caria radiculara - si lleziunile cervicale

7/28/2019 Caria Radiculara - Si Lleziunile Cervicale

1/51

LEZIUNILE CERVICALE

SI CARIA RADICULARA


2/51

LEZIUNILE CERVICALE:

Sub 2 FORME : CARIOASE SAU

NECARIOASE

Prevalenta se datoreaza: cresterii longevitatii dintilor pe arcade

si

modificarilor modului de viata


3/51

LEZIUNILE CERVICALE:

Motivele prezentarii la medic:simptomatice (hipersensibilitatea) functionale (retentia de alimente)estetice

prezinta o variabilitate clinica ce da nasterela nr. confuzii:dgs. etiologic delicat (prin combinarea diferitilor

factori)necesitatea sau nu de a trata aceste leziunidificultatea unui cimp operator bine izolat


4/51

Eroziuni si Abrazie extinse,complicate cu carii radiculare

Pacientul: afectare a starii generale a

organismului neglijarea controlului placii

bacteriene Stangaci

Restaurare cu GIZ tip II.1.


5/51

Leziunile cervicale ne-carioaseTerminologie:Miloliza leziuni cervicale necarioase leziuni cervicale de uzura (LCU)OMS: in urmatoarele decenii: predominenta

leziunilor cervicale necarioase fata de celecarioase

85% din leziunile necarioase prezinta o localizarecervicala

(Levitch LC, Bader JD, Shugars DA, Heymann HO. Noncarious cervical lesions: a review. J Dent1994;22:195-207.)


6/51

Definitie. Aspecte clinice. EtiologieLEZIUNI CERVICALE DE UZURA(LCU)

LCU sub forma de: abrazie

eroziune

abfractie

fac referire la factori etiologici multipli si intricati ,

clasificarea devine mai dificila


7/51

Atritia

= uzura marginii incizale,

a suprafetei ocluzale

a zonelor de contact interproximale, datorat fortelor masticatoriifiziologice, fara interventii extrinsece


8/51

ATRITIE NORMALA


9/51

ATRITIE EXTREMA


10/51

ATRITIE


11/51

AtritieAtritie severa a fetei P a front.sup.


12/51

Abrazia

= o pierdere de substanta dura, datoratunui proces mecanic, altul decit

masticatia, de exemplu:

periajul dentar traumatic (intempestiv) dentifice foarte abrazive etc

.


13/51

Abrazia - Localizarea leziunilor la nivel cervical la jonctiunea cemento-dentinara.

se pot asocia cu retracti gingivaole si cu hipersensibilitate dentinara

Suprafata acestor leziuni:este dura, neteda,

stralucitoare(ca si cum ar fi lustruita (spre deosebire decaria dentara) marginile leziuni: netede, forma: in U sau moneda se pot observa chiar striatii provocate de firele periutei de

dinti

mai ales la maxilar, la nivelul fetelor vestibulare sauproximale a segmentelor incisivo-canine si PM intensitatea abraziei depinde de forta de periaj, miscarile

diferite (in functie de cum pacientul este dreptaci saustingaci


14/51

ABRAZIE SEVERA AFRONTALILOR SUPERIORI

Periaj frecvent,

intempestiv cu

Periuta de dinti dura

striatii provocate de

firele periutei de dinti mai ales la maxilar, la

nivelul fetelor vestibularesau proximale asegmentelor incisivo-

canine si PM


15/51

Abrazie severa la 22 si 11

Fumator de pipa

Abrazie severa la22 si la < distal 21

fumator de pipa peo perioada mailunga a zilei


16/51

ABRAZIE, ATRITIE, EROZIUNE

Abrazia: inc. centrali (obiceiulde a folosi la clipsuri,agrafe inc. centrali)

Eroziunea suprafeteivestibulare a inc. centrali prin

periaj viguros, intempestiv,dupa consumul unorbauturi acidulate (pH acid)

Atritie: la frontalii sup: prinbruxism si accentuat prin

pante accentuate la d.lat.


