s sste'+t'

COLECTIA CLASIq ROMANI CAMIL PETRESCU

PA]IJL tUI PNOCUST

romancier acestei pasiuni aberante? Cum bine se gtie, aproape intreaga materie a

c[(ii o formeazi lectura gi comentariile in junrl scrisorilor poehrlui citre actrifa.

Toati aceast5, ,,dispozti$d' se varse in confirl frpturii literare a lui Fred, fiind in rea-

litate un mod de alarmare qi sensibilizare a aviatorului prea dedat cu volupte$le

profane. E unul din gocurile importante prin care conqtiinla acestuia este avertiza-

ti asupra derizorahrlui sentimental. Dar absurdul care di,inuie in bizara idili mai

sugereaze 9i altceva. E o formi de peniten{i afectivd la care individul de exceplle

este dintotdeauna sortit. Flcut si rateze realitatea, printr-o imagrne mereu superi-

oarl ei, Ladima rateazi, firesc, gi in latura sentimentali. Obtuzitatea sa afectiva fale

de Emilia e tot o formi suverani de ignorare a biologicului. Femeia triviali, atAta

timp omagiati in scrisori, ar fi avut posibilitatea si inleleagi aceasta din poema

titulari pe care Ladima i-o trimite cu incorigibil[ inocen{i. Dar,,semiprostituata"

nu are criterii pentru a pitrunde manifesflrl elevaliei unde ea se cuprinde, fireqte, la

capitoul ,,putrezimif' griLitoare. Rechizitoriul materialitilii josnice are lapidaritatea

versului barbian degi planul antitezei rimAne cel al genialitilii romantice [,.'] Ade-

virat e cl Hyperionul eminescian cregte ceva mai intransigent 9i trufaq, refuzdnd

orice compromis. Dar esenla spiriftrlui luciferic se pistreazi. Iubirea pimanteas-

c[ ii este inaccesibili geniului, indiferent de valoarea femeii la care se referd. Nu e

vorba aici de nici un betegug sau nereguli naturali. EL geniul, deline toate princi-

piile iubirii plenare intr-o formi deplin congtientd. Ceea ce-i scapi este acordul cu

,,obiectuli'pasiunii, incit intreg procesul erotic devine o chestiune de formalism

spiritual. ,,Insuccesele" amoroase ale poetului vorbesc despre prestigioasa inefica-

citate a esenlelor, sau, cu cuvintele romancierului, despre mirelia ,,netriitei reali-

tnli'i In felul lui, Ladima este un ,,mini' sublim, ceea ce anchetatomlui s[u' Fred, iiqi trece prin cap la un moment dat: ,,Totugi parcd Emilia exagereazd.'. Chiar aga de

pasionant, nu... Scrisorile sunt, aga cu intorsituri de scriitor.'. Are un aer degajat de

om care nu prea pune la inimi. M-aq fi mirat. Sunt probabil scisori obignuite pe

care ea gi Valeri4 din politefe, le-au transformat in amor mare..l'Activitatea lui nu

este, cum ar pirea, eros, ci atitudine eroticd. (in aceasta consti 9i marea frumusele

a raidurilor cosmice pe cale astrul le stribate in poema eminesciani: plenitudi-

nea ritualului erotic, strlin oricirei infiptuiri. Concluziile de care eroul e conqtient

gi atunci cand i se adreseazi. Doamnei T.: ,,Doamni, versurile mele nu v-au spus

nimic, pentru cd ele nu vorbesc niciodati de dragoste, dar substanla lor era, toati,

iubireJaceasta eterati gi otrirvitoare..l'). tlltimele cuvinte incredinfate de Ladima

unui prieten rezumi inprozirreplica finall a Luceafirului : ,,Mi-am dat aceasti

viafi mizerabill, pentru una infiniti..]i O va face cu propria lui mdni, anunlind

noua nedumnezeire a Hyperionilor moderni.> (Al. Protop opescu, Romanul psiho-

logic romhnesc,Editura Paralela 45, 2000.)

334

ValeriaFILIMON

335

Textul romanului este reprodus dupi edilia apirutisub supravegherea autorului: Camil petrescu, pa tul lui procust,Fundafla Regali pentru Literaturi gi Arti, Bucuregti, 1946.Textul a fost adaptat normelor ortografice in vigoare azi,aprobate de Academia RomAni.

Tabel cronologic de Florica Ichim

Editor: Valeria Filimon

Coordonare grafici:Liviu Constantin Chiqcariu

Copertd:Carmen Lucaci

Tehnoredactor:Daniela Ioana Chigcariu

Copyright @ Editura AGORA, Bucuregti 2012Copyright text @ Florica Ichim

late drepturile asupra acestei edilii sunt rezervatein exclusivitateEditurii AGORA Bucureqti.orice reproducere, integrari sau parfiali, prin orice procedeu, a textu-lui confinut in prezentul volum ..t. ,tri.tirrterzisi.

