7/22/2019 Caracterizarea Lui Harap-Alb - Eseu

1/3

Povestea lui Harap-Alb

Caracterizarea protagonistului

Basmul, aparinnd iniial epicii populare, reprezint o naraiune ampl n proz n carepersonaje nzestrate cu puteri supranaturale particip lantmplri fabuloasece ilustreaz luptadintre bine i ru. Caracteristica esenial a acestuia este reprezentat de stereotipiadeterminatde prezena formulelor compoziionale specifice i de structurarea aciunii dup un tiparprestabilit ce urmrete o serie de motive tipice. Basmul cultpstreaz specificul comunicriidin creaia popular, dar redimensioneazstructurile, motivele, ilustrnd viziunea autoruluiasupra lumiii principiile estetice ale perioadei n care a fost scris.

n literatura romn, fora specieide a oglindi viaa n moduri fabuloase este ilustratde Ion Creang n povetile sale a cror originalitate este dat de localizarea fantasticului, artanarativ, umor i oralitate. n cadrul acestora se remarc basmul cult Povestea lui Harap-

Alb, o sintez a basmului romnesc ce deplaseaz accentul dinspre lupta dintre bine i ructre parcurgerea drumului iniiatic al unui tnr ce evolueaz , cunoscnd sensul unor valoriumane (sensul prieteniei, respectul fa de ceilali ori importana solidaritii). Basmul se remarcastfel prin dimensiunea realisti se ncadreaz n tipologia bildungsroman-ului, Ion Creangreuind s creeze via prin modul n care i construiete rotund personajele, fabuloase sau nu,atribuindu-le att caliti ct i defectei urmrindu-le aventurile.

Titlulbasmului, concentrand atentia in jurul protagonistuluisi a calatoriei cunoasteriipe care acesta o realizeaza, se constituie intr-un prim element ce anticipeaza dualitateapersonajului, amestecul dintre bine si rau, dintre calitatile si defectelesale. Constructia

oximoronicaHarap-Alb aleasa drept nume pentruprotagonist si reprezentand in viziunea luiVasile Lovinescu imaginea romaneasca a Yin-Yang, stabileste prin alaturarea a doua trasaturiopuse, complementare, reperele intre care caracterul acestuia evolueaza. Astfel, Harap-Alb sedistanteaza de tipologia personajului de basm, reprezentand un erou in formare, construit peo schema realista, trasaturile sale fiind lipsite de fabulos.

Statutulsau evolueaza de-a lungul derularii firului epic, fiind initial introdus drept fiulcel mai mic al unui crai, fiu ce decadeapoi la nivelul unui umil slujitordatorita lipsei sale deexperienta, nivel pe care urmeaza sa il depaseasca in urma unor probe si incercari, atingand infinal nivelul de cunoastere suficientpentru a deveni imparat.

Cu ajutorul mijloacelor de caracterizarese disting particularitatile caracterului itrasaturilesale, acestea evolund odat cu derularea firului epic. Absena portretului fizicevideniaz respectarea de ctre Ion Creang a modelului popular, care ilustreaz viziunea cvaloarea omului nu este dat de nfiare ci de caracter; astfel accentul cade asupra trsturilormorale, care ilustreaz umanizarea modelului simbolic al eroului de basm.

Portretul moral protagonistuluipoate fi conturat initialprin intermediul observatiilornaratorului, prezente intr-un numar relativ redus, dar mai ales dedus din replicile celorlaltepersonajeparticipante la actiune, elemente ce se constituie in mijloace ale caracterizarii

7/22/2019 Caracterizarea Lui Harap-Alb - Eseu

2/3

directe. Astfel, interventiile naratorului se reduc la sublinierea statutuluisi a catorva trasaturigeneraleprintre care sensibilitatea(fiul craiului cel mai mic, facandu-se atunci ros cum igotca, iese afar n grdin i ncepe a plnge n inima sa, lovit fiind n adncul sufletului deapstoarele cuvinte ale printelui su), lipsa initiala a experientei(i se ncurca crrile, nctnu se mai pricepe fiul craiului acum ncotro s apuce i pe unde s mearg)sau intelepciunea

ce se contureaza constant(Harap-Alb vede el bine unde merge treaba, c doar nu era dinbutuci).

Un rol semnificativ in alcatuirea portretului protagonistului il reprezinta insa replicilepersonajeloralaturi de care acesta intra in dialog. Astfel, Sfanta Duminicaremarca in primulrand generozitatea si altruismuluiacestuia (fii ncredinat c nu eu, ci puterea milosteniei iinima ta cea bun te ajut), evidentiindu-i apoi frica de necunoscutsi lipsa stapanirii de sinegenerate de lipsa sa de experienta(parc nu te-a fi crezut aa slab de nger, dar, dup ct vd,eti mai fricos dect o femeie!). Interventiile Spanului(Nu tii d-voastr ce poam-a draculuie Harap-Alb aista)contrasteaza cu cele ale Imparatului Verde(Ia, s am eu o slug aa de

vrednic i credincioas ca HarapAlb, a pune-o la mas cu mine, c mult preuiete omulacesta), sugerand dualitatea protagonistuluial carui caracter inglobeaza simultan calitatisidefecte.

