€¦  · web viewÎn ultimii ani, in românia s-au făcut investiţii în infrastructuri de...

14
ALPIN CONCEPT S.R.L. Str. Munteniei nr.11 500209 Braşov - ROMÂNIA Tel: +40 268 549 236 Fax: +40 268 549 237 [email protected] www.alpinconcept.ro Orientări Strategice Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a Carpaţilor (2014 – 2020) PROPUNERE TURISMUL MONTAN

Upload: others

Post on 28-Jan-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

ALPIN CONCEPT S.R.L.Str. Munteniei nr.11500209 Braşov - ROMÂNIATel: +40 268 549 236Fax: +40 268 549 [email protected]

Orientări Strategice Naţionalepentru Dezvoltarea Durabilă a Carpaţilor(2014 – 2020)

PROPUNER

ETURISMUL MONTAN

Page 2: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 1

Orientări Strategice Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a Carpaţilor (2014 – 2020)

Documentul elaborat de către Comitetul Interministerial denumit Orientări Strategice Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a Carpaţilor, îşi propune, în primul rând, să stabilească obiective relevante, iar prin implementarea lor, să asigure protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, să pună bazele unei politici specifice zonelor montane, definită conform principiilor de dezvoltare durabilă şi care “să faciliteze cooperarea inter-comunală şi inter-regională în cadrul naţional, cooperarea trans-frontalieră şi trans-naţională.”

Alpin Concept doreste să sprijine demersul Guvernului României prin câteva sugestii şi propuneri privind Orientarea Strategică a dezvoltarii turismului montan din Carpaţi.

I. Dezvoltarea durabila a Carpatilor ( definitia si logica orientarii )

“Valorificarea responsabilă a resurselor montane” in vederea obtinerii unei “ dezvoltari durabile a Carpatilor” presupune :

- obtinerea unor rezultate economice in beneficiul societatii, in plan regional, national si global

- protejarea mediului carpatin in vederea perenizarii si cresterii rezultatelor.

Astfel, durabilitatea dezvoltarii nu este un scop in sine, iar natura nu poate reprezenta un “sanctuar” separabil de om si societate. Punerea in armonie a celor doua obiective ( dezvoltarea economico-sociala si protejarea mediului natural ) reprezinta scopul final al demersului si politicilor de dezvoltare durabila”.“Orientarile Strategice pentru Dezvoltarea Durabila ” au drept scop: dezvoltarea economico-sociala din Carpati si drept conditie sinae qua non: proteajarea mediului si valorificarea responsabila a resurselor.

II. Dezvoltarea turismului montan ( vector principal )

Documentul eloborat de Comitetul Interministerial trateaza sectorul turismului montan din perspectiva dezvoltarii durabile relevand urmatoarele aspecte:

capacităţile de cazare existente în zona montană care au crescut în ultimii ani, fără să ţină seama de infrastructurile de acces si de transport, de servicii şi de unităţile de agrement si de activitati existente;

condiţiile naturale existente oferă importante posibilităţi de dezvoltare; existenţa unei reţele funcţionale de parcuri naţionale; necesitatea formării profesionale.

si stabilind urmatorele obiective si indicatori de performanta: cresterea atractivitatii Carpatilor prin revitalizarea turismului montan,

modernizarea infrastructurii si promovarea potentialului natural si cultural sustinerea actiunilor de comunicare si promovare

  1

Page 3: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 2

parteneriatul public - privat si cooperarea actorilor din acest sector finantarea de investitii directe

II. 1. Diagnostic al situatiei turismului in Romania (conform Alpin Concept )

In clasamentul efectuat de World Economic Forum (WEF), din 140 tari evaluate din punct de vedere al competitivitătii turismului, Romania se clasează pe locul 68 in lume si pe locul 35 din 42 de tari in Europa, Bulgaria situandu-se pe locul 31 din 42 in Europa si pe locul 50 la nivel mondial.

Acest top este realizat luând in calcul 14 indicatori printre care: calitatea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, preturile, siguranța publica, igiena, sistemul de sănătate.

Primele poziții in acest top sunt ocupate de către: Elveția, Germania si Austria in aceasta ordine.

In ceea ce privește veniturile obținute din turism si contribuția acestora la produsul intern brut (PIB) național, potrivit unui studiu efectuat de către WTTC, Romania sa clasează pe locul 170 in lume cu o contribuție de sub 1% la PIB, adică aprox. 1 miliard euro, in timp ce Bulgaria are venituri din turism care contribuie cu 5% la PIB, adică 2,9 miliarde Euro (sursa : Buletin OMT 2012).

