat mai grabita, fiedeocamdata i numai provisorie, a afaceriiStrousberg. Regularea definitive, la care trebuia.sa, -Una, or ce guvern prevezator, era rOscum-pararea tailor ferate pe sama statului.

Dar pentru aceasta se cerea o adeverata echi-librare a budgetului i sLabilirea creditului sta-tului, care presupunea ca o conditie prealabilaiara linitea intern, siguranta tronului i opolitica externs bine cumpanita. Aici

cu experienta sa finantiara i cu finetainteligentei sale, era omul situatiei, i dace, arfi rOmas pang, la sfirit in minister, cabinetulL. Catargi de la 1871 ar fi avut poate destula.

Mavro-geni,

www.dacoromanica.ro

89

cohesiune i putere pentru a indeplini mai toatecerintele aici aratate. Ap. cum a fost de lainceput i in urma modificarilor sale partiale,a izbutit totq sa scape Cara din pericolele ime-diate, sa mentie tronul, sa micoreze bolnavi-cioasa agitatie a momentului, sa consolideze fi-nantele, sa dea chestiei Strousberg o solutieprealabila; i solicitand In acela timp ele-mentele sanatoase ale terii a deschis cel pu-tin drumul politicei in viitor i a facut posibilaactiunea mai hotaritoare a urmailor sei dinpartidul opus.

La Camera aparitia unui asemenea ministertrebuia sa iriteze i mai mult pe deputatii agi-tatori. And, in edinta secreta de la 11 Martiese ridica glasuri in contra Dinastiei. In deosebijunele deputat Ion Campineanu saluta abdicareaPrincipelui Carol, a carui Domnie ar fi o ne-norocire pentru _Romania 1). In edintele de la12, 13 i 15 Martie interpelari violente asu-pra formarii noului cabinet, asupra scopurilorsale ascunse, asupra presentei armatei in curtea

1) Asupra acelei edinte secrete a Camerei se afla repro-dusa in Romanul de la 2 Octomvre 1871 o indiscrete dare delama. Cuvintarea lui I. Campineanu, ma cum este relatata,aici, este conflrmata de el insult printr'o scrisoare din Roma-nul de la 7 Outomvrie acela an.

www.dacoromanica.ro

40

mitropoliei, etc. In Romdnul excitare la revolt..In zadar d. Lascar Cat-argi declara Camerei de lainceput (12 Martie): Vora apnea Constitutiuneacu toata sinceritatea in litera i spiritul ei", dar,ce e drept, adaoga in edinta de la 13 Martien e u nu voi permite ca ulita sa ne fact, legia ;opositia respunde prin obinuitele acusari, Cas'a violat Constitutiunea, ca se pregatete o lo-vitura de stat, etc.

Pentru a limpezi gituatia, ministerul face dinInchiderea nefolositoarei discutii o chestie deincredere 1, remind in minoritate, disolva Ca-mera (16 Martie 1871). Acum are ceva ragaz casa-i dea seam, de toata greutatea sarcinei pri-mite. Tesaurul public sleit; din Berlin depead-lui Teodor Rosetti, comisarul guvernului, cain depositul cailor ferate a aflat o hartie faravaloare in locul obligatiunilor statului ; in taracoalitia opositiei pentru alegeri. Dar pe de alts,parte turburatorii incep a fi descura,j4i; laalegerile municipale din Bucureti nu iese nisiun liberal ; izbucnirea comunei de la Paris po-tolete entuziasmul republican, i C. A. Rosettianunta prin Romdnul, ca vrea sa paraseascatara i sa deschida in Fraqa un pensionat debaeti.

www.dacoromanica.ro

41

Se putea prin urmare prevedea, ca i alege-rile parlamentare vor da, ca de obicei, o ma-joritate in favoarea guvernului, i ca P. Mavro-geni, totdeauna fertil in idei finantiare, va gasimijlocul de a scapa tesaurul din penibila strim-torare a . momentului. Nu mai putin chestiaStrousberg, in mana unui guvern tare, trebuiasa ajunga la o solutie acceptabila.

Dar greutatea cea mare, vechia greutate re-manea consolidarea tronului, fill% de care nuera cu putinta o directie mai sigura a politiceigenerale; i probabil Ca dintre minitrii de a-tunci d. Catargi simtea greutatea, Mavrogeniii da sama de ea i Costaforu avea o concep-tie teoretica asupra niscaiva remedii legislativein contra ei.

Inainte insa de a se lua vre-o hotarire in a-ceasta privinta, Principele cu Elisabeta Doamnaintreprinde, dupa staruinta ministerului, o cala-tonie prin Moldova spre a se inoredinta de sta-rea spiritelor in Cara de peste Milcov i a ve-dea, pe ce elemente se putea sprijini ordineamonarchic,. Dealtminteri tocniai in urma scri-sorii din Allgemeine Zeitung i in timpul sbu-ciumarilor din Camera, Principele primise de laIasi o adresa de devotament, care it conjurasa nu paraseasca Cara.

www.dacoromanica.ro

42

La 15 Aprilie 1871 Curtea, insotita de mi-nistrul Costaforu, sosete in Iai, uncle stir, zecezile, gazduitg, in casa N. Rosnovanu. Singur a-cest fapt dovedea, ca cel putin de tendente se-paratiste nu mai era vorba. Primirea a fost.caldg. Vechiul leaggn al unirii" voia sa dove-deasca, in contra Bucuretilor, ea in Moldova.predomnete alt cuget, cu toatg, agitarea frac-tionista".

In chiar zioa sosirii, Costaforu, dupe, indica-iile sgi politici, se adreseazg la un

grup de barbati mai tineri, care se aflau intru-niti intr'un fel de societate Wit statute, numitaJunimea", unde se ocupau de literatura i pu-blicau o revista, Convorbiri literare, dar se ab-tineau cu desavirire de la or ce actiune

Avend o intrevedere cu scriitorul acestorrinduri, Costaforu indeamna la intrarea in Cacmerg, in politica militants. Lunga lui staruintase resume, in cuvintele : La ce folos literature,daca prin pasivitatea oamenilor de ordine sepericliteazg, tronul i prin urmare tare.

