caracterizarea pieței digitale din românia

14
CARACTERIZAREA PIEȚEI DIGITALE DIN ROMÂNIA; COMPARAȚII ȘI TENDINȚE Utilizarea pe scara mai larga a tehnologiilor digitale va permite Romaniei sa ofere populatiei o viata de mai buna calitate. Piata digitala poate oferi mult mai mult in transport, in serviciile de asistenta medicala dar si sociala, posibilitati de comunicare usoara, dezvoltarea industriilor (mentionez aici industria turismului) etc. Majoritatea sectoarelor converg spre o era digitala, o piata digitala unica dinamica prin continut, servicii. Se estimeaza ca pana in anul 2020 aplicatiile digitale vor fi furnizate online. Studiul realizat de Digital FactBook concluzioneaza faptul ca piata locala de digital din Romania a atins valoarea de 65 de miloane de euro in anul 2013, valoare care arata tendinta de crestere fata de anul 2012. Cei mai mari investitori de digital au fost "Industria Auto""Telecomul", Industria Financiara". Cand vorbim de anul 2013 trendurile si elementele de baza pe piata digitala in materie de servicii vor fi social media, e-commerce, video, mobile. Specialistii considera ca banii alocati publicitatii in categoria SOCIAL MEDIA, vor creste cu aproximativ 40%, in cele dim urma acest segment va fi considerat ca instrument de bussiness. Romania Din punct de vedere al conţinutului cultural este novice. Nu exista inca baza tehnologica pentru Serviciile online comerciale. Serviciile de eGuvernare sunt dezvoltate mult mai intens existând numeroase initiaţive la nivelul MCSI implementate sau în curs de implementare însă corelaţia acestora pe piaţa digitală Europeană este una adhoc.

Upload: tutulica8

Post on 10-Aug-2015

30 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Caracterizarea pieței digitale din România

CARACTERIZAREA PIEȚEI DIGITALE DIN ROMÂNIA; COMPARAȚII ȘI TENDINȚE

Utilizarea pe scara mai larga a tehnologiilor digitale va permite Romaniei sa ofere populatiei o viata

de mai buna calitate.

Piata digitala poate oferi mult mai mult in transport, in serviciile de asistenta medicala dar si

sociala, posibilitati de comunicare usoara, dezvoltarea industriilor (mentionez aici industria turismului)

etc. Majoritatea sectoarelor converg spre o era digitala, o piata digitala unica dinamica prin continut,

servicii. Se estimeaza ca pana in anul 2020 aplicatiile digitale vor fi furnizate online.

Studiul realizat de Digital FactBook concluzioneaza faptul ca piata locala de digital din Romania a

atins valoarea de 65 de miloane de euro in anul 2013, valoare care arata tendinta de crestere fata de

anul 2012. Cei mai mari investitori de digital au fost "Industria Auto""Telecomul", Industria

Financiara".

Cand vorbim de anul 2013 trendurile si elementele de baza pe piata digitala in materie de servicii

vor fi social media, e-commerce, video, mobile. Specialistii considera ca banii alocati publicitatii in

categoria SOCIAL MEDIA, vor creste cu aproximativ 40%, in cele dim urma acest segment va fi

considerat ca instrument de bussiness.

Romania Din punct de vedere al conţinutului cultural este novice. Nu exista inca baza tehnologica

pentru Serviciile online comerciale. Serviciile de eGuvernare sunt dezvoltate mult mai intens existând

numeroase initiaţive la nivelul MCSI implementate sau în curs de implementare însă corelaţia acestora

pe piaţa digitală Europeană este una adhoc.

Romanii inca nu utilizeaza servicii online sofisticate deoarece nu exista nici o reglementare privind

corectitudinea datelor de natura personala dar nici nu exista confidentialitate. Riscul de incredere in

Romania este practic neexistent la nivel international dar si european.

