P.Th. 1

CAIETE DE SARCINI REZISTENŢĂ Lucrări pregătitoare

Înainte de începerea execuţiei şi după preluarea amplasamentului sunt necesare o serie de lucrări pentru amenajarea platformelor de lucru prin:

- curăţirea generală a terenului;

- identificarea reţelelor supra şi subterane existente, materializarea lor pe teren şi confruntarea situaţiei reale cu cea din proiect;

- identificarea vecinătăţilor. Lucrări de trasare

a.) Prescripţii tehnice de bază: - C83-75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii

- STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale. - STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi

agrozootehnice b.) Trasarea generală se face de către constructor cu participarea proiectantului şi beneficiarului. c.) Reperele de trasare se vor materializa cu ajutorul bornelor astfel concepute şi executate încât să constituie puncte de referinţă pe toată durata de execuţie a construcţiei. Se vor lua măsuri adecvate de protejare a lor pentru a nu fi mişcate sau deteriorate.

Atât în plan cât şi pe verticală, trasarea se face de fiecare dată pornind de la reperele iniţiale.

Lucrări de săpătură

a.) Prescripţii tehnice de bază: - C169-88 – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale. b.) Măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor:

- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat suplimentar şi să fie îndepărtate sursele de vibraţii din jur.

- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o dist. mai mică de 1,0 m faţă de marginea gropilor.

- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după săpare şi se observă fenomene care pot duce la surparea malurilor, se vor lua măsuri de sprijinire sau transformarea lor în pereţi cu taluz. c.) Se vor respecta obligatoriu următoarele reguli:

- blocul de fundaţie se va încastra min. 20 cm în terenul bun de fundare. - nu se va funda pe umplutură, strat vegetal.

d.) Constructorul are obligaţia să urmărească eventuala apariţie şi dezvoltare a crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii, care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

Capitolul de lucrări - Perna de balast

a.) Prevederi generale În interiorul bazinului existent se va realiza umplutura de balast. Ultimii 30cm de balast de

sub radierul bazinelor noi se vor compacta. Umplutura de balast respectiv stratul de balast compactat de sub radiere se realizează şi se verifică în conformitate cu detaliile din proiect si

P.Th. 2

cu instructiunile din prezentul caiet de sarcini, cu respectarea condiţiilor din prescripţiile şi reglementările indicate în capitolul următor.

Se vor analiza sursele de balast din carierele furnizoare. Balastul aprovizionat va fi însoţit în mod obligatoriu de certificat de calitate emis de cariera furnizoare.

Calitatea materialului aprovizionat pentru realizarea pernei de balast va fi în conformitate cu precizarile facute de specialistul geotehnician care va receptiona lucrarea. Certificatele de calitate trebuie să cuprindă informaţii cu privire la încercările specificate în norme. Sursa (sursele) de balast vor fi folosite pentru aprovizionare numai după ce inginerul geotehnician a analizat certificatele de calitate preliminare şi şi-a dat acordul scris în această privinţă.

Executantul este obligat să asigure măsurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

b.) Norme tehnice conexe - GE 026-1997 Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor - C 29-1985 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice - NE008-1997 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. Compactare cu maiul f.greu - STAS 9850-89 Verificarea compactării terasamentelor - STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modului de deformatie liniara prin încercari pe teren cu placa - STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor - STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice, pe teren - SR 662:2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice de calitate

c.) Materiale folosite BALAST

Pentru realizarea pernelor în funcţie de proporţia fracţiunilor granulare principale de bolovăniş, pietriş şi nisip se pot folosi: • bolovăniş cu fracţiunea dominantă 20...200mm, fără a depăşi însă 60%, restul fiind pietriş şi nisip • balastul, un amestec natural din pietriş cu nisip şi bolovăniş, ultima fracţiune nedepăşiind 25% • balastul nisipos, un amestec de pietriş cu nisip, fracţiuni cu pondere apropiată.

În fiecare din materialele de mai sus se acceptă prezenţa fracţiunilor praf plus argilă de maximum 10%.

