CAPITOLUL 1

MERCEOLOGIA: OBIECT, METODE, SCURT ISTORIC

1. OBIECTUL MERCEOLOGIEI

Termenul de “merceologie” provine de la merx = marfa (in limba latina) si logos = stiinta (in limba greaca) avand ca echivalenti in alte limbi: “merceologia” (italiana); “science of commodities” (engleza); “connaissance de marchandise” (franceza); Warenkunde (germana); “tavarovedenie” (rusa). Merceologia are ca obiect de studiu proprietatile marfurilor care le confera acestora utilitate si respectiv calitate, in corelatie cu cerintele consumatorilor, in conditii de eficienta economica. Diversitatea produselor si serviciilor existente la un moment dat pe piata este determinata de varietatea deosebita a nevoilor, merceologiei revenindu-i astfel rolul de a studia gradul de acoperire si satisfacere a nevoilor prin intermediul calitatii si sortimentelor de marfuri. O definitie cuprinzatoare a merceologiei o desemneaza ca fiind stiinta cercetarii tehnico-economice a produselor intr-o conceptie integratoare a utilitatii, a calitatii, raportata la necesitate si eficienta economica si sociala. Datorita caracterului complex si dinamic al calitatii, merceologia studiaza produsele din trei puncte de vedere: tehnic, economic si social, ce se constituie in tot atatea domenii si functii aflate in interdependenta. � Studiul marfurilor din punct de vedere tehnic se refera la cunoasterea proprietatilor diferitelor produse si la studierea modului de reflectare in nivelul de calitate final al factorilor de influenta din sfera productiei si a distributiei. Acest punct de vedere se constituie in functia tehnica a merceologiei care permite influentarea ofertei de produse si servicii in sensul corelarii acesteia cu principalele cerinte de calitate solicitate de consumatori. � Studiul din punct de vedere economic si respectiv functia economica apare din necesitatea studierii implicatiilor economice a nivelului de calitate atat la producator cat si la beneficiar (cheltuieli de productie, intretinere, functionare, etc.). Problema cheie o reprezinta optimizarea calitatii marfurilor in functie de costurile ocazionate de asigurarea acesteia. Una dintre cele mai actuale preocupari

Introducere in merceologie

6

ale merceologiei o constituie optimizarea gamei sortimentale de produse si servicii functie de criterii economice si sociale deopotriva. � Studiul din punct de vedere social presupune cercetarea proprietatilor care influenteaza starea de sanatate a consumatorilor, nivelul de cultura si civilizatie, gusturile si preferintele dar inglobeaza si aspectele privind studierea gradului de poluare si respectiv de protectie a mediului inconjurator. Aplicarea in practica, in beneficiul consumatorilor, a acestor cunostinte, confera merceologiei si o functie sociala. Astfel se poate afirma ca merceologia studiaza probleme si fenomene specifice diferitelor sortimente de marfuri, pe intreg circuitul tehnico-economic al acestora: producator – comert – consumator – mediul ambiant. Se studiaza astfel aspecte referitoare la clasificarea, codificarea, standardizarea, omologarea, receptia calitativa si cantitativa, pastrarea, depozitarea, transportul, modul de comportare a marfurilor la consumator, efectele asupra mediului. Informatiile referitoare la marfuri au dublu sens (de la producator la consumator si invers) si privesc atat evolutia temporala cat si spatiala a calitatii acestora. Principalele domenii de studiu ale merceologiei si interdependentele acestora se pot urmari in figura 1.1.

Merceologia

Utilitate

Eficienţa în

utilizare

Proprietăţi

Calitatea

Standarde,

norme

Sortimentul

Asigurarea şicontrolul

calităţiiPăstrarea

Ambalaje

Metode deverificare a

calităţii

Fig. 1.1. Schema principalelor domenii de studiu ale merceologiei

Capitolul 1

7

Partea din merceologie care se refera la studiul calitatii si care tinde in prezent sa se desprinda ca o noua stiinta, se numeste calitologie. Exista de altfel si alte domenii de studiu distincte care tind sa se desprinda de disciplina de sine statatoare, cum sunt calimetria (masurarea si estimarea calitatii) sau senzorica (studiul marfurilor prin intermediul simturilor), dar care impreuna nu contrazic caracterul sintetic, complex si dinamic al merceologiei ca stiinta. Problemele calitatii produselor si serviciilor sunt studiate si in legatura cu importanta functiei calitatii in managementul firmei, ca instrument al strategiei comerciale.