Importanța economică a turismului se menține la un nivel foarte redus in Romania, atât in plan regional cât și in plan național, înregistrându-se în ultimii ani chiar o tendință de scădere a ponderii turismului în Produsul Intern Brut. Astfel, la nivel național ponderea turismului în valoarea adăugată brută a coborât de la 2,6% in 1998 la 1,9% in 2008. 

Romania numara 32 de statiuni de munte din care 12 statiuni cu profil balneo-climateric, 29 de parcuri nationale si naturale si 900 de arii protejate, din care 381 sunt clasate „Natura 2000”.

Nivelul scazut la care se afla turismul romanesc, precum si potentialul ridicat de care dispune, justifica o atentie speciala, care trebuie acordata in perioada imediat urmatoare, dezvoltarii turismului in zonele montane.

Strategiile de dezvoltare montană trebuie să arate calea de urmat, în cazul în care regiunile montane şi părţile interesate doresc să beneficieze de viitoarele programe de finantare, axate pe Strategia UE 2020.

Câteva elemente ( non –exhaustiv ), care necesită o atenţie speciala:

• Absenţa unui concept unic de dezvoltare, a unei scheme directoare, a unei strategii pentru turismul montan si destinatii turistice montane cu functionare in toate cele 4 sezoane – lipsa coerentei.

• Problemele de guvernanta a turismului montan si a teritoriilor si staţiunilor turistice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional/local;

  2

Page 4: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 3

• Probleme de operare/exploatare a domeniilor schiabile = locomotiva a turismului montan; nu există un operator specializat în România; lipsa experientei si competentelor in materie de operare.

• Oferta generală este insuficient diversificată. Clientul nu este în centrul atenţiei şi al logicii turismului;

• Produsul turistic pare a fi abordat doar din perspectiva investiţiei şi nu în ansamblul componentelor destinate a propune un serviciu global şi de calitate;

• Probleme în promovarea şi comercializarea ofertei turistice;• Absenta unor structuri şi instrumente de coordonare a turismului montan;• Insuficiente structuri asociative instituţionale şi profesionale in domeniu.

În ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului local, sau a lipsei unui concept elaborat în funcţie de condiţiile locale. Diferitele proiecte din diferite zone, uneori vecine, nu au tinut cont unul de altul. În unele situaţii s-a procedat la investiţie în infrastructuri de schi fără să se coreleze dezvoltarea schiului cu principiile de urbanism, cu cele ale gestiunii/operarii si in absenta unui concept cooerent de dezvoltare si a unei planificari strategice zonale. Siturile astfel tratate riscă să devină o anti-reclamă pentru Carpaţi şi pentru turismul montan din România.

De asemenea:

Nu există o structură de coordonare la nivel naţional, care să trateze direcţiile de dezvoltare generală şi de promovare a turismului montan, o structură naţională care să unească actorii interesaţi în dezvoltarea durabilă a turismului montan şi care să deţină capacitatea de a influenţa alocarea de finanţări publice europene şi guvernamentale şi pe cea de a introduce forme alternative de investiţii/finanţări (ex : PPP), în vederea asigurării unei dezvoltări pertinente şi coerente a turismului montan în România. Aceasi lipsa se costata si la nivel judetean /local. Nu exista nici structuri asociative cu astfel de rol.

Cateva exemple europene de structuri asociative – adevarate motoare ale dezvoltarii: o ATOUT FRANCE – agentia de dezvoltare turistica a Frantei;o CLUSTER MONTAGNE – asociatie cu scopul de a acompania si promova in Franta si

in lume, profesionistii din domeniul amenajarii muntelui;o Asociatia Nationala a Primarilor de Statiuni Montane din Frantao Domaines Skiables de France – camera profesionala a operatorilor de domenii

schiabile;o ODIT France – grup de interes public pentru observarea, dezvoltarea si ingineria

turistica a Frantei;o Le Groupement suisse pour les regions de montagne; o Asociatia Europeana pentru Zonele de Munte – EUROMONTANA; ETC

II. 2. Propuneri ALPIN CONCEPTPlecand de la aceste constatari, desi, obiectivele propuse si masurile prevazute in

documentul mentionat sunt absolut necesare, dorim să atragem atenţia asupra unor aspecte decisive în abordarea şi implementarea unei dezvoltări durabile:

În scopul stabilirii strategiilor de dezvoltare trebuie avute în vedere, in primul rand, definirea criteriilor locale de durabilitate prin reflectarea la specificitatea teritoriilor, a potenţialului lor, a resurselor locale, a bogăţiilor, a potenţialului creativ al locuitorilor, a proiectelor avute în vedere pe termen scurt, mediu şi lung.