17/51

ABRFRACTIA(definita de Grippo [3] )

- forma special de pierdere a esuturilordentare dure,

printr-o componenta funcional:

flectarea dintelui, care provoaca otensiune la nivelul structurilor cristaline

situate la Jonct. smalt-cementvestibular

[3] Grippo JO. Non carious cervical lesions: the decision to ignore orrestore. J Esthet Dent1992;4:55-64.[4] Lee WC, Eakle WC. Possible role of tensile stress in the etiology of

cervical erosive lesions of teeth. J Prothet Dent1984;52:374-80.


18/51


19/51

EROZIUNEA = distructia tesuturilor dentare dure datorita unor procese

chimice si/sau electrolitice = un fenomen patologic cronic, localizat, fara implicare

bacteriana

Acizii responsabili: sunt de origine extrinseca sau intrinseca


20/51

EROZIUNEAAcizii responsabili: sunt de origineextrinsec sau intrinsec

Cauzele extrinseci:din mediul profesional acid (muncitori care sunt

expui unor noxe chimice, pictori, inottorii de

performan)alimentaie acid (buturi acide, sucuri de fructe,medicamente acide etc)

Cauzele intrinseci: reflux gastro-esofagian

regurgitri acide


21/51

EROZIUNEA In funcie de etiologie, localizarea poate s fie diferit:

mediu acidla nivelul incisivilor, vestibular probleme gastrice: incisivi sup. , suprafaa lingual

alimentaia este acid, leziunile se localizeaz la nivelcervical


22/51

Eroziune severa =abraziedegustator de vinuri


23/51

Recomandari pt degustatorii devinuri

Degustatorul de vinuri:Periaj dentar frecvent, in timpul sesiunilor de

degustarepH-ul scazut, demineralizarea dintelui

colagenul liber, expusPeriajul mediat: indeparteaza colagenul,

impiedicand remineralizarea

Recomandari:Clatiri orale cu ape de gura fluorurateinaintea sesiunilor de degustare de vinuri

Periaj: dupa 3 ore


24/51

EROZIUNEAEtiologie Localizare

Mediu acid Incisivi - vestibular

probleme gastrice: Incisivi sup.suprafaa lingual

alimentaia esteacid,

Cervical


25/51

EROZIUNEASaliva: rol protector prin:dizolvarea agentilor aciziprin capacitatea sistemelor tampon salivare

permite mentinerea unei cantitati de Ca si fosfati incontact cu suprafetele dentare,permitind formarea de pelicula dobindita ,care de asemenea joaca un rol protector a smaltului

fata de demineralizare


26/51

EROZIUNEA Formele clinice:

cele mai frecvente = lacune cuneiforme sau leziuni informa de U cu suprafata larg, puin profund, cu margini flu, contur

mai puin definit, cu aspect satinat, opalescent Daca dentina este descoperit, tubuli sunt descoperiti poate surveni sensibilitatea atunci cind nu se formeaza

dentina sclerotica, datorita une demineralizari rapide astfel este vorba de o disolutie chimica superficiala a

tesuturilor dure dentare combinate cu atritie si abrazie. necesitatea une anamneze riguroase, care s vizeze

alimentaia, problemele gastrice, medicaia, disfunciaglandelor salivare, expunerea la acizi, igiena oro-dentara

etc De aceasta anamneza de inde lanul de tratament


27/51

Leziunile carioase

Cauze multiple: medicamentoase (neuroleptice) fizice (radioterapia) alimentare i comportamentale (alimentaie cu dulciuri, igiena

oral deficitar)

fiziologice; diminuarea dexteritii de periaj la persoanelevirstnice pH-ul critic pentru demineralizare este de 4,4 5,5 pentru smalt

si 6- 6,6 pentru dentina aceasta analiza etiologica este importanta pentru a preveni

diferite leziuni

o buna cunoastere a etiologiei, consiliere asupra igienei orale (tehnica, ritmicitate) si consiliere dietetica (alimentara), eventual chiar de catre un

dietetician prevenirea precoce poate intercepta aceste leziuni


28/51

CARIA RADICULARA= proces dinamic, apare consecutiv dezechilibrului dintreprocesele de mineralizare i demineralizarela nivelul zonelor radiculare descoperite.

Incidena cariei radiculare este mai mare la:La pacienii parodontopai, la pacienii vrstnici i la pacienii supui chirurgiei parodontale.


