căsătorie versus comuniune consensuală

8/19/2019 Căsătorie Versus Comuniune Consensuală

http://slidepdf.com/reader/full/casatorie-versus-comuniune-consensuala 1/5

Ignat IuliaSciologie anul 1

19.11.2013

Căsătorie versus comuniune consensuală

1. Căsătoria

Căsătoria reprezintă principalul mecanism de constituire a familiei. Acesta poate aveadouă aspecte: unul legal (sancţionarea uiunii conjugale printr-o decizie luată de persoaneautorizate şi transcrierea acestei decizii în acte de stare civilă şi unul religios(sancţionarea uniunii conjugale de către un cleric .

Căsătoria legală (civila a apărut mai recent. !ult timp" singura modalitate de oficializare

a căsătoriei a fost cea religioasă. #n societăţile contemporane" doar căsătoria civilă areimplicaţii de ordin juridic. #n majoritatea ţărilor dezvoltate" căsătoria religioasă nici nu se mai poate oficia dacă nu este precedată de căsătoria civilă. #n reglementările juridice şi socialecontemporane" căsătoria are ca scop întemeierea unei familii" av$nd la %aza li%erulconsimţăm$nt al am%ilor parteneri. Aceasta este monogamă (cu e&cepţia unor ţări islamice "are un caracter solemn şi se %azează pe egalitatea în drepturi a soţilor.

Căsătoria diferă de alte uniuni individuale (priteniile" familiile incomplete prinurmatoarele caracteristici:

'e desfăşoară într-o manieră pu%lică şi" de o%icei formalăContectele se&uale dintre parteneri figurează ca un element e&plicit al relaţieiConstituie condiţia esenţială pentru legitimizarea urmaşilor" d$ndu-le un statut socialaccepta%ilAre tendinţa de a fi o relaţie sta%ilă şi de lungă durată. e aceea" deşi în cele maimulte ţări divorţul este permis" în nici una din ele nu este încurajat.

#n mod tradiţional" căsătoria era precedată de logodnă" un angajament ferm luat de viitorii parteneri că se vor căsători. Acest angajament este garantat de părinţii viitorilor soţi şi de alte

rude sau mem%rii ai comunităţii. )ogodna poate îm%răca şi o forma religioasă" ceremonialullogodnei permiţ$nd viitorilor parteneri sa realizeze împreună anumite activităţi care altfel le-ar fi interzise. #n procesul general de emancipare a familiei care a avut loc în a doua jumatatea secolului **" logodna şi-a diminuat importanţa" majoritatea cuplurilor din societăţileeuropene sau de cultură europeană ne mai practic$nd logodna ca moment premergător căsătoriei.

1.1. +niversalitatea căsătoriei

Caracteristicile căsătoriei menţionate mai sus se găsesc doar ca tendinţă statică" astfelcriteriul ,,indivizi de acelaşi se&,, este tot mai des încălcat prin căsătoriile monogamice.Căsătoriile de acest fel sunt însă cu totul inedite" la populaţiile africane înt$lnindu-se şi




19.11.2013

căsătorii femei- femei" ,,tatăl,, social ( recunoscut cultural care îţi ia responsa%ilităţile decreştere fiind o femeie. +n e&emplu spectaculos" care ridică între%area dacă mariajul esteuniversal îl constituie ,,cazul,, a ar" studiat de /. 0oug (1234 .

#n 5ndia" la o castă superioară din regiunea a ar" fetele pu%escente trec printr-oceremonie de patru zile" în timpul căreia ,,se căsătoresc,,cu un %ăr%at pe care0oug îl numeşte soţ de ritual. Ceremonia este o%ligatorie pentru ca fetele să îşiînceapă cariera se&uală şi de reproducere. upă consumarea ritualului" ele suntli%ere să ai%ă relaţii se&uale cu căţi %ăr%aţi vor" cu condiţia să nu încalcerestricţiile de castă şi incest. 6otuşi nici aceste relaţii nu sunt aleatorii" %ăr%aţii cucare se cuplează numindu-se ,,soţi vizitatori,,.7i nu petrec mai mult de o noapte larezidenţa fetei în cauză" timp în care îşi lasă armele la uşa casei pentru a-i avertiza pe ceilalţi %ăr%aţi interesaţi. acă,, nevestele,, din a ar nu pot dovedi căeventualii copii pe care îi au provin de la soţul de ritual sau de la unul dintre soţiivizitatori" ele sunt pedepsite.

