cariera afaceristului ducu sub lupa igpr scandal · comentariile lui popescu, pe marginea asumării...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 254 (325) • 4 - 10 septembrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Cariera afaceristuluiDucu sub lupa IGPR

Firma lui DianPopescu,afaceri cuprimãriileconduse deliberali

Douã casiere- bomboanade pe colivamarii corupþii

Scandal de Gorj4 septembrie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

O prezenţă discretă a mediului de afaceri gorjean şi-a părăsit nu demult

carapacea şi-a ieşit în luminile rampei ca salvator al organizaţiei PNL Târgu-Jiu,

plafonată de mai multe conduceri ineficiente, după cum singur declara

proaspătul preşedinte Dian Popescu . Ştirea numirii sale în fruntea organizaţiei

municipale a făcut, nu cu mult timp în urmă, înconjurul presei locale fără ca

niciun ziarist să se întrebe ce anume l-a făcut pe Dian Popescu să avanseze în

viaţa politică faţă de care până acum a stat destul de departe conducând afaceri

prospere în deplină linişte. Cei care-l cunosc pe Popescu ştiu că n-ar fi făcut

niciodată o astfel de mişcare, având în vedere că viaţa publică are multe

dezavantaje, fără ca un astfel de sacrificiu să nu aibă o miză mare. Numirea sa în

funcţia de şef al organizaţiei municipale a bucurat conducerea partidului care

simţea nevoia unei revigorări financiare, mai ales acum în prag de alegeri

prezidenţiale, şi astfel s-au pierdut din vedere posibilele motive (certe după cum

spun gurile rele) din care Dian Popescu a îmbrăţişat viaţa politică.

Stilul său ce miroase de la o poştă a şcoală de securitate este lesne observat de

către oricine intră în contact cu el şi nu puţini sunt cei care vorbesc de job-ul

său în slujba serviciilor secrete. Este arhicunoscută şi prietenia sa cu generalul

Dan Voinea, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare, trecut pe linie moartă nu

demult şi ieşit la pensie. Cei care-i cunosc pe cei doi spun că amiciţia care i-a

legat a avut ca scop din partea lui Dian Popescu monitorizarea lui Voinea şi

anihilarea sa finală având în vedere că acesta s-a ocupat de dosarele

Mineriadelor şi al Revoluţiei iar personaje foarte importante n-ar fi vrut ca

adevărul despre aceste evenimente să se afle vreodată.

Mulţi sunt şi cei care pun pe seama aceluiaşi personaj şi distrugerea lui Nicolae

Mischie, dar toate aceste lucruri au fost făcute fără ca Dian Popescu să se

expună aşa cum face mai nou. Acest lucru însă se impunea în cazul de faţă,

datoria i-a cerut să devină personaj politic pentru că următoarea sa victimă este

om politic şi numai fiind aproape de el îl poate distruge. Din ce în ce mai multe

voci spun că actualul target al „Inginerului“ numele lui Popescu de cod, este

Dan Ilie Morega, a cărei demolare n-a fost posibilă până acum, astfel au fost

chemate forţe proaspete care să-i cânte în curând prohodul. Totul depinde acum

de abilitatea fiecăruia şi cât de mult au învăţat în şcolile de specialitate.

Deocamdată e un război tăcut însă trebuie ţinut seamă de faptul că în faţa lui

Dian Popescu au pierdut destui oameni cu experienţă.

Rãzboiul securiºtilor

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ

3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).

ARTEGO

Scandal de Gorj4 septembrie 3

Adrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian iovanAdrian [email protected]

Firma lui Dian Popescu, afacericu primãriile conduse de liberali

Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Noul preºedinte interimar al PNL Tg-Jiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat deJiu, Dian Popescu, a fost prezentat de

presa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înpresa localã, odatã cu instalarea înfuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om defuncþie, ca fiind un prosper om de

afaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aafaceri, inteligent ºi discret încât nu aintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altãintrat în scandaluri politice sau de altã

naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.naturã, pânã acum.Cât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fostCât de inteligent ºi discret a fost

Popescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ePopescu vom mai vedea, însã un lucru ecert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitateacert: e om de afaceri, iar la prosperitatea

acestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primariacestuia au contribuit ºi unii primaricolegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.colegi de partid, sau nu, cu liberalul.

Despre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciileDespre legãturile acestuia cu serviciilede informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututde informaþii ºi o parte a presei aþi pututciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducândciti în „Scandal”, cunoscãtorii deducând

uºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îiuºor cã numele de cod „inginerul” îifusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.fusese atribuit lui Dian Popescu.

Primul pas greºitPrimul pas greºitPrimul pas greºitPrimul pas greºitPrimul pas greºitDian Popescu a fost

instalat preşedinte interimar

al PNL Tg-Jiu, în urmă cu o

lună şi jumătate, fiind un no

name în politică până la acea

dată. Necunoscut pentru o

mare parte a presei locale şi

chiar de colegii de partid,

Popescu a devenit extrem de

vocal chiar în primele zile de

la accederea în funcţie.

Ultima ieşire publică a

acestuia a fost taxată de

purtătorul de cuvânt al

liberalilor care a catalogat

comentariile lui Popescu, pe

marginea asumării eşecului

recentelor alegeri de la

Turburea, drept „declaraţii

nefericite“ pentru că „nu are

experienţă de comunicare

politică“. Zvonurile privind

instalarea lui Dian Popescu

în fruntea PNL Tg-Jiu au

circulat cu câteva săptămâni

înainte ca aceasta să se

producă, speculaţiile cum că

acesta a fost impus în

această funcţie de către mai

marii partidului de la

bucureşti au fost confirmate

de către unele persoane din

anturajul politic al acestuia.