29/51

FACTORII FAVORIZANTI AI CARIEIRADICULARE LA VARSTNICI:Recesiunea gingival. Cementul radicular expus

este rugos, mai subire i mai puin rezistent laatacul carios. Recesiunea gingival nu este nsnsoit ntotdeauna de caria radicular. Igien oral deficitar

Alimentaie cariogenXerostomia sau hiposialiadat de afeciuni

sistemice i medicaia aferent (la vrstnici),Reducerea abilitiin meninerea igienei orale.Consecutiv chirurgiei parodontale pot surveni carii

radiculare n contextul unei igiene orale


30/51

CARIA RADICULARA


31/51

CARIA RADICULARA


32/51

Carie radiculara, abrazie, eroziuni


33/51


34/51


35/51

PIERDEREA DE SUBSTANE MINERALE APOZIIA ACESTORA

LA NIVELUL SUB-SUPRAFEEIRADICULARE are loc pierderea cea maiaccentuat de substane minerale

LA NIVELUL SUPRAFEEI DENTARE,

RESPECTIV RADICULARE, LA NIVELULSTRATURILOR PARTIAL DIZOLVATEare loc apoziia de minerale


36/51

ETIOPATOGENIA CARIEIRADICULARE Similar cu a cariei coronare

SEMNELE CLINICE: DIFERA DATORITASTRUCTURII DIFERITE

LA NIVELUL CARIILOR RADICULARE ACTIVE: prezenaunui mare numr de streptocci mutans (SM) i lactobacili (LB)


37/51

Caria Radiculara


38/51

ETIOPATOGENIA CARIEIRADICULAREFACTORUL

ETIOLOGICPRINCIPAL:

PLACA BACTERIANA

FACTORI BIOLOGICI:

RECESIUNEAGINGIVALA

PARAMETRIISALIVARI (fluxul

salivar, capacitateatampon, pH-ul )

dieta,

aportul de fluoruri,

timpul de aciune


39/51

Riscul dezvoltrii cariei radiculare este n strns corelaie cu

experiena carioas anterioar (carii coronare i radiculare). Intervenia fluorului este similar la nivel coronar i radicular.


40/51

PREVENIREA CARIEI RADICULAREmsuri de profilaxie asemntoare profilaxiei

cariei dentare n general.Astfel studiile din literatur prezint o inciden mai

sczuta a cariei radiculare la pacienii care provindintr-o zona cu ap potabil fluorizat comparativcu pacienii din zonele cu ap potabil nefluorizat.

Aceasta se datoreaz mai puin nglobrii nesuturile dentare a fluorului, i mai degrabefectului cariostatical fluorului, care influeneazprocesul dinamic fizico-chimic n timpul dezvoltriileziunii carioase, asa-numitul efect topic


41/51

DIAGNOSTICUL CLINIC DE CARIERADICULARA reprezint nivele variate de pierderi minerale la nivelul

esuturilor dentare. Caria radicular care intereseaz doar cementul dentar

nu poate fi diagnosticat clinic, deoarece grosimeacementului n zona jonciunii smal-cement este dedoar 16-60 microni.

Cnd se pune diagnosticul CLINIC de carie radicular,afectarea dentinei a survenit deja.

La enunarea diagnosticului clinic se fac referiri la stadiul distruciei tisulare i la activitatea procesului carios (activ sau cronic).

Se apreciaz prin inspecie, palpare cu sonda iexamen radiografic.


42/51

CLASIFICAREA CARIILORRADICULARE ( dup Fejerskov):

Leziuni incipiente, active : Clinic: Modificri discrete de culoare sau coloraie glbuie.

Leziuni stabilizate, active: Clinic: coloraii brun-glbui, consecutiv invaziei bacteriene i

coloranilor alimentari. Suprafaa radicular este moale la palparecu sonda

Leziuni active, avansate profunde: Invazia microorganismelor a canaliculilor dentinari cu penetrarea n

pulpa dentar Acest lucru se ntmpl cnd organul pulpar nureacioneaz prin scleroza canaliculilor dentinari afectai.

Leziuni inactive radiculare: Clinic:Pierderi de cement, pigmentare brun nchis sau negru.

