Ioan CIIH-IRU

AR FI FOST PREA FRUMOS ...

Universul JuridicBucureqti

-20t7-

Cuprins

INTRODUCERE

PARTEA L ACTIVITATE PARLAMENTARA $I DIPLOMATICA............. .............11

1. Declaralii politice..... ....13

2. intrebiri gi interpeIiri....,..............

......................... 136

3. Iniliative legislative '.'.....20L

5. Conferinle la Organizalia PSD Roman......... '..".'.'.305

6. Articole publicate in presi...... '.""'."'.332

7. Articole publicate pe r,rrww.ioanchelaru.ro '...""'470

B. Diplomalie parlamentari.............. '.'.'.493

8.1.InformlriAdunareaParlamentariaFrancofoniei".'..'...'...'.'.'.' "'.'.493

PARTEAA rr-A. ACTIVITATEA PUBLICISTICA $l $TIINTIFIC4................ ......57r

Lista lucririlor pub1icate................... '.'.'.'573

L. Articole publicate in reviste de specialitate'.'.'....'.""."'.'. ....,...........575

3. Conferinle pe teme juridice....... """"'774

Fotografii gi amintiri din activitatea parlamentari gi academici. .'.'.""""."822

PARTEA IACTIVITATE PARLAMENTARA $I DIPTOMATICA

1. Declarafii politice

+Memorie si esen[d. Lacrimi in limba romdnd - in memoriam Grigore vieru

- 2 februarie 2009 -

Am urmirit cu tofii momentul istoric al investirii lui Barack Obama in demnitatea depregedinte al SUA. Cu adevdrat uluitor pentru aceazi sentimentul electrizant al apartenenleigi speranfei fdri limitd pe care un discurs memorabil l-a strecurat in sufletul uriageiaudiente! America respira la unison, Naliunea americanS, acest paradox istoric, are sufletcolectiv gi este dispusd Ia sacrificii pentru a depSgi clipa de crizd gi pentru a-gi reafirmaprincipiile care au creat-o gi apoi au agezat-o intr-un loc aparte in lume,

Pregedintele Obama a revigorat sentimentul istoric gi respectul pentru valorile inilialecare-i animd pe americani. $i daci ne gAndim bine, au o istorie de nici 300 de ani, o descen-denld crudd, tAndrd fali de milenara noastrd apartenenli la acest spaliu gi la aceasti limbide sorginte latind in care ne exprimdm. Reaclia Americii ar trebui sI ne dea de gAndit.

imi infrAng cu greu, mai ales de la aceastd tribuni, distingi colegi senatori, o fireascdjeni fali de neputinla noastri de a ne ajusta energiile intr-un singur buchet. Nu reugim noi,romAnii, sd ne iubim pe noi ingine, cu pdcatele noastre cu tot, pentru a putea pdgi normalinainte, fdrd a dezminli esenfele gi valorile noastre nafionale, pentru a ne putea bucura. Iaruna dintre aceste esenle este limba romAni gi aceastd limbd este definitorie. Este, dacd vrefi,marele nostru eroism nalional, definilia noastri de rezistenli ca neam, ,,ce-ul" nostru deidentitate exemplard.

Am rostit acest preambul pentru a ajunge la ceea ce, intr-adevir, doresc gi incerc si vaevoc astdzi.

PAni de curAnd, trecea printre noi un Om pentru care rostirea poeticd in limba romAnda fost martiriu gi golgotd: Grigore Vieru.

S-a petrecut dintre noi omul unui singur vis, independent ca un anarhist gi bun ca unsfAnt, un om din a cdrui biografie s-ar putea nagte o drami care ar fi, pAni ia identificare, inacelagi timp, drama limbii romAne din Basarabia gi a romAnilor de peste ape.

Dincolo de Prut se petrece un fapt greu de reprezentat in viziunea noastrd europenizatiaproape complet dupd integrare gi cuceritd de categoriile apreciative ale post-modernismului.Supravieluirea lingvisticd se realizeazi in Basarabia prin intrelinerea unui foc sacru gi princultivarea literaturii clasice romAnegti, prin respectul nedisimulat pentru litera eminesciand.Eminescu, in principal, reprezintd nucleul de memorie gi memorare pentru conservareaesenlei sufletului romAnesc, pentru limba romAni.