PIATA DIGITALA A ROMÂNIEI ASTAZI

UTILIZAREA INTERNETULUI

De-a lungul ultimilor ani datele demografice ale utilizatorilor de Internet s-au

schimbat. Consumatorul de Internet este omul cu o activitate (tineri) profesională activă, care

utilizează internetul pentru a rezolva o parte din sarcinile sale de zi cu zi, pentru a păstra legătura cu

prietenii și familia, pentru a face cumpărături și de cercetare cu privire la ultimele noutăți sau diverse

produse sau servicii

Page 2: Caracterizarea pieței digitale din România

Rata de utilizare a Internetului indica faptul ca in Romania exista un numar mic de conexiuni la

retelele de comunicatii. Conform ultimilor indicatori, România are cea mai mică rată de utilizare

frecventă a internetului în UE cu 34% şi 21%. Sunt cetateni ai acestei tari care nu au utilizat niciodata

Internetul. De abia in ultimii cinci ani comertul electronic si-a facut prezenta aparitia. In Europa,

Romania este situata pe ultimul loc privind oferta de pret dar si la si oferirea serviciilor electronice

pentru companii si pentru cetateni. În furnizarea de servicii on-line, România este mult sub media UE,

cetăţeni (50%) şi companii (75%). Progresele inregistrate sunt date de disponibilitatea Internetului in

banda larga si accesul la Internet.

Disponibilitatea serviciilor publice on-line a crescut dar utilizarea de către companii este în scădere

şi de asemenea utilizarea lor de către cetăţeni rămâne limitată.

Pietile online din Romania arata ca un puzzle care nu poate fi facut. Atunci cand nu vor mai exista

obstacole de tip normativ, atunci cand nu se vor mai intampina erori si greutati la plata facturilor on-

line vom putea discuta de o piata digitala cu posibilitati de crestere in Romania si nu numai, putem

vorbi de tot ce inseamna peste hotare.

Platformele trebuiesc deschise, se impun anumite standarde, trebuie corelate achizitiile publice cu

autoritatile publice. Atunci cand retelele utilizate vor oferi confidentialitate, cand nu vor exista furturi

de identitate, piata digitala va oferi incredere, vor creste numarul de cetateni ce prefera platforme on-

line

Accesarea de 1servicii online

(% din

populaţia totala)

2010

1 Agenda Digitală pentru Europa Cadru general de acţiune pag.14

Page 3: Caracterizarea pieței digitale din România

Accesarea de

servicii online

(% din

utilizatorii de

Internet)

2010

Din baza de date putem concluziona că, în ultimii 2 ani, români utilizatori de Internet au devenit

mai educati, frecventa de utilizari online și activitățile lor de e-commerce si online banking sunt în

creștere. Încă departe de media europeană, acești indicatori reprezintă un potențial de creștere

important, care face ca activitățile on-line pentru mai multe companii de afaceri sa fie orientate spre

rezultate pozitive.

Site-uri de retele sociale au înregistrat rate de creștere fără precedent. De exemplu, Facebook.com

a crescut în termeni de nivel mondial de la 10% la începutul lui august 2008 la 36% în luna august

2010 și a trecut 500 milioane de utilizatori, in timp ce Twitter.com ajunge astăzi 11% din utilizatorii

de Internet.. Aproximativ 70% din toate bugetele sunt estimate a fi introduse pe campanii de

sensibilizare - formate tradiționale sau inovatoare.

Ca o concluzie pentru anul 2010, publicitatea online a continuat să fie folosit mai ales pentru

marca / conștientizare activități, dar performanța conduse de campanii sunt în creștere rapidă.

Inițiativa estimează bugetele tot mai mari alocate de la alte activități decât comunicarea comercială

(ex.: vânzări, PR). Cuvinte cheie și tendințele mass-media pentru anul 2011: social media de

publicitate, publicitate video, e-commerce, comert sociale.