ISBN: 978-606-8391- 1 I -3

T

l\ /f ustririle dumitale sunt frri utilitate, ca menia cuiva care

lVIUut. la uga vecinl inchisi, in loc de aceea pe care o cauti,dar gi in scrisoarea trecut6, ca gi acum aProaPe, mi-a slibit voinlade a face efortul unei explicafii, gAndul ci gi limuririle sunt de

obicei zadarnicer.

I Aceste ,,mustriri', frcute numai din prietenie, n-aveau nici un accent deosebit 9i erau

rnai mult efectul unei nedumeriri pe care scrisorile care urmeazi e drept cd au impriqtiat-o;tltr e 9i mai drept cd au inlocuit-o cu altele noi, descoperiri cu totul neaqteptate, care au dus

lir alcdtuirea acestui,,dosar de existenle" pe care-l inftligim cititorilor.De altfel, pentru inlelegerea unor referinle din aceste scrisori, sunt negreqit necesare

citeva limuriri, fie gi cu prelul unui ocol chiar de la inceput. Am sugerat, ba chiar am proPus

doamnei T. mai intdi si apari pe sceni. Am avut intotdeauna convingerea - 9i azi mai inri-tlicinati ca oricand - cI ,,meseria", ,,megtegugul" sunt Potrivnice artei. ln cronicele mele de

tcatru, de pildi, am cerut adesea, gindind ci numai astfel se va regenera arta actoriceasci la

noi, ca directorii de teatru si incerce si-gi recruteze interpre{ii principali nu dintre ucenicii

care au fhcut conservatoarele, cdt mai ales atrigind in lumina rampei dintre personalitilile

care gi in alte regiuni glau dovedit capacitatea de crealie. Si aduci pe sceni complexe de

cxperienfi din viala reali, aqa cum au procedat cdliva mari regizori striini. Cum se gandeqte,

cum se iubeqte, cum se suferd nu se poate invila in orele de curs gi nici atesta prin certificat

de absolvire. Elementele modeste, educate cu ingrijire gi discernimint, iEi pot valorifica prinleclii insugirile de rind, obtinand acea capacitate standard care face ca majoritatea elevilor

intrali intr-o gcoali, fie ea militard, liceu, de bele-rirte sau de silviculture' si termine aproa-

pe toti, promovand an cu an, automat gi cu ribdare. Dar teatrul nu poate fi decAt intens, al

personalitililor puternice gi al dislocirilor de conqtiinte (restul e distracfie gi ,,institufie cul-

turali" de provincie). Nu are deci nici o valabilitate obiecfia care mi s-a adus: ci in arti' e de la

sine inleles ci firile exceplionale n-au nevoie de Conservator, insi aceasti gcoali este absolut

necesari pentru temperamentele modeste. Acest rispuns inseamnd, cred' o contradic{ie incsenli. Cici arta nu are ce face cu aceste temperafuri modeste (care sunt bune cel mult pentru

rolurile secundare qi ca si furnizeze scenelor periferice copii dupd actorii zilei). Arta teatrului

are nevoie tocmai de firi de structuri excepfionali. Din plcate, e gtiut ci tocmai acestea sunt

cxcluse ini[ial prin insuqi caracterul Conservatorului. ln definitiv, duPi ce criterii igi aleg pro-

tbsorii acestor gcoli elevii? Mai intAi ,,dupi fizic". Existi aberafia ,,fizicului in teatru", inleles ca

fizic frumos. Cdnd arta cere un fizic apropiat rolului: mare pentru Danton, Othellq Holofern,

diform pentru Richard al IIIlea, Smerdiacoff Ei bufonii din toate piesele, tdnir 9i frumos

Veneam in ziua aceea cu brapl plin cu flori... Nu mi a$teptase...Nu dorisem decit si retrliesc o clipi... ceva din trecut gi m[ supu-neam acestui demers cum primegti un singur pahar de vin, gtiindci mai multe nu ai putea suporta.... Dar servitorul mi-a remis unbilet cand am sunat. Un plic odios, de un albastru pal, aproapealb. Parcl un gAnd otrivit mi s-a impragtiat in sange gi mi-i uscatpielea. Nu gtiam ce si rispun{ nici n-am citit bifttut, pentru ce

pentru Romeo, potrivit gi nervos pentru amanhrl ,,modern", burtos pentru comic, cand, insfAr$it, arta cere in fizicul actorului tot atita varialie c6ti a creat viat,a, comisia profesoriloradmite cu preferinld un fel de tip carc ,,arefizic",adicd nu e nici mare, nici mic, nici gras, nicislab, nici frumos, nici urat, nici alb, nici negru, in sfrrqit, ceva desivargit mediocru, i-ncolor gineexpresiv, un fel de domn cumsecade de doudzeci de ani, care nu sugereazi nimic qi pe careoricind l-ai lua mai curand drep funcfionar comercial, decAt slujitoial artei.

