capitolul 6. managementul de^eurilorapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/starea mediului...

CAPITOLUL 6 – MANAGEMENTUL DEŞEURILORAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

148

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN JUDEŢUL GALAŢI~ 2 0 1 3 ~

CAPITOLUL 6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1. Consumul şi mediul înconjurător

Resursele naturale ale pământului sunt esenţiale pentru supravieţuirea şi dezvoltareapopulaţiei umane. Unele dintre aceste resurse, precum mineralele, speciile şi habitatele,sunt finite - odată ce acestea au fost epuizate sau distruse, dispar pentru totdeauna. Altele,cum ar fi aerul, apa şi pădurile, sunt regenerabile - deşi ne bazăm, în general, pe sistemelenaturale ale pământului să le creeze din nou, să le reînnoiască şi să le purifice pentru noi.Deşi multe efecte ale exploatării excesive sunt resimţite la nivel local, interdependenţa încreştere a naţiunilor şi a comerţului internaţional de resurse naturale fac din gestionareaacestora o problemă globală.

Creșterea economiei mondiale și sporirea populației globale (9miliarde până în 2050) au ca rezultat consumul rapid alresurselor naturale ale Pământului.Concurenţa tot mai mare pentru anumite resurse va duce la

deficite şi la creşterea preţurilor, ceea ce va afecta economia.Resursele trebuie să fie gestionate mai eficient pe durataîntregului ciclu de viaţă, de la extracţie, transport, prelucrare şiconsum până la eliminarea deşeurilor.Presiunile pe care tiparele de consum şi de producţie leexercită asupra mediului, cu potenţiale consecinţe negativepentru ecosisteme şi cu impact asupra sănătăţii umane,depăşesc cu mult graniţele sale. Majoritatea previziunilor arată

o creştere continuă a utilizării resurselor materiale, atât în UE, cât şi la nivel global, precumşi o creştere a fluxurilor de deşeuri.

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană insistă pe „eficienţa utilizăriiresurselor”. Eficienţa utilizării resurselor înseamnă să producem mai multă valoare cu maipuţine resurse şi să ne schimbăm obiceiurile de consum. Aceasta va limita riscul apariţieide deficite şi va menţine impactul asupra mediului în limitele naturale ale planetei.

Creşterea eficienţei utilizării resurselor reprezintă un mijloc prin care obiectivele de politicăeconomică, socială şi de mediu se pot atinge mai uşor, mai sigur şi cu costuri mai mici.Trebuie să minimizăm consumul tuturor resurselor nu doar a celor neregenerabile ci şi acelor regenerabile. Sustenabilitatea pe termen lung depinde de protejarea resurselornaturale şi a diversităţii biologice.


149


Utilizarea eficientă a resurselor este un pilon al strategiei Europa 2020 pentru o creştereinteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi ca atare reprezintă o prioritate majoră pentruComisia Europeană.Obiective principale ale strategiei includ o iniţiativă pentru o utilizare mai eficientă aresurselor în Europa, care asigură un cadru de acţiune pe termen lung, susţinând programepolitice pentru mediu şi schimbări climatice, energie, transport, industrie, agricultură,pescuit şi dezvoltare regională. Scopul este acela de a creşte siguranţa investiţiilor şi ainovării şi de a crea oportunităţi pentru o creştere economică sustenabilă, asigurându-ne cătoate domeniile de acţiune relevante iau în calcul, în mod coerent, eficienţa utilizăriiresurselor.Principala sarcină a platformei va fi să determine modalităţile de atingere a obiectivelor şide concretizare a viziunii stabilite în Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct devedere energetic, inclusiv a obiectivului final privind disocierea utilizării resurselor şi aconsecinţelor acesteia de creştereeconomică.Eficientizarea resurselor înseamnă utilizarearesurselor limitate ale Pământului într-un moddurabil minimizând în acelaşi timp impactulasupra mediului.Cu toţii avem responsabilitatea de a menajaresursele limitate şi de a reduce cantităţile dedeşeuri deoarece în momentul de faţăproducem mult prea multe resturi care conţinmaterii valorificabile sau substanţeproblematice. Din păcate consumatoriineglijenţi nu risipesc numai resursele limitate,dar contribuie şi la agravarea problemelormediului, iar oamenii nu pot fi separaţi demediul lor de viaţă, deteriorarea acestuiaavând în cele din urmă efect şi asupra lor.

6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Deşeurile reprezintă o problemă presantă de mediu, socială şi economică. Creştereaconsumului şi economia în dezvoltare continuă să genereze cantităţi mari de deşeuri –ceea ce necesită eforturi mai mari pentru a reduce cantitatea acestora şi pentru a lepreveni. Dacă în trecut se considera că deşeurile nu erau refolosibile, în prezent acesteasunt recunoscute din ce în ce mai mult ca fiind resurse; acest lucru se reflectă îngestionarea deşeurilor, unde s-a trecut de la eliminarea deşeurilor la reciclarea şirecuperarea acestora.În funcţie de modul în care sunt gestionate, deşeurile pot avea un impact atât asuprasănătăţii oamenilor, cât şi asupra mediului prin emisiile în aer, sol, suprafaţa apelor şi apelesubterane. Însă, acestea pot duce şi la pierderea de resurse materiale (respectiv metale şialte materiale reciclabile), având în acelaşi timp şi un potenţial de sursă energetică.Deşeurile sunt generate în toate fazele ciclului de viaţă al materialelor:

extracţie (deşeuri miniere); producţie şi distribuţie (deşeuri industriale, periculoase şi de ambalaje);


150


consumul de produse şi servicii (deşeuri municipale şi deşeuri de echipamenteelectrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori);

tratare (de exemplu, reziduuri de sortare din instalaţiile de reciclare sau zgurarezultată în urma incinerării).

Reciclarea este metoda ce vizează două aspecte importante: eficienţa folosirii resurselor şiimpactul asupra mediului. Deşeurile nu mai reprezintă, în societatea de astăzi, acel răuinevitabil, ci o sursă importantă de resurse secundare, tocmai de aceea se promovează dince în ce mai mult reciclarea şi avantajele în ceea ce priveşte utilizarea durabilă aresurselor.Reciclarea are un efect benefic asupra mediului prin reducerea cantităţii de deşeuridepozitate, scăzând astfel şi emisiile poluante. De asemenea, aceasta contribuie lasatisfacerea cererilor de materiale ale producţiei economice, atenuând necesitatea deextracţie şi de rafinare a materiilor prime.Reciclarea este vitală pentru o prioritate majoră a politicii europene şi globale: trecerea la oeconomie verde care să genereze prosperitate şi care să păstreze, în acelaşi timp, unmediu sănătos şi echitate socială pentru generaţiile actuale şi viitoare.Directiva-cadru oferă cadrul general pentru prevenirea generării deşeurilor şi pentrugestionarea deşeurilor în UE. Aceasta introduce şi defineşte concepte de bază şi stabileşteprincipii de gestionare a deşeurilor, precum ierarhia deşeurilor, unde prevenirea generăriideşeurilor reprezintă opţiunea preferată.

Legislaţia în vigoare a UE înmaterie de deşeuri stabileşteobiective clare privindreutilizarea şi reciclareaacestora, precum şi limitareadepozitării deşeurilor.Până în 2020, de exemplu,50 % din deșeurilemunicipale/menajere și 70%din deșeurile provenite dinconstrucții și demolări vortrebui să fie reciclate saureutilizate. Datorită acestor

obiective s-au înregistrat deja îmbunătățiri majore, o serie de state membre demonstrândcă se poate acționa rapid, la costuri mici și cu crearea a numeroase locuri de muncă. Însăpe lângă preocupările legate de mediu, creșterea prețurilor la materiile prime reprezintă unnou și important imperativ economic în sfera îmbunătățirii gestionării deșeurilor.Documente de politică recente, cum ar fi ,,Foaia de parcurs către o Europă eficientă dinpunct de vedere al utilizării resurselor’’ și propunerea privind ,,O viață bună, în limiteleplanetei noastre’’ au explicat avantajele economice și de mediu ale dezvoltării uneieconomii circulare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.Acest deziderat ar necesita:

prevenirea, în continuare, a generării de deșeuri; aducerea reciclării și a reutilizării la nivelul maxim de fezabilitate; incinerarea exclusiv a materialelor nereciclabile și


151


eliminarea treptată a depozitării deşeurilor, în mod progresiv, până în 2020.În cazurile în care generarea deşeurilor nu poate fi evitată, materialele trebuie recuperate,preferabil prin reciclare. Iată de ce UE solicită îmbunătăţirea metodelor de producţie şi lecere consumatorilor să opteze pentru produsele mai ecologice care pot fi reciclate.Directivele UE privind deşeurile descurajează depozitarea deşeurilor şi promoveazăreciclarea/valorificarea acestora. Un alt vector pentru creşterea importanţei economice areciclării este creşterea semnificativă a cererii de materiale, în special în ţările în plinădezvoltare economică.

6.3. Gestionarea deşeurilor

Îngroparea deșeurilor reprezintă o pierdere uriașă de materiale prețioase și o ocaziepierdută de a crea mai multe locuri de muncă, de a genera creștere economică și de areduce impactul deșeurilor asupra sănătății umane. În contextul economic actual, estenecesar să găsim modalități de a îmbunătăți gestionarea deșeurilor și de a ne folosi deacestea pentru a crea locuri de muncă, reducând în același timp presiunea asupraresurselor naturale.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificareşi eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii.Politica Uniunii Europene în relaţie cu importanta problemă a gestionării deşeurilor este încontinuă evoluţie. Un exemplu elocvent pe această temăeste noua directivă aprobată de Parlamentul U.E. şi aConsiliul U.E nr. 98 din 19 noiembrie 2008 privinddeşeurile.În sensul noii directive, „deşeurile” reprezintă oricesubstanţă sau obiect pe care deţinătorul le aruncă, sauare intenţia sau obligaţia să le arunce.Principalele obiective ale gestiunii deşeurilor sunt:- protejarea sănătăţii populaţiei;- protejarea mediului;- conservarea resurselor naturale prin politicile de reducerea deşeurilor, prin reutilizare si reciclare;- menţinerea valorilor estetice a peisajelor naturale şiantropice.

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminarea solului şi a apelor subterane şi de suprafaţă, ameninţând totodată şi sănătatea populaţiei.Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestoraîn conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” sau după caz, producătorilor, înconformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.Organizarea activităţilor de colectare, transport, prelucrare intermediară care implicăsortare, mărunţire sau compactare, valorificare şi eliminare a deşeurilor municipale esteuna dintre obligaţiile administraţiilor publice locale.În România activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată de Legea nr. 211/ 2011privind regimul deşeurilor, care transpune Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şia Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.


152


Se preconizează revizuirea mai multor obiective de gestionare a deșeurilor, în anul 2014este prevăzută revizuirea legislației în domeniul deșeurilor, și anume Directiva-cadru privinddeșeurile, Directiva privind depozitele de deșeuri (reducerea progresivă a depozităriideșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri) și Directiva privind ambalajele șideșeurile de ambalaje. În ceea ce priveşte Directiva-cadru privind deșeurile, ComisiaEuropeană are în vedere, „dacă este cazul”, stabilirea, până în 2014, a unor obiectiveprivind prevenirea producerii de deșeuri și decuplarea obiectivelor, pentru 2020. Revizuireapoliticii și a legislației UE în domeniul deșeurilor, care trebuie să se încheie în 2014,include, pe lângă consultare, alte două componente suplimentare: evaluarea adecvării celorcinci directive privind fluxul de deșeuri și Cartea verde privind deșeurile de material plastic.

6.4. Impact (caracterizare)

Toate activităţile implicate în sistemul degestionare a deşeurilor, respectiv de colectare,transport, tratare, valorificare, eliminare şidezafectare a infrastructurii aferente pot aveaun impact negativ asupra mediului dacă nusunt respectate normativele ce stabilesccondiţiile de gestionare ecologică.Deşeurile industriale constituie surse de riscpentru sănătate datorită conţinutului lor însubstanţe toxice precum metale grele (plumb,cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Impactul cel mai mare îl pot avea deşeurile periculoase (nămoluri toxice, produsepetroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) şi mai ales dacă sunt depozitate încomun cu deşeurile solide orăşeneşti. În acest caz se poate genera apariţia unoramestecuri si combinaţii inflamabile, explozive sau corozive.

În judeţul Galaţi, deşeurile de producţie provin, în principal, din industria metalurgică,navală, construcţii de maşini, construcţii şi servicii.Principalul operator economic din judeţul Galaţi, SC ArcelorMittal SA Galaţi a generat înanul 2013, conform Raportului Anual de Mediu depus la APM Galaţi, aprox. 707582 tone dedeşeuri de producţie din care 7252 tone sunt deşeuri periculoase.Un impact negativ asupra mediului îl pot avea depozitele de deşeuri industriale şi urbane.Structura etanşă a depozitelor de deşeuri face ca materialele, în special celebiodegradabile, să nu se poată descompune în totalitate şi, în absenţa oxigenului, săemane metan, un gaz cu efect de seră periculos. Terenurile ocupate de depozitele dedeşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole.Depozitarea este însă soluţia aflată la nivelul cel mai de jos al ierarhiei opţiunilor deeliminare a deşeurilor.Depozitarea necontrolată a deşeurilor duce la poluarea solurilor şi a apelor subterane.Incinerarea deşeurilor realizată incomplet sau la temperaturi scăzute poate cauza daunemediului şi sănătăţii, prin eliberarea de substanţe chimice periculoase, inclusiv a dioxinei şia gazelor acide.