Miliarde galbeneMiliarde galbeneMiliarde galbeneMiliarde galbeneMiliarde galbeneDacă în mediul politic

Dian Popescu era, până de

curând, un anonim, în

mediul de afaceri este

cunoscut ca fiind un perso-

naj care are strânse legături

cu serviciile secrete. De

altfel, Popescu a absolvit, în

2004, Colegiul Naţional de

Apărare, specializarea

„conducerea strategică în

domeniul securităţii

naţionale”, în acelaşi an

semnând şi adeziunea la

PNL. Cât de mult l-au ajutat

informaţiile şi politica în

business se poate deduce

din cifra de afaceri a firmei

sale Maserati SRL - 173 de

miliarde de lei vechi a rulat

SRL-ul lui Popescu, în 2008,

având un profit de doar 11

miliarde de lei vechi. O parte

din acestea provin din

afacerile derulate de firmă

cu unele primării din judeţ,

Popescu mergând, anul

trecut, pe principiul că banii

nu au miros, dar au culoare

politică. Aşadar, la finele

anului trecut, mai exact pe

24 decembrie, chiar în

Ajunul Crăciunului (!),

Maserati SRL a încheiat un

contract, pentru unele

lucrări de proiectare şi

execuţie a unei baze spor-

tive, cu Primăria Peştişani

condusă de liberalul Florin

Pavel. Evident, firma lui

Popescu a fost singurul

ofertant pentru această

lucrare, în valoare de peste

5,4 miliarde de lei vechi, la

instituţia condusă de colegul

său de partid. Aşa zisa bază

sportivă, în realitate e un

„mega-stadion” cu 60 de

locuri amplasat pe un islaz

comunal situat între satele

Bâlta şi Frânceşti. După

aproape nouă luni de la

încheierea contractului firma

lui Popescu nu a mişcat nici

măcar un pai pe islazul unde

ar fi trebuit să construiască

stadionul. Devenit specialist

în baze sportive, Dian Po-

pescu şi-a condus societatea

cu suuces spre un alt con-

tract la fel de barosan la

Primăria Scoarţa. La finele

lunii mai a cestui an, Mase-

rati SRL a câştigat un nou

contact pentru construirea

unei baze sportive

multifuncţionale, în valoare

de 5 miliarde de lei vechi, cu

instituţia condusă de un alt

primar liberal, Aurelian

Cotârlău. După trei luni de la

încheierea contractului firma

nu a executat decât mici

lucrări de pregătire a

terenului. Primarul comunei

Scoarţa a declarat că nu ştia

că firma care a câştigat

contractul este a unui coleg

de partid şi nici măcar nu a

auzit de Popescu până când

acesta a obţinut funcţia de

preşedinte la PNL Tg-Jiu.


Bacalaureatul cu trei probe arputea fi aplicat din acest an

Examenul de bacalaureat

cu trei probe, din care Limba

română va fi testul

obligatoriu, iar celelalte vor

fi stabilite în funcţie de

profilul liceului, ar putea fi

aplicat din acest an, a

declarat, joi, primul ministru,

precizând că o decizie în

acest sens va fi luată în

şedinţa de săptămâna

vitoare.

Premierul Emil Boc a

precizat că noul sistem de

bacalaureat este inclus în

proiectul de lege privind

educaţia naţională, pentru

care Guvernul îşi va asuma

răspunderea în Parlament.

“Bacalureatul se va

desfăşura pe trei probe- una

obligatorie, care este Limba

română, şi două probe, una

opţională şi una în funcţie de

profilul liceului. Am discutat

cu ministrul Educaţiei,

Ecaterina Antonescu, şi cred

că această decizie de

modificare a Bacalureatului

ar trebui să o aplicăm

începând chiar cu acest an

şcolar”, a spus Boc, la postul

public de radio.

Potrivit premierului, o

decizie în acest sens va fi

luată în şedinţa de

săptămâna viitoare a

Guvernului.

Ministrul Educaţiei,

Ecaterina Andronescu,

declara, miercuri, înaintea

şedinţei de Guvern, că are

pregătită o ordonanţă

privind bacalaureatul din

anul şcolar 2009-2010, în

cazul în care Codul educaţiei

nu va fi adoptat în timp util,

respectiv până în 15

septembrie.

“Codul educaţiei

stabileşte propunerile

noastre privind examenul de

bacalaureat, dar trebuie să

vedem că va deveni lege şi

să vedem dacă mai este

nevoie de un alt act

normativ”, a spus

Andronescu.

Potrivit proiectului de

ordonanţă, examenul de

bacalaureat se va da în anul

şcolar 2009-2010 aşa cum

prevede Codul educaţiei,

respectiv două probe orale în

cursul anului şi trei probe

scrise la sfârşitul clasei a XII-a.

Premierul Emil Boc a

anunţat, miercuri noaptea,

că Guvernul îşi va asuma

răspunderea în Parlament

asupra celor trei legi privind

educaţia naţională,

salarizarea unitară şi

reorganizarea agenţiilor

guvernamentale cu

reducerea cheltuielilor în

sectorul public.

Scrisoarea Guvernului

privind asumarea

răspunderii pe cele trei legi a

sosit la Parlament, iar luni va

avea loc o şedinţă a

Birourilor Permanente

reunite în care se va stabili

calendarul asumării.

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac,

prezintă, vineri, Registrul naţional al

donatorilor voluntari de celule stem,

el fiind totodată primul donator

înregistrat în acest document, care

va fi lansat în premieră în România,

în cadrul campaniei “Avem viaţa în

sânge” iniţiate de ProTV.

Prim-ministrul Emil Boc şi

ministrul Sănătăţii Ion Bazac au

anunţat, în luna iunie, în cadrul

emisiunii “România, te iubesc!”, că

în septembrie va fi deschis Registrul

Donatorilor Neînrudiţi.

“Avem viaţa în sânge”, campania

socială iniţiată de Ştirile ProTV, a

reuşit să ofere românilor care suferă

de o formă de cancer a sângelui o

nouă şansă la viaţă.

Vineri, Ministerul Sănătăţii va

deschide oficial “Registrul Român de

Donatori Neînrudiţi”. Primul donator

înregistrat va fi chiar ministrul

Sănătăţii, Ion Bazac, urmat de

corespondentul special al Ştirilor

ProTV, Paula Herlo, cea care a

demarat această campanie, potrivit

unui comunicat al ProTV.

“Înfiinţarea acestui registru

înseamnă tot ceea ce mi-am propus.

Am început această campanie visând

la ziua asta. Cred însă că misiunea

mea se va termina în momentul în

care în România se va face primul

transplant de la donatori neînrudiţi”,

a declarat Paula Herlo, citată în

comunicatul ProTV.

Campania “Avem viaţă în sânge” a

fost lansată în luna martie 2009, în

încercarea de a determina

autorităţile să înfiinţeze un Registru

al Donatorilor Neînrudiţi. Ca urmare

a informaţiilor şi a poveştilor

prezentate în cadrul reportajelor

difuzate de Ştirile ProTV, a venit şi

răspunsul autorităţilor, a precizat

sursa citată.