Cazul a ar arată instituţionalizarea culturală a situaţiei de diferenţă dintre tatăl %iologicşi tatăl social" precum şi nevoia ca acesta din urmă să e&iste" ritualul de căsătorie av$ndloc tocmai în vederea acreditării sociale a unui tată. Cu toate că e&emplul a ar infirmăuniversalitatea unor dimensiuni esenţiale ale mariajului" el dovedeşte caracterul universalal căsătoriei" c iar sim%olică" drept formulă dezira%ilă de a creşte copii şi de a le atri%uiacestora un statut social.

1.4. 6ipuri de mariaj

8orma de mariaj monogamă în care pe un timp dat o persoană e căsătorită cu o sigurăaltă persoană este cea mai răsp$ndită în lume. 6otuşi în multe societăţi este permisă şicăsătoria multiplă" poligamia" cu cele două forme ale sale:poliginia ( un %ăr%at estecăsătorit concomitent cu mai multe femei şipoliandria ( o femeie are în acelaşi timp maimult soţi . Cazurile de poliandrie sunt rare" înt$lnindu-se doar în c$teva regiuni din 5ndia" epal" 9ceanul acific şi la unele populaţii din Africa Centrală. oliginia este mult maifrecventă" înt$lnindu-se în ţările islamice" la multe populaţii africane şi la unii indieni din

'+A. oliginia este la r$ndul ei sororală" atunci c$nd %ăr%atul se căsătoreşte cu toate saucu unele dintre surorile soţiei" şi nonsororală" c$nd această regulă nu este impusă. )a fel" poliandria apare ca fraternală şi nonfraternală.

!onogamia serială" ce permite indivizilor pe perioada vieţii" adică pe secvenţediferite de timp" sa aivă mai multi parteneri conjugali" se înt$mplă frecvent în zilelenoastre" dat fiind numărul mare de divorţuri şi remariaje.




19.11.2013

1.;. Criteriul rezidenţial

)ocul în care configuraţia maritală nou construită" pentru un timp mai îndelungat saudefinitiv" are multiple semnificaţii pe planul vieţii economice" psi osociale şi alsocializării copiilor. <ezidenţaparilocală însemnă sta%ilirea grupului familial la părinţiisoţului" iar ceamatrilocală " la părinţii soţiei. )a aceste forme se mai poate adăuga ceaam%ilocală( la am%ii soţi " în două variante: fie că este indiferent la părinţii cărui soţlocuieşte noul cuplu" fie ca locuieşte succesiv la părinţii unuia şi altuia dintre soţi.

8uncţionează însă şi alte modele rezidenţiale" dintre care celavuncolocal este maiimportant. <egula este de o locui cu unul dintre unc ii soţului sau ai soţiei. e o%icei"fratele mamei este cel care găzduieşte partenerii conjugali" purt$nd şi responsa%ilitatealor.

!odelul cel mai popular şi care se impune tot mai mult pe scena vieţii mondiale estecel neolocal " ce presupune sta%ilirea cuplului conjugal într-o locuinţă proprie.+n spaţiu propriu rezidenţial" independent de părinţi si rude" înseamnă autonomie şi su% alteaspecte( economic" roluri sociale şi menaj .

1.=. <eguli de căsătorie: endogamia şi e&ogamia

!ai mult sau mai puţin ferm" toate culturile practică at$tendogamia ( mariajul are locîntre mem%rii aceluiaşi grup c$t siexodamia (căsătoria în afra grupului. rinendogamie

se asigură circumscrierea" sta%ilirea si reproducerea specificului conte&tului" iar prinexogamie " legăturile şi sc im%urile cu alte populaţii sau segmente populaţionale. Acestlucru este evident la populaţiile e&otice" unde sc im%ul intertri%al de femei este o condiţieaproape o%ligatorie a supravieţuirii. #n societăţile comple&e" unde se intersecteazămultiple criterii de grup (etnic" religios" de v$rstă" socioeconomic " distincţia interior-e&terior este mult mai vagă.

7&presia ,,reguli de căsătorie,, acoperă mai multe realităţi detecta%ile în toateculturile umane:

Cu cine să te căsătoreşti( încep$nd de la aranjamente" unde se desemnează persoana corectă" şi trec$nd prin restricţii de principiu" precum ta%uul incestului"e&ogamia şi endogamiaC$nd( la ce v$rstă" cu ce statut socioeconomic" în ce anotimpCum( ce ritualuri" cu ce înţelegeri de avere" ce angajamente mutuale

rivitor lacum " sunt relevante două dimensiuni:ceremonialele ce însoţesc acestcrucial ,,rit de trecere,," poate cel mai important în orice societate şicomponentaeconomică a căsătoriei" adică" ce se dă şi ce se primeşte. <itualul de căsătoriereprezintă un prilej de mare %ucurie şi emoţie" depinz$nd de la cultură la cultură.