COMERŢ ELECTRONIC

De abia in ultimii cinci ani comertul electronic si-a facut prezenta aparitia. Comerțul electronic

deschide noi frontiere pentru creșterea ofertei și oferă in acelasi timp o mai mare posibilitate de alegere

consumatorilor. Cu toate acestea, regulile diferite privind TVA-ul și protecția consumatorilor

împiedică atât companiile cât și consumatorii să profite pe deplin de revoluția digitală . Romanii sunt

slabi cumparatori on-line, deoarece nu exista promovare in acest sens, nu se explica care sunt

avantajele si dezavantajele cumpararii on-line. Persoanele trecute de 60 de ani nu cumpara niciodata

online. Conform EuroStat doar 3% dintre români îşi fac cumpăraturile on-line. 2

2 http://oldrbd.doingbusiness.ro/ro/5/articole-recente/2/551/the-romanian-media-industry-whereto

Page 4: Caracterizarea pieței digitale din România

Anul 2011 a fost un an plin de curaj la nivel de client, acestia cere nou dar este dornic sa si

experimenteze. Agentiile au propus proiecte diverse tip out of the box dar si proiecte Atl-Online-btl-

Pr consumatorii diversificandu-se in orice moment. Asteptarile clientilor sunt legate de executie si

mai putin de planning.Romania inca nu gandeste la nivel strategic ci doar la implementare. Trebuie

sa se vina cu solutii creative in comunicare marcii, pentru a avea impact pozitiv asupra clientului.

Pornind din zona de digital agentiile trebuie sa integreze servicii de PR in legatura cu serviciul social

media. Vorbind de marketing-ul mobil suntem de abia la inceput dar va fi in crestere odta cu

penetrarea pe piata a smartphone-urilor.

Creștere cu 50% a vanzarilor de smartphone-uri așteptate în România în 20133

Gersim Impex, unul dintre cei mai mari distribuitori de smartphone-uri din România, raportează că

vânzarea de smartphone-uri din țară ar putea ajunge la aproximativ 1,5 milioane de unități în 2013,

ceea ce înseamnă o creștere de 50% față de 2012, Ziarul Financiar a raportat. Dan Stefanescu,

proprietarul Gersim si CEO, a declarat că se așteaptă ca achiziționarea de smartphone-uri de la

compania sa, în 2013 s-ar putea dubla, comparativ cu 2012.

Potrivit datelor Gersim, piata de telefonie mobila din tara sa stabilizat la un nivel de aproximativ

3.5-4 milioane de unități în 2012. Au crescut vanzarile de smartphone-uri, care sa triplat în 2012, a

contribuit la creșterea piata de telefonie mobila din punct de vedere al veniturilor. CEO-ul Gersim, de

asemenea, a raportat că prețul mediu al unui telefon mobil, în 2012, a fost de aproximativ 60 €, ceea ce

înseamnă piața a avut o valoare de aproximativ € 210-240m.

Ca o concluzie pentru anul 2012, publicitatea online a continuat să fie folosita mai ales pentru

marca / conștientizare activități, iar performanța campaniilor sunt în creștere rapidă. Inițiativa

estimează bugetele tot mai mari alocate la alte activități decât comunicarea comercială (ex.: vânzări,

PR).

PIATA DIGITALA IN INDUSTRIA TURISMULUI ROMANESC-TENDINTE

Site-urile web au fost întotdeauna considerate o componentă esențială a oricărui plan de marketing

on-line în industria turismului. Platformele on-line aparute pe piata digitala din Romania sunt

necesarea pentru a facilita rezervarile de catre operatorii de turism.Utilizarea platformelor de mass-

media continuă să crească și are multe beneficii, acestea includ raportul cost-eficiență și atracție pentru

toate grupările și demografice - piețe de nișă și de masă, de afaceri și de călătorie de agrement, bărbați

și femei și toate grupele de vârstă.O gamă largă de canale sociale sunt disponibile pentru companiile

de turism și turism, dintre care multe pot fi extinse fara ajutorul unui dezvoltator de social media.

Aplicații și pagini care s-au bucurat de succes gamă de masă de la rezervările (Facebook.com /

3 http://www.ceeitandtelecom.com/180141/50-increase-in-smartphone-sales-expected-in-Romania-in-2013.shtml

Page 5: Caracterizarea pieței digitale din România

trumpchicago) galerii foto și video simbolizează cazare si excursii, YouTube agregare

(Facebook.com / TourismRoumania), concursuri de sensibilizare brand awareness, , abonamente

newsfeed și mai mult.