Alta aberafie este aceea a ,,vocii". Atili tineri frri ocupalie devin actori pentru c6 au voce,cand ar trebui tocmai pentru acest motiv si fie eliminali de la clasele de dramd gi comedie.O ,,voce muzical6", cu o sonoritate independenti de con{inutul frazei, e totdeauna, patogno-monic, o dovadi de lipsd de inteligenfd, de absenle a temperamentului gi a virilitalii. Tenoriiau o reputalie bine stabiliti de sirdcie cu duhul, iar pAni la lnceputul veacului trecu! cAnti-re[ii alegi pentru anumite mari cariere muzicale erau castra{i pentru ca voci]e sd le devini gimai frumoase. Autentica frumusele a glasului e insi cu totul de ordin interior. Ea implici ocorespondenli (qi de aci neregularitatea ei) cu inseqi strifundurile emotivit4ii. o femeie -observali in jurul dumneavoastrd - are voce frumoasi cand vorbeqte cu cel pe care-l iubeqtegi voce_urAtd, alb5, cAnd poruncegte servitoarei si aducd apd sau si spele vasile.

Adiugali la aceste criterii de ordin fizic vechea prejudecati a talenhrlui. Thlenhrl se des-coperd, conform celor qtiute, in modul urmitor: in fafa comisiei agezate la o masi lungd,un biietan sau o fetifi sufocatd de trac, spune, fie Latina gintd, fie Dugmancekgi dupi astadomnii examinatori descoperi talentul, cum medicii de pe wemea lui Molidreaflau de cesuferi un bolnav, pipiind piciorul pahrlui.

ln modul acesta clasele se populeazi cu numerofi elevr" dintre care unii inci ar mai aveagansa, datoriti neprevizutului dezvoltirii ulterioare, sd poati crea in artd daci n-ar fi obligalide maegtrii lor si-i imite, dupd geniala metodd didactici: ,,Fi ca mine".

Eu credeam insi ci doamna T. ar fi putut ar6ta posibilitili de mare artisti 9i ag fi fostbucuros si apari in Act venelian, de pildi. Dficultatea era ci pe oricare dintre scene s-arfi gisit vreo ,,maestri" care s-o oblige si joace ,,cum ii arati ea". Daci omeneqte e de inlelessinceritatea acestei severe cenzuri - cici e de presupus ci maestra nu concepe nimic superiormijloacelor ei - riscam pe de alti parte si ajungem tocmai la o anulare a intenliilor iintai,pentru ci, de weme ce maestra exista, nu mai aveam nevoie s-o dublim cu concursul doam-nei T. Nu mai vorbim ci un spirit critic, chiar mediocru exigent, ar fi gisit de prisos chiarpe maestri, originalul insugi. cisisem gi aici solufia unui teatru particular, condus de unstrilucit tAnir comic foarte infelegitor, care admitea spectacolul ci ,lever de rideau" aluneicomedii jucate de el, firi nici un alt amestec. cred ci acest spectacol ar fi fost un inceputfrumos in teatnrl romdnesc.

acum conlinutul lui mi-era indiferent. Altidati mi adinceam incercetarea motivelor, cum ai ciuta izvorul apei neregulat subterane

lntr-o grote. Mi-era acum numai o mile imensi de bucuria mea 9ide florile pe care le aveam in brafe. Am regretat Pe urme brusc ciam dat drumul trisurii - din superstilie - cici eram atit de obo-

siti, ci nu mai puteam merge Pe jos qi, parci din senin, am ince-put se suflr in tot corpul, cum revin durerile dacl a trecut prea

Nu inahe qi ingelitor slabi, palidi gi cu un pir bogat de culoarea castanei (cand cidea

lumina pe el pirea ruginiu) qi mai ales ortrem de emotivi.r alternAnd o sprinteneali nervoasi,

cu lungi ticeri melancolice (avAnd, pe deasupra, un comerf, la propriu 9i la figural intens cu

arta qi cetitul), doamna T. ar fi dat o via{6 neobiqnuiti rolurilor de femeie adevirati. Ca fizic,

era poate prea personali ca si fie frumoasi in sensul obignuit al cuvAntului. Avea orbitele

pu{in neregulate, ugor apropiate, Pronunfate, cu ochii albagtri ca platina' lucind, fremittndde viafi, care, cand se fixau asupra unui obiect, il creau parci. Birbia femininir delicati, dar

prelungirea ei, intinsi frumos pini sub ureche, cam aparenti, cici era lipsiti de orice gri-sime. Gura, foarte mobili, vie ca o floare, plind. GAtul lung, robust, cu tendoane limurite laorice intoarcere a capului. E qtiut, de altfel, ci marile actrite au fost totdeauna de un soide

frumuse{e incerti, am spune ,,pe muchie de cufit" (cum sunt, de aldel' 9i astizi weo cateva

dintre cele mai reputate interprete ale ecranului, ca Elisabetha Bergner sau foan Crawford,

de pildn). De o hrlburitoare feminitate uneo4 avea ades o voce scizuti, seacd, dar alteori cu

mangdieri de violoncel, care veneau nu - sonor - din cutia de rezonan![ a maxilarelor, ca la

primadone, ci din piept, 9i mai de jos inci, din tot corpul, din ad6ncurile fiziologice, o voce

cu inflexiuni sexuale, care dau unui bdrbat ameleli calde 9i reci.

