caiet_anii_2-3_2012-2013

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 2

U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I

D E P A R T A M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I 2 0 1 2 - 2 0 1 3ANII 2-3

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 2

ANII II -III AN UNIVERSITAR 2012-2013

3 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI


CAIET TEME PROIECTAREA N U N I V E R S I T A R 2 0 1 2 - 2 0 1 3

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃANII II - III



Director departament:

Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

Graficul activităţilor didactice:Conf.dr.arh. Iulia Stanciu

Autori teme:

An 2Şef lucr.dr.arh. Dorin Ştefan Adam (tema 1)Şef lucr.dr.arh. Melania Dulămea (tema 2)Prof.dr.arh Anca Oţoiu (tema 3)Asist.dr.arh. Cristina Constantin (tema 3)

An 3Şef lucr.dr.arh. Mihaela Pelteacu (temele 1 şi 2)Şef lucr.dr.arh. Vladimir Vinea (temele 1 şi 2)Conf.dr.arh. Dan Marin (tema 3)Şef lucr.dr.arh. Mihai Duţescu (tema 3)

Editor, ilustrare teme:

Conf.dr.arh. Andra Panait

Caiet de teme anii 2-3 | Colectiv redacţional



Cuprins

Cuvânt înainte 7

Graficul activităţilor didactice an II 8

Graficul activităţilor didactice an III 10

Colectiv cadre didactice an II 13

Colectiv cadre didactice an III 15

Teme schiţă de schiţă, anii II-III 16

Curs opţional Teoria proiectului de arhitectură (BP3-5) 17

Argument 19

Teme An II 21

Proiectul 1: Construcţie şi materialitate 23

Proiectul 2: Locuire individuală 33

Proiectul 3: Locuirea între public şi privat 45

Teme Anul III 59

De la oraş la program 61

Proiectul 1: Program de arhitectură şi context urban 63

Proiectul 2: De la sit la program 73

Proiectul 3: Locuire urbană densă în Bucureşti 81



Cuvânt înainte

Până acum cele câteva idei

transmise studenţilor la

începutul anului de studiu

aveau o valoare mai mult

de povaţă. Textul care urmează

intenţionează să vă introducă intr-o

nouă manieră de studiu / înţelegere a

arhitecturii, al cărei plan de referinţă

conţine câteva idei majore : perioada

de studiu este de doi ani (anul II şi

anul III), continuitatea temelor şi a

abordărilor pe durata celor doi ani,

fiind separată doar de vacanţe.

Temele vor fi mai puţin prescriptive şi mai liber definite: ele vor da doar

un indiciu, vor furniza un pretext, iar fiecare student îşi va construi de

fapt propria temă, asistat de îndrumători. În măsura în care viziunea

propusă este pertinentă (lucru pe care profesorul trebuie să-l evalueze,

argumentat), proiectul final poate fi judecat, în primul rând, în raport cu

această viziune.Temele sugerate iau ca punct de plecare situaţii urbane

diferite, mizând pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza,

înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri

arhitecturale critice. Pentru o parte dintre proiecte, sunt propuse zone

extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasament să presupună

parcurgerea şi înţelegerea activă a cartierului, compararea mai multor

opţiuni, interogarea conexiunilor dintre sit şi program…

Pentru ca studenţii să aibă ocazia de a se confrunta cu puncte de vedere cât

mai diverse, se propune reconfigurarea comisiilor de jurizare – 4 ateliere

pentru fiecare comisie, respectiv 3 comisii pentru fiecare an de studiu,

comisii care pot funcţiona simultan (anul II şi anul III), fiind necesare 3 zile

pentru parcurgerea tuturor proiectelor; procesul de jurizare va fi ajutat de

prezenţa în fiecare comisie a unui invitat extern cu drept de notare.

Se va urmări transformarea expoziţiei de după fiecare proiect într-o discuţie

constructiv – critică a direcţiilor de formare, a priorităţilor şi metodelor de

îndrumare propuse de fiecare atelier; se propune prezentarea în aceste

expoziţii a unor proiecte evaluate diferit (note mici, medii, mari).

