camil petrescu 2

7/24/2019 Camil Petrescu 2

1/9

Camil Petrescu

Concepte estetice :

- autenticitatea(ilustrarea realitatii prin propria constiinta)

- substantializarea literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii : iubirea , razboiul, cunoasterea ,

dreptatea , adevarul.

- sincronizarea - armonizarea desavarsita a literaturii cu filozofia si psighologia epocii = actul de creatie

act de cunoastere , descoperire si inventie.

- luciditatea : persona!e : intelectuali analitici ,autointrospectivi , hipersensibili, intransigent si infle"ibili

moral.

- relativismul: ......... punctelor de vedere in !urul aceluiasi subiect

- naratiunea la persoana I: tipul subiectiv , totul fiind subordonat memoriei involuntare: #eu nu pot vorbi

onest decat la persoana intai #.

- anticalofilismul

$eme si motive

-razboiul(ca e"perienta de viata traita , o e"perienta decisiva a intelectualului , razboiul vazut ca iminenta a

mortii este tragic si absur)%

-introspectia psihologica observarea vietii interioare , analiza psihologica a constiintei persona!elor , a

zbuciumului launtric provocat de setae pentru absolut.

-intelectualulcu dramele lui de constiinta%

-operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment.

Persona!ele:

-intelectuali lucizi : #Cata luciditate atata constiinta , cata constiinta atata pasiune si deci atata drama&.

-cautatori de certitudine ,nascuti din framantari , scepticism, tensiune intelectuala

-hipersensibili

-incatusati ai absolutului

-invinsi de propriul sau ideal.

'ct enetian evoca intamplari din secolul * , in enetia, ..... si mare putere maritima care intra in

declin%

+ltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi surprinde drama intelectualului lucid, inselat de

absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini , care se salveaza prin constientizarea unei drame

mai puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd , vazut ca iminenta a moritii.

Patul lui Procust ilustreaza problematica fundamental a prozei camilpetresciene , drama iubirii si

drama intelectalului lucid, infle"ibil si intransigent, insetat de atingerea absolutului in iubire si in demnitatea

umana.

ocul ielelor constituie drama de constiinta a perona!ului principal izvorata dintr-un conflict comple"

si puternic in planul ideilor absolute pe care dintr-un orgoliu nemasurat , eroul se incapataneaza sa le aplice in

realitatea concreta cu care sunt incompatibile.

.Stilul (claritate, sobrietate, fraza scurta si nervoasa) lui Camil Petrescu este autentic si se

particularizeaza prin :- formule estetice moderne

- echilibru si simetrie a compozitiei

- flu"ul memoriei

- monologul interior


2/9

- limba!ul este remarcabil prin imaginile intelectuale , aprofundarea nuantelor sufletesti, elasticitatea

limba!ului analitic.

- figurile de stil se rezuma la comparatii si epitete , fara ortografie , fara compozitie , fara stil si chiar fara

caligrafie.

Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi

Camil Petrescu

Camil Petrescu propune o creatie literara autentica , bazata pe e"perienta traita a autorului si reflectata

in propria constiinta: #sa nu descriu decat ceea ce vad , ceea ce aud , ceea ce inregistreaza simturile mele, ceea

ce gandesc eu...'ceasta-i singura realitate pe care o pot povesti...in mine insumi, eu nu pot iesi.../rice as

face eu nu pot descrie decat propriile mele imagini. 0u nu pot vorbi onest decat la persoana intai...11.

2n #+ltima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi # (345) Camil Petrescu surprinde drama

intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire , dominat de incertitudini , care se salveaza

prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd , vazut

ca iminenta a mortii.

Structura

6omanul este structurat in doua parti, cu titluri semnificative , surprinzand doua ipostaze esentiale :

#+ltima noapte de dragoste # , care e"prima aspiratia catre sentimentul de iubire absoluta si # 2ntaia noapte de

razboi #, care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd , ca iminenta a mortii. aca prima parte este

fictiune , deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului ,

partea a doua este insa o e"perienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane , in timpul Primului 6azboi

7ondial.

6omanul este scris la persoana 2 , naratorul persona! identificandu-se in partea a doua cu autorul.

Perspectiva temporala este discontinua, bazata pe alternanta temporala a evenimentelor , pe dislocari

retrospective.

Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real , frontul , 8ucuresti, /dobesti, Campulung, dar mai ales un

spatiu imaginar inclus, al framantarilor si zbuciumului din constiinta persona!ului.

6omanul este un monolog liric, deoarece eroul se destainuie , se analizeaza cu luciditate,

zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine, atat in plan erotic , cat si in planul tragediei razboiului , cand

omenirea se afla intre viata si moarte. 0roul , 9tefan hiorghidiu, este intelectualul lucid , insetat de absolut ,

dorinta de cunoastere, de autenticitate, dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectic celei maiadanci zone ale constiintei . 2n cautarea permanenta a iubirii absolute, ca sentiment al e"istentei umane

superioare.

6omanul este alcatuit pe baza unui !urnal de campanie, in care timpul obiectiv (cronologic) evolueaza

paralel cu timpul subiectiv ( discontinuu), aceste fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe

Camil Petrescu drept inovator al esteticii romanului romanesc.

2n plan subiectiv , memoria involuntara aduce in timpul obiectiv e"perienta interioara a eroului aflat in

permanenta cautare de certitudini proiectand sentimentul profund de iubire , care se dilueaza in fata unei

drame mai comple"e , aceea a razboiului.


3/9

Subiectul

urnalul de campanie pe care sublocotenentul 9tefan hiorghidiu il incepe o data cu e"perienta

frontului , consemneaza drama iubirii adusa in memoria eroului de o discutie pe aceasta tema,purtata de ofiteri

la popota regimentului. 2n !urnalul ce consemneaza evenimentele traite de erou in timp obiectiv (imaginea

frontului), sunt rememorate (prin memorie involuntara) episoadele casniciei lui cu 0la , aduse in timp

subiectiv , deoarece ele se petrecusera cu doi ani inainte de a fi consemnate

9tefan hiorghidiu era sublocotenet rezervist in primavara anului 3;, contribuind la amena!area

fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea ambovicioarei .

9cris la persoana 2, ...? unei femei trebuie sa-i fie ingaduit sa-si caute fericirea # . 2nterventia lui

9tefan hiorghidiu e"ploziva, agresiva si surprinzatoare pentru ceilalti , confirmand principiul estetic ca poti

vorbi sincer numai despre tine , despre trairile si perceptiile proprii: # cei care se iubesc au dreptul de viata si

de moarte unul asupra celuilalt #.

iscutiile starnite minimalizeaza superioritatea sentimentului de dragoste in conceptia eroului si-i

declanseaza acestuia prima e"perienta a cunoasterii , simtita cu forta si dominata de incertitudini.

7emoria involuntara , declansata de discutia de la popota , hiorghidiu aduce in prezent , prin

retrospectie , e"perienta erotica , pe care o noteza in !urnalul de campanie: #0ram insurat de doi ani si !umatate

cu o colega de la universitate si banuiam ca ma inseala # . 2ubirea lor fusese alimentata si de orgoliul tanarului,

intrucat 0la era cea mai frumoasa studenta de la litere si 9tefan , student la filozofie , era # magulit de

admiratia pe care o avea mai toata lumea pentru mine, pentru ca eram atat de patimas iubit de una dintre cele

mai frumoase studente #. Casatoria lor este linistita o vreme , mai ales ca duc o e"istenta modesta , aproape de

saracie , iubirea fiind singura lor avere. @iind invitati la +nchiul $ache , 9tefan il infrunta pe batranul avar si

pe


4/9

@ire refle"iva si pasionala , 9tefan hiorghidiu diseca si analizeaza cu luciditate noua comportare a

0lei, acumuland progresiv neliniste si indoieli interioare , care devin sfasietoare , pe care le e"prima prin

monolog interior #nu mai puteam citi nici macar o carte , parasisem universitatea #.

9tefan se chinuie ingrozitor la petrecerile mondene , cantarind fiecare vorba , fiecare gest al 0lei , si

#trageam cu urechea nervos , sa prin crampeie din conversatiile pe care nevasta mea cu domnul elegant de

alaturi de ea # atitudine care-i face pe ceilalti sa il considere gelos.