In prima intrunire a prietenilor junimiti"din acea saptamang, li se impartgete propu.nerea ministrului, i asupra ei se incinge cea.mai curioasa, discutie.

amicilor

poli-tica.

www.dacoromanica.ro

43

Cei ce pe atunci veneau regulat la adunarileliterare, erau in afara de d. B. Pogor 1 deautorul acestei scrieri, la care se tin au alter-nativ intrunirile d-nii Iacob i Levfi Negruzzi,Nicu Gane, Dimitrie Rosetti, N. Mandrea, I. Ianov,colonelul N. Skelitti, G. Raccrv4a colonelul Mi-luta Cerchez, M. Korne, Gr. M. Buiucliu, T.Cerchez, G. Roiu, profesorii Culianu, Melik, St.Vargolici, Naum, A. IV Xenopol, Crepga, idin cand in cand asistau V. vAlexandri, I. A.(Zizin) Cantacuzin, C. ,,qu, A. .gal, N. ,Cali-machi-Cataygi, etc. 1) i d. Dimitrie A. Sturdzaa luat parte la cateva edinte ale Junimii" 1a publicat in Convorbiri cercetari numismatice1 studii asupra unei psaltiri. Doi din membriifundatori ai societatii lipseau la acea epoca dinIai: d. P. Carp, singurul dintre noi, care pelinga literatura (traduceri din Shakespeare) seocupa permanent de politica, i d. Teodor Ro-setti. Domnul Carp era agent diplomatic la Viena,

1) Membri mai erau capit. T.*erbAnescu, N. Burghele, Al.Farra, Caraiani, Paicu, urla, Bodnitrescu, Miron Pompiliu.3Cava mai tarziu yin Slay,loi, Tasu, G. Franu, Lam-brior, B. Conta, T. Nica, P. Missir, Al. I.J'hilippide, G. Virnav-Liteanu, B. Bossy, colonelul Bengascu-Dabija, Chibici-Rlyneanu,C. Leonardescu, Meiss4er, Volenti, A. C. Cuza, Strajan,iT. Istrati,011iinescu-Ascanio, Dr. Christ,a Buiucliu, Duiliu anifirescu,I. L. Caragiale.

www.dacoromanica.ro

44

Berlin 0 St. Petersburg, iar d. T. Rosetti co-misar al guvernului la Berlin.

Ce spirit domnea in intrunirile Junimii"7am incercat sa art altadata intr'o schita bio-grafica asupra lui Leon Negruzzi (Critice, vol. II,p. 329). Dupa ce in anii precedenti citiseram

criticaseram impreuna o mare parte a litera-turei romane, tocmai in acel an 1871 erau dinintimplare la ordinea zilei studii istorice i so-

civilizatiunii de Buckle, in legaturacu cercetari asupra vechielor culturi indite(Buddhaismul) i egiptene, parerea lui Scho pen-hauer asupra istoriei, noua carte a lui I. St.Mill in contra subjugarii femeilor, erau multcomentate in Junimea". Discutiile, totdeaunavesele in forma i adeseori serioase in fond, a-jungeau de regula la o inteleger asupra prin-cipiilor, din care sa, se judece materia literaryi istorica, i deprindeau pe toti la un fel deprivire mai sistematica a chestiilor desbatute.

Cine e in stare salt dea sama de asemeneaintruniri libere ale unor oameni iubitori de artai de tiinta, dar 1 accesibili la ceea ce s'ar

numl esprit de boheme, iii va putea inchipulefectul produs prin o grava propunere politica.Primita la inceput cu un hohot de ris, insotitade un cantec in chor, al ctrui refren it da d.

.

ciale.

gi

www.dacoromanica.ro

45

Pogor, care la rindul seu (dupa regula juni-mista ,;anecdota primeaza ")' era intrerupt depovestirea lui Creanga, cum profesorul fractio-nist Suciu justifica la o intrunire electorala taxaasupra burlacaritului", propunerea a ajuns cuincetul la o discutie serioasa, luandu-se in con-siderare, nu ca un fapt isolat, ci in legatura cuintreaga micare a tern, mai ales de la 1848incoace.

In ce directie era indreptata Romania de con-ducetorii ei cei mai luminati ? De cand i deunde incepea acea indreptare ? Puteam noi mergespre republics ? Cu modul de judecata istoric ace predomnea intre noi, mai mult englezqteevolutionar, decat frantuzete revolutionar, aanumita regenerare de la 1813 nu ne pareaaiba gradul de importanta ce i-1 atribuiau libe-ralii din Muntenia. Fara indoiala, micarea dela 48 avusese insemnatatea ei, intru cat mani-festase, cu oare care resunet in Europa, de-teptarea conVintei nationale In Romanii dinPrincipate i vointa for de a se desvolta In co-nexitate cu civilizatia occidentals. Dar ca orga-nizare politica, in launtrul acestei tendente ge-nerale, oamenii de la 48 nu au lasat i nu auavut nici o conceptie reala. Constitutiunea din15 Iunie 1848, de pe campul libertatii" de la

sa

www.dacoromanica.ro

46

Filaret, cu cele 22 articole a le ei, era oopera de fantasia , fara valoare practicg..A. impune unei teri, care pang, atunci fusesein neputinta de a progresa tocmai din pricjnadeselor schimbari de Domn, un Principe ales pecinci ani (art. 5); a da unei tori, geograficeteintercalate intre trei monarchii absolute, care iiamenintau existents, o form quasi-republicana,declarand pe acel Principe de 5 ani anca i res-ponsabil ; a acorda (art. 10) dreptul fie-carui ju-det de alege dregatorii sOi, drept care pur-cede din dreptul Popolului Intreg de all alegetlomnula ; a decreta emancipatia Israelitilor idrepturi politice pentru or-ce compatrioti de alts,credinte (art. 21) ; toate aceste erau numaiInaiva *ernere pe hartie a unui amalgam de

nebuloase, cum mipiau pe atunci in bro-urele fraseologilor din alte teri. i incontrafraseologiei era mare despret in Junimeaa.