Cele de mai sus se vor adăuga cu idei cuprinse prin: exerciţiul “schiţă de

schiţă”, pe care acum am dorit să-l completăm printr-o temă “surpriză”

întocmită de un profesor invitat.

Excursia de studiu din perioada de primăvară, precum şi cursul de teorie a

proiectului (pe care-l consider foarte important) cu siguranţă vor adăuga

noi sensuri în abordarea studiului din atelierul de proiectare.

Toate cele de mai sus au ca scop înţelegerea arhitecturii nu numai din

direcţia exerciţiului estetic ci, conform celor afirmate de Alexandros N.

Tombazis în “Scrisoare către un tânăr arhitect” : “să te comporţi precum

girafa. Fii cu picioarele înfipte bine în pamant, cu capul, mintea şi viziunea

la înălţime în aer, iar inima să-ţi fie undeva între ele. Vei avea nevoie de

aceste trei percepte pe tot parcursul vieţii.”

arh. Adrian Spirescu



Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2012 - 2013Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 O C T O M B R I E N O I E M B R I E D E C E M B R I E I A N U A R I E F E B .1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 23 28 4 11 18

123456789

101112131415161718

s1 P.F. s2 s3 P.F.

Credit TITULAR

LEGENDAPROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII

SCHI

4

10

S E M E S T R U L 3

PRO

IEC

TAR

E A

RH

. / S

PEC

.

6

ACTIVITI ore / spt. credite

DIS

CIP

LIN

E TE

OR

ETIC

E

DISCIPLINA

PREDARI

10TOTAL 11

1

SEM

ESTR

UL

II

VAC

AN

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

PROIECT ARHIT. NR.26c

DOCUMENTARE / CERCE

SESIUNEEVALUARE

SEM. I

VAC

AN

TAVA

CA

NTA

E

PR. ARHIT. NR.26c

E




DIPLOME

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 F E B. M A R T I E A P R I L I E M A I I U N I E I U L I E18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 13 10 17 24 1 8 15

123456789

101112131415161718

S1 P.F. S2 S3 P.F.

Credit TITULAR






DOCUM /CERCETARE

1

PR. ARHIT. NR.3/F1

PRO

IEC

TAR

E A

RH

. / S

PEC

.

S E M E S T R U L 4

VAC

AN

TA

OBIECTUL DE ARHITECTURA I ORAUL

6

SCHI

4

PREDARI

11


10

DIS

CIP

LIN

E TE

OR

ETIC

E

DISCIPLINA

10TOTAL

PR. ARHIT. NR.3/F2

PRAC

TIC

APR

ACTI

CA

SESIUNEEVALUARE

SEM. II


Tema an - F1 - juriere atelierLOCUIREA

ÎNTRE PUBLIC I PRIVAT

Documentare / cercetare

E

PROIECT ARH.NR.36c

Tema an - F2LOCUIREA

ÎNTRE PUBLIC IPRIVAT

Doc./cercet.


Tema an - F2- juriere comisieLOCUIREA

ÎNTRE PUBLIC I PRIVAT

Documentare / cercetare

E




1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 O C T O M B R I E N O I E M B R I E D E C E M B R I E I A N U A R I E F E B .1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 23 28 4 11 18

123456789

101112131415161718

s1 P.F. s2 s3 P.F.

Credit TITULAR





12

1

SEM

ESTR

UL

II

VAC

AN


DIS

CIP

LIN

E TE

OR

ETIC

E

DISCIPLINA

PREDARI

12TOTAL

S E M E S T R U L 5

PRO

IEC

TAR

E A

RH

. / S

PEC

.

6


5

12

ARHITECTURA I MEDIUL ÎNCONJURTOR

SESIUNEEVALUARE

SEM. I

VAC

AN

TAVA

CA

NTA

E

E




DIPLOME

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 F E B. M A R T I E A P R I L I E M A I I U N I E I U L I E18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 13 10 17 24 1 8 15

123456789

101112131415161718

S1 P.F. S2 S3 P.F.

Credit TITULAR





12

DIS

CIP

LIN

E TE

OR

ETIC

E

DISCIPLINA

12TOTAL

PREDARI

12

S E M E S T R U L 6

VAC

AN

TA

8

3

1

PRO

IEC

TAR

E A

RH

. / S

PEC

.