2. MERCEOLOGIA – ETAPE ÎN EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE Preocupari in domeniul studierii marfurilor si proprietatilor acestora au existat din cele mai vechi timpuri. Se pot face astfel referiri la masuratori, norme, la grecii antici, la existenta unor preocupari si chiar lucrari in epoca romana, cu referire la proprietati utile sau estetice (Vitruviu), informatii despre produse agricole (Homer) sau cosmetice (Ovidiu). Parcurgand istoria, sa amintim aici ca Leonardo da Vinci este de fapt precursorul si intemeietorul metodei organoleptice in studiul marfurilor, alte contributii teoretice datorandu-le lui Galileo Galilei, Giordano Bruno, Albrecht Dürer, etc. Este de mentionat in tara noastra “Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir care constituie prima descriere sistematica a solului, florei, faunei unei regiuni, si deci, in legatura directa cu produse si consumatori. Lui Johan Beckman (1738-1811) ii datoram aparitia termenului de tehnologie si elaborarea unui prim tratat stiintific in domeniul cercetarii marfurilor, el fiind un precursor al merceologiei moderne. Datorita dezvoltarii productiei de marfuri, in perioada capitalista merceologia se contureaza ca stiinta de sine statatoare, imbogatindu-se cu noi enunturi, concepte, principii, metode. Sub diferite denumiri (cunoasterea marfurilor, productologie, s.a.), merceologia apare si se studiaza in tara noastra odata cu infiintarea primelor scoli comerciale (Bucuresti 1864, Galati 1865), cand apar si primele carti (1879 – N. Malian, 1895 – Arsenie Vlaicu). În permanenta legatura cu practica si deci cu problemele actuale ale productiei, asigurarii calitatii, proiectarii si imbunatatirii continue a caracteristicilor structurale si functionale ale marfurilor, merceologia cunoaste etape noi in dezvoltare in perioada interbelica, moment cand devine stiinta fundamentala in invatamantul comercial universitar, mergand, in perioada postbelica pana la infiintarea unei sectii de profil in cadrul Academiei de Studii Economice (1953-1975), reinfiintata apoi in anul 1990 in cadrul Facultatii de Comert.

Introducere in merceologie

8

În prezent, merceologia ca stiinta de sine statatoare, se preda in peste 30 de tari, si sub forma invatamantului postuniversitar. Ţinand seama de sisteme diferite de organizare economica si sociala, exista organizatii nationale, regionale si internationale care se preocupa de problemele merceologiei avand caracter statal, parastatal sau chiar particular, cum sunt: Asociatiile nationale de merceologie din diferite tari (Italia, Japonia, Germania, Romania din 1990, s.a.); organisme care se preocupa de problema asigurarii si controlului calitatii, cum sunt UJSE (Union of Japaneze Scientists and Engineers) din Japonia; AFNOR (Association Française de Normalisation) din Franta; ASQC (American Society for Quality Control) din SUA, s.a.; organisme internationale: OECQ (Organizatia europeana pentru controlul calitatii), ISO (Organizatia internationala de standardizare), CEI (Comisia Electrotehnica Internationala) sau Comitetul International de greutati si masuri (Sevres – Franta). Pe plan international s-a impus Asociatia Internationala de Merceologie si Tehnologie (IGWT). În multe tari se editeaza reviste de specialitate, cum sunt: in SUA “Study of Commodities”, in Italia “Quaderni di Merceologie”, etc. În ultimul timp s-au organizat congrese internationale de merceologie la Bari (1984), Torino (1986), Messina (1988), Viena, Tokio, etc.

3. MERCEOLOGIA ÎN CONEXIUNE CU ALTE ŞTIINŢE Cercetarea marfurilor ca structuri tehnico-economice plaseaza merceologia in categoria stiintelor de granita, deci cu profund caracter tehnico-economic si social. Datorita evolutiei pana la abordarea interdisciplinara in domeniul calitatii si eficientei satisfacerii necesitatilor umane, calitatii vietii, merceologia se afla in legatura cu: tehnologia, fizica, chimia, matematica, dreptul, economia, managementul, marketingul, informatica, psihologia, sociologia, estetica, etc.

4. METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN MERCEOLOGIE Considerand produsele ca sisteme de structuri si functii, merceologia aplica o serie de metode de cercetare, in conditiile respectarii a trei principii de baza: a) stabilirea concordantei dintre necesitate si produs, realizat in conditii de eficienta economica la producator si beneficiar; b) integrarea rezultatelor partiale; c) completarea reciproca a metodelor.