El, Grigore Vieru, chiar a fost un om curajos. Nu i-a fost teami de adevir. A strigat cilimba romAni se vorbegte gi dincoace, gi dincolo de Prut, gi a ficut-o intr-o lara care ainventat ,,moldoveneasci" pentru a legitima, stupid nafionalis! deromAnizarea. $i asta, invreme ce in cultura romAni de pe malul DAmbovilei, gi nu numai, tarele de apreciereculturalS converg spre desacralizarea valorilor clasice. $i tocmai din aceasti perspectivipostmoderni Grigore Vieru a fost aspru judecat gi critical Critica aspri ignord insi un lucru:poetul Grigore Vieru a rezistat cu linutd gi simplitate acelor vaste gi suverane himere slave a

l4 Partea l. Activitate parlamentari 5i dipic,naticJ

cdror presiune administrativd se resimte inci in toatl viala publicA a Basarabiei. Tocmai deaceea se impune sd fim cinstili cu memoria poetului,

Atitudinea sa, in contextul secular, are alura eroicului, dar un eroism de o alti facturd.in toati poetica gi biografia sa strdbate un curent de iubire nalionali explicitd gi

riscantd, care atinge pe alocuri incandescenle pasionale. Cu Vieru se afirma o forgd caredepSge$te tlria fierului. Este jarul de sub spuz5, sufletul unei nafii care subzisti gi caie, firicuvAnt gi rostire romAneasci, s-ar atrofia pAni Ia dispari;ie,

Acest poet a dat romAnilor din Basarabia gi romAnilor din RomAnia nu doar bucuria gimuzica versului, dar gi dreptul gi tiria de a revendica un loc in lume.

Intreaga sa viafi este expresia rezistenlei spirituale 9i morale in fala a tot ce submi-neazd nafionalul, limba romAni gi umanul; aceleagi surse de inspiralie care i-au folosit gi luiEminescu, aceeagi geni a congtiinlei inalte, care poate fi gisiti de citre aceia ce-gi pot inillasufletul gi mintea in tiramurile incredibil de fine gi puternice ale spiritului.

Cam acesta este contextul vielii ti crealiei poetului Grigore Vieru gi in acest contexttrebuie judecat gi preluit dupi puterea sacrificiului siu in lard neliberd, gi nu dupi lirgimeanemisurati a libertdlilor noastre de gust gi apreciere.

$i-a iubit neamul romAnesc. Rar mi-a fost dat sd vdd un om care sd triiasci lara atAt deviu. Rar mi-a fost dat sd vid un om care si pistreze in el o iniml de voievod. Cum se refu-giazd, dragi colegi, cateodatS, sufletul unui neam in inima unui singur om!

Acesta a fost Grigore Vieru, inainte de toate: un paznic la porlile limbii romAne.Marele meu regret este ci nu l-am cunoscut personal pe acest adevirat om gi poet. Ag fi

vrut sd-i strAng mAna gi si-i simt romAnismul care-i curge prin vene. N-am avut ocazia si facasta, dar pot s5-i citesc opera gi pot astfel si-l simt.

Chiar de pare tArziu, astizi lin si nu las sI treaci acest trist gi nefericit eveniment;disparifia lui fizici - ata cum bine gtifi, poelii nu mor niciodatd -, fdri si spun ci se cuvinesd-i cinstim memoria gi, poate, intr-un timp, sd-i urmdm modelul.

N-ar strica, cred, 9i o analizd lucidi asupra distincliilor de care este atinsi limba romAnd.Si ne adunim mai des de pe drumuri, din rdticiri cotidiene, in casa fiinlei nafionale, gi sipomenim intru eternitate pe cel autointitulat,,ostenitor in ocna cuvintelori' pe Grigore Vieru,cel care suferea ,,de neam distrus, de lari umilite", Iar noi, cei de aici, ai trebui si recu-noattem ci poezia poate rizbi cu ugurin!5 acolo unde politica egueazi. Congtiinla romA-neascS, atdt de profund cuplati cu sufletul lui Grigore Vieru, rlzbate gi dincolo de moartea safizicd.

Va fi infdgurat in cligee gi purtat ca o icoand a romAnismului pierdut. E inevitabil gi pulinpentru acest poet al lacrimilor gi al luminii, poet care, parafrazAnduJ pe Esenin, a fost poate,,ultimul poet cu satul in glas".

