caietele c.i.v.a. 3 · 6 recenzii Şi prezentĂri de carte raluca-maria teodorescu, necropolele...

CAIETELE C.I.V.A. 3 │(2014) 2016

Reproducerea integrală sau parţială a textului revistei, prin orice mijloace, fără acordul autorilor şi al editurii, este interzisă. Colegiul ştiinţific: Dr. Florin GOGÂLTAN (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca) Dr. Ioan Alexandru ALDEA (Alba Iulia) Dr. Cătălin RIŞCUŢA (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva) Dr. Iosif Vasile FERENCZ (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva) Dr. Călin ANGHEL (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia) Colegiul de redacţie: Dr. Cristian Ioan POPA - directorul revistei Florin CIULAVU - secretar de redacţie Gligor Adrian BORZA - membru Mihaela BLEOANCĂ - membru Mihaela SAVU - membru Ioan OPREA - membru

Traducerea şi revizuirea textelor şi rezumatelor în limba engleză: Mihaela SAVU și Gligor Adrian BORZA

Concepţie copertă: Călin A. ŞUTEU Desen: Ştefan ANDREI

Cluj-Napoca ISSN 2359 – 7429 ISSN-L 2359 – 7429 Asociaţia Cercul de Istorie Veche şi Arheologie, Alba Iulia E-mail: [email protected] Web: http://www.aciva.ro/

ASOCIAŢIA CERCUL DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE

CAIETELE C.I.V.A. 3

Alba Iulia 2016

5

CUPRINS

STUDII ŞI ARTICOLE

Ioan Alexandru BĂRBAT, Materii prime de origine vulcanică prezente în aşezările Starčevo-Criş de pe teritoriul României: andezitele ......................................................................... 9 Row Materials of Volcanic Origin in the Starčevo-Criş Settlements from Romania: The Andesites ....................................................................................................... 24 Mihaela BLEOANCĂ, Rolul reginei Hatşepsut în dezvoltarea vieţii culturale a Egiptului antic. O analiză bibliografică ...................................................................................................... 37 Queen Hatşepsut Role in the Cultural Life of Ancient Egipt. A Literature Review ...................................................................................................................................... 56 Teodora-Daniela MOŢ, Intelectuali originari din ţinuturile pontice în Egiptul lagid ............... 67 Intellectuals from the Black Sea Region in the Ptolemaic Egypt ................................... 72 Florin CIULAVU, Siglele monetăriilor transilvănene în secolele XVII-XVIII. O analiză critică .......................................................................................................................................... 75 Marks of the Transylvanian Mints in the 17th - 18th Centuries. A Critical Analyses ................................................................................................................................. 113

MISCELLANEA Mihaela BLEOANCĂ, Fragmente ceramice Gáva şi de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac (jud. Alba) ................................................................................................... 121 Pottery Fragments Found in the Field Research Made at Teleac (Alba County) ...... 128 Gligor MIRCEA, Urme de locuire din prima epocă a fierului în Munţii Ţelnei ...................... 137 Traces of Inhabitance in the Ţelnei Mountains Dated to the Early Iron Age ........... 143 Marius Gheorghe BARBU, Oana TUTILĂ BĂRBAT, Un capitel corintic de la Uroi, jud. Hunedoara ............................................................................................................... 153 A Corinthian Capital from Uroi, Hunedoara County .................................................... 157 Gligor Adrian BORZA, Monede bătute de monetăria Alba Iulia în perioada 1763-1861 ........................................................................................................................................ 163 Coins Striked in the Alba Iulia Mint Betwen 1763-1861 ............................................... 166

6

RECENZII ŞI PREZENTĂRI DE CARTE Raluca-Maria Teodorescu, Necropolele tumulare pe teritoriul României în eneoliticul final şi epoca bronzului, Bibliotheca Brukenthal, LIV, Sibiu, 2011, 282 p. (Mihaela BLEOANCĂ) ....................................................................................................................... 173 Gabriel Bălan, Cristinel Fântâneanu, Dan Anghel, Necropola din epoca bronzului de la Sebeş. Catalog de expoziţie, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014, 100 p. (Mihaela BLEOANCĂ) ....................................................................................................................... 177 Philippa Jane Walton, Rethinking Roman Britain: Coinage and Archaeology, with a preface by Richard Reece, Collection Moneta 137; Wetteren, Moneta, 2012, 274 p. (Evan SCHERER) ........................................................................................................... 180 Călin Timoc, Contribuţii la istoria prelucrării osului şi cornului în Dacia romană, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, Colecţia Cursuri Universitare, 2012, 124 p. (Sergiu-Gabriel ENACHE) ................................................................................................ 183 Sergiu Musteaţă, Moneda bizantină în regiunea carpato-nistreană în secolele VI-X/Bizantyne Coinage in the Carpathian-Nistrian Regions During thr 6th-10th Centuries, Chişinău, Editura ARC, 2014, 300 p. (Gligor Adrian BORZA) ................................... 186 Tomás Kleisner, Jan Boublík, Mince a medaile císaře Františka Štěpána Lotrinského. Sbírka Národního muzea v Praze / Coins and Medals of the Emperor Francis Stephen of Lorraine. Collection of the National Muzeum, Prague, Národní muzeum / National museum, Praha/Prague, 2011, 205 p. (Florin CIULAVU) ........................................... 188 Ana-Maria Gruia, The Gift of Vice. Pipes and the Habit of Smoking in Early Modern Transylvania, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, 123 p. (Gligor Adrian BORZA) ..... 191 LISTA ABREVIERILOR ................................................................................................... 193 LISTA AUTORILOR .......................................................................................................... 197

Caietele C.I.V.A., 3, (2014) 2016, p. 9-35.

MATERII PRIME DE ORIGINE VULCANICĂ PREZENTE ÎN AŞEZĂRILE STARČEVO-CRIŞ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI:

ANDEZITELE

Ioan Alexandru BĂRBAT Materiile prime de origine vulcanică exploatate de primele

comunităţi neolitice în spaţiul intra- şi extracarpatic sunt încă puţin cunoscute, acest lucru şi din cauza preocupărilor restrânse dedicate subiectului. Astfel, discutarea problemelor privitoare la întrebuinţarea rocilor vulcanice în neoliticul timpuriu în vederea confecţionării uneltelor din piatră cioplită şi şlefuită din andezit este justificată, în primul rând, de abundenţa în resurse minerale utile a spaţiului geografic aflat la nordul Dunării, în jurul arcului carpatic1.

Andezitul este definit drept „o rocă vulcanică afanitică, ce prezintă în general o culoare cafeniu-cenuşie sau neagră, formată din feldspaţi plagioclazi şi unul sau mai multe minerale femice: biotit, amfiboli şi piroxeni”2, fiind răspândit în Carpaţii Orientali şi Occidentali în toate zonele cu vulcanism neogen3.

Rocile vulcanice din categoria andezitelor au fost întrebuinţate în special de către membrii aşezărilor Starčevo-Criş în confecţionarea râşniţelor, zdrobitoarelor/percutoarelor şi a obiectelor cu tăiş (dălţi, tesle, topoare). Din păcate, pentru o bună parte din piesele arheologice enumerate anterior, observaţiile la microscop, analizele fizico-chimice sau de altă natură lipsesc, fapt care îngreunează stabilirea cu exactitate a materiei prime şi ne determină să ne referim în studiul de faţă la toate

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva; e-mail: [email protected]. 1 Reamintim faptul că neoliticul timpuriu, pe teritoriul României, este reprezentat de complexul cultural Starčevo-Criş, a cărui cronologie internă a fost structurată de către Gheorghe Lazarovici după modelul propus de Vladimir Milojčić, sistem cronologic la care ne raportăm în momentul de faţă (amintim selectiv o parte din literatura problemei: Lazarovici 1977, p. 31-42; Lazarovici 1979, p. 39-56; Lazarovici 1983, p. 16-25; Lazarovici 1984, p. 55-71; Maxim 1999, p. 30-49; Lazarovici 2006, p. 111-150). 2 Treiber 1963, p. 184; Popa 1984, p. 84; Anastasiu et alii 2007, p. 21. 3 Popa 1984, p. 84; Anastasiu et alii 2007, p. 21.

Ioan Alexandru Bărbat

10

categoriile de artefacte considerate că au fost confecţionate din andezit şi care au ca provenienţă situri aparţinând neoliticului timpuriu.

Discuţii Înainte de prezentarea principalelor categorii de unelte cioplite şi

şlefuite (definite în istoriografia anglo-saxonă drept „ground stone tools”4) prelucrate din andezit de către primele comunităţi neolitice de la nordul Dunării, dorim să atragem atenţia asupra faptului că astfel de roci vulcanice au cunoscut o utilizare timpurie, iar prezenţa lor în aşezările neolitice din Orientul Apropiat şi sud-estul Europei, ne demonstrează existenţa unor preocupări legate de identificarea unor astfel de materii prime, iar apoi prelucrarea lor în funcţie de necesităţi, de cele mai vechi grupuri de populaţii agro-pastorale ale neoliticului.

În Turcia, încă din neoliticul aceramic, prin descoperirile de la Aşikli, sunt atestate andezitele drept materie primă pentru realizarea zdrobitoarelor5.

O cantitate importantă de unelte şlefuite realizate din andezit provine şi de la Çatalhöyük, cu toate că zona în care se găseşte situl neolitic nu prezintă ocurenţe ale unor astfel de materii prime, cele mai apropiate aflându-se la aproximativ 40 km de celebra aşezare neolitică6. Analizele petrografice desfăşurate în decursul timpului pe utilajul litic şlefuit de la Çatalhöyük ne arată interesul comunităţii neolitice pentru obiecte produse din andezite cu hornblendă, andezite biotitice cu hornblendă şi andezite dacitice7. În zona BACH a sitului de la Çatalhöyük, rezultatele statistice au arătat o prezenţă de 64% a andezitului din totalul ustensilelor cu urme de şlefuire (272 de piese), în general fiind implicat în confecţionarea uneltelor folosite la măcinat şi zdrobit8. De altfel, trebuie precizat că publicarea câtorva studii recente privind utilajul litic şlefuit din situl amintit ne oferă noi indicii privind interesul acordat de către locuitorii aşezării neolitice materiilor prime vulcanice, cum sunt andezitele, nu puţine dintre aceste piese fiind utilizate până la epuizare9.