Granulozitatea materialelor va fi continuă, iar coeficientul de neuniformitate mai mare de 15, urmărindu-se pe cât posibil aprovizionarea unui singur material, provenit din aceeaşi carieră.

Agregatele utilizate trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ-dezgheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare mai mare de 10%. Nu se acceptă conţinut de resturi vegetale, bucăţi de lemn, bulgări de pământ, argile, deşeuri sau alte corpuri străine.

Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel: • într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor • într-un registru rezultatele tuturor determinărilor de laborator

Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor. În cazul în care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

APA DE COMPACTARE Apa utilizată la realizarea stratului din balast poate să provină din reţeaua publică sau din altă

sursă. Apa necesară compactării nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul beneficiarului. Adăugarea

P.Th. 3

eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu se admite decât cu aprobarea proiectantului şi beneficiarului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.

d.) Stabilirea caracteristicilor de compactare Caracteristici optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:

d u max. P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3 w opt. P.M. = umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

Dacă din cauza precipitaţiilor umiditatea materialului ce trebuie compactat este mai mare decât cea optimă, se amână compactarea până când ea scade la valoarea cerută.

Caracteristici efective de compactare Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe

prelevate din lucrare şi anume: d u ef. = greutatea volumică în stare uscată, efectivă exprimată în g/cm3 w ef. = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %

în vederea stabilirii gradului de compactare gc: gc=100 x d u.ef./du.max. PM

La execuţia stratului din balast se va urmări realizarea gradului de compactare stabilit la cap.f.

e.) Executarea pernei de balast Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea punerii în operă a balastului.

Experimentarea se va face pe un tronson de proba. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui de şantier, efectuând controlul compactării prin încercări, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.

În cazul in care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au ca scop stabilirea parametrilor compactării: - grosimea minima a stratului de balast pus in opera - condiţiile de compactare ( verificarea eficacităţii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajelor )

Intensitatea de compactare = Q/S : Q = volum de balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in m3. S = suprafaţa călcată la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in m2.

Stratul de balast compactat se va executa pe strate elementare în grosimi stabilit de către Antreprenor, în cadrul testelor de compactare, dar incadrânduse între 15-20cm pentru fiecare strat. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

Compactarea stratului de balast se face cu caracteristicile de compactare stabilite prin încercările de probă, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea de compactare.

Denivelările care se produc în timpul compactării stratului (straturilor) de balast, sau care rămîn după compactare, se corectează cu materiale aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.

Este interzisă folosirea balastului îngheţat. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

Nu se va trece la executarea unui nou strat înainte ca precedentul să fi fost verificat şi găsit corespunzător.

f.) Testări şi verificări

P.Th. 4

Înainte de aşternerea stratului de balst ce se va compacta se execută minim 3 încercări pentru determinarea caracteristicilor balastului suport: coeficientul de pat minim kmin=0,03N/mm3, Ev2 > 20 N/mm2.

Imediat după această operaţiune se va întocmi un proces verbal pentru natura terenului de fundare, în prezenţa inginerului geotehnician şi se va trece la execuţia pernei de balast.

Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii se face zilnic, dar cel puţin un test pentru 1000mp.

Determinarea grosimii straturilor de balast se face prin minim 3 probe pentru fiecare suprafaţă de 1000mp sau mai mică. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200mp de strat executat.

După aşternerea şi vibrocompactarea fiecărui strat, pentru verificarea calităţii execuţiei, se vor efectua câte 3 încercari de determinare a gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată, conform STAS 1913/15.

La final, la nivelul feţei superioare a pernei se vor executa 3 încercări de probă cu placa Lukas de diametru 60cm care vor stabili portanţa ansamblului teren de fundare – pernă. Se vor asigura următoarele caracteristici minimale:

Ev2 > 100 N/mm2 Ev2 / Ev1 < 2.5 kmin=0,07 N/mm3

La atingerea cotelor de fundare se vor realiza ridicări topografice. ABATERI LIMITA

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20mm. Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5cm. Denivelările admisibile sunt ± 10mm.