Firul care mi dusese la gAndul spectacolului era cb rcaliza doui dintre indica{iile pe

care, in parantezl, le impuneam eroinei din Acf venelian gi pe care eu le socot, in afari de

inteligenli gi culturi, ca adeviratele criterii care ar trebui sd lnlocuiasci examenul de admi-

tere in qcolile teatrale. Vorbea adici ,,repede, cu pauze inteligente intre propozi{iunile frazei",

nu cu acele penibile pauze intre silabe, care constituie ceea ce se cheami in lumea teatrali

,,dicliunea" gi care au aerul unor pronunliri rispicate pentru cretinii din sali. Doamna T.

vorbea foarte repede, pistrind rostirea ririti, ca o subliniere numai pentru esenlial, cand

vocea scidea brusc, lungin4 adinc tglburitor, vocalele. Atunci privirea ei, vie ca a unui hip-

notizatorlinigtit, spunea mai lntii singuri fraza in aqa mod civorbele,,nu ftceauParcidecitsi repete ce au spus ochii', chiar cum ceream eu in cealaha indicalie care piruse, miam dat

seama mai tirziu, in timpul repetiliilor, cu ahe interpreti, de neinfeles'

Pdni la capit, insi, doamna T. n-a primit. Poate nu atAt dintr-un sentiment de neincre-

dere in ea, cdt dintr-un fel de oroare de exhibilia pe care o implici scena cu rampa ei 9i care o

fbcea, dupi amdnlri si-mi spuie cu o rlsfrAtrgere cald interioari:

- Lasi-mi, te rog, in magazinul meu de mobile.'. N-am nimic in mine de aritat, de pe

sceni,lumii.Mai tarziu, dupi lungi convorbiri, dupi-amiaza intre trei 9i cinci, in refugiul acela cu

mobilier geometric qi licuit de la ,,Arta decorativi", ani avut de multe ori sentimenhrl ci prin

refuzul de expresie al acestei femei, care prefera in orele pe care le avea libere numai si citeas-

cd' sau ,,si triiasci", de attfel linigtit, pentru ea insigi, se pierde un complex de experienli gi

r_epede anestezicul. Mi stringeau pantofii, mi se lipeau, nidugite,de-a lungul picioarelor, jartierele. Nu gtiu de ce mi-i fost rugine sImi vadi servitoarea ci aduc flori neprimite acasi gi asta era flritemei, pentru ci de obicei imi cumpir singuri flori pe care le aducgi le risipesc in vasele smilEuite. Dar gindirea mi-era atit de dezo-rientati qi mi puteam folosi de o logicn jigniti tot atdt de pufin citte po{i sprijini pe un picior bandajat. lncruntasem sprAnienele ca

frumusefe, inutili in inefabilul ei voit. Am indemnat-o atunci si scrie, gi cum, intimplitor,aveam posibilitatea, m-am oferit, gata si inlesnesc aparifia oricirei lncerciri pe caie ar fiftcut-o.

Mi privea uimiti qi cu un vil de neincredere in ochii cu albastrul cald.

- Dar e cu neputinfi ceea ce-mi spui. .. glumegti.

- De ce?

$i izbucnind intr-un surds, cici nu rddea aproape niciodati, gi inci, intotdeauna, oricitde vesel, surisul ei avea in el un reziduu de triste{e,

- Dar eu nu gtiu si scriu. .. Mi intreb daci n-ag face chiar gregeli de ortografie?- Arta n-are de-a face cu ortografia... scrisul corect e pdinea profesorilor de limba

romini. Nu e obligatoriu decit pentru cei care nu sunt scriitori. Marii creatori sunt maiabundenli in gregeli de ortografie decit bancherii. Eminescu a scris mai pufin ortograficdec6t oricare dintre poelii care l-au urmat gi l-au imitat. .. E indreptat, .attd . tipeit, deeditorii lui critici. ortografia o poate cunoagte orice elev premiat in clasa a cincea de liceu.

Se juca, mangdind stofa ripsati a fotoliului cubic.

- Ei nu ziu, cum o si scriu?Am sim{it nevoia si devin categoric.

- Luand tocul in mani, in fala unui caiet, qi fiind sinceri cu dumneata insi{i pani laconfesiune.

S-a gAndit o clipi gi ca gi cdnd nu putea asimila ideea, a respins-o:

- Nu pot... Cum o si scriu?... N-am talent.

- Daci ag wea si fac o glumi ieftini, ag rispunde: tocmai de aceea.. . Dar ili spun serios:nici unul dintre marii scriitori n-a avut talent.

- !?...

- E purul adevir. .. si zicem ci a fost o orcepfie. Flaubert. poate gi Maupassant. si addu-gim firi indoiali pe Anatole France. Dar nici nu sunt chiar dintre cei mai mari.

Parci i-am hrlburat pu{in limpezimea convingerii. .. Acum govdie ingandurati.- Un scriitor ftri stil frumos... ftri nimic?- Stilul frumos, doamni, e opus artei... E ca dictiunea in teatru, ca scrisul caligrafic in

$tiinti.Acum e revoltati"Albastrul cald al privirii a devenit de platini, fixdndu-mi.- Afunci, ce e un scriitor?