4 Wright 1992, p. 53. 5 Esin, Harmankaya 1999, p. 127. 6 Baysal, Wright 2005a, p. 310; Wright 2014, p. 12. 7 Türkmenoğlu et alii 2001, p. 411. 8 Wright, Baysal 2012, p. 415-417. 9 Baysal, Wright 2005a, p. 307-323; Baysal, Wright 2005b, p. 559-588.

Materii prime de origine vulcanică prezente în aşezările Starčevo-Criş

11

Fig. 1. Ciocane cu şanţ circular de înmănuşare de la Coşkuntepe (1-3) şi

propunere de reconstituire (4) a modului de înmănuşare (după Takaoğlu 2006, p. 708, fig. 2/1-3, 5)

În partea de nord-vest a Turciei, în situl de la Coşkuntepe, a fost

cercetată o aşezare neolitică timpurie a cărei membri se pare că erau specializaţi în prelucrarea rocilor vulcanice aflate în apropiere. Cel puţin două sunt argumentele legate de obţinerea obiectelor şlefuite, unul fiind reprezentat de apariţia ciocanelor din piatră cu şanţ circular de înmănuşare (realizate doar din bazalt!) care prezentau urme de lovire şi pierderi de material la extremităţi (fig. 1), iar al doilea este susţinut de existenţa în aşezarea neolitică a blocurilor de rocă vulcanică care prefigurau forma unor viitoare râşniţe sau a unor deşeuri tehnologice rezultate de la confecţionarea acestei categorii de unelte10. În urma statisticilor efectuate asupra materiilor prime descoperite în aşezarea neolitică s-a ajuns la concluzia că andezitul a fost utilizat în proporţie de 80% pentru realizarea râşniţelor, fiind urmat de bazalt cu un procent de

10 Takaoğlu 2005, p. 425-431, fig. 6-10; Takaoğlu 2006, p. 705-706, 708, fig. 2/1-3, 3/4-6, 4/1-3, 5; Takaoğlu, Özdemir 2013, p. 36-37, 42, fig. 7.


12

15%11. Acelaşi sit a oferit şi un recipient cu patru picioare a cărui materie primă a fost tot andezitul12.

La nivelul neoliticului timpuriu, pe teritoriul din prezent al Greciei, Catherine Perlès menţionează folosirea andezitelor în confecţionarea uneltelor şlefuite13. În cadrul descoperirilor efectuate în peştera de la Franchthi s-a observat că o parte din ceramica neolitică a fost degresată cu fragmente de rocă (litoclaste) din categoria andezitelor, probabil adăugate intenţionat14.

Puţin mai la nord, în Macedonia, andezitele au fost prezente în producţia râşniţelor descoperite la Rug Bair, în cadrul grupului cultural Amzabegovo-Vršnik15.

Pe teritoriul Bulgariei sunt cunoscute andezitele şi tufurile andezitice determinate în urma analizelor petrografice asupra utilajului litic din nivelul Karanovo I de la Tell Azmak. Statisticile efectuate ne indică preferinţa comunităţii neolitice timpurii pentru tufurile andezitice (31,93%) şi andezite (2,32%), fapt care a determinat elaborarea într-o mare măsură a uneltelor şlefuite din astfel de materii prime16. Într-o locuinţă aparţinând etapei „monocrome” a sitului de la Ohoden-Valoga este amintit andezitul, cu precizarea că fragmentarea materialului litic şlefuit sau chiar lustrul acestor piese, după cum susţin autorii cercetărilor, nu au permis observaţii mai fine din punct de vedere petrografic17.

Pentru zona de vest a Bulgariei, de referinţă sunt investigaţiile efectuate asupra utilajului litic şlefuit de la Gălăbnik, unde s-a observat că la nivelul secvenţelor cronologice Gălăbnik II-III, andezitele reprezintă 2,6% din totalul uneltelor şlefuite18.

Din spaţiul actual al Serbiei sunt cunoscute şi unelte din piatră şlefuită realizate din andezit, specifice neoliticului timpuriu, ca urmare a studiilor întreprinse de către Dragana Antonović pentru utilajul litic şlefuit din staţiunile arheologice de la Donja Branjevina şi Lepenski Vir. Din statisticile efectuate asupra materiilor prime la Donja Branjevina, s-a observat că andezitele sunt prezente într-un procent de 3,03% din totalul

11 Takaoğlu 2005, p. 426. 12 Ibidem, p. 424; Takaoğlu, Özdemir 2013, p. 36. 13 Perlès 2004, p. 232, 242. 14 Ibidem, p. 211, 242; Perlès 2009, p. 55. 15 Dimitrovska, Boev 2011, p. 38, 45-46; Dimitrovska 2012, p. 426; Dimitrovska 2013, p. 46-47. 16 Stoyanova, Kunchev 2008, p. 46-50, table 1-20, fig. 1. 17 Zlateva-Uzunova 2009, p. 63. 18 Anastasova, Pavúk 2001, p. 406-407, table 12.


13

obiectelor considerate ca aparţinând categoriei uneltelor şlefuite19. La Lepenski Vir, în nivelul IIIa, sunt menţiuni cu privire la existenţa unor topoare de tip „vălătuc” şi „calapod” confecţionate din andezit20.

În câteva studii privind materiile prime exploatate de primele comunităţi neolitice timpurii din Bazinul Carpatic, Katalin T. Biró, Zsolt Mester şi Béla Rácz fac trimitere şi la andezite, menţionând rolul acestora alături de alte roci vulcanice în noul tip de economie specifică neoliticului21. Acest lucru poate fi confirmat şi de numărul deloc de neglijat al pieselor obţinute din andezit, din gama râşniţelor, nelipsite din siturile neoliticului timpuriu din Ungaria de la Szarvas-822, Endrőd-3523 şi 11924. În alte situaţii, la Méhtelek-Nádas, andezitele au fost întrebuinţate şi în elaborarea unor unelte şlefuite sau posibil cioplite, după cum ne demonstrează un eşantion consistent de piese studiate din acest sit de către Elisabetta Starnini25.

Pentru teritoriul României, cele mai numeroase artefacte din piatră cioplită sau şlefuită confecţionate din andezit provin din Transilvania, lucru firesc, având în vedere structura geologică a lanţului carpatic, nu puţine din ocurenţele acestei materii prime conţinând în preajmă locuiri Starčevo-Criş. Din păcate, pentru o bună parte dintre siturile în care sunt menţionate roci din categoria andezitelor, lipsesc informaţiile care au stat la baza unor astfel de interpretări, de unde deducem că au fost cel mai probabil doar observaţii macroscopice asupra artefactelor. Tot aici am completa că publicarea sumară a datelor privind uneltele cioplite, dar mai ales şlefuite, descoperite în cadrul diferitelor situri aparţinând neoliticului timpuriu în ultimele două decenii, cu câteva excepţii, nu au vizat în mod special problema unor piese arheologice mai puţin „spectaculoase” cum sunt „pietrele pentru zdrobit şi măcinat”, de

19 Antonović 2002, p. 27, table 1; Antonović 2003, p. 96; Karmanski 2005, p. 51, 53, table 3. 20 Radovanović, Voytek 1997, p. 26; Antonović 2003, p. 104; Antonović 2006a, p. 18, 20, 29, 45, 97, no. 124, table 2, 5, 15; Antonović 2008, p. 24, table 1/3. 21 Biró 2007, p. 65, fig. 6.2; Mester, Rácz 2010, p. 24-25, 27-31, fig. 5/C. 22 Starnini, Szakmány 1998, p. 342. 23 Ibidem, p. 313, 319, 321-323, 340, fig. 28/2, 32/5-8, 33/1-4. 24 Ibidem, p. 338. 25 Starnini 1993, p. 70, 87, 91, 93, appendix 2-3. Într-un studiu recent, P. Biagi şi E. Starnini consideră că una dintre componentele litice cioplite considerate anterior ca fiind elaborată din andezit, aparţine în realitate dacitului (Biagi, Starnini 2010, p. 120).


14

unde şi vocile care pe bună dreptate au atras atenţia asupra necesităţii unor noi abordări în această direcţie26.

Prin prisma datelor cronologice a siturilor în care au fost descoperite diverse categorii de artefacte confecţionate din andezit, observăm că astfel de materii prime se găsesc răspândite în toate etapele complexului cultural Starčevo-Criş, după cum lasă să se înţeleagă descoperirile din aşezările fazelor timpurii (IC-IIB), cum sunt cele de la Foeni-Sălaş, Gura Baciului, Şoimuş-Teleghi sau cele clasice/târzii (IIIB-IVA), de la Cipău, Leţ-Várhegy, Matei-Stanişte, Seini-Dagas, Tăşnad-Sere, Turia-Grădina Conacului Apor/La Silozuri, Csoboth falva şi Urziceni-Vada Rét (fig. 2).

Totodată, precizăm că pentru artefactele litice confecţionate din andezit şi considerate că aparţin neoliticului timpuriu cum sunt, spre exemplu topoarele, adeseori de tip „vălătuc” („Walzenbeile”) sau „calapod”, publicate în decursul timpului, descoperite fortuit, nu putem decât să presupunem că sunt produsul comunităţilor Starčevo-Criş. În lipsa unui context arheologic sau a unor materiale ceramice asociate unor astfel de piese suntem nevoiţi să le excludem, pentru moment, din analiza noastră.

Aşa cum aminteam mai sus, spaţiul Transilvaniei se remarcă prin semnalările unor artefacte litice prezente în inventarul culturii materiale al comunităţilor Starčevo-Criş, iar aici am sublinia că zona de nord-vest şi centrală conţine menţiuni repetate în bibliografia arheologică despre utilizarea andezitelor drept materie primă.