Suprafaa dentinar este neted, sclerotic sau rugoas. Adeseaeste stralucitoare, probabil exist microorganisme la nivelul acelorleziuni. Palpare cu sonda: relativ dur

Prezena la inspecia clinic a distruciei suprafeei radiculare nusugereaz intotdeauna activitatea, ci dimpotriv leziunile inactiveprezint adesea grade variate de distrucie a suprafeei radiculare. Deasemenea cu ct pigmentarea leziunii este mai accentuat, cu attremineralizarea este mai important


43/51

TRATAMENTUL

se individualizeaz n funcie de;

cariactivitatea pacienilor, de factorii de risc existeni: obiceiuri alimentare,

folosirea preparetelor de fluor, nivelul infectios al cavitii orale, fluxul salivar,capacitatea tampon salivar, pH-ul i

igiena oral individual, de folosirea anumitei medicaii care favorizeaz hiposialia.

Trebuie s in cont de

extinderea leziunii, viteza de progresie

vrsta pacientului, cerinele fizionomice,

status social.


44/51

Preventia Cariei radiculare1. Meninerea sntii esuturilor

paodontale = Cea mai eficient msur deprevenire a cariei radiculare.

2. Caria radicular, activnsoit sau nude soluie de continuitate se poate inactivai transforma n leziune oprit n evoluieprinndeprtarea factorului etiologicprincipal: placa dentar.


45/51

DEMINERALIZAREA RADICULARA Masuri preventive:

Profesionale Individuale- acasa

Localizarea demineralizarii radiculare: Vestibulara sau/si orala Accesibilitatea la masuri preventive

Proximala: Accesibilitate redusa, adesea nu se remineralizeaza


46/51

Etiologia demineralizarii radiculareActivitate bacteriana

Flux salivar redus: Consecutiv efectelor secundare ale medicamentelor luate de

catre pacient

Influenteaza negativ potentialul de remineralizare

Contribuie adesea la reducerea capacitatii tampon salivare si a

pH-lui salivar prin continutul scazut in Na2Co3


47/51

Demineralizarea cementului radicular Survine la pH- de 6.7, putin sub valoarea pH-ului de repaus

salivar de 7.0 Nu se recomanda masuri de remineralizare in aceasta

situatie

Lehmann, RR: Die kologie der Mundhhle. Thieme, Stuttgart 1991


48/51

Masuri preventive pre-restaurative invederea modificarii activitatii leziunii Gutiere sau folii aplicatoare cu:

CHX-gel si/sau gel cu fluoruri (Elmex-gel, GelKam)

Aceste masuri preventive pre-restaurative se regasesc intr-o reducere a pierderii de substanta dentara la pregatirealeziunii


49/51

Recomandari:Demineralizarile cu localizare V sau O:

tratam.antibacterian:1xn aplicatii: Geluri sau lacuri antibacteriene(Cervitec, EC40,

CHX-gel)Astfel leziunile moi devin de consistenta crescuta Leziunile foarte moi:

Reconturare prealabila: Cu perii de nylon + amestec de CHX-gel+H2O+ pubere

abraziva piatra ponce

+ Pasta de dinti Duraphat Cu efecte pozitive asupra remineralizarii Recall: la 2 luni: masuri locale antibact.

Criterii de evaluare a remineralizarii: consistenta crescuta a leziunii cervicale (nu si a culorii)


50/51

Remineralizarea cariilor cervicale Cariile cervicale: apar la trecerea smalt-cement radicular, prin

aparitia unor zone dentinare descoperite Survine adesea hiperestezie dentinara Modificarile carioase initiale pot fi remineralizate prin:

Igiena orala adecvataAccesibilitate la leziune


51/51

Recomandari in cazul cariilor cervicale 1. Reducerea hiperesteziei dentinare = premisa pt efectuarea

masurilor de igiena orala Simultan: 2. Aplicatii profesionale terapeutice antibacteriene (pt a

reduce nr.germeni b.): CHX, Fluoruri, Laser

3. Masuri individuale- acasa: fluoruri (gel, lacuri sau pastemedicam. cu cont. crescut in fluoruri -Pasta de dinti Durpahat), In contextul unei abordari preventive de ansamblu a pacientilor

Botzenhart, UU, Frentzen, M: Die Behandlung desberempfindlichen Zahnhalses.ZWR 116 (1+2); 8-18 (2007)

caria radiculara - si lleziunile cervicale

Documents