Nu, aici nu putea fi izvorul politicei romane.AdevOratul indreptar al desvoltarii interne iexterne, in directia c.ruia incepuse regenerareanoastra i care trebuia acum urmat pang. la sfir-it, erau cele 5 puncte fundamentale, formulatede divanurile ad-hoc din Iai i din Bucureti la7 i la 9 Octomvrie 1857 : respectarea capitu-latiunilor, unirea, dinastia hereditary, dintr'o fa-

a -i

idei

www.dacoromanica.ro

47

milie suverana a Europei, neutralitatea garan-tata de Puteri i sistemul`constitutional.

Aici era expresia real/ a cerintelor terii, con-form cu fasa vremelnica a evqlqiunii sale is-torice, programul isvorit din toatg, experientatrecutului i care trebuia pastrat cu sfinteniepang, la deplina lui InfAptuire, dup/ care veneaapoi timpul unei noue hotAriri 1 formulari pen-tru regularea mersului in viitor.

i cum stam in aceasta privinta la anul 1871?Unirea se realizase, Constitutiunea era promul-gatg., Domnitorul dintr'o Gas/ suverana a Eu-ropei se afla pe tron : dar punctul principal,cheia boltii, care se ascundea sub Geri*, hereditg ii a respectarii capitulatiunilor ia neutralitatii garantate, adeca independenta Ro-maniei recunoscute ca stat fiber in concertulPuterilor europene aceasta mat remanea dedobindit, 1 pang, nu se dobindea, programul di-vanului ad-hoc reclama Ana, toate opintirile noas-tre, i or ce ovaire de la el era o renegare atrecutului Si cea ma,i funesta eroare.

Fiind privit4 situatia in aceasta leggtura cutrecutul i cu viitorul, atitudinea opositiei libe-rale i fractioniste din Camera disolvata (fIcendchiar abstractie de pericolul ei imediat fata cupreponderanta Germaniei i cu pretenple Rusiei)

dinastice,

www.dacoromanica.ro

48

trebuia sa apart, condamnabilg i prin urmareguvernul Lascar Catargi indreptapt. i dacg pede altg parte intr'o tarn mica, precum e a noas-tra, i And, aa de putin inaintata, lipsa de oa-meni cu oare care pricepere silea pe multi la ofelurime de activitate 1 nu le permitea p spe-cializare de predilectie : apelul ce ni-1 adresa gu-vernul de a sprijini singura politica rationaldin acel moment, nu se putea respinge.

Astfel (i pentru unii din not cu parere deroil) ne-am vezut constrini sg limitgm exclu-siva noastrg ocupare de pan'acum i sg facempartea politicei inilitante. DD. Pogor, Negruzzi,Gane, Racovitg, cu ei impreung autorul acestorrinduri, mai pe urmg firete 1 dd. Carp i T.Rosetti au intrat in Camera conservatoare dela 1871 1875.

Eram not deod4tA conservatori? Noi eramin prima linie susiitorii programului harazit dela divanul ad-hoc. i fiindca politica liberalilordin primAvra anului 1871 periclita realizarea, lui,iar guvernul conservatorului Lascar Catargi lucrain sensul acestei realizgri, not eram datori dinprincip sg sustinem guvernul conservator. Ceavea sg se intimple dupg indeplinirea cerintelorde la 1857, remanea o chestie deschisg i nuavea interes pentru moment.

www.dacoromanica.ro

49

Dar i In afara de aceasta, intre fractionitii junimiti se stabilise un fel de instrainare,nu din causa politicei (de vreme ce junimitiipang. atunci nu se amestecau in politica), ci dincausa diferentei de cultura ; tar liberalii din Bu-cureti fiind uniti cu fractionitii, instrainareas'a intins pana. la ei. Junimitii, cu predilectiafor pentru literature i tiinta, cu iubirea for dearta, mai ales de arta antics, or cat de simplidiletanti ar fi fost de altminteri, nu puteau fibine priviti de nilte oameni, a le caror preocu-pari erau cu totul in alts directie. Cei mai multifractioniti ae indeletniceau mai' ales cu a le vie-tei practice, i profesorii dintre ei, cum erau re-posatii Suciu,. Miele, Gheorghiu, Late, pe lingacaetul for de curs nu mai ceteau decat poateIribuna d-lui N. Ionescu (el Insu profesor frac-tionist, dar far& caet) i Dreptul public al .Ro-rnanilor" de Simeon Barnutiu, o carte x-ezar-cabilit prin lipsa totala de tiinta jurklica. Inura for impotriva strainilor, ei inglobau i lite-ratura i arta strain& i simteau o fireasca a-versiune in contra celor ce se ocupau en atatastaruinta de ele ; pe acetia ii tratau, fare niciun temei, de cosmopoliti i ii atribuiau sie-i ex-clusivul privilegiu al patriotismului national, se-menand intru aceasta liberalilor din Muntenia.

38. 4

www.dacoromanica.ro

50

E caracteristica, intimplarea cu acel fractionist,profesor universitar, care, auzind cl, a aparutpartea I din Faust" In traducerea roman& ad-lor Pogor i Skelitti, a rSspuns cl nu intro, Indeprinderea d-sale sa, se ocupe de aberatiunilestrainilor cu dreptul pumnului (Faustrecht), cre-zend c acesta este obiectul lui Faust".

Ce legatura putea se existe Intro asemenea oa-meni i junimitii ?

i fiindcl inrolarea sub diferitele steaguri ale partidelor politice se face adeseori prin ra-porturile sociale, era de la sine indicat ca juni-mivtii sa, se gaseasca, qi in politicA apropiati departidul conservator, ai clrui membri erau firetemai deprini cel putin cu suprafata elegant, aculturei occidentale.

