Serio DUNE:

DuneMontuitoruL Dunei

CopiiiDuneiimporatuChu aLDunei

EreticiiDuneiCononicotuL Dunei

FRnNr HTRBERT (1920-1986) este unul dintre cei mai cunosculi 9i mai

apreciali scriitori sF din lume. opera lui se numird printre scrierile clasice

din literatura ;tiintifico-fantastic6. Romanul Dune, primul din seria

omonimS, este cel mai bine v6ndut roman SF din toate timpurile' A fost

publicatserializatin revista Analog, in 1963;i 1965, c69tig6nd Premiul

Nebula 5i Prerniul Hugo (1965). Cartea a cucerit imediat;i critica de

specialitate, gi publicul larg, devenind din ce in ce mai populara. Dupa

Dune, au urmat romanele Mintuitarul Dunei {1969) 5i Copiii Dunei (1976),

care a devenit primul hardcover bestseller din istoria literaturii sF. seria a

continuat cu impdratul-Zeu alDunei (1981), Ereticii Dunei (1984) :iCanonicatul Dunei (1985).ln 1984, a ajuns pe marile ecrane filmul Dune,

regizat de David Lynch ;i produs de Universal Pictures, iar mai tArziu seria

a stat la baza mai multor ecranizdri. Dupd moartea autorului, care plSnuia

si continue cu un alt roman, Brian Herbert ;i Kevin J. Anderson aveau sd

continue opera lui Frank Herbert scriind seriile PRELUDE TO DUNE (House

Atreides- 1ggg., House Harkonnen - 2000, House Corrino - 2001),

LEGENDS OF DUNE (The Butlerian Jihad -2002, The Machine Crusade - 2003

j The Battte of Corrin - 2004) si HEROES OF DUNE (Paul of Dune - 2008,

The Winds of Dune - 2009, Sisterhoad of Dune - 2A12).

rffi&ffiK*tffiffiffif,ffiT

Edilia a VI-a

Traducere din limba englezdIou Donu BnnNa

t

ffi

ARMADA

Coperta: Adnan VASILE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiHERBERI FRANK

Canonicatul Dunei / Frank Herbert; trad. din lb. englezS: lon Doru Brana.

- Ed. a 6-a - Bucure;ti : Nemira Publishing House, 2019rsBN 978-606-43-0528-2

L Brana, lon Doru (trad.)

421 .111

Frank HerbertCHAPTERHOUSE: DUNE

Copyright @ Herbert Properties LLC. 1985

@ Nemira, 1993, 2003, 2005, 2012, 2013, 2019

ARMADA este un imprint al Grupului editorial NEMIRA

Redactor-;ef : Marian C.OMANTehnoredactor: Magda BITAY

Lectoi': Du;a UDREA-BOBOREL

Tiparul executat de ARTPRINT SRLTel: 01 23.13.A5.o2, e-mail: office@artprint.ro

Orice reproducere, totalS sau parlial;,a acestei lucriri ;i inchirierea acestei c;4ifdrE acordul scris al editorului sunt strict interlise

;i se pedepsesc conform Legii dreptului de autor.

tsBN 978-606-43-0528-2

,,Cei ce doresc si repete trecutul trebuie si controleze

predarea istoriei."Coda Bene Gesserit

And pruncul Ghola iegi din prima cuvi axlotl a Bene

Gesseritului, Maica Superioari Darwi Odrade organizd'

o mice agapl, pentm a serbdtori in mod disbret eveni-

rnentul, tn sufrageria ei din vArful celui mai inalt edificiu al

Sectorului Central. Zorti abia mijiseri gi celelalte doui membre

ale Consiliului, Tamalane gi Bellonda,dddeausemne de neribdare

dincauzaacestei convoceri neagteptate, cu toate cd Odrade ceruse

ca micul dejun sd fie pregitit de bucitireasa ei Personale.

- Nu-i e dat oricui sI asiste la nagterea propriului seu tate,

glumise Odrade cAnd cele doui Cucernice Maici se plAnseserd cd

timpul lor era prea pretios pentnt a fi ,,irosit cu asdel de fleacuri".

