cap. 9 - dreptul tratatelor

8/8/2019 Cap. 9 - Dreptul Tratatelor

1/10

IX Tratatul gi dreptul tratatelor in Dr. internafional putrlicDupi culn arn mai aritat rnai sus, cel mai vechi tratat, al c1rui text este ast6zi

cunoscut, este considerat a fi ..tratatul sublim", incheiat in anul 1296i.C.r." intre Ramses al ll-lea,faraongl Egiptului gi Hatrugil al lll-lea, regele hitigilor. Degi tratatele au aurt intotdear"rna ur rolimportant in formarea gi dezvoltarea dreptului intemafional, de-a lungul secolelor, ele audobindit o irnportan!i deosebiti doar in societatea intemagionali actual6. Ele acoperd intregulspectru al relaliilor intemalionale, cuprinzind domeniile politic, militar, economic Ei financiar,qultural, qtiinfrfic, tehnic, spafiile maritime, spafiul exlraatmosferic, protecfia mediului inconju-r[tor, controlul drogurilor gi multe altele.Astfel, spre deosebire de prima perioadi de dezvoltare a dreptului inlsmafional in carecrearea nonnelor de drept intema.tional pe cale cutumiard reprezenta modalitatea juridici cea maiuzttat6. de concretizare a acestor norrne, incepd.r-rd cu a doua jum[tate a secolului XIX 9i, inspecial, in secolul XX, tratatul devine cel rnai insemnat instrument in relafiile intemafionale, insensul de cadru juridic al acestora gi de modalitate de creare a normelor dreptului intema{ional,principalul izvor al acestei ramuri de drept, un ,,dezmembrimAnt" al Dr. intemafionalpublic.Principalele reglementiri in domeniu (,,sediul rnateriei") le reprezinti cele treiconventii intemationale: Convenlia de la Vie.na tlin 23 mni 1969 privind dreptul tratatelor(sugestiv calificat[ drept un ,,Tratat al tratatelor"), care se referd numai la tratatele incheiate intrestate; Convenlia de la Viena din 1986, cfire se re.ferd Ia tratstele incheiate fntre statc Eiorganirp{ii interna{iortale ori numni intre organiza{ii interna(ionale $ Convenlia d.e Ia Vienadin 1973, ca,re se referd Ia o prohlematicd specificd, Si anume, succesiunea statelor Ia trutoteleinterno{ionale.No{iune (definifie)in sensui cel mai larg al cuv6ntului, tratatul este un acord de voin.te intre subiecfi declr.ept interna{ionalo incheiat in scris, supus normelor dltptului international.Ptecfind de la faptul cd principalii subiec[i de drept internafional sunt statele Ei ci, in general,raporturile dintre state imbraci forma scrisi, h'atatul a mai fost definit ca un acord scris inh'estate, care creazi obliga$i gi dreptud conform Dr. internafional public.Merg6"nd la definitiile ,,oficiale", din actele normative, potrivit art.2(1) din Convenlia dela Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor, prin tratat se infelege ,,un acordinternafional, incheiat intre state in formi scrisi gi guvernat de drephrl interna{ional, fie cieste consernnat intr-un singur instrumenf sau in doud ori mai multe instrumente conexe gioricare ar {i denumirea lor particulari".O alte formulare, care ia in considerare aspectele de fond ale tratatulur, este Eiurmitoarea ,,tratatul este expresia voinfelor concordante, emandnd de la subiecte de drept,inzestrate cu capacitateanecesarS, in scopulde aproduce efecte juridice reglementate de dreptulinternafional". Aceasti definitie implicl concluzia c6 tratatele intemafionale se pot incheia nr"rnumai intre state, ci qi intre state gi organizalii intemalionale. Deci, se poate afirma cd tratatuleste un act juridic exprimAnd acordul de voinfe dintre state, ca principali subiec{i de dreptinternafional, sau intre acestea gi alli subiec$ de drept interna$ona[, ori intre acegtia dinurm[, in scopul de a crea, modifica sau stinge drepturi gi obligatii in raporturile dintre ele"Clasificare, denumiri - se fac tinind cont de criteni materiale sau formale.Astfel, in aplicarea criteriLrlui material, tratatele pot fi.- tratate legi, care au valoare normativi, gi- tratate contract, care sunt comparate cu contractele drn drepful civrl ln practicd, acestcriteriu nu se aplicd nguros, distinctia dintre tratate legi gi tratate confract prezintL doar unanumit interes istonc gi sociologic, intrucdt nu existd un regim juridic propriu fiecireia drn


2/10

aceste categorii de tratate. Sunt considerate ca apa{inand unei categorii distincte tratateleconstitutive de organizatii internationale. Acestea stabilesc structuri gi determind modurile defuncfionare ale organizaliei. Specificitatea lor consti in vointa statelor membre de a asigurafuncfionarea indelLrngati a acestor stnrcttrri gi grila de a realiza continuitatea activrtdfilorac esto ra. in aplicarea criteriului formal, clasificarea tratatelorpIr$lor sau de nunrirul acestora. Astfel, tratatele pot fi:- tratatele intemationale dintre state, dintre state $i organizagiiirrtre o rgan izafi i intemagion ale;- tratate bilaterale sau multilaterale.