De aici o nedreapta, ingreuiare a situatiei ju-nimitilor In opinia publica, primitive, cum esteAna la noi. In ochii multor oameni partidulconservator se confundg cu vechia boerime, iadversarii sei, unii din netiinta., altii ca ma-noperA de lupta, cauta sli, intretie aceasta con-fusie. Cu toate ca, principiile conservatoare Instatul nostru constitutional nu au absolut nimica face cu deosebirea socia15, intro boeri i bur-ghezi, in tare, la noi intelegerea unui principiupolitic ca principiu politic se intilnete foarte

www.dacoromanica.ro

51

rar i se respandete foarte cu anevoie ; jude-cata celor mai multi e stapanita numai de sim-timintele de clasa sociala, i ura (poate i in-vidia) democratica in contra vechei boerimi esteAna o grea remaita a trecutului.

Dar ce inteles mai poate avea boerimea inRomania de astazi? Lasa ca i in trecut oboerime vremelnica, legata de inaltele functii ale Statului (cel putin in Muntenia), nu se puteaasemena cu nobilimea statornica din alte Lori;dar in fapt Constitutiunea noastra actuala a in-laturat aristocratia hereditara, i .nici nu existsla not partid politic, care sa tinda a o introducein viitor.

Iar daca e vorba de originea sociala a celor cecompun partidele noastre actuale, e probabil caam _psi in partidul numit national-liberal tot a-tatia descendenti din familiile boereti i maimulti fanarioti decat in partidul conservator, carela rindul seu cuprinde in aceea proportie ele-mente burgheze i toraneti.

In or ce cas, i ca o urmare neaparata a in-tregei aspirari nationale de la 1857 incoace, ju-nimitii au fost, de la intrarea for in actiuneapolitica, monarchici i dinastici fara 4ovaire. Inaceasta, privinta to-ti aceia, care din vechile in-truniri a le Junimii" au remas grupati in ju-

www.dacoromanica.ro

52

rul fundatorilor ei i in viata politica (unii, cadd. G. Panu, N. Gane, A. D. Xenopol, s'au des-partit), ca i cei ce mai tarziu s'au apropiat denoi, au Post i sunt credincioi acestui princip-i nu s'au abatut nici data, de la el, nici infapte, nici in vorbe, nici la guvern, nici In opo-sitie. In deosebi M opositie au sustinut or ceact menit a intarl Monarchia hereditara, de iactul venea de la un guvern adversar, i pa-rasind obiceiul opositiilor de la noi de-a zice or-bete nu, simplu numai fiindca guvernul zice da,i nepuind nici un pre pe o eftina popularitate

s'au ferit de or ce manifestare in contra pres-tigiului Dinastiei, fie cu prilejul domeniului Co-roanei, fie cu prilejul acelor doleante electorate,care direct sau indirect tind a arunca respun-derea mai presus de capetele mihitrilor.

Cad, in enorma complexitate a problemelor-politice, la or ce chestie mai insemnata sunt fe-lurite principii In joc, care nu se pot impacatoate deodata; i aici se impune omului de statdatoria nu de a face parada, cu multiplicitateaprincipiilor, ci de a stabill hierarchia for dupaimprejurarile de fapt, de all da sama, care esteridea dominants, careia celelalte trebue sa i sesubordoneze fara, hezitare. i idea dominants in,tru conducerea statului roman spre Indeplini-

www.dacoromanica.ro

53

rea marei sale misiuni in Orient, este inradacit:-narea simtimintului dinastic in toate paturile poiporului.

Ca o asemenea observare scrupuloasa a uneilinii de conduita politica, in toata consecinta ei,avea sa fie la inceput rou inteleasa de opiniapublic& i atacata dupa vremuri i din stinga idin dreapta, era din capul locului de prevezut. Darcu atat mai mult se impunea junimitilor dato-ria de a persista i de a contribui astfel, dupaputerile lor, ca viata noastra publica sa treacaodata peste periculoasa fasa a copilariei.

Aa dar In Camera conservatoare de la 1871junimitii erau deputat guvernamentali, i prin-cipala ratiune de a fi a guvernului de atunciera mentinerea Domnitorului Carol I.

In aceasta privinta intrebarea importanta ,care preocupa spiritele inainte chiar de des-ehiderea parlamentului, era : dace dupa celepetrecute in vremea din urma, Constitutiunea dela 1866 mai trebuia pastrata fara, modificare,cu acela mod de alegere a deputatilor i cuaceea libertate a presei degenerate in lice*.Dealtminteri intrebarea fusese puss i printr'oalusie din mult citata scrisoare a PrincipeluiCarol.

www.dacoromanica.ro

54

Ca nu putea fl vorba de o lovitura de stat,era evident. D. La scar Catargi declarase in Ca-mera, ca, va respe cta Constitutiunea in litera tiiin spiritul ei ; i exemplele recente cu soarta luiCuza-Voda i a lui Napoleon III erau de na-tura, a indeparta or-ce asemenea gand. Dar insaqConstitutiunea prevedea procedura modificarii ei,.i o reform, constitutionala, putea fi prin ur-mare conceputa de or-ce partizan al ordineilegale.

In la0 conservatorii erau pe atunci conduide Manolache Kostake i de Beizadea" GrigorieSturdza ; iar practica politica cerend un fel dediscipline de partid, junimitii la intrarea for innoua actiune s'au aflat cu necesitate pui in maideaproape contact cu aceqti conducetori locali aipartidului guvernamental.

La ordinea zilei a primelor intruniri, convo-cate de Beizadea Grigorie, era chestia constitu-tionala. 0 propunere de modificare a pactuluifundamental a fost adusa sub forma concrete aunei adrese catre Adunarile legislative, care aveasa fie subscrisit de cat mai multi alegeturi. In-treaga adresa, cunoscuta sub numele petitia de.la '4", este opera personals a lui BeizadeaGrigorie Sturdza. Scrisa In stil lapidar, stringlegate, in idei, curajoasa in exprimarea lor, ,ea

www.dacoromanica.ro

55

constitue o dovada de marea capacitate (ce edrept, intermitenta) a acestei caracteristice figuripolitice.