Doar bdtrAnaTamalane avusese o expresie de amuzameot iro-

nic. Bellonda igi pistrase impasibila frgura adipoasl, ce ea ce,la ea'

cra cel mai adesea echivalentul unei incruntituri.Se fi fost cu putinte, se intreba Odrade, ca Bell sd nu-gi fi exor-

cizat incd resentimentul faln de relativa opulengi in cate trdia

Maica Superioard? Apartamentul lui Odrade purta marca distinc-

rld apoziliei sale in cadrul Comunitigii, dar eta o distincqie care

evidengia mai degrab[ obligaliile ei, decAt vreo intenlie de inrlpre

6 | Fnnrur HeneeRr

deasupra celorlalte Surori. Mica sufragerie ii ingnduia sl-gi con-

sulte colaboratoarele in timpul mesei.

Bellonda, in mod vizibil, abia agteptAnd sI plece, nu inceta siarunce priviri piezige in jurul ei. Toate eforturile depuse pentrua-i strepung e carapacea de rltcealddistanti se dovediserd, zadarnice.

- Mi s-a pirut cu adevdrat straniu sI fln bebelugul acela tn

bra1e, spunAndu-mi: ,,E tatil rneu", zise Odrade.

- Am priceput foarte bine de prima dati!Bellonda vorbise cu o voce aproape ca de bariton, care-i:urca

din stomac intr-o bolboroseald prelung5, de parcd fiecare cuvAnt

i-ar fi provocat o vagd indigestie.trrq"l"g." totugi sensul butadelor lui Odrade. BitrAnul Bashar

Miles Teg fusese, intr-adevir, tatil Maicii Superioare qi Odrade

insdgi culesese de sub unghiile ei cele cdteva celule destinate, inipoteza ci Bene Gesseritul avea sd stlpAneasci intr-o zitehnicasecrete a cuvelor tleilaxu, si permiti producerea acestui noughola. Bellonda insd ar fi preferat sd fie expulzatd cu surle gi tobe

din Bene Gesserit, decAt si subscrie la pdrerea luiOdrade despre

echipamentele vitale ale Comunitdlii Surorilor.

- Gdsesc treaba asta cu totul frivoli in actualele imprejuriri,spuse Bellonda. Turbatele alea ne vdneazdpretutindeni cu inten-gia de ane extermina 9i 1ie igi arde de celebriri!

Cu un oarec reefort, Odrade izbuti si rostexci pe un ton blAnd:

-Dacl,Onoratele Matres ne descoperi inainte de-a fi pregitite

si le infruntem, asta se va intAmpla, poate, datoriti faptului cin-am $tiut si ne pdstrim moralul.

Privirea cu care o lintui Bellonda era plinl de acuzalii frus-

trantei Ferneile acelea currTplite au nimicit deja Saisprezece dintreplanetele noastre!

Odrade gtia ci era eronat ca acele planete sd fie considerate

drept posesiuni Bene Gesserit. Confederaii a dezlinate' de guverne

planetare reunite dupd Epoca Foametei gi dupe Dispersie depin-

dea ln mare misurd de Comunitatea Surorilor, pentru serviciile

vitale qi securitatea comunicagiilor pe care aceasta le asigura, dar

vechile facqiuni persistau: CHOAM-uI, Ghilda Spaliala, Tleilaxul,

- CnNorulcAruL DUNEI I 7

vestigiile rdzlege ale preolim ri Zeulil Frac-tionat 9i chiar grupus-

cule inrudite cu Pistrdvdresele sau numeroase migciri schisrna-

tice. Zeul Fraclionat lesase rnogtenire omenirii un imperiu

f.r acgionat, ale cdrui componente deveniserd dintr-odati aleatorii

din cauza atacurilor furibunde ale Onoratelor Matres din

Dispersie. Iar Bene Gesseritul - inci interesat de menlinerea ma-

joritelii acestor vechi forme - constituia, fireEe, linta principalS

a acestor atacuri.GAndurile lui Bellonda nu se abdteau niciodati,prea rnult de

la ameninta rea reprezentati de Onoratele Matres. Era o slibi-

ciune care-o ingrtjora pe Odrade. Nu o datd se gAndise s-o inlo-

cuiascd pe Bellonda, insi facqiuni existau in ztua de uz^:t pXnd 9i in

interiorul Bene Gesseritului, iar Bell poseda calitfii de organiza-

toare pe care nimeni nu le putea tdgddd. Arhivele nu funcliona-

serd niciodati mai eficient decAt sub conducerea ei.