Cutremuritoare sunt versurile poeziei,,Litanii pentru orgi,,':,,Nu am, moarte, cu tine nimic,Eu nici mdcar nu te urdsc.Dar ce-ai face tu gi cum ai mai triiDe-ai avea mamd gi-ar muri?Ce-ai face tu gi cum ar fiDe-ai avea copii gi ar muri?

AtAtea vorbe gi minciuni,AtAtea seci promisiuni,De cerai dat Doamne, grai ia om,Iar nu la floare gi Ia pom?!"

Declaralii politice 15

Dumnezeu sd-l odihneasci in odihna lui sfanta, Iumind de om gi de neam romAnesclIar noi neodihnili ar trebui sd fim pAni cAnd acest popor nu va fi cu adevirat liber.

+Temeinicia Si strigoii

(Aspecte privind noua Si totuSi vechea reformd a justi,tiei)- 9 februarie 2009 -

Dacd avem in minte intreaga reaclie europeani, de B ani incoace, cu privire Ia stareajustiliei romAnegti, am putea intocmi un dosar complet al manifestdrilor suscitate de pozifiipolitice pe care noi cu diverse ocazii le-am avut. Eu cred cd noi, oameni politici romdni,suntem in culpd majori pentru cd nu am fost obiectivi cu noi ingine. Am patinat pe derizoriugi nu am procedat la lucrul cel mai evident: reformarea gi actualizarea, respectiv codificarealegislaliei pe domenii vitale ale justifiei gi ordinii publice, Ne-am concentrat pe o gesticireformistd inutild, pe jocuri de imagine gi pe orgolii justiliare.

Acum, ne place, sau nu, suntem expugi Ia doud pericole: 1) sd fim considerafi in extra-scadenld cu posibilele consecinle de continuare a monitorizirii din partea ComisieiEuropene in raportul din iunie 2009 gi 2) sd fie promulgate Codurile - cele patru - penal,civil, de procedurd penald, de proceduri civili prin asumarea rdspunderii Guvernului, agacum sugera actualul ministru al fustifiei, sAmbitd, intr-o declarafie, fird a trece prindialectica confruntirilor de opinii din Parlament.

Ag prefera si las la o parte, pe moment, primul pericol gi si mi refer exclusiv la cel de-aldoilea, cu atAt mai mult cu cAt gtim cu tolii cd uneori Comisia Europeani s-a dovedit unorganism care poate fi concesiv cAnd i se probeazi buna credinfi. Concref domnul ministruse angajeazd, unii ar spune promite chiar, ca in cAteva luni sd oblini legiferarea, indiferentprin ce metodi (dezbateri parlamentare, asumarea rispunderii Guvernului, de ce nuordonanla de Guvern?l?J

Agadar, nu cred ci putem admite cd ar fi corect ca aceste Coduri sd treacd direct laaplicare fdri ca dezbaterea intelectuald de specialitate gi dezbaterea in acest For Legislativsi-gi fi indeplinit funclia reald. Sd nu uitSm un aspect esenfial: aceste acte normativefundamentale pentru materia pe care o reglementeazi vor transcende, de principiu,momentul acesta istoric ai trebuie si-gi confirme valabilitatea gi aplicabilitatea micar cAtevazeci de ani de aici inainte, (Vi amintesc cd actualul Cod civil romAn este in vigoare din 1864 -de pe vremea lui Cuza,)

Nu vrem - daci suntem realmente lucizi -,,strigoi legislativi", ci opere juridice completegi durabile, neutre din punct de vedere politic, ftri amprentd personalizatl.a unui guvernsau altul.

indeobgte, strigoii sunt definifi ca aritdri nici de aici, nici de dincolo, fird trecut gi cudestinalie imprecisS, care i-au forma inchipuirilor multiple gi aleatorii, dar nu cad subdefinilia riguroasl a formei certe. Iar pentru a legitima existenla acestor strigoi este necesar -se vede treaba - si legitimezi un egafodaj generos de alte inchipuiri fdrd nici o legdturi curealismul gi cu pre-judecata juridici.

Existi o limitd pAni la care politicul poate determina forma unei legi. Este o limitdralionali dati de menlinerea ca valabile a conotafiilor principalelor institulii juridice dindomenii fundamentale ale vielii practice.

Ca si-mi intlresc argumentele, vd rog si-mi permiteli sd recurg la istorie. Marii creatorisau iniliatori de opere juridice au fost in acelagi timp, de cele mai multe ori oameni politici.