153


6.5. Presiuni

În fiecare an, fiecare cetățean europeangenerează peste 500 de kilograme de deșeurimunicipale, dintre care mai mult de o treime mergdirect la depozitele de deșeuri. În vreme ce unelestate membre reușesc să utilizeze aceste resurseîntr-un mod productiv, reciclând sau transformândîn compost aproximativ 60% din deșeurile lormunicipale, altele au dificultăți în gestionareadeșeurilor.Se subliniază de asemenea faptul că investițiileviitoare în gestionarea deșeurilor trebuieîndreptate cu prioritate către prevenire, reutilizare, reciclare și compostare — opțiunilepreferate în ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva-cadru privind deșeurile. Prezentarecomandare reflectă cadrul financiar multianual 2014-2020, în care noile condiții, încontextul fondurilor structurale ale UE prevăd că proiectele care urmează să fie finanțatetrebuie să respecte ierarhia deșeurilor și să ajute statele membre să îndeplineascăobiectivele UE cu caracter juridic obligatoriu, cum ar fi obiectivul de reciclare de 50 %pentru deșeurile municipale.Totodată, plasticul a devenit un material inevitabil în lumea noastră modernă. Materialeleplastice sunt versatile și durabile, dar durabilitatea poate face ca eliminarea lor să fieproblematică. Odată ajunse în mediu, în special în mediul marin, deșeurile de plastic potpersista timp de sute de ani. Până la 10 milioane de tone de deșeuri, în cea mai mareparte de plastic, ajung anual în mările și oceanele lumii, transformându-le în cea mai maregroapă de deșeuri de plastic a planetei.În societatea noastră în care domnește principiul „folosește și aruncă”, plasticul esteadesea perceput ca un material ieftin și ușor de aruncat, iar ratele de reciclare sunt reduse.Deșeurile din plastic ajung în depozite de deşeuri, fapt care ar trebui evitat, deoareceplasticul poate conține elemente periculoase, care poate genera emisii indezirabile șireziduuri concentrate și poluante.Cartea verde subliniază rolul esențial pe care îl joacă plasticul în multe procese și aplicațiiindustriale, precum și beneficiile în materie de potențial economic ale unor rate de reciclaremai ridicate.


154


Pe măsură ce populația lumii crește, iar resursele naturale se împuținează, reciclareamaterialelor plastice va fi o alternativă la exploatarea resurselor încă neutilizate. Pentru agrăbi această schimbare, sunt necesare condiții-cadru mai bune pentru sprijinireaproiectării ecologice și a inovării de mediu, prevenirea generării de deșeuri și reciclareatrebuind să fie luate în calcul în procesul de proiectare a produselor din plastic.Pentru a ajuta la implementarea completă a legislaţiei europene privind deşeurile şi aierarhiei deşeurilor, inclusiv eliminarea în depozite de deşeuri, se fac următoarelerecomandări principale:

Stabilirea unei taxe pe depozitare în depozite de deşeuriVeniturilor obţinute din taxa pe depozitare trebuie folosite pentru dezvoltareainfrastructurii pentru colectare selectivă la sursă (inclusiv pentru compostaredomestică) precum şi pentru campanii de conştientizare.

Restricţii asupra depozitării anumitor tipuri de deşeuriImplementarea/introducerea unor restricţii/interdicţii asupra depozitării anumitorfluxuri de deşeuri cum ar fi deșeurile biodegradabile, hârtia/cartonul, plasticul,metalul, sticla, lemnul, textilele, DEEE-uri, deşeuri de baterii şi acumulatori.Introducerea unor restricţii/ interdicţii asupra depozitării deșeurilor municipale prindefinirea clară a termenului „tratare prealabilă“, introducerea unor penalizări pentrunerespectarea obiectivelor specifice sau a restricțiilor/interdicțiilor

Implementarea schemei PAYT(Pay-As-You-Throw) - sisteme de plată în funcțiede deșeurile generate. Implementarea schemei PAYT imediat după ce se realizeazăinfrastructura de colectare şi tratare, pentru dezvoltarea colectării selective,reducerea gradului de dependență de depozitare și pentru asigurarea veniturilorpentru gestionarea deșeurilor la nivel local.

Aplicarea schemelor de „Răspundere extinsă a producătorului“ (REP)Dezvoltarea principiului REP sau a schemelor de acord voluntar pentru fluxurile dedeşeuri care nu provin de la ambalaje, implementarea şi îmbunătăţirea performanţeisistemelor de garanţie de returnare pentru ambalaje şi creşterea gradului deconştientizare a publicului.

Utilizarea şi alocarea fondurilor europene disponibile cu mai multă eficienţăUtilizarea şi alocarea fondurilor europene disponibile cu mai multă eficienţă printr-omai bună coordonare a administrației centrale şi locale responsabile, în vedereadezvoltării unei infrastructuri alternative de tratare a deșeurilor etc.

6.6. Tipuri de deşeuri

6.6.1. Deşeuri municipale

Date generale

În sensul Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, „deşeurile” reprezintă orice substanţă sauobiect pe care deţinătorul le aruncă, sau are intenţia sau obligaţia să le arunce.

Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind douăcomponente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilorcare constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România apoliticii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.


155


SNGD pentru perioada 2003–2013, a fost aprobata în 2004, cu trei ani înainte de aderareaRomâniei la Uniunea Europeană(UE). Acest document a fost realizat în conformitate cuobiectivele politicii naţionale de protecţie a mediului şi de dezvoltare durabilă de la aceadată şi a stat la baza elaborării PNGD, ambele documente fiind aprobate prin Hotărârea deGuvern nr. 1470/2004.De la 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor2014-2020, document ce a fost aprobat prin HG 870/2013.Prevederile noii SNGD se aplică pentru toate tipurile de deșeuri reglementate prin Legea211/2011 privind regimul deșeurilor, respectiv:- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţii colectateseparat;- fluxuri specifice de deşeuri: biodeşeuri, deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şidemolări, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şiacumulatori uzaţi, uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri cu conţinut de PCB/PCT, deşeuricu conţinut de azbest, deşeuri rezultate din activităţi medicale şi activităţi conexe.

Împreună cu PNGD care va aborda, cu măsuri specifice, fiecare flux de deşeuri, strategiaîşi propune să creeze cadrul naţional de planificare necesar pentru dezvoltarea şiimplementarea unui management integrat/durabil al deşeurilor.

În vederea realizării rapoartelor statistice către CE/EUROSTAT privind gestionareadeșeurilor, începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului aimplementat și perfecționat în timp o bază de date națională privind generarea șigestionarea deșeurilor.Noua aplicație dezvoltată în cadrul Sistemului Integrat de Mediu(SIM), componentaStatistica deșeurilor, cuprinde 5 tipuri de chestionare ce sunt completate de operatoriieconomici, astfel:

PRODDES – este completat de operatorii economici generatori de deşeuri MUN – completat de operatorii economici care desfășoară activități de salubritate TRAT- se adresează operatorilor economici care dețin autorizație de mediu pentru

instalații de tratare a deşeurilor COLECTARE/TRATARE- este completat de operatorii economici autorizați să

desfășoare activități sub CAEN rev. 238 și 4677. NĂMOL- se adresează operatorilor economici care dețin staţii de epurare orăşeneşti,

respectiv industriale, din a căror activitate rezultă nămoluri.Pentru realizarea acestui capitol au fost folosite datele validate de APM rezultate dinaplicația Statistica deșeurilor pentru anul 2012.Alte tipuri de date şi informaţii specifice legate de generarea şi gestionarea deşeurilor ce nufac obiectul bazei de date, au fost însă colectate cu o frecvenţă mai mare şi se referă laanul 2013. De aceea, datele prezentate în capitolul de faţă se referă atât la anul 2012 cât şila anul 2013.

Cantităţi şi compoziţie

Categoria deşeurilor municipale include totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi înmediul rural în gospodăriile populaţiei, în instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici(deşeuri menajere şi asimilabile), deşeurile stradale colectate din spaţiile publice, străzi,


156


parcuri şi grădini, pieţe, nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti precum şideşeurile din construcţii şi demolări.Din totalul cantităţii de deşeuri municipale cel mai mare procentaj îl deţin deşeurilemenajere şi asimilabile. Acestea au o varietate de surse de provenienţă dintre care celemai importante ar fi: gospodăriile, unităţile economice, instituţiile.

Deşeurile municipale şi asimilabile rezultate în judeţul Galaţi sunt de tipul: deşeuri menajere colectate în amestec şi separat de la populaţie; deşeuri asimilabile celor menajere colectate din industrie, comerţ şi instituţii; deşeuri stradale; deşeuri din pieţe; deşeuri din grădini şi parcuri deşeuri din construcţii şi demolări.

La nivelul anului 2012, în judeţul Galaţi au fost colectate 132380 tone de deşeurimunicipale (tabelul 6.6.1.1 şi figura 6.6.1.1), în amestec şi separat de la populaţie şi agenţieconomici.Faţă de cantitatea de deşeuri municipale generată în anul 2011, în 2012 aceasta aînregistrat o scădere de aproximativ 18%.De asemenea, a fost estimată o cantitate de 8937 tone de deşeuri menajere generate depopulaţia care nu este deservită de servicii de salubritate pentru anul 2012.

Tabel 6.6.1.1. Deşeuri municipale generate în perioada 2008-2012 (mii tone)

Deşeuri municipale 2008 2009 2010 2011 20121 Deşeuri menajere

colectate:153,5 184,14 168,35 158,96 132,37

1.1 în amestec 151,45 181,63 167,26 156,90 131,631.2 selectiv 2,05 2,51 1,09 2,06 0,742 Deşeuri din servicii

municipale (stradale, pieţe,grădini, parcuri şi spaţii

verzi)

87,06 20,57 11,57 10,68 10,035

3 Deşeuri din construcţii şidemolări

4,35 4,15 1,3 16,64 10,244

4=1+2+3 Total deşeuri municipalecolectate

244,91 208,86 181,22 186,28 152,66

5 Deşeuri menajere generateşi necolectate (estimat)*

38,67 29,89 12,75 10,90 8,937

6= 4+5 Total deşeuri municipalegenerate

283,58 238,75 193,97 197,18 161,59

* Cantitatea de deşeuri generată şi necolectată a fost estimată folosind indicatorii de generare stabiliţi înPRGD SE, şi anume: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediul ruralSursa de date Baza de date Medius si SIM-SD- Statistica deseurilor 2012


157


Fig.6.6.1.1. Cantitatea de deşeuri municipale generate şi colectate în perioada 2008-2012

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2008 2009 2010 2011 2012

cant

itate

deş

euri

(tone

)

generatcolectat

Colectarea şi transportul deşeurilor

După provenienţa lor, deşeurile municipale includ:- deşeuri menajere de la populaţie şi agenţi economici,- deşeuri din servicii publice(deşeuri stradale, din pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi),- deşeuri din construcţii şi demolări(inclusiv alte categorii de deşeuri neclasificate).

În anul 2012 au fost colectate de către municipalităţi, prin intermediul operatorilor desalubrizare autorizaţi sau al serviciilor de gospodărire din cadrul unor primării, o cantitate de152652 tone deşeuri, cu aproximativ 18% mai puțin faţă de 2011 (tabel 6.6.1.2).

Tabel 6.6.1.2. Deşeuri totale colectate de municipalităţi în anul 2012 (tone)

DEŞEURI MUNICIPALE COLECTATE CANTITATECOLECTATĂ PROCENT %

Deşeuri menajere (1) 132373 86,72Deşeuri din servicii publice (2) 10035 6,57

Deşeuri din construcţii şi demolări (3) 10244 6,71Total 152652 100

Sursa Baza de date SIM- SD- Statistica deşeurilor 2012

Distribuţia cantităţilor de deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie şi agenţieconomici este prezentată în tabelul 6.6.1.3.

Tabel 6.6.1.3. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2012 (tone)DEŞEURI MENAJERE

COLECTATE ÎN AMESTECCANTITATE COLECTATĂ PROCENT %

Deşeuri menajere de la populaţie 114556 87Deşeuri menajere de la agenţii

economici17080 13

Total 131636 100Sursa de date Baza de date SIM- SD- Statistica deşeurilor 2012


158


Cea mai mare parte a deşeurilor menajere colectate, aproximativ 87% provine de lapopulaţie.În municipiul Galaţi, în primele cinci luni ale anului 2013, activitatea de salubrizare a fostasigurată atât de Serviciul Public ECOSAL organizat în subordinea Consiliului LocalGalați cât și de către operatorul privat SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL. Începând culuna iunie 2013, activitatea de salubrizare pe teritoriul municipiului Galați a fost asigurată deSP Ecosal.În baza contractelor încheiate cu asociaţiile de locatari şi/sau proprietari, populaţie şi agenţieconomici se realizează colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor municipale ladepozitul ecologic de deşeuri municipale al municipiului Galaţi de la Tirighina.