PROIECT ARHIT. NR.3.3c

Tema an - F1 - juriere atelier

LOCUIRE URBAN DENSÎN BUCURETI

PRAC

TIC

APR

ACTI

CA

SESIUNEEVALUARE

SEM. II

E


Tema an - F2 - juriere comisie


E


Tema an - F2 - juriere comisie




24A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu23A Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 24B Prof. dr. arh. Niculae Grama23B Conf.dr. arh. Dan Marin

22A Prof. dr. arh. Cristina Gociman21A Conf.dr. arh. Iulian Gudină 22B Conf.dr. arh. Cristian Drughean21B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

25A Conf.dr. arh. Florian Stanciu 26A Şef lucrari.dr.arh. Liviu Neaga 25B Prof. dr. arh. Dana Chirvai 26B Conf.dr. arh. Alexandru Vasiliu



Colectiv cadre didactice | ANUL II

Gr. 21 A Conf.dr. arh. Iulian Gudinã Asist. drd. arh. Cristina Stireciu p.o................................................................................

Gr. 22 A Prof. dr. arh. Cristina Gociman ºef de lucrari dr. arh. Elena Codina Duºoiu Asist. drd. arh. Ana Maria Dobre

Gr. 23 A Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc Şef de lucrări dr. arh. Dragoş Negulescu p.o................................................................................

Gr. 24 A Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Şef de lucrări dr. arh. Ştefan Simion p.o................................................................................ Gr. 25 A Conf.dr. arh. Florian Stanciu Asist. drd. arh. Corina Brădăţeanu p.o................................................................................ Gr. 26 A Şef de lucrări dr. arh. Liviu Neaga Asist. drd. arh. Alexandru Sîrbu p.o................................................................................

Gr. 21 B Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Şef de lucrãri dr. arh. Melania Dulãmea Şef de lucrãri dr. arh. Mihai Duþescu Gr. 22 B Conf.dr.arh. Cristian Drughean Şef de lucrãri drd. arh. Remus Hârºan p.o................................................................................

Gr. 23 B Conf.dr. arh. Dan Marin Asist. drd. arh. Radu Malaşincu p.o................................................................................ Gr. 24 B Prof. dr. arh. Niculae Grama Şef de lucrãri drd. arh. Robert Negru p.o................................................................................ Gr. 25 B Prof. dr. arh. Dana Chirvai Asist. arh. Marius Solon p.o................................................................................

Gr. 26 B Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ºef de lucrãri dr. arh. Tana Lascu p.o.................................................................................

An II, Arhitectură

An II, Conservare şi Restaurare Sibiu

Gr. 21R p.o. Şef de lucrări dr. arh. Iulian Gudină p.o.................................................................................

An II, Urbanism + Peisagistică

Coordonator activitate didactică: Prof. invitat arh. Dan Zenide

An II, Urbanism + Peisagistică

Gr. 21 U, Gr. 22 U Şef de lucrări dr. arh. Grigore Negoescu Şef de lucrări drd. arh. Marian Iliescu

Gr. 21P Şef de lucrări drd. arh. Marian Iliescu



34A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu

32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan

34B Conf.dr.arh. Alexandru Andries

32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu

33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel

31A Prof.dr.arh. Anca Otoiu

33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu

31B Conf.dr. arh. Haytham Zeki

35A Conf.dr. arh. Tavi Iliescu 36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu 35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache 36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu



Gr. 31 A Prof. dr. arh. Anca Oþoiu Asist. dr. arh. Cristina Constantin p.o................................................................................ Gr. 32 A Conf. dr. arh. Bogdan Tofan Asist. drd. arh. Teodor Badiu p.o................................................................................ Gr. 33 A Prof. dr. arh. Ioan Lucãcel Asist. dr. arh. Sergiu Petrea p.o................................................................................ Gr. 34 B Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Şef de lucrări drd. arh. Dragoş Perju Şef de lucrări drd. arh. Vladimir Vinea

Gr. 35 A Conf.dr.arh. Octavian Iliescu Şef de lucrări dr. Emil Ivănescu p.o................................................................................ Gr. 36 A Conf. dr. arh. Iulia Stanciu Şef de lucrãri dr. arh. Ştefan Dorin Adam p.o................................................................................