  3

Page 5: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 4

Definirea durabilităţii este o stare de spirit care evoluează în timp, datorită faptului că şi teritoriul este într-o evoluţie permanentă.

Demersurile de urmat ar fi, aşadar: definirea durabilităţii stabilirea scopului sau mizei durabilităţii definirea scopului turismului durabil.

Calificarea proiectelor şi acţiunilor ca fiind orientate spre dezvoltare durabilă este dată de următoarele 3 aspecte:

1. o GUVERNANTA concentrată, aplicată printr-o mediere între aleşii locali, societatea civilă şi întreprinderi;

2. un demers solidar (munca în reţea, adaptat specificităţii teritoriale); 3. un proiect de societate care să răspundă în mod global problemelor economice,

sociale şi de mediu şi care să alimenteze un principiu de perenitate şi de speranţă.

GUVERNANTA este definită de doctrina de specialitate ca: „ ansamblul cooperărilor formale şi informale între actorii publici şi privaţi, prin care se ajunge la luarea şi punerea în aplicare a deciziilor.”

În domeniul turistic, guvernanta scoate în evidenţă întrepătrunderea între economic, politic şi social.

Utilizarea termenului de guvernanta se bazează pe 5 puncte centrale:1. pluralitatea de actori din destinatiile sau statiunile turistice2. logica acţiunii acestor actori3. formele de coordonare verticale şi orizontale între actori; relaţiile politice,

economice şi sociale formale şi informale4. relaţiile asimetrice; parteneriatul public–privat, prezent în toate sferele 5. actorul colectiv; destinaţiile turistice sunt percepute de către clienţi ca un

sistem funcţional şi unitar, care trebuie să fie eficient.

Un proiect turistic de calitate trebuie să aibă la bază un concept solid şi, prin intermediul echipamentelor preconizate, a gestiunii şi a unei finanţări adaptate, să dea naştere unei destinatii turistice - întreprinderi viabile din punct de vedere economic, capabilă să seducă şi să satisfacă clientela, să remunereze ansamblul întreprinzătorilor şi să contribuie la dezvoltarea controlată a teritoriului. La nivel regional, trebuie sa tina seama si de complementaritatea zonelor si sa o puna in valoare, evitand formele nocive de concurenta.

Astfel, un obiectiv strategic al dezvoltării turistice montane, trebuie să cuprindă abordări cum ar fi:

- gestionarea şi conservarea cadrului natural- să răspundă necesităţii de a amenaja şi de a echipa spaţiul natural conform

asteptarilor clientelei;- să asigure securitatea şi să încadreze clientela; atragerea clientelei este un

compromis între ceea ce „gestionarul” doreşte să transmită şi aşteptările clientelei.

Problematica dezvoltării turismului în ţările europene este încredinţată, în general, unor organisme care, in unele cazuri sunt denumite Comitete Regionale de Turism (CRT).

Activitatea lor este finanţată în mare parte de către autoritatea publică regională/locala.Misiunea lor se desfăşoară pe 3 direcţii principale de interes:

- inginerie- promovare - comunicare

  4

Page 6: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 5

Misiunea principală a CRT este în continuu completată şi adaptată atât aşteptărilor clienţilor, cât şi profesioniştilor din turism.

 

Comitetul de

turism regional/

zonal

Asigură observarea

economică a sectorului de activitate -

Turism

Elaborează Schema

Regională a Turismului

Asigură organizarea profesioniştilor din

domeniu în asociaţii sau centre de competenţă, a

filierelor profesionale din turism

Pun la dispoziţia turiştilor locali şi

străini, toate informaţiile turistice

referitoare la teritoriu. Broşuri,

reviste, site internet, oficii de informare

5

Page 7: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 6

În contextul Europa 2020, smart specialization apare ca un element cheie pentru politicile teritoriale de inovare şi un instrument important pentru a asigura sinergiile între Orizontul 2020 şi planificarea Fondurilor Structurale ale UE. Ca atare, Comisia Europeană încurajează elaborarea de strategii naţionale/regionale/locale de inovare pentru specializarea inteligentă (smart specialization), ca o modalitate de a asigura o susţinere focalizată din Fonduri Structurale.