În municipiul Tecuci, colectarea deșeurilor municipale de la populație și agenți economicia fost efectuată de către SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, pentru primele treiluni ale anului 2013 și apoi de către SC Ecoprest Tec SRL, în urma delegării gestiunii decătre Consiliul Local Tecuci. De asemenea, Ecogroup Tec SRL asigură salubrizareastradală în municipiul Tecuci.Eliminarea finală a deşeurilor urbane se face la depozitul neconform de deşeuri municipaleal municipiului Tecuci de la Rateş, operator SC Rampa Rateș SRL.În oraşul Tg. Bujor, SC Bujor Prestserv SRL, societate în subordinea CL Tg. Bujor, seocupă de salubrizarea localităţii.Oraşul Bereşti a delegat activitatea de salubrizare a localităţii către SC Leonmar SRL.Până la sfârşitul anului 2013, următoarele localităţi au concesionat activitatea desalubrizare către o societate autorizată (în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare) şilicenţiată (în conformitate cu reglementările ANRSC):– SC Compania Romprest Tecuci - Drăgăneşti, Matca, Munteni, Umbrăreşti,

Cudalbi, Ghidigeni, Barcea, Valea Mărului.– SC Gemina Servexim SRL Vrancea – Cuca, Cuza Voda, Fundeni, Grivița,

Independenţa, Nămoloasa, Piscu, Slobozia Conachi, Rediu, Oancea, Vlădești.– SC COSMESIRET SRL - Movileni, Nicoreşti, Poiana, Buciumeni, Negrilești, Gohor.– SC LEONMAR SRL - Drăguşeni, Cerţeşti, Corni, Suhurlui, Frumuşiţa, Măstăcani,

Pechea, Costache Negri, Priponești.– SC France Construction SRL Focşani - Tudor Vladimirescu, Vârlezi Berești-Meria.

Următoarele localităţi şi-au organizat serviciul de salubritate în cadrul primăriei şi aucontract cu un depozit de deşeuri municipale: Iveşti, Schela, Bălăşeşti, Folteşti, Tuluceşti,Vânători, Lieşti, Corod, Şendreni, Brăhăşeşti.Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct–prinserviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect–prin delegarea gestiuniiunei firme autorizate în servicii de salubrizare, în conformitate cu prevederile legale.În anul 2013, în judeţ şi-au desfăşurat activitatea 18 operatori de salubritate ce au asiguratdeservirea aproape în totalitate a populaţiei judeţului. Situaţia acestora este prezentată întabelul 6.6.1.4.


159


Tabel 6.6.1.4. Operatori de salubritate din judetul Galaţi în 2013

Denumire agent salubritateAdresa Tel/fax

Localităţi deservite Populaţie deservităÎn 2013

urban rural urban ruralServiciul Public ECOSAL Galaţi,Str.Prelungirea Brailei,nr.7-A GalaţiTel. 0236 411197, Fax. 0236 322727

Galaţi - 286165 -

SC RER ECOLOGIC SERVICE GalaţiSRLStr.Regiment 11 Siret, ComplexFrancezi, Galaţi Tel. 0236 465001, Fax.0236 467152

- Smârdan - 5301

SC ECOPREST TEC Tecuci,Str. 1 Decembrie 1918, nr. 146 BTel.0372708447

Tecuci - 42010 0

SC Compania Romprest Service SAPunct de lucru Tecuci, jud GalaţiTel.0236 810300Fax.0236 810310

Drăgăneşti,Munteni, Matca,

Umbrăreşti,Ghidigeni,

Cudalbi, Barcea,Valea Mărului

56392

SC LEONMAR SRL, jud.Galaţi,com.Corod;Tel.0768 782927 Berești

Cerţeşti, Corni,Suhurlui,

Frumuşiţa,Măstăcani,

Pechea,Costache Negri,

Priponești,Ghidigeni, Bereşti

Meria

3154 42839

SC BUJOR PRESTSERV SRLTg.Bujor, str. Eremia Grigorescu, nr.105. jud GalaţiTel.0236 340561, Fax.0236 340215

Tg.Bujor

Sat Moscu, satUmbrăreşti 7417 -

Primăria Iveşti, jud GalaţiServiciul de SalubritateStr Ciuşlicului, nr 5, jud GalaţiTel/Fax .0236 866261

- Com Iveşti: SatIveşti, Buceşti - 9645

Primăria Schela, jud GalaţiServiciul de SalubritateTel.0236828100,Fax. 0236828165

- Com Schela: satSchela şi Negrea - 3874

Primăria Bălăşeşti, jud GalaţiServiciul de SalubritateTel/fax:0236 334.782

-

Com Bălăşeşti,sat Bălăşeşti,Ciureştii Noi,

Ciureştii Vechi,Pupezeni

- 2386


160


Primăria Folteşti, jud GalaţiServiciul de SalubritateTel/fax:0236 346.006

-Com Folteşti, sat

Folteşti şiStoicani

- 3390

Primăria Tuluceşti, jud GalaţiServiciul de Salubritate, Com.TuluceştiTel/fax:0236 345007

-Com Tuluceşti:

sat Şiviţa,Tătarca, Tuluceşti

- 7463

Primăria Vânători, jud GalaţiServiciul de Salubritate,str. Eroilor nr. 23 bis,Tel/fax:0236 344004

-

ComunaVânători: sat

Vânători, Costi,Odaia Manolache

- 5237

Primăria Lieşti, Serviciul de salubritate - Lieşti, sate Lieştişi Şerbăneşti

10626

SERVICIUL LOCAL DE SALUBRIZAREAL COMUNEI COROD, comuna Corod,judeţul Galaţi

-

Com Corod, satulCorod, Blanzi,Brătuleşti şiCărăpceşti

7239

Primăria Şendreni, Comuna Şendreni,Str. Principala, nr. 322 -

Com Sendreni,sat Şendreni,

Movileni,Şerbeştii Vechi

4247

SERVICIUL LOCAL DE SALUBRIZAREAL COMUNEI BRĂHĂŞEŞTI, ComunaBrăhăşesti, baza receptie T13, P197+

-

Com Brãhãşeşti:sat Brãhãşeşti,

Toflea,Corcioveni,

Coşiţeni

9018

SC GEMINA SERVEXIM SRL,jud.VranceaFocşani, str.Gh.Doja,nr.98

-

Com. Cuza Vodã,Fundeni, Piscu,Independenţa,Nămoloasa,

SloboziaConachi,

Vlădești, Oancea,Rediu, Grivița,

Cuca

- 33920

SC COSMESIRET SRL, jud.Galaţi,com. Munteni

-

Com Movileni,Nicoreşti, Poiana,

Buciumeni,Negrilești, Gohor

-

18060

SC France Construction SRL,jud.Vrancea, FocşaniTel :0337107691

-

TudorVladimirescu,

Vârlezi,Bălăbăneşti - 9689

Total 4 49 338746 229326Sursa : Administraţia publică locală şi agenţii de salubritate


161


Conform datelor prelucrate ce aurezultat din ancheta statistica peanul 2012, gradul de acoperire cuservicii de salubritate a fost de92%.Gradul de acoperire cu servicii desalubritate în mediul rural acontinuat să crească în 2013datorită extinderii activității desalubritate a serviciilor privateautorizate la nivelul comunelorjudețului Galați. Astfel, conformdatelor transmise de cătreserviciile de salubritate autorizate,în 2013, gradul de acoperire cu

servicii de salubritate la nivelul judeţului Galaţi a fost de aprox. 94%( 100% în mediul urbanşi 87% în mediul rural).

Tabelul 6.6.1.5. Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritate

JudeţPopulaţie judeţ Populaţie

deservităProcent populaţiedeservită din total

populaţieGalati 602553 568072 94,28%

Sursa : Administraţia publică locală şi agenţii de salubritate, INS

Fig. 6.6.1.5. Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritateLAŢID

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Urban Rural Total

Populatiedeservită

Populaţienedeservită

Sursa : Administraţia publică locală şi agenţii de salubritate

Deşeuri biodegradabile

Deşeurile biodegradabile municipale reprezintă practic fracţia biodegradabilă din deşeurilemenajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurilemunicipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradaleşi deşeuri voluminoase.


162


Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile se generează în mediul rural şi esterecomandabil ca în aceste zone să se realizeze compostarea individuală (reutilizareamateriilor biodegradabile în propriile gospodării).

În conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, se impunereducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, aplicând mãsuri referitoare lacolectarea selectivă, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz şi/sau recuperareamaterialelor şi energiei, astfel încât să conducă la realizarea următoarelor obiective:- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitateatotală produsă în anul 1995, până în anul 2010;- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitateatotală, produsa în anul 1995, până în anul 2013;- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitateatotală, produsă în anul 1995, până în anul 2016.La nivelul judeţului Galaţi, în PJGD Galaţi, cantitatea de deşeuri biodegradabile generată în1995 a fost estimată la 136083 t.Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile depozitate la nivelul judeţului Galaţieste prezentată în tabelul 6.6.1.6.

Tabel 6.6.1.6. Estimarea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate în perioada 2010-2012

Cantitate(t) de: 1995 2010 2011 2012deşeuri biodegradabile generată 136083 115989 118934 82498

deşeuri biodegradabile ce poate fidepozitată pentru atingerea ţintelor,maxim

- 102062 - -

deşeuri biodegradabile depozitată - 115989 117944 79946deşeuri biodegradabilă valorificată - 0 990 3479Sursa de date Baza de date Medius 2011 si aplicatia SIM- SD- Statistica deseurilor 2012

Din analiza acestor date rezultă urmãtoarele:- la nivelul judeţului Galaţi nu a fost atinsă ţinta de reducere a biodegradabilului depozitat,pentru anul 2010,- având în vedere tendința de scădere a cantității de deșeuri biodegradabile generateînregistrată în anul 2012, precum și creșterea cantității de deșeuri biodegradabilevalorificată, putem aprecia că este posibilă atingerea ținței stabilite pentru anul 2013.

La Tg. Bujor funcţionează o mică staţie de compostare a deşeurilor biodegradabilecolectate în amestec de la nivelul acestei unităţi administrative, investiţie realizată prinfinanţare Phare 2004. În 2012, prin procesarea a aproximativ 2100 de tone de deşeurimunicipale colectate în amestec şi deşeuri verzi colectate separat au fost obţinute 843 tonede compost.

În 2012 a intrat în funcţiune staţia de compostare de la Galaţi cu o capacitate de10000 t/an, investiţie realizată de Primăria Galaţi prin proiectul ISPA „Managementulintegrat al deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi”. Prin Hotărâre deConsiliu Local, Serviciului Public Ecosal i s-a încredinţat operarea acestei investiţii.


163


Hala de compostare SP Ecosal Galati

În cadrul stației de compostare de la Galați, în anul 2012 au fost procesate aprox. 1400 t dedeșeuri verzi și a fost obținut aprox. 600 t de compost ce a fost folosit pentru întreținereaspațiilor verzi.

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului,bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat sunt exemple deproduse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe toxicechimice. Atunci când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare,contaminează mediul.Cu toate că reprezintă un procent destul de mic din totalul deşeurilor menajere generate,deşeurile menajere periculoase prezintă probleme serioase pentru municipalităţi, inclusivpentru administratorii localităţilor, angajaţi şi locuitori. Cele mai multe ajung la gropile degunoi sau în sistemul de canalizare.Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precumşi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Tabel 6.6.1.7 Deşeuri municipale periculoase, în conformitate cu HG nr. 856/2002CODDEŞEU

CATEGORIE

20 01 13* Solvenţi20 01 14* Acizi20 01 15* Alcali20 01 17* Fotochimice20 01 19* Pesticide20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25


164


20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 0320 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele

menţionate la 20.01.21 şi 20.01.23 conţinând componente periculoase20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

Datorită lipsei infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, în prezent,nu se cunosc exact cantităţile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale generate.Din acelaşi motiv, acestea nu pot fi separate de celelalte deşeuri şi ajung la depozite.Urmare a finalizării proiectului ISPA, în oraşul Galaţi au fost înfiinţate două puncte verzi decolectare a deşeurilor. În aceste puncte, cetăţenii municipiului vor putea depune prin „aportvoluntar” deşeurile periculoase pe care le pot genera din gospodărie: DEEE,baterii/acumulatori, resturi de vopsele, becuri/tuburi fluorescente, etc.Unul din aceste puncte este situat în Micro 13B, pe Drumul de Centură, în zona Talcioc, iarcel de-al doilea este pe str. Etna nr. 29, în apropierea Pieţei en-gros.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Principalele operaţii de tratare/valorificare a deşeurilor municipale pot fi: Sortarea Reciclarea Compostarea deşeurilor biodegradabile Tratarea mecano-biologică Tratarea termică

Sortarea deşeurilor municipale

Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilorvalorificabile material sau energetic. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul,sticla, metalele şi lemnul.