Mediafax

Bazac, primul donator voluntar de celulestem în Registrul Donatorilor Neînrudiþi


Douã casiere - bomboanade pe coliva marii corupþii

Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,Corpul de Control al Prefectului a realizat,cu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control lacu câteva luni în urmã, un control la

Primãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãPrimãria Scoarþa pentru a verifica dacãlegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþilelegalitatea face casã bunã cu autoritãþile

publice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-apublice locale. În urma controlului s-astabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise lastabilit cã cele mai mari infracþiuni comise la

primãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãprimãrie au fost sãvârºite de cãtre douãcasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din baniicasiere care au „împrumutat” din banii

primãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nuprimãriei, în scop personal, niºte sume nufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã aufoarte mari de bani. De fapt cele douã au

fost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilorfost ºi singurele date pe mâna judecãtorilor,,,,,cu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toatecu toate cã o firmã agreatã în mai toateinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluseinstituþiile publice gorjene îºi umpluse

teºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuteºchereaua ºi de aici cu bani publici ºi nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nuîntr-un mod tocmai legal. De ce casierele nu

s-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmas-au bucurat de aceeaºi clemenþã ca ºi firmarespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu derespectivã este destul de simplu de

înþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuînþeles:ºi-au însuºit o sumã micã pe care nuºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-ºi-au permis sã o împartã cu nimeni care le-

ar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutorar fi putut acorda protecþie ºi ajutor.....

„Marea corupþie”„Marea corupþie”„Marea corupþie”„Marea corupþie”„Marea corupþie”stârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþastârpitã la Scoarþa

La mijlocul anului trecut,

contabila Primăriei Scoarţa a

sesizat primarul comunei că

a constat nereguli în

activitatea casierelor

Marilena Sucea şi Anişoara

Chepeneag în sensul că cele

două nu au depus în casieria

instituţiei toate încasările din

impozite şi taxe locale, prima

însuşindu-şi 8.025 lei, iar cea

de-a doua 1279,93 de lei.

Imediat după descoperirea

„faptelor de corupţie”,

primăria a sesizat operativ

Parchetul de pe lângă

Judecătoria Târgu-

Cărbuneşti, iar Curtea de

Conturi pe cel de pe lângă

Tribunalul Gorj. Faţă de cele

două femei Parchetul de pe

lângă Judecătoria Târgu-

Cărbuneşti a început deja

urmărirea penală iar

Anişoara Chepeneag a

restituit banii pe care îi

luase. Fiind vorba de o sumă

mai mare, Sucea n-a reuşit să

restituie decât 800 de lei din

suma de 8.025 de lei iar

Corpul de Control al

Prefectului a impus primăriei

să se constituie, în cadrul

procesului, parte civilă cu

cuantumul prejudiciului

creat, plus penalităţi de

întârziere de 0,1% pe zi de

întârziere începând cu data

de 28.02.2009. Asta aşa să fie

învăţătură de minte casierei

care a poftit la banul public

şi aviz funcţionăraşilor care

s-ar gândi să facă ca şi ea. În

acelaşi timp comisia de

control a hotărât şi ca

cetăţenii care plătiseră taxele

ce au ajuns în buzunarul

casierei să se constituie

debitori litigioşi şi să-şi

recupereze prejudiciul în

instanţă.

Din punct de vedere legal,

comisia a dispus toate

măsurile care se impuneau

într-un asemenea caz, însă

tratamentul de care au avut

parte cele două casiere s-a

îndulcit considerabil când a

fost vorba,de exemplu,de SC

Constnuc 2002 SRL, societate

des întâlnită atunci când e

vorba de împărţitul banului

public aproape moca în

urma unor licitaţii a căror

legalitate ridică mari semne

de întrebare.

Banii PrimãrieiBanii PrimãrieiBanii PrimãrieiBanii PrimãrieiBanii PrimãrieiScoarþa la cheremulScoarþa la cheremulScoarþa la cheremulScoarþa la cheremulScoarþa la cheremul

ConstnucConstnucConstnucConstnucConstnucSC Constnuc 2002 SRL a

câştigat, la Primăria Scoarţa,

anul trecut, lucrarea de:

„Alimentare cu apă potabilă

a satelor: Mogoşani, Lazuri,

Bobu, Colibaşi, Câmpu

Mare” în urma unei licitaţii

deschise. Valoarea

contractului a fost stabilită la

1.746.875 lei, fără TVA.

Contractul a fost redactat în

aşa fel încât firma să câştige

aproape dublu de pe urma

acestei afaceri, stabilindu-se

ca lucrările să fie făcute în

funcţie de alocaţiile

bugetare, permiţindu-se

întocmirea unuia sau mai

multor acte adiţionale. Asta

în condiţiile în care firme nu

la fel de apreciate ca şi

Constnuc îşi iau banii la

Sfântul Aşteaptă pe lucrări

pe care le-au executat

integral pe banii proprii.

Bucurându-se de un

tratament aparte Constnuc-ul

a încheiat cu Primăria

Scoarţa două acte adiţionale

la contract, unul de 341.000

de lei, iar celălalt de

1.100.000 de lei, la care s-a

adăugat o plată în avans de

30% în sumă de 65.085 de lei,

ajungându-se la o plată totală

de 1.506.085 de lei. În

contractul principal se

stipulase clar că nu se vor

achita vansuri executantului,

dar probabil firma fusese

constrânsă de vreo plată

urgentă, iar primăria i-a oferit

colacul de salvare că doar

nu dădea din buzunarul

propriu ci al cetăţeneanului

de rând care preferă să nu-şi

cumpere pâine decât să nu

plătească dările la stat.

Deşi colaborarea

primăriei cu Constnuc s-a

dovedit foarte costisitoare,

costând mult mai mult decât

ar fi putut fura cele două

casiere până la pensie,

Corpul de Control al

Prefectului s-a rezumat doar

la a indica primăriei ca de

acum încolo să respecte

legea. Atât şi nimic mai mult.

În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,În loc de sancþiuni,recomandãrirecomandãrirecomandãrirecomandãrirecomandãri

Indicaţii a dat Corpul de

Control şi în cazul unei alte

lucrări realizate de către

Constnuc chiar la sediul

Primăriei Scoarţa unde s-au

făcut modernizări la anexele

instituţiei. Pentru aceste

lucrări firma n-a trecut prin

stresul unei licitaţii pentru că

a fost singura participantă la

procedura de cerere de

ofertă. Pentru 90 de zile de

lucru la sediul primăriei

Constnuc a primit 351.510 lei,

fără TVA.

Corpului de Control nu i

s-a părut nimic suspect în

faptul că societatea a fost

singura participantă, în

condiţiile în care legea cere

clar să existe cel puţin două

oferte de participare. Ca să

scoată primăria, sau poate

societatea, din situaţia

creată, comisia de control a

făcut referire la o Ordonanţă

de Guvern care spune,

indirect, fără să fie scris

negru pe alb,că astfel de

proceduri nu sunt nici

permise dar nici interzise.