A9a cum facea deseori, Bellonda, chiar;i ldrd a recurge la cu-

vinte, reugise sd indrepte aten\ialvlaicii Superioare asupra Furiilorcare le urmdreau cu o perseverenle feroce. Faptul fu de naturi sd

tulbure atmosfera de izbAnda calmi pe care Odrade nidnjduise

s-o instaure ze in aceastd' dimineali.Se sili sd se gAndeascd,la noul ghola. Teg!Dacd memoria sa

originale putea si fie restabiliti" Comunitatea Surorilor avea sI

dispund din nou de cel mai strilucit Bashar car€ o slujise vreodati.

Un Bashar mentatl Un geniu militar ale cirui fapte de vitejie ali-

mentau deja miturile Vechiului Imperiu.Dar, chiar dacdJ obiineau Pe Miles Teg, avea sd fie el indeaiuns

pentru a face fayd. acestor femei reintoarse din Dispersie?

Pe topi zeii care-ar pwtea sd existe, Onoratele Matres nu trebwie sd

ne g,iseascd!Nu tncd!Teg reprezenta prea rnulte necunoscute 9i posibilitdli tulbu-

rXtoare. Perioada dinaintea mo4ii sale in catastrofa Dunei era

inconjuratd de mister. A s,iokrgit ceoa, pe Garnmu, care a dczldnpuit

"[uria turbat,i a Onoratelor Mates. Rezistenpa sa, pldtitd cu oiapa pe

Dune, nu-i de ajuns pentru a explica o reacpie atit de rtiolent,i d.in

partea lor.

Ie

s I Fnnrur HeReERr

Circulau tot felul de zvonuri, relatdri care fl-a.ve u nici cap, nici

coadd, despre ultimele sale zile petrecute pe Gammu, inaintea

distrugerii Dunei. Se rni;ca atit de repede, tncAt nu puteafi adzwt cu

ocbiul liber!Fusese, intr-adevdr, in stare sd facd acest lucru? Vreo

altd. rezultantd eraticd datoratd genelor Atreides? O mutagie? Sau

doar inci o fabulagie de adiugat la legenda lui Teg? Comunitatea

Surorilor trebuia si stabileascl adevirul cAt mai curAnd cu putinfd.

O acolite aduse trei mic dejunuri pe care Surorile le infulecard

la repezeala, ca gi cum aceastd intrerupere trebuia depdsitl fdra

zdbavd, din pricina pericolului pe care-l dezvolta fiecare minutpierdut.

Chiar;i dupn plecarea 1or, Odrade rimase sub impresia telne-

rilor nerostite ale Bellondei.

$i ale mele.

Se ridici gi se apropie de {ereastralargd' ce domina acoperigu-

rile mai joase 9i o parte dintre livezile 9i pdqunile care impreimu-iau Sectorul Central. Primdvara nu se sfArgise incd, dar fructele

incepeau deja sn se implineasci pe crengile pomilor. Semnul re'

na;terii. (Jn nou Teg s-a ndscut astdzi!Niciun simlimAnt de entu-

ziasm nu insoqea tnsd acest gAnd. De obicei, priveligtea avea

asupra ei un efect tonifiant. Nu gi in dimineala aceasta.

Care sunt adeadratele mele for,te? Care sunt faptele pe care pot sd-

rnd bizui?Resursele de care dispunea o Maici Superioari erau conside-

rabile: loialitatea absolutd a Surorilor care-o slujeau, fo4e armate

sub comanda unui Bashar format la gcoala lui Teg (dar aflat inclipa de fagI, se pare, cu o mare parte atrupelor sale, pentru apdttplaneta-gcoaleLampadas), meseriagi qi tehnicieni, spioni 9i agenli

raspAndili pe tot cuprinsul Vechiului Imperiu, cohorte de mun.