În judeţul Galaţi, în municipiul Tecuci, în 2009 a fost finalizată investiţia finanţată prinfonduri Phare CES 2004 „Eco Tecuci- Valorificare deşeuri menajere-Platformă decompostare, staţie de sortare şi transfer’’. Staţia de sortare are o capacitatea de 20 000 t/anşi realizează sortarea deșeurilor de hârtie/carton, metal, plastic şi sticlă colectate selectivde pe domeniul public

Tabel 6.6.1.8. Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2013, TecuciCapacitatea instalaţiei de sortare (tone/an) 20000Cantitatea de deşeuri menajere supusă sortării (tone) 120Cantitatea de deşeuri sortate (tone) 45Hartie-carton 10,8Plastic 19,18Sticla 14,88Metal 0,14


165


Staţia de sortare şi compostare Galaţi este amplasată în zona sud-vest a municipiuluiGalaţi, pe malul stâng al râului Siret pe un teren cu suprafata de aprox.2 ha.

Staţia de sortare Galaţi

Linia de sortare a fost dată în funcţiune în cursul anului 2012 şi are o capacitate anuală de6000 t. Staţia de sortare este formată din linia de sortare hârtie/carton şi plastic/metal şilinie de sortare sticlă. De asemenea există o linie de balotare a deşeurilor de hârtie/cartonşi plastic/PET şi o linie de procesare a deşeurilor metalice. Deşeurile ce sunt supusesortării provin din municipiul Galaţi din cadrul fluxului de colectare selectivă a deşeurilor.După sortare şi balotare, produsele sunt predate spre valorificare prin intermediulcompaniilor specializate.

Tabel 6.6.1.9. Date privind sortarea deşeurilor menajere în anul 2013, GalaţiCapacitatea instalaţiei de sortare (tone/an) 6000Cantitatea de deşeuri sortate (tone), din care: 515,008Hartie-carton 365,991Plastic 39,619Sticla 107,068Metal 2,33

Reciclarea deşeurilor

Reciclarea reprezintă colectarea, separarea şi procesarea unora dintre componenteledeşeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intrăîn compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot faceobiectul unui proces de reciclare.Reciclarea diferitelor tipuri de materiale rezultate în urma colectării selective de la populaţiese realizează prin intermediul agenţilor economici autorizaţi. În 2012, datorită extinderiisistemului de colectare selectivă, la nivelul judeţului Galaţi, cantitatea de deşeuri colectatăseparat ce a luat „drumul reciclării” a crescut cu aprox. 46%.


166


Compostarea deşeurilorÎn instalaţiile de compostare pot fi prelucrate deşeurile biodegradabile municipale colectateseparat. Procesul de compostare este un proces aerob. În urma procesului de compostarerezultă compostul, care este utilizat în agricultură.Prin fonduri Phare CES 2004 a fost finanţată şi funcţionează din iunie 2009 staţia decompostare de la Tg. Bujor, jud. Galaţi, cu o capacitate de 1000 t/an.În tabelul 6.6.1.10. sunt prezentate date privind funcţionarea staţiei de compostare de la Tg.Bujor în 2013.

Tabel 6.6.1.10. Staţia de compostare Tg. BujorAnul de raportare 2013Proprietar UAT Tg.BujorCapacitatea instalaţiei de compostare 1000 tone/anCantitatea de deşeuri procesate (tone) 1700Cantitatea de deşeuri compost rezultată( tone) 950Deşeuri reciclabile recuperate( tone), total din care 27,4Hartie-carton 9,6Plastic 13,1Sticla 4,7

Sursa de date Raportari operator UAT Tg. Bujor

Staţia de sortare şi compostare Galaţi este amplasată în zona sud-vest a municipiuluiGalaţi, pe malul stâng al râului Siret pe un teren cu suprafaţa de aprox.2 ha.Ambele investiţii au fost parte a proiectului ISPA implementat de Primăria municipiuluiGalaţi.Linia de compostare are capacitatea de 10.000 t/an şi procesează deşeurile de naturăvegetală provenite din grădini, parcuri, spaţii verzi, pieţe, restaurante.

Staţia de compostare Galaţi

Tehnica de compostare este denumită compostare aerobă în brazde.Linia de compostareare o platformă betonată, cu suprafaţa de 6000 m2 acoperită cu un acoperiş usor.Deşeurile colectate sunt mai întâi mărunţite într-un tocãtor şi apoi aşezate în hala decompostare, în brazde cu înălţimea de 1,5 m. Un utilaj specializat întoarce şi umecteazăperiodic brazdele. După o perioadã de fermentare de aprox. 12-14 sãptãmâni se obţine


167


compostul care este folosit ca pământ vegetal în zonele unde se amenajează spaţii verzi,pe taluze etc.Linia de compostare are capacitatea de 10.000 t/an şi procesează deşeurile de naturăvegetală provenite din grădini, parcuri, spaţii verzi, pieţe, restaurante. Deşeurile colectatesunt mai întâi mărunţite într-un tocãtor şi apoi aşezate în hala de compostare, în brazde cuînălţimea de 1,5 m. Un utilaj specializat întoarce şi umectează periodic brazdele.După o perioadã de fermentare de aprox. 12-14 sãptãmâni se obţine compostul care estefolosit ca pământ vegetal în zonele unde se amenajează spaţii verzi, pe taluze etc.Compostul astfel obţinut este depozitat pe o platformă de unde este livrat beneficiarilor.Dotările staţiei de compostare sunt următoarele:- utilaj întors brazde;- tambur de irigare;- încărcător frontal;- tocător deşeuri;- sită rotativă-ciur compost

Tabel 6.6.1.11. Staţia de compostare GalaţiOperator SP Ecosal /anul de raportare 2013Capacitatea instalaţiei de compostare (tone/an) 10000Cantitatea de deşeuri procesate (tone) 4500Cantitatea de deşeuri compost rezultată( tone) 2200

În anul 2013, din cele aproximativ 4500 tone de deşeuri verzi intrate în proces au rezultataproximativ 2200 tone de compost ce a fost livrat către Administraţia Domeniului Public şiutilizat în parcuri.

Tratarea mecano-biologică precum şi tratarea termică a deşeurilor municipale

Proiectul ,,Sistem de gestionare integrată a deșeurilor în județul Galați” inițiat de ConsiliulJudețean Galați ce va fi depus în vederea obținerii finanțării prin POS-Mediu, axa prioritară2, prevede realizarea unei stații de tratare mecano-biologică în Galați, cu o capacitate de61000 t/an. Stația va asigura tratarea deșeurilor reziduale generate în zona municipiuluiGalați contribuind la atingerea țintei de reducere a deșeurilor biodegradabile depozitatestabilite pentru anul 2016.

Eliminarea deşeurilor municipale

Depozitarea deşeurilor a continuat să reprezinte principala opţiune de eliminare adeşeurilor municipale. În cadrul judeţului Galaţi, aproximativ 90% din deşeuri municipalesunt eliminate prin depozitare.Din evidenţele operatorilor de depozite, cantitatea de deşeuri eliminată prin depozitare, înanul 2013, a fost de aproximativ 134000 tone, din care aproximativ 96100 t în depozitulconform Tirighina.În 2012, din rapoartele prelucrate ale aplicației SIM- Statistica deșeurilor, cantitatea dedeşeuri municipale totală pentru județul Galați ce a fost depozitată a fost de 150787 tone,din care 113765 t în depozitul conform Tirighina.


168


Depozitele de deşeuri municipale neconforme

La sfârşitul anului 2011 depozitul neconform de la Tirighina, Galati a fost închis, urmare afinalizării lucrarilor de închidere a amplasamentului ce au fost finanţate prin proiectul ISPA„Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în municipiul Galaţi şi împrejurimi"(Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat de Primãria Municipiului Galaţi. Lucrările deînchidere au respectat condiţiile impuse prin Acordul integrat de mediu nr.12/04.09.2006emis de ARPM Galaţi şi prevederile Normativului tehnic privind depozitarea aprobat prinOrdinul MMGA 757/2004.Au fost instalate 12 puţuri de colectare biogaz cu conectare la o staţie de ardere cucapacitatea de 500 mc/h.Prin urmare, începând cu anul 2012 depozitul de la Rateş -Tecuci este singurul depozitneconform de deşeuri municipale ce a funcţionat în județul Galați.În conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind depozitarea deșeurilor, depozitulTirighina Galați era programat să sisteze depozitarea până la 16 iulie 2014, iar depozitulRateș de la Tecuci va sista activitatea de depozitare până la 16 iulie 2017.Depozitul Rateș –Tecuci a deținut Autorizația de mediu cu program de conformare învederea închiderii nr. 284/30.10.2008, iar în cursul anului 2013 a solicitat reautorizare.În tabelul 6.6.1.12. se poate urmări evoluția cantității de deșeuri depozitate în cadruldepozitelor urbane neconforme în perioada 2010-2013.

Tabel 6.6.1.12. Date privind deşeuri municipale depozitate în depozite urbane neconforme

Denumiredepozit Operator

Cantitatedeşeuri

depozitatăîn 2010(t)

Cantitatedeşeuri


Cantitatedeşeuri


Cantitatedeşeuri


Tirighina-Galaţi SP ECOSAL 132124 132905 - -

Rateş-Tecuci

SC Servicii Zone VerziECOTEC SRLTecuci/SC Rampa Rateș SRL

53647 50654 37022 41700

Fig. 6.6.1.13. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale depozitate în perioada 2010-2013

0

50000

100000

150000

200000

2010 2011 2012 2013

Depozite conforme Depozite neconforme


169


Depozitele de deşeuri municipale conforme

Prin proiectul ISPA „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în municipiulGalaţi şi împrejurimi"(Măsura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027) derulat de PrimãriaMunicipiului Galaţi a fost construită şi prima celulă a unui nou depozit ecologic pentrumunicipiul Galaţi.Prin Hotărârea Consiliului Local Galaţi nr.33/14.02.2012 se încredinţează Serviciului PublicEcosal Galaţi administrarea depozitului ecologic.La începutul anului 2014 SP Ecosal a obținut autorizația integrată de mediu carereglementeză modul în care se va desfășura activitatea de depozitare.

Prima celulă construită are capacitatea de 920000 mc(736000 t) şi o durată de viaţăestimată de aproximativ 5 ani. Depozitul deserveşte municipiul Galaţi şi localităţile limitrofe,respectiv Şendreni, Smârdan, Vânători, Tuluceşti şi Braniştea, aproximativ 400000 locuitori,cu posibilitatea extinderii viitoare.Celula 1 a noului depozit este prevazută cu un sistem de impermeabilizare a bazeidepozitului şi a taluzelor precum şi cu un sistem de colectare şi epurare a levigatului produsîn corpul depozitului.

Tabel 6.6.13. Date privind depozitul conform Tirighina-GalaţiLocalizare depozit Operator Autorizatia de mediu

DN 25 Galaţi-Tecuci, TirighinaCapacitatea Celulei I: 920000 mc

Suprafaţa: 6,4 ha

SP ECOSAL Autorizația integrată de mediu nr.02/12.06.2014 valabilă până la11.06.2024

Depozit ecologic Tirighina Galaţi

Noul depozit este dotat cu toate facilităţile necesare funcţionării în conformitate cuprevederile legale în vigoare.Pentru operarea în bune condiţii, sunt prevăzute două poduri basculă, cu capacitatea demaxim 20 t, pentru cântărirea cantităţilor de deşeuri intrate în depozit, staţie de monitorizarea datelor meteorologice, sistem de supraveghere, reţele de utilităţi, drumuri de acces, etc.


170


Levigatul este colectat de pe suprafaţa depozitului gravitaţional fiind descărcat în treicămine de colectare şi de aici condus spre un bazin de colectare a levigatului cu volumulde 720 mc. Levigatul colectat în bazin este tratat în staţia de epurare de tip monobloc cuosmoză inversã, cu capacitatea de 40 mc/zi.Apele pluviale şi efluentul staţiei de epurare, colectate în bazinul de ape pluviale suntevacuate cu ajutorul unei staţii de pompare în conducta de canalizare, proprietate aArcelorMittal SA.În 2012, în cadrul noului depozit au fost eliminate 113765 tone de deşeuri municipale de peraza municipiului Galaţi dar şi de la localităţile limitrofe arondate acestuia.Conform evidențelor SP Ecosal, operatorul depozitului, în anul 2013 au fost depozitateaprox. 92000 t de deșeuri municipale.