Aplicatii pe Tablete

Principalul punct de atractie sunt aplicațiile care se gasesc pe orice platforma - iPad, Android,

Windows sau BlackBerry – iar acestea oferă companiilor de turism distribuție la nivel mondial.

Rezervările de călătorie de pe aceste dispozitive sunt în creștere. Industria turismului trebui să includă

acest mediu digital si virtual, ca parte a planului lor de marketing.

Un exemplu de aplicatii iPad de mare valoare este cel folosit pentru a conduce rezervările de cazare,

oferind o ambianță captivantă, o experiență de utilizare interactivă pentru potențialii clienți.

Brosuri digitale

Sunt o formă de tablete portabile, aplicații pentru mobil, sociale sau on-line – conectate la platforme

digitale interactive. In Romania sunt aproape sunt inexistente desi in alte tari sunt deja utilizate,

oferind o fata interactiva dar si o leagtura instant cu cumparatorul .

Tendinta este ca piata de turism digital sa evolueze.

PIATA DIGITALA IN SANATATE IN ROMANIA-TENDINTE

Romania ca si alte state din Europa promit o cotitura in sanatate adoptand platforme digitale pentru

gestionarea bolnavilor si bolilor dar si pentru apeluri de urgenta. Tele-medicina va promova conexiuni

noi pentru îngrijire și va oferi o interactiune mai puternica medic pacient.

Dosarul electronic pentru fiecare cetatean va oferi in orice moment o sursa bogata de informatii

privind istoricul familial al pacientului, studii epidemologice, boli cronice ale acestuia.4

Piata digitala in sanatate inseamna bazele de date - pentru înregistrări pacient, monitoare sau mobile,

sisteme de manipulare pentru centre de apel pacient.Prin urmare, politica de eHealth UE intra acum in

Romania ea acoperind diverse domenii, precum drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale

transfrontaliere, finanțarea de cercetare avansată și de dezvoltare, precum și asigurarea faptului că

sistemele de evidență electronică a datelor medicale sunt compatibile pe plan internațional.

Tehnologiile digitale permit medicilor sa aiba acces la înregistrările medicale ale pacienților mai ușor,

acces imediat la rezultatele testelor de laborator, și să livreze retetele direct la farmaciști, făcând

livrarea heaçthcare mai rapid și mai eficient. Pentru pacienții, tehnologiile digitale salveaza vieți

4 http://ec.europa.eu/digital-agenda/about-health

Page 6: Caracterizarea pieței digitale din România

STIINTA SI TEHNOLOGIE-TENDINTE

Piața globală a robotică este acum în valoare de € 15.5 miliarde de euro pe an. Până în 2020, întreaga

piață de servicii robotică ar putea fi în valoare de peste € 100 miliarde de euro.

Pentru a menține și de a îmbunătăți această poziție promițătoare, Romania si alte state din Europa, care

lucreaza impreuna in industrie și mediul academic vor lansa un parteneriat public-privat (PPP). Se va

urmări:

îmbunătățirea competitivității UE prin intermediul tehnologiilor industriale robotizate;

furnizează servicii de roboți și robotizate pentru a ajuta la rezolvarea unora dintre provocările

societale UE, cum ar fi îmbătrânirea;

aborda aspectele etice și juridice;

dezvolta obiective strategice.

CULTURA-TENDINTE

PATRIMONIUL CINEMATOGRAFIC, BIBLIOTECI DIGITALE ON-LINE

O mare parte din patrimoniul cultural al Romaniei va fi stocata, digitalizarea acestor colectii de carti,

filme le va face disponibile si generatiilor care urmeaza precum si asigura accesibilitate permanenta.