0l respinge cu fermitate stupiditatea geloziei , considerand-o neconforma cu normalul si realitatea : #

nu , n-am fost niciodata gelos , desi am suferit atata din cauza iubirii #.0"cursia la /dobesti ,declanseaza criza de gelozie a persona!ului, care pune sub semnul indoielii

fidelitatea sotiei, orice element e"terior provoaca in sufletul sau catastrofe chinuitoare. Comportarea insitenta a

domnuli , asezarea 0lei la masa langa el , gesturile familiare (mananca din farfuria lui ) sunt tot atatea

prile!uri de observatie atenta si framantare interioara care provoaca eroului o chinuitoare suferinta , nu numai

din orgoliu, deziluzie si neputinta , dar si pentru ca se sileste sa isi ascunda chinurile , se dedubleaza # ma

chinuiam launtric ca sa par vesel >...? 9i eu ma simteam imbecil si ridicol #. 2ntre cei doi soti intervine o

tensiune stan!enitoare , cu scurte perioade de impacare . Aa petrecerile mondene , domnul era mai rezervat

fata de sotia lui hiorghidiu , dar acesta continua sa-i spioneze.

9osind pe neasteptate de la 'zuga , intr-o noapte , unde fusese concentrat de doua saptamani , nu-sigaseste sotia acasa , drama se amplifica , iar casa goala i se pare # ca un mormant fara nevasta-mea # .

9ervitoarea nu poate oferi nici o informatie , el cauta cu disperare pe la rude , este indebunit de deznade!de ,

iar cand 0la soseste acasa pe la opt o goneste fara sa-i asculte e"plicatiile , convinsa ca # niciodata femeia

aceasta nu ma iubise #, propunandu-i sa divorteze # fara formalitati,fara e"plicatii inutile #. 9uferinta lui este

mistuitoare , fiind framantat de incertitudini ,deoarece gaseste un bilet intamplator de la 'nisoara, care purta

data noptii respective si prin care-i cerea sa ii cerea sa isi petreaca noaptea la ea, deoarece sotul plecase.

hiorghidiu interpreteaza faptul ca pe o ticluire pusa la cale de ele pentru a-i adormi banuielile, apoi se

indoieste de motivul pentru care ar fi recurs ea la o astfel de stratagemB, analizand si disecand toate

eventualitatile.

@iind concentrat in armata ca sublocotenent, aran!eaza ca 0la sa petreaca vara la Campulung , aproape

de regimentul sau . Capitolul intitulat #+ltima noapte de dragoste # incheie #cartea intai # a romanului, 9tefan

hiorghidiu consemnand intalnirea cu 0la , care se arata ingri!orata ca ar putea ramane saraca in caz ca el va

muri in razboi si ii va cere sa treaca pe numele ei #o parte din lirele englezesti de la 8anca enerala #. $otul se

intuneca definitiv cand il vede in oras pe omnul , si din acest moment , si din acest moment 9tefan nu se

mai indoieste ca #venise aici pentru ea , ii era desigur amant #. Planuieste sa-i omoare pe amandoi , dar se

intalneste cu locotenent colonelul care il sileste sa mearga in aceiasi zi la regiment , nedandu-i astfel

posibilitatea sa iti duca la indeplinire planul de razbunare inmotriva celor doi presupusi amanti.

#Cartea a doua # a romanului incepe cu capitolul #intaia noapte de razboi # , care ilustreaza o imagine

de groaza a frontului cu o armata dezorganizata, ofiteri incompetenti si ostasi cu totul dezorientati.'devarata desprindere din drama torturanta a incertitudinii se face prin trairea unei e"periente cruciale,

mult mai dramatice , acea a razboiului la care hiorghidiu participa efectiv , luptand pentru eliberarea

'rdealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare. /fiterul 9t. heorghidiu descopera o realitate dramatica ,

nu atacuri vite!esti, nu strigate neinfricate si entuziasmate de eroism , ci ordine date anapoda de catre

conducatorii militari, marsurile istovitoare , foamete si mai ales iminena permanentB a mortii cu care oamenii

se afla fata in fata in fiecare clipa.


5/9

upa ce sunt arestate sub acuzatia de spiona! , 7aria 7ancilulea este decorata cu # virtutea militara #,

deoarece calauzeste armata romana sa treaca /ltul si sa invinga inamicul.

Camil Petrescu creeaza autologice prin imaginile de apocalipsa , ca acelea din capitolul #ne-a acoperit

pamantul lui dumnezeu # .+n soldat 7arin $uchei, sopteste intruna : #ne-a acoperit pamantul lui dumnezeu # ,

altul este socat pentru ca a vazut cum un obuz i-a retezat capul lui ' 7ariei , care # fugea asa fara cap, dupa

dumneavoastra , domnule locotenent: a mers cam la vreo patru cinci pasi si pe urma a ingenunchiat si a cazut

#.