Până la urmă, tot indirect

bineînţeles, reprezentanţii

Prefecturii au recunoscut că

s-a comis o ilegalitate şi au

recomandat primăriei să nu

mai repete astfel de proce-

duri fiind de preferat să

primească două oferte

înainte de a contracta o

lucrare.

Şi astfel s-a terminat

verificările Corpuluui de

Control la Primăria Scoarţa.

Să nu uităm însă că marea

corupţie a fost stârpită prin

trimiterea în judecată a celor

două casiere.

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

La Primãria ScoarþaLa Primãria ScoarþaLa Primãria ScoarþaLa Primãria ScoarþaLa Primãria Scoarþa


UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50

locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta

sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50

locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice

internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU

CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA

Centrul de Orientare şi selecţie pentru

studii al U.L.I.M. Tg-Jiu

Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj

Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027

e-mail: [email protected]

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.

2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

4. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFÃªOARÃ ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)


Cariera afaceristuluiDucu sub lupa IGPR

În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,În cazul furtului de cãrbune de la Motru,

Dispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii deDispariþia celor peste 150 de mii detone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a pustone de cãrbune de la EMC Motru a puspe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãpe jar autoritãþile de mai bine de o lunãde zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºide zile. Iniþial doar Garda Financiarã ºi

poliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor aupoliþiºti de la Investigarea Fraudelor auînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã eînceput ancheta pentru a stabili dacã e

vorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutvorba de un furt sau, aºa cum s-a crezutla început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu ala început, raportãri fictive. Nimeni nu a

putut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felputut afirma, oficial, pânã acum, în ce felau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone deau dispãrut cele 150 de mii de tone de

cãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiicãrbune din depozitele subunitãþiiSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileleSNLO, însã informaþiile apãrute zileletrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrultrecute cum cã specialiºti din cadrul

IGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriiIGPR îi ajutã în acest caz pe anchetatoriigorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã lagorjeni, confirmã zvonurile cã la

carierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut loccarierele Lupoaia ºi Roºiuþa a avut locun furt de proporþii.un furt de proporþii.un furt de proporþii.un furt de proporþii.un furt de proporþii.

TTTTToate drumurileoate drumurileoate drumurileoate drumurileoate drumurileduc la Lorfaduc la Lorfaduc la Lorfaduc la Lorfaduc la Lorfa

Dispariţia cărbunelui a

fost catalogată, la început,

drept neglijenţă în actul de

conducere, iar directorul

SNLO, Daniel Burlan, l-a

demis imediat pe Ion Ghiga

şeful Carierei Lupoaia, iar

Florin Gheorghescu, şeful

Carierei Roşiuţa a fost

penalizat cu 10% din salariu

pentru o perioadă de trei

luni. Unele surse afirmă că

cercetarea prealabilă a scos

la iveală faptul că doar 60 de

mii de tone ar reprezenta

raportări fictive restul, până

la 150 de mii de tone de

cărbune fiind furate.

Aproximativ două milioane

de euro este valoarea

prejudiciului în acest caz,

iar organele de cercetare

par să fi restrâns cercul

suspecţilor odată cu

declanşarea verificărilor la

carierele private din zonă.

Misiunea pare una nu foarte

simplă mai ales că la Motru

există 10 cariere private,

mare parte dintre acestea

funcţionând illegal. Conform

Agenţiei Naţionale pentru

Resurse Minerale (ANRM),

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

în prezent doar patru

societăţi deţin licenţe active

de explorare a cărbunelui în

zonă. Potrivit aceloraşi

surse, una dintre aceste

firme, Lorfa SRL Motru, nu

este străină de dispariţia

celor câteva zeci de mii de

tone de cărbune de la

Cariera Lupoaia.

Cuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-GhigaCuplul Ducu-Ghigaºtie de cãrbuneºtie de cãrbuneºtie de cãrbuneºtie de cãrbuneºtie de cãrbune

Firma Lorfa SRL deţine

două licenţe de explorare a

lignitului în zona Motru,

una în perimetrul Valea

Vacii şi alta în punctul

Merişi 3. Societatea

aparţine omului de afaceri

Cristinel Ducu, despre care

presa relata în urmă cu

înfiinţată pe 13 septembrie

2000, de Dan Bobaru, fiul

fostului şef al Administraţiei

Finanţelor Publice Motru,

Victor Bobaru care deţinea

20% părţi sociale, Adrian

Duicu (20%), ginerele

fostului preşedinte al

Judecătoriei Tg-Jiu,

afaceristul Cristinel Ducu

(30%) şi generalul SPP

Florian Şucată (30%).

Conform surselor citate,

până nu demult, una din

carierele private care

aparţine Lorfa SRL era

alimentată cu energie

electrică, la negru, printr-un

cablu improvizat, de la

Cariera Lupoaia. Lorfa a fost

deconectată de la energia

electrică atunci când

menţionate declară că

dirijarea cărbunelui de la

cariera subunităţii SNLO

spre Lorfa începuse de

câteva luni de zile având în

vedere că cele două

exploatări se află în

vecinătate şi despre acest

lucru se ştia în mediul

minier din zonă. De altfel

începuseră să circule

zvonuri cum că pentru

cantităţile impresionante de

cărbune dirijate spre Lorfa,

fostul şef de la Lupoaia, Ion

Ghiga primea în jur de un

miliard de lei vechi, lunar, de

la prietenul Ducu. Întreaga

cantitate de cărbune a ajuns

în depozitele RAAN Dr.Tr.

Severin, afacerea generând

firmei Lorfa, anul trecut, o

câţiva ani că este finul şi

partenerul de afaceri a

fostului general SPP Florian

Sucată. Lorfa a fost

prietenia dintre afaceristul

Ducu şi Ion Ghiga, şeful

Carierei Lupoaia a început

să scârţâie. Sursele

cifră de afaceri de peste 178

de miliarde de lei şi un

profit de 18 miliarde. Va

urma.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Se pare că spectacolul oferit de

Madonna, în faţa zecilor de mii de fani

isterizaţi de atmosfera din Parcul

„Izvor”, a stimulat imaginaţia şi chiar

apetitul unor politicieni pentru un

limbaj „sexy-show” cu substrat

imperativ şi interpretativ, ceea ce a

făcut ca în documentul adresat

Comisiei parlamentare care o

anchetează, d-na ministru Elena

Udrea, prin sfetnicii săi bine plătiţi, să

recurgă la un paronim de toată

pomina, reuşind ca din numele

propriu Orban să...procreeze

substantivul propriu „Organ”, făcând

în acest fel ca zestrea limbajului

politic suburban să se îmbogăţească

substanţial cu un gen de expresivitate

eminamente vulgară!