se face in fi.rnc1ie de calitateainternafionale gi cele ?ncheiate

Sub aspectul denumirii, termenul de tratat. in sens larg, desernneazd toate actelejuridice incheiate intre subiectii de drept internafional, {Zri deosebire de denumirile lorspecifice. ln sens restr6.ns, fi'atatul desemneazd o intelegere cu caracter politic sau economic, maiimportanti gi mai solemnd (de pace, neagresiune, blur5 vecinatate, de come4 Ei navigalie etc.).De exemplu: Tratatul de Pace din 1947, Tratatul cu privire la relarrile de bunl vecinatate Eicooperare dintre Rominia gi Ucraina (2 iunie 1997, Constanla), Tratatul de comert gi navigaliedintre Rominia 9i URSS din 1947.(lonventia este o intelegere prin care se reglementeazdrelaille dintr-un domeniu specifical rapor:turilor intemafionale. De exemplu, Convenfia privind dreptul tratatelor dintre state(Viena, 1969)Acordul deserureazd o hrfelegere interveniti mai ales in domeniile economic, comercial,financiar, cultural.Pctctuleste o infelegere incheiatiintr-un domeniu concret a[ relatiilor politice interstatale,avand un caracter solemn. De exernplu, Pactul Briand-Kellogg din 1928.Protocolttlpoate fi atat o intelegere de sine stdtitoare, dar gi un act accesoriu la un fratatpreexistent, incheiat pentru a-l modifica, prelungi, interpreta, detalia pe acesta. De exemplu,Protocolul adigional privind privilegiile gi imunititile Organizagiei Cooperarii Economice a MariiNegre (Tbilisi, 1999)Actul (jeneral este un acord multilateral, care stabilegte un anumit regim juridic saureglementeazd un anumit domeniu al relafiilor intemalionale. De exemplu, Actul General din1929 pentru reglementarea pa5nici a diferendelor.Slafitltrl reprezinti acordul prin care se creeazd o organizaiie intemafionala sau sereglementeazdun anumit regim juridic. De exemplu, Statutul Dundrii din 1921.Carta este, de asemenea, un tratat pnn care se constituie o organizalie intemationald.. Deexemplu, Carta Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (Yalta, 5 iunie i998)Schimbul de nole sau cle s'crisori este un tratat bilateral, in formi simplificati, care constidin doui note sau scrisori cu confinut identic.Oontpromislrl este un acord prin care p[rtile convin sE trimita un lrtigiu spre solugronareunei instanle arbitrale sau judiciare internafionale.lv{otlus vivendi reprezintb un acord cu caracter provizanu, ce urmeazh a fi inlccuit cu untratat cu clauze detaliate(ienllemen's agrcemenl este o exceptie de la regul6 cd tratatul este un acord incherat inscris. deoarece el reprezintd o formd. verbal6 a consimfEmAntului pS.rtilor. De exemplu,gentlemen's agreement-ul de la Londra din 1946 privind alegerea membnlor nepermanengi aiConsiliului de Secuntate.Mernoranclunml de fnyelegere reprezinti, de reguld, un acord care se incheie intreorganizagiile intemationale; mai desemneazi o categorie de documente intemafionale, a careinaturi se plaseazdintre tratate gi documentele cu caracter politic (aga-numitul ,,soft law").Privind ansamblul celor trei convengri din domeniul dreptului tratatelor, se impuneprecizwea cd acestea au realizat mai degrabd o armonizare decit o uniformizare a reguilor


3/10

referitoare la tratate. Articolele conventiilor sunt astfel formulate incAt lasi statelor o largblibertate de alegere in ceea ce privegte modalitatile concrete de clasificare, denumire,incheiere, aplicare qi modificare a tratatelor.Condifiile de fond referitoare la tratatul internafional - privesc elementele esengiale, infunclie de care un act intemafional este calificat drept tratat intemational. Acestea sunt:l. r'espectivul act (exprirnind acordul pa4ilor) h'ebuie sI fie rezultatul voin{ei lor liber'exprimat[o neafectati de vicii de consim{imffnt, gi si se stabileasci asupra unui obiectrealizabil gi licit; jurisprudenfa intemationali in materie a subliniat c[ un stat nu poate, inraporturile sale convenfionale, si fie legat f[rd consimtimdntut sdu. iar in legdturi cu caracterullicit al obiectului tratatului, Convenfia de la Viena din 1969 introduce conceptul de lirs coflctls.conform ci"ruia sunt nule tratatele care contravin unor norme imperative ale drepnrluii nternagional contempo ran ;2. pirfile intre care intervine acordul trebuie sE fie, in toate cazut'ile, state' organizafiiinterrrafionale sau alte entitifi cdrora si le fie recunoscuti calitatea de subiect de dreptinternational; intelegerile intervenite intre persoane fizice sau juridice de drept intem dindifente state on intre acestea qi state sau organizafii intema{ionale, oricdt de importante ar fiaceste infelegeri din punctul de vedere al corilinutului lor in planul relaiiilor intemalionale, nupot fi incluse in categoria tratatelor. Nu vor fi, astfel, asimilate tratatelor acordurile ce interyinintre bi.ncile centrale ale unor state, degi acestea joacl un rol important in stabilirea ratelor de;schimb intre modelele diferitelor state gi, in general, in politica economic[ a acestora. La fel, nupot fi calificate drept tratate intemationale acordurile intervenite intre unele state, pe de o parte,9i intreprinderi striine, de multe ori societdfi transnationale, pe de altl parte, care au ca obiectexploatarea unor resurse de materii prime sau presteri de servicii, oricare ar fi importanpa lorpentru statele respective:3. actul respectiv trebuie si produci efecte juridice, ceea ce impune ca asemenea efecte sd sematerializeze, fie.in stabilirea unor reguli de comportament, a unor norrne de conduitiobligatorii, cu caracter general gi permanent, aplicabile unui numir nelimitat de situalii, fie increare4 modificarea sau stingerea unor drepturi ori obligafii concrete intre pirli.4. actul (trataful) respectiv trebuie si fie guvernat de normele dreptului interrrafionalpublic. Prin aceasta, tratatul internalional se distinge de orice alte ingelegeri la care sunt pirlistate sau organizalii intemafionale, dar care, prin natura stipulagiilor pe care le conlin, suntsupuse normelor de drept intem ale unui anumit stat. Este, in pnncipal, cazuI unor contracte dedrept privat, la care una din pirfi este un stat str[in. Asemenea contracte pot interveni, deexempiu, in legituri cu achizitionarea sau inchirierea unor imobile ori pentru prestarea unorservicii

