Chirita in provintie de V.Alecsandri(caracterizarea

Chiritiei)

V.Alecsandri a fost liderul miscarii literare a epoci pasoptiste.El a fost un deschizator

de drumuri pentru diferite speci si genuri literare si a avut un rol hotorator in formarea

si dezvoltarea in teatrul romanesc national.Mare parte din piesele comice ale lui

V.Alecsandri (comedii , vodeviluri,farse ) au caracter satiric si critic impotriva

moravurilor sociale si politice,ridiculizand demagogia, snobismul si parvenismul.Chirita

in provintie,”comedie cu cantic in 2 acte”este reprezentate pe scena in anul

1852.Chirita reprezinta un anumit tip uman: boieroaica de provintie dornica de

parvenire,reprezentativ pentru epoca imediata de dupa 1848.Piesa are urmatoare

tema:demascarea parvenismului,a snobismului si a abuzurilor administratiei.Conflictul

este intre conceptia conservatoare reprezentata de Barzoi sau de fals progres

reprezentat de Chirita, personaje zugravite caricatural,si ideile noi , progresiste ,

reprezentate de Leonas , tanar istet ,cinstit ,indragostit de Luluta.Conflictul se

desfasoara gradat intr-o actiune complicata cu situati comice pline de

neprevazut.Leonas demasca coruptia lui Barzoi si devine ispravnic in locul acestuia si

se casatoreste .El este reprezentantul ideilor noi,a onestitati,a sentimentelor sincere ,

iar Chirita si Barzoi sunt reprezentanti ideilor parvenite,a snobismului si coruptiei.

V.Alecsandri satirizeaza imitarea modei accidentale de catre Chirita fara asimilarea

culturi corespunzatoare: ” Chirita este o chocheta batrana si tot o data o buna mama ,

o burgheza cu dor de parvenire , dar si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres

o bonjurista.Amestecul de anteree si tracuri,de moldoveneasca grecizanta si de jargon

franco-roman ,de tabieturi patriarhale si de inovatii de loc occidental da un tablou

inedit incantator pentru ochiul de azi”.(G.Calinescu,istoria literaturii romane de la

origini pana in prezent ,Ed.Minerva,Bucuresti ,1986)Chirita,sotia lui Grigore Barzoi ot

Barzoieni ,boier de tara , este dornica de a fi la moda , de marire , combinatie de

parvenitizm si snobism . Prin contrastul intre ceea ce este si ceea ce vrea sa para

Chirita este un personaj ridicol.Chirita are 3 scopuri: sa aduca la Barzoieni moda

timpului ,sa devina ispravniceasca si sa-l insoare pe Gulita,fiul natang,cu Luluta,orfana

crescuta in casa ei,care va mosteni o mare avere.Din primul act al comediei reiese

aceste scopuri.Chirita,boieroaica de provincie,recent intoarsa de la Iasi,vrea sa impuna

moda vremii la Barzoieni.De acea fumeaza “ca un caporal” tigari “de halva

” ,calareste imbracata in ” amazoanca”, chocheteaza cu barbati mai tineri

(Leonas,profesorul Sarl) spunand de fiecare data “daca-i moda “.Pentru ca e la moda,il

plateste pe Sarl,profesor,sa-l invete frantuzeste pe fiul sau Gulita,un gogoman prost

crescut,care ucide viteii taranilor pe care ii batjocoreste,le aprinde bordeile ” cu

ciubucul cel de hartie “.Gulita nu este in stare sa retina prima fraza din poemul

scriitorului francez Fenelon,”Les aventures de Telemaque ,fils d’Ulysse”.In porezenta

profesorului Gulita trecu cu bine examinarea facuta de mama,oferind drept

corespondent in franceza cuvinte inventate:furculision, fripturision,invartision fiind o

scena memorabila ca dovada a falsei culturi.Chirita isi expune “temeiurile” ridicole ale

pretentiei ca Barzoi sa obtina ispravnicia intr-o discutie cu Safta.Demagogia,falsul

patriotism,parvenitismul,ii definesc monoogul si anticipeaza persoanejele

caragialiene,precum Catavencu (“vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de atata vreme”)

sau Dandanache(“Eu,familia mea, de la patuzsopt… lupta ,lupta si da-i,si da-i si lupta

…”) vrea sa introduca la Barzoieni eticheta din casele de la oras imita cu orice pret

moda situatie comica infatisata magistral in scena 4 a primului act.Nerebdatoare sa

afle denumirea lui Barzoi in functia de ispravnic,Chirita vrand sa respecte “obiceiurile

din Iesi ” si nu deschide ravasul primit de la Iasi,pana cand Ion,feciorul din casa i-l

aduce pe o tava cu servet.Buimacit de regulile noi,Ion , nu intelege ordinea in care

trebuie sa aseze obiectele si le tot incurca.Barzoi este comod,lipsit de initiativa.Chirita

il obliga sa-si schimbe obiceiurile vestimenare,culinare,dupa moda.El stie cum sa

aobtina avantaje materiale din fuctia sa , ca in scena vanzarii repetare a curcanului si

a primiri peschesiului .Spre deosebire de Chirita,Barzoi este un provincial

conservator,cu nostalgia traiului patriahal.Chirita ii marturiseste lui “monsiu Sarla” ca

a invatat singura franceza,limba de conversatie in saloanele vrenii.In realitate ea

foloseste un jargon roman-francez,care amesteca ciudat graiul neaos moldovenesc cu

“frantuzisme” construite de ea: ” nous disous comme ca en moldove”.In schimbul de

replici intre cei dou soti,se confrunta vechiul si noul, orientul si occidentul caracteristic

civilatiei romanesti pasoptiste.Barzoi se plange de moda

noua,”nemteasca” :”Barzoi:Apui da! de cand m-ai scos din minte ca sa ma

schimonosesti din strae stramte pun cate 2 ceasuri pana ma imbrac …Si ian priveste

ce seaman … cu bumbii isti mari…Parca-s negustor de farfuri”.Cuplul Leonas si Luluta

pune in lumina caracterul Barzoienilor prin antiteza.Ei sunt tineri , cinstiti,

reprezentanti ideilor noi.Ion feciorul din casa comenteaza cu ironie si bunul simt al

omului simplu “moda”si tertipurile stapanilor.Chirita, boieroaica de provincie cu

dorinta de parvenire este creonata calicatural,este un personaj comic realizat din

contraste.