Având în vedere că: turismul rămâne, la nivel mondial, un important motor de dezvoltare economică (se

prevede o creştere continuă pe termen lung a acestui domeniu: + 3,3%/an până în 2030 - sursa OMT);

România beneficiază de un cadru natural montan nealterat şi excepţional ( potential major ), care poate fi valorificat şi promovat.

si că: există probleme de natură legislativă şi organizaţională în domeniul dezvoltării

turismului la nivel naţional; investiţiile în infrastructuri turistice sunt realizate haotic şi izolat, datorită lipsei unui

demers colectiv şi coerent, fiind pierdute fonduri nerambursabile importante.

Este mai mult decât necesară constituirea de instrumente de coordonare, urmarire, implementare si organizare care să îşi asume rolul de interlocutor şi de motor al dezvoltării

 

Pentru profesionis

tii turismului

acest demers

faciliteaza:

A ASCULTA = Observarea,

reperarea, luarea in considerare a

specificitatii clientelei

A PARTICIPA = Alegerea unei

retele, definirea unei

identitati (marci a

teritoriului), asigurarea unei

prezente constante dar nu agresive

A ADAPTA OFERTA = mentinerea calitatii,

organizarea si structurarea ofertei,

prin intermediul acompanierii,

profesionalizarii si formarii.

A EVALUA = Audit, statistici,

participare, fidelizare in functie de obiective

6

Page 8: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 7

coerente şi durabile a turismului montan din România.

În aceste condiţii, devine imperativă formularea unor obiective pentru dezvoltarea turismului montan care să urmarească în special:

crearea unei platforme strategice pentru dezvoltarea turismului montan incurajarea crearii unor destinaţii turistice noi “4 sezoane”; promovarea mărcii/brandului turistic al Carpatiilor organizarea modului de suportare a investiţiilor managementul proiectelor organizarea promovării şi a comercializării crearea şi adoptarea unor modele de gestiune ( exploatare/operare )

destinatiilor, a staţiunilor de munte şi a domenilor schiabile.

Prin elaborarea, la nivel regional a conceptului şi a planificării strategice, se va asigura posibilitatea şi eficienţa investiţiilor, precum şi profesionalizarea gestiunii.

Trebuie incurajate dialogurile si colaborarile descentralizate cu actori europeeni ai turismului montan in vederea cunoasterii si adoptarii de modele de dezvoltare confirmate precum si eforturile de adaptare a modelelor alpine la conditiile din Carpati si la cerintele clientelei actuale. Specialistii si partenerii institutionali din tarile alpine, ca Franta ( prima destinatie turistica in lume ), Austria, Italia, Elvetia pot acompania sub diferite forme demersul romanesc de dezvoltare durabila a turismului si a Carpatilor; trebuie abordati, invitati si trebuie incurajate initiativele de colaborare prin alocarea resurselor necesare si prin participarea la initiativele europeene din domeniu. Stimularea asociatiilor si IMM-urilor romanesti din domeniu este una din caiile prin care se promoveaza acest dialog si transfer de competente si de experienta.

III. Aspecte privind Legea Muntelui

In plan legislativ, Comitetul exprima nevoia actualizarii Legii Muntelui pentru a oferii cadrul legal realizarii obiectivelor propuse.

Zona montană din România ocupă o suprafaţă totală de circa 71.340 km2, reprezentând 29,93% din suprafaţa totală a României, unde trăiesc aproximativ 2.400.000 locuitori – circa 11% din populaţia totală a României.

Legea Muntelui nr. 347/2004, deşi actualizată, rămâne generală şi relativ ineficientă, stabilind:

- Delimitarea zonei montane; - Strategia dezvoltării durabile a zonei montane - Agenţia Naţională a Zonei Montane.

Prin comparatie, in Franţa, zona montană cuprinde: 31,4% terenuri agricole, 33,7% păduri, 3,6 milioane locuitori; 7,7% din suprafaţa totală.