- Un scriitor e un om care exprimd in scris cu o liminari sinceritate ceea ce a sim{il ceeace a gdndit, ceea ce i s-a intampht in via{i, lui gi celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiecte-lor neinsufle{ite. Firi ortografie, ftri compozifie, frr6 stil 9i chiar firi caligrafie.

si nu-mi dealacrimile gi regretam stupidpe un singurton, cum, itiaduci aminte cand ai fost la noi la vie, cinta neintrerupt din fluieraceeagi misuri nebunul care se intorcea cu vacile. De ce a frcutasta? Singur m-a chemat gi eu am venit sA fac un lucru drigu!,nerefuzand si retriim o ore dintr-un trecut atat de plin de bucuriineclasate inci.

Acasi l-am gisit pe D.rstAnd pe divan gi citind. Socot insic[ a luat carteain mdni numai cand mi-a auzit pagii in vestibul.M-a scos din sirite qi cred cl in privire imi apdruse, ca un cAine lapoarta ograzii, toati indignarea de care eram capabili. Mi-a fostlnsi mili de eI... Era palid, mai urAt ca de obicei, cu ochii tulburiqi gura informi, uscate ca o smochinl. Aq fi wut s6-i pun din nouin vedere cl nu trebuie s[ intre 9i si rimini la mine cdnd nu suntacase, dar mi s-a perut ci mAnia mea i-ar sfrrAma nervii, ci l-ardeprima ca o insulte nemeritate. De aceea am zambit oportun gii-am dat mdna... Mi-a slrutat-o intimidat gi a ciutat si-mi defi-neasce parfumul. intdia oare me parfumasem din nou - tot dinsuperstilie - cu parfumul care ficea parte din vechea mea dragoste,ca mirosul dintr-o gredine.

Suride, aqezindu-gi puloverul bleumarin, cu por{iuni geometrice albistrii.- Atunci, dacd infeleg bine, oricine e sincer poate fi scriitor?Foarte grav:

- Nu, dar dumneavoastrd da.

li strdluceau ochii ironic ai pufin cochet.

- Asta ai mai spus-o probabil gi altor femei?

- Da, la weo cdteva...

- Al ciror nas sau pantof$-au plicut?

- Nas gi pantof ca al lor, qi chiar mai frumos, mai intdlnisem. . . Nasul gi pantofii lor, dealtfel acceptabili, imi pliceau, insi consecutiv faptului ci gandeam ci aceste femei ar avea deexprimat o bogilie liuntrici, o inflorire a sensibiliti$i lor. Doamni, trebuie si scrie numaiacei care au ceva de spus.

I s-a lnnegurat privtea, i s-au imobilizat toate gesturile qi pe urmi mi-a spus cu acea voceadanci 9i tulburdtoare, cu un soi de inchidere de iris peste tot ce e in interior. Rdspicat qi trist:

- Eu n-am nimic de spus.

Nici chiar brutalitatea cu care eu mai tArziu am publicat - cu mici modificiri - flri gtirea

9i invoirea ei, intr-o revisti pu{in rispanditi, scrisorile acestea, care altfel aveau o destina}iestrict personald qi le primisem cu cdteva luni inainte, nici buna inlelegere pe care le-au ari-tat-o caliva critici n-au induplecat-o. Oroarea ei de exhib{ionism, fie gi psihologic, fusesemai tare.

Pe urmi a intrebat stingaci gi penibil ,,Te superi ci te-am agtep-tat?" intrebarea lui, care nu avea decit un rispuns, m-a crispat dinnou, m-a enervat mai mult decit agteparea insigi gi n-am rispuns.Firegte c[ oricare altul ar fi plecat imediat, jignit, el insl a rimasumilit gi cu sufletul ghemuit. intr-o clipl mi-a plrut riu de bru-talitatea mea qi am ciutat acurn, dupi ce mi se pirea ci pusesem

lucrurile la punct gi stabilisem o lnJelegere ticuti intre noi, ci nutrebuie sd mai vie altl datl - sl repar pufin din riul pe care-l frcu-sem acestui trup cu nervii rogi de suferin{i, ca un lemn de carii - gi

am chemat servitoarea, spunAnd si prepare de ceai. Din tot corpuli s-a ridicat in privire o strilucire, ca untdelemnul care se inal$ dinfundul apei. $i-am fost mulpmiti de mine.

Mi iubea de cincisprezece sau qaisprezece ani. $tiam ci suntpasiunea lui rimasi din adolescenfi, cum rimine pufin ilogici qi

copildroasi mintea bolnavilor dupl meningiti. Acum cincispreze-ce ani eram, mi se spune gi astizi, cea mai frumoasi fati din ori-gelul nostru. E foarte important acest ,,cea mai" in origelele mici.Mi-e greu si-fi explic de ce. Dar pentru ci te-am vlzut iubitorde curse de cai, ca gi mine, di-mi voie si fac o comparalie care

are si-fi dovedeasci definitiv, daci mai era nevoie, ci nu as, puteadeveni niciodatl scriitoare gi te va face, sper, si renunli la insisten-

lele dumitale. Simt insl cl numai a$a a$ putea spune exact ceea ce

gdndesc. $tii cn sunt, in general luate, doui categorii de cai. Ceipretendenli la marile premii clasice gi cei care se mullumesc si-giincerce norocul numai in handicapuri modeste.