Este foarte greu să cuprinzi în

câteva cuvinte ceea ce înseamnă

mitocănia din politica românească,

fără să existe riscul “păcatului

originar” al vulgarităţii ridicate la

rangul de doctrină insolită a faptului

divers! Ce titlu mai atractiv decât unul

în care să invoci “ouăle” lui Năstase,

“găozarii” sau “păsărica” lui Băsescu,

chiloţii deja celebri ai lui Radu Mazăre

sau „bărbăţia” pe care ministrul

Nemirschi abia aşteaptă să şi-o

expună în faţa celor care-l provoacă,

pentru a încheia cu “organul” d-nei

Udrea, ar putea fi găsit mai nimerit

pentru a sublinia mizeria limbajului

celor care pretind că ne conduc

astăzi? Vă mai aduceţi aminte, ce

scandal a fost când, în 1992, Ion Iliescu

i-a spus unui jurnalist „Măi,

animalule!”, iar timp de un deceniu,

nimeni nu a depăşit această limită?

Acum, a devenit un fapt banal ca un

politician precum Mazăre, să le spună

ziariştilor să-l pupe în fund sau ca

primarul PD-L al Craiovei, Antonie

Solomon, să declare că face pipi pe

cei care-i cer socoteală pentru faptul

că a cheltuit banii publici pe reni şi pe

iepuraşi, la care se adaugă limbajul lui

Dorin Florea, primarul din Târgu-

Mureş, absolut imposibil de reprodus,

pentru a ilustra faptul că asemenea

personaje vorbesc uneori folosind

cuvinte din troaca porcilor, fiindcă

ştiu că multor alegători le place!

Se ştie bine că în plenul comisiei

parlamentare de anchetă a activităţii

Ministerului Turismului, deputata

Aura Vasile o striga pe doamna

ministru cu apelativul „Nuţi”, pentru

ca aceeaşi persoană, simpatică, de

altfel, cu lipici la persoane sus-puse,

să ne mai surprindă, în condiţiile în

care ministrul PD-L continuă să trimită

săgeţi spre comisia condusă de

Ludovic ”Organ”, sub motivaţia

puerilă că a fost „o regretabilă

greşeală de tehnoredactare” comisă

de vreun funcţionar mărunt prea

distrat şi ameţit de fiebinţeala

caniculei! D-na ministru Udrea a trimis

o sesizare în care face referire la un

număr de patru aspecte care „fac

improprie orice cercetare în acest

caz“: incompatibilitatea unor membri

ai Comisiei „generată de dubla calitate

şi de antepronunţare“, „blocajul

generat de lipsa regulamentului

Comisiei şi de necompunerea

regulamentară a Comisiei“,

vacantarea unor posturi de membri în

cadrul Comisiei, ca şi

„comportamentul abuziv al biroului

Comisiei şi al altor membri ai acesteia.

Cu un ton autoritar şi tendenţios, d-na

“Nuţi” acuză lipsa remedierii tuturor

aspectelor semnalate anterior şi

necomunicarea acestora în termen de

şapte zile calendaristice de la data

depunerii, considerând-o ca o

nerezolvare a sesizării, urmând a

continua demersurile puse la

dispoziţie de prevederile legale,

pentru a încheia “scrisoarea

pierdută”, în care numele

preşedintelui Comisei, liberalul

Ludovic Orban, apărea repetat ca

Ludovic ”Organ”. Greşeala a atras

circul de rigoare, deoarece deputatul

Nicolae Bănicioiu a reclamat faptul că

o persoană din staff-ul preşedintelui

Camerei Deputaţilor, Roberta

Anastase, ar fi venit la Comisia de

anchetă pentru a retrage sesizarea

Elenei Udrea, din cauza greşelii, ceea

ce i-a făcut pe deputaţi să

concluzioneze că a fost vorba de o

„tentativă de sustragere“ a

documentului. Anastase a precizat

ulterior că a fost vorba doar de o

care vor mai veni la urne la alegerile

din 2012!

De foarte multe ori, se observă

tendinţa limbajului politic de a se

apropia până la identificare de

limbajul conversaţional din discursul

privat, cu toate caracteristicile

acestuia, cu o serie de calităţi şi

defecte, printre care oralitatea , tonul

familiar, stilul colocvial, dar şi violenţa

de limbaj, argoul de mahala, iar acest

lucru se întâmplă pentru că inflaţia de

violenţă verbală concurează astăzi cu

un zdrobitor succes cu inflaţia

monetară. Asistăm la un proces de

“dezinhibare” a limbajului jurnalistic

şi de contaminare a limbajului politic,

îndeosebi ca urmare a defulării

lingvistice de după căderea

comunismului.

Trăim într-o lume în care violenţa

lingvistică este promovată în sens

comercial, pentru a atrage atenţia şi

implicit audienţa, dar, fără să ne dăm

seama, uneori suntem receptori şi

consumatori de violenţă verbală şi de

zoaie greu de reprodus ale vulgarităţii.

Cât de mult ne afectează această

vulgaritate stridentă, cine sunt

agresorii şi victimele, până unde poate

merge violenţa şi cât poate fi

extrapolată vulgaritatea, care cuvinte

aparţin registrului exprimării violente

sau vulgare şi care politicieni aparţin

acestui registru, e greu de contabilizat

într-un singur articol de ziar! Vedem

cu toţii că politica românească e tot

mai frecvent condimentată de cuvinte

la limita invectivei şi a vulgarităţii, mai

ales când aşa-zişii politicieni ies în

evidenţă, mai curând prin culoarea,

decât prin conţinutul discursului lor.

De multe ori, apar motive puerile la

aceşti distribuitori de dejecţii, pentru

că e suficient să apăsăm pe

telecomanda pe care o avem la

îndemână, pentru a surprinde cu

regularitate ditamai indigestia

intelectuală, ca să ne dăm seama că

unii dintre politicienii noştri nu sunt

decât nişte amatori inocenţi, nişte

învăţăcei palizi, încă în faza

abecedarului, mărunţi gargaragii de

culise, mânioşi de ocazie, puberi

nevrotici, care îşi etalează cu

ostentaţie “bogata” cultură acumulată

în afara şcolii! Să nu ne mai mirăm

dacă unii politicieni vorbesc şi

“pozează” ca pe maidan, că VIP-urile

noastre parlamentare,

guvernamentale şi prezidenţiale se

întrec în măscări şi zoaie lingvistice

demne de maidanul politic!

iniţiativă plină de bunăvoinţă a

secretarei sale, iar Udrea a revenit cu

o nouă adresă şi cu scuze pentru ”o

regretabilă greşeală de

tehnoredactare”, dar, din păcate,

atitudinea ministrului s-a regăsit şi la

angajaţii săi, care nu s-au prezentat la

audieri nici la a treia invitaţie, astfel că

parlamentarii au renunţat să îi mai

invite. Bănicioiu a precizat că membrii

comisiei de anchetă se vor adresa

”instituţiilor abilitate în cazul celor

care nu s-au prezentat la audieri”,

după o consultare prealabilă cu

colegii din Comisia juridică.