Tat cuprinsul adresei :

Domnilor Senatori Si Domnilor Deputati,

Noi subscrisii, alegotorii Domniilor Voastre, aflam dea noastra datorie sa v6 propunem cate-va m6suri, acaror neaparata trebuinta este simtita de toata lumea.

Mai antai credem, ca yeti gasi foarte legitim pasulnostru ; caci ca unia ce sunteti mandatarii nostri, a-veti de datorie a Linea sama de nevoile Orel si a luamesurile legislative neaparate pentru vindecarea sufe-rintelor ei.

Sunt acuma cinci ani, de cand se aplica noua Con-stitutiune. Acesta este un timp foarte scurf in teorie ;iar in practica, cand lucrurile merg Mu, cinci ani deanarchie sunt in destul pentru a desorganiza si a perdeo tarn intreaga.

Cine ar putea zice, ca aceasta este o exagerare ?Oare nu am v6zut momentu], unde Principe's Domnitorera sa paraseasca tronul, fiindca licenta si anarchiadomneau in itara?

Oare Puterile marl garante, care au dat patriei noa-stre atatea probe de buna-vointa si ne-au incuviintattoate cererile noastre, oare aceste Puteri nu vor perdein fine rabdarea, v6z6nd reaua Intrebuintare facuta dedrepturile ce ni le-au consacrat, si nu vor hotarl ocu-

www.dacoromanica.ro

56

parea ttlrei cu armate straine la cea antai turburarecare ar mai urma la noi ?

Oai e o asemenea stare de lucruri nu pune in pericolchiar existenta noastra nationalli.? Ar trebui cinevas fie orbit de patirni sau tradator terei, ca sa o ta-gad uiasca.

Noi, care nu avem alts ambitiune decat de a tillliberi ca cetateni romani in patria noastra si a vedeaonoarea, viata si averea fie-caruia garantata- prin in-stitutiunile terei; noi, care ne-am saturat de a vedea,ca datoriile statului sporesc In aceeas porportiune, Incare sporesc si darile ce ne cunt impuse, suntem nunumai in tot dreptul a v6 cere vindecarea rESului, darsuntem totodata in positiunea cea mai favorabila, pen-tru a vedea si a judeca lucrurile cu nepartinire, i a-ceasta pentru urmatoarele cuvinte :

Adunarile noastre legiuitoare 'Ana acuma au consu-mat cea mai mare parte a puterilor for cu lupte departizi i cu tintiri personale, care irr adunarea dinurma i sub ministerul, care avea increderea majoritAtiiei, au fost ajuns la un ap grad de Inverunare, incatdad. nu urma disolvarea ei i departarea acelui mi-nister, se facea in Cara noastra o resturnare, a careiconsecuente ar fi fost in Bucureti copiarea comuneidin Paris, ear in Iassi separatismul.

In faits unor imprejurari atat de grave, avem nunumai dreptul, dar i datoria, de a v6 propune, Dom-nilor Deputati i Domnilor Senatori, noi alegotoriiDomniilor Voastie, mesurile, care le judedm neapa-rate pentru vindecarea reului, si cerem de la DomniaVoastra sa v6 insuiti aceste propuneri i sa le pre-

www.dacoromanica.ro

57

faced in legi, data voiti a avea si pe viitor Increderea.noastra.

Pentru a propune remediul, trebue mai antai a con -stata r6u1. Sa vedem dar, Doninilor, care sant relele talemai marl, care rod pane la case tiara

Mai antai ne aflam fata cu un fapt foarte gray, caretrebue sa face obiectul celei Mini a noastre propuneri.Vocea publicrt banuete, ca unii din fostii deputati anluat mite de, la Dancesiunea drumului ferat al d-lui.Strousberg. 0 asemene inculpare lovete In modal celmai gray caracterul i demnitatea representatiuniinoastre nationale. Noi cerem dar de la Domnia Voa--stra sa orinduiti .o -auction, .parlamentara, care A cer-ceteze cu patrundere, &A. in adev6r vre unul din fo0ii-deputati a, Injosit 0,0, la ap grad caracterul de man--datar al t6rei. Caci inaintea unei blnueli atat de grele,sau trebueste dovedit a ea este neintemeiata, saudata sunt culpabili, A fie suput3i la toata asprimealegii.

Sa venim acum la rein cel mai mare, care desorga-niseaza cu totul here noastra: acest rota este lipsa dedreptate. Or care societate civitisata, pentru a tral,are neaOrata, trebuinta mai antai de toate de dou6lucruri : de lib_ertate, caci fan ea nu se poate desvolta,si de dreptate, cati WA ea se disolva. Egalitatea esteo raanura a drepatii, de aceea ea este tuna numaiIntru cat este deapta, precum egalitatea inaintea le-git; IndatA, insa ce este nedeapn, este rea. Astfeleste nedrept, ca cel ce nu are nimica, s voteze im-pozite pe spinarea aceluia care are ceva, i de aceeaaceasta egalitate este rea.

coasts.

www.dacoromanica.ro

58

Asa darn. nu ne trebue faimoasa trilogie revolutio-nail : libertatea, egalitatea si fraternitatea, cu atat maiv6rtos ca atunci cAnd s'a proclamat fraternitatea, s'auf&cut despoierile cele mai nerusinate gi macelurile celemai crunte; ci ne trebue mai pre sus de toate liber-tatea si dreptatea. Acolo, uncle dreptatea nu existli,libertatea degenera in licentA. A cesta este casul la noi.Dreptatea infrinAtoare lipseste si impunitatea este ga-rantatA tuturor delictelo si tuturor crimelor.

Astfel a ajuns la not licenta presei OA, a 11 un a-deverat, scandal. Noi nu zicem aceasta pentru a cerein contra presei vre-o mesui A preventiv6, cAci not sun-tan pentru libertatea absolutA, a rcstirii ideilor; dal A.o zicem pentru O. voim, ca injuriile personale, defai-mArile, calomniile si batjocurile facute prin press, Afie judecate nu de juriu, care le achiteazA totdeauna siagraveaza prin aceasta ante injuria fAcutA persoaneiatacate, ci sa fie judecate de tribunalele corectionale,ca in Wile civi]izate.

