t.I

I

I

I

t

Capitolul 1

intr-o dimineap de vineri, la ora gase gi treisprez€ce mi-

'nute, ocbii mari gi albagtri ai lui Lucy Angkatell intAmpinari o

noutr zi. Ca de obicei, se hezi instantaneu $i incepu imediat sA

intoarct pe o parte ii pe alta problemele care-i ocupau mintea in-

credibil de agtiv6. Simlea nevoia str vorbeascd gi sI se consulte

cu cineva, astfel ctr se hotiri s6 apeleze la verigoara ei, MidgeHardcastle, care tocmai sosise la conac in ajun. Prin urmare,

doamna Angkatell cobori din pat, igi trase un neglijeu pe ume-rii incE supli 9i se indrepttr spre camera lui Midge. Gdndea foarte

repede, a5a ci incepu conversalia in minte, completAnd rAspun-

surile lui Midge cu roadele imaginagiei sale bogate.

Disculia era deci in toi atunci cdnd doamna Angkatell des-

chise uga camerei lui Midge.

- Aiadar, draga mea, probabil egti de acord ca acest smr$it

de siptim6n5 va fi unul destul de dificil!-Ah? Ce? mormbi Midge nearticulat, treziti din somnul

dulce gi profund.Doamna Angkatell se duse la fereastr5, deschise obloanele

9i ridicljaluzelele cu o migcare iute, ldsind se peaundtr in ca-

mer! lumina palidl a mrilor de septembrie.

- Pdstrri! observ! ea, privind cu duiogie pe geam. Citde drngul.

- Poftim?

- in fine, lranea nu va fi o problemi. Se pare cI va fi chiar

frumos. Asta e marc lucru. Probabil eqti 9i tu de pnlele cd sitMfia

Conacul dintre DealuriCq"Z"C'L'fr

ar fi exfiem de tensionati dacd atatea caractere diferite s-ar ve-dea obligate sA remand in casd. igi vor putea ocupatimpul cu totfelul dejocuri. Sper sd nu se int6mple ca anul trecut, nu mA voiierta niciodati pentru ce i-am lbcut bietei Gerda. I-am spus ulte-rior lui Henry ci a fost foarte nes5buit din partea mea. Desigur,trebuie sd o invit[m, fiiDdcd ar fi nepoliticos sdJ cbemdm pe

John lEri ea, insi totul e foarte complicat. Cel mai rEu e cA fe-meia este chiar amabild. Uneori mi surprinde cA o persoana

atAt de cumsecade poate fi complet lipsiti de inteligenfA. Dacdaga funcfioneazi legea compensafiei, nu mi se pare delocjust.

- Despre ce vorretlr, Lucy?Despre snr$itul de saptimane, draga mea. Despre oame-

nii care vin m6ine. Toate noaptea m-am gandit Ia asta $i mi-amfAcut tot felul de probleme. Disculia noastri md unge la suflet,Midge. Egti mereu foarte pmctica ii corectA.

- Lucy, spuse Midge cu asprime, $tii cat e ceasul?

- Nu prea, draga mea. Me cunogti, niciodatA nu-s atentila asta.

- E 5ase gi un sfert.

- Da, scumpo, admise doamna Angkatell, l6rd si dea semne

de uimire.Midge o privi cu severitate. Cat de exasperantii, cdt de im-

posibild putea fi Lucy! ,,Sincer, se gdndi Midge, nu gtiu de cene punem la mintea ei!"

Totu$i, de indatii ce ii veni acest gdnd, stiu $i r5spunsul.Lucy Angkatell zdmbea, iar Midge vdzu farmecul deosebit pe

care il emanase toati viaga gi care nici acurn, la mai bine de gai-

zeci de ani, nu disperuse. Acel farmec uluise, const€mase saupusese in incurciturl oameni din intreaga lume, magnaji sffi-ini, ambasadori, funclionari guvemamentali. Orice critice p6-lea in fap pldcerii 9i desfhtitrii sale copiliregti. Lucy nu trebuiadecat sa-ii deschida imenqii ochi albagtri, si-gi intindd mdinilefragile gi sd murmure: ,,Ah! imi pare at4t de rda... ", iar oriceresentiment se evapora imediat.