16 Partea l. Activitate parlamentari f dffim*tiCicero s-a angajat politic inclusiv in cauze pierdute, dr cn=* * & irrisprudenli au fostizvor de drept pentru legiuitorii epocilor urmdtoarc cre r dE6!s* h marginea celor 10Table. Aidoma Gaius. Justinian a angajat cei mai v&qi prrrmsht a cercetat mii desolulii ale tribunalelor vremii pAnd a decis si pmndge 'lll'W siu .Codex Iuris Civilis".Legea a devenitlege dupiindelungi gi minuFoaseffii$rdi''

Mi-este teami astdzi, gi credeli-mi ci am ti Mittr, ci o 'r.r;.t politici poate deveniteren rezervat unor mari gi posibile abuzurl Din lm fu rcms h memorie, la memoriascurtd de aceastl datd, la istoria recenti a ftsminiii- $i 6 *rnintim de pachetul de legitrecute prin asumarea rdspunderii Guvernului anterirx. €dftr-i 1247 /2005. Numai cine tineochii inchigi dinadins nu va recunoagte nimic despre €iiik & rc gi abuz social deschise deacest nefast act normativ. Rdspunderea guvernameuffi er febui in spefi, extrapolatd gi inideea ca ea si vizeze un alt aspect decit cel politic" si 6e o rispundere pentru viitor, denaturd etici gi materiali, mai pulin legislativi

Lucrul pe care doresc sdl subliniez foarte dar in ffie alocuFune este acela cd emi-terea unor acte legislative de importanti cruciali peffiu mersul societilii gi al funclioniriijustiliei, reprezintd in principal un act de implicare publici gi abia in plan secund - un act devoinli politici.

O buni a$ezare in ordine publici nu se suprapune niciodati convenliei politicecompromisorii existentd la un moment dat. Pentm ci lucmrile sbu astfel, imi exprim opiniaca senator aparlinAnd grupului social-democrat in consonanti pi cu pirerea partidului meu,ci aceste proiecte trebuie supuse dezbaterii Parlamentului pentru ca, la finele acestuidemers, sd capete forma glefuitd a ralionamentului simplificat, trecut prin procedura votuluipe literi gi amendament.

Numai a$a vom evita ca aceste legi organice si conFnd strigoi sau sofisme intrinsecicare ar putea deschide ciile multiple ale abuzului gi aparenfei de drept.

$i poate este cazul s-o spun acum: sunt doui moduri de a fi puternici pentru cei dinclasa conducitoare: unii sunt puternici, energici gi cu voinli tare dar de momen! iar algii -mult mai mari gi mai valorogi - au vointi puternici gi durabild. Cred ci ar fi momentul sigAndim gi si fim ca acegtia din urma, ca marii creatori de legi bune, gi sd avem in vedere cddrumurile lungi se construiesc piatri cu piatri, cu metodi lipsiti de inflicirare.

Pentru legiferarea acestor Coduri nu se impun mijloace ca: pripd, orgoliu, gi nici actiunein forfd. Daci lucrul va iegi bine tocmit, chiar gi timpul irosit pAni la deplina lui aplicare, va fitot un timp cAgtigat. Cum se spune la mine in Moldova, ,,decAt incropeali la termen, maicurAnd buni tocmeald dupd scadenfi". $i sd nu uitdm ci nu din culpa Parlamentului s-aupierdut patru ani in ceea ce privegte votarea in formi definitivi a Codului Civil, care trecusede plenul Senatului in legislatura2000-2004. Ca si nu mai amintesc de povestea celor 2 sauchiar 3 proiecte de coduri penale. Orgoliul nemdsurat al unei doamne ministru de tristdfaimi a arezat iresponsabil paragina pe toatd munca noastri. $i e picat. Numai ci este dejainutil sd tot rdzbundm trecutul. Putem foarte bine si evitdm aceleagi erori pentru viitor. Iareu cred ci la aceste lucruri va trebui si reflecteze serios in primul rAnd Ministrul fustifiei, cainiliator, dar gi CSM-ul.