Să înţelegem, printre rânduri, că e

vorba de nişte “fiţe” cu parfum de

apucături de Cotroceni, dacă avem în

vedere că angajata Cancelariei şefului

Camerei, Roberta Anastase, le-a cerut

deputaţilor să îi înmâneze o sesizare a

Elenei Udrea, pe care abia o primiseră.

Motivul invocat se referea la faptul că

în documentul semnat de către

ministrul Turismului se strecuraseră

câteva greşeli de…ortografie, mai

precis, numele preşedintelui Comisiei,

Ludovic Orban, a fost scris greşit, de

două ori, transformându-se în

“Ludovic Organ”, situaţie în care

deputaţii din comisie s-au arătat

contrariaţi de tentativa de retragere a

documentului şi au sesizat

Secretariatul General. Anastase a negat

cu inocenţă de silfidă orice implicare,

explicând că a fost iniţiativa secretarei

sale, iar d-na Udrea a retrimis

“derutaţilor” documentul, corectat, cu

scuzele de rigoare. Faptul este apreciat

ca o atitudine neserioasă, deoarece

persoanele care au plănuit

documentul, “ori l-au făcut la mişto,

efectiv, ori, pur şi simplu, era o formă

pentru uzul lor intern şi au greşit că ne-

au trimis varianta respectivă nouă la

Comisie! Asta denotă modul în care

tratează Comisia”, precizează

preşedintele interimar al forului de

anchetă, pesedistul Nicolae Bănicioiu.

Imediat după izbucnirea

miniscandalului, Udrea a reacţionat

prompt şi a trimis imediat documentul

corectat, împreună cu o adresă în care

îşi cerea scuze pentru “regretabila

greşeală de tehnoredactare”, dar, tare

îmi este teamă că se apropie ziua în

care un politician ceva mai hotărât îşi

va expune, în direct şi la o oră de vârf,

acele părţi ale corpului, ascunse, de

obicei, sub lenjeria intimă, apoi îi va

invita pe ziarişti şi pe procurori să-l

percheziţioneze, ca o reţetă aproape

sigură pentru a-ţi asigura voturile celor

DOAMNA MINISTRU UDREA, ÎN MARESCANDAL CU DOMNUL “ORGAN”!


Ziarele româneºti continuãtrendul descendent, tabloidelefiind în topul vânzãrilor

Ziarele româneşti

continuă trendul descendent

raportat încă de la începutul

anului, cu cifre de vânzări

mai mici decât în aceeaşi

perioadă din 2008, tabloidele

Click şi Libertatea fiind lideri

în topul vânzărilor, urmate

de ziarul quality Adevărul,

pe poziţia a treia.

Potrivit datelor furnizate

de Biroul Român de Audit al

Tirajelor (BRAT), pentru

perioada aprilie - iunie 2009,

presa cotidiană centrală a

înregistrat, în ansamblu,

scăderi ale tirajului vândut,

mai ales ziarele de calitate.

Poziţia de lider în

categoria quality este

deţinută de ziarul Adevărul,

editat de Adevărul Holding,

care a devansat Jurnalul

Naţional, ziar ce în ultimii

ani a deţinut supremaţia

vânzărilor pe segment.

Astfel, Adevărul a înregistrat,

pentru perioada aprilie –

iunie 2009, o medie de

vânzări de 109.133 de

exemplare pe apariţie.

Cifrele de vânzări ale

cotidianului se află într-o

creştere semnificativă în

raport cu perioada similară a

lui 2008. Astfel, în aprilie,

ziarul a avut o medie de


exemplare (23.918 în aprilie

2009), în mai - 99.535 de copii

(26.456 în mai 2008) şi în

iunie - 126.177 de copii

(36.056 în iunie 2008).

În topul ziarelor quality

urmează Jurnalul Naţional,

ziar editat de trustul Intact.

Astfel, în luna aprilie,

Jurnalul Naţional a avut o

medie de vânzări de 90.097

de exemplare (62.661 în

aprilie 2008), pentru ca în

următoarele două luni să

scadă: în mai - 67.146 de

exemplare (65.276 în mai

2008) şi în iunie - 64.979 de

exemplare (71.245 în iunie

2008).

Pe poziţia a treia în

clasament se situează

cotidianul România Liberă,

editat de Societatea “R”.

Publicaţia a înregistrat o

medie de vânzări pe apariţie

de 47.178 de exemplare în

perioada aprilie - iunie 2009,

în scădere comparativ cu

aceeaşi perioadă a anului

trecut, când media de

vânzări a fost de 51.845

exemplare. România liberă a

avut vânzări în medie de

49.210 în aprilie (53.838 în

aprilie 2008), una de 47.236

în mai (54.088 în mai 2008) şi

una de 45.090 în iunie (47.610

în iunie 2008).

În top urmează cotidianul

Evenimentul zilei, editat de

Ringier România, care a

raportat pentru perioada

aprilie - iunie o medie de


exemplare, semnificativ mai

mică decât în aprilie - iunie

2008, când a înregistrat o

medie de 50.292 de

exemplare. Astfel, pentru

luna aprilie, Evenimentul

zilei a avut o medie de

vânzări pe apariţie de 35.538


aprilie 2008), în mai - 34.858

de exemplare (50.815 în mai

2008), iar în iunie - 33.832 de

exemplare (51.758 în iunie

2008).

Ziarul quality Gândul,

editat de PubliMedia

Internaţional, a raportat, în

perioada aprilie - iunie 2008

scăderi ale numărului de

exemplare vândute,

înscriindu-se în trendul afişat

la nivelul întregului segment.

Astfel, în aprilie, Gândul a

înregistrat o medie lunară de

vânzări pe apariţie de 15.390


aprilie 2008), în mai, de

15.616 de exemplare (22.760

în mai 2008), iar în iunie, de

14.789 de exemplare (21.274

în iunie 2008).

