cariera si increderea in sine

8/16/2019 Cariera Si Increderea in Sine

1/9

CARIERA ŞI ÎNCREDEREA ÎN SINE

cariera nu trebuie înţeleasă ca fiind modul în care societatea ne încadrează, ci

dret ima!inea e care ne"o constituim desre roriile realizări #i calităţi$

Cariera este văzută ca o succesiune de experienţe de sine stătătoare, dar legate între

ele, prin care orice persoană trece de-a lungul vieţii. O carieră poate fi scurtă sau lungă,

iar o persoană poate avea mai multe cariere una după alta sau în acelaşi timp. Cariera

include atât viaţa profesională şi familială, cât şi legăturile dintre ele. În fond, cariera

devine astfel expresia supremă a adaptării individului la lume.

copul suprem al unei cariere este desăvârşirea maturităţii unei persoane şi

realizarea aspiraţiilor acesteia. Cariera este o legătură armonioasă între viaţa personală şi

cea profesională. Orice prăpastie între acestea două duce la nefericire. !ezvoltarea

carierei este un proces organic, viu şi nu unul mecanic ce urmează un program coercitiv.

"iecare etapă din carieră duce la un nivel superior de înţelegere de sine, ca urmare a

succesului sau a insuccesului, modelând permanent modul în care individul se vede pe

sine ca întreg, cu potenţialul şi limitele sale. !in această cauză, fiecare experienţă de viaţă

poate modifica aspiraţiile şi dorinţele individuale privind cariera.

În acest drum de realizare a carierei apar #ariere şi de ordin o#iectiv şi de ordin

su#iectiv, de exemplu şoma$ul, răz#oiul %o#iective&, imaturitatea emoţională, lipsa unor

calităţi personale pentru susţinerea o#iectivului ales %su#iective&. 'entru înlăturarea

acestei #ariere este nevoie de o #ună autocunoaştere şi de perseverenţă.

Conceptul încrederii de sine este frecvent utilizat şi, desi nu este adevărat, este

considerat a fi ştiut şi înţeles de oricine. Considerăm că are încredere în sine acea

persoană care îşi susţine poziţia sau punctul de vedere, care este mai putin influenţa#ilă,

care are aplom# şi îşi cere drepturile, care nu se consideră învinsă cu uşurinţă punându-şi

în valoare calităţile şi farmecul. O persoană încrezătoare în propriile forţe poate susţine o

discuţie în contradictoriu considerând eşecul ca un rezultat parţial, nu unul definitiv.


2/9

(ncrederea în sine apare şi se consolidează în special într-un cadru familial destins, tonic,

sănătos, în care copilul se simte iu#it, preţuit şi apreciat ca persoană. 'rimii ani din viaţă

sunt cei în care fiecare persoană îşi formează încredrea de sine. 'ărinţii cu încredere de

sine foarte dezvoltată vor creşte copii cu aceeaşi calitate. )poi urmează, ca importanţă,mediul în care copiii vor învăţa. (ncrederea în sine ne dă un mai #un discernământ asupra

a ce trăim. O mare încredere de sine nu poate fi transmisa de la o persoană alteia. *re#uie

formată, oarecum moştenita de la cei lângă care ai crescut.

Stima de sine este o componentă evaluativă a conceptului de ine. +ste o funcţie

de distanţă dintre inele ideal şi inele perceput. Când inele perceput se apropie de

inele ideal, stima de sine are cote ridicate. O stimă de sine scăzută apare când inele

perceput este semnificativ mai scăzut decât inele ideal. !atorită faptului că distanţa

dintre inele ideal şi inele perceput depinde în mod constant de sarcina şi de feed#ac-

ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de ine şi este în

permanenţă în scim#are şi dezvoltare. tima de sine este profund legată de raportul

dintre inele autoperceput si inele ideal %dorit&, adică modul în care am vrea să arate,

su# multiple aspecte, persoana noastră. !upa unii autori distanţa dintre sinele actual şi cel

dorit ne dă măsura preţuirii %stimei& de sine. -a constatat că o diferenţa mare între ineleactual %perceput& şi inele dorit conduce la stări deprimante. *re#uie să ne stimăm,

tre#uie să avem un eu în care să avem încredere. *re#uie să avem un eu de care să nu ne

fie ruşine şi pe care să-l putem exprima li#er, creator, neîncercând să-l ascundem. *re#uie

să avem un eu care să corespundă realităţii, pentru a funcţiona eficient în lumea reală.