Una dintre primele consemnări ale unor astfel de piese pentru nord-vestul Transilvaniei a fost efectuată acum două decenii în urmă, la momentul publicării rezultatelor cercetărilor arheologice din aşezarea neolitică timpurie de la Tăşnad-Sere. Andezitul a apărut sub forma unor „fragmente” (probabil aşchii) şi prin câteva topoare27 (fig. 5/1, 3, 5). Din acelaşi sit neolitic timpuriu mai este cunoscut un percutor de formă sferică, considerat „din cremene”28 sau „din andezit”29.

Tot din nord-vestul României provine un eşantion reprezentativ de unelte şlefuite, topoare în special, descoperite la Urziceni-Vada Rét, atribuite, din punct de vedere geologic, andezitelor, de către Attila

26 Boroneanţ 2005, p. 19-22, 27-28; Antonović 2006b, p. 53-60. 27 Iercoşan 1994-1995, p. 10, 17-18, 20, 22, fig. 1/5, 6/9, 9/3. 28 Ibidem, p. 22, fig. 7/4. 29 Ibidem, p. 18, fig. 7/4.


15

Nándor Hágó30. Pe baza ilustraţiei (fotografii alb-negru) se poate observa în cazul a două topoare (de formă dreptunghiulară şi trapezoidală) o posibilă prezenţă a fenocristalelor de feldspat şi a hornblendei (?), fapt care ar putea confirma apartenenţa geologică a rocilor la grupa andezitelor31 (fig. 5/7-8).

De la Seini-Dagas, dintr-o groapă cu materiale Starčevo-Criş de fază IIIB-IVA, au fost recuperate şi câteva aşchii de andezit (fig. 5/4), apariţia lor fiind explicată de către Tomasz Jacek Chmielewski în contextul prelucrării viitoarelor unelte şlefuite sau ca având rolul unui material pentru cei mai puţini experimentaţi (novici) în producţia componentelor litice cipolite32.

Pentru siturile neolitice timpurii de la Tăşnad-Sere, Urziceni-Vada Rét, Seini-Dagas, ar putea fi luată în considerare ipoteza ca materia primă de tipul andezitului să provină din zona Munţilor Oaş şi Gutâi33. Cea mai apropiată locuire Starčevo-Criş de sursele de andezit din Munţii Gutâi este cea de la Dagas, de pe teritoriul oraşului Seini, unde se găsesc andezite bazaltoide piroxenice34. Andezitul putea ajunge în cadrul aşezărilor neolitice timpurii de la Tăşnad-Sere şi Urziceni-Vada Rét, neprelucrat, prin colectarea unor galeţi din albia unor râuri învecinate sau sub forma unui produs finit, pe baza schimburilor cu alte grupuri de populaţie neolitică mai apropiate de sursele de materie primă din sectorul de nord-vest al Carpaţilor Orientali.

În zona centrală a Transilvaniei semnalăm descoperirea efectuată de către Nicolae Vlassa în toamna anului 1957 la Cipău, la aproximativ 350 m de punctul Îngrăşătoria I.C.I.A., unde, în urma unui sondaj, arheologul clujean observă în nivelul Starčevo-Criş prezenţa unor aşchii din andezit35. Fără a cunoaşte şi alte date despre piesele litice descoperite, putem avansa ipoteza apartenenţei lor geologice la zona Munţilor Apuseni, Călimani şi Gurghiu. De altfel, nu excludem şi provenienţa utilajului litic de pe malurile Mureşului, cunoscând faptul că râul Mureş parcurge un sector important prin relieful vulcanic al Carpaţilor

30 Hágó 2008, p. 9, 31-32, pl. XIX/1-8, XX/1-2, 4-8. 31 Ibidem, p. 9, 31, pl. XIX/2, 6. 32 Chmielewski 2009, p. 27, 33, 37, 55, nota 8, table 1, pl. I/3. 33 Pîrvu 1964, p. 250-256; Oncescu 1965, p. 305-306; Gherasi, Bombiţă 1967, p. 20-21, 23-24; Mutihac, Ionesi 1974, p. 341-345; Mutihac 1990, p. 205-207, fig. 53-54; Jurje et alii 2014, p. 13-16, 21-23, 25-29, fig. 1. 34 Pîrvu 1964, p. 255; Oncescu 1965, p. 305; Gherasi, Bombiţă 1967, p. 21; Mutihac 1990, p. 205-207, fig. 53-54. 35 Protase, Vlassa 1959, p. 450; Vlassa 1966, p. 14; Luca et alii 2011, p. 90.


16

Orientali, Defileul Topliţa-Deda fiind tăiat de cursul de apă menţionat, pe aproximativ 40 km, în roci vulcanice de tipul andezitelor, pe care le depune în aval36.

Din nivelul al II-lea al aşezării Starčevo-Criş de la Gura Baciului provine un percutor din andezit (fig. 5/6) a cărui analiză mineralogică şi petrografică (secţiune subţire studiată cu ajutorul microscopului optic în lumină polarizată) a confirmat natura geologică a rocii. În privinţa materiei prime, autorii studiului au localizat sursa în apropiere, la Popeşti, la o distanţă de 6-7 km faţă de situl arheologic de la Gura Baciului37.

Tot din partea centrală a Transilvaniei, cu toate că nu se încadrează în categoria uneltelor din piatră, socotim necesară amintirea unei figurine antropomorfe feminine publicate din situl de la Matei-Stanişte, considerată a fi elaborată dintr-un „andezit brun cu cristale negre”, materie primă care ar putea fi confirmată pe baza ilustraţiei fotografice, unde se observă prezenţa hornblendei specifică andezitelor38.

Reprezentările antropomorfe în diferite categorii de roci în cadrul complexului cultural Starčevo-Criş nu sunt o noutate, adeseori astfel de artefacte fiind realizate din roci sedimentare sau metamorfice, după cum o ilustrează câteva exemplare de la Gura Baciului, Ocna Sibiului-Triguri şi Şeuşa-La Cărarea Morii39. În schimb, plăsmuirea unor obiecte cu semnificaţii magico-religioase din roci vulcanice cum sunt andezitele neogene, la nivelul neoliticului timpuriu, după cunoştinţele noastre, reprezintă o raritate la nordul Dunării, dacă nu cumva singura descoperire de acest gen. Legat de materia primă, aceasta ar putea fi tributară din punct de vedere geologic Carpaţilor Orientali, totodată, având în vedere tipul de artefact, nu trebuie exclusă provenienţa unui astfel de obiect de la distanţe mult mai mari, acest lucru lăsând discutabilă originea rocii din care a fost prelucrată.

A treia zonă cu semnalări ale rocilor vulcanice din categoria andezitelor în cadrul aşezărilor Starčevo-Criş se află în sud-estul Transilvaniei, unde în situl arheologic de la Leţ-Várhegy au fost amintite atât aşchii şi „bucăţi” de andezit40, cât şi topoare din piatră şlefuită realizate din aceeaşi rocă, a căror sursă a fost stabilită în Munţii Bodoc şi

36 Ujvári 1972, p. 299-300; Mutihac, Ionesi 1974, p. 331-337; Mutihac 1990, p. 209-213. 37 Mârza, Maxim 1995, p. 169, 178, fig. 6/4, pl. IV/2; Lazarovici, Maxim 1995, p. 160, fig. 20/4, pl. XXVIII/2; Maxim 1999, p. 52, 55, fig. 58-59; Boroneanţ 2005, p. 27. 38 Tatár 2013, p. 9-10, fig. 3. 39 O discuţie recentă asupra problematicii a se vedea la Ciută 2005, p. 107-108. 40 Nestor 1957, p. 62.


17

Harghita41. În privinţa aceluiaşi utilaj litic şlefuit, Eugenia Zaharia în două studii dedicate cercetărilor arheologice de la Leţ-Várhegy, nu aduce alte aprecieri despre geologia materiei prime a acestor unelte42.

În apropierea sitului de la Leţ-Várhegy, la Turia (Turia de Jos), Zoltán Székely identifică în bordeiele Starčevo-Criş cercetate pe malul drept şi stâng al pârâului cu acelaşi nume, din punctele Grădina Conacului Apor/La Silozuri şi Csoboth falva piese litice sub forma unor lame care corespund geologic andezitului, fără a fi efectuate şi alte precizări legate de aceste artefacte43.

Până la eventualele determinări petrografice ale utilajului litic cioplit şi şlefuit, considerăm că pentru sud-estul Transilvaniei este de presupus folosirea andezitelor neogene cu amfiboli şi piroxeni sau de tip bazaltoid din Munţii Bodoc şi Harghita44, fiind probabil una dintre cele mai apropiate surse de materie primă cu roci de tip vulcanic pentru aşezările Starčevo-Criş de la Leţ-Várhegy45 şi Turia46.

Cele mai recente investigaţii petrografice asupra utilajului litic şlefuit aparţinând purtătorilor complexului cultural Starčevo-Criş din sud-vestul Transilvaniei au avut loc pentru descoperirile efectuate în situl arheologic de la Şoimuş-Teleghi, când în timpul campaniei de cercetări preventive din toamna anului 2011 au fost întâlnite unelte din piatră şlefuită, dar şi fragmente de rocă de tipul andezitelor în complexele arheologice aparţinând neoliticului timpuriu47 (fig. 3/1, 4/1-2).

Cu toate că artefactele din piatră şlefuită descoperite în locuinţele neolitice timpurii de la Şoimuş-Teleghi prezentau o stare de fragmentare mai mult decât evidentă (din unele piese păstrându-se aproximativ 10-20% din suprafaţa lor iniţială), asupra lor s-a reuşit efectuarea unor investigaţii petrografice. Din cinci piese arheologice selectate (trei râşniţe, un frecător, o aşchie) au fost prelevate probe de circa 1 cm pentru prepararea secţiunilor subţiri (fig. 4/3) şi în vederea analizării din punct

41 Ciută 1996, p. 13; Ciută 1997, p. 11, 18, pl. IV/1-10. 42 Zaharia 1962, p. 7, 14-15, fig. 2/7-9; Zaharia 1964, p. 21-22, fig. 2/7-9. 43 Székely 1995, p. 106; Ciută 1997, p. 12; Székely 2012, p. 25. 44 Pîrvu 1964, p. 69-73; Vasilescu et alii 1968, p. 45-50; Mutihac, Ionesi 1974, p. 338-339; Mutihac 1990, p. 214-215. 45 Ciută 1996, p. 13, 17, pl. II. 46 Pîrvu 1964, p. 72. 47 Lorinţ, Bărbat 2014, p. 11-17, table 1-2; Lorinţ, Bărbat 2015, p. 481-483, table 3; Bărbat 2015, p. 24-25.