Se intdmpli insi in unii ani ci se gisegte pe hipodrom cite uncal cu sAnge foarte aristocratic gi cu to{i mugchii necontenit gatade intrecere, care cigtigi toate premiile mari, nelisind celor care

sunt abia cu pulin inferiori lui nici unul. Fiecare dintre acegti cainenorocogi ar putea cAgtiga orice handicap, rareori insi, sau dinpricina regulamentelor sau a mAndriei proprietarilor, aleargi inaceste curse. Aga ci ei nu se aleg in unii ani cu nici un premiu. Eibine, intr-un origel de provincie, toate fetele frumoase sunt faln decea mai frumoasi - chiar cind deosebirea e tot aga de mici - insitualia acestor nenorocogi candidafi. Cea mai frumoasi recoltea-zS,toate visurile, toate ambitiile adolescenfilor din orag. Aq wea

10

s6-[i spun cI gi mai tirziu gi intr-alti parte, am vizut ci lucrurilese intAmpli tot aga, dar ar fi nevoie de oarecare precizdrigi simt cinu mi-ar mai ajunge respirafia, ci ag ocoli prea mult. Eram deci, instrdmtul gi proaspitul nostru origel de munte, cea mai frumoas[fati, iubit[ de elevii liceului, curtatl de tinerii magistrafi gi obiectulcavalerismului ofilerilor din garnizoanl.

Firi sl fim vecini, casa judecitorului D. tatil era in apropiereanoastri, pe o stradi bolovinoasi care urca spre coasti, in pidure lastanga. Grldinile noastre insl comunicau una cu alta, gi un pirleazscurta drumul noaptea vecinilor nostri, cAnd se intorceau de la noi,de la c[4i, acasi. Oarecare dificultate era, pentru ci doamna D. eradestul de durdulie gi cu greutate, de aceea, ziua, prefera inconjurulpe cele doui strlzi.

E de prisos si-fi mai spun ci D. era mai toatl ziualanoi. $tiamde la o sori a lui - erau doui - cdt mi iubeqte, gi poate cl iubirea lorpentru mine venea din faptul ci eraalimentati de pasiunea impor-tantl a fratelui pentru mine. Ceea ce am gtiut mai tirziu - dupi cem-am miritat am aflat de la un coleg al lui - e ci D. era invidiat detot liceul, ci avea un fel de nevizuti gi emofionall aureoll, pentruc[ to{i colegii lui il vedeau pe stradl, la tenis, la conferinlele Cer-cului militaro-civil, in apropierea gi tovirigia mea gi a lor. Ele erauinsi urdte. E adevirat c[ plitea destul de scump aceasti distinc-1ie. il puneam si-mi scrielecfiile, si-mi re{ini 6ilete la teatru, siduci scrisorile direct la gari gi sl ia rispunderea tuturor lucrurilorsparte prin casi, cici mama era cu mine foarte severl.

Mai tdrziu, a venit in origelul nostru, intors din Germania, untAnir inginer cu care dupl cdteva luni m-am mi.ritat. Aveam opt-sprezece ani gi D. nouisprezece. Cand aauzit ci s-a hotirit logod-na mea, a venit gi mi-a spus intiia oari ceea ce gtiam de la sora lui,ci mi iubeqte qi ci are si se omoare. Am fost mirati cind am aflatcAti poezie ficusem pAni atunci ftri sl stiu, m-a migcat durerealui, am pldns amandoi, dar m-am m[ritat cu celilalt, care, dupicum imi explica m€una, avea o frumoasi carieri. D. insi nu s-aomorit gi, degi mi-a trimis in ajunul zilei de nunti o poezie tradusldin nemfegte de Iosif - ah, nu mai stau acum si-mi amintesc auto-rul, Heine, nu? - n-a venit la nunti in giulgiu de strigoi, ci intr-un

l1

smoching nou, din garderoba pe care ai lui i-o d[duseri gi cadou,

gi pentru c[ fi era necesari la terminarea liceului. N-ag fi wut si se

omoare, o, deloc, dar m-am gindit uneori ce impresie ar fi ficut inor[gelul nostru sinuciderea lui din cauzamea.

Eu am plecat cu solul meu in Germania. D. s-a dus si-gi faclDreptul la Bucuregti. Din cAnd in cAnd mama imi transmitea lnpost-scriptumuri de scrisori ecouri din necazurile familiei D. Fetele

s-au mlritat prost, gi vechiul meu tovarig, din vremea cozilor pespate, nu-gi dddea examenele la Universitate, igi petrecea timpulprin cafenele gi lucra noaptea la o gazetl. Acasi, in timpul acesta,

betrand D. iqi pirisise nevasta gi avea o amantl tAniri, cu care igi

cheltuia in escapade amoroase la Bucureqti tot ce cAgtiga, ba chiarrupea gi din mica avere pe care o agonisise pAni atunci, din care

insl apucase s[ dea zestre fetelor. A urmat o afacere nelimuritl,betranul a murit, dar sl trecem peste asta.