CONDITII DE COMPACTARE Stratul din balast trebuie compactat până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13: 98% în toate punctele de măsurare Verificările se fac de către personal atestat aparţinând unui laborator autorizat conform „Normei metodologice privind autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii” pentru profilul GTF.

Lucrări de cofraje a.) Prescripţii tehnice de bază:

- NE 012-2:2007 – Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton - C11-74 – Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje.

b.) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cofrajele, pregătirea lucrărilor, montarea, controlul şi recepţia lor trebuie să fie conform celor prevăzute la capitolul 7 din NE 012-2:2004.

c.) Abaterile faţă de dimensiunile cerute în proiect ale elementelor de cofraj se vor încadra în clasele de toleranţă prevăzute în anexa C din NE 012-2:2007. Abaterile admisibile vor fi cele prevăzute în anexa D din NE 012-2:2007.

d.) Pentru lucrările de turnare realizate în teren se vor respecta prevederile pct. 7.5 din NE012.2:2007.

Lucrări de armare

Prezentul capitol se referă la lucrările de armare pentru betoanele turnate monolit. a.) Prescripţii tehnice de bază:

P.Th. 5

- NE 012-2:2007 – Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton b.) armătura folosită este din oţel beton PC 52 şi OB 37, care trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din ST009, STAS 438/1-89, certificate de producător la fiecare livrare; c.) Livrarea, depozitarea, controlul calităţii, fasonarea, montarea şi legarea armăturilor se face conform prevederilor capitolului 8 din NE 012-2:2007. d.) Abaterile limită admise la fasonarea şi montarea armăturilor se vor încadra în clasele de toleranţă prevăzute la pct. 8.2.7 şi anexa C din NE 012-2:2007 e.) Distanţierii se vor alege adecvaţi ca mărime pentru a asigura grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor prevăzute în detalii. f.) Verificarea şi recepţia armăturii se va face conform prevederilor pct. 8.5 din NE 012-2:2007. Lucrări de betoane a.) Prescripţii tehnice de bază:

- NE 012-1:2007 „Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat – partea 1: Producerea betonului”

- NE 012-2:2007 „Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat – partea 2: Executarea lucrarilor din beton”

b.) Betonul folosit: - beton egalizare: C8/10 X0 CEMIIAS32.5R Cl1.0% Dmax31 S2 - bloc de fundaţii continue, structura scara de acces: C16/20 XC2 CEMIIAS32.5R Cl0.20% Dmax16 S3 - radiere, structură cămin tehnic: C16/20 XC2 CEMIIAS32.5R P8 Cl0.20% Dmax16 S3 - bloc fundaţii izolate: C12/15 X0 CEMIIAS32.5R Cl0.20% Dmax16 S3

c.) La prepararea betonului se foloseşte: - ciment Portland compozit CEM IIA- S32.5R conform SR-EN 197 1-2002, NE 012-

1:2007 - agregate naturale grele, conform NE 012-1:2007, SR EN 12620; - apa din reţeaua publică sau din altă sursă care îndeplineşte condiţiile tehnice din NE 012-

1:2007, SR EN 1008. d.) Prepararea şi transportul betonului se fac respectând prescripţiile din NE 012/1-2007, NE

012-2:2007 . e.) Pregătirea turnării betonului şi regulile generale de betonare sunt prevăzute la pct.11.3,

11.6 din NE 012-2:2007. f) Înainte de betonare cofrajul se curăţă şi se udă bine cu apă. g) În timpul betonării se va avea grijă să nu fie astupate golurile de treceri pentru instalaţii. h) Se interzice cu desăvîrşire adăugarea de apă în beton în momentul betonării, indiferent de

motive (lipsă plasticitate, priză prematură, etc). i) Compactarea şi tratarea betonului după turnare şi decofrare se fac conform prevederilor de

la pct. 11.3, 11.4 din NE 012-2:2007. j) Abaterile elementelor de beton după decofrare se vor încadra în cele prevăzute în anexa D

din NE 012-2:2007.