18

de vedere chimic, prin XRF (X-Ray Flourescence)48, metode ce au permis determinarea şi interpretarea mineralogică a rocilor din care au fost confecţionate, ajungându-se la concluzia că prezintă toate caracteristicile pentru atribuirea lor geologică andezitului49.

Rezultatele obţinute până în acest moment ne arată că ocurenţa unor surse de materii prime locale în proximitatea aşezării Starčevo-Criş de la Şoimuş-Teleghi, cum este şi neck-ul vulcanic de formă conică, reprezentat prin Dealul Cetăţii de la Deva, la 2 km sud de situl neolitic, nu a trecut neobservată (fig. 3/2). Un argument în acest sens este tocmai apariţia în cadrul locuinţelor neolitice timpurii a rocilor vulcanice de culoare cenuşiu-albăstruie care aparţin din punct de vedere geologic andezitelor50.

Mult mai puţin cunoscute pentru utilizările lor în cadrul diferitelor etape ale preistoriei, andezitele prezente şi astăzi în partea de nord a Munţilor Poiana Ruscă sunt renumite mai cu seamă pentru întrebuinţările lor în Antichitate şi în perioada Evului Mediu, adeseori drept material de construcţie. O dovadă în acest sens stau discuţiile purtate în literatura arheologică asupra carierelor de piatră din partea de sud a municipiului Deva, de la Bejan, Cărpiniş şi Pietroasa, unde au fost identificate şi urme de exploatare din Antichitate51.

Andezitele de vârstă neogenă din vecinătatea municipiului Deva au făcut obiectul mai multor studii geologice în care au fost abordate aspecte privitoare la aria lor de răspândire52 (întâlnite în zona de vest şi nord-vest a localităţii, în punctele Dealul Cetăţii, Serhediu, Poliatca, Piatra Coziei, iar puţin mai la sud la Colţasa, Dealul Măgura, Bejan şi Pietroasa) şi particularităţile geologice ale acestora, cum sunt, spre exemplu, andezitele amfibolice de Serhediu şi Poliatca care au ca elemente distinctive dimensiunile fenocristalelor de feldspat (4 cm)53 (fig. 3/3). 48 Determinările petrografice ale utilajului litic şlefuit au fost realizate de către lect. dr. ing. Csaba Romuald Lorinţ şi prof. dr. ing. Dumitru Popescu din cadrul Universităţii Petroşani, cărora le mulţumim şi pe această cale pentru sprijinul acordat. 49 Lorinţ, Bărbat 2014, p. 11-17, table 1-2; Lorinţ, Bărbat 2015, p. 481-483, table 3. 50 Gherasi et alii 1968, p. 47-48; Stoica 1969, p. 313, 315; Duma 1998, p. 51. 51 Téglás 1889, p. 391-395; Tudor 1968, p. 126-127; Floca 1969, p. 31-33; Wollmann 1973, p. 108, 111; Glodariu 1985-1986, p. 94-95, fig. 1; Wollmann 1996, p. 257; Mârza 1997, p. 821-823; Benea et alii 1997, p. 846; Luca 2008, p. 70. 52 Pîrvu 1964, p. 217-219; Gherasi et alii 1968, p. 47-48; Ianovici et alii 1969, p. 377-378, 393; Mutihac, Ionesi 1974, p. 557, 559; Ianovici et alii 1976, p. 478; Kräutner 1984, p. 8; Roşu et alii 1997, p. 355-356, fig. 2; Duma 1998, p. 51, 67-68; Roşu et alii 2004, p. 153-157, 163, fig. 1. 53 Ianovici et alii 1976, p. 478-479, fig. 130; Roşu et alii 1997, p. 355-356, fig. 2.


19

Din datele de care dispunem în prezent, la nivelul neoliticului timpuriu, se poate presupune exploatarea de către primele comunităţi Starčevo-Criş din sud-vestul Transilvaniei a unor andezite aflate la sud de râul Mureş, cu precizarea că sursa s-ar putea găsi, astfel, pe limita de nord a munţilor Poiana Ruscă. În lumina cunoştinţelor actuale, putem afirma că Dealul Cetăţii de la Deva şi împrejurimile acestuia au constituit una dintre posibilele surse de materie primă frecventate de către membrii aşezărilor neolitice timpurii de la Şoimuş în vederea realizării anumitor categorii de unelte şlefuite54.

Tot aici este obligatoriu să amintim pentru comunităţile neolitice timpurii din zona de culoar a Mureşului (sectorul Alba Iulia - Deva), chiar şi pentru situl de la Şoimuş-Teleghi, faptul că o parte din rocile de tipul andezitelor, se puteau găsi şi în sudul Munţilor Apuseni, unde ar fi de amintit ocurenţele andezitelor piroxenice în părţile Zarandului, Bradului şi Zlatnei55. În acest areal geografic s-a observat faptul că vulcanismul neogen cuprinde o arie largă de aproximativ 100 km, care practic acoperă bazinele intramontane - Zarand-Brad-Zlatna56. De altfel, s-a remarcat că aliniamentul rocilor cu caracter magmatic este pe direcţia nord-sud, din dreptul oraşului Baia de Arieş şi până în perimetrul localităţilor Săcărâmb şi Deva57. În aceeaşi regiune geografică, la Vorţa şi pe Valea Heiuşului, sunt cunoscute andezitele de tip bazaltoid şi hornblendic58.

În sud-vestul României unul dintre puţinele situri Starčevo-Criş care au beneficiat de o analiză complexă a utilajului litic este reprezentat de aşezarea neolitică timpurie de la Foeni-Sălaş, aflată în partea de sud-vest a Banatului. În cadrul cercetărilor arheologice au fost descoperite bucăţi de rocă şi aşchii din andezit de culoare cenuşiu-albăstruie, dar şi o piesă şlefuită, mai exact partea inferioară a unei tesle care aparţinea geologic aceluiaşi tip de rocă59 (fig. 5/2). Dată fiind poziţia geografică a sitului neolitic timpuriu de la Foeni-Sălaş, putem presupune provenienţa materiei prime din regiunea Porţilor de Fier, de pe malul sârbesc al

54 Analizele realizate până în prezent asupra utilajului litic şlefuit urmează a fi dublate de altele efectuate în cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. 55 Seghedi 2004, p. 13. 56 Ianovici et alii 1969, p. 372-377, 388-395; Mutihac, Ionesi 1974, p. 556, 558-559, 561; Ianovici et alii 1976, p. 309-325; Duma 1998, p. 67-68; Roşu et alii 2004, p. 153-155, fig. 1. 57 Roşu et alii 2004, p. 156, fig. 1-2; Seghedi 2004, p. 12. 58 Ciuntu 2006, p. 12. 59 Kuijt 1994, p. 88-90, 93, fig. 1/12, table 2, appendix 1.


20

Dunării, unde, conform hărţilor geologice, sunt atestate astfel de materii prime, concomitent cu prezenţa lor în inventarul utilajului litic din aşezările mezolitice şi neolitice timpurii de la Vlassac sau Lepenski Vir IIIa60.

Pentru comunităţile neolitice şi eneolitice din Moldova a fost presupusă utilizarea andezitelor din zona de fliş a Carpaţilor Orientali, totodată accentuându-se faptul că un rol important în transportarea materiei prime îl joacă torenţii, astfel de materii prime considerându-se că pot ajunge pe zeci sau sute de kilometrii în albia Siretului61. Cu toate că au fost publicate un număr semnificativ de unelte şlefuite din aşezările Starčevo-Criş de la răsărit de Carpaţi, nu avem date, deocamdată, despre utilizarea unor asemenea roci în această regiune de către grupurile de populaţie neolitică timpurie, deşi într-un complex din etapa Starčevo-Criş IVA de la Valea Lupului au fost amintite tufurile gălbui implicate în producţia utilajului litic şlefuit, cum ar fi, spre exemplu, cazul „locuinţei-atelier”62.

Din păcate, pentru comunităţile neolitice timpurii din Muntenia şi Oltenia, nu deţinem informaţii privind apariţia andezitelor în cadrul inventarului litic al aşezărilor, aspect care lasă deschisă problema utilizării unor astfel de roci vulcanice de către grupurile de populaţii Starčevo-Criş din aceste spaţii geografice. În aproximativ aceeaşi situaţie sunt şi datele privitoare la prezenţa andezitelor în aşezările neolitice timpurii din Moldova sau chiar din zona Banatului, unde cu excepţia aşezării Starčevo-Criş de la Foeni-Sălaş, nu avem alte semnalări ale andezitului. În opinia noastră, slaba prezenţă sau absenţa andezitului din inventarul litic al aşezărilor neolitice timpurii din Câmpia Banatului, Oltenia, Muntenia şi Moldova, poate fi justificată prin lipsa unor astfel de surse de materii prime în regiunile menţionate, acest lucru determinând abordarea rocilor locale sau obţinerea unor unelte din andezit pe baza schimburilor.

Privitor la modul de procurare al materiilor prime, având în vedere ponderea restrânsă a andezitului în cadrul utilajului litic cioplit şi şlefuit în aşezările Starčevo-Criş din spaţiul intracarpatic transilvănean şi din regiunile învecinate (situaţie similară şi în Serbia, unde la Donja Branjevina andezitul reprezintă 3,03% din totalul uneltelor şlefuite63),

60 Antonović 2008, p. 20, 23-25, table 1/3, 2/3, fig. 2. 61 Văleanu 2003, p. 14, 197; Ţurcanu 2009, p. 191, fig. 34. 62 Comşa 1991, p. 21-22, 24; Comşa 1997, p. 11-12, 16. 63 Antonović 2002, p. 27, table 1; Antonović 2003, p. 96; Karmanski 2005, p. 51, 53, table 3.