citori de tot felul care ceutau protectia Comunitiqii Surorilorimpotriva Onoratelor Matres gi, desigur, toate Cucernicele Maici,

cu Celelalte Memorii ale lor ce ajungeau pAnr tn zorii zilei.Firi nicio trufie, Odrade gtia ci reprezerrta culmea a ceea ce

tnsemna puterea unei Cucernice Maici. Daci amintirile ei Perso-nale nu-i f:urnizarr informagiile dorite, existau alte persoane in

CnruoNrcnruL DUNEr I y

jurul ei c re erilrin misurd sd umple golurile. Fdtd a mai pune la

socoteale datele pistrate in memoria maginilor, fald de care inslrecuno$tea cd aveao neincredere inniscuti'

Era adesea tentatdsl exploreze acele alte viegi pe care le purta

in propria-i memorie gi ale clror meandre subterane ar fi {ost,

poate, capabile si-i ofere solugii strdlucite pentru orice dificultili.Riscul insi erapreamare! Te puteai pierde cu orele printre Celelaite

Memorii, pradi fascinaliei pe care-o exercita mullimea tipurilorumane intAlnite. Era mai bine sd respecti echilibrul profund al

acestei memorii secunde qi si recurgi la ea sau so lagi si se manifeste

de la sine, doar in caz de necesitate. Congtiinp, acesta era pivotul

identitngii gi singurul reazemsigur pe care se bizuiaOdrade.

Strania metaford mentadce a lui Duncan Idaho ii era adesea

de ajutor:Perceppia sinelui: oglinzi, fap,i in fap,i, cd're tra'oerseazd uni.oersul,

captilnd tn trecerea lor imagini reflectate la nesf,irSit. Infinitul vdzut

rlin unghiul fi.nitului, analogul conrtiin{ei purthnd p,irticelel-e perce'

pute ale nemdrginirii.Odrade nu auzise niciodati cuvinte care si exprime mai inde-

aproape percepliile ei neformulate. Idaho numea asta ,,complexi-

tate specializati".

,,Culegem, asamblim gi reflectdm,frecare dintre noi, in cadrul

sistemului nostnr de ordine", spunea el.

Ceea ce corespundea, in fapt, punctului de vedere al Bene

()esseritului cd oamenii erau o formi de viali menite de evolulie

sil creeze ordine.Dar prin ce ne ajutd asta sd lupt,im tmpotriaa acestor creatwri

,rlc dezord.inii care ne aineazd? Cdrei ramuri a eoolupiei' ti aparpin

tle? S,i fi.e eoolupia doar un ah nume atribuit lui Duntnezeu?

Surorile ei ar fi luat in rAs asemenea ,,speculalii vaneo.

$i totugi... rdspunsurile existau' poate, in Celelalte Memorii.Ahhh, ce ispita!CAt de mult ar fi vrut sd-9i proiecteze eul, asediat de pretutin-

cleni, in identitdli din trecut, pentnr a simgi cum se trdia pe-atunci.

I)ar pericolele imediate ale unei asemenea tentatii o inghepu.

ro I Fnnrur HrReeRr

Simlea Celelalte Memorii inghesuindu-se la hotarele percepliilor

sale. Iatd, a;a era!Nu!Mai degraba a;a!Ce lacome erau... Trebuia

si alegi gi si triezi, animAnd pe nesimqite trecutul. Dar nu tocmai

acesta era obiectul congtiinlei, esenla insigi a faptului de a exista?

Sd selecpionezi din trecut ;i sri compari cu prezentul. S,i tnaepi

consecinpele.

Acesta era punctul de vedere al Bene Gesseritului asupra isto-

riei. Strdvechile cuvinte ale lui Santayanarlsunau in vieqile tuturor

Surorilor: Cei ce nu pot sA-;i aminteascd trecutul sunt condamnapi

sd-l repete.