Pentru ca sa, adoptati aceasta mesura binfAcetoare,este in destul s vg amintiti atacurile infame facutede o parte a presei noastre nu numai in contra per-soanei DomnitoruluT, dar si in contra familiei sale,panA si in contra copilului din fags. Prin urrnare pro-punem, ca aliniatul al 2lea din articolul 24 al Con-stitutiunii, care rosteste : Delictele de presA sunt ju-decate de juriu", sA fie interrrEtat in acest inteles.

SA trecem acuma la delicte si crime de o altA na-ture. Din 96 de delapidatori de bani publici, 92 s'auachitat de juriu. Prin ui mare propunem, ca functio-

www.dacoromanica.ro

59

narii prevaricatori sa fie judecati de Curtea de casa-tiune.

Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai su-mete s'au Inmultit la noi intr'un grad amenintatorpentru societate, de cand s'a ridicat pedeapsa mortiigi de and juriul prin indulgenta sa le asigura impu-nitatea. Astfel am vezut Intr'un sat aproape de Iassio familie intreaga, tatal, mama i trei copii, intre carii un copil de trei sau patru ani, ucii cu toporul.Traupmann nu a facut mai mult, insa la noi crima aremas nepedepsita.

Un membru al Clerului mai malt, un archimandrit,vine la capul sell spiritual, la Mitropolitul, cu un re-volver in buzunar i descarca patru focuri in Prea-sfintia Sa cu premeditatia cea mai sumeata. Juriurachiteaza pe acest paricid, caci osinda la Inchisoarecorectionala de doi ani nu se .poate privi ca o pedeapsa,serioasa pentru o ass crima ; i pentru a pune virf ini-chitatii, Ii achiteaza dupe ce asasinul a fost aparat infata juriului si a publicului cu calomnii aruncate asu-pra victimei sale. Constiinta publics se revolts in con-tra unor nedreptati atat de monstruoase.

Un fapt de o insemnatate foarte gravy i care vo-dqte simptome foarte periculoase pentru Tara noastra,este urmatorul : Un revoltant incearca cu arma Inmans a face o lovire de stat i prociama la noi re-publica, pe cand forma legala a statului nostru estemonarhia constitutionala. Acel criminal este achitat dejuriu i in urma nu numai primit in sinui seu defosta Adunare, dar ants ingaduit de a o representaInaintea Domnitorului, ca membru al comisiunii insarci-

www.dacoromanica.ro

60

nate cu respunsul la mesagiul Tronului. Ni se pare,ca impunitatea si nerusinarea nu pot sa mearga maideparte.

Pentru asemenea casuri siguranta statului si a Con-stitutiunii reclama neaparat de a se proclama Stareade asediu". De aceea cerem ca s se introduce In Con-stitutiune un asemenea articol, care sa r6spunda laaceasta mare trebuinta a or aril societati con-stituite.

De tend s'a introdus juriul si s'a ridicat pedeapsamortii pentru asasini, pradaciunile si omorurile au luatla not o intindere Inspaimantatoare si se produc cu osumetie neauzita. Astfel am vezut formandu,se bandede dou/3zeci, trei-zeci de hoti chiar prin rezidentele ti-nutale, si ceea ce este and, mai gray, acele bande s'aurecrutat In parte chiar printre agentii puterii publice,care sunt chemati a apara societatea In contra faca-torilor de rele.

In timpul Principelui Mihail Sturdza, dupe ce s'auspanzurat cati-va hoti, securitatea persoanelor a de-venit absolute si nu s'au mai produs nici o pradaciune,nici un omor. Experienta este aci mai pre sus decatnite teorii, a carora consecuente la not au fost omo-rIrea celor buni si asigurarea impunitatei celor roi.

i apoi oare ioate Statele civilizate, Englitera, Franta,Germania, Italia, Belgia nu au astazi pedeapsa mortii?

i data In viitor natiunea romana va cunoaste, apoate ridica cu totul pedeapsa mortii fail pericol pen-tru societate, oare nu poate sa o ridice prin o anumelege, or tend va vol ? Inn. pin& atunci propunemsa se rnodifice art. 18 din Constitutiune In chipul ur-

www.dacoromanica.ro

61

mhtor : Pedeapsa mortli nu se va putea reinfiinta, a.Jail de casurile prevozute in Codul penal militar sipentru asasinat".Cat pentru juriu, avend in vedere r6u1, ce 1-a pro-

dus la noi papa acuma, mesura cea mai rationalh estede a-1 suspenda, phnh child se va forma la noi unspirit public mai contiintios. Atuncea va fi usor Adu-nhrilor a reinfiinta juriul prin o anume lege. Iar dad,nu s'ar hothri acuma Adunarea la desfiintarea timpo-rara a juriului, apoi trebue sa adopte pentru indrep-tarea lui cel putin urmatorul corectiv : Cand Procu-nrorul general apeleaza, la Curtea de casatiune In con-tra veridictului juriului, atunci aceasta Curte are fa-

cultatea, sau de a casa verdictul numai In interesulsau de a trimite causa, spre o noun judecare

ninaintea sectiilor unite a unei Curti de apel.Sa trecem acuma, Domnilor Deputati qi Domnilor Se-

natori, la legea electoral inscrish. In Constitutiune.Acea lege, duph ce un principiu salutar,adich acela de a fi representate in Adunare toate in-teresele legitime si vitale ale 'Mei, pentru care sfinitimphrteste corpul electoral in patru colegiuri, apoi indispositiunile sale falsifich acest principiu.

Il falsifich, fiindch In colegiul anthi, care trebue shintruneasch pe marii proprietari, pune i pe acei cuvenit de trei-sute galbeni, chnd este cunoscut de ortine, a la noi o moie, care dhndu-se in posesie aduceun venit de apte-sute galbeni, este o proprietate abiade mijloc.