21

presupunem că exploatarea unor astfel de roci nu era una intensivă, ci mai degrabă adaptată la necesităţile cotidiene, respectiv confecţionarea unor unelte pentru zdrobit şi măcinat (percutoare, zdrobitoare, râşniţe) sau tăiat (topoare, tesle, dăltiţe).

Spre exemplu, prin prisma cantitativă a materialelor litice cioplite (aşchii, resturi de prelucrare) şi şlefuite (patru râşniţe şi un frecător) confecţionate din andezit şi descoperite în cadrul sitului neolitic de la Şoimuş-Teleghi, nu poate fi argumentată o utilizare la scară mare a rocii vulcanice, ci mai degrabă pentru nevoile comunităţii locale. Nu putem decât să presupunem că o latură a preocupărilor membrilor aşezării neolitice de Şoimuş-Teleghi era colectarea andezitelor, prelucrarea lor, iar apoi transmiterea pieselor finite unor aşezări mai îndepărtate sau lipsite de această materie primă, situaţie în care s-ar regăsi, teroetic, şi alte comunităţi neolitice timpurii din spaţiul Transilvaniei.

Pe de altă parte, o imagine cu totul diferită ne este oferită de rezultatele analizelor petrografice efectuate pentru uneltele din piatră descoperite în aşezările neolitice timpurii din Ungaria, câteva dintre ele considerate că ar putea proveni din Munţii Apuseni64. De altfel, tot aici am completa faptul că pentru aşezările Körös din nord-estul Ungariei sunt indicate drept sursă de materie primă andezitele din partea de nord-vest a Carpaţilor Orientali, respectiv din Munţii Oaşului65.

Pornind de la rezultatele determinărilor petrografice ale uneltelor din piatră şlefuită sau cioplită descoperite în cadrul unor situri Starčevo-Criş din interiorul Bazinului Carpatic, putem presupune că una dintre ocupaţiile membrilor aşezărilor neolitice timpurii din jurul Carpaţilor Occidentali şi Orientali era cea a distribuţiei unor materii prime. Un exemplu în acest sens ar putea fi şi cazul locuirii neolitice timpurii de la Iosaş-Anele, situată în partea de nord a Apusenilor sudici, pe partea dreaptă a Crişului Alb, considerată de autorii cercetărilor a fi specializată în producţia şi răspândirea componentelor litice cioplite, ca urmare a cantităţii deşeurilor tehnologice surprinse arheologic de la diferite etape ale debitajului66. În acelaşi context ar fi de reamintit că interpretarea petrografică a materialul litic din nivelul al II-lea al aşezării de la Gura Baciului a indicat faptul că provine din surse de materii prime de pe valea Mureşului, respectiv din arealul Munţilor Trascăului. Detaliul menţionat scoate în evidenţă problema transmiterii de anumite grupuri de populaţii

64 Starnini 1993, p. 70; Starnini, Szakmány 1998, p. 311, 318. 65 Mester, Rácz 2010, p. 27, 30, fig. 5/C. 66 Luca, Barbu 1992-1994, p. 15-17; Sava et alii 2015, p. 116.


22

neolitice a rocilor locale unor comunităţi mai îndepărtate, care aveau un acces limitat la resursele naturale, specializarea în exploatarea unor categorii de materii prime, dar şi traseul urmat de populaţiile neolitice la momentul „migraţiei a doua”67.

Deşi rezultatele investigaţiilor petrografice au arătat pentru situl de la Şoimuş-Teleghi existenţa unor preocupări clare legate de exploatarea materiilor prime de tip vulcanic, având în vedere stadiul actual al cercetărilor, utilizarea andezitelor drept materie primă trece cu puţin peste nivelul „geologiei empirice”, fenomen în care putem integra o parte din expediţiile după astfel de resurse minerale ale comunităţilor Starčevo-Criş din spaţiul Transilvaniei68.

Fig. 2. Aşezări Starčevo-Criş de pe teritoriul României în care au fost descoperite materiale arheologice confecţionate din andezit (hartă prelucrată

după Google Earth la 24.11.2015)

67 Mârza, Maxim 1995, p. 170-171; Lazarovici, Maxim 1995, p. 161-162; Maxim 1999, p. 55; Ciută 2005, p. 97. 68 Mârza 1996, p. 593-596; Ţurcanu 2009, p. 179-180.


23

Concluzii Prezenţa rocilor vulcanice de tip efuziv din categoria andezitelor

a fost remarcată pe cuprinsul mai multor aşezări neolitice timpurii de pe teritoriul României, aparţinând aproximativ tuturor etapelor marelui complex cultural Starčevo-Criş. Din nefericire, o bună parte din observaţiile efectuate, după cum ne asigură şi uneltele din piatră cioplite şi şlefuite publicate sau doar menţionate în literatura arheologică de la noi, conţin adeseori determinări macroscopice şi mai puţin investigaţii interdisciplinare. Din aceste motive putem doar presupune că majoritatea rezultatelor prezentate până în momentul de faţă sunt corecte, iar artefactele socotite ca aparţinând geologic andezitului ar putea fi luate astfel în considerare.

Având în vedere ponderea ocurenţelor rocilor de tip vulcanic în Carpaţii Orientali şi Occidentali, s-ar putea confirma numărul deloc de neglijat al siturilor în care sunt prezente andezitele, numai puţin de zece înregistrări până în prezent doar pentru neoliticul timpuriu şi cu siguranţă numărul acestor descoperiri este mult mai mare. Acest lucru ne arată importanţa acordată de primele comunităţi neolitice din spaţiul intracarpatic transilvănean unor materii prime cu caracter vulcanic, de unde putem deduce şi o eventuală exploatare sistematică a unor astfel de roci sau cel puţin o activitate de prospectarea a împrejurimilor unei aşezări neolitice, soldată cu recuperarea şi utilizarea unor materii prime care sunt definitorii pentru anumite secvenţe din economia comunităţilor Starčevo-Criş.

În cele din urmă, dorim să precizăm că exploatarea şi utilizarea andezitelor de către comunităţile neoliticului timpuriu de pe teritoriul României se înscrie într-un context general mai larg al întrebuinţării rocilor vulcanice de populaţiile neolitice, după cum ne arată descoperirile similare din Orientul Apropiat şi Balcani, acest lucru fiind influenţat şi de sursele de materii prime din apropiere, nu puţine aflate în vecinătatea locuirilor Starčevo-Criş din interiorul Bazinului Carpatic.

Mulţumiri: Suntem recunoscători colegei noastre drd. Alexandra Mihaela Giurgiu din cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru sfaturile pertinente oferite în momentul redactării articolului şi pentru trimiterile la literatura de specialitate.


24

Raw Materials of Volcanic Origin in the Starčevo-Criş Settlements from Romania: The Andesites

(Abstract)

The present study aims at presenting the older and more recent results of the researches on the raw materials exploited by the first groups of Neolithic populations settled on the territory of nowadays Romania. The focus of the work is on the rocks with volcanic characteristics, more exactly on andesites. The archaeological investigations carried in the Starčevo-Criş settlements placed on the left bank of the Danube, in both the intracarpathian and the extracarpathian regions, led to the discovery of different chipped and polished stone tools. Their geologic particularities indicate that they belong to the category of andesites.

Consequently, up until now, in some Starčevo-Criş settlements from Romania, such as those from Urziceni, Tăşnad, Gura Baciului, Cipău, Şoimuş, Turia, Leţ, and Foeni, there have been identified various implements pertaining to the group of ground stone tools made of andesite, such as axes, querns, grinders, or hammer stones. Besides, there has been also noted the presence of andesite splinters and blades, some of which were probably intentionally produced out of this type of rock, while others were most likely technological refuse resulted from the stages of manufacturing of some of the ground stone tools, like kerns or grinders.

Although a significant number of andesite chipped or polished stone tools from the Early Neolithic settlements in Romania was published, very scarce information regarding the petrography of these items and the methods used to determine it was offered.

Nevertheless, based on the available data, one can observe that the Early Neolithic settlements spring next to the Carpathian arc, in the vicinity of the areas with volcanic rocks classified as andesites. This raises the question whether the Starčevo-Criş communities were exploiting these raw material sources and if this type of rock or the final products were further passed to other neighboring or remote settlements.

Explanation of Figures

Figure 1. Hammers with circular trench for gloving from Coşkuntepe

(1-3) and proposal for reconstitution (5) for gloving (after Takaoğlu 2006, p. 708, fig. 2/1-3, 5).

Figure 2. Starčevo-Criş settlements from Romanian territory in which were discovered archaeological materials made from andesite (map processed from Google Earth in: 24.11.2015).


25

Figure 3. Location of the archaeological site Şoimuş-Teleghi (1) (Map processed from Google Earth in: 24.11.2015); photo with the terrace of the settlements Starčevo-Cris from Şoimuş, from the La Stean archaeological point toward northern Poiana Ruscă Mountains (2) (photo: N. C. Rişcuţa); the geological map of the area Deva - Şoimuş (3) (map processed after Gherasi et alii 1968).

Figure 4. Detail of a grinder fragment from the area C18b (Starčevo-Criş Phase IIA) from Şoimuş-Teleghi (1); fragmeted grinder discovered in C18b complex from Şoimuş-Teleghi (2); microscop photografs of the fragmented grinder from C18b, 40X (3) (photo: C. R. Lorinţ).

Figure 5. Chipped stone and polished stone tools made from andesite discovered in Romania: Tăşnad-Sere (1, 3, 5) (after Iercoşan 1994-1995; Foeni-Sălaş (2) (after Kuijt 1994); Seini-Dagas (4) (after Chmielewski 2009); Gura Baciului (6) (after Mârza, Maxim 1995); Urziceni-Vada Rét (7-8) (after Hágó 2008).

Abrevieri bibliografice Anastasiu et alii 2007 - N. Anastasiu, D. Grigorescu, V. Mutihac, G. C.