19.11.2013

7&istă şi populaţii unde desfăşurarea căsătoriei este un prilej de ceartă şi osti%italefizică.

Componenta economică face referire la :

Cumpărarea miresei : mirele sau rudele apropiate ale acestuia dau %ani sau %unuri prinţilor sau rudelor miresei. 8aptul că mireasa este plătită nu presupune că ea va deveni o sclavă" deşi acest sistem se practică în societăţileunde femeia ocupă un statut inferior.

Prestarea de servicii în contul miresei se com%ină uneori cu forma descrisămai sus" plată în %ani şi %unuri.

Schimbul de femei : la anumite populaţii din Africa se sc im%ă femei in actulcăsătoriei" cel mai comun model fiind acela că sora mirelui se duce în familia

miresei. Schimbul de daruri : are loc între familiile mirelui şi miresei" de o%icei prinintermediul unei a treia părţi.

Zestrea dată fetei de către familia acesteia s-a practicat multa vreme în 7vul!ediu şi <enaştere în aproape toată 7uropa" iar mărimea ei reprezenta uncriteriul important al valorii fetei pe,, piaţa maritală.,, #n cele mai multe zonezestrea constra în păm$nt şi animale dar nu de puţine ori era în %ani sauo%iecte de valoare. >estrea asigura viitoarei soţii o anumită independenţă încadrul gospodăriei şi un viitor mai %un copiilor ei.

4. Comuniune consensuală( concu%inajul

Concu%inajul reprezintă situaţia în care un cuplu are o relaţie se&uală şi locuieşteîmpreună fără sa fie căsătorit. Acesta a devenit tot mai răsp$ndit în societăţile occidentale. #n!area ?ritanie" p$nă de cur$nd" concu%inajul era privit ca fiind imoral. 6otuşi prin anii 12@numărul de %ăr%aţi şi de femei care împărţeau aceeaşi locuinţă a crescut %rusc. Concu%inajuls-a răsp$ndit în r$ndul studenţilor de facultate şi colegiu. 'tudiile din '+A arata căapro&imativ unul din patru studenţi locuieşte în perioada studenţiei cu partenerul său" cu careare o relaţie se&uală.

#n zilele noastre" concu%inajul pare să fie în majoritatea cazurilor o etapă e&perimentalăînaintea căsătoriei. 6inerii ajung să locuiască împreună de regulă" fără ca acest lucru să fi fost planificat. Aceştia anticipează aproape întotdeauna că se vor căsători" dar nu în mod necesar cu partenerii din momentul respectiv. oar o mică parte din aceştia îşi folosesc resurselefinanciare în comun. e-a lungul ultimilor = de ani" s-a constatat o creştere cu = B anumărului de persoane din !area ?ritanie care locuiesc în concu%inaj înaintea căsătoriei.

#n alte ţări europene" mai ales în zonele rurale" concu%inajul are o lungă istorie ca practicălegitimă. Aşa se înt$mplă în ţările nordice care au în realitate astăzi" cele mai înalte rate aleconcu%inajului. #n 'uedia" în anii , " de e&emplu doar 1B dintre cupluri trăiau înconcu%inaj" pe c$nd astăzi această cifra se ridică cu apro&imaţie la = B. Ca şi în alte ţări




19.11.2013

europene" majoritatea celor care au trăit în concu%inaj se căsătoresc după ceva sau atuncic$nd au un copil. Comuniunea consensuală a primit adesea un statut legal" astfel înc$t" dacă orelaţie se întrerupe" indivizii pot pretinde prin lege împărţirea %unurilor şi pensia alimentară.

#n <om$nia" pe %aza anc etelor" se estima în anii ,2 o rată de -DB" mult inferioară ţărilor occidentale. #n urma recensăm$ntului din anul 4 4 s-a ajuns la concluzia că în ţara noastrăcoa%itarea nu este at$t o alternativă la căsătorie pentru populaţia t$nără şi nici una larecăsătorie pentru cei v$rstnici" aşa cum se înt$mplă în ţările occidentale" ci este vor%a mai degra%a de clasicul nostru concu%inaj. 3 B dintre cuplurile aflate în concu%inaj sunt din mediulrural" concu%inajul fiind răsp$ndit în general" în r$ndul persoanelor cu un statut social scăzut.

Bibliografie

etru 5luţ ,,'ociopsi ologia şi antropologia familiei,,Ant on 0iddens ,,'ociologie,,5oan !i ăilescu ,,'ociologie generală,,

căsătorie versus comuniune consensuală

Documents