Multe s-au intAmplat de la divor{ qi de la intoarcerea meadin Germania. intr-o zi de primivarl iegeam pe strada uscati de

vAntul nou gi inundatl alb de lumina proaspltl. Era plini de olume bucuroasi c[ a pirlsit paltoanele gi bllnile, ca nigte gopArle

cu piele noui. Se purtau buchete de violete s,i toate privirile erauvii. Coboram pe bulevard spre CiEmigiu, ugoari, cercetAnd inte-resati rochiile deschise ale femeilor, in tonuri indrizne{e, a$a cumnu eram obignuiti si vid in Germania. Moda cerea mult un galben

de culoarea Hmaii, carelainceput mi jignea, dar cand il vedeampurtat de mai toate femeile frumoase,liudam croitoreasa care-miimpusese culoarea. in dreptul hotelului ,,Palace", vld ci la doi pagi

inaintea mea se opregte cineva impietrit qi atit de brusc, cl m-amoprit gi eu in loc, ca un rispuns reflex. Aveam dinainte un tAnirintr-un palton prea mare, cu buzunarele roase gi llbir1ate, cu gule-rul soios gi decolorat. Avea maxilare aproape dreptunghiulare,neras de multe zile, gara gtearsl gi uscati dispirea in figura palidlgi brizdati, cum dispar desenurile pe o batisti murdari. Dar cindi-am intilnit ochii, i-am recunoscut nu pe ei, ci privirea.

Era D., devenit birbat gi precoce imbitrinit. igi frlmanta figura,igitrecealimbapestebuze ca si gile umezeascl,dar nuputea articu-la nici o vorbi. M-am apropiat gi i-am luat mdna, atunci l-am auzit

t2

pronunfAnd, mai mult gdfhit: ,jlu!" Dar mdna nu mi-a strAns-o, gia lui rimisese inerti intr-a mea, ca qi cdnd toatl puterea din ea se

consuma in respiralia sacadati gi in privire. iqi trecea mereu limbapeste buzele uscate ca si poati spune: ,f,u!"

La doi pagi de noi se opriseri doi domni clrora primivara leoferea prilejul si aparl in sacouri tliate dupl noua modi, cu taliestrinsi. O doamni, care astepta lingi trotuar o trisuri, intorsesegi ea capul. Nu Etiu daci ai s[ m[ inlelegi, gi poate c[ ai si mi cer{igi pentru asta, explicindu-mi-o cu severitate; insi nu-mi place s[fiu vizuti in tovirigia unor birbafimizerica infrligare, cu ghetelescAlciate qi cu mdinile neingrijite. Dar imi pirea bine ci il vld gi,

poate gi ca si mi pedepsesc pulin, a$a cum nu gtiu care general igipedepsea corpul fricos, i-am luat brapl, am traversat bulevardul gine-am trezit pe cheiul DAmbovilei, gi el cu pavajul uscat de vAnt, cui arba malurilor convalescenti.

Am aflat atunci, gi mai tirziu dupi asta, c[ m-a iubit neconte-nit. Ceci i-am zdddrnicit viata.

intr-o zi amfost panl la el. Locuia pe Calea Mogiloa intr-ocurte lungi, mirginiti de o parte Ei de alta de cisu{e mici gi diri-p[nate, ca o stradell. Intrarea mea acolo a fost un prilej de uimire:ovreici diformate de maternitate iegiseri ln prag, fetele mi priveaude dupi perdele, iar copiii igi intrerupseseri jocul qi se luaseri dupirnine. D. m5. agtepta in fa{a ugii. Asta mi-a displicut violent. Eraceva grotesc, prin exces.

Am petrecut aproape doui ceasuri intr-o cimiruli mirosind aumezeali,, cu o masl cu picior in mijloc, cu oglindi de perete pis-truiatl de rugini, cu un pat cu aqternutul lisat la mijloc gi inspremargine, din pricinl cl slujea gi de scaun, cu ceargafirl atArnat maijos decit un soi de cuverturl. Mi-a fost imposibil si refuz ceaiul pecare mi l-a dat, dar n-am putut si mindnc nigte bomboane sipu-noase, cumpirate de la o fosti cofetirie de mare lux, de la care totugicei care cumpiri des bomboane stiu ci nu trebuie s[ mai tArgu-iegti. Mi-a ariltat insl lucruri care m-au ftcut si retriiesc clipe dintrecut gi m-au impresionat. Caiete de ale mele din gcoali cu margi-nea alb[ de doui degete, cu scrisul ascu{it gi neglijent, pentru careeram necontenit pedepsiti, o fotografie luati de primul fotograf

13

ambulant venit in orlgelul nostru. Eram un grup care ne intorceamde la tenis, qi in dreptul pavilionului,,ne-am pozat",frcindndz-batii. $i mai erau intr-un sertar de gifonier, jos, singurul sertar dincasi, o mulflme de alte lucruri de ale mele: batiste, bilelele trimiseprin care ii ordonam si-mi refini locuri la conferinle, un volum deLamartine cu versuri subliniate qi comentate de mine, o alti carte,de germani, pe care eu scrisesem, Dumnezeu gtie de ce acolo, dinSullyPrudhomme:

Ici bas tous les hommes pleurentLeurs amiti4s ouleurs a.mours.