- Draga mea, susur6 doamna Angkatell' imi pare atat de

rd!. Ar fi trebuit sa-mi sPui!

- ili spun acum, dar e Prea terziu! M-am trezit de tot'

- Mi-e foarte ruSine. Dar mE v€i ajuta, nu-i aga?

- in legltur6 cu sfirgitul de saptamene? De ce? Care e

problema?

DoamnaAngkatell se a$ezi pe marginea patului Midge se

gAndi c6 nimeni altcineva nu s-ar fi aqezat astfel Greutatea nu

ise simlea deloc, de parcd acolo ar fi poposit' pre! de o clipd' o

zena din pove$ti.

Doamna Angkatell igi intinse mainile albe intr-un gest fer-

'mecetor 9i neajutorat.

- Vin numai persoane nePotrivite Vreau sd spun' pe$oane

nepotrivite pentru a fi impreund'Ele'insine, sunt persoane foar-

te dragute. ' ..- Cine-s invita{ii?

Midge igi indepirti hotar'ata p6rul negu, semos' de pe frun-

tea patratn. Spre deosebire de verigoara ei, gesturile nu-i semi'-

nau deloc cu cele ale unei zane'

- Ei bine, John si Gerda. Nu ar fi nici o Problem5 Vreau sd

spun cd John e garm afit;i foqrte altdg,ltor' Iar biata Gerda ei

bine, trebuie sd fim draguti cu ea Foarte, foarte drlguli'

Mdnati de un instinct obscur de aparare, Midge comenti:

- Ei, hai, nu e chiar atat de Proastd'

- Draga mea, ejalnica. Oc&ii aceia $i mi se pare ci nicio-

datS nu intelege ceea ce i se sPune

- Nu infelege, aprobi Midge Cel pulin nu ceea ce spui tu'

insd nu ag invinui-o. Lucy' mintea ili merge atet de repede' in-

cat oricine trebuie sA faca salturi uriate ca sA tin6 pasul cu tine

in conversalie' Toate elementele de legatur[ trebuie deduse'

- Ca o maimup, murmurd doamna Angkatell'

- $i cine mai vine in afarb de solii Christow? Presupun

cA Henrietta?

Chipul doamnei Angkatell se lumin6'

t0Q.z"al,,fr Conacul dintre Dealuri

- Da. Sincer, cred cE pe ea ne vom putea bizli. Mereu afost de nidejde. Henrietta e foarte dr[gut5, nu numai in apa_renti. O va ajuta foart€ mult pe biata Cerda. Alul trecut a iostminunati. Ne amuzam cu ghicitori, formtrri de cuvinte sau ci-tate, nu mai $tiu exact. Cend terminaserdm cu tofii gi le citeamcu voce tare, am descoperit brusc c6 biata Gerda nici mtrcar nuincepuse. Nici m6car nu era sigure in ce constajocul. ingrozi_tor, nu-i a5a, Midge?

- Habar nu am de ce vine lumea la conacul familiei Angkat€ll,bomblni Midge. Nu infeleg cui ii poate placea sl_gi puna minteala contribufe pentru rot felul de cimilituri, sA supor;jocudle desalon $i stilul teu ciudat de a face conyersatie, Lucy.