Gr. 31 B Conf.dr. arh. Haytham Zeki p.o. Conf.dr. arh. Andra Panait p.o................................................................................

Gr. 32 B Conf. dr. arh. Silvia Costescu Asist. dr.arh. Adrian Moleavin p.o................................................................................ Gr. 33 B Prof.dr.arh. Gabriela Tabacu Asist. drd. arh. Alexandru Cãlin p.o................................................................................ Gr. 34 B Conf. dr. arh. Alexandru Andrieº Asist. arh. Razvan Salomia Asist. arh. Ioana Mântulescu

Gr. 35 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache Asist.drd. arh. Carmen Ţigău p.o................................................................................ Gr. 36 B Prof. dr. arh. Adrian Spirescu Director departament ªef de lucrãri dr. arh. Mihaela Pelteacu Şef de lucrări dr. arh. Andrei Lakatoº

Colectiv cadre didactice | ANUL III

An III, Arhitectură

An III, Urbanism + Peisagistică

Coordonator activitate didactică: Prof. invitat arh. Dan Zenide

Gr. 31 U, Gr. 32 U, Gr. 31 P Şef de lucrări dr. arh. Ana Maria Drughean p.o................................................................................

Cercetător: Constantin Hostiuc



AN II

Semestrul 3

Schiţa nr. 1Tema: Formă şi materialitate Întocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Florian Stanciu

Schiţa nr.2Tema: Grafică - afiş pentru un eveniment urbanÎntocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)Tema: Spaţiu urban – loc de întâlnire în centrul oraşuluiÎntocmitor: Atelier Şef lucr. dr.arh. Liviu Neaga

Semestrul 4

Schiţa nr. 1Tema: Locuire - machetăÎntocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Dan Marin

Schiţa nr.2Tema: Locuire – reprezentare de conceptÎntocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu

Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)Temă surprizăÎntocmitor: Profesor invitat şi Atelier Conf.dr.arh.Iulian Gudină

AN III

Semestrul 5

Schiţa nr. 1Tema: Formă şi funcţiune arhitecturală Întocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

Schiţa nr.2Tema: Spaţiu neconstruit/Spaţiu construitÎntocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu

Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)Tema: Amenajare urbanăÎntocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Haytham Zeki

Semestrul 6

Schiţa nr.1Tema: Locuire colectivă – reprezentare de conceptÎntocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Anca Oţoiu

Schiţa nr. 2Tema: Locuire colectivă - machetăÎntocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Iulia Stanciu

Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)Temă surprizăÎntocmitor: Profesor invitat şi Atelier Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

Teme schiţă de schiţă



Curs Opţional

Facultatea de Arhitectură / Specializarea Arhitectură - An univ. 2012-2013

BP3-5 | Teoria proiectului de arhitecturăCurs la alegere sem.2 | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2

Departament: Bazele Proiectării de Arhitectură

Titular:

prof.dr.arh. Adrian Spirescu

Colectiv:

Cadre didactice din Departamentul Bazele Proiectării

Obiective:

1. Studentul va fi capabil să relaţioneze reflecţiile teoretice cu aspectele concrete ale proiectului de atelier; 2. va înţelege modul în care se desfăşoară procesul de observare, prin proiect, a contextului urban; 3. va aprofunda, prin intermediul exemplelor, elementele ce ţin de metodologia proiectului: ce înseamnă a defini o temă – concept, idee, soluţie - cum se alege cadrul de referinţe al proiectului - anaolgii, documentare, ipoteze de lucru.