*re#uie să ne cunoaştem atât punctele tari cât şi punctele sla#e şi să fim oneşti în am#ele

direcţii. (maginea noastră personală tre#uie să fie o aproximare rezona#ilă a noastră,

nefiind nici mai mult decât ceea ce suntem, nici mai puţin.

iteratura de specialitate sugerează trei tipuri de stima de sine/

- obi#nuită, care se defineşte în relaţie cu trăsăturile de personalitate persistente

sau stările dispoziţionale care se manifestă constant în diferite situaţii0


3/9

- secifică sarcinii, care se consitutie din autopercepţia competenţei privind o

anumită sarcină sau funcţie0

- influenţată social, care este în funcţie de expectaţiile celorlalţi. tima de sine

o#işnuită este rezultatul experienţei anterioare şi se centrează pe competenţele

individului. Încrederea individului în competenţa sa îl conduce către situaţii

care vor solicita folosirea competenţei sale.

tima de sine specifică sarcinii este rezultatul feed#ac-ului care provine direct din

o#servarea rezultatelor eforturilor. tima de sine influenţată social rezultată din

comunicarea sau feed#ac-ul grupului de referinţă sau al societăţii în ansam#lu,

referindu-se la valoarea unei identităţi şi a#ilitatea individului de a îndeplini expectaţiile

grupului de referinţă şi ale societăţii în ansam#lu.

Conceptul de ine este sta#il relativ, el fiind în continuă scim#are, setul de

percepţii ale inelui care se dezvoltă din interacţiunile sociale şi include percepţiile

inelui, inele ideal/ identităţile sociale şi stima de sine. inele perceput se compune

dintr-un set de autocogniţii privind trăsăturile, competenţele şi valorile individului. e

dezvoltă şi se întăreşte prin feed#ac-ul social şi al sarcinii, care rezultă în douădimensiuni/ nivelul percepţiilor şi tăria percepţiilor. 1ivelul percepţiilor se referă la

gradul în care un individ posedă un atri#ut relativ la inele său ideal şi se exprimă într-un

continuum de la scăzut la ridicat. 'uterea percepţiilor se referă la cât de puternic individul

deţine percepţia despre nivelul trăsăturii şi se exprimă printr-un continuum de la sla# la

puternic. 2rila de referinţă sau standardul folosit pentru compararea inelui perceput sau

ideal este fixă sau ordinală. *ipul de feed#ac pe care un individ îl primeşte de la grupul

primar %condiţionat sau necondiţionat& determină folosirea unui standard orientat intern

sau extern pentru măsurarea inelui ideal.

Conceptul de ine oferă #aza pentru o explicaţie mai largă şi mai profundă a

motivaţiei comportamentului organizaţional. tructura conceptului de ine poate fi totuşi


4/9

considerată ca un set sta#il de cogniţii care furnizează #azele pentru expectaţii,

instrumente şi valente ale motivaţiei instrumentale sau calculative. *otuşi, există încă o

componentă expresivă a conceptului de ine, care se referă la felul cum un individ

procesează informaţiile %feed#ac, o#servaţii etc.& sau cum foloseşte conceptul de ine pentru filtrarea informaţiilor primite şi transpunerea acestor informaţii în acţiune. tudiul

motivaţiei se #azează mult pe modelele cognitive ale comportamentului şi, în vreme ce

unele sunt rezultatele unor procese de gândire accesi#ile inspecţiei conştientului, altele

sunt rezultatul unor procese care nu sunt pe deplin accesi#ile cunoaşterii directe. 1e

putem referi la aceste procese acognitive ca părţi componente ale conceptului de ine.

)m#ele procese, expresive sau acognitive, la fel ca şi procesele cognitive sunt importante

în înţelegerea legăturii dintre conceptul de ine şi comportament. e presupune căautopercepţiile despre trăsăturile, competenţele şi valorile unui individ există ca structuri

ale cunoaşterii care servesc pentru monitorizarea controlului experienţelor curente, ale

gândirii şi ale acţiunii. 3nele structuri de cunoştinţe sunt cognitive prin natura şi oferă

date pentru procesarea informaţiilor într-o situaţie socială dată. )ceste structuri de

cunoştinţe conduc la pattern-uri de comportamet care par sta#ile de-a lungul situaţiilor.