MEDIA

Sectorul mass-media joacă un rol-cheie economică, socială și culturală în Romania.Romania nu are

dezvoltata industria mass-media, dar se incearca o crestere puternica a acesteia, astfel TV rămâne cea

mai importanta sursă de informare și divertisment , sectorul audiovizual angajează peste o suta de mii

de oameni. Pentru a functiona optim, sectorul media are nevoie de un set minim de norme comune

care vor viza publicitatea, promovarea culturii și protecția minorilor.

TENDINTE IN ONLINE, IN ECOMMERCE SI MARKETING DIGITAL 2013 ROMANIA

Economia digitala romaneasca reuseste sa copieze si sa transfere know-how din vest in proiectele nationale suficient de repede. Comertul online in particular este mereu in avangarda, fiind mereu primul in a experimenta noi instrumente si tehnici prin care sa aibe succes. In randurile de mai jos veti gasi parte din gandurile mele, ceea ce cred eu ca va fi important in 2013 aici la noi in online-ul marca .ro dar si in .com/.eu.

1. In continuare SoLoMo – Social, Local, Mobile – devine din ce in ce mai palpabil, mai adevarat si mai “comercializabil”. Daca pana acum nu multi i-au acordat atentie acestui concept, anul acesta nu mai au cum sa il ignore.

La noi Social Media a avut o expansiune mare in 2012 si aceasta se va intampla si in 2013. Vor fi mult mai multe campanii desfasurate in social medie iar comertul online romanesc nu va fi singurul care va profita de

Page 7: Caracterizarea pieței digitale din România

acest lucru. Stiu ca inca se cauta sfantul graal cu social media, sunt companii care inca nu si-au gasit locul corect printre bloggeri sau influenceri, dar stiu multe exemple de magazine online care au deja succes si vand efectiv cu ajutorul acestui “nou” (sau e deja vechi?) canal media. Social Media vinde, daca stii cum sa o abordezi, Social Media influenteaza SEO in mod major, Social Media influenteaza imaginea si PR-ul. Daca au mai fost companii care au ignorat acest canal media in 2012, in 2013 numarul lor se va reduce catre zero.

Tendinta de mai sus este una la nivel international. Cum tot la nivel international si national asistam la primii pasi mai importanti ai Mobile. In 2012 s-a vazut cat de puternica este forta de cumparare a celor ce detin tablete si smartphone-uri. Am prieteni in online care mi-ar zice acum “ti-am zis eu..”, si au avut dreptate. Mobilul si tot ceea ce inseamna accesorizarea cu tehnologie la purtator devine o importanta tendinta in 2013. Daca despre social media nu as putea zice ca in 2013 va exploda (oricum o va face mai bine decat in 2012), despre Mobile, cu tot ce inseamna marketing mobile, ecommerce pe mobile, advertising pe mobile, aplicatii pe mobile, pot spune la unison cu alti specialisti de afara ca anul acesta va fi anul exploziei in Mobile. Mai mult decat atat, si la noi marile magazine online cu sute sau mii de comenzi pe zi, vor asista la cresterea procentului de vanzari facute de posesorii de tablete si smartphones. Anul acesta la sarbatorile de Craciun ce vor veni procentul de cumparatori mobili va creste de cel putin 2-3 ori. Si credeti-ma cand spun ca deja este un procent semnificativ pentru aceste magazine online mai mari. Nu stiu daca sa ma hazardez sa spun ca orice magazin online din Romania va avea de sarbatori in iarna cel putin 1 comanda din mobile, dar cred ca nu sunt departe de acest indicator. Rata de conversie si comanda medie sunt mult mai bune pentru segmentul de mobile. Si vor mai fi inca 2-3 ani pana cand probabil se va ajunge la un echilibru intre mobile si desktop.

Am mai vazut cateva statistici internationale cu vanzarile de tablete si smartphone-uri. Inca din 2011 numarul de unitati de dispozitive mobile a depasit numarul de PC-uri: desktop si laptop. Este clar ca lumina zilei ca oricine poate face predictii pe aceste cifre, si ca magazinele online care ignora in continuare traficul de mobil vor avea mult de suferit in 2013. Vor pierde daca nu vor actiona ieri.