Conţinut:

- Despre începutul proiectului – curs introductiv - pornind de la problema locuirii colective, discuţia va introduce problematica generală a cursului de Teoria proiectului, va urmări formularea unor întrebări legate de felul în care un arhitect lucrează: respectiv ce înseamnă a începe un proiect, a aduna date şi indicii, a merge mai departe, a critica şi ajusta pe parcurs, ce înseamnă a transmite sau a prezenta;



- Tipologii urbane – modelul modernist: la ville classé, critica Insulei tradiţionale, evenimentul Plastic, mecanisme urbane din anii ’20; critica modelului modernist – Interbau, -Berlin ’78-’87, Reconstrucţia critică, Tratarea discontinuităţii prin discontinuitate,Stadt Villa, Monumentul izolat, Regenerare la Paris, Parcul de la Bercy;

- Tipologii de locuire colectivă - O analiză critică însoţită de exemple şi ilustraţii pentru principalele direcţii tipologice din cadrul programului de locuire colectivă: turnul, bara, insula tradiţională, insula contemporană, plomba, soluţiile low rise / high density, cvartalul, incinta, vila urbană, soluţiile hibride;

- Locuinţe colective în România,- istorie, realitate urbana, proiecte arhitecturale contemporane si discursuri mediatice.

- Dimensiuni ale Densitaţii – definirea noţiunii , dezbatere pe marginea textului „Polarité, Mixité, Intensité, Trois dimensions conjointes de la densité urbaine”, introducerea noţiunii de densitate a percepţiei, abordarea critică a unor exemple de strategii de densificare din arhitectura recentă

- Responsabilităţile arhitectului privind durabilitatea – o discuţie critică privind conceptul de dezvoltare durabilă, confruntări de opinii, puncte de vedere interdisciplinare, forma urbană şi durabilitatea.

Metoda de predare:

Curs însoţit de discuţii şi dezbateriMod de evaluare:Seminar / lucrare scrisă

Bibliografie minimală:

- Frampton, Kenneth - “Modern architecture: a critical history”, Thames and Hudson, Londra, 1992

- Gausa, Manuel - “Housing: new alternatives - new systems”, Actar, Barcelona, 1998

- Mornment Adam, Biles Annabel - “Infill. New Houses for Urban Sites”, Laurence King Publishing, Londra, 2009

- *** - “Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006 - Amphoux Pascal. “Polarité, Mixité, Intensité, Trois dimensions conjointes

de la densité urbaine”, “Polaraity, Mixity, Intensity, Three Interacting Dimensions of Urban Density”, In Hilde Heinen, David Vanderburgh, Inside Density, International Colloquium on Architecture and Cities, Bruxelles : Editions La lettre volée, 2003, pp. 19-32.

- Gauzin-Muller, Dominique, “Sustainable Architecture and Urbanism:Concepts, Technologies”, Exemples, Basel, 2002

- Gast, Klaus-Peter. “Living Plans: New Concepts for Advanced Housing”, Basel, 2005

- Fernandez Per, Aurora; Arpa, Javier, “Density projects: 36 new concepts on collective housing”, Vitoria-Gasteiz, 2007

- Bielefeld, Bert; El Khouli, Sebastian, “Basics Idée de projet”, Birkhäuser, Basel 2007

- de Botton, Alain, “Arhitectura fericirii”, Editura Vellant, Bucureşti 2009 - Hertzberger, Herman, „Lessons for Students in Architecture”, 010

Publishers, Rotterdam 2005 - Pallasmaa, Juhani, „The eyes of the skin. Architecture and the senses”,

Wiely-Academy - John Wiley & Sons Ltd, Padstow, Cornwall 2005 - Zumthor, Peter, „Thinking Architecture”, Birkhäuser, Basel 1999

Observaţii:

- Cursul de teoria proiectului se constituie ca o parte componentă a atelierului de proiectare, îmbogăţind căutările arhitecturale concrete ale proiectului prin propunerea unor teme conexe şi abordarea interactivă a acestora.

- Conţinutul şi metoda de predare a cursului se pot adapta funcţie de întocmitorul lui.



ARGUMENT

A proiecta în şcoala de arhitectură înseamnă a-ţi pune întrebări, a te apropia, a înconjura şi a găsi propriul tău răspuns cu ajutorul profesorului. De fiecare dată din nou.

Peter Zumthor

Temele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat: ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii : arhitectura lucrează cu ceva dat, iar ceea ce contează în primul rând este buna raportare la acest dat.

Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a interpreta şi a traduce în proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile concrete întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhitect trebuie să înceapă să simtă că i se vorbeşte pe limba lui, că înţelege



povestea pe care acestea o au de spus. Implicarea personală devine atunci o condiţie esenţială. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări şi abilităţi diferite. Temele de studiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea acestei experienţe a fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea unor experienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul îndrumării din atelier.