Caracterizarea indirecteste predominant, imginea eroului constituindu-se treptatprin acumulri de fapte, atitudini, gesturi, limbaj, relaii cu alte personaje. Construciasubiectuluiurmrete evoluia protagonistuluiprin surprinderea unor momente semnificativepentru maturizarea lui. Aciunea debuteaz cuproba initialla care Harap-Alb este supus; nmomentulntalnirii cu Sfanta Duminica, protagonistul isi dovedeste spiritul altruistoferindajutor acesteia. Episodul alegerii caluluiconform sfatului batranei, pune in luminajudecatasuperficiala protagonistului, incapabil sa cerceteze dincolo de aparente, trasatura argumentata

de dispretul aratat calului rapciugos nzestrat cu puteri fabuloase.Intalnirile repetate cu Spanulncheiate prin coborrea in fantanaau scopul de a intaristatutul de tanar neinitiat, a carui trasatura definitorie o reprezinta naivitateaimpreuna culipsa de experienta. Cu toate acestea, in ciuda conditiei de servitorla care este supus, Harap-Alb isi dovedeste onoareasi cinstearespectandjuramantulacordat Spanului. Calatoria devineastfel o lupta permanenta cu sine, lupta care ii testeaza inteligenta, curajul, rabdareasi iireaduce aminte importanta prieteniei, a generozitatiisi omeniei.

Primele dou problein care este solicitat sa rapuna Ursul si Cerbul, simboluri alesuprematiei naturii in fata omului, ii dovedesc stapanirea de sinesi capacitatea de a ascultasfatul celor din jur. Cea de-a treiasi cea mai complexa dintre incercarile la care este supus decatre Span, aducerea fetei de imparat, debuteaza cu ajutorul oferit furnicilor si albinelor,simboluri ale insignifiantei materiale, pasaj ce ii reconfirma spiritul altruistsi generozitatea.ntlnirea pe drum cu cei cinci montriscoate n evidendepasirea pragului prejudecatilorce parea sa il fi limitat pana in acel moment, Harap-Alb acceptand ca fiecare dintre cei cinci sa ise alature in calatoria sa. Totodat, evenimentul pune in lumina evolutia intelepciunii acestuia sia capacitatii de a-si gandi in avans pasiipe care ii are de parcurs (ca tovar, era prta la

7/22/2019 Caracterizarea Lui Harap-Alb - Eseu

3/3

toate: i la pagub, i la ctig, i prietenos cu fiecare, pentru c avea nevoie de dnii n

cltoria sala mpratul Ro).

In urma probelor la care Imparatul Rosuil supune, Harap-Alb obtinemana fetei deimparat; astfel, autorul nu omite sa includa puterea de a iubiprintre calitatile pe care un tanar

trebuie sa le deprinda pentru a putea atinge maturizarea, protagonistul traind idiladintre el sifata de imparat drept un fenomen nou, cu totul aparte, pe care reuseste totusi sa il stapaneasca.Punctul culminant, cel in care Spanul este demascatiarjuramantul este ruptsimbolizeazpurificarea finalprin ciclul moarte-invierece marcheaza sfarsitul drumului initiatic.

Relaiile cu celelalte personaje confirm trsturileevideniate de faptele eroului. Astfelfa de tatl suse dovedete a fiun fiu iubitorce i respectprintele; n momentul n carecraiul este mhnit, el plnge i sufer, gndindu-se la ce-ar trebui s fac pentru a remediasituaia. Relaia cu Spnuleste conflictual, dar absolut necesarn formarea eroului ca om ica viitor conductor. De altfel, Sfnta Duminicsurprinde cel mai bine sensul iniieriilui, carese nscrie n destinul unui conductor ce va nelege suferina supuilor si cnd vei ajungeodat mare i tare, vei crede celor negjii i asuprii pentru c tii acum e ce ncazul.

Portretul protagonistului i modul n care acesta evolueaz ilustreaz,n opinia mea,mesajul etic al operei, sintetizat n cuvintele Sfintei Duminici(cnd vei ajunge odat mare itare, vei cuta s judeci lucrurile de-a fir-a-pr i vei crede ceor asuprii i necjii fiindc acumtii ce e necazul). Evoluia saeste situat astfel sub semnul unui destin ales, acela de a fi unmprat puternic, slvit i iubit care i-ansuitn urma experieneiprin care a trecut,valorile omenieiprecum modestia, prietenia ori tolerana.

n concluzie, modul n care Harap-Alb este realizat de ctre Ion Creang l plaseaz ntr-o categorie aparte fa de eroii comuni de basm, portretul su moral fiind surprins n evoluiei definindu-se prin complexitate. Astfel, personajul eponim se nscrie n schema protagonistului

unui bildungsromann, nsumnd att calitict i defectectigate n urma parcurgerii unuitraseu iniiatic. Totodat, acesta ilustreaz viziunea realista autorului ntruct este lipsit deputeri supranaturaledar n permanen ajutat, trsturile sale amintind de imaginea lui Nicdin Amintiri din copilrie prin modul n care Ion Creang localizeazelementele fantasticenrealitatea rural humuletean.