NOŢIUNI INTRODUCTIVE DE

BIOCHIMIE DE LABORATOR

Caracteristicile unui test de laborator

Scopurile testelor de laboratorsunt:

• screeningul unei boli la pacienţi asimptomatici şi simptomatici

• diagnosticul unei boli

• monitorizarea unei boli sau a răspunsului la tratament (ex. Hb glicozilată -DZ, nr reticulocite –trat cu fier).

Când se justifică folosirea unui test de laborator pentru screening la pacienţii asimptomatici?

• test accesibil din punct de vedere al costului şi uşor de realizat

• prevalenţă mărită a bolii

• mortalitate mărită a bolii dacă este netratată

• necesitatea detectării precoce a bolii

• tratament eficient disponibil

Rezultatele unui test de laborator

• Test pozitiv (anormal):– adevărat pozitiv (AP) dacă subiectul are boala– fals pozitiv (FP) dacă subiectul nu are boala.

• Test negativ (normal):– adevărat negativ (AN) dacă subiectul nu are

boala– fals negativ (FN) dacă subiectul are boala.

Caracteristicile operative ale testelor de laborator

Test screening versus test diagnostic

• Testul seric ANA-sensibilitate 100% /specificitate 80% pt LES

• Testul seric anti-ADNdc sensibilitate 98% / specificitate de 100% pt LES

CARE TEST ESTE INDICAT PT SCREENING ŞI

CARE PT DIAGNOSTIC?

CONCLUZIETest screening versus test diagnostic

• Un test screening trebuie să aibă o sensibilitate cât mai mare. Sensibilitate 100% = nu există Bv cu T(-)/ normalAjută EXCLUDEREA bolii.

• Un test diagnostic trebui să aibă o specificitate cât mai mareSpecificitate 100% = nu există sănătos cu T (+)/anormalAjuta CONFIRMAREA bolii.

Problemă

• O echipă de cercetători şi-au propus să evalueze sensibilitatea şi specificitatea a două teste noi T1 şi T2 pentru detectarea microalbuminuriei in screening-ul nefropatiei diabetice pacienţii cu diabet zaharat (DZ) tip 1, comparativ cu dozarea cantitativă a microalbuminuriei prin metoda mai veche imunoturbidimetrică (ITM). Metoda imunoturbidimetrica (ITM) este laborioasă si necesită dotare corespunzătoare, fiind astfel de dorit înlocuirea ei cu o metodă mai simplă, cum sunt testele T1 şi T2.

Problemă (continuare)• Au fost luate în studiu două grupuri de pacienţi: grupul I (100 diabetici cu

nefropatie diabetică) şi grupul II (100 diabetici fără nefropatie diabetică).

• În cazul testului T1 au fost următoarele rezultate: – grupul I (99 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 1 pacient a avut testul

negativ), – grupul II (97 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 3 au avut testul

pozitiv).

• În cazul testului T2 au fost următoarele rezultate: – grupul I (93 de diabetici cu nefropatie au avut testul pozitiv, 7 pacienţi au avut testul

negativ), – grupul II (98 de diabetici fără nefropatie au avut testul negativ, 2 au avut testul

pozitiv).

• Calculaţi sensibilitatea, specificitatea, valoarea predictiva pozitiva (VPP) si valoarea predictiva negativa (VPN) ale T1 şi T2. Discutaţi care test este mai util pentru screeningul microalbuminuriei.

TESTUL 1 TESTUL 2

TESTUL 1 TESTUL 2

Precizia testului= indicator al reproductibilităţii

Indicator: DS la repetare pe aceeaşi probă biologică

Cel mai frecvent laboratoarele folosesc 2 DS de la media unui test atunci când stabilesc intervalul de referinţă al testului.

Distributie non-gaussiana, frecvent cu coada la dreapta

(FA, bilirubina, TG, C)

• In trecut C normal 3.5-6.7mmol/l (95% din valorile gasite la adultiaparent sanatosi)

• Azi- risc CV peste C>5 mmol/l(5.2 mmol/L= 200mg/dl)

CONVERTIREmmol/L x 38.666= mg/dL

(Masa moleculara C= 386.66)

SCOP

Imprecizia <1/2 variatiabiologica intraindividuala

Relatia FP-FN

Care test este mai bun pentrudiagnostic?

Testul A, deoarece are specificitate mai mare decittestul B la orice nivel de sensibilitate.

Precizie versus acurateţe

Precizie mai mică, acurateţe mai mare

Precizie mai mare, acurateţe mai mică

Acuratete- capacitatea unui test de a produce un rezultat care reflecta realitatea.

Valori predictive (PV) ale testelor pozitive (VPP) şi negative (VPN)

VPP- % de Bv din totalul testelor pozitive

VPN- % de sănătoşi din totalul testelor negative

Valori predictive (PV) afectate de prevalenta

Prevalenţa bolii - % bv. din populaţia totală = a+b/a+b+c+d

Prevalenţa nu afectează sensibilitatea sau specificitatea unui test de laborator, în schimb afectează VPP şi VPN, deoerece se schimba proporţiile dintre bolnavi şi sănătoşi.

Specificitate 100% (c=0), atunci VPP 100% indiferent de prevalenţă. Sensibilitate 100% (b=0), atunci VPN 100% indiferent de prevalenţă.

Problema (continuare)- calculati VPTestul 1 Testul 2

Problema (continuare)- calculaţi VPTestul 1 Testul 2

Rezultatele testelorVariaţii, Erori, Interferenţe

VARIAŢII

NICI UN TEST NU ESTE PERFECTVariabilele pot fi: – pre-analitice (inainte de efectuarea analizei)– analitice (in cursul efectuarii analizei)– post-analitice (dupa efectuarea analizei)

Variabile pre-analitice

Ff care ţin de colectarea şi tratarea probelor•Hemoliza•Transport•Expunere la UV •Timp scurs înainte de separarea celulelor•Timp de centrifugare•Condiţii de depozitare

Ff care ţin de pacient-intra-individuali•Dietă, Ex•Med•Pattern somn•Postură•Moment recoltare•Timp aplicare garou

-Interindividuali• varsta (ex. nn- RBC, copii- FA, Hb, Fosfaţi, bătrani-GFR, GTT, FA)• sex (Bărbaţi-Hb,feritina)• sarcina (plasma vol, RBC, GFR, Cl renal, uree, cr)• rasă• genotip/fenotip

Parametrii cu variatii

intraindividualemai mari decit

variatiileintreindividuale

Variabile analitice şi post-analitice

Variabile analitice- erori întâmplătoare (ex. laboranta a greşit reactivul la realizarea unui test deoarece a fost întreruptă de o situaţie de urgenţă)- erori sistematice (ex. controlul calităţii deficitar în laboratorul de biochimie)

Variabile post-analitice- erori de transcriere (ex. introducerea greşită a datelor în calculator, calcul greşit al datelor brute)- rezultate raportate la un pacient greşit

- interpretarea greşită a rezultatelor de către clinician