Clddirile insegi ale Sectorului Central, cel mai Puternic dintre

toate agezemintele Bene Gesseritului, oglindeau aceastd atitudine,

oriincotro giar fi indreptat Odrade privirile. Uziformul, acesta

era conceptul de cipetenie. Niciun centru de activitate Bene

Gesserit nu era ldsat sd devind nefunclional, rimAnAnd neschim-

bat de dragul nostalgiei. Comunitatea Surorilor n-aYeanevoie de

arheologi. Cucernicele Maici intrupau istoria.

incet (mult mai incet ca de obicei), priveligtea contemplatd din

inaltul ferestrei iqi produse asupra ei efectul liniqtitor. Ceea ce-i

raportau ochii era ordinea Bene Gesseritului.

Dar Onoratele Matres puteau pune capit acestei ordini dintr-o

clipn in alta. Situalia Comunitdlii era mult mai rea decAt pe vre-

mea cAnd fusese supusd de Tiran. Odrade detesta multe dintre

deciznle pe care se vedea siliti sn le ia in ultimul timp. Biroul ei

era un loc mai pulin pldcut din cauza acgiunilor ce se hotirau aici.

Sd abandondm Citadela Bene Gesserit de pe Palrrta?

Sugestia figura in raportul cotidian al lui Bellonda care o a9-

tepta in aceastd dimineali pe masa de lucru. Odrade il adnotd cu

un singur cuvint. Da.

Trebwie sd abandondm Palma, deoarece atacul Onoratelor

Matres este iminent, iar noi nu sunteftt tn mdsurd nici s-o apdrdm'

nici s-o eoacwdrn.

O mie o sutl de Cucernice Maici, 9i doar Parcele gtiau cAte

acolite, postulante gi altele, aveau si-gi gdseasci moartea sau ceva

CnruorutcnruL DUNEI I rr

qi mai riu din cauzaacestui singur cuvint. Fdri a mai vorbi deqpre

toilte ,,vie[ile obignuite" care existau la umbra Bene'Gesseritului.

Povara unor asemenea decizi ii pricinuia lui Odradle un nou

soi de oboseala. O oboseale a sufletului? Dar exista oare un aseme-

nca lucru ca sufletul? Oboseala profunda pe czr€.o simgea se situa

lir un nivel la care con$tiinla n-avea acces. ObositS, obositS, obositi.

l)in5 qi Bellonda dadea semne de oboseah, degi climatul de

violcntri era pentru ea o adeviratl desfitare' Singuri Tamalane

lrlrcir mai presus de toate astea' insd Odrade nu se lisa amdgite.' I

';r rrr atinsese vArsta contempla,tiei superioare , care le agtePta Pe

trxrtc Surorile daci supravieiuiau destul timp. Nimic altceva nu

rrr,ri conta atunci, declt observarea gi judecarea. Nimic nu mai era

l.rrrrrtrlat altfel declt prin cAte-o expresie fugard Pe trasiftrilebrrlzdate de riduri. Tamalane vorbea foarte Pulin in ultima vreme.

l{t'rrrarcele ei erau atit de laconice, incAt deveneau aproape ridi-

t'olc: ,,Mai cumplrali non-nave... Informali-o pe Sheeana--.

Srrrrlirrtri dosarul Idaho... tntrebalio'pe Murbella..." {Jneori nu

l,lsrr s,I se audi decAt mormlieli, de parcd, s-at {i temut cd vorbele

,u l)utea s-o trldeze.

$i in tot acest timp, Furiile le vAnau, rdscolind spaliul in ciu-

l,rn'rr oricdrui indiciu care si le permiti descoperirea coordonate-

Ior lll:rnetei Canonicatului.in gnndurile ei cele mai tainice, Odracle igi imagina non-navele

( )rrorrrrelor Matres ca pe niqte coribii de corsari stribitAnd rnirileirrlinite dintre stele. Nu arborau pavilionul negru cu cap de mort

5i orrsc, incrucigate, dar asta nu insernna ci simbolul nu era pre-

z,crrt. .Si nu exista nimic romantic in motivaliile 1or- Ucid'e ;i jefu'

tt,stc! Adund-pi bog,ipiile din sAngele ahora. Secdtuie;te'le energiile pi

ttr,irt,I-1i non-naaele wcigape pe cai lubrifi'ate cu si'nge!

$i nu-gi dddeau seama cd aveau sd se inece in lubrifiant rogu

tl;rt'rl sc: incipigAnau si continue Pe acest fega$.