Legea electoralti, mai falsifica anch acel principiu,fiend ca sub cuvint devenit fonciar vitt, intre proprie-

sainioileaza

legii,

www.dacoromanica.ro

62

tarii de mosii si pe acei, cari au un venit de la o binssau de la o Intreprindere industrials, and locul cuve-nit al acestora nu este nici decum Intro proprietariide mosii. Pe de alts parte pe posesori, ale caror in-terese sunt strins legate cu proprietatea, fi pune savoteze in colegiul oraselor.

Pe urma d, legea electorala din Constitutiune cole-giului al treilea al oraselor un drept abusiv, fiindca,nesocotind cu totul pe proprietarii si industrialii marisi de mijloc de prin orase, lasa toata alegerea, in manacelor mai putin impui. Pentru a face o justa repara-tiune a drepturilor electorale de prin orase, ar trebulca aceste trei clase de contribuabili sa alba, o de o po-triva Inriurire asupra alegerii deputatilor oraselor. Pen-tru acest sfirsit vil propunem mai jos mosuri, care lecunoastem cu totii ca, vor fi foarte eficace.

Vom mai observa, In ceea ce priveste numorul dedeputati ai oraylor, O. el este Area mare in propor-tiune cu interesele, ce le represinta. Astfel ar fi des-tul, ca Bucuresti sa dea patru deputati, Iasii trei,Craiova, Galatii, Focsanii, Barladul si Botosanii satedoi ; iar cele-lalte oray cate unul.

Pentru aceste cuvinte vo propunem urmatoarele mo-dificatiuni la legea electorala inscrisa In Constitu-tiune :

Articolul 59. Fac parte din antaiul colegiu proprie-7) tarii de mosii, al carora cast anual este de la sapte-sute galbeni In sus".

Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu pro-prietarii de mosii, al carora cast anual este de la

www.dacoromanica.ro

63

apte-sute galbeni In jos pant% la dou6-sute galbeniinclusiv".Fac parte din acest colegiu i toti posesorii paimln-

teni care, fara a avea vre-o proprietate, tin In posesiemosii, al carora cast anual este de la cinci-sutegalbeni in sus".

Articolul 61. Colegiul al treilea al oraelor este al-catuit de trei clase de alegetori.

Fac parte din clasa antaia toti proprietarii de case,2) a carora chirie ar fi de la unasuta galbeni In sus.Asemene lac parte din aceasta clasa i toti comer-)) santii i industrialii, care platesc patents de clasaantaia".

Fac parte din clasa a doua toti proprietarii de case,7)a carora chirie este de la una-suta galbeni in jos 'Anala 20 inclusiv. In aceasta clasa intra ,i toti indus-trialii si comersantii, cari plates patents de clasa27 a doua.

,,Fac parte din a treia clasa comersantii si indus-trialii, cari plates catre Stat o dare de 30 lei not eelputin. Sant scutiti de cens In aceasta clasa toate pro-fesiunile liberale, oficerii in retragere, preotii, profesorii

pensionarii statului.La orarle, uncle are a se alege numai un deputat sau

doi, aceste trei clase -de alegUori ale colegiului al tre-ilea aleg fie-care pate un candidat ; aceqti trei candidaticonvin in unanimite, care din ei sa fie deputatul co-

legiului acela ; iar dacit nu se unesc, sortul decide.La oraele, uncle sunt de ales trei deputati, fie-care

clasa din colegml al treilea isi alege deputatul s6u.Iar unde Bunt patru deputati de ales, a treia clasa

pi

www.dacoromanica.ro

64

"alege doi deputati gi cele-lalte doug clase fiecare cateunul".

"Articolul 62. Aceste trei colegiuri aleg direct :"Cele doutS d'intai cate un deputat fie-care, iar cel

de al treilea. precum urmeaza :Bucuregtii patru; Iaii trei ; Craiova, Galatii, Plo-

,,iegtii, Focganii, Barladul, Botoanii cate doi ; iar cele-lalte cate unul ; peste tot patru-zeci gi patru.

"Toate oragele unui district formeaza un singur co-nlegiu cu oragul de resident ".

Sa treccm acum la alcatuirea Senatului. In toate t-rile constitutionale, Senatul trebue sa fie un corp con-servator gi ponderator intre Tron gi Adunare. Pentrua r6spunde la acest stop, trebue ca atat alegetorii catgi alegii sa aiba o avere teritoriala insemnata, i unnum& oare-care de senatori trebue sa fie numiti cuanume conditiuni de admisibilitate direct de catra Dom-nul. Acest drept 11 an gi Suveranii din Englitera, careeste Cara cea mai constitutionals.

Pentru aceste cuvinte Vg propunem, Domnilor, ur-matoarele rnodificatiuni la sectiunea II din Constitu-Vune, care trateaza despre Senat:

Articolul 68. Membrii Senatului se aleg ate unulde fie-care judet de proprietarii de mogii, al caroracast anual este cel putin de la una-mie galbeniIn sus".

Venitul se dovedeste prin rolurile de contributiune".Articolul 69, 70 gi 71 sa se suprime ca unele ce

nu mai inseamna nimic, dar se ruodifica articolul 68,dupa cum 11 propunem.

www.dacoromanica.ro

65

Articolele 73 vi 72 trebue sa r6infte cum sunt, iarla articolul 74 punctul al 5-lea, care hotaravte ce avere sA, aibA cine-va spre a putea fi ales la Senat,trebue modificat In chipul trmator :

,5) a fi proprietar de movie cu cast anual cel putinde una mie galbeni".

Art. 75. Domnul are dreptul de a numl direct vase-nspre-zece senatori dintre persoanele, care IntrunescInsuvirile arAtate la articolul precedent sau vi dintrepersoanele mai jos insemnate, care sunt dispensatede acel tens :

na) Prevedintii sau vice-prevedintii vre-unei AdunArilegislative.

b) Deputatii cari au Mut parts din trei sesiuni.c) Generalii.d) Colonelii, cari au o vechime de trei ani.e) Cei ce au fort minivtri sau agenti diplomatici

ai pre'.f) Cei ce vor II ocupat In timp de un an functiu-

7) idle de Prevedinte de Curte, de Procurori generali,nde consilieri la Curtea de casatiune".