- Da, draga mea. Cred cI suntem insuportabili, iar pentruGerda trebuie si fie oribil. De multe ori imi spun cd, dac6 aravea o flrdmi de curaj, nici nicar n-ar apirea pe aici. $i totugivine, 9i e mereu atit de zipEcitd 9i de afecta6 de ceea ce i se in_tampl5. Iar John era teribil de nedbdAtor. Data trecutji n_aveamidee cum si remediez situalia, gi de aceea i-am fost atdt de recu_noscebare Henriettei. A inceput si vorbeasci bldnd cu Gerda,a intebat-o despre puloverul pe care il purta _ era groaznic, pd_rea o lipnrci decoloratii, de parce ar fi fost luat de la solduri _.iar Gerda s-a luminar dintr-odate. A raspuns ci il crogetase chiarea, iar Henrictta a rugat-o se-i dea tiparul, gi Gerda ardta extraor_dinarde mdndrd. Asta voiam slzic in tegdturtr cu Henrietta. Tottimpulrce asta. E un fel de har.

Se preocupe. rosti Midge incet.Da, li ttie ce sA spuntr.

- Dar nu e vorba numai despre ce spune. $tii, Lucy, Henriettachiar gi-a crogetat puloverul acela.

- Vai de mine, se mir6 doamna Angkatell. gi l-a purtat?- La putat. Heffietta nu face lucrurile p€ jumltate.- Era urat, presupun,

- Nu Pe Henrietta stitea foarte bine.- Cu siguranp- Asta e diferenfa intre Henrietta gi Gerda.

Tcr e fice Hwkna e bine- Se pricepe la absolut orice. Trebuie

se recunosc, Midge, cl dacd ne salveazi cineva zilele astea,

acea persoani va fi Henrietta. Va fi drigulI cu Gerda, se va in-Eeline cu Henry, il va ajuta pe John si fie binedispus gi sunt si-gur6 ci va fi foarte utild gi in ceea ce il priv€$te pe David.

- David Angkatell?

- Da. Tocrnai a venit de la Oxford sau de la Cambridge. Lavinu asu. biielii sunt dificili. mai ales cei cu propensiuni inte-

lectuale. David e foarte intelectual. Poate ar fi bine ca pugtii

ac€gtia si amane intelectualitat€a penb ce se mai coc la minte.

Aia ins5, se uita mereu stramb, i$i rod unghiile, sunt plini de

coguri gi au mirul lui Adam foarte dezvoltat. Fie nu vorsi vor-'beasci deloc, fie sunt foarte zgomotogi gi confazic p€ toaa lu-mea. in fine, dupd cum spuneam, am incrdere in Heffietia. E ofemeie pline de tact gi pune intreberile potrivite. E sculptorilS $i

toati lumea o respecti" mai ales c6 nu sculpteazl numai animale

sau capete de copii, ci gi lucruri evoluate, precum obiectul acela

curios din metal 9i ghips pe care l-a prezentat anul trecut la expGzitia tinerilor artigti. Semana cu o scartr. Se nrmea Gandire indl-

litoare, sau ceva de genul ista, A$a ceva l-ar impresiona pe un

biiat ca David. Mie mi s-a plrut o chestie stupidtr.

- Lucy!

- insi cred ci unele dintre operele Henrietiei sunt chiar dr[-gu1e. De exemplu, Fra,rinul plangdtor.

- Henrietta e genial6, din punctul meu de vedere. Plus ci e

o persoana foarte agreabih, zise Midge.Doamna Angkatell se ridicd 9i se lndrepti din nou ctrtre fe-

reasffi. Sejuc5 distra6 cu gnuruljaluzelelorMe intreb d€ ce sunt ghinde, murmurtr ea.

- Ghinde?

- Pe gnurul de la jaluzea. Ata cum sunt impodobite po4ilecu fructe de ananas. Vreau sa spun ctr trebuie si existe un notiv.Ar putea fi un con de brad sau o para, dar sunt intotdgaunaghinde. Definiliile de la cuvintele incrucigate le aseamid cujirul. $tii, fiindci le mnninci porcii. Mereu mi s-a pdrut curios.

l3Ar4'ClaE

- Nu schimba subiectul, Lucy. Ai venit aici ca si vorbeftidespre slargitul de sdpamane, qi nu inleleg de ce e$ti ingrijo-mti. DacA reu$e$ti sb renunli lajocurile de salon, dac6 egti coe-renti cdnd vorbegti cu Gerda gi egti convinsA ce Hend€tta il vaimbl6nzi pe intelectualul de David, unde e problema?