2n conditiile frontului , timpul e"terior (obiectiv) si cel interior (subiectiv) coincid, razboiul ocupadefinitiv planul constiintei eroului , care se simte acum detasat parca de sine si de tot ce a fost intre el si 0la.

6anit si spitalizat , 9tefan heorghidiu se intoarce in 8ucuresti si este primit de 0la cu dragalasenie ,

dar el o simte ca o straina s-i propune sa se desparta , gandind nepasator: # sunt obosit, mi-e indiferent chiar

daca e nevinovata # , desi candva #as fi putut ucide pentru femeia asta >...? as fi fost ... din cauza ei, pentru

crima # . 2si da seama , cu luciditate , ca oricand ar fi putut #gasi alta la fel #.

0l ii daruieste 0lei casele de la Constanta, bani , absolut tot ce e in casa , de la obiecte de pret , la

carti... de la lucruri personale , la amintiri . 'dica tot trecutul. #

Ca toate persona!ele camilpetresciene , 9tefan heorghidiu este intelectualul inadaptat superior care nu

se potriveste in nici un fel cu societatea mediocra , necinstita la care incearca sa se adapteze , fara succes ,deoarece nu se aseamana cu firea lui onesta , infle"ibila, hipersensibila, fiind impresionat numai de bine ,

frumos si adevar.

Caracterizare

Stefan Gheorghidiu

Persona!ul proncipal din romanul #ultima noapte de dragoste, intaina noapte de razboi #, 9tefan

heorghidiu , identificandu-se in totalitate cu autorul Camil Petrescu, este un persona!-narator , deoarece

relateaza la persona 2 si analizeaza cu luciditate toate evenimentele si starile interioare prin care trece acest

intelectual dominat de incertitudini.

0roul traieste in doua realitati temporale , cea a timpului cronologic (obiectiv) , in care povesteste

intamplarile de pe front si una a timpului psihologic (subiectiv), drama iubirii. $oate faptele , reale sau

psihologice, sunt consemnate in !urnalul de pe front , in care heorghidiu analizeaza cu luciditate atat

e"perienta subiectiva a iubirii cat si cea obiectiva , traita , a razboiului.

9tudent la filozofie , intelectualul lucid, 9tefan traieste in lumea cartilor si nu se poate adapta lumii

afacerilor , reprezentata de unchiul $ache ,


6/9

suferinta de neinchipuit #. Principala modalitate de caracterizare pentru a ilustra zbuciumul sau interior este

introspectia prin monolog interior.

@ire pasionala, putere refle"iva, constient de chinul sau launtric, 9tefan heorghidiu aduna progresiv

semne ale nelinistii , ale incertitudinii , ale indoielilor sale interioare , pe care le diseca minutios.

'tentia insistenta acordata 0lei de domnul , avocat obscur dar barbat monden, sporeste suspiciunile ,

persona!ul-narator , care , autoanalizandu-se ii observa pe cei doi cu luciditate, despicand firul in patru :

#nevasta-mea avea o voce usor emotionata #.

2ncertitudinea iubirii devine in curand #o tortura # nu mai putea citi nici o carte, asa ca 9tefan sedesparte de sotia sa , desi respinge ideea geloziei # nu ,n-am fost nici o secunda gelos, desi am suferit atat din

cauza iubirii # . azuse in 0la idealul sau de iubire si de feminitare catre care aspira cu toata fiinta lui si a carei

prabusire ii provoaca intreaga drama.

Dipersensibil si orgolios persona!ul isi amplica suferinta , ridicand-o la proporitii cosmice , ceea ce

semnifica nevoia eroului de absolut : # se rupse totodata si a"a sufleteasca : increderea >...?in vigoarea si

eficacitatea inteligentei mele #.

enind pe neasteptate acasa intr-o noapte dupa o absenta mai lunga , incertitudinea lui se accentueaza ,

si casa ii pare #goala ca un mormant, fara neasta-mea #.

/rgolios el sufera nu numai pentru """"" propriu ranit sau din cauza deziluziei, ci mai ales dintr-unsentiment absolut al loialitatii fata de sine : #cautam o verificare si o identificare a eului meu >...? cu un eu

limitat in infinitul lumii... nu era posibila nici o putinta de realizare sufleteasca #.