Cat despre Local, inca nu i-a venit vremea, cel putin nu la noi in tara. Sunt tendinte de localizare si la noi in ecommerce mai ales. La acest lucru contribuie major motoarele de cautare care ofera rezultate din ce in ce mai bune functie de locul unde facem interogarea. Probabil ca influenta acestui factor in tot ceea ce inseamna marketing online va fi mai mica, dar nu neglijabila. Cred ca SEO va fi cel mai ok motor de raspandire a componentei de local. La nivel international lucrurile stau altfel si cred ca vom vedea cum anumite servicii gratuite din zona aceasta vor gasi cai de monetizare.

2. Marketingul online va deveni din ce in ce mai sofisticat. Nu vom mai vorbi de un funnel, ci despre un Customer Journey cu mai multe touch-points, nu vom mai vorbi despre ecommerce, ci despre multi-channel commerce. Si in orice caz peste tot la comanda va fi maria sa, Clientul.

Abstractizarile simple de tipul funnel, palnie vor deveni partial incorecte si invechite in 2013. Am vorbit cu Andrei RADU la Scoala de Vara GPeC despre acest Customer Journey, am moderat un panel la IMWorld cu titulatura “The future of Retail: convergence of mcommerce, social commerce, ecommerce and traditional stores“, am vorbit anul care a trecut in prezentarea mea ”Feng Shui pentru site-ul tau. Maximizeaza-ti conversiile!” despre marketingul 1-la-1, despre ce inseamna sa fii Customer Oriented.

Page 8: Caracterizarea pieței digitale din România

Au aparut instrumente care sa ne permita sa fim alaturi de client in calatoria pe care o are de la intentie la decizia de cumparare, si cel mai important este tool-ul de Remarketing de la Google Adwords. Si nu e singurul instrument. Anul acesta cum deja v-am anuntat la o mica intalnire a Lumea Seo PPC cand am vorbit despre Universal Analytics, v-am spus despre Attribution Modeling. Impreuna cu remarketingul acest al doilea instrument, tot de la Google, ne va ajuta sa intelegem mult mai bine acest customer journey, vom aloca mai corect bugetele de promovare pe canale media poate vaduvite pana acum de “last click conversion”, atribuirea meritului ultimei campanii de marketing.

Imi place mult expresia “There is no line between online and offline” si am vazut-o prima oara intr-o prezentare a echipei Google Romania. Si este adevarata. Cu cat penetrarea internetului in Romania creste, cu cat numarul de device-uri diferite cu care accesam netul creste, vom asista la redefinirea termenului de comert, de retail. Site-urile de ecommerce sunt cumva mai aproape de a adopta acest nou tip de comert, insa pentru ca la noi inca se cumpara putin online (2.5% din total retail), avantajul la abordarea corecta si cu resurse a acestui nou tip de COMERT va reveni probabil retailului clasic, daca va stii sa se adapteze rapid la schimbarile pe care Internetul le-a adus. Sunt semne ca piata de retail online si offline e in plina schimbare, se duc lupte in culise. Adoptarea tehnologiilor pe care le folosesc cu atata usurinta clientii pentru a calatorii offline sau online va fi calea catre succes. Departamentele de Programare/Dezvoltare sau acei CTO – Chief Technology Officer – vor avea mult de lucru in acest an, 2013.

3. Afacerile de familie cu produse deosebite care sunt de negasit in marile lanturi comerciale, Marketplace-urile ca platforme de marketing pentru producatori, si SaaS-urile din zona de ecommerce mi se par alte trei tendinte extraordinare de urmarit in 2013.