)lte structuri de cunoştinţe, în diferite condiţii, pot fi inaccesi#ile la recuperare şi

introspecţie conştientă. 'entru o carieră de succes, nici un alt factor nu este mai importantdecât încrederea in sine. 'ersoanele care îşi cunosc propria valoare şi au încredere în

forţele lor, ştiu foarte #ine care le sunt limitele şi meritele în activitatea profesională. !e

asemenea, sunt perfect conştiente de capacitatea lor de a face faţă diverselor pro#leme

sau rivalităţilor.

Ce tre#uie să găseşti la o persoană cu o puternică încredere în sine4 - încredere în

propriile calităţi, o imagine pozitivă faţă de sine însăşi şi lipsa temerilor legate de successau eşec. )stfel de persoane îşi asumă responsa#ilitatea propriilor acţiuni, insistă în

menţinerea propriilor standarde şi sunt stimulate de provocările care apar în timpul

eforturilor de a-şi atinge ţelurile.


5/9

Încrederea în sine se dezvoltă odată cu un puternic sentiment de toleranţă faţă de

propria persoană. 'ersoanele încrezătoare ştiu cum să conducă provocările şi să prevină

o#stacolele. Cura$ul este la un nivel ridicat, iar scopul final nu este niciodată pierdut din

vedere pentru a se asigura că munca îi va fi răsplătită din plin. (n timp ce persoanele mai5sla#e5 disperă, cei încrezatori trec la acţiune. )ceştia consideră că atât succesul cât şi

esecul acţiunilor lor depind exclusiv de felul în care reuşesc să influenţeze cursul firesc al

lucrurilor. (ncrederea în propriile instincte s-ar putea să fie ciar mai puternică decât

încrederea în propriile calităţi. Cea dintâi le dă oamenilor puterea de a face faţă

puternicelor dezamăgiri şi de a se apăra în situaţiile dificile. Ciar dacă încrederea în

propriile calităţi s-ar putea să eşueze su# presiunea stresului, persoanele puternice nu-şi

vor pierde niciodată credinţa în propriile instincte, a#ilităţi şi principii. )cestea nu vor fidevastate din pricina unei serii întregi de circumstanţe nefavora#ile pe care nu le pot

controla şi nici nu vor lăsa eşecurile anterioare să le întunece dezvăluirea oportunităţilor

viitoare.

Încrederea de sine - felul în care o#işnuieşti să percepi propria persoană şi

posi#ilităţile proprii - va determina succesul datorită puterii de a prevedea ceea ce îţi va

putea influenţa speranţele, aspiraţiile, acţiunile şi neprevăzutul din planurile tale. (ndiviziide succes au o imagine extrem de realistă despre propria persoana. )ceştia nu au nevoie

să ignore informaţiile care le-ar putea pune în pericol încrederea în sine. 'ersoanele cu o

sla#ă încredere în sine au o sită prin care filtrează informaţiile periculoase pentru propria

imagine. )ceste informatii sunt pur şi simplu ignorate, greşit interpretate sau date uitării.

'e de altă parte, persoanele cu o sla#ă încredere în sine o#işnuiesc să se retragă atunci

când sunt afectate de câteva necazuri sau când sunt înfrânte. )ceştia au tendinţa de a da

vina pe alte persoane sau pe circumstanţe pentru eşecurile lor, în loc să-şi atri#uie lor înşişi o $udecată greşită sau alte nea$unsuri care i-a condus în astfel de situaţii. !eoarece

aceştia nu reuşesc să evalueze aceste situaţii în mod realist şi să înveţe din propriile

eşecuri, ei vor continua să repete aceleaşi şi aceleaşi greşeli. 'ersoanele încrezătoare

primesc cu #ucurie noile provocări şi scim#ări. !in acest motiv ele reuşesc să-şi


6/9


7/9

- să-ţi menţii integritatea;

- să controlezi stresul eficient;

- să îndrăzneşti să rişti;

- să fii disciplinat;

- să ai scopuri bine definite;

- să controlezi conflictele;

- să accepţi responsabilităţile şi provocările;

- să te simţi capabil să-i influenţezi pe alţii;

- să simţi că ai controlul asupra vieţii cuiva;

- să ai o imagine corporală pozitivă;

- să fii capabil să accepţi laudele şi criticile;

- să ai o sferă largă de emoţii;

- să poţi acţiona independent şi interdependent;

- să te simţi mândru;

- să fii capabil să dai şi să primeşti;

- să te simţi util;

- să te simţi legat de cei din jur;

- să te simţi competent în luarea deciziilor;

- să tratezi eficient cu colegii/ autorităţile;

- să te simţi în siguranţă;


8/9

- să ştii că e uman să greşeşti;

- să ştii că se poate avea încredere în tine.