Popescu, Dicţionar de geologie, ed. a II-a, Bucureşti, 2007.

Anastasova, Pavúk 2001 - E. C. Anastasova, J. Pavúk, Die Felssteingeräte aus der Neolithischen Tellsiedlung in Gălăbnik, Westbulgarien, în Slovak Geol. Mag., 7, 2001, 4, p. 397-407.

Antonović 2002 - D. Antonović, Industrija glačanog kamena sa Donje Branjevine i njeno mesto u neolitu naše zemlje, în GlasnikSAD, 18, 2002, p. 25-43.

Antonović 2003 - D. Antonović, Neolitska industrija glačanog kamena u Srbiji, Beograd, 2003.

Antonović 2006a - D. Antonović, Stone Tools from Lepenski Vir, CPF, Monographies, 5, Belgrade, 2006.

Antonović 2006b - D. Antonović, On Importance of Study of the Neolithic Ground Stone Industry in the Territory of Southeast Europe, în AnB, s.n., XIV/1, 2006, p. 53-62.

Antonović 2008 - D. Antonović, The Development of the Ground Stone Industry in the Serbian Part of the Iron Gates, în C. Bonsall, V. Boroneanţ, I. Radovanović (eds.), The Iron Gates in Prehistory. New Perspectives, BAR, 1893, Oxford, 2008, p. 19-38.


26

Baysal, Wright 2005a - Z. Baysal, K. I. Wright, Cooking, Crafts and Curation: Ground-Stone Artefacts from Çatalhöyük, în I. Hodder (ed.), Changig Materialities at Çatalhöyük: Reports from the 1995-99 Seasons, BIAA, 39, London, 2005, p. 307-324.

Baysal, Wright 2005b - A. Baysal, K. I. Wright, Ground-Stone Artefacts: Discussion of Contexts, în I. Hodder (ed.), Changing Materialities at Çatalhöyük: Reports from the 1995-99 Seasons, BIAA, 39, London, 2005, p. 559-588.

Bărbat 2015 - I. A. Bărbat, Interacţiunea comunităţilor neoliticului timpuriu cu mediul înconjurător. Aşezările Starčevo-Criş de la Şoimuş (jud. Hunedoara) (I), în Sargetia, s.n., VI, 2015, p. 9-40.

Benea et alii 1997 - M. Benea, H. W. Müller, B. Schwaighofer, Die Gesteine des Forums von Sarmizegetusa, în ActaMN, 34/1, 1997, p. 837-848.

Biagi, Starnini 2010 - P. Biagi, E. Starnini, The Early Neolithic Chipped Stone Assemblages of the Carpathian Basin: Typology and Raw Material Circulation, în J. K. Kozłowski, P. Raczky (eds.), Neolithization of the Carpathian Basin: Northernmost Distribution of the Starčevo/Körös Culture, Kraków-Budapest, 2010, p. 119-136.

Biró 2007 - K. T. Biró, Early Neolithic Raw Materials Economies in the Carpathian Basin, în J. K. Kozłowski, M. Novak (eds.), Mesolithic/Neolithic Interactions in the Balkans and in the Middle Danube Basin, Proceedings of the XV UISPP World Congress, BAR, 1726, Oxford, 2007, p. 63-75.

Boroneanţ 2005 - A. Boroneanţ, Early Neolithic Lithic Industries (The Banat and Transylvania), în CCDJ, s.n., I, 2005, p. 19-35.

Chmielewski 2009 - T. Chmielewski, Early Neolithic Chipped Stone Assemblage from Seini-Dagas, District of Maramureş, Romania, în Marmaţia, 9, 2009, 1, p. 23-57.

Ciuntu 2006 - V. Ciuntu, Consideraţii privind rocile ofiolitice şi andezitice din perimetrul Valea Heiuşului-Pârâul Băilor (Vorţa, jud. Hunedoara), cu privire specială asupra mineralizaţiilor complexe de sulfuri, în BAM, I, 2006, 3, p. 10-15.

Ciută 1996 - M. Ciută, Influenţa factorilor de mediu asupra habitatului din neoliticul timpuriu în Depresiunea Braşovului, în Corviniana, II, 1996, p. 9-19.


27

Ciută 1997 - M. Ciută, Contribuţii la repertoriul arheologic al neoliticului timpuriu în Depresiunea Braşovului, în Apulum, XXXIV, 1997, p. 5-35.

Ciută 2005 - M. M. Ciută, Începuturile neoliticului timpuriu în spaţiul intracarpatic transilvănean, BUA, XII, Alba Iulia, 2005.

Comşa 1991 - E. Comşa, Aşezarea de tip Criş de la Valea Lupului, în AM, XIV, 1991, p. 5-35.

Comșa 1997 - E. Comşa, Unelte de piatră şlefuită din arealul culturii Starčevo-Criş din Moldova, în Carpica, XXVI, 1997, p. 7-30.

Dimitrovska 2012 - V. Dimitrovska, The System of Local Supply of Stone Tools in Amzabegovo-Vršnik Culture from Neolithic Macedonia, în DP, XXXIX, 2012, p. 425-432.

Dimitrovska 2013 - V. Dimitrovska, Камена Индустрија Са Неолитског Локалитета Руг Баир Република Македонија, Skopje, 2013.

Dimitrovska, Boev 2011 - V. Dimitrovska, B. Boev, Petrologic, Morphologic and Functional Analyses of Ground and Abrasive Stone Tools from Rug Bair, Ovče PoleValley, în Geol Maced, 25, 2011, 1, p. 37-52.

Duma 1998 - S. Duma, Studiul geoecologic al exploatărilor miniere din zona sudică a Munţilor Apuseni, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Sebeşului, Cluj-Napoca, 1998.

Esin, Harmankaya 1999 - U. Esin, S. Harmankaya, Aşikli, în M. Özdoğan, N. Başgelen (eds.), Neolithic in Turkey, Istanbul, 1999, p. 115-132.

Floca 1969 - O. Floca, Harta arheologică a municipiului Deva, în Sargetia, VI, 1969, p. 7-36.

Gherasi, Bombiță 1967 - N. Gherasi, G. Bombiţă, Notă explicativă la harta geologică a RSR. sc. 1:200000, M - 34 - XXXVI, foaia 3, Baia Mare, Institutul Geologic, Bucureşti, 1967.

Gherasi et alii 1968 - N. Gherasi, M. Mureşan, M. Lupu, J. Stancu, H. Savu, Notă explicativă la harta geologică a RSR. sc. 1:200000, L - 34 - XXIII, foaia 25, Deva, Institutul Geologic, Bucureşti, 1968.

Glodariu 1985-1986 - I. Glodariu, Cariere şi exploatarea pietrei în Dacia preromană, în ActaMN, XXII-XXIII, 1985-1986, p. 91-103.

Hágó 2008 - A. N. Hágó, Descoperiri aparţinând culturii Criş din zona Careiului, în StudComSM, XXV/I, 2008, p. 5-34.

Ianovici et alii 1969 - V. Ianovici, D. Giuşcă, P. Ghiţulescu, M. Borcoş, M. Lupu, M. Bleahu, H. Savu, Evoluţia Geologică a Munţilor Metaliferi, Bucureşti, 1969.


28

Ianovici et alii 1976 - V. Ianovici, M. Borcoş, M. Bleahu, D. Patrulius, M. Lupu, R. Dimitrescu, H. Savu, Geologia Munţilor Apuseni, Bucureşti, 1976.

Iercoşan 1994-1995 - N. Iercoşan, Săpături arheologice în aşezarea neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Tăşnad (jud. Satu Mare), în StudComSM, XI-XII, 1994-1995, p. 9-23.

Jurje et alii 2014 - M. Jurje, C. Ionescu, V. Hoeck, M. Kovacs, Geochemistry of Neogene Quartz Andesites from the Oaş and Gutâi Mountains, Eastern Carpathians (Romania): A Complex Magma Genesis, în Miner Petrol, 108, 2014, p. 13-23.

Karmanski 2005 - S. Karmanski, Donja Branjevina: A Neolithic Settlement near Deronje in the Vojvodina (Serbia), Quaderno 10, (ed. P. Biagi), Venezia-Trieste, 2005.

Kräutner 1984 - H. G. Kräutner, Poiana Ruscă, MN, 30, Bucureşti, 1984.

Kuijt 1994 - I. Kuijt, Foeni, Romania, 1992 Preliminary Report: Analysis of Chipped Stone Tools, în AnB, s.n., III, 1994, p. 86-93.

Lazarovici 1977 - Gh. Lazarovici, Gornea Preistorie, Caiete Banatica, 5, Reşiţa, 1977.

Lazarovici 1979 - Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, BMN, IV, Cluj-Napoca, 1979.

Lazarovici 1983 - Gh. Lazarovici, Neoliticul timpuriu din zona Porţilor de Fier (Clisură), în Banatica, VII, 1983, p. 9-34.

Lazarovici 1984 - Gh. Lazarovici, Neoliticul timpuriu în România, în ActaMP, VIII, 1984, p. 49-104.

Lazarovici 2006 - Gh. Lazarovici, The Anzabegovo-Gura Baciului Axis and the First Stage of the Neolithization Process in Southern-Central Europe and the Balkans, în N. Tasić, C. Grozdanov (eds.), Homage to Milutin Garašanin, Beograd, 2006, p. 111-158.

Lazarovici, Maxim 1995 - Gh. Lazarovici, Z. Maxim, Gura Baciului, monografie arheologică, BMN, XI, Cluj-Napoca, 1995.

Lorinţ, Bărbat 2014 - C. Lorinţ, I. A. Bărbat, Andesites - A Raw Material Used for Manufacturing the Millstones in the Early Neolithic from Hunedoara County, Romania. Preliminary Results, în SGEM, 2014, p. 11-18.

Lorinţ, Bărbat 2015 - C. Lorinţ, I. A. Bărbat, The Petrographic and Geochemical Analysis Results of Ground Stone Tools Discovered in the Early Neolithic Settlement from Şoimuş (Hunedoara County, Romania), în SGEM, 2015, p. 477-484.