Aspecte de proceduri in dreptul tratatelor internafionale1. tncheierea tratatelor - presupune o suit[ de acfiuni la care participd statele intre careintervine tratatul

Pe cale cufumiar6., s-au stabilit o serie de reguli procedurale, care presupun parcurgereamar multor etape in procesul de incheiere a unui tratat intemational; codificate prin convenfia deia Viena (1969), aceste reguli au insd, in general, o valoare supletivi, intrucdt Conventia ofer6,in numeroase cazurt, mai multe altemative. Mar mLrlt chiar, in finalul unor articole, dupi ce seenun!6 o anumiti regul[, referitoare la o etapi sau alta a procesului de incheiere a tratatelor, seadaugi mengiunea ,,in afara cazurilor in care pe4ile nu convin, altfel". De aceea, unii auton scotin evidenli faprul cd procedura de incheiere a tratatelor este dominatd de regula ,,deplineiautonomii de voLngd a pdrtilol', sau aga-zisa,,libertate a formelof'.Totugi, in general, la incheierea unui rratat intemational se parcurg trei faze'.- negocierea textului tratatului,

ln


4/10

- semnal'ea lui $i- exprimarea consimtimintului statelor de a fi pd-rti la tratatNegocierile se desfb5oari intre reprezentan!i ai statelor, special abilita;i in acest sens.Aceasti abilitare trebuie sd rezulte din documente care eman[ de la autoritllile competente aiefieclrui stat, in conformitate cu dispozigiite Consfituliei sau altor legi interne. Aceste documentepoartd denumirea de depline puteri. in Conventia de la Viena (1969, art.l, alin.c), acestea suntdefinite drept ,,documentul emar-rAnd de la autoritatea competentb a unui stat Ei desemnind unasau mai ,oult. persoane imputemicite s6 reprezirrte statul pentru negocierea, adoptarea sar'rautentificarea textului unui tratat, pentru a expnma consimlSmdntul statului de a fi legat pnntr-u1 tratat sau pentru a indeptini oricare alt act cu privire la tratat". Dupi cum se $tie, pe lAnglpersoanele special imputemicite prin deplinele puteri, existd 5i o categorie de persoane, care,prin funcliile pe care le indeplinesc in stat, nu au nevoie s[ prezinte, pelltru negocierea qiincheierea tratatelor, depline puten De regulE" acestea sunt qeful statului, qeful guvemului qiministrul de exteme. sau gefii misiunilor diplomatice (dar numai pentru, negocierea qi incheiereatratatelor bilaterale, intre statul acreditant qi statul acreditar) gi reprezentafii acreditafi ai statelorla o copferin[[ sau la lucririle unei organizalii intemafionale, convocate in vederea elabord.riiunui tratat.in legdtur[ cu activit[file care se includ in etapa negocierilor, se inregistreaz6' anumiteparticularitigi decurgdnd din forma bilateralI sau multilaterald a tratatului. Astfel" in timp ceLtapa de negociere a tratatului bilateral se incheie cu convenirea textului acestuia intre cele dou[pdrti, in cazul tratatului multilateral, negocierea se incheie cu adoptarea textului tratatului, pearticole qi in ansamblul siu. Regula generali dupi care s-a desf[gurat negocierea tratatelormultilaterale in trecut era aceea a adoptirii textului prin voful unanim al statelor participanteConvenlia de la Viena din 1969 consacri insd o tendinld, manifesti deja in practicd, in sensul cd,pentru tratatele multilaterale care se negociazi in conferinle on organizalii internafionale,nrajoritatea de 213 este suficienti pentm adoptarea textului negociat (art.9).