2ubirea devine pentru 9tefan heorghidiu autosugestie si potiune, #o iubire mare e mai curand un

proces de autosugestiue... iubesti intai din mila , din indatorire ,din duiosie, iubesti pentru ca sti ca asta o face

fericita, iti repeti ca nu e loial sa o !ignesti, sa inseli atata incredere .... orice iubire e ca un neon..... voluntar la

inceput , patologic la urma #.


7/9

e"plozii , iar gestul instinctiv de aparare este parca de la inceputul lumii. 2maginea trupurilor contorsionate

aminteste de frescele din biserici, in care o mana nemiloasa impinge oamenii in abisul 2adului.

@rica i-a intors pe oameni in preistorie (#oamenii se strang unii langa altii #), iar instinctul de aparare

este mai puternic decat suferinta aproapelui (#iar cel de la picioarele mele are capul plin de sange #).

$ragismul scenei se concentreaza in ultima propozitie : #nu mai e nimic omenesc in noi #.

andindu-se la suferintele care-l chinuisera din cauza 0lei , heorghidiu se simte detasat parca de sine

si de tot ce a fost : #acum totul e parca din alt taram, iar intre noi abia daca e firul de ata al gandului

intamplator #. rama iubirii lui intra definitiv in umbra , e"perienta dramatica a frontului fiind decisiva.6anit si spitalizat se intoarce acasa la 8ucuresti, dar simte fata de 0la o instrainare definitiva , #sunt

obosit, mi-e indiferent chiar daca e nevinovata. #.

+nii critici literari considera ca 9tefan heorghidiu nu poate fi considerat un invins , deoarece reuseste

sa depaseasca gelozia care ameninta sa-l dezumanizeze. 0l se inalta deasupra societati meschine, traind o

e"perienta morala superioara , aceea a dramei omenirii, silita sa indure un razboi tragic si absurd. 0ste de altfel

, singurul supravietuitor dintre toate persona!ele camilpetresciene.

Ela

Persona!ul feminin principal din romanul #+ltima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi # este o

fata de conditie modesta, orfana, crescuta de o matusa, obisnuita cu tot felul de prinaEEEEE. '!unge studenta

,este inteligenta si frumoasa . 9tefan heorghidiu se indragosteste de ea si se casatoresc . 2ntre ei se infiripa o

comuniune reala. $otusi 0la nu se ridica cu mult deasupra mediocritatii. 0 foarte frumoasa , dar comuna. 0

copilaroasa, uneori cicalitoare , alintata. @ondul ei general e dominat de egoism. Persona!ul are o evolutie clara

pe parcursul desfasurarii epice a romanului.

$oate aceste trasaturi nu se observa de la inceput , ci se contureaza pe masura ce sotul ei o observa, pe

masura ce viata lor con!ugala sufera modificari venite din e"terior. / astfel de modificare o constituie

mostenirea pe care 9tefan o va capata de la unul din unchii sai si care va schimba peste noapte toate datele

vietii lor intime.

2ubirea lor se nascuse din orgoliul lui 9tefan heorghidiu , intrucat 0la , era cea mai frumoasa studenta

de la litere. $rasaturile fizice sunt putine , dar sugestive pentru frumusetea tinerei: #ochii mari , albasti , si ca

niste intrebari de clestar #. 'verea mostenita de sotul ei da la iveala firea pragmatica e 0lei , pasiunea ei pentru

viata mondena , ceea ce-l uimeste pe 9tefan , care ar fi vrut-o #mereu feminina , deasupra discutiilor acestea

vulgare #.

$rasaturile morale reies indirect din referirile lui 9tefan , care diseca si analizeaza cu luciditate fiecare

vorba , fiecare gest , dorind sa aiba certitudinea iubirii 0lei , care filtra evident cu domnul : #trageam cu

urechea , nervos , sa prind crampeie din convorbilile pe care nevasta-mea le avea cu domnul elegant alaturi deea #. 2n plimbarea de la /dobesti , 0la se comporta ca o cocheta , devenind din ce in ce mai superficiala.

@idelitatea 0lei este pusa sub semnul intrebarii , 9tefan observand mimica si gesturile femeii care gusta cu

familiaritate din farfuria lui , are o e"presie deznada!duita atunci cand aceasta sta de vorba cu alta femeie .