29

Luca 2008 - S. A. Luca (coord.), Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, BB, XXVI, Alba Iulia, Sibiu, 2008.

Luca, Barbu 1992-1994 - S. A. Luca, M. Barbu, Aşezarea neolitică de la Iosaş-Anele (jud. Arad), în Sargetia, XXV, 1992–1994, p. 13-24.

Luca et alii 2011 - S. A. Luca, C. I. Suciu, F. Dumitrescu-Chioar, Cataloque of the Early Neolithic (Starčevo-Criş Culture) Settlements in Western Part of Romania - Transylvania, Banat, Crişana, Maramureş, Oltenia and Western Muntenia, în S. A. Luca, C. Suciu (eds.), The First Neolithic Sites in Central/South-East European Transect, vol. II, Early Neolithic Starčevo-Criş Sites on the Territory of Romania, BAR, 2188, Oxford, 2011, p. 79-132.

Maxim 1999 - Z. Maxim, Neo-eneoliticul Transilvaniei, Date arheologice şi matematico-statistice, BMN, XIX, Cluj-Napoca, 1999.

Mârza 1996 - I. Mârza, La géologie empirique et géoarchéologie, în ActaMN, 33, I, 1996, p. 593-596.

Mârza 1997 - I. Mârza, Andezitul utilizat de daci în construcţiile sacre de la Sarmizegetusa Regia - petrografia şi provenienţa, în ActaMN, 34, I, 1997, p. 819-823.

Mârza, Maxim 1995 - I. Mârza, Z. Maxim, Date petroarheologice din staţiunea Starčevo-Criş de la Gura Baciului, în ActaMN, 32/I, 1995, p. 165-180.

Mester, Rácz 2010 - Z. Mester, B. Rácz, The Spread of the Körös Culture and the Raw Material Sources in the Northeastern Part of the Carpathian Basin: A Research Project, în J. K. Kozłowski, P. Raczky (eds.), Neolithization of the Carpathian Basin: Northernmost Distribution of the Starčevo/Körös Culture, Kraków-Budapest, 2010, p. 23-35.

Mutihac, Ionesi 1974 - V. Mutihac, L. Ionesi, Geologia României, Bucureşti, 1974.

Mutihac 1990 - V. Mutihac, Structura geologică a teritoriului României, Bucureşti, 1990.

Nestor 1957 - I. Nestor, Raport despre sondajele de la Leţ-Várhegy, în MCA, III, 1957, p. 59-63.

Oncescu 1965 - N. Oncescu, Geologia României, ed. a III-a, Bucureşti, 1965.

Pîrvu 1964 - G. Pîrvu, Carierele din R.P.R., Bucureşti, 1964. Perlès 2004 - C. Perlès, The Early Neolithic in Greece. The First

Farming Communities in Europe, Cambridge, 2004. Perlès 2009 - C. Perlès, De la technologie céramique à la néolithisation

de la Grèce, în L. Astruc, A. Gaulon, L. Salanova (ed.),


30

Méthodes d’approche des premières productions céramiques: étude de cas dans les Balkans et au Levant, în IntArch, 12, 2009, Rahden/Westf., p. 51-61.

Popa 1984 - A. Popa (coord.), Manualul inginerului de mine, vol. I, Bucureşti, 1984.

Protase, Vlassa 1959 - D. Protase, N. Vlassa, Săpăturile de la Lechinţa de Mureş şi Cipău (r. Luduş, reg. Cluj), în MCA, VI, 1959, p. 445-452.

Radovanović, Voytek 1997 - I. Radovanović, B. Voytek, Hunters, Fishers or Farmers: Sedentism, Subsistence and Social Complexity in the Djerdap Mesolithic, în APL, 29, 1997, p. 19-31.

Roşu et alii 1997 - E. Roşu, Z. Pécskay, A. Ştefan, G. Popescu, C. Panaiotu, C. E. Panaiotu, The Evolution of the Neogene Volcanism in the Apuseni Mountains (Romania): Constraints from new K-Ar data, în Geol Carpath, 48, 1997, 6, p. 353-359.

Roşu et alii 2004 - E. Roşu, I. Seghedi, H. Downes, D. H. M. Alderton, A. A. Szakács, Z. Pécskay, C. Panaiotu, E. Panaiotu, L. Nedelcu, Extension-Related Miocene Calc-Alkaline Magmatism in the Apuseni Mountains, Romania: Origins of Magmas, în SMPM, 84, 2004, p. 153-172.

Sava et alii 2015 - V. Sava, A. Tudorie, M. Savu, Ghioroc „Balastiera Vest”. O aşezare neolitică din Bazinul Mureşului Inferior, ALMB, 1, Cluj-Napoca, 2015.

Seghedi 2004 - I. Seghedi, Geological Evolution of the Apuseni Mountains with the Emphasis on the Neogene Magmatism -A Review, în N. J. Cook, C. L. Ciobanu (eds.), Au - Ag - Telluride Deposits of the Golden Quadrilatelar, Apuseni Mts., Alba Iulia, 2004, p. 5-23.

Starnini 1993 - E. Starnini, Typological and Technological Analyses of the Körös Culture Chipped, Polished and Ground Stone Assemblages of Méhtelek-Nádas (North-Eastern Hungary), în ASPF, VIII, 1993, p. 29-96.

Starnini, Szakmány 1998 - E. Starnini, G. Szakmány, The Lithic Industry of the Neolithic Sites of Szarvas and Endrőd (South-Eastern Hungary): Techno-Typological and Archaeometrical Aspects, în ActaArchHung, L, 1998, 4, p. 279-342.

Stoica 1969 - C. Stoica, Monumente ale naturii şi obiective turistico-balneare pe teritoriul oraşului Deva, în Sargetia, VI, 1969, p. 311-316.

Stoyanova, Kunchev 2008 - V. Stoyanova, K. Kunchev, Quarry Sources for the Stone Implements from the Azmak Tell near Stara Zagora (South Bulgaria), în R. I. Kostov, B. Gaydarska, M.


31

Gurova (eds.), Geoarcheology and Archaeomineralogy, Sofia, 2008, p. 46-50.

Székely 1995 - Z. Székely, Cultura Criş în lumina săpăturilor de la Turia (jud. Covasna), în ActaS, 1995, p. 105-114.

Székely 2012 - Z. Székely, Cultura Criş în lumina săpăturilor de la Turia (jud. Covasna), în Z. Székely (ed.), Zoltán Székely: Lucrări alese, Sfântu Gheorghe, 2012, p. 24-27.

Takaoğlu 2005 - T. Takaoğlu, Coşkuntepe: An Early Neolithic Quern Production Site in NW Turkey, în JFA, 30, 2005, 4, p. 419-433.

Takaoğlu 2006 - T. Takaoğlu, Ground Stone Grooved Hammers from Coşkuntepe, în A. Erkanal-Öktü, E. Özgen, S. Günel, A. T. Ökse, H. Hüryılmaz, H. Tekin, N. Çınardalı-Karaaslan, B. Uysal, F. A. Karaduman, A. Engin, R. Spieß, A. Aykurt, R. Tuncel, U. Deniz, A. Rennie (eds.), Studies in Honor of Hayat Erkanal. Cultural Reflections, Istanbul, 2006, p. 705-708.

Takaoğlu, Özdemir 2013 - T. Takaoğlu, A. Özdemir, Coşkuntepe. A Neolithic Village in the Coastal Troad, în M. Özdoğan, N. Başgelen, P. Kuniholm (eds.), The Neolithic in Turkey. New Excavations & New Research, Northwestern Turkey and Istanbul, Istanbul, 2013, p. 35-43.

Tatár 2013 - A. Tatár, Idoli neolitici din judeţul Bistriţa-Năsăud, în RB, XXVII, 2013, p. 9-13.

Téglás 1889 - G. Téglás, Római kőbánya a Dévai Bezsán nevü hegyen, în AÉ, IX, 1889, p. 390-395.

Treiber 1963 - I. Treiber, Petrografia rocilor eruptive şi metamorfice, Bucureşti, 1963.

Tudor 1968 - D. Tudor, Oraşe, târguri şi sate în Dacia Romană, Bucureşti, 1968.

Türkmenoğlu et alii 2001 - A. G. Türkmenoğlu, A. Baysal, V. Toprak, M. C. Göncüoğlu, Raw Materials Types of Groundstones from Çatalhöyük, în Slovak Geol. Mag., 7, 2001, 4, p. 409-411.

Ţurcanu 2009 - S. Ţurcanu, Industria litică cioplită din neoliticul Moldovei, BAI, XXI, Iaşi, 2009.

Ujvári 1972 - I. Ujvári, Geografia apelor României, Bucureşti, 1972. Vasilescu et alii 1968 - A. Vasilescu, M. Mureşan, I. Popescu, J.

Săndulescu, A. Popescu, T. Brandabur, Notă explicativă la harta geologică a RSR. sc. 1:200000, L - 35 - XIV, foaia 20, Odorhei, Institutul Geologic, Bucureşti,1968.


32

Văleanu 2003 - M. C. Văleanu, Omul şi mediul natural în neo-eneoliticul din Moldova, Iaşi, 2003.

Vlassa 1966 - N. Vlassa, Cultura Criş în Transilvania, în ActaMN, III, 1966, p. 9-48.

Wollmann 1973 - V. Wollmann, Cercetări privind carierele de piatră din Dacia romană, în Sargetia, X, 1973, p. 105-130.

Wollmann 1996 - V. Wollmann, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele de piatră în Dacia Romană, BMN, XIII, Cluj-Napoca, 1996.

Wright 1992 - K. Wright, A Classification System for Ground Stone Tools from the Prehistoric Levant, în Paléorient, 18, 1992, 2, p. 53-81.

Wright 2014 - K. I. Wright, Domestication and Inequality ? Households, Corporate Groups and Food Processing Tools at Neolithic Çatalhöyük, în JAA, 33, 2014, p. 1-33.