Semnarea tratatelor se face in scopul autentifici.rii textului negociat. Autentificarea pnnsemnare reprezintd atestarea solemni, de citre statele care au participat la negocieri, a fbptuluicA acestea s-au incheiat qi ci textul pe care iEi depun semnitura reprezinti forma definitivd atratatului, acesta neputffnd fi deci modificat unilateral de nici unul din statele participante. Acestefect va fi obginut, daci surt intrunite, cumulativ, urmltoarele doud conditii (art.lZ alConvengiei din 1969)'- tratatul prevede expres acest lucru,- intenfia statului de a da acest efect semn6turii rezultl din deplinele pr"rten alereprezenturtuiui sdu ori a fost exprimat6 ?n timpul negocieni.in prezent, numeroase tratate intemationale la care statele devin pdrli prin semnare suntidentificate prin denumirea de acorduriin formi simplificati. Ele se materialrzeaz6', de obicei,in schimb de note, schimb de scrisori, proces verbal parafat, memorandum, declara{ii comuneetc. intre acordr.rrile in formi simplificatS gi tratatul formal, nu existi decdt diferenle deprocedurd,Etapa negocieni unui tratat nu este insl urmat6, in toate cazunle, imediat, de semnareadefinitivd a acestuia. Existi situatii in care, dupa incheierea negocierilor, se procedeazi doar lasemnarea ad-referendum sau la parafarea textului. Prin semnarea cu menliunea ,,ad-referend,um" se autentif,c6 textul tratatului, ,,dar numai cu caracter provizoriu". Parafarea, careconsti in inscrierea initialelor numelui negociatorului imputemicit al fiecirui stat pe textulnegociat, are acela;i efect provizoriu (penfi-u toate acestea gi alte elemente terminologice, v.art 1, alin.a-g, din Legea nr.590/2003, pnvind tratatele). Semnarea ad-referendum sau parafareatrebuiesc urmate de semnarea definihvd a tratatului, conditie obligatone penfru declangareaprocedunior din etapa urmitoare.


5/10

Expr.imarea consim-timAnhrl1ri statelor - se realizeazd pnn mijloacele juridiceprevdzute de legislatia lor intem5.. semnare (vezi mai sus!), ratificat'e, aprobare sauacceptarc.Pentru ca un stat si. fie definitiv angajat juridic prin dispozitiile tratatului este necesar siintervind ur act intern, prin intermediul cd.ruia organe special abilitate, de reguld parlamentelenationale, analizeazd dispozipiile acesfuia qi decid asupra angal5.rii statului. Acest act (;iactivititile conexe) constituie ratificarea tratatului. Uneori, ratificarea tratatului impuneelaborarea unei legislafii inteme pentru aplicarea dispozigiilor acestui4 sau tratatul poate ridicaanumite probleme politice care presupun un anumit consimldmAnt din partea parlarnentului.

Ratificarea era, ini$al, un act al suveranului, prin care acesta confirma inputemiciriledate plenipotenliarilor sdi in vederea incheierii tratatelor gi prin aceast4 in virtutea teorieimandatului, statul era considerat definitiv legat pnn tratat. Odati cu aparilia parlamentelor itrprincipalele state europene, ratificarea tratatelor de citre acestea a devenit rnijlocul pnncipalpnn care organul legislativ controleazi exercitarea de citre executiv a dreptului de a negociatratatele intemationale. [n prezent, ratificarea a dobindit valenge deosebite, intrucdt in relagiileintemafronale modeme, dreptul de a incheia tratate cade sub incidenla organelor caracteristiceregimului reprezentativ, ce trebuie consultate inainte de o angajare definitivd. Competenla inaceastd privinti este impdrgiti, in majoritatea statelor, intre $eful statului Ei adunirilelegislative.O problernd in legituri. cu ratificarea tratatelor este aceea daci ratificarea trebuie sa fie dat6(sau refuzatd) intr-un anumit tennen. Rdspunsul este negativ, in afar[ de cazunle in care tratatulprevede un termen pentru aceasta. Oricum, statele trebuie s[-qi acorde ,,termene rezonabile". Deobicei, termenul pentru ratificare depinde in mare misurd de natura tratatului qi existi tratateratificate dupl mul1i ani. Ratificarea nu poate fi parfiall sau condifionatl, ci numai acordatl

sau refuzati, iar daci un stat incearci sI modifice un tratat in timp ce i[ ratifici, aceastaechivaleaz I cu refuzul ratificirii, insogit de o noul ofert6, care poate fi sau nu acceptatl. Latrata-tele multilaterale pot fi fomrulate, in anumite limite, rezerve.

Consimtdrndntul exprimat prin aprobare sau acceptare este o proceduri relativ noui,adoptat[ ca urmare a cregterii firi precedenf a numi"rului tratatelor convenite la nivelintemaponal gi a diversificirii domeniilor in care acestea intervin, in special a celor cu conllnuteconomic ai tehnic. Aceastd procedurd s-a impus ca o altemativd la ratificare, o modalitate nouide exprimare a consimfimflntului statelor de a fi pa4i la tratate, modalitate care este datd in.competa gr.rvemelor.Practic, pe aceastd cale se realizeazdo examinare mai expeditivi a dispozifiilor unor

tratate qi se evitl procedura mai lungS qi complicat[ a ratificirii. in conformitate cu legile intemeale fiecdrui stat, sLmt sllpuse aprobirii sau acceptirii de citre guverne tratatele care nu implicaun angajament politic major sau nu se referl la domenii esnfiale ale exercit[rii suveranititiistatelor.