2ntre cei doi soti intervine o tensiune stan!enitoare care se amplifica , 0la acceptand sa divorteze desi

nevinovata si !ignita de banuielile lui.


8/9

0seu:

.2lustrati conceptul de modernism in romanul #ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi #.

2n sens larg prin modernism ceea ce este opus traditionalismului . 2n literatura , modernismul este un

curent literar foarte larg , incluzand mai multe curente artistice(simbolism , e"presionism , dadaism ,

suprarealism ) si avand o estetica innoitoare.

0lementele moderniste in roman:

a) primul dintre aceste ar putea fi reflectarea in constiinta lui 9tefan heorghidiu a celor doua e"periente

fundamentale pe care le traieste : dragostea si razboiul.

b) al doilea element de modernitate il constituie structura compozitionala a romanului: dupa un prim

capitol , curgerea cronologica a timpului este intrerupta , pentru a face loc cu a!utorul retrospectivei ,

unui timp subiectiv , reinviat cu a!utorul memoriei.

c) al treilea element de modernitate il constituie autenticitatea care reclama relatarea la persona 2 ( # eu nu

pot vorbi onest decat la persoana 2 # scria autorul)

d) tot in lumina noului roman este alcatuit si persona!ul care face parte dintr-o tipologie a inteligentei.

9tefan heorghidiu este nu doar student la filozofie , ci si un intelectual autentic , nu un pasiona de

studiu, reprezentand e"ceptia chiar printre colegi.

Ca si alti eroi ai aceluiasi autor , el este indragostit de o idee : ideea de absolut , ca si acestia el cauta

mai multe #drumuri #(dragostea , cunoasterea , razboiul) pentru a atinge absolutul , dar fiecare dintre

acestea se dovedeste a fi inchis.

'ceasta nostalgie ii va aduce nefericirea lui heorghidiu : coborat ca si Diperion , din cerul inalt al

ideilor in lumea comuna , el va incerca s-o ridice pe 0la in spatiul #frumusetii nevalente EEE #, neavand

timp sa observe latitudinea intelectuala si saracia sentimentala a acesteia% ceea ce iubeste tanarul nu este

femeia reala , ci propria sa fictiune.

2mportante pentru caracterul modern al romanului nu sunt insa doar trasaturile lui EEEEEEEE mai alessubiectivitatea confesiunii sale , EEEE pasionat si nervos din care se desprinde # un soi de simfonie

intelectuala care te surprinde prin e"actitatea cu care elementele disparate se disparate se intes , care te

incanta prin placerea ce poate rezulta din claritatile psihice # . Calinescu .

.rama indragostitului de absolut

rama indragostitului de absolut cunoaste pt 9tefan heorghidiu , doua aspecte :

a) suferinta nascuta din iubirea inselata%b) imposibilitatea de a se adapta intr-o lume cu un alt sistem de gandire decat al sau.

a) suferinta nascuta din iubirea inselata se bazeaza pe conceptia aproape mistica a tanarului care

considera ca fiecarui barbat ii este harazuita o anumita femeie , inca de la inceputul lumii.

'sa s-ar putea e"plica nasterea obsedantei iubiri pentru 0la , pe care heorghidiu o accepta mai intai,

din orgoliu (pentru ca ii placea sa fie vazut alaturi de una dintre cele mai frumoase studente), apoi din mila,

pentru ca mai tarziu , sa-si dea seama ca nu se mai poate sustrage acestui sentiment.

estramarea cuplului ar echivala , prin urmare cu negarea unui destin EEE inca din primordii si aceastaidee ii produce eroului un sentiment de neimplinire.

Pentru tanarul student , dragostea constituie un mi!loc de modelare a fiintei iubite,dupa conturul unui

ideal propriu : 0la participa la cursurile si la seminariile lui , ii rasfoieste EEE si cuminte cartile de filozofie si

este EEE in teoriile lui Fant , din dorinta de a a!unde la iubirea spirituala , inalta.


9/9

2ncetul cu incetul , 9tefan heorghidiu reface mitul lui PGgnualion, (sculptor care s-a indragostit de

statuia alateei ,pe care el insusi o facuse ). e aici incepe drama .7ai tarziu pe masura ce iubirea se spulbera,

tanarul va trai suferinta creatorului caruia i-a fost negata implinirea prin creatie .

camil petrescu 2

Documents