Depozitele rurale de deşeuri

În mediul rural, aproape fiecare comună avea, înainte de momentul 16 iulie 2009, anumitespaţii destinate depozitării deşeurilor. Pe aceste amplasamente se depozitau deşeurimenajere, dejecţii animaliere solide (gunoi de grajd), resturi vegetale provenite de la culturiagricole şi deşeuri de materiale din construcţii (în special moloz, restul materialelor fiindvalorificate în gospodării). Aceste depozite, în general, erau terenuri neamenajate, stabiliteprin hotărâri ale consiliilor locale şi administrate de către primării.Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,toate aceste spaţii de depozitare din zona rurală au avut obligaţia să sisteze depozitarea şisă fie reabilitate până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducereaacesteia în circuitul natural sau prin închidere conform prevederilor Ordinului MMDD nr.1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare adeşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare, completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008.În judeţul Galaţi au fost identificate în urma inventarierii efectuate la nivel local 213 de spaţiide depozitare rurale, care au fost închise şi ecologizate până la sfârşitul anului 2009.Primăriile din mediul rural au fost nevoite să încheie contracte pentru preluarea deşeurilormenajere de către operatori economici autorizaţi pentru salubrizare sau pentru eliminareadeşeurilor, ori şi-au înfiinţat propriile servicii de salubrizare.Cu toate acestea, în fiecare an, în urma controalelor efectuate de Comisariatele Judeţeneale GNM pe această temă, au fost identificate depozitări necontrolate la nivelul unorcomune din judeţ. Există în continuare suspiciunea că practica depozitării necontrolate adeşeurilor continuă, în special în comunele în care primăriile nu au încheiat un contractpentru preluarea deşeurilor menajere de către operatori economici autorizaţi pentrusalubrizare sau pentru eliminarea deşeurilor şi nici nu şi-au infiinţat propriile servicii desalubrizare.

6.6.2. Deşeuri industriale

Generarea deşeurilor industriale

Principalele activităţi generatoare de deşeuri industriale, la nivelul judeţului Galaţi sunt:metalurgie, construcţii şi reparaţiile navale, industria construcţiilor metalice şi a produselordin metal, industria alimentară, producţia de mobilier, agriculturã.Cantităţile de deşeuri generate din activităţile industriale sunt prezentate în tabelul şi figuranr. 6.6.2.1.


171


Tabel 6.6.2.1.DEŞEURI/AN 2008 2009 2010 2011

Cantitate generată(tone) 4160560 1719100 711659 819902Cantitate valorificată(tone) 3702195 1436810 774184 894820Cantitate eliminată(tone) 347126 111342 4249 5472

Sursa: Aplicaţia MEDIUS- ANPM

Datele pentru anul 2012 sunt în curs de prelucrare şi de validare. Ultimele date validateprivind deşeurile industriale sunt cele din anul 2011. În conformitate cu prevederile Legii211/2011 privind regimul deşeurilor, producătorii de deşeuri, deţinătorii de deşeuri,comercianţii şi brokerii, precum şi operatorii economici care desfăşoară activităţi de tratarea deşeurilor sunt obligaţi să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeuşi să o transmită anual agenţiei judeţene pentru protecţia mediului. Datele transmise suntverificate şi introduse sub forma unor chestionare statistice în baza de date naţionalăprivind deşeurile, aşa numita aplicaţie “ Medius”, pentru inclusive anul 2011 și aplicațiaSIM-SD-Statistica deșeurilor dezvoltată în cadrul aplicației electronice SIM. La nivelnaţional se procedează la validarea acestor date, constituindu-se astfel baza de raportare adatelor către EUROSTAT.

Fig. 6.6.2.1. Evoluţia deşeurilor generate, valorificate şi eliminate în perioada 2008-2011

Cantitatea de deşeuri industriale generate a scăzut considerabil în ultimii 4 ani, datorită înprincipal reducerii unor capacităţi de producţie şi închiderii unor societăţi comerciale, pefondul crizei economice.

Deşeuri periculoase din activităţi industriale

Deşeurile periculoase reprezintă o problemă, atât prin cantităţile de deşeuri produse, cât şidatorită diversităţii compoziţiei, precum şi modului în care sunt gestionate. Gestionareadeşeurilor de producţie generate de operatorii economici intră în responsabilitatea acestora,în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte“ sau, după caz, producătorilor, înconformitate cu principiul „responsabilităţii producătorului“.Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact potenţial asupra mediuluiînconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu:

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

2008 2009 2010 2011

Generate Valorificate Eliminate


172


inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare adeşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros.Deşeurile periculoase reprezintă un risc major pentru sănătatea populaţiei şi a mediuluiînconjurător. Deşi este o sursă de poluare continuă a mediului, majoritatea populaţiei nueste familiarizată cu pericolul pe care îl reprezintă pentru mediu deşeurile periculoase, nueste conştientă de dauna adusă mediului în caz de gestionare inadecvată a acestora.În cea mai mare parte, deşeurile periculoase generate în judeţul Galaţi, provin din industriametalurgică, din activitatea de construcţii şi reparaţii nave, transport.

Deşeurile nepericuloase şi periculoase generate în judeţul Galaţi, în perioada 2008 – 2011sunt prezentate în tabelul şi figura nr.6.6.2.2

Tabelul nr. 6.6.2.2.DEŞEURI GENERATE TONE/AN 2008 2009 2010 2011

Periculoase 705723 19168 15458 8038

Nepericuloase 4089987 1699931 691589 811863

Sursa: Aplicaţia MEDIUS- ANPM

Fig. 6.6.2.2. Evoluţiadeşeurilor periculoase

şi nepericuloasegenerate în perioada2008-2011 din judeţul

Galaţi

Din cantitatea totală de deşeuri generată în anul2011, aproximativ 1% reprezintă deşeuripericuloase (figura nr. 6.6.2.3.)

Fig. 6.6.2.3. Distribuţia deşeurilor generate înanul 2011

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

2008 2009 2010 2011

Periculoase Nepericuloase

99%

1%



173


Principalul operator economic din judeţul Galaţi, SC ArcelorMittal SA Galaţi a generat înanul 2013, 707582 tone deşeuri de producţie din care 7252 t sunt deşeuri periculoase,conform datelor transmise de operator în Raportul anual de mediu.

Tabel 6.6.2.4. Evoluţia deşeurilor periculoase şi nepericuloase generate de SCArcelorMittal SA Galaţi în perioada 2009-2013

DEŞEURIGENERATE(TONE) /AN 2009 2010 2011 2012 2013

Periculoase 18037 14575 5448 777 7252

Nepericuloase 1639950 660044 792327 452974 700330

Sursa: Aplicaţia MEDIUS- ANPM, RAM 2011-2012 ArcelorMittal SA

Principalul generator de deşeuri periculoase, SC ArcelorMittal SA Galaţi şi-a redusconsiderabil cantitatea generată în ultimii ani datorită restrângerii activităţii şi dezafectăriiunor sectoare importante de producţie( Uzina Cocsochimică, OLD 3, Furnalul 1 şi 2).

Fig. 6.6.2.4. Evoluţia deşeurilor periculoase şi nepericuloase generate de SC ArcelorMittalGalaţi SA în perioada 2009-2012

2009 2010 2011 2012 2013




174


Fig. 6.6.2.5. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase din deşeurile generate, valorificateşi eliminate, în perioada 2009-2013, pentru SC ArcelorMittal SA

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Cantitatea generată 19168 15458 5448 777 7252

Cantitatea valorificată 2557 16558 180 177 7315

Cantitatea eliminată 16218 1935 59112 588 1062

2009 2010 2011 2012 2013


Gestionarea deşeurilor industriale

Directiva-cadru privind deşeurile (2008/98/CE) este fundamentată pe principiile consacrateprivind gestionarea ecologică a deşeurilor şi stabileşte o ierarhie, în cinci etape, agestionării deşeurilor, promovând prevenirea generării de deşeuri, pregătirea acestorapentru reutilizare, reciclarea şi alte forme de valorificare.În conformitate cu prevederile Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, producãtorul dedeşeuri sau, dupã caz, orice deţinãtor de deşeuri are obligaţia de a efectua operaţiunile detratare(valorificare sau eliminare) respectând ierarhia deşeurilor şi fãrã a pune în pericolsãnãtatea umanã şi fãrã a dãuna mediului sau de a transfera aceste operaţiuni unuioperator economic autorizat care desfãşoarã activitãţi de tratare a deşeurilor sau unuioperator public ori privat de colectare a deşeurilor.Deşeurile rezultate din activităţile de producţie sunt gestionate în conformitate cuprevederile autorizaţiilor de mediu, care stabilesc condiţiile de eliminare şi valorificare aacestora cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.Operatorii economici realizează activităţile de gestionare a deşeurilor cu mijloace propriisau contractează serviciile unor firme specializate.În ultimii ani, la nivelul judeţului Galaţi s-au dezvoltat pe piaţa valorificării diferitelor tipuri dedeşeuri mai mulţi agenţi economici.Astfel, operatori precum SC Eco Metal Recycling SRL, SC Fast Prest Trading SRL, SCGreenPlast SRL, SC EcoFinmet SRL realizează reciclarea diferitelor tipuri de materialeplastice prin măcinare, granulare şi transformare în fulgi/turte folosite ca materie primăulterior societăţilor interesate.SC Veltav SA, SC Furtuntec SRL și SC Green Plast SRL realizează diferite produse demobilier din PVC, articole de uz casnic, furtunuri, țevi utilizând ca materie primă granuleledin PVC fabricate în instalațiile de granulare pe care le dețin.SC Bangsonic SRL realizează reciclarea deșeurilor textile colectate prin transformareaacestora în lavete de diferite tipuri și dimensiuni sau prin destrămarea acestora și obținerea


175


de fibre naturale/sintetice/în amestec care vor fi utilizate ulterior ca material de umpluturăpentru saltele sau perne.SC Expresskar SRL are amplasată pe platforma ArcelorMittal SA o instalație de sortare șiconcasare a deșeurilor provenite din construcții și demolări, obținând diferite sorturi demateriale ce pot fi reutilizate în construcții și recuperarea resturilor metalice reciclabile.SC Phoenix Slag Services SRL este autorizată în vederea valorificării zgurii de oţelărierezultată din activitatea curentă a SC ArcelorMittal SA Galaţi, componenta feroasă rezultatăfiind reintrodusă în fluxul tehnologic al ArcelorMittal iar subprodusul lidonit este utilizat laconstrucţia de drumuri.Costurile ridicate de valorificare a propriilor deșeuri generate către terți au pus unii agențieconomici în situația găsirii unor soluții interne de valorificare/eliminare a acestora.Astfel, SC Metaltrade International a investit într-o linie de peletizare a deșeurilor derumeguș generat din activitatea de prelucrare a lemnului.Alte societăți ce desfășoară activitate de service auto, dețin centrale termice ce utilizeazăca și combustibil uleiul uzat recuperat de la schimburile autorizate de ulei( ex. SC Ivas SRL,SC Last Test SRL, SC Galtir Service SRL, Sc Ena Grup SRL).

Depozitarea deşeurilor industrialeToate depozitele de deşeuri industriale periculoase şi nepericuloase, neconforme, dinjudeţul Galaţi cuprinse în anexa nr. 5 a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor ausistat depozitarea la termenele impuse şi derulează activităţi de monitorizare conformavizelor de mediu la încetarea activităţii emise de APM Galaţi.În prezent, la nivelul judeţului Galaţi, nu există niciun depozit conform pentru depozitareaexclusivă a deşeurilor industriale.

SC OMV Petrom SA a obţinut de la ARPMGalaţi acord de mediu în vederea executăriiproiectului „“Depozit de deşeurinepericuloase Independenţa” situat înextravilanul comunei Smârdan, jud. Galaţi.Investiţia constă în construirea unui depozitde deşeuri nepericuloase (clasa “b”) pentrustocarea deşeurilor solide rezultate dinactivitatea de exploatare petrolieră a OMVPetrom, tratate în prealabil în staţia debioremediere construită pe acelaşiamplasament. Investiția a fost finalizată lasfârșitul anului 2012, iar titularul proiectului adepus la APM Galați documentația învederea obținerii autorizației integrate de mediu. Depozitul are o capacitate proiectată de898000 mc din care celula 1, funcțională de 400000 mc.

O parte din deşeurile nepericuloase generate de operatorii economici, pentru care nu s-agăsit o metodă de valorificare au fost eliminate prin depozitare, în cadrul depozitelor dedeşeuri municipale în funcţiune, de la Rateş Tecuci sau Tirighina Galaţi, conformprevederilor legale.