Cotidianul, publicaţie

editată de trustul Realitatea-

Caţavencu, afişează cifre

variabile, de la 13.901 de

exemplare în aprilie, la

10.535 în mai şi 9.090 de

exemplare în iunie, cu o

medie de vânzări pentru

aprilie - iunie de 11.175 de

copii vândute, în scădere

comparativ cu 18.975 de

copii vândute în aceeaşi

perioadă a anului trecut.

Pe următoarea poziţie în

clasamentul ziarelor quality

se situează cotidianul Ziua,

care a raportat vânzări de

12.173 de exemplare în

aprilie (14.342 aprilie 2008),

11.902 în mai (14.020 mai

2008) şi 11.962 în iunie

(14.236 iunie 2008).

În ceea ce priveşte

cotidianele sportive, Gazeta

Sporturilor, editată de Intact,

a raportat cifre de vânzări în

scădere pentru perioada

aprilie - iunie, cu 73.966 de

exemplare în aprilie (108.820

în aprilie 2008), 66.431 de

exemplare în mai (103.447 în

mai 2008) şi 59.228 de

exemplare în iunie (93.753 în

iunie 2008). Pe acelaşi

segment, cotidianul Pro

Sport a avut, în aprilie, o

medie de vânzări de 44.002

de copii, pentru ca în mai

cotidianul sportiv să

înregistreze o medie de


exemplare, iar în iunie, de

40.413 de exemplare.

Pe de altă parte, şi

clasamentul tabloidelor s-a

schimbat, Click devansând

Libertatea în ceea ce

priveşte media de vânzări pe

apariţie.

Astfel, Click, editat de

Adevărul Holding a devenit

lider de vânzări şi a raportat,

în aprilie, o medie de


exemplare (125.258 aprilie

2008), 218.894 de exemplare

în mai (123.874 - mai 2008) şi

235.492 de exemplare în

iunie (118.651- iunie 2008).

Pe poziţia a doua în topul

vânzărilor pe piaţa

tabloidelor şi a cotidianelor,

în general, se situează

Libertatea, publicaţie editată

de trustul Ringier, deşi a

scăzut comparativ cu

perioada similară a anului

2008: 186.602 în aprilie

(245.005 în aprilie 2008),

189.883 în mai (225.035 în

mai 2008) şi 200.410 în iunie

(214.624 în iunie 2008).

Tabloidul CanCan, lansat

în aprilie 2007, a reuşit să-şi

facă rapid loc pe piaţă,

crescându-şi vânzările de la

o lună la alta. Astfel, dacă în

aprilie 2007 vânzările sale

se ridicau la o medie de

41.310 copii, acestea au

ajuns, în aprilie 2009 la

85.406 de exemplare, iar în

mai 2009, la 80.592 de

exemplare, pentru ca în

luna iunie să scadă uşor

până la o medie a vânzărilor

pe apariţie de 78.548 de

copii.

La capitolul publicaţii

financiare, cotidianul Ziarul

Financiar, nu a afişat oscilaţii

semnificative comparativ cu

aceeaşi perioadă a anului

trecut. Astfel, media lunară

de vânzări pe apariţie pentru

aprilie a fost de 16.517 de

exemplare (16.715 în aprilie

2008), 16.585 de copii în mai

(16.795 în mai 2008) şi 16.372

de exemplare în iunie

(16.698 în iunie 2008).

Pe de altă parte,

cotidianul finanicar Business

Standard, editat de

Realitatea-Caţavencu, a

raportat, în aprilie, o medie

de vânzări pe apariţie de

10.968 de exemplare, cu

creşteri uşoare în

următoarele două luni: 11.120

de exemplare în mai şi 11.024

de exemplare în iunie

Mediafax


Senatorul Ion Ruºeþpriveºte întrebãtor!

Trebuie să recunosc

faptul că de ceva vreme,

doream să scriu un material

despre activitatea

senatorului Ion Ruşeţ, aflând

că are numeroase iniţiative

în comisiile parlamentare

din care face parte, poate şi

pentru a cunoaşte mai bine

omul despre care circulă

zvonuri cu iz de scandal, dar

nu întotdeauna bine

intenţionate, pe cât se

doresc a fi gustate de unele

persoane pe diferite canale

mediatice, în atmosfera viu

colorată a cafenelei politice

gorjene.

L-am ascultat vorbind la o

conferinţă de presă şi îi

urmăresc activitatea, care nu

face notă distinctă faţă de

aceea a oamenilor care s-au

afirmat în ultimele două

decenii, dar m-a frapat un

lucru care se înscrie în arta

de a lucra cu oamenii, prin

aceea că are răbdarea să

asculte, ca după aceea, cu o

privire afişat întrebătoare,

caută să-ţi ofere un răspuns

pertinent, urmărind cu

atenţie reacţia

interlocutorului, modul în

care cel din faţa sa expune o

anumită problemă!

Aş preciza că sunt

recunoscător colaboratorilor

săi, pentru modul operativ în

care mi-au fost puse la

dispoziţie unele materiale

informative, iar dintru

început, îmi îngădui să afirm

că dincolo de CV-ul unui om

cu oarecare notorietate,

aplecat asupra problemelor

care îl preocupă zi de zi,

dincolo de culoarea sa

democrat-liberală sau de

faptul că a câştigat colegiul

uninominal nr.1 din Gorj,

conştientizez faptul că prin

iniţiativele sale în comisiile

permanente, cum ar fi

Comisia pentru muncă,

familie şi protecţie socială

sau în Comisia juridică, de

numiri, disciplină, imunităţi

şi validări, prin implicarea

în comisii speciale comune,

cum sunt Comisia specială

comună pentru dezbaterea

în fond, în procedură de

urgenţă, a Codului penal, a

Codului de procedură

penală, a Codului civil şi a

Codului de procedură civilă,

ca şi în Subcomisia de Cod

civil şi Cod de procedură

civilă, ai de-a face cu un

politician care doreşte să se

afirme şi care nu agreează

postura de a se afla într-un

plan secund! Iar, dacă una

dintre declaraţiile sale

politice mi-a plăcut şi o

apreciez, pentru că vine în

sprijinul năpăstuiţilor care

aşteaptă “repararea efectelor

exploatării resurselor de

cărbune asupra

comunităţilor locale”, cu

deosebire asupra locuitorilor

din Drăgoteşti şi Mătăsari, în

schimb, d-l Ruşeţ “o tunde”

ca la frizerie, atunci când

afirmă că lipsesc “ingerinţele

politicului în actul de

justiţie”, cred eu, pentru a

nu-şi periclita “masterul” de

la Universitatea “Constantin

Brâncuşi”, unde are nevoie

şi de…argumente pozitive!