Stimafi colegi,inchei, nu inainte de a adresa o subtilitate lipsitd de reutate acestui Guvern ,,al nostru" -

cum ar spune un colegr poate foarte bine s5-gi subinleleagi ego-ul cAnd afirm5 cu toatdprecizia,,noi". Atenlionez cd nu e nevoie sd ne situdm, in raportul Parlament - Guvern, pelinia de excludere reciprocd cAnd este vorba de un interes major al ferii. Se poate apela lareverenli pentru binele tuturor.

Declara!ii politice l7

+Acomodarea treptatd la rdu

- 23 martie 2009 -

Am urmirit in ultimele luni nenumirate comentarii, mai mult sau mai pulin pertinente,asupra fenomenului crimei organizate, din ce in ce mai vizibil, pe fondul complexei stiricreate de criza economicd, raportat la reala crizl, de sistem in care ne afldm astdzi. Unele dintezele elaborate pot fi adAncite pAnd la esen!5, deoarece simpla lor descriere nu estesuficientd infaza unei analize pertinente.

Este, in genere, un adevdr istoric acela cd in perioada de crizi economicd se remarcd ocrettere ingrij ordtoare a infractionalitefii.

Mai gravi decAt fenomenul in sine mi se pare a fi acomodarea noastrd, transformarealui in stare de fap! viteza cu care ajungem sd acceptdm o evidenfi, relaxarea detagatd princare ne complScem la ceste rabaturi de Ia ordinea publici. Nu e bine. Nu e deloc bine.

Fdrd pretenlia de a avea calificarea unui sociolog, dafi-mi voie si fac cAteva comentariirelative la acest tip de acomodare cu rabatul, care, in opinia mea, se gisegte in foarte strAnsicorelalie cu criza educationald a acestei leri ti cu filosofia - in ghilimele fie spus - a cAgtiguluifacil.

Pe cAnd se afirma, abia, maneaua, ca stil sau ca nonstil muzical autohton, mulli dintrenoi am avertizat cd va deveni fenomen invadant pe piala muzicald, cd vom fi sufocafi.

Atunci nu au existat reacfii publice de anverguri care sd suprime dezvoltarea acestuifenomen de periferie valoricd gi siJ menlind in acel teritoriu marginal cuvenit.

Radioul gi televiziunile s-au gribit, mAnate de avantajul cAgtigului facil, sd asimilezeacest tip de manifestare artistici. La fel, studiourile de inregistriri. Multe canale media, dinpicate, au sfArgit prin a cultiva subcultura gi manifestarea periferici.

Acum ne gisim in situalia paradoxalS conform cdreia, de exemplu, o enciclopedieenglezeasci cere analigtilor nogtri o descriere gi o definilie a termenului ,,manea", Iati pAnila ce rang accede derizoriul. Deja nu-gi mai au locul reflecliile de valoare. Fenomenul existS,realitatea sa ubicui ii confirmd per se.

Nu am avut atunci cAnd a trebuit, ca societate, suficient cult pentru autentic, pentru aevita asta nu am avut intuifii profilactice gi nici intenlii curative. Am tolerat, la addpostulideii cd o astfel de manifestare este un mod de a face bani, fie ci produci, fie ci vinzimaneaua. Ralionamentul este profund viciat pe fond, deoarece se conchide abrupt cd tot ceaduce bani este bun.

Teribile sofisme ale societdlii de consum!La fel s-ar putea pune problema gi cu infracfionalitatea gi crima organizatd, degi in alti

categorie a ingrijoririi.in mod obignuit gi in schema bunului-sim! nalional, aceasti lard respectd incd rigoarea

celor zece porunci, numai ci inclusiv imperativele biblice pdlesc in faga teoriei cAgtiguluifacil.

Bignilarii sunt biieli simpatici, accesali la nevoie de mulli dintre concetSlenii nogtri.$mecherii, gmenarii, interlopii sfArgesc prin a fi respectafi. Nu mai conteazd,la un momentdat, daci au oblinut cAgtigurile, legalitatea actelor lor sau linuta lor de oameni. Faptul ci eicAgtigi gi triiesc pe picior mare devine un atribut de autoritate. Odati cu magina de lux vine9i respectul. $menarul are acum alura modelului gi se profileazi in mediile socialedefavorizate.

De la periferie, din marginea societifii, unde se dezvolti autonom, categoria interlopiaccede spre centru sub ochii nogtri gi cu asentimentul nostru tacit. Bunul-simt social gi

18 Partea l. Activitate parlamentari 5i dipi:-::,:-refuzul modelului astfel consacrat au tot mai slabe ganse. Lunea se acomodeazdlarabat.Ceea ce era accidental devine definitoriu.