]e rAve aux couples qui demeurentToujours.

Mi-a vorbit mult, neintrerupt, cu febri. $i pentru a doua oaridescopeream la omul acesta ceva neobiqnuit qi eram insplimantatimai mult decdt miguliti, ca de o rani ce {i se descoper[ treptat desub bandaj.

Nu m-am mai dus niciodati in cimiru{a din Calea Moqiloadar a fost nelipsit de la mine el. Necontenit intimidat, gata si se

faci oricdnd de folos. Am fost intr-un rAnd riu bolnavl gi el eradisperat. Mi plictisea pentru ci niciodati nu inlelegea ce-i spun,incurca totul din exces de zel. Imi ftcea din cand in cind cadouricare depigeau evident resursele lui obignuite, de corector degazetl.Nu puteam si mai vorbesc despre nevoile mele fall de el, ci misurprindea cu servicii. Intimidat ca de obicei, intr-o zi mi-a ruptumbrelula gi pann seara disperat mi-a adus alta gi cu un miner maiscump decit cel vechi. ii interziceam cu invergunare aceste apu-cifuri, dar era zadarnic. De la o weme mi-era teami si nu fure deundeva gi, nenorocindu-se, si nu mi compromita gi pe mine. Ag fipreferat nesfir$it mai mult ca tot ce cheltuia aqa, si cheltuiasci maibine schimbandu-gi infiligarea gi hainele, dar nu gtiu de ce, nicio-dati nu m-a ascultat gi continua si mi faci si privesc in jurul meude cite ori mi oprea pe stradi.

Acasi de asemeni nu-mi convenea totdeauna cind venea. Euil primeam bucuroasl cAnd eram singuri, dar cind se intdmpla

t4

s[ am lume la ceai, era atdt de deplasat intre cei ciliva bdrbafi ele-gan{i, femeile il evitau atat, cami-era mili de el. De multe ori migdndeam si nu-l primesc sau sl-i spun si mi agtepte intr-o odnilipe care o am sus la etaj. Dar imediat mi-era ruqine de r4ine insdmicd am avut acest gind.

Am incercat sil fac si-gi schimbe viafa, si-l transform agacum spilicita Thea transformase pe Lowborg, dar n-am izbutit. Eiremediabil ratat gi, cred, intr-adevir mediocru. Muhe weme amsocotit c[ numai dn cauzitci eu il intimidez e aqa, dar pe urml amcitit cdteva poezii dedicate inifialelor mele, intr-o revisti de mAna agaptea, curente gi patetice ca niqte sorcove.

Ji-aduci aminte ci m-ai privit surprins cAnd te-am intrebatdespre el chiar din ziua cAnd te-am cunoscut qi cind, de altfel,te-am intrebat atit de multe... Dar cAndva am si-{i povestesc maimulte intAmpliri din wemea asta. ln timpul pasitrnil mele pentruX a trebuit, gi ce greu mi-a venit, si-i interzic si mai vini lJmine.X imi spunea,,c6-l plictisegte". Mi-a trimis scrisori disperate qi ftrninfeles, flori pu{ine in fiecare zi, cilciera singurul lucru pe care iimai inglduisem si mi-l trimiti, il ghiceam la colgul strizii gi mlpAndea noaptea cAnd veneam acasi. De la o vreme i-am permisdin nou si vini, dar atrigdndu-i luarea-aminte si evite si intal-neasci pe X.

N-am vilnfi insi niciodati pe cineva mai,,malencontreux"decAt el. E adevirat ci gi eu uitam uneori cl trebuie si vie, dar decele mai adeseori tocmai clnd veneam cu prietenul meu acasi, ilgiseam agteptandu-ml. Evident ci ar fi putut spune ci mi-a adus ocarte sau ci a venit si-mi faci un comision, dar nu spunea nimic.Avea un aer speriat, bilbiia lucruri neintelese, se aslcundea cindera inutil, compromi{itor gi ridicol. $i el frcea asta ca sd-mi evitemie nemulfumirile, cici gandul ci e incomod, mai tirziuam gtiut,il durea.

Ca qi acum, cAnd m6lntreba daci m[ supiri ci a agteptat insalonaq.

CAnd am cerut de ceai, toati figura lui imbltraniti s-a iluminatde bucurie, ca o movili veche pe care cade soarele. Se invirtea injurul meu impiedicindu-ml, imi ajuta s[prepar ceaiul, zipicit. Ne

15