Prin natura afacerii pe care o conduc, accea de consultanta in online si ecommerce, am mult de lucru cu magazine online medii si mari la care problema resurselor umane si materiale e cea mai importanta. Pe de alta parte am si multi clienti care desfasoara afaceri de familie, mici si foarte mici. Anul 2013 va fi cred anul afacerilor foarte mici si foarte mari. Cei foarte mici vor deveni mai vizibili in Internet si vor aduce produse pe care nu si le permit marile lanturi de retail din cauza costurilor de marketing ridicate. Cred ca vom asista in acest an la nivelul tarii noastre la o revenire a numarului de mici magazine lansate, poate undeva ca la nivelul lui 2007-2008, insa de aceasta data ownerii vin cu lectia facuta, cu planificare, cu bugete, cu dorinta de a invata si de a se educa in ecommerce. Cred in puterea acestor mici magazine online care isi vor gasi clientela prin natura produselor comercializate, prin creativitate si prin marketing de gherila.

Pe de alta parte in 2012 spre final am asistat la noi lansari de marketplace-uri. Dupa succesul modelului de business in curtea liderului de piata de la noi, numai eu am numarat 2-3 noi marketplace-uri lansate spre final de an 2012. Acest mecanism va inghiti in timp micul intreprinzator care vinde produse main-stream, produse cu adresabilitate mare. Acum in acest moment micile magazine online care au intrat in hora se simt bine si vand probabil mai mult decat ceilalti. Acum daca privim la un marketplace existent si vechi cum ar fi cel de la Amazon, vom observa ca e dominat de producatori, de creatori de produse. Eu insumi am comandat de la Amazon si de fapt comanda mi-a fost livrata de producatorul X sau Y. Cred ca in timp producatorii vor capata acces direct la consumatorul final prin aceste marketplace-uri, chiar daca poate la inceput vor mai pastra parte din lantul de distributie. Insa e cert ca acesta se va scurta si vom asista la agitatie pe piata de distribuite in scurt

Page 9: Caracterizarea pieței digitale din România

timp. Am remarcat si o alta componenta a acestui nou tip de business care infloreste la noi in .ro: mica firma de tehnologie web care replica succesul in online pentru mai multi producatori. Un alt tip de scurtare a lantului de distributie catre consumatorul care cere preturi mici, din ce in ce mai mici. Nu stiu inca ce model va ramane in picioare peste ani, e cert insa ca marketplace-urile sunt o solutie viabila pentru orice producator care vrea sa fie mai aproape de consumator, iar micile companii super-tehnologizate vor oferi cred in prima faza layerul care face posibila integrarea producatorilor mai putin dezvoltati tehnologic in hub-uri precum marketplace-urile. E de urmarit.

Si ajungand la final de articol, sper sa nu-l fi facut prea lung, am sa vorbesc despre SaaS-uri in ecommerce. Nu degeaba am incercat sa grupez principalele idei expuse aici, pentru ca problema tehnologica este una din cele mai mari pe care trebuie sa le depaseasca comerciantul offline care intelege sa isi dezvolte si canalul de vanzari online. Pare ceva extrem de greu si de irealizabil uneori. Multe discutiii si pierderi de bugete in atingerea acestui obiectiv. La Cluj am discutat despre rolul companiei de dezvoltare web intr-un panel condus de amicii mei de la Netlogiq. Aici vor interveni SaaS-urile, pentru a duce acest risc catre zero. Si vreau sa va spun ca sunt platforme de ecommerce simple si gratuite in acest moment, sau la costuri foarte, foarte mici. Si la noi in tara si afara. Mai avem cred pana sa dovedim si in acest sector insa ce trebuie sa retina de aici managerul de companie ce cocheteaza cu mediul online este ca sunt solutii ce-i permit sa se ocupe de marketing si nu de aspectul tehnologic in continua schimbare. Nu de mult anuntam pe grupul de ecommerce de pe Facebook o noua platforma dezvoltata in tarile nordice si care estetextrem de usor de folosit si e gratuita. Sigur poate nu se preteaza acum pentru comerciantii din .ro, din considerente de limba si procesatori de plati online, insa se va dezvolta si va deveni accesibila si comerciantilor nostri. Avem insa cel putin 2 platforme SaaS in tara care nu implica cine stie ce costuri si in continuare cred in evolutia pozitiva a platformelor de ecommerce de tip SaaS – software as a service, platforme inchiriate.