Cu siguranpd cd trebuie sd existe aanteni tncrhncena4i d.e mi'nie,

irutlo, tn acea Dispersie in care i;i au obilryin Onoratele Matres. Oammi

trtrt,a{)rf;. trdind toatd ztiapa cu o singurd i'dee: s,ilefac,i de parecaniz!

12 | Fnerur HeneeRt

Nimic nu era mai periculos decAt un univers ln care unorasemenea idei li se ingnduia si circule flra opreligti. Civilizaliiledemne de acest nume aveau grijd. ca astfel de idei si nu dobAn-

deasci energie, ba chiar si nici nu aibe prilejul de a lua nagtere.

Iar cAnd lucrul se producea totugi, din intAmplare sau dintr-unaccident, ele erau degrab; deviate, inainte de-aaptca sI capete o

fo4r de ine4ie prea mare.

Odrade era reaimente uimiti de faptul ci Onoratele Matres nuvedeau acest lucru sau, daci-l vedeau, nu-i dldeau importan$.

,,Isterice infatuate", le calificase intr-o ziTamalane.

oXenofobe" , o contrazisese Bellonda, mereu predispusl si co-

recteze pe toati lumea, ca gi cum pozigia ei in fruntea Arhivelorti ingdduia o mai buni inlelegere a realitafli.

AmAndoui aveau dreptate, considera Odrade. Onoratele

Matres se comportau ca nigte isterice pentru care orice striin era

un dugman. Singurele persoane cdrorapdreat sd le acorde incre-

dere erau berbalii pe care-i subjugau sexual, dar 9i aceasti incre-

dere era limitati. Erau nevoite sd se asigure intruna, dupi cum

susginea Murbella (singura noastrd Onoratd Mater prizonierd), cd

prizalor rdmAnea suficient de fermd.

,,CAteodati, la mAnie, ucid pe cAte unul doar pentru a le servi

drept exemplu celorlalli", explicase Murbella, iar cuvintele ei im-

puseserd intrebarea: Vor sd facd ;i din noi un exennplui ,,Privigi!Iatd ce pdtesc cei ce cuteazd sd, ni se impotriveascd!"

,,Le-a1i iritat", spusese Murbella. ,,$i, odatl rritate, nu se vorhsa pAnd ce nu vd vor fi nimicit."

Moarte strdinilor!O reacgie ciudat de primitivl,. O slabiciwne, dacd Stim s'o ex-

ploatdm, iqi spunea Odrade.Xenofobia - tmpins,i pi.nd la limira ridicolului?Foarte posibil.Odrade lovi cu pumnul tn tiblia biroului, congtiente cI gestul

avea si fie observat gi inregistrat de Surorile care exercitau o su-

praveghere constante a comportamentului Maicii Superioare.

Cnruorutcnrul oururt I r3

Apoi vorbi cu voce tare, pentru omniprezenlii ochi com 9i cAinii

,.le pazddin spatele lor:

- N-o sd aqteptim la nesfAr;it in enclave, pe pozigli defen-

sive! Am devenit la fel de grase ca Bellonda (n-are decAt si se

supere!) inchipuindu-ne cd am creat o societate intangibila 9i

st ructuri trainice.Ficu ochii roata prin incdperea atir de familiarFr.

- Locul ista este unul dintre punctele noastre slabe!

Se reagezl la birou gAndindu-se (ca gi cum n-ar fi avut alte griji!)

l,r necesitllile comunitare gi arhitecturale ale Bene Gesseritului.

$i de ce nu? Era una dintre prerogativele Maicii Superioare!

Agezdmintele Comunitigii Surorilor se dezvoltau rareori la in-

tirnplare. Chiar gi cAnd se implantau pe structuri preexistente (cum

lrrscse cazul vechii Citadele Harkonnen de pe Gammu), o feceau

r'rr intenlia de a renova totul. Aveau nevoie de pneumotuburi pen-

t r u cxpedierea mesajelor qi a pachetelor de mici dimensiuni, de liniioptice Ei de proiectoare duradiante pentru transmiterea criptogra-

rrrclcrr. Surorile se considerau experte in arta protejZtrri comunica-

liilor. Misivele importante erau incredinqate unor curiere acolite

s,ru unor Cucernice Maici, pregitite sd se autodistrugi mai degraba

,l.'cit sd trddeze increderea superioarelor lor.