Legea franceza a Muntelui din 1985 stabileşte:- Distincţia între zona de munte şi masiv; - Creează instituţii specifice, asociind aleşii locali şi partenerii socio-profesionali pentru a

asigura împreună politica de dezvoltare, de amenajare şi protecţie;- Consiliul Naţional pentru Dezvoltare, Amenajare şi Protecţie a Muntelui;

  7

Page 9: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 8

- Comitetul pentru dezvoltarea, amenajarea şi protecţia masivului;- În domeniul urbanismului, stabileşte modalităţile speciale de amenajare şi de protecţie a

zonelor montane pentru conservarea terenurilor agricole, păşunat, forestier, zonele şi peisajele caracteristice patrimoniului natural şi cultural montan.

- Reguli specifice referitoare la dezvoltarea turismului: reglementări speciale pentru realizarea şi gestiunea echipamentelor turistice; reguli de urbanism mai drastice pentru proiectele de Unităţi Turistice Noi.

Iniţiativa legislativă în domeniul muntelui, per ansamblu, şi în domeniul turismului montan, nu a pornit până în prezent, cu rare excepţii, de la regiunile de munte înspre autorităţile centrale, ci în special, de la autoritatea centrală, direct. (ex. Legea Muntelui nr. 374/2004).

Atragerea si implicarea colectivitatilor locale, a asociatiilor si specialistilor din domeniu, alaturi de consultanti europeeni cu experienta, va permite sa se obtina o ameliorare semnificativa a acestui cadru legislativ, fara de care “ Dezvoltarea durabila a Carpatilor” risca sa ramana un simplu deziderat.

IV. CONCLUZII Va propunem, daca acceptati sugestiile noastre, sa introduceti in document :

1. La capitolul II. Informatii relevante, punctul 2.3 Turism:

• Lipsa de coerenta in abodarea dezvoltarii pe baza unui concept unic, a unei scheme directoare, a unei strategii pentru turismul montan si destinatii turistice montane cu functionare in toate cele 4 sezoane .

• Problemele de guvernanta a turismului montan si a teritoriilor si staţiunilor turistice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional/local;

• Probleme de operare/exploatare a domeniilor schiabile = locomotiva a turismului montan; Lipsa unor operatori specializati în România;

• Oferta turistica generală insuficient de diversificată. Clientul nu este în centrul atenţiei şi al logicii turismului;

• Produsul turistic pare a fi abordat doar din perspectiva investiţiei şi nu în ansamblul componentelor destinate a propune un serviciu global şi de calitate;

• Probleme în promovarea şi comercializarea ofertei turistice;• Absenta unor structuri şi instrumente de coordonare a turismului montan;• Insuficiente structuri asociative instituţionale şi profesionale in domeniu.

2. La capitolul IV. Obiective generale si specifice, punctul 2 - Cresterea atractivitatii Carpatilor:

sprijinirea dezvoltării de produse turistice noi (oferte, experienţe specifice, activitati) şi servicii care sa contribuie la cresterea frecventarii turistice pe tot parcursul anului, la ocuparea forţei de muncă şi la cresterea veniturilor.

constituirea de instrumente de coordonare, urmarire, implementare si organizare care să îşi asume rolul de interlocutor şi de motor al dezvoltării coerente şi durabile a turismului montan din România.

3. La capitolul VI. Directii de actiune – sectorul turistic si la capitolul VII Rezultate si indicatori de performanta, punctul 2.3 – Revitalizarea Turismului:

continuarea si accentuarea actiunilor de labelizare a turismului prin promovarea certificarilor de tip “eco-turism” “Green Global” etc pentru intarirea durabilitatii tursimului;

  8

Page 10: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 9

dezvolatarea formarii profesionale si prin incurajarea si ameliorarea accesului la tehnologii noi, prin incurajarea cercetarii si a inovarii; formarea in eco-conduita a operatorilor de transport de calatori;

Masuri avute in vedere: incurajarea crearii unor destinaţii turistice “4 sezoane”; promovarea mărcii/brandului turistic al Carpatiilor organizarea modului de suportare a investiţiilor managementul proiectelor organizarea promovării şi a comercializării crearea şi adoptarea unor modele de gestiune (

exploatare/operare ) a destinatiilor, a staţiunilor de munte şi a domenilor schiabile.

restrictii sau avantaje prentru promovarea mijloacelor de transport nepoluante si norme privind performantele energetice ale locuintelor (exemplu: obligativitatea renovarii sectorului tertiar in perioada 2014-2020 ).