Evident cd aderarrea la tratate se referl numai la tratatele multilaterale qiintervine in cazurile in care un stat nu a pafiicipat la negocierea gi selrlnareatratatuiui dar decide, ulterior, sl devinI parte la acestaAderarea este posibiii numar dacd aceasti modalitate de a deveni parte la un tratat esteprevdzutd ex?res in textul tratatului, sau dacb din acesta rezulth intenlia pirtilor de a permiteaderarea ulterioar[ a altor state. in fi.rnctie de natura tratatului, aderarea se reahzeazl pnnprocedura ratifi cSni sau aprobirii.Intrarea in vigoare a tratatului - reglementanle in acest domeniu au fost adoptate

deorece, in practicd, expnmarea consimfdmantului statelor de a fi pir.ti la un tratat intemafionalse reahzeaz4 de regul6, pnntr-o serie de proceduri inteme, care se desfbgoari in ritmuri gi la datedifente, rmpunAndu-se necesitatea ca statele p[4i s6-gi comunice reciproc indeplinirea acestorprocedun qi- in functie de acestea, si se stabileascL o dati precisd de Ia care tratatul produce


6/10

efectele pentru care a fost adoptat, in gene.al, data inh'irii in vigoare a unui tratat esteprev[zrrii expr.es de aceasta, iar in cazurile in care ffatatul nu o prevede, intrarea irt vigoareeste convenit[, ulterior, intre pirli, urmAdu-se anumite norme procedurale.Documentele pnn care statele igi comunicl indeplinirea procedurilor inteme de exprimarea consimf[mAntului de a se angaja prin tratat sunt denumite instmmente de ratificare (sauaderare). 'in cazul tratatelor bilaterale, data intrdni in vigoare coincide cu data schimbuluiinstrumentelor de ratificare sau a notificirii privind aprobarea sau acceptarea.t., ceeu ce priveqte tratatele multilaterale, instrumentele de ratificare se depun pe lingbunul din guvemele statelor care au participat la negocierea gi semnarea tratatului, ciruia i s-aincredrntai frrnctia de depozitar, sau pe lingi o organizagre intemafionalS investiti cu aceea5ifunctie. pentru tratatele incheiate sub auspiciile ONU, depozitar este Secretariatul General alorganizaliei Data intrdni in vigoare a acestor tratate este stabiliti in funcfie de acumularea unuin,.-,*a. minim, prestabilit prin dispozifiile tratatului, de zrsemenea instrumente de ratificare (9ichiar de indeplinirea qi altor conditii).Legisla{ia romAni privind incheierea tratatelor este reptezentati, in primul rind' deprevederile art.l1,20,9l (alin.l) Ei 146-1a9 din Constitutie qi Legii nr.590/2003, intrati invigoare in februa.rie 2004.Tratatele negociate gi semnate in numele Rominiei se supun fie ratificini, prin lege, dec[tre Pariament, fie aprobirii, prin hotirdre, de citre guvem, in funclie de domeniui in careintervrn. Acordurile gi inlelegerile care, prin conginutul lor" nu impun ratificarea de cdtreparlament sau aprobarea guvemului, cunoscute sub denumirea de acorduri in formisimplificatfi, se incheie de ministrul afacerilor exteme pnn schimburi de note sau scrisori. Ele sepot incheia gi de alte ministere sau organe centrale, care au primit atnbutii qi imputemiciri inacest sens, in colaborare cu Nlinisterul Afacerilor Exteme (art.29, din Legea nr.590/2003)Rezervele la tratateln dr. intemalional actual (ar1.2" alin.d al Convenliei de la Viena din 1969) aceastdinstitupie este denumiti drept ,"o declarulie unilaterald, indi.ferent de cum este redactatd sarrclenumitd,./dcutd de cdtre un stat atunci cdnd senrneazd, ratificd, acceptd, aprobd sau aderd lttun tratat, pfin care urmdreqle sd excludd sau sd moclifice efecml .iut'idic al anumitor prevecleria[e tralalultti in aplicarea ktr"fald


7/10

in ceea ce privesc condifiile de fond ale rezervelor, acestea se referi la confirrutul tratatului oriacestora, 9i anume.- formularea oric5-ror rezerve sd nu fie in mod expres interzisd de tratat;- rezervele s[ nu se refere la anumite dispozitii ale tratatului, la care este in mod expres exclusdposibilitatea de a se formula rezerve; in general, prin asemenea interdictii de a se fonnula rezerv'ela anumite articole ale unui fietat, se urm[reqte sd se pdstreze un ",nucleu al tratatului", care sd seaplice absolut uniform intre toate pdrtile, lesend deschisi posibilitatea de a formula rezerve laalte clauze, considerate de o mai micd importanfd- rezervele sdnu fie incornpatibile cu obiectul ;i scopul tratatului.Privitor la efectele prodr.rse de rezervele astfel formulate, acestea nu sunt interpretate ullrtarqi nici suficient reglementate, a5a incit ele sunt, de regulS, reglementate bilateral, intre statulrezervatar gi celelalte state pi{i la tratat.Aplicarea in spafiu a tratatelor'- este guvemati de regula genet'a|5, intenieiati pe practicastatelor, junsprudenf5 gi doctrinl, conform cireia tr:atatele se aplici asupra ansambluluiteritoriului statelor pnr.ti. Astfel, in acest sens, art.29 al Conventrei de la Viena din 1969prevede cL'.,J)acddin atprinsul tratatuhti nu reiesc o intentie di,feitd sau dacd aceastantr estestabilitd pe altd cale, un tratat leagd"fiecarc parte crt privire la anssrnblttl leritoriuhti sdli'.De aici (gi din practic5!) rezultd c6, in anumite conditii statele pot decide cd un tratat nuse aplici unei p5"r!i din teritoriul siu. La asernenea derog[ri de la regula generali s-a ajuns, deexemplu, prin ,,clauza federal6". Prin aceastd ,,clauz5", un stat federal, parte la tratat, poateexclude teritoriul anumitor entitigi componente ale federaliei de la aplicarea acestuia in cazurilein care, in terneiul unor dispozitii constitufionale, acest lucru este posibil. Evolufia practiciiconvenfionale mai recente demonstreazd cd in cadrul federaliilor s-a ajuns ins6 la o solidaritateaccentuati intre entitdgile componente, care exclude reprezentarea intemafional6 separatd aacestora ;i, i mp I ic it, rec urge rea I a,,clauza fe deral f '.tn acelali timp, o serie de tratate stabilesc regimuri juridice aplicabile unor anumite zonegeografice sau spafii precis identificate, situate dincolo de Iimitele suveranitdlii statelor pirti latratat. Din aceasti categorie fac parte, de exemplu,Tratatul privind Antartica din 1959, Acordulprivind activitatea statelor pe LunI sau alte corpuri cere$ti din 1979, tratatul care interziceplasarea de arme nucleare qi alte arme de distrugere in masi in zona intemalionala a spaliilorsubmanne din 1970 q. a.Aplicarea in timp a tratatelor- in leglturi cu aceasta s-a impus regula generall a nereh'oac-tivitirtii tratatelor'. Preluat din dreptul intern, principiul a fost consacrat gi in Convenfia din1969, care, ?n art.28, prevede: ,,[)acd din cuprinsul tratatulni nu refuse o intenlie di./britd, sauaceasla nu este stabilitd pe altd cale, disptsziliile unui lratat nu leugd o ltLtrlc in ceea ce privesleun act satt un Japt antedor datei intrdrii in vigoare a aceshti tralat ( ..)" .