Wright, Baysal 2012 - K. I. Wright, A. Baysal, Ground Stone Tools and Technologies Associated with Buildings in the BACH Area, în R. Tringham, M. Stevanović (eds.), Last House on the Hill: BACH Area Reports from Çatalhöyük, Turkey, MonArch, 27, Los Angeles, 2012, p. 415-422.

Zaharia 1962 - E. Zaharia, Considérations sur la civilisation de Criş à la lumière des sondages de Leţ, în Dacia, n.s., VI, 1962, p. 5-51.

Zaharia 1964 - E. Zaharia, Consideraţii despre cultura Criş, pe baza sondajelor de la Leţ, în SCIV, XV, 1964, 1, p. 19-52.

Zlateva-Uzunova 2009 - R. Zlateva-Uzunova, Early Neolithic Stone Assemblage from Ohoden-Valoga Site, Building N1, în G. Ganetovski (ed.), Оходен, Селище От Ранния Неолит. Разкопки 2002-2006 г., Sofia, 2009, p. 63-75.

Cuvinte cheie: cercetări arheologice, neolitic timpuriu, unelte din piatră,

determinări petrografice, geologie empirică. Keywords: archaeological researches, Early Neolithic, stone tools,

petrographical determinations, empirical geology.


33

Fig. 3. Localizarea sitului arheologic Şoimuş-Teleghi (1) (hartă prelucrată după Google Earth la: 24.11.2015); fotografie de pe terasa cu locuiri Starčevo-Criş de la Şoimuş, din punctul arheologic La Stean, spre nordul munţilor Poiana Ruscă

(2) (foto: N. C. Rişcuţa); harta geologică a zonei Deva - Şoimuş (3) (hartă prelucrată după Gherasi et alii 1968)


34

Fig. 4. Detaliu cu un fragment de râşniţă din locuinţa de suprafaţă C18b (faza Starčevo-Criş IIA) de la Şoimuş-Teleghi (1); râşniţă fragmentară din complexul C18b de la Şoimuş-Teleghi (2); fotografii la microscop a fragmentului de râşniţă

din C18b, 40X (3) (foto: C. R. Lorinţ)


35

Fig. 5. Unelte din piatră cioplită şi şlefuită confecţionate din andezit descoperite pe teritoriul României: Tăşnad-Sere (1, 3, 5) (după Iercoşan 1994-1995); Foeni-Sălaş (2) (după Kuijt 1994); Seini-Dagas (4) (după Chmielewski 2009); Gura Baciului (6) (după Mârza, Maxim 1995); Urziceni-Vada Rét (7-8)

(după Hágó 2008)

193

ABREVIERI ActaArchHung - Acta Archaeologica Academiae Scientarum Hungaricae,

Budapest. ActaMN - Acta Musei Napocensis. Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei, Cluj-Napoca. ActaMP - Acta Musei Porolissensis, Muzeul Judeţean de Istorie şi

Artă Zalău, Zalău. ActaS - Acta Siculica, Muzeul Naţional Secuiesc, Sfântu

Gheorghe. ActaTS - Acta Terrae Septemcastrensis, Institutul Pentru Cercetarea

Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European, Sibiu.

AÉ - Archaeologiai Értesitő. A Magyar Tud. Akadémia, Archaeologiai Bizottságának Közlönye, Budapest.

AES - Ancient Egypt and Sudan. The British Museum. AHAASH - Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum

Hungaricae, Budapest. AIIC - Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, Cluj-Napoca. ALMB - Archaeology in the Lower Mureş Basin, Arad. AM - Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie, Iaşi. AnB - Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie. Muzeul

Banatului. Timişoara. APL - Analecta Praehistorica Leidensia, Leiden University,

Leiden. Apulum - Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naţional al Unirii,

Alba Iulia. ASAE - Annales du Service des Antiquités de ĽEgypte. Service

des Antiqiutés de L΄Égypte, Cairo. ASPF - Atti Soc. Protost. Friuli-Venezia Giulia, Atti Della Società

Per La Preistoria E Protostoria Friuli-Venezia Giulia, Trieste.

BAI - Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Iaşi.

BAM - Brukenthal. Acta Musei, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu.

Banatica - Banatica, Muzeul Banatului Montan Reşiţa. BAR - British Archaeological Reports, Oxford. BB - Bibliotheca Brukenthal, Muzeul Naţional Brukenthal,

Sibiu.

Abrevieri

194

BCIVA - Buletinul Cercului de Istorie Veche şi Arheologie „Vladimir Dumitrescu”, Sibiu.

BCŞS - Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Alba Iulia.

BIAA - British Institute at Ankara, London BiblTrac - Bibliotheca Thracologica. Institutul de Arheologie „Vasile

Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucureşti. BIP - Biblioteca Istro-Pontica, Institutul de Cercetări Eco-

Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Tulcea. BMA - Bibliotheca Musei Apulensis. Muzeul Naţional al Unirii

Alba Iulia. BMN - Bibliotheca Musei Napocensis, Muzeul Naţional de Istorie

a Transilvaniei, Cluj-Napoca. BR - Bridgewater Review, Bridgewater State University. Britannia - Britannia A Journal of Romano-British and Kindred

Studies, The Society for Promotion of Roman Societies. BSF - Biblical Studies Foundation, USA. BSNR - Buletinul Societăţii Numismatice Române, Societatea

Numismatică Română, Bucureşti. BUA Bibliotheca Universitatis Apulensis, Alba Iulia. CA - Cercetări Arheologice. Muzeul Naţional de Istorie a

României, Bucureşti. Caiete Banatica - Caiete Banatica, Reşiţa. Caietele C.I.V.A. - Caietele C.I.V.A. Asociaţia „Cercul de Istorie Veche şi

Arheologie”, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Carpica - Carpica, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, Bacău.

CCDJ - Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, Călăraşi.

CerArh (CA) - Cercetări Arheologice. Biblioteca Muzeologică. Muzeul Naţional de Istorie al României, Bucureşti.

ColRom - Colecţionarul Român, Asociaţia Numismatică Română. Corviniana - Corviniana. Acta Musei Corvinensis, Muzeul Castelul

Corvinilor, Hunedoara. CPF - Cahiers des Portes de Fer, Cahiers des Portes de Fer,

Belgrade. Dacia - Dacia. Rechercheet découvertes archéologiques en

Roumanie. Bucureşti, I, (1942) – XII (1948). Nouvelle série: Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.

DP - Documenta Praehistorica, University of Ljubljana, Ljubljana.

Abrevieri

195

EE - Enciclopedia of Egyptology, Los Angeles. EplnNap - Ephemeris Napocensis. Institutul de Arheologie şi Istoria

Artei, Cluj-Napoca. FArch - Folia Archaeologica. A Magyar Nemzety Múzeum

Évkönyve, Budapesta. Geol Carpath - Geologica Carpathica, Carpathian-Balkan Geological

Association, Bratislava. Geol Maced - Geologica Macedonica, The "Goce Del ev" University,

Faculty of Natural and Technical Sciences, Štip. GlasnikSAD - Glasnik Srpskog Arheološkog Društva, Beograd. IntArch - Internationale Archäologie, Internationale Archäologie,

Rahden/Westf. JAA - Journal of Anthropological Archaeology. JBSM - Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums. Verlag

des Burzenländer sächsischen Museums, Kommissionverlag: Buchlandlung Wilh. Hiemesch. Druck von Joh. Götts Sohn, Kronstadt / Braşov.

JEA - The Journal of Egyptian Archaeology, Egypt Exploration Society, Londra.

JEES - The Journal of the Egyptian Study Society, The Egypt Study Society, Denver, Colorado, USA.

JFA - Journal of Field Archaeology, Boston University, Boston. JMFA - Journal of the Museum of Fine Art, Boston. Marisia - Marisia. Studii şi Materiale, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu

Mureş. Marmatia - Marmatia, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia

Mare, Baia Mare. MCA - Materiale şi Cercetări Arheologice, Institutul de

Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti. Miner Petrol - Mineral and Petrology, Vienna. MN - Munţii Noştri, Bucureşti. MonArch - Monumenta Archaeologica, Los Angeles. NumÉp - Numismatique et Épigraphie. NZ - Numismatische Zeitschrift, herausgegeben von der

Numismatischen Gesellschaft in Wien, Wien. Paléorient - Revue pluridisciplinaire de préhistoire et protohistoire de

l’Asie du Sud-Ouest et de l’Asie Central, Paris. PZ - Prehistorische Zeitschrift, Deutsche Gesellschaft fauer

Anthropologie, Ethnologie und Urgeschichte , Institut für Prähistorische Archäologie, Berlin.

RB - Revista Bistriţei, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Bistriţa.

Abrevieri

196

RM - Revista Muzeelor, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Bucureşti.

Sargetia - Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nouă, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva.

SMPM - Schweiz Mineral Petrogr Mitt, Schweizerische Mineralogische und Petrographische Mitteilungen, Zürich.

SCIV(A) - Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.

SCN - Studii şi Cercetări de Numismatică, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.

SGEM - SGEM. International Multidisciplinary Scientific GeoConference. Conference Proceedings, Sofia – Albena.

Slovak Geol. Mag. - Slovak Geological Magazine, Bratislava. Studii Clasice - Studii Clasice. Centrul de Studii Clasice, Cluj-Napoca. StComSibiu - Studii şi Comunicări. Arheologie-Istorie, Muzeul

Brukenthal, Sibiu. StudComSM - Studii şi Comunicări Satu-Mare, Satu-Mare. TAPhA - Transactions of the American Philological Association,

The Johns Hopkins University Press, Baltimore, Maryland, USA.

TS - Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, Muzeul Municipal „Ioan Raica”, Sebeş.

UEE - UCLA Encyclopedia of Egyptology, Los Angeles. UPA - Interpretationsraum Bronzezeit: Bernhard Hänsel von

seinen Schülern gewidmet, Institut für Prähistorische Archäologie der Freien Universität Berlin, Bonn.

Ziridava - Ziridava. Complexul Muzeal Arad, Arad.

caietele c.i.v.a. 3 · 6 recenzii Şi prezentĂri de carte raluca-maria teodorescu, necropolele...

Documents