Putea si vade cu ochii minqii, dincolo de fereastra ei, dincolo

t lc rrceasti planetl, superba relea Bene Gesserit, perfect organizatd

5i clotati, unde fiecare SorI reprezenta o verigi umani solidard

. rr c,elelalte. CAnd era vorba despre supravieguirea Comunitdqii,

,.xista un nucieu indestructibil de ioialitate' Chiardaci se mai

st'rrrnalau exceplii, citeodatd. spectaculoase (ca Doamna Jessica,

lrtrnica TiranrrLi), ele nu er"r, d..At ternporare. tn mai toate c -'turrle,lucrurile reintrau repede in ordine.

f)ar toateastea deveniseri un qablon Bene Gesserit. O slibiciune.

Odrade nu se ferea si recunoasci in sinea ei ci impirtigeairrtru totul temerile Beilondei. Dar s,ifi'u afurisit,i dac,i arn sd le las

sl intunece orice bucwrie de a trdi! Ast'a ar fi insemnat si facd exact

Itrcrul pe careJ doreau acele Onorate Matres insetate de sAnge.

14 [: Fnnrur HERBERT

- Vigoarea noastri viali e ceea ce vor de la noi Furiile, rostiea, ridicAnd privirea. spre minusculii ochi com din tavan.

Ca s,ilbaticii din epocile prim.itioe, care der.,orau inima du;ma-

nitror lor. Ei bine... le oom da de mhncare! Pe sdturate. $i ztafi. prea

t,irziu c,ind t;i uor da seaTrTA cd nu pot digera ce-au fngbipit!it afara invlliturilor preliminare, destinate formlrii pos-

tul-antelor gi acolitelor, Bene Gesseritul nu obignuia sd, {acdprea mult uz de povele metaforice. Odrade tnsi avea propriileeilparabole

Cineva trebuie sd lind coarnele plugulwi.SurAse in sinea ei, in timp ce se apleca asupra lucririlor de pe

birou,. mutrt mai inviorati. Camera de lucru, ComunitateaSurorilor, acestea ii erau gridini. O grndind unde trebuia sisrnulgi buruienile, si puni risaduri. $i lngr,i;dmint. Nu trebuie

witat tngrd;dntintwL.

,,CAnd m-am angajat si cdlduzesc omenirea pe Poteca mea de

Aur, i-am fagaduit o leclie pe care si n-o uite nici in mormAnt.

Cunosc un model adAnc inrndacinat, ciruia oamenii ii neaga exis-

tenta, cu toate cd-l confirmi prin faptele lor. Ei spun ci doresc secu-

ritatea gi liniqtea, starea de lucruri pe care o numesc pace. Dar, chiar

in vreme ce susgin asta, seamdni germenii

Y#iil;rTU:;

asdzicd, md nurne;te Regina-P,iianj en!

Preaonorata Mater se ldsi pe spate in jilpl masiv, amplasat

pe o estradi inaltd. Pieptul ei ofilit tresiri, scuturat de un

lxrhot de rAs mut.

$tie ce-o ageaptd cknd o ooi prinde in pinza mea! O sd'i sug

sdngele pAn,i la ultima picdturd, asta an7 sd fac!Miruntl, cu tresituri gterse, animate de zvicnetele nervoase

,rle mugchilor, cobori ochii spre pardoseala scildati tn lumina ce

ptrtrundea prin tavanul translucid al snlii de audienle. O Cucernici

Maici Bene Gesserit zdcea ristigniti pe dalele galbene, imobili-z.atd.culegituri din fibrd shiga. Prizoniera nu incerca sd facl niciorniqcare. Astfel folosite, filamentele shiga erau cum nu se poate

nrai potrivite. I-ar reteza brapele tntr'o clipita!Sala in care trona era demni de o Preaon oratdMater, atit prin

climensiunile ei, cAt gi prin faptul cd fusese luati cu forga dinstdpAnirea alton. Cu o suprafald de trei sute de metri pdtragi,