Aqa cum rezultl gi din formularea din Convenlie, nimic nu in:piedicb statele p64i la untratat sf, deroge de la regula neretroactivrtdfii, cu condilia ca aceastd derogare s6 rezulte dinclauzele tratatului (in general, asemenea derogiri se g[sesc in tratate bilaterale privind evitareadublei impuneri, asigurari sociaie sau in domeniul vamal).O chestiune importanti in acest domeniu, impusd de practica numdrului tot mai mare altratatelor bilaterale gi multilaterale, a fost cea a tratatelor succesive (cea a srtlraFilorconflictuale dintre dispozitrile unor tratate, cu acelaqi obiect, intervenite succesiv intre aceleaqi"-X+:\P4I tr.r.in dr. intemagional, noul tratat se va aplica cu condilia ca din dispoziliile sale si rezr:iteintenfia pi4ilor de a inlocui vechiul tratat sau daci dispozitiile sale gi cele aie vechiului tratatsunt rncompatibile in aga misurd, incdt este imposibil sl se aplice ambele tratate in acela5i timp.Deci, noul tratat preval eu6. Dar, in practicl se int6lnesc solutii diferite in acest domenru.Atrag atenfia, totugi, asupra unei prevederi cu regim derogatonu, cu valoare generalh,rnstituie de Carta ONU. Astfel, art.l03 stabilegte preeminenfa sa asupra oncdrei convenfir


8/10

intemalronale succesive, incheiate de statele membre, atunci c6nd a prevdzut: ,,br caz' de co\flicttntre oi,hliga{iile numhrilor Na{iurtilor IJnite decurgfrnd din prezenta Cartd ;i oblga;iile lorrlecurgfrn1l d.in orice a.lt acord interna.{iontl, vor prevala ohligaYiile decurgftnd din prerenta'Cartd".Mod ifi calea tratatelo r'Transformdrile numeroase qi rapide pe care le inregistreaz| rela[nle intemalionalecontemporane irnpun, nu de pufine ori, adaptarea conlinutului tratatelor la evolufile societigiiintemalionale.Termenii utilizafi pentru a desemna asemenea adaptd"ri variazd 9i sunt rmeorlechivalenti. modificare, amendare, revizuire. in general, ,,modificarea" este termenul generic,prin care se indicionce schimbln aduse textului unui tratat,in timp ce,,amendarea"'se referd laanumite modificdri partiale Ei cle mai rnic[ importanli, iar ,.revizuirea" desemneazi modificirisubstangiale qi extinse ale textului unui tratat.Admisibilitatea, de principiu, a transformdrii textului unui tratat, oricare ar fi intindereasa" depinde de voinfa pirlilor. in cazul tratatelor bilaterale, plrtile pot decide, atAt la incheiereatratatului cdt gi in cursul apticirii sale, asupra condiliilor in care pot interveni anumitemodrficd.ri. in ceea ce privegte tratatele multilaterale, modificarea lor ridic[ o serie de problemereferitoare ta cond,ifiile concrete de realizare. In oricare dintre cazuri, existi insl dor.rl reguligenerale ce privesc rnodificarea tratatelor:- orice tratat poate fi modificat numai cu acordul pdr{ilor;- acordul de modificare trebuie sd parcurgi" in general, etapele prevdzute pentru incheiereatratatului (negociere, adoptare, ratificare, intrare in vigoare), in acest sens, art.39 al Conivenleide la Viena stabilegte: ,,(Jn tratat poate -fi anrcndat ltrin acrntlul pdr\ilor. lfitra de caml in caretrutatul nu dispune altfel, regtrlile ent.tnlate tn partea a II-a (ref. la incheierea qi intrarea invigoare) sunt aplicabile uruti ttstfel de acord'.

in ceea ce privegte tratatele multilaterale, in respectul suveranitigii statelor Ei libertatea lorde voinfS, modificarea acestora se poate face, ca reguli generali" doar cu acordul tuturor statelorparfi. Astfel, pnn aplicarea regulii unanimitilii pentru modificarea tratatelor multilaterale, unnumlr redus de state (sau chiar un singur stat) ar putea bloca modificarea textului tratatelor,impusd de anumite conjuncturi obiective gi doritd de majoritatea statelor pdrfi. De aceea, inpracticd" s-a renuntat la cerinfa unanimitdlii, astfel incdt asemenea modificiri pot sd devindefective cu acordul majorititii statelor pa4i (desigur, in conditiile gi conform proceduriiprevdzute chiar in tratat).