SA v6 vorbim acuma, Domnilor, de un articol inte-resant pentru desvoltarea noastrA agricolA.

Articolul 3 ar trebui modificat in chipul urmator :Nu se poate face nici o colonizare cu populatiunistraine In teritoriul RomAniei, decAt in puterea unei17anume legi".Noi socotim cA ar fi foarte de folos pentru sAtenii

novtri romAni, sA aibe sub ochii for exemplul salutar,ce 1-ar da cAte-va colonii germane, precum sunt In Ba-sarabia. Asemenea colonii laborioase vi iscusite In cul-

38. 5

www.dacoromanica.ro

66

tivarea pamintului gi in cautarea vitelor, dace, ar fiagezate pe unele din mogiile sterpe ale statului, arproduce un mare bine la noi.

Iar cat pentru pericolul de a se inmulti prea tarela noi asemenea colonii cu populatiuni de ginte strains,el nu exist, do loc, de vreme ce Adunarea i Senatulau deciziunea In mana for la fie-care Gas de colo-nizare.

Articolul 131, care desflinteaz1 Consiliul de stat,ar trebul suprimat. Experienta ne-a dovedit, ca nici

nici Adunarea nu au linigtea trebuitoare pen-tru a elabora, dupe, cum se divine, proiectele de legi.Prin ac3asta noi nu voirn a zice, ca s li se is ini-tiativa legislative,, ci din contra acel mare drept trebuesa le r6maie in toata intregimea sa ; dar un Consiliude stat compus din oameni capabili, on misiunea spe-ciala de a elabora proiecte de legi presentate de gu-vern, ar inlesni mult lucrarile legislative gi ar produceun adev6rat bine.

Acuma ne r6mane, Domnilor, se ve mai facem ancao propunere.

Dupe legea comunala in vigoare, alegerile consili-ilor comunale sunt date cu totul In mana multimii.Acest sistem reu qi nedrept a produs la noi cele mairele resultate. Consiliile comunale de prin orage au de-venit privilegiul unei dice gi au tras dupe, sine demo-ralizarea i feluri de abusuri. Iar consiliile rural deprin sate, cornpuse numai din sateni fora Invataturasi Para o positiune socials mai inalta, sau sunt inert"sau daca voesc a exercita o actiune proprie, atunceacauta a lovl interesele cele mai legitime ale proprie-

miniqtrii

www.dacoromanica.ro

67

tatii mad. Aceasta rea stare de lucruri decurge de lao nedreptate flagranth.

Principiul equitabil, care cere ca toate interesele vi-tale ale Torei sa fie repreSentate, acest principiu sa-lutar, care s'a respectat in compunerea corpurilor le-giuitoare, este incalcat in compunerea consiliilor co-munale.

Pentru aceste cuvinte vo propunem, Domnilor De-putati si Domnilor Senatori, urmatoarea dispositiunelegislatAva :

Consiliul comunal se compune in urmatorul mod :treime se alege de catre proprietarii de case, care

ar justifica o chirie de cel putin una-suta galbeni. In17aceasta clasa intra si comersantii si industrialii, careplates o patenta, de clasa antaia. A doua treime sealege de care proprietarii de case, cari justifica o

chine de la 99 galbeni pant la 20 inclusiv. In aceasta.clasa, intra si comersantii si industrialii, cari platesc

patents de clasa a doua. A treia treime se alege decatre proprietarii, comersantii si industrialii, care pia-tesc statului o dare de 30 lei not cel putin. Sant

scutiti de tens in aceasta clasa toate profesiile liberale,ofiterii In retragere, preotii, profesorii pensionarii

statului ".In acest chip toate elementele vitale vor fi repre-

sentate In consiliile comunale ca si In Adunare.Primarii trebue so fie numiti de-a-dreptul de Domn,

pentru ca s alba si guvernul representantul sou inacest Consiliu, de la care atirnii, atat de mult linisteari prosperitatea oraselor.

O

pi

www.dacoromanica.ro

68

Cat pentru comunele rurale, ca sa fie representat5in ele i proprietatea mare, trebue a se adopta urm6.-toarea dispositiune:

In comunele rurale acela, care are singur in pro-nprietatea sa atat pamint, cat toti ceilalti locuitoricomunei impreung, acela este de drept membru atConsiliului comunal. El se poate representa prin de-legatiune.

Domnilor Senatori i Domnilor Deputati, noi 1T6 fa-CEM aceste propuneri cu deplina incredere, c le yetilua In seriossb. consideratiune i le yeti introduce ininstitutiunile i legile noastre. Dace, insa ele nu s'aradmite, noi alegtorii vom face o propagand6, activ6,pentru a nu mai fi realei pe viitorime acei deputati,care nu vor fi sustinut propunerile noastre. In acestchip sperAm, ca, vom dobindi in fine o Adunare, care-sa respunda la trebuintele prei.

Iar dad, yeti adopta aceste mesuri legislative, caresingure pot scgpa Tara noastra de anarhie i de peire,atunci yeti dobindi recunotinta publica pentru binelece veti fi facut patriei noastre".

Am reprodus aici textual intreaga pailie dela lai. ,fiindca ea a avut oare care resunet Indiscutiile din presA i din parlament. Cu uu-rinta, cu care se fabrica IL se lest la noi le-gendele false, faimoasa adresa a fost atribuittjunimitilor, In special d-lui P. Carp, mai alesdin partea numeroilor politiciani, care nicinu o cetisera sau nu-i mai aduceau aminte de

ai

www.dacoromanica.ro

69

cuprinsul ei. In fapt, d. P. Carp a fost cu totulstrain de chestie. Absent din Iai, precum era,d-sa nu a cunoscut adresa decat dupa presen-tarea ei la Camera i, in data ce a cunoscut-o,s'a pronuntat cu desavirire in contra ei, avindconvingerea, ca. nu grin reforme constitutionalese puteau indrepta relele, de care suferea Cara.

Dar i printre