În cadrul temelor propuse, în activitatea de atelier, alegerea conştientă, problematizată şi argumentată - a materialului, a locului, a folosinţei - este un instrument important de construire a unui demers adecvat fiecăreia dintre problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului. Tema nu face decât să aducă un indiciu de pornire, pentru ca ulterior fiecare student să-şi poată construi - într-o măsură mai mare sau mai mică - propria temă, însoţit de îndrumători. Experienţa, specificul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin să furnizeze reperele, bornele, ceea ce poate fi un teren ferm al învăţării arhitecturii.

În acest sens, se pot distinge câteva direcţii şi problematici principale care se regăsesc permanent, deşi în proporţii diferite, în alcătuirea celor 6 teme de studiu din desfăşurarea anilor 2 şi 3.

RELAŢIA CU VECINĂTATEA

Întâlnirea cu vecinătatea este noutatea absolută şi, în acelaşi timp, laitmotivul anilor 2 şi 3. Se porneşte aşadar de la situaţii de vecinătate diferite - fie acestea urbane, centrale sau periferice, ori fragmente ale cadrului natural - vecinătăţi care, parcurse, descoperite, interpretate şi uneori trăite, rând pe rând, îl pot învăţa ele însele pe arhitect ce şi cum trebuie să facă. Anumite teme (cele două proiecte legate din primul semestru, atât pentru anul 2, cât şi pentru anul 3) solicită parcurgerea unor zone extinse de studiu. Astfel, alegerea locului în care intervenţia apare ca fiind necesară sau determinarea funcţiunii celei mai potrivite antrenează implicit o gândire arhitecturală critică. În aceste cazuri, primul proiect funcţionează (şi) ca etapă de cunoaştere ce pregăteşte tema secundă.

RECUPERAREA MATERIALITĂŢII

Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt materialul, felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa formă formei : sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar mai ales ale primului exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot formula în mod firesc, nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.

RECONSIDERAREA PROGRAMULUI

A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra felului în care viaţa ar fi posibilă acolo: acea viaţă care să fie specifică unui anume loc, anumitor oameni, implicând anumite activităţi, anticipând întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusă reconsiderarea şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la fiecare situaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură ce toate acestea se lasă descoperite.

Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii. Studiul este centrat pe problema locuirii, abordând pe rând şi gradual locuirea individuală, ca spaţiu exclusiv sau negociat al intimităţii domestice (a doua temă din anul 2), apoi subiectul locuirii într-o casă „la curte”, dar, în acelaşi timp, în comunitate (a treia temă din anul 2) şi, în cele din urmă, tema unei locuiri colective, dense, cu puternic caracter urban, animată de funcţiuni complementare (a treia temă din anul 3). Dimensiunea publică caracterizează mai ales primul semestru al anului 3, oferind prilejul construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui loc, unui anumit mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate, pe care arhitectura le poate dezvălui, îngriji sau re-inventa.



2anul



p r o i e c t e d e a t e l i e r

Proiectul nr. 1:CONSTRUCŢIE ŞI MATERIALITATE

Numar de credite : 4 | Durata : 5 saptamâni

1. Argument

Demersul didactic al atelierului de proiectare din anul I a fost centrat primordial asupra noţiunii de compoziţie şi spaţiu. Tema numărul 1 din semestrul 3 de studiu are ca obiectiv sensibilizarea studenţilor asupra modalităţilor în care se pot folosi materialele în a construi şi în a găsi sensul adecvat unei construcţii ţinând cont de specificul sau semnificaţia materialului ales. În acest sens investigarea materialităţii, nu doar în sensul alegerii unui material cu care decizi să construieşti, ci simplificând în mod deliberat lucrurile, reducând la maximum dimensiunile intervenţiei, discutând importanţa şi potenţialul expresiv ale celor mai simple gesturi de construcţie, este subiectul temei propuse. Iar toate acestea se pot face în mod firesc nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul unde se aşează şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.