Capitolul 1

9

În cercetarea calitatii produselor sau serviciilor se utilizeaza astfel trei tipuri de metode: 1. metode generale; 2. metode clasice, specifice; 3. metode moderne (de conceptie, intuitive).

1. Metode generale a) Metoda inductiva – care permite stabilirea de legaturi generale sau

legitati generale. Plecand de la particular la general, metoda permite elaborarea de prognoze si strategii.

b) Metoda deductiva – se utilizeaza tehnici plecand de la general la particular.

c) Analiza – care presupune descompunerea logica a unui produs in parti constitutive pentru a stabili aportul fiecareia la asigurarea calitatii pe ansamblu (de exemplu analiza valorii).

d) Sinteza – care permite regruparea partilor obtinute prin analiza. Privind produsul ca sistem (de structuri, proprietati, functii si necesitati), analiza si sinteza formeaza un cuplu de metode frecvent utilizat in merceologie.

e) Metode matematice si informatice – de evaluare a calitatii care permit explicarea fenomenelor legate de uzura sau de optimizarea calitatii sau gamei sortimentale.

f) Metode statistice – utilizate pentru prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor, permitand generalizarea datelor de la un esantion la intreaga colectivitate.

2. Metode clasice, specifice – care se impart la randul lor in: a) psihosenzoriale; b) experimentale.

a) Metode psihosenzoriale (organoleptice) – care se bazeaza pe utilizarea simturilor, oferind informatii primare utile in studiul marfurilor. Din cadrul acestora, se evidentiaza metodele tipologice care permit desprinderea unor scheme de referinta la anumite produse (un “tip” de produse, o generatie de produse, etc.).

b) Metode experimentale – care au caracter obiectiv, se caracterizeaza prin precizie, datorita utilizarii de aparate de masura si control, experimentele fiind reproductibile. Permit cercetarea calitatii produselor prin testari, analize, masuratori, simulari, care tind sa reproduca intr-un mod cat mai fidel conditiile reale, din interpretarea datelor putand deduce cu o anumita aproximatie, comportarea produsului in exploatare. Aceste metode sunt standardizate, mai mult decat cele psihosenzoriale, apelandu-se frecvent in aplicarea lor la combinarea cu acestea.

Introducere in merceologie

10

c) Analiza structurii – care permite identificarea naturii materiilor prime, mergand pana la aprecierea calitatii in raport de ponderea diferitelor parti componente. De aici legatura directa cu pretul de vanzare.

d) Analiza functionala – care consta in verificarea produselor, performantelor acestora in laboratoare, poligoane de incercari, standuri de proba si se aplica in special grupei de marfuri de folosinta indelungata.

e) Analiza comparativa – utilizata pentru ierarhizarea produselor in functie de nivelul de calitate atins la un moment dat pe plan national, regional sau international, pe baza unor criterii de apreciere (proprietati, eficienta in utilizare). Aceasta metoda se utilizeaza frecvent in relatiile comerciale cu toate ca nu este foarte riguroasa. Pentru a diminua elementul de subiectivitate, in analiza comparativa se poate apela la utilizarea indicatorului sintetic de calitate si eficienta economica.

3. Metode moderne

Acestea urmaresc imbunatatirea calitatii si eficientei economice a produselor si serviciilor inca din faza de conceptie-proiectare, fiind aplicate in procesele de innoire si diversificare a gamei sortimentale.

a) Analiza valorii – (standardizata in tara noastra in 1979) care urmareste stabilirea corelatiilor optime intre diferitele parti, subansamble ale produselor sau serviciilor prin maximizarea raportului functii / costuri. Metoda permite reducerea costurilor inutile sau disproportionate in raport cu utilitatea conferita. Aplicata in etapa de proiectare ia denumirea de inginerie a valorii.

b) Analiza morfologica – utilizata pentru gasirea unor variante noi de produse sau servicii sau imbunatatirea calitatii acestora. Metoda se bazeaza pe studiul sistematic al valorilor proprietatilor prin combinarea acestora cu ajutorul unei matrici.

e) Metoda Delphi – care consta in consultarea in etape succesive a unor specialisti neintruniti, prin intermediul unui chestionar, in legatura cu variantele posibile de produse noi.

d) Metoda Brainstorming – care se bazeaza pe creativitatea individuala si de grup in conditiile in care sunt eliminate in mod absolut judecatile critice. Se utilizeaza la identificarea si selectionarea ideilor de produse noi.