176


Halda de zgură de la SC ArcelorMittal SA Galaţi ocupă o suprafaţă de 110 hectare şi a fostdată în folosinţă în 1968. De atunci, în haldă s-au adunat 59 de milioane de tone de deşeuriindustriale rezultate din procesul de fabricare a oţelului.Datorită cantităţii foarte mari de deşeuri depozitate aici şi posibilităţii de a recupera cea maimare parte în vederea reintroducerii în fluxul tehnologic, s-a acceptat soluţia de valorificareîn timp a acestora. După finalizarea valorificării deşeurilor, se va proceda la închidere.SC ArcelorMittal SA Galaţi şi-a propus procesarea deşeurilor din haldă cu valorificareaacestora în proporţie de 80%, a fierului pentru reintroducerea în fluxul tehnologic, a zguriide furnal şi oţelărie pentru diferite lucrări de construcţii. Astfel, de la data sistării activităţiide depozitare(16 iulie 2009) şi până la sfârşitul anului 2012 s-a exploatat o cantitate de14.731.740 tone deşeuri de zgură din halda de zgură.Pe haldă îşi desfăşoară activitatea două companii specializate şi autorizate în recuperareadeşeurilor de fier vechi: SC Grand Smithy Works International SRL ( Autorizaţie de mediunr. 122/30.06.2011, revizuită la 7.06.2012) şi SC Phoenix Slag Services SRL( Autorizaţiede mediu nr. 15/31.01.2011 revizuită la 17.12.2012).

Incinerarea deşeurilor

În Galaţi, SC Decinera SRL a obţinut autorizaţia integrată de mediu nr.2/07.05.2012 cuvalabilitate până în 06.05.2022, pentru activitatea de ‘’Incinerare a deşeurilor industriale şispitaliceşti periculoase’’, având capacitatea proiectată de 1575 kg deşeu/oră; corespondenta 31,5 tone/zi, respectiv 10000 tone/an. Societatea nu a desfășurat activitate în cursulanului 2012 și 2013.

6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţimedicale este reglementată de OrdinulMinisterului Sănătăţii nr. 1226/2013 privindaprobarea Normelor tehnice privind gestionareadeşeurilor rezultate din activităţi medicale şi aMetodologiei de culegere a datelor pentru bazanaţională de date privind deşeurile rezultate dinactivităţi medicale. Conform acestui ordin,recipientul în care se face colectarea şi care vineîn contact direct cu deşeurile periculoase rezultatedin activităţi medicale este de unică folosinţă şi seelimină odată cu conţinutul. Codurile de culori ale recipientelor în care se colecteazădeşeurile medicale vor fi de culoare galbenă pentru deşeurile medicale periculoase, iarpentru deşeurile nepericuloase vor avea culoarea neagră.Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat decel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioarespeciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele şi containerele mobile se spalăşi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.Transportul deşeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectareastrictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei.Din totalul deşeurile medicale generate, aproximativ 75-80% sunt deşeuri nepericuloaseasimilabile celor menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase. Deşeurile medicale


177


asimilabile celor menajere sunt colectate de către societăţile de salubritate şi depozitate ladepozitele zonale.În categoria deşeurilor nepericuloase intră: ambalajele materialelor sterile, flacoane deperfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, ghipsulnecontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenitede la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipiente dinsticlă care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, etc.Deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale se clasifică în patru mari categorii:- deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice;- deşeuri infecţioase (care conţin sau care au venit în contact cu sânge sau cu alte fluidebiologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi);- deşeuri înţepătoare-tăietoare (reprezentate de ace, catetere, seringi cu ac, branule, lamede bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticle de laborator care au venit în contact cu materialinfecţios);- deşeuri chimice şi farmaceutice (includ serurile, vaccinurile, medicamentele cu termen devalabilitate expirat, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folositeîn laboratoare).Unităţile spitaliceşti au încheiat contracte pentru preluarea deşeurilor medicale cu societăţiautorizate a presta această activitate, respectiv S.C. DORCONING SRL Galaţi, S.C ECOFIRE SISTEMS Constanţa, punct de lucru Galaţi, S.C SERVTRANSMED SRL şiS.C SERAC SRL.Deşeurile medicale colectate sunt transportate în condiţii de siguranţă pentru sănătateapopulaţiei şi a mediului către instalaţii de incinerare autorizate cu care aceste societăţi aucontracte, respectiv SC Stericycle România SRL şi Eco Fire Sistems Constanţa. Cantităţilecolectate şi incinerate în ultimii ani se menţin aproximativ constante.

Tabel 6.6.3.1. Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale

Judeţ Cantităţi generate şi eliminate ( tone)2009 2010 2011 2012 2013

Galaţi 190 175,7 177 176 258,85

Fig. 6.6.3.1. Deşeuri periculoase din activităţi medicale generate şi eliminate

050

100150200250300

2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: Raportări periodice operatori autorizați pentru colectare deșeuri medicale


178


6.6.4. Fluxuri speciale de deşeuri

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Deşeurile de ambalaje reprezintă un procent important (aproximativ 20%) din totalul dedeşeuri menajere şi asimilabile acestora provenite din comerţ, servicii şi industrie.Operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate şi/sau ambalaje dedesfacere, precum şi cei care ambalează produse ambalate sunt responsabili de atingereaobiectivelor anuale privind valorificarea şi respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje.Obiectivele de valorificare, respectiv de reciclare a deşeurilor de ambalaje se pot realizaindividual sau prin transferarea responsabilităţii către un operator autorizat în acest scop deMMSC.În anul 2012, 71 de operatori economici din județul Galați au încredințat responsabilitatearealizării obiectivelor de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje către operatoriiautorizați de MMSC.Conform Ordinului M.M.P nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoarela ambalaje şi deşeuri de ambalaje, anual se realizează inventarul privind ambalajele şideşeurile de ambalaje gestionate în anul precedent raportării.

Datele pentru anul 2012 au fost introduse în noua aplicație electronică, dezvoltată în cadrulSIM. În anul 2012 nu au fost înregistrați operatori economici producători sau importatori deambalaje de desfacere. Celelalte date sunt în curs de validare de către ANPM.La nivelul judeţului Galaţi sunt autorizaţi pentru colectarea diferitelor tipuri de deșeuri deambalaje 93 de operatori economici, iar pentru valorificare 9 agenţi economici ce deţininstalaţii pentru topirea, mărunţirea şi granularea diferitelor tipuri de materiale plastice.Lista operatorilor economici autorizati pentru colectare/valorificare deseurilor de ambalajeeste actualizată periodic și poate fi consultată la adresa:http://apmgl.anpm.ro/articole/deseuri_de_ambalaje-26.

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

Gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice intră sub incidenţa Directivei2002/96/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 27 ianuarie 2003 privind DEEE,transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamenteelectrice şi electronice.Categoriile de echipamente electrice şi electronice reglementate de HG nr. 1037/2010(anexa 1A) sunt următoarele:1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni3. Echipamente informatice şi de telecomunicaţii4. Echipamente de larg consum5. Echipamente de iluminat6. Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)7. Jucării, echipamente sportive şi de agrement8. Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate)9. Instrumente de supraveghere şi control

http://apmgl.anpm.ro/articole/deseuri_de_ambalaje-26


179


10. Distribuitoare automateConform HG nr.1037/2010, autorităţileexecutive ale UAT trebuiesă asigure existenţa şifuncţionarea cel puţin aunui punct de colectareselectivă a DEEE provenitede la gospodăriileparticulare la 50000 delocuitori, dar nu mai puţinde un punct de colectare înfiecare localitate. Începândcu 2008, rata medie decolectare a DEEE este decel puţin 4kg/locuitor/an.

Tabel 6.6.4.1. Cantitãţi DEEE colectate şi tratateJUDEŢ GALAȚI 2010 2011 2012 2013DEEE colectat 78,2 87 89,89 251,5

DEEE tratat 78,65 75 91,77 248,4

Fig. 6.6.4.1. Cantitãţi DEEE colectate şi tratate

0

50

100

150

200

250

300

2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: Raportări periodice operatori autorizați pentru colectare DEEE

Cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectată de la populaţie acrescut în mod continuu, în ultimii 5 ani, dar nu a fost suficientă pentru atingerea ţinteistabilite. Astfel, la nivelul judeţului Galaţi rata de colectare a DEEE, în 2013, a fost deaproximativ 400 grame.


180


La nivelul judeţului Galaţi următorii agenţi economici au colectat DEEE, în 2013: Pentru colectare: SC FAST PREST TRADING SRL, UAT Tecuci, Serviciul Public

Ecosal Galaţi, SC REMAT SCHOLZ Filiala Moldova SRL Galaţi, SC LEGISLAT SRL,SC ECO-METAL RECYCLING SRL, SC REMAT SA, SC GREMLIN COMPUTER SRLConstanţa – com.Lieşti, Independenţa şi Şendreni, SC BIZINI PREST SRL, SCMORAD SRL, Asociația Română pentru Reciclare-ROREC, SC Bujor Prest Serv SRL.

Pentru valorificare: SC MORAD SRL- autorizat pentru tratarea DEEE din categoria 3,Echipamente informatice şi de telecomunicaţii.

Deşeurile de echipamente electrice și electronice colectate au fost trimise spre tratare cătreinstalațiile autorizate pentru reciclare din regiune, SC GreenWeee International SA dincomuna Țintești, jud. Buzău sau SC Gremlin Computer SA din Constanța.Lista operatorilor economici autorizati pentru colectare/valorificare DEEE din județul Galațieste actualizată periodic și poate fi consultată la adresa:http://apmgl.anpm.ro/articole/deseuri_de_echipamente_electrice_si_electronice-28.

Vehicule scoase din uz

Regimul vehiculelor scoase din uz este reglementat prin Directiva 2000/53/CE, transpusă înlegislaţia românească prin HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi avehiculelor scoase din uz cu modificările şi completările ulterioare. Această hotărârereglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la vehiculelescoase din uz şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a VSU şi acomponentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării.În conformitate cu cerinţele HG nr. 2406/2004, începând cu data de 1 ianuarie 2007, agenţiieconomici trebuie să asigure realizarea următoarelor obiective:- reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1ianuarie 1980;- reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie1980;- reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;- reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu data de 1ianuarie 1980.În vederea continuării implementării Directivei 2000/53/CE privind vehiculele uzate şi aDeciziei Comisiei 2005/293/CE, transpusă prin HG nr. 2406/2004 privind gestionareavehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz cu modificările şi completările ulterioare şiOrdonanţa nr.82/2004 provind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţide reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere,precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, la nivelul judeţului Galaţi, în 2013au desfășurat activitate de colectare/tratare a vehiculelor scoase din uz următorii agenţieconomici:

Pentru colectare/valorificare: SC REMAT S.A., SC IRICAD SRL, SC LEGIONGUARD SRL Tecuci, SC GILDA SRL, SC REMAT SCHOLZ SA Galaţi, SC BANDITAUTOREC SRL, SC STEFAN C SRL, SC FULGERUL IULIAN SRL și SC ECO METALRECYCLING SRL

http://apmgl.anpm.ro/articole/deseuri_de_echipamente_electrice_si_electronice-28


181


Pentru colectare: SC NALBA SA Galaţi, SC NALBA TRADING SA și SCSTARTRAND OTEL SRL nu au colectat VSU în 2013, SC IRICAD COLECT SRL, SCIRICAD SRL Galaţi - punct de lucru Tirighina; SC Remat SCHOLZ SA Galaţi deţine la Galaţi o instalaţie autorizată tip shredder cuo capacitate de 20-25 t/h care realizează tocarea şi mărunţirea vehiculelor scoase dinuz, după tratarea acestora.

Cantitatea de vehicule scoase din uzcolectată în 2013 a fost mult mai micăcomparativ cu ultimii doi ani. Evoluţiacantităţilor de VSU colectate şi tratate esteprezentată în tabelul şi fig. 6.6.4.2.

Tabel 6.6.4.2. VSU colectate şi tratate în perioada 2009-2012NR. VSU 2009 2010 2011 2012 2013VSU colectat (buc) 1274 7516 4617 1557 754VSU tratat ( buc) 847 6816 2836 1714 750

Fig. 6.6.4.4. Gestionarea vehiculelor scoase din uz în perioada 2009-2012

010002000300040005000600070008000

2009 2010 2011 2012 2013

VSU colectate VSU tratate

Sursa: Raportări periodice operatori autorizați pentru colectare/tratare VSU

Numărul VSU colectate şi tratate în 2012, pe fiecare operator economic autorizat esteprezentat în tabelul 6.6.4.3.


182


Tabel 6.6.4.3 Agenţi economici care colectează/tratează VSU (2012)

JUDEŢ AGENT ECONOMIC NR.VSUCOLECTAT

NR.VSUTRATAT

GALAȚI

SC Remat SA 24 24SC Remat Scholz Filiala Moldova SRL 52 52SC Iricad SRL 21 21SC Gilda SRL 134 134SC Legion Guard SRL 130 130SC Stefan C SRL 38 44SC Bandit Autorec SRL 77 67SC Fulgerul Iulian SRL 13 13SC Eco Metal Recycling SRL 265 265

Total judeţ 754 750

Programul „Rabla”de înnoire a Parcului Naţional Auto 2013 s-a desfăşurat în perioadaiunie- decembrie. În schimbul „rablei” predate unui colector autorizat, proprietarul a primitun voucher de 6500 lei.Din totalul de 17000 de tichete valorice ce au fost distribuite la nivel național, pentru cele 11puncte de lucru autorizate pentru colectare/tratare VSU din judeţul Galaţi au fost alocatedoar 499 de tichete, reprezentând în final tot atâtea vehicule mai vechi de 10 ani casate.

Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

Bateriile şi acumulatorii se supun prevederilorH.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şiacumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şiacumulatori, Ordinului ministrului mediului şi alministrului economiei nr. 1399/2032 dinoctombrie 2009 pentru aprobarea Proceduriiprivind modul de evidenţă şi raportare adatelor referitoare la baterii şi acumulatori şi ladeşeurile de baterii şi acumulatori, respectiv aOrdinul ministrului mediului şi al ministruluieconomiei nr. 669/1.304/30 iunie 2009 privindaprobarea Procedurii de înregistrare aproducătorilor de baterii şi acumulatori.

Obiectivulprincipal al

legislaţiei este de a reglementa condiţiile de introducere pepiaţă a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţepericuloase, precum şi modalităţile de gestionare a bateriilor şiacumulatorilor uzaţi, în scopul asigurării condiţiilor de protecţiea mediului şi a sănătăţii populaţiei.Producătorii de baterii şi acumulatori existenţi pe piaţă au avutobligaţia de a se înregistra, la Agenţia Naţională pentruProtecţia Mediului în Registrul producătorilor de baterii şi


183


acumulatori.În anul 2013, prin intermediul a 24 colectori autorizaţi au fost colectate aproximativ 99,309tone deşeuri de baterii şi acumulatori, în principal provenind de la mijloacele auto, din carea fost predată spre reciclare cantitatea de 47,098 tone.

Tabel 6.6.4.4. Situaţia comparativă a deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate înperioada 2009-2012

Anul Nr. colectori Deşeuri baterii şi acumulatori colectate(tone)

2009 10 162,273

2010 12 197,4322011 14 170,6972012 17 178,0972013 24 99,309

Sursa: Raportări periodice operatori autorizați pentru colectare b&a

Deşeurile de baterii şi acumulatori colectate au fost predate în vederea reciclării fie altorcentre de colectare, fie direct către tratare către SC MONBAT RECYCLING, jud. Ilfov.

Uleiuri uzate

Gestionarea uleiurilor uzate este reglementată deHotărârea de Guvern nr. 235/2007. Conformprevederilor acestei hotărâri operatorii economici auobligaţia să colecteze separat uleiurile uzate şi săpredea toată cantitatea de ulei uzat operatoriloreconomici autorizaţi să desfăşoare activităţi devalorificare sau de eliminare.În judeţul Galaţi au fost inventariaţi 129 de operatorieconomici, inclusiv service-uri auto, care au utilizat înanul 2013 ulei proaspăt şi au generat uleiuri uzate.Deşi numărul utilizatorilor de uleiuri a crescut, cantitateade ulei proaspăt utilizat a fost comparabilă cu ceautilizată în anul 2012, dar cantitatea de ulei uzat generat a crescut proporţional cu creştereanumărului de generatori.

Tabel 6.6.4.5. Situaţia comparativă a utilizării uleiului proaspăt şi a generării uleiului uzat înjudeţul Galaţi

An Numărutilizatori/generatori

Cantitate de uleiproaspăt utilizat (tone)

Cantitate de ulei uzatgenerat (tone)

2009 73 2327,16 684,52010 71 2014,159 789,72011 75 2651,492 498,72012 78 2472,31 728,82013 129 2433, 023 1286,6

Sursa: raportări ale operatorilor economici


184


0200400600800

100012001400

2009 2010 2011 2012 2013

Generarea uleiurilor uzate

Fig.6.6.4.5. Situaţia comparativă a generării uleiului uzat în judeţul Galaţi

Operatorii economici generatori, inclusiv service-urile au predat în anul 2013, în vedereavalorificării sau eliminării, 1340.6 tone de ulei uzat şi 7.9 tone de filtre de ulei uzate.

Au fost inventariaţi 6 colectori de uleiuri uzate autorizaţi: SC Sator SRL, SC Eco MetalRecycling SRL, SC Sporting Impex SRL, SC, CN APDM SA, SC Ecofinmet SRL şi SCBizini prest SRL. Aceştia au colectat 121 de tone de ulei uzat în anul 2013.

În judeţul Galaţi s-au valorificat prin combustie în centrale termice 20.65 tone de ulei uzat.

La sfârşitul anului 2013 existau în stocul generatorilor 209.81 tone ulei uzat şi 3.43 tone defiltre de ulei uzate, iar în stocul colectorilor 27.22 tone de uleiuri uzate.

Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari

Bifenilii policloruraţi (PCB) sunt un grup de substanţe chimice industriale, foarte toxice,destinate lubrifierii/răcirii în echipamente electrice, precum transformatoarele. Bifeniliipolicloruraţi sunt rezistenţi la foc, au o volatilitate redusă şi sunt relativ stabile.Datorită propietăţilor fizico-chimice specifice, PCB-urile au fost utilizate în mod intensiv îndiverse ramuri industriale, atât în aplicaţiile /sistemele închise cât şi în aplicaţiile deschise.Principalele utilizǎri ale PCB sunt ca:

- izolator electric în transformatoare,- izolator electric în condensatoare,- lichid hidraulic şi diatermic.

În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor şi asupramediului înconjurător, bifenilii policloruraţi şi compuşii similari, sunt supuşi unui regimspecial de gestiune şi control reglementat la nivel european prin Directiva 96/59/CE privindeliminarea bifenililor policloruraţi şi terfenililor policloruraţi (PCB/PCT), aceasta directivă


185


fiind transpusă în legislaţia română prin H.G. nr. 173/2000, cu modificările şi completărileulterioare.

Directiva prevede decontaminarea/eliminareaechipamentelor scoase din uz ce conţin PCB pânăîn anul 2010. În acest sens, în anul 2005 a fostrealizat inventarul naţional al echipamentelor şimaterialelor ce conţin PCB/PCT (transformatoareşi condensatoare), în baza căruia a fost realizatPlanul naţional de eliminare a echipamentelor cuconţinut de PCB/PCT.Inventarul echipamentelor cu conţinut dePCB/PCT aflate în funcţiune sau scoase din uz laoperatorii economici se actualizează periodic pemăsura eliminării unor echipamente scoase din uz

şi a identificării de noi echipamente.În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor şi asupramediului înconjurător, bifenilii policloruraţi şi compuşii similari, sunt supuşi unui regimspecial de gestiune şi control reglementat la nivel european prin Directiva 96/59/CE privindeliminarea bifenililor policloruraţi şi terfenililor policloruraţi (PCB/PCT), aceasta directivăfiind transpusă în legislaţia română prin H.G. nr. 173/2000, cu modificările şi completărileulterioare.La nivelul judeţului Galaţi, la sfârşitul anului 2013 existau 6 operatori economici caredeţineau 899 echipamente cu conţinut de PCB/PCT aflate în funcţiune. Situaţia acestoraeste prezentată în tabelul 6.6.4.6.

În anul 2012 au fost eliminate 166 echipamente cu conţinut de PCB/PCT, în anul 2013 aufost eliminate 197 echipamente, iar în anul 2014 sunt planificate pentru eliminare 394echipamente.

Tabel 6.6.4.6. Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT în judeţul GalaţiTransformatoare în funcţiune Condensatoare în funcţiune

87 812Sursa: Raportări ale operatorilor economici

Nămoluri de la epurarea apelor uzateorăşeneşti

Nămolurile provin de la staţiile de tratare a apelor uzateorăşeneşti, industriale precum şi de la potabilizareaapei.Apele uzate tratate în staţiile de epurare provin de laagenţii economici sau de la populaţie, fiind transportateatât prin reţelele de canalizare cât şi cu vidanje de launităţile neracordate.Având în vedere prevederile H.G nr. 349/2005 privinddepozitarea deşeurilor, referitoare la obiectivele dereducere a deşeurilor biodegradabile, pe viitor nu vamai putea fi realizată depozitarea nămolurilor de


186


epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.În cazul în care calitatea nămolului de la staţia de epurare nu este pretabilă folosirii înagricultură, staţia de epurare va trebui să găsească alte modalităţi de valorificare anămolului. Una din aceste posibilităţi poate fi coincinerarea în cuptoarele fabricilor deciment."Nămoluri" înseamnă:- nămoluri reziduale provenite de la staţiile de epurare care tratează apele rezidualemenajere sau urbane şi de la alte staţii de epurare care tratează apele reziduale cu ocompoziţie similară apelor reziduale menajere şi urbane;- nămoluri reziduale de la fosele septice şi de la alte instalaţii similare pentru tratareaapelor reziduale.

La nivelul judeţului Galaţi în 2013 au funcţionat staţiile de epurare orăşeneşti de la Galați,Tecuci și Tg. Bujor şi 7 staţii de epurare industriale de pe amplasamentul SCARCELORMITTAL SA Galaţi, SC INTFOR SA Galaţi, SC ROMPORTMET SA Galaţi, SCFAM SA Galaţi, SC DAMEN SA Galaţi, SC OIL TERMINAL şi SC ZAHĂRUL Lieşti SA.Prin implementarea de către SC APĂ CANAL SA a proiectului ISPA „Reabilitareasistemelor de apă şi canalizare şi construcţia noii staţii de epurare apă uzată în Galaţi”,proiect cofinanţat din Fondul de coeziune al Uniunii Europene prin POS Mediu a condus larealizarea unei staţii de epurare ce deserveşte municipiul Galaţi.Staţia de epurare a fost pusă în funcţiune la începutul anului 2012. Investiţia este prevăzutăcu instalaţii de tratare a nămolului constând în decantoare, staţii de pompare, bazine deîngroşare şi fermentare şi echipament de uscare.Nămolul rezultat, după deshidratare, va fi depozitat la depozitul conform de deşeurinepericuloase de la Tirighina dacă îndeplineşte condiţiile de acceptare la depozitare îndepozite de deşeuri nepericuloase conform Ordinului MMGA nr. 95/2005, în conformitatecu prevederile Autorizaţiei de mediu nr. 12/16.01.2012.În cursul anului 2013, SC Apă Canal SA a solicitat şi obţinut de la APM Galaţi autorizaţie demediu pentru funcţionarea staţiilor de epurare modernizate de la Tg. Bujor, Tecuci și a celeinoi de la Pechea. Nămolul provenit de la stația de epurare de la Tg. Bujor, dupădeshidratare, este valorificat în cadrul stației de compostare.În următorii ani cantitatea de nămol generată va creşte, urmare a extinderii sistemelor deapă şi canalizare în mai multe localităţi din judeţ.SC Apă-Canal Galați a obținut finanțare europeană nerambursabilă pentru investiții îninfrastructura de apă și canalizare, precum și pentru modernizarea și reabilitarea celeiexistente. Proiectul de investiții se derulează în cadrul Programului Operațional Sectorial deMediu 2014/2020, din Fondul de European de Dezvoltare Regională.La finalizarea acestor lucrări de investiții, gradul de conectare a populației la rețelele de apăși canalizare din oraș va ajunge la 100%, iar apele uzate deversate în sistemul decanalizare vor putea fi epurate integral. Sunt investiții majore care vor reduce semnificativpierderile din sistem, dar și infiltrațiile cauzate de uzura avansată a rețelelor.

Deşeuri din construcţii şi demolări

Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor prevede ca obligaţie a autorităţilor administraţieipublice locale atingerea, până în anul 2020, a unui nivel de nivel de pregătire pentrureutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de


187


umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70%din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şidemolări.

Deşeurile din construcţii şi demolări suntdeşeuri solide, rezultate în urma demolăriisau construirii clădirilor şi străzilor. În moduzual, aceste deşeuri conţin pământ vegetal,nisip, pietriş, substanţe gudronate saurezultate din gudron, argilă, substanţe culianţi bituminoşi sau hidraulici, asfalt,macadam, pietre, beton, ciment, cărămizi,lemn, zidărie, materiale pentru acoperişuri,tencuieli şi ipsos, pastă de lipit, vopsele,lacuri, cabluri din metal, metale, bârne delemn şi altele asemenea.Deşeurile din construcţii şi demolãri pot fiinerte, nepericuloase sau contaminate cudiferite substanţe periculoase, de aceeaaceste deşeuri trebuie să fie colectateseparat.Deşeurile nepoluate, cum ar fi pământul şi rocile excavate în cadrul lucrărilor de săpătură,pot fi utilizate, la alte lucrări de construcţie, amenajări hidrotehnice, construcţia drumurilor,etc. Deşeurile din construcţii şi demolãri clasificate ca periculoase pot conţine: azbest, solcontaminat, metale grele (crom, plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorură de vinil,solvenţi, compuşi bifenili policloruraţi, diverse tipuri de răşini utilizate pentru conservare,ignifugare, impermeabilizare etc.Aceste deşeuri din construcţii şi demolãri constituie o problemă, acestea fiind adeseadepozitate necontrolat pe domeniul public al localităţilor, zăvoaie, malurile cursurilor de apă,albii minore, etc.În judeţul Galaţi o parte din cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări generată estedepozitată în depozitele de deşeuri municipale sau, în multe cazuri, în locuri nepermise.