Decenii de aprinse disculii, de pe pozilii variate sau chiar extreme, s-au consumat in opiniapubiicS, intre jurigti gi gcoli de drept, pomind de la realitatea necesitilii reformbrii organizatieimondiale, cu real6 vocagie universal[, care este ONU, in sensul adaptdrii acesteia realit[1ilor indinamicd schimbare din viata intemafionali. Or aceasta presupune, totodat[, modificareatratatuiui fondator, a Cartei. ln aceasti perspectiv[, de la bun inceput, a fost adoptat un regimjuridic special, cars, !a rdndu-i, ar trebui rnodificat.in leg[turi cu posibilitatea modiJicdrii, pricipalele reglementen in domeniu sunt celecuprinse in urlI08 Si 109 din Cartd, care fac distinclie clarS intre amendarea gi revizuirea saAstfet, primul art , indicat mai sus, se referl la ,,amendamente", concepute ca modifr-ciri de mai mrci importanfl" care vor intra in vigoare pentru tolr membrii ONU ,,cftnd vttr fiJitst arloptute cu o mtjoritate de doud treimi din mzmbrii Adunfirii (ienerale Si ratiJicute, tnconformitute cu respectivu lor procedwd constittt(ionald, de doud treimi din MembriiNu(iunilor Unite, incktsiv to(i membrii permanenli ai Consiliului de securitute".Dupd cum s-a relinut gi-n literatura de specialitate, pinl in prezent au fost amendatearticolele 23.27 gi 6l ale Cartei. Prin amendamentul la art.23 s-a spont de la unsprezece IacLncisprezece numhrul membnlor Consiliului de Securitate, iar pnn doui amendamente

1,r!l'*!/i";


9/10

succesive ale art. 6l a crescut de la l8 la 54 nurndrul membrilor Consiliului Economic Ei Social.Amendamentul la art. 27 dispune ca hot[ririle Consiliului de Securitate in problemele deprocedtird sd fie luate cu votul afirmativ a noui membri" cuprinzind gi voturile concordante alecelor cinci membri perrnanen[i ai Consiliului.Articolul 109 se refer6 la posibilitatea revizuirii Cartei, care ar viza modificS"ri desubstanfi, de ansamblu, fiind de competenfa unei Conferin{e Generale a Membrilor'Natiunilor Unite, ce ar putea fi convocati in urma vofului a doui h'eimi din membriiAdunirii Generale gi a oriciror noui membri ai Consiliului de Securitate. lntrarea invigoare a unor asemenea modificlri ale Cartei ONU ar urma sd aibd loc dup[ ratificarea acestorade cdtre doui treimi din Membrii Natiunilor Unite, inclusiv tofi membrii permanengr eriConsiliului de Securitate. PAni in prezent, nu s-a luat o decizie in legituri cu convocarea uneiconferinle generaie de revizuire a Cartei.incetarea tratafelor

JinAnd de actualitatea lor, de corepondenla efectelor juridice produse cu noile deveniri dinrelaliile intemafionale, cauzele de incetare a acestor efecte sunt riguros gi restrictiv solulionate.atAt prin clauze exprese in tratat sau, in lipsa acestora, prin practica convenfionali a statelor. Inacest sens, Convenlra de [a Viena (art. 42, alin. 2) stabilegte cd,,stingerea unui ttutat,denuntarea sa sau relragerea unei pdrli nu pot avea loc decdt fn aplicarea dispozitriilortraftitului sau & prezentei Convenlif'.

ln practici, dar gi in literatura special6, privitor la cauzele de incetare a efectelor tratatelorse face distinctia intre: incetarea h'atatelon prin voin{a pirfilor' independent de voin{a lor,ca urmar a ruperii relatiilor diplomatice, a rizboiului sau constatirii nuliti(ii lor(principalele modalitlfi practice de incetare a efectelor acestora). in aceagi literaturd, se discutddespre cauze de nulitate gi incetare propriu-zisi.

O primi cauzd" de nulitate este cea previzutd in art.53 qi 64 ale Convenliei de la Viena,conform clrora trataful este nul (inceteazd) daci confine clauze care conh'avin unei nolmeinrperative (de jus cogens) de dr. internafional, atunci in vigoare.