2. Obiective

- înţelegerea modalităţilor fireşti în care un material este propriu în a fi folosit pentru a alcătui un spaţiu sau a defini o formă

- înţelegerea manierei în care un material este propriu în a fi folosit într-un anumit context cultural, social, climatic

- înţelegerea sensului unei „structuri” cu o anumită materialitate şi adecvarea sa spaţiului pe care îl formează sau îl reprezintă



- înţelegerea sitului şi materialităţii ca parte integrantă a spaţiului arhitectural

- maniera constructivă de realizare a unui spaţiu dă sens materialului sau anulează potenţialul acestuia, ne-îmbogăţind semnificaţia spaţiului. Sensul proiectului vine şi din sensul în care materialitatea este înţeleasă şi interpretată mai mult decât doar în logica sa constructivă.

3. Conţinutul studiului

Amplasament: oraşele Bucureşti (zona Petricani) şi Câmpulung Muscel, conform planurilor anexă.

Studenţii vor parcurge mai multe zone marcate pe planurile de situaţie anexate, ale celor două oraşe, vor descoperi şi analiza amplasamentele sugerate de temă şi vor găsi potenţialul unor locuri unde vor crede de cuviinţă să intervină în sensul interpretării materialităţii existente în zonă.

Proiectul constă în alegerea câtorva materiale cu care vor face un obiect, amenajarea unui loc sau un spaţiu de mici dimensiuni. Alegerea materialelor precum şi a tipului intervenţiei vine din logica interpretării sitului. Discuţia se va axa preponderent pe maniera în care o formă sau o structură este conformă cu un material şi pe semnificaţia în care un spaţiu poate fi îmbogăţit prin materialitate, precum şi în sensul în care ea este adecvată sau nu unui loc. În cazul în care tipul intervenţiei se va concentra pe alcătuirea unui obiect, aria desfăşurată a acestuia nu va depăşi 200 mp iar dacă opţiunea de răspuns dată temei va trata un context mai larg şi o intervenţie la scară „urbană” suprafaţa aferentă va fi de maxim 500 mp.

Întrucât tema 1 şi tema 2 din anul II de studiu sunt strâns legate între ele, având obiective didactice comune, alegerea unui amplasament la tema 1 condiţionează menţinerea aceluiaşi amplasament pentru desfăşurarea proiectului din cadrul temei 2, logica acestui demers fiind dată de înţelegerea potenţialului unui loc în contextul său larg al cadrului urban, construit şi social.



4. Condiţii redactare

- începutul proiectului poate fi arătat sub forma prezentărilor „pecha kucha” prin care studenţii vor surprinde caracterul sensibil al locului studiat, având ca subiect al reflecţiei tema materialităţii. Slide-urile prezentării vor fi înlocuite şi îmbogăţite pe tot parcursul desfăşurării studiului şi niciodată nu vor depăşi numărul de 20.

- predările intermediare şi corecturile la panou se vor desfăşura pe baza machetelor de studiu, scara acestora fiind aleasă de student în colaborare cu îndrumătorul de atelier, ţinând cont de specificul materialului ales a fi înţeles şi utilizat în proiect.

Predarea:- se va preda un „caiet de studiu” având ca subiect desenul de

observaţie în vederea interpretării sitului ales, precum şi arătarea resorturilor intime ce pot forma arhitectura în absenţa aspectelor exclusiv formale.

- se vor preda pe un cd slide-urile „pecha kucha”, dacă este cazul- redactarea proiectului se va face pe hârtie format 50x70 cm- funcţie de intervenţia aleasă scara proiectului va putea varia între

1:100 şi 1:50- tehnica de redactare va fi sub forma desenului tradiţional- machetă finală sc 1:100 sau 1:50- evaluarea proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe

5. Criterii apreciere

- coerenţa demersului- calitatea observaţiilor date de înţelegerea şi interpretarea sitului- calitatea observaţiilor date de înţelegerea materialelor alese

(condiţionări tehnice, semnificaţii „poetice”, adecvarea la scopul utilizării lor, etc)

- calitatea exprimării ideilor proiectului în concordanţă cu manierele de prezentare (machete, fotografii, desene, pecha kucha)

- coerenţa parcursului de la material la punerea în formă

6. Bibliografie

Von Meiss, PierreDe la Forme au Lieu. Une introduction a l’etude de l’architecture, Presses polytehniques Romandes, Laussane, 1986