Mi se povestesc tot mai des intAmpldri cu elevi care fumeazi sau consumd alcool gidroguri in clasi, care agreseazi verbal ori fizic cadrele didactice, care terorizeazd cildtorii,vecinii sau trecitorii. Ved tineri al cdror sex este greu de definit din cauza vestimentaliei gicomportamentului intr-o societate ce nu igi gisegte cursul, prea grdbitd si ardd etapeieistorice ce o despart de lumea civilizati.

Dupd ani de ateism declarat, mulli se inghesuie in biseric5, mai ales cAnd camerele deluat vederi sunt pregltite sd le transmiti in eter chipurile spigite. Ne-am intors formal spreBisericS, uitAnd si-l aducem cu noi gi pe Dumnezeu, preocupafi prea mult de necesitateajocului social bazat obsedant pe aparenli strdlucitoare gi prea pulin pe onestitate.

Ajungi se te intrebi - ata cum stau lucrurile, gi eu md intreb care ar fi poarta, solulia deiegire din astfel de impas, din acest tip de crize sociald gi morali, Eu nu vdd solufia, vd iog simi credefi, Mi-a intrat pAni gi ratiunea in impas.

Am inceput sd cred insd - gi aici ar trebui sd fim, practic, cu tolii de acord cd ceea cepoate asigura mdcar respectarea legii este frica.

La inceput a existat frica de Dumnezeu, care a linut locul ideilor puternice, onoarei gidemnitilii personale. Nu furim, nu ingeldm, nu ndpdstuim, cdci ochiul lui Dumnezeuvegheazd necurmat $i pretutindeni. Toate aceste credinle care fdceau poligia in lari audispirut gi deci relele se inmullesc in societate.

Nofiunea dreptului se schimbi gi ajunge, astfel, sd fie al nostru tot ce putem apuca, fdrisd comitem un delict caracterizat.

Nogiunea adevdrului se schimbd. Am ajuns, si credem ci cine strigd mai bine acelaspune adevdrul.

A existat apoi o cumplitd fricd de legea arbitrar aplicati de un sistem pentru careopozanlii aveau un singur drep! acela de a fi lichidafi.

in lipsa fricii, ar trebui si existe congtiinta, dar riscim o alunecare in zodia utopici, againcAt speranla se leagi doar de o civilitate sporitd a unei populalii bulversate de atAteacombinalii politice,

De obicei, in asemenea situafii, statele au reflexul de a intiri sistemul polifienesc. insd cuposibile 5i multiple cii de a prolifera abuzul gi de a potenla fenomenul, pentru ci, vedefidumneavoastri, a opune infraclionalitdlii o organizare politieneasci intiriti inseamnd sdagezi contrarele in opozilie directi, cu o consecinfi imediatS: grupdrile crimei organizate,din reflexul conservdrii, se vor dezvolta gi intiri deopotrivd.

RimAne sd sperdm ci puterea de stat va exceda crima prin subtilitatea preventive ti caordinea publicd va cAgtiga la final,

Analiza profundi conduce spre concluzii dramarice, rezultate din demersul ficut.Devenim tot mai bolnavi pe fond, am pierdut aproape complet imunitatea impotriva bolilorsociale, iar vindecarea se poate face numai prin slstemul educalional, revigorarea familiei cainstitufie social5 gi morald prin acurategea legisial',-i si nu in ultimul rAnd, prin instaurareaordinii, care inseamnd primul pas necesar, dar :: -c'ji::::i, catre domnia legii.

Dar pentru ca legea si fie respeclaG, ;a:::-:: si indeplineasci doud conditii: sireflecte nevoia gi agteptarea societilii si sl i=.:-,:=-: je oameni respectabili, de mareprobitate intelectuali gi morald,

cine susline cr cele doud condifii suni as-, _ -::=: -_-_:= sa aibd curajul, ca si nu spuntupeul, si arunce primul piatra. Asta, aprotc := -:.=:-- :-sa ia ertrem, privind necesitateaadoptdrii celor patru coduri, indiferent de cc,:::--:*. :: !. i. ,a normd, ii

"u"1n ce raporta,

in rest nu mai e nici micar speranfd, Restul e :: .: ::: -,.-