3na din cele mai mari aventuri ale vieţii noastre este cunoaşerea de sine. +ste o

adevarată tragedie faptul că unii oameni îsi petrec întreaga viaţă fără a avea o ţintă

precisă, împotmolindu-se în frustrări, pentru că nu ştiu nimic despre ei înşişi sau despre

felul în care ar tre#ui să a#ordeze pro#lemele, multe dintre acestea fiind create ciar de

mediul în care trăiesc. "ără îndoială, imaginea personală are o putere atât de mare încât

impactul ei este copleşitor asupra destinului ca fiinţă umană, ea putând influenţa atât

reuşita, cât si eşecul. +xistă unii oameni care îşi accentuează aspectele negative şi nu

reuşesc niciodată să se împlinească, să-şi pună în valoare calităţile de care dispun şi să-şifolosească întregul potenţial uman. (maginea personală este reală, ciar dacă nu o putem

atinge, simţi sau vedea. +şecul şi succesul sunt la fel de reale. (maginea personală este

propria noastră părere despre ce fel de persoană suntem. +ste rezultatul experienţelor

trecute, reuşitelor sau eşecurilor, umilinţelor sau triumfurilor şi poartă amprenta modului

în care am fost trataţi de ceilalţi, mai ales în primii ani ai copilariei. )ceasta imagine

odată formată noi o socotim corectă. !ar ea poate fi falsă 6 şi, în multe cazuri, ea ciar

este falsă - dar important este faptul că noi ne comportăm ca şi cum ar fi adevărat.*eoretic, ea este adevărată. (maginea personală, putem spune, stă la temelia întregii

noastre personalităţi. În raport cu ea, experienţele noastre tind să se adeverească şi să

întăreasca propria imagine, ducând astfel la un cer vicios. *oate acţiunile şi sentimentele

noastre sunt în concordanţă cu imaginea noastră personală

*re#uie să descoperim secretul convieţuirii cu propria persoana şi să nu ne temem

de nimic. O imagine personală sănătoasă este ceia convieţuirii cu sine. !acă ne percepem realist şi ne acordăm respectul meritat, acumulând succesele şi sentimentele,

pastrându-ne încrederea în sine în ciuda esecurilor şi iertându-ne propriile greseli,

a$ungem într-adevar să trăim în armonie cu propria persoană. *re#uie să practicăm

deprinderea de a ne accepta aşa cum suntem, în loc să ne forţăm să devenim ceea ce nu


9/9

suntem. )cceptarea de sine ne da încredere, în timp ce încercarea de a ţine pasul cu

ceilalţi duce la o stare de tensiune permanentă. 'entru ca omul sa fie adapta#il şi eficient,

el tre#uie să fie format ca atare de timpuriu şi a$utat să-şi menţină disponi#ilităţile pe care

le are la cote înalte de funcţionare. Într-o lume a căutărilor şi eforturilor spre mai #ine,referirea la o personalitate cu adevărat eficientă, încetează să mai fie o pro#lemă de

con$unctură efemeră şi perisa#ilă, devenind, dimpotrivă, una de interes maximal.

Încrederea în sine se clădeşte ani de-a rândul şi, uneori, este pierdută în câteva clipe, într-

un eveniment unic, atunci când o persoană extrem de importantă pentru noi sau o situaţie

în care ne pusesem mari speranţe ne oferă un feed#ac complet diferit de aşteptările

noastre.

Încrederea în sine încee, de fat, cu con#tientizarea roriei %alori$ Continuă

cu asumarea #i folosirea calităţilor #i transformarea defectelor$ Este un drum

continuu de autocunoa#tere, e arcursul căruia aflăm ce suntem în stare să

realizăm$ &isa acestei încrederi de sine oate însemna senzaţia unei lise de utere,

un sentiment de nea'utorare si oate duce in final la o ărere ne!ati%a desre sine,

care %a determina o dezareciere din artea celorlalti$

cariera si increderea in sine

Documents