Nu aş putea încheia această

prezentare, fără a evidenţia

faptul că senatorul Ruşeţ îşi

înscrie numele în iniţierea

unor propuneri legislative

care privesc reforma

prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

învăţământului, lucru pe

care îl apreciez, ca şi în

dezbaterea unor aspecte

privind soarta mineritului în

Gorj, ceea ce înseamnă că

privirea sa întrebătoare

scrutează un orizont care

dezvăluie nedumeriri şi

proiecte de viitor, asupra

cărora am putea reveni cu

un alt prilej!

Primãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în blocPrimãria oraºului Rovinari vinde 12 apartamente în bloccu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.cu 3 etaje ºi douã spaþii comerciale la parterul acestuia.

Relaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nrRelaþii la sediul Primãriei Rovinari, Strada FLORILOR, nr.3.3.3.3.3sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/37101sau la tel. 0253/371095 0253/3710111111

Vrei locuinţă prinprogramul „Prima Casă“?


Pensionarii obligaþi sãopteze în 15 zile între salariuºi pensia peste 1.700 de lei

Pensionarii care lucrează

în sistemul public vor fi

obligaţi să opteze, în scris,

într-un interval de două

săptămâni, între

suspendarea pensiei pe

durata activităţii şi încetarea

raporturilor de muncă, dacă

nivelul pensiei aflate în plată

depăşeşte nivelul salariului

mediu brut pe economie.

Prevederea este inclusă

într-un proiect de lege

prezentat săptămâna trecută

de MEDIAFAX şi discutat în

şedinţa de miercuri a

Guvernului, în vederea

asumării răspunderii în faţa

Parlamentului.

În cazul în care nivelul

venitului realizat din pensiile

nete cumulateeste mai mare

decât nivelul salariului

mediu brut pe economie,

persoana are obligaţia de a-şi

exprima opţiunea, în scris, în

termen de 15 zile zile de la

data intrării în vigoare a legii,

cu privire la menţinerea în

plată a pensiei faţă de

cuantumul căreia este

permis cumulul.

Dacă nivelul pensiei este

sub cel al salariului mediu

brut pe economie, acesta

va putea fi cumulat cu

veniturile realizate din

exercitarea unei activităţiu

pe bază de contract

individual de muncă,

raport de serviciu sau în

baza actului de numire în

funcţie.

Suma economisită la

bugetul de stat, în 2009, prin

interzicerea cumulului

pensiei mai mare decât

salariul mediu brut pe

economie cu salariul este de

60 de milioane de lei, potrivit

notei de fundamentare a

proiectului, din totalul de

peste 25 de milioane de lei,

plătiţi în prezent pentru

acest cumul.

În prezent, suma totală

plătită pentru cumulul

pensiei cu salariul este de

25.544.995 de lei.

Neîndeplinirea obligaţiei

privind exprimarea opţiunii

în termenul prevăzut

constituie cauză de încetare

de drept a raporturilor de

muncă stabilite în baza

contractului individual de

muncă sau a actului de

numire în funcţie, precum şi

a raporturilor de serviciu.

În cazul în care termenul

este respectat, plata pensiei/

pensiilor se suspendă

începând cu luna următoare

celei în care a fost exprimată

opţiunea pentru continuarea

activităţii.

În proiect se precizează

că sumele încasate

necuvenit cu titlul de pensie

se recuperează de la

pensionari, cu respectarea

termenului general de

prescripţie.

Angajatorul are obligaţia

de a lua măsurile necesare

în cazul constatării

nerespectării de către

angajat a termenelor

prevăzute de lege, iar

încălcarea prevederilor

legale constituie

contravenţie şi se

sancţionează cu amendă de

la 2.500 la 5.000 de lei,

sancţiune aplicată de

inspectoratele teritoriale de

muncă.

Prevederile acestei legi se

aplică în mod corespunzător

şi beneficiarilor de pensie de

serviciu stabilite prin legi

speciale.

Termenul de intrare în

vigoare a legii era stabilit

iniţial pentru 1 iunie 2009,

dată deja depăşită,

Ministerul Justiţiei

avertizând că menţinerea

acestui termen ar putea avea

efecte de retroactivitate.

Comisia Naţională de

Prognoză indică un salariu

mediu brut de 1.693 lei, în

2009, şi de 1832 lei, pentru

2010.

Mediafax

Sindicatele cer modificareacoeficienþilor din grilã

Sindicatele cer modificarea

coeficienţilor din proiectul legii

unice, pentru a se respecta

principiul “la muncă egală, salariu

egal” şi spun că nu sunt de acord cu

asumarea răspunderii de către

Guvern, neînţelegând “graba”

Executivului.

Vicepreşedintele “Cartel Alfa”,

Petru Dandea, a declarat, joi, pentru

MEDIAFAX, că trebuie făcute corecţii

pe grilele actualeşi de aceea cer

înaintarea proiectului spre dezbatere

în Parlament, pentru a mai putea fi

făcute modificări la comisiile

Legislativului.

Potrivit lui Dandea, actuala formă

a proiectului legii unice nu respectă

principiul iniţial al legii “la muncă

egală, salarii egale”.

“Nu înţelegem de ce un contabil

din Ministerul Educaţiei să aibă un

salariu mai mare decât un contabil

din Ministerul Muncii, sau de ce un

şofer al unui ministru să aibă salariul

dublu faţă de cel al unui şofer de

ambulanţă”, a subliniat Dandea.

Liderul sindical spune că nu

înţelege graba Guvernului de a-şi

asuma răspunderea.

“Executivul argumentează că

acum au majoritatea în Parlament şi

acest lucru le permite ca legea să

treacă în forma actuală fără

modificări”, a precizat

vicepreşedintele “Cartel Alfa”.

Dandea spune că, oricum,

coeficienţii din grila unică nu se vor

aplica de anul viitor, ci din 2012-2013,

sau poate şi mai târziu şi există

posibilitatea ca legea să fie

modificată prin ordonanţe de

urgenţă, ceea ce este anormal.

“Cartel Alfa” a cerut Guvernului

să publice pe site proiectele de legi

pe care îşi asumă răspunderea.

Premierul Emil Boc a semnat

scrisoarea prin care anunţă intenţia

Guvernului de asumare a

răspunderii pentru legile educaţiei,

salarizării şi reducerii cheltuielilor

bugetare, scrisoare transmisă

birourilor permanente ale celor

două Camere ale Parlamentului, au

declarat pentru MEDIAFAX surse

oficiale

cariera afaceristului ducu sub lupa igpr scandal · comentariile lui popescu, pe marginea asumării...

Documents