4. La capitolul IX. Implicatii Juridice:

prin initiativa legislativa de modificare a diferitelor acte normative legate de zona montana sa se urmareasca:

creerea unui cadru legal pentru infiintarea de organisme specializate in coordonarea turismului, promovarea si acompanierea profesionistilor din domeniul tursimului montan (de exemplu : COMITETELE REGIONALE si/sau JUDETENE de TURISM), cu atributii clare si cu mijloace de finantare posibile;

norme de urbanism specifice zonei montane; reguli specifice pentru dezvoltarea durabila a turismului montan; profesionalizarea gestiunii destinatiilor si siturilor turistice; dezvoltarea si intarirea strategiilor teritoriale in domeniul energiei si

climatului (scheme regionale de climat, aer, energie

Recomandarile de mai sus tin seama si de Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice, publicata in 26 august 2013 in Monitorul Oficial.

ALPIN CONCEPT, întreprindere joint-venture, creată de specialişti români din domeniul turismului şi societatea de inginerie turistică din Alpii francezi, DIANEIGE SA, este specializată în ingineria, concepţia, planificarea, programarea strategică a turismului montan, în arhitectura şi gestiunea domeniilor schiabile.

Alpin Concept si Dianeige au realizat proiecte pentru clienţi locali, regionali şi internaţionali, printre care:

- Consiliul Judeţean Argeş; Consiliul Judeţean Sibiu- Primăria Sibiu şi Poplaca; Primăria Braşov- S3V Courchevel; Primăria Chamonix- Guvernul Indian; Guvernul republicii Altai Rusia, China;- Rezervaţia federală a lacului Baikal, - Crans Montana – Amiona- Consiliul General al Haute Pyrenées- Sport Turistic Complex Perelik AD Sofia Bulgaria,

  9

Page 11: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 10

- JSC Krasnaya Polyana Sochi Rusia s.a.

Este partener şi reprezentant al organismului francez CLUSTER MONTAGNE în România, o referinţă importantă a experienţei franceze în domeniul dezvoltării durabile a zonelor montane la care, alături de partenerii publici, au aderat şi marile întreprinderi de operare şi furnizare de servicii şi produse din domeniul turismului şi industriilor legate de munte.

Alpin Concept www.alpinconcept.ro – corespondent in Romania al : Cluster Montagne - http://www.cluster-montagne.com/association/presentation/ S3V – Société de 3 Valées – operator al celui mai mare domeniu schiabil din lume :

Courchevel, Meribel-Mottaret si Tania - http://www.s3v.com/qui-sommes-nous/

In parteneriat cu Detente Consultant

Persoane de contact :- Adrian Socol – DG al Alpin Concept. E-mail: [email protected] Louis Guilly –DG al societatii Dianeige. E-mail : [email protected] Dan Rufa – consultant in operare domenii schiabile Alpin Concept si Director Ana

Teleferic P. Brasov.- Claudiu Rotaru – Director Executiv Alpin Concept. E-mail : [email protected] Marioara Socol – consultant juridic Alpin Concept: [email protected] - Jamil Benabdallah – [email protected]

Bibliografie:Orientari Strategice Nationale pentru Dezvoltarea Durabila a Carpatiilor – 2014 – 2020

Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice 2013 – 2020

Conventia Carpatica

Muntii spre 2020 – Asociatia Europeana pentru Cooperare si Dezvoltare a Zonelor Montane EUROMONTANA

Strategia Nationala a Turismului si Climatului in Franta – Sinteza – 2011-2020 – Directia Generala a Energiei si Climatului

Montage des projets (Montaj de proiecte)– mini guide - 2009 – ATOUT FRANCE

Accueillir le public dans les espaces naturels (Primirea publicului in spatiile naturale)– cahier technique – 2012 – CEN Rhone Alpes

L’expertise technique et economique des domaines skiables alpins( Expertiza tehnica si economica a domeniilor schiabile din Alpi) – ODIT France

L’evaluation de la durabilité des pratiques touristiques (Evaluarea durabilitatii practicilor turistice)– 2006 ODIT France

Master Plan privind Functionarea domeniului schiabil Poiana Brasov 2012-2013 – Alpin Concept

  10

Page 12: €¦  · Web viewÎn ultimii ani, in România s-au făcut investiţii în infrastructuri de turism montan dintre care, unele sunt sortite eşecului din cauza altitudinii, a climatului

August 2013 PROPUNERE TURISM MONTANpage 11

  11