În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări, aceasta s-a realizat înprincipal pentru reabilitarea unor suprafeţe erodate, pentru consolidarea terenurilor afectatede inundaţii, precum şi ca material de acoperire în depozitele de deşeuri municipaleexistente.

Tabel 6.6.4.7 Situaţia gestionării deşeurilor din construcţii şi demolări în judeţul Galaţi înanul 2012

JUDEŢ CANTITATE DE DEŞEURIDIN CONSTRUCŢII ŞI

DEMOLĂRI COLECTATĂ(TONE)

CANTITATE DEDEŞEURI DINCONSTRUCŢIIDEPOZITATĂ

(TONE)

CANTITATE DEDEŞEURI DINCONSTRUCŢII

VALORIFICATĂ(TONE)

Galaţi 10243,9 5747,5 4496,4Sursa: Aplicația SIM-SD Statistica deșeurilor


188


Fig.6.6.4.7 Situaţia gestionării deşeurilor din construcţii şi demolări în judeţul Galaţi înperioada 2008-2011

0

5000

10000

15000

20000

2008 2009 2010 2011 2012

C&D colectat C&D eliminat C&D valorificat

Sursa:baza de date privind deșeurile-Medius și Aplicația SIM-SD Statistica deșeurilor

În 2012, aproximativ jumătate din cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări colectatăprin operatorii de salubritate a fost folosită ca material de acoperire pentru depozitele dedeşeuri.

6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor

La nivelul judeţului Galaţi, procesul de colectare selectivă a deşeurilor municipale învederea valorificării materialelor reciclabile a înregistrat un progres vizibil în ultimii ani, deşinu a fost introdus în fiecare localitate.În conformitate cu prevederile Legii 211/2011 privind deșeurile, art. 17, alin1) “ Autoritățileadministrației publice locale au obligația ca, începând cu anul 2012, să asigure colectareaseparată pentru cel puțin următoarele tipuri de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă.”În anul 2013, 39 de comune au organizat puncte de colectare selectivă a deșeurilor, înspecial pentru colectarea deșeurilor de plastic/metal și hârtie/carton.

Punct de colectare selectivă mun. Galaţi


189


Obligativitatea închiderii tuturor depozitelor de deşeuri menajere din mediul rural la 16 iulie2009 a determinat un număr de primării din județ să organizeze sisteme de colectareselectivă, în special a ambalajelor, reducând astfel volumul de deşeuri ce trebuie depozitat.În municipiul Galaţi şi Tecuci s-a optat pentru amplasarea containerelor tip în zonapunctelor gospodăreşti de colectare a deşeurilor menajere sau în zone cu trafic intens(intersectii, pieţe), colectarea făcându-se pe 3-4 fracţii( hârtie-carton, PET, sticlă, metal).În judeţul Galaţi colectarea selectivă a fost extinsă în mediul rural, în localităţile Schela,Iveşti, Folteşti şi Bălăşeşti, precum şi în oraşele Tg Bujor şi Tecuci, urmare şi aimplementării unor proiecte finanţate din fonduri preaderare.În municipiul Galaţi, urmare a finalizării proiectului ISPA derulat de Primăria municipiuluiGalaţi „Managementul integrat al deşeurilor urbane solide în municipiul Galaţi şiîmprejurimi” au fost organizate 220 de puncte de colectare selectivă a deşeurilor, dotate cucontainere tip igloo, cu capacitatea de 2 mc, pentru colectarea deşeurilor de hârtie/carton,plastic/metal şi sticlă de la populaţie.

În anul 2013 au fost amplasate în municipiul Galați, în zone cu trafic pietonal mărit, 32 decontainere subterane pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton și plastic/metal.În tabelul 6.6.5.1 se reflectă cantitatea de deșeuri colectată selectiv de la populație, precumși cea valorificată prin agenți economici autorizați.

Tabel 6.6.5.1. Situaţia corespunzătoare anului 2013 privind deşeurile colectate în punctede colectare selectivă

Judeţ Fracţii de deşeuricolectate selectiv

Cantitate colectată(tone)

Cantitate valorificată(tone)

Galaţi

PET/ Plastic 194 215Hârtie/carton 421 375

Sticla 141 58Metal 34 34Total 790 682

Deşi a fost creată infrastructura necesară, gradul de colectare selectivă a deşeurilorreciclabile de la populaţie este destul de scăzut. În vederea creşterii cantităţilor de deşeuricolectate şi a eficientizării investiţiilor, se impune realizarea periodică de campanii deconştientizare a populaţiei în care să se promoveze sistemul de colectare selectivă adeşeurilor.

6.7. Planificare

În ultimii ani, România şi-a concentrat eforturile pe câteva direcţii importante în protecţiamediului, printre care se numără şi problematica deşeurilor. Astfel, s-a urmărit armonizarealegislaţiei româneşti cu cea europeană în domeniul deşeurilor şi au fost adoptate StrategiaNaţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, alături de celelalte planuri regionale, a intrat învigoare o dată cu publicarea în Monitorul Oficial, fiind aprobat prin Ordinul 1364/2006, ordincomun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Integrării Europene.


190


În baza principiilor şi obiectivelor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi PlanulRegional de Gestionare a Deşeurilor, Consiliul Judeţean Galaţi, în colaborare cu APMGalaţi a elaborat în 2008 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Galaţi,ce a fost ulterior aprobat prin HCJ nr. 187/30.04.2009.

Cele mai importante obiective stabilite prin PJGD sunt: Extinderea colectării deşeurilor în zonele urbane şi rurale nearondate la servicii de

salubritate, Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a diferitelor tipuri de deşeuri, Construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în vederea atingerii ţintelor de

reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ce ajung la depozite, Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a

amplasamentelor, Construirea de noi depozite conforme.

Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale dar şi deşeurile de ambalaje,vehiculele scoase din uz şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.Documentele strategice de planificare existente au acoperit perioada 2007-2013.Necesitatea revizuirii SNGD a apărut în principal din următoarele motive: stabilirea unor noi concepte la nivel european privind gestionarea deşeurilor (în principal

necesitatea abordării deşeului ca resursă şi principiul responsabilităţii extinse aproducătorului);

adoptarea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (noua DrectivăCadru privind deşeurile) şi transpunerea sa în legislaţia naţională, precum şi necesitateaintegrării principiilor şi prevederilor sale în documentele de programare naţionale;

înglobarea prevederilor şi cerinţelor legislative apărute în perioada 2004 – 2012; dezvoltarea proiectelor privind implementarea sistemelor integrate de gestionare a

deşeurilor, aflate în diferite stadii de realizare, în cadrul cărora este propusă şiimplementarea unor tehnologii noi de tratare a deşeurilor noi pentru România;

modificările de natură instituţională şi organizatorică din perioada 2004 – 2012.

De la 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor2014-2020, document ce a fost aprobat prin HG 870/2013.Prevederile noii SNGD se aplică pentru toate tipurile de deșeuri reglementate prin Legea211/2011 privind regimul deșeurilor, respectiv:- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţii colectateseparat;- fluxuri specifice de deşeuri: biodeşeuri, deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şidemolări, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şiacumulatori uzaţi, uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri cu conţinut de PCB/PCT, deşeuricu conţinut de azbest, deşeuri rezultate din activităţi medicale şi activităţi conexe.

Noua strategie privind gestionarea deşeurilor în România propune cadrul de măsuri care săasigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producţie şi consum la unmodel bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria devalorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naţionale, creând premiselereconcilierii imperativelor economice şi “de mediu”.


191


Împreună cu PNGD care va aborda, cu măsuri specifice, fiecare flux de deşeuri, strategiaîşi propune să creeze cadrul naţional de planificare necesar pentru dezvoltarea şiimplementarea unui management integrat/durabil al deşeurilor.

6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile

Din 12 decembrie 2010 a intrat în vigoare noua directivă cadru în domeniul deşeurilor,Directiva 2008/98/CE.Prin revizuirea Directivei-cadru privind deşeurile aflată în vigoare din anul 1975, s-a doritorientarea economiei spre gestionarea durabilă a resurselor şi totodată simplificareareglementărilor din domeniul deşeurilor.Obiectivul major al noii directive europene privind deşeurile este acela de a conduce larealizarea în Uniunea Europeană, a unei aşa-numite „societăţi a reciclării“, în cadrul căreiase doreşte evitarea generării de deşeuri şi utilizarea deşeurilor ca resursă.Dintre liniile directoare ale noii Directive-cadru privind deşeurile enumerăm:- a preluat şi integrat prevederile Directivei privind deşeurile periculoase şi Directivei privindeliminarea uleiurilor uzate, care au fost abrogate;- a pus un mai mare accent pe principiul prevenirii şi minimizării deşeurilor, încurajândvalorificarea materială şi energetică a acestora, precum şi reutilizarea şi reciclarea, înconsens cu principiul autosuficienţei aplicat în eliminarea deşeurilor;- a introdus obiective de mediu pentru prevenirea generării deşeurilor;

- a clarificat conceptele de valorificare şi eliminare a deşeurilor;- a introdus obiective de mediu pentru reciclarea deşeurilor menajere şi a deşeurilorrezultate din construcţii şi demolări;- solicită ţărilor membre U.E. dezvoltarea de programe naţionale de prevenire a generăriideşeurilor;- a stabilit ierarhia deşeurilor în cinci trepte (prevenirea, pregătirea pentru reutilizare,reciclarea, alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică şi eliminarea);- a stabilit criterii pentru încetarea stării de deşeu, pentru bio-deşeuri;- a propus noi ţinte de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minim 50% din deşeurilemunicipale şi asimilabile până în 2020 şi pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi alteoperaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere careutilizează deşeuri pentru minimum 70% din masa deşeurilor provenite din activităţi deconstrucţie şi demolări;- a impus extinderea răspunderii producătorilor (persoane fizice sau juridice careproiectează, produc, prelucrează, tratează, vând sau importă produse);- a clarificat responsabilităţile unităţilor care valorifică/elimină deşeurile;

Directiva 2008/98/CE a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea 211/2011 privindregimul deşeurilor. Capitolul 36 al acestei legi cadru se referă la planurile de gestionare adeşeurilor. Astfel, planurile de gestionare a deşeurilor trebuie să conţină printre altele:- obiectivele şi prioritãţile autoritãţilor administraţiei publice locale în vederea îndepliniriiobligaţiilor din domeniul gestionãrii deşeurilor;- tipul, cantitatea şi sursa deşeurilor generate în teritoriu, deşeurile care ar putea fiexpediate de pe sau pe teritoriul naţional, precum şi o evaluare a evoluţiei viitoare afluxurilor de deşeuri;


192


- schemele existente de colectare a deşeurilor şi principalele instalaţii de eliminare şivalorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deşeurile periculoasesau fluxurile de deşeuri abordate de legislaţia specificã;- o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalaţiilor de deşeuriexistente, infrastructurã suplimentarã pentru instalaţiile de deşeuri şi, dacã este cazul,investiţiile legate de acestea;- estimarea costurilor pentru investiţiile privind operaţiile de valorificare şi eliminare.

6.8. Perspective

6.8.1. Strategia localã privind deşeurile

În vederea realizării unui sistem modern de management al deşeurilor, care să contribuie laatingerea ţintelor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană şi acelor prevăzute în POS Mediu, Consiliul Judeţean Galaţi pregătește proiectul„Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi”. Proiectul va fi finanțat din ProgramulOperațional Sectorial de Mediu și vizează realizarea unor lucrări în sectorul gestionăriideșeurilor.Principalele investiţii care se vor realiza în cadrul proiectului sunt:

pentru Amplasament Galați– construirea unei stații de tratare mecano-biologică ( TMB) cu o capacitate de

circa 61000 t/an, închidere celula I depozit Tirighina, în Municipiul Galaţi,judeţul Galaţi;

– construirea unei stații de sortare cu o capacitate de circa 20000 t/an pentru Amplasament Tg. Bujor

– construirea unei stații de transfer cu o capacitate de circa 8500 t/an pentru Amplasament Valea Mărului

– construirea unei stații de sortare cu o capacitate de circa 6000 t/an– construirea unui depozit de deșeuri nepericuloase clasa “b”, cu o capacitate

totală de 1000000 mc. Achiziționare de echipamente de colectare și transport deșeuri municipale și unități

de compostare deșeuri biodegradabile individualeRealizarea investițiilor propuse va asigura respectarea prevederilor europene din domeniulgestionării deșeurilor precum și a celor naționale.Dintre acestea, menționăm:

Optimizarea transportului deșeurilor municipale, Extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, în scopul

atingerii țintelor privind deșeurilor de ambalaje, Extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor biodegradabile de la

populația din zonele urbane, Implementarea compostării individuale în zonele rurale, Reducerea cantității de deșeuri municipale biodegradabile ce vor fi depozitate, Eliminarea deșeurilor, în conformitate cu cerințele legale din domeniul gestionării

deșeurilor, în scopul de a proteja sănătatea populației și a mediului.

capitolul 6. managementul de^eurilorapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/2014/starea mediului...

Documents