- in primul rAnd, draga mea, va veni Edward.

- Ah, Edward. Midge tecu o clip6 dupd ce ii pronunlinumele, apoi intrebi incet: De ce Dumnezeu l-ai invitat peEdward?

- Nu l-am invitat eu. S-a invitat singu. A trimis o telegramegi a intrebat dace il primim. $tii cum e Edward. CAt de sensibile. DacA i-al fi rispuns cd nu, probabil cd n-armai fi venit nicio-dat5. Aga e Edward.

Midge dddu incet din cap. Da, se gandi ea, aga era Edward.Pentru o liacliune de secund, ii vizu chipul in fala ochilor, acelchip tare drag. Acel chip care avea ceva din farmecul diafan allui Lucy: bldnd, respectuos, ironic...

- Dragul de Edward, spuse Lucy, ca ecou al gdndurilor luiMidge, apoi continui nerebdatoar€: Ce bine-ar fi ca Henriettastr se hoterasci odatd se se merite cu el. $tiu cI ii e drag. Ar fifost bine sA petreaci aici cateva zile, dar frri sofii Christow.John Christow a ayut intotdeauna un efect nefast asupra luiEdward. John, dacl inlelegi ce weau si spun, creqte, iar Edwardscade. Pri,cepi tn?

Midge incuviinp.

- Problema e cd nu pot sctrpa de sofii Christow, fiindcl sfi4i-tul acesta de siptimine a fost stabilit cu mult timp in urm5, insdam senzafia cd totul va fi un calvar, cu David care se uitA ur6t gi

igi roade unghiile, cu Gerda care se va simli exclusi, cu John at6tde increzitor gi dragul de Edward at6t de descurajat...

- Ingedientele nu par prea promilEtoare, murmue Midge.Lucy ii z6mbi.

- Uneori, mediti ea, lucrurile se aranjeazi de la sine. L-aminvitat duminici la prdnz pe omul cu crimele. Nu crezi c6 vafi distractiv?

Conacul dinre Dealuri

- Omul cu crimele?

- -a

un ou, explica doamnaAngkatell Venise cu teburi la

Bagdad atunci cend Henry era guvernator Sau poate mai t6r-

aui l-u* innirut tu masa impreune cu alte persoane' Purta un

."t*. "fU,

avea o floare roz la butonierd $i pantofi negri de

t. Nu 1in minte prea multe, fiindce niciodata nu mi s-a parut

inier"sant d" gtiuiclne a omorat pe cine Vreau sa zic' dupa ce

* oa -o*a, nu pt"a mai conteaza de ce' 9i mi se pare stupid

s6 faci ateta valv6.

- Dar sunt crime pe aici prin zon6, Lucy?

- Vai, nu, draga mea. El sta int-una dinhe vilele recent con-

'struite. $iil, cete cu grinzile foarte joase Au instalatii foarte

U*", O* nigt" gtaaini destul de bizare Pe londonezi ii amuzd

t*.,rrit" ur,"". C"utulttr vil6 cred cd e ocupati de o acnip Spre

0"o."U,." a" noi, oamenii acegtia nu locuiesc aici tot timpul'

inra cr"O ca t'e ptuce, adlugb doamna Angkatell plimbdndu-se

orin camern. Diaga Midge' i1i mullumesc pentru ajutor'

- Nu cred ca ti-am fost de mare folos'

- A, nu? Lucy Angkatell peru surprinsi' Bine' somn r9or

".u., no

" n"uoi" s6 cobori la micul dejun' iar c6nd cobori'