O alti situalie de nulitate intervine atunci cAnd se constati ci tratatul are unele vicii deconsim{imffnt: lipsa cornpeten{ei de a incheia astfel de acte, eroarea, dolul, corupereareprezentatului stafu lui-pa lte, constrf,n gerea exercitati asup ra acestuia.Desigur, tratatul poate fi incheiat pe o duratl determinatd, la implinirea cireia iEi inceteazifiresc efectele. in practic5" insi, in cele mai multe cazuri, tratatele care contin clauze privitoare laincheierea lor pe o anumitSpenoada - 3, 5, l0 ani - confin,,automat" gi o clauzd privind tacitaprelungire sau reinoire (reconductiune). Conform acestei4 la implinirea perioadei pentru caretratatul a fost incheiat, acesta se considerl reinnoit, pe perioade identice, dacd nici una dintrepdrfi nu igi manifestl intentia de a pune capit tratatului la expirarea perioadei respectiveDupd cum s-a mai aritat, tratatele igi pot inceta efectele ca urrnare a unei condiliirezolutoni (un eveniment viitor gi incert, care dac6 gi atunci c6nd se produce, face sI incefezetratatul), expres prevhzutdin cuprinsul lor.In mod exceplional, tratatele ?gi mai pot inceta uneori efectele ca urmare a manifesthrirunilaterale de vointd a uneia din pdrp, prin denuntare sau retragere. Denuntarea sau retragereaunilaterali dintr-un tratat ridiciproblema facultdtii unei pi.rfi latratat de a se elibera de un regin-;conventional printr-un act unilateral. Practica convenfionall a dat un rdspuns negativ la aceastfiproblem6, in sensul cd nu exista un drept de denuntare unilaterali a tratatului, in absenla uneiclauze exprese in tratat. in acest sens, Convenfia de la Viena (art.56) stabilegte regula generaldconform cireia ,!n trutut cure nu con{ine dispozit'i cu privire Ia stingereu ;i Ia denunlurea sasau la relrugerea din el nu poate fi obiectul unei deruu\dri sau retrugerf'Lncetarea unul trataf sau suspendarea acestuia se poate realiza gi tacit, ca urrnare a

#


10/10

incheierii intre aceleagi pe4iConvengie).

a unui tratat cu acelagi obiect (in conditiile art.59 din aceeaqiincetarea tratatelor independent de voinla pSrtilor intervineimposibild executarea lor, ca ulrnare a dispariliei otriectului saual schimbirii fundamentale a imprejurlrilor'.

in situalii obiective, care facpirfilor la tratat gi ca efectRuperea relaliilor diplomatice qi consulare, ca gi rizboiul pot crea, in ceea ce prlve$teanumite tratate, o imposibilitate de executare gi pot conduce la incetarea acestora. Dar, ingeneral, ruperea relaliilor diplornatice sau consulare nu conduce automat la incetarea tratatelordintre statele in cauz[ Fac exceplie tratatele a cf,ror executare implici existenfa relatiilordiplomatice qi consulare intre pirfi.in cazul conflictelor armate se pot crea imprejurdri care s[ afecteze nu numai aplicareatratatelor dintre statele beligerante, ci gi intre alte state" Dar, de regul[, nu i;i mai produc efecteletratatele bilaterale dintre beligeranti, mai ales cele privind relatiile economice 9i financiare, iartratatele multilaterale sunt suspendate in raporturile dintre beligeranfi qi rimAn in vigoare inraporturile dintre nebeligerangi, precum gi in raporturile dintre beligeranfi qi nebeligerangi.

Interpretarea tratatelor - este operafiunea pnn care se determini sensul exact al unuicuvAnt sau al unei expresii, se llmuresc exprim5:-ile ambigue sau obscure ale unei dispozilii. intimp, mai ales pe cale cutumiar5, s-au stabilit unele reguli privind autoritatea competent[pentru interpretareatratatelor qi, totodatl, reguli gi mijloace de interpretare. In dr. intemafronalcontemporan, Convenlia de la Viena (1969) sintetrzeazi unele dintre aceste4 irr art.31-33, duplce, in art.2, sunt convenite definigii privind termenii qi explicate expresii folosite in textuladoptat.Ca reguli general[, pe plan intemafional, sarcina interpretd"rii revine, in primul rind,statelor p[$ la tratat gi, in mod exceplional, unei instanfe arbitrare sau judiciare (la cerereastatelor, desigur). Pe plan intem, interprefarea tratatelor revine autoritdgilor guvernamentalecompetente in domeniut relapiilor exteme" de reguli ministerelor de exteme ale statelor pdrfi.

lnterpretarea tratatelor de citre p[4i, denumitfl qi interpretare autenticio se poate realizaprin irrcluderea unor clauze interpretative in textul h'atateloro prin acte adifiorrale sauscrisori de interpretare, ca gi prin acorduri separate de interpretareInterpretarea jurisdicfionali intervine atunci cind pl4ile nu se pot pune de acord asuprainterpretirii tratatului Ei supun diferendul arbitrajului intemalional sau Curfii lntemafionale de.Justigre. lnterpretarea dati de aceste instanle - numitd gi interpretare neautentici - are fo(iobligatone numai pentru pdrlile in litigiu gi privegte numai spefa supusa jurisdicgiei.Revenind la regulile consacrate de cutuml sau actele iniema]ionale in matet'i:rinterpretdrii tratatelor interna{ionale, apreciem, in finalul acestui rea)filat, cd, in timp. cutoatl diversitatea siftragiilor concrete, s-au aplicat reguli deduse din principiile logicii'brrnului simtEi bunei credinfe. Aqacum, de fapt, ,,rezumil'art.3l, alin.1, al Convenfiei de laViena, din 1969,: ,,IJn tratat trebuie sd fie interpretat at ltund credintlt. polrivit sensuluiobiyttit ce urmcLzd a.fi alribuit ternteniktr tratatuhti fn cr;ntexfitl lor 1i in luruina ohiectultri ;iscopuhti .ttiri'

t lai'l

cap. 9 - dreptul tratatelor

Documents