Doti fi cat de n€Politicoasa wei'' 'j tl.politi.oura?! exclami Midge uimita Ah! nise ea Pri-

cep. lnteligentl idee. Lucy. Poale cA de data asta o sa te ascult'

' iucy ingkutett zirnbi 9i iegi Trecu pe lenga usa deschisa

a Uaii, iar caid vazu ceainicul 9i regoul ii veni o idee' $tia cb

ori"ui li plu"" un ""ai

aromat, iar Midge nu avea s6 coboare

4""a, ,nit .ul taoiu Avea si-i faci nigte ceai verigoarei sale'

Puse ceainicul pe foc ai apoi cobori pe hol'

Se opri la uia soplui ei 9i apdsi pe clanp' dar Sir Henry

an4#t, "a

un Uun administrator, isi cunoitea perfect solia O

iubla muli. insa nu voia s6-i fie deranjat somnul de diminea[i'

Uga era incuiatS.

Doamna Angkatell innd in camera ei Ar fi Yrut sa-l con-

sulte gi pe Henrl dar chestiunea putea fi amdnati Poposi lin-

ga feieastm deichis6, privi pe geam ceteva clipe' apoi cisce'

Cq.A"AL'Al-"-1f n yf nu." .unur pe perd, iar ln dour minute dormeaca un copil.

In bai_e apa dldu in clocot 9i fierse, 9i fierse..._ lnca un c€a[ic de aruncat la gunoi, domnule Gudgeon,spuse Simmons, menajera_Gudgeon, m4iordomul, iti clerinn ganditor capul cirunlLun c€aiticul ars de la Simmons 9i inrd in cerl;.G;

un ah ceainic din dulapul de vase, unde mai "*i.t";;;;;acelagi fel.

- Poftim, doamn! Simmons. Doamna nu va Ei nieiodati.- Doamna race deseori a"tef oe fu"r*if ioe*iinlili".Gudgeon ofttr-

- Doarnna arc o inirnn de aru. ins2,"r, *

"*"" " ;;:;;;T#*ff"Ht ffiilfrpentu a o scuti de orice supdrlri sa.u griji.

Gapitolul 2

Henrietta Savemake ruItr o flqie de argih 9i o a*zA Wapis6nd-o pufin cu mi"e, ca si se fxeze. Modela un

cT de fatl cu o dexteritate uimitoare.Aerul ft brnzdat de sc6ncetul subtire al unei voci destul

* comune: , .

.- Cre4 domnigoad Savemake, cS avearn inf-adevir drep-

b! I-am 9i spus: ,pactr ai de g6nd str o iei aga... " PirereaE, domni$oad Savernake, e cE o fatl hebuie si ia atitudine& punctrl acesta de vedere, pricepefi dumneavoasts[? I-amri: J.{u sunt obignuitn si mi se spun[ astfel de lucnui, 9i he-hie str vI informez cI avefi o imaginalie foarte riutllcioas[!"Larurile neplicute rrebuie evitate, 9i cred ctr am f6cut bineLfod pozijie, nu-i a94 domniqoari Savemake?

- O, desigur, aprobd Heffietla cu o fervoare care i-ar fi suge-

Ea (rriva carc o cunoqt€a bine cd nu ascultase cu mar€ at€nlie.

- Dupe care am adtrugat: ,pactr solia dumneavoastr5 spune

bcruri de genul acest4 eu ce por s! fac?" Nu gtiu de ce, domni-pul Savemake, lnstr dau numai de probleme, qi sunt siguri cit e vira nea. B1fralii sunt aga de sensibili, nu vi se pare?

Modelul r6se cu cochetiirie.

- Groaznic, mrnmuri Heriett4 cu ochii pejumntaE inchiqi.

-Superb, se g6ndea. Planul de sub pleoaptr e superb, la felcr planul celdlall care ii vine in int6mpinare. Unghiul maxila-rrhri nu e bun. Trebuie sIJ daujos 9i sd-l refac. E greu."