Pallasmaa, Juhani Touching the World - architecture, hapticity and the emancipation of the eyeThe Thinking Hand The Eyes of the Skin: Architecture and the Senses

Zumthor, Peter Atmospheres: Architectural Environments - Surrounding Objects, Birkhauser, 2006

A. DeplazesConstruction Architecture – from materials to structures – a handbook, Ed. Prof. A. Deplazes

VerBMatters

Intocmit:

lect. dr. arh. Dorin Ştefan Adam



1. AMPLASAMENT BUCUREŞTI



Propuneri situri Amplasament Campulung:

01. Străzile cu ieşire la strada Matei Basarab. Exemplu strada Primăverii şi Strada Petre Zamfirescu pentru ca sunt şi în vecinatatea unui platou şi aproape de padure. Sunt străzi ce urcă brusc.

02. Strada It N Popp sau lânga ea Strada Parcul Mirea cu case boiereşti, vila Mirea care e palat şi casuţe ţărăneşti cu găini în curte.

03. Strada Fraţii Goleşti în apropierea parcului Creţulescu lângă râu, unde e şi un izvor, cu case din caramidă.

04. Str. D Alimanasteanu cu tot cu străduţele ei care duce către un loc cu o perspectivă panoramică asupra oraşului.

05. Strazile din spatele garii sau pe langa ea, de exemplu strada Petre Tutea sau Strada Negulicilor lângă Râul Targului.

06. Strada Maior Giurescu cu legătură rapidă către pădure

07. Zonele din preajma siturilor propuse pentru tema numarul 2

2. AMPLASAMENT CâMPULUNG




Proiectul nr. 2:LOCUIRE INDIVIDUALĂ


Argument

Tematica semestrului 3 urmăreşte trecerea gradată de la exerciţiile compoziţionale ale anului 1 către o înţelegere tot mai complexă a actului de a construi. Dacă prima temă a introdus contactul cu un amplasament real şi cu sensibilitatea unui material de construcţie, cea de-a doua temă introduce dimensiunea funcţională esenţială arhitecturii. În acest fel tema nr. 2 face primul pas în studiului mai amplu al programelor de locuire, care va fi urmat progresiv, de la privat către colectiv, pe parcursul anilor II si III de studiu.

Locuinţa este mai mult decât un adăpost. Este un spaţiu în care au loc activităţi şi evenimente, ea capătă un inţeles propriu pentru fiecare membru al familiei si spune o poveste despre cei care o locuiesc. De aceea locuinţa individuală urmăreşte cu precădere profilul celor care o vor locui dar şi buna raportare la particularităţile contextului fizic, social, cultural şi economic dintr-un anumit loc la un moment dat. Investigarea materialităţii, lansată de tema nr. 1, a fost un prilej de cercetare şi înţelegere a unui loc în care proiectul locuinţei individuale se va insera. Mai mult, tema materialităţii va fi dusă mai departe prin modul în care maniera constructivă, spaţialitatea, expresivitatea şi funcţionalitatea vor conlucra într-un tot unitar.



Obiectivele studiului şi competenţe

- dezvoltarea unei culturi arhitecturale centrate pe evoluţia modelelor de locuire individuală;

- înţelegerea fundamentelor locuirii şi a implicaţiilor arhitecturale ale transformărilor din societatea contemporană şi viaţa familială;

- dezvoltarea capacităţii de a realiza o analiză relevantă a datelor implicate în proiect şi de a construi şi susţine un demers personal coerent şi adecvat problemelor identificate;

- însuşirea unei maniere integrate de abordare a proiectului, între conceptul general, logica tectonică şi materialitatea edificiului.

Conţinutul studiului

În Campulung Muscel şi Bucureşti, în zonele de analiză propuse de tema nr. 1, au fost identificate câteva situri care constituie amplasamente posibile pentru proiectul de locuire individuală (conform planurilor de situaţie anexate). Obţiunea fiecărui atelier pentru una dintre cele două localităţi de studiu, făcută la proiectul nr. 1, va fi păstrată în continuare şi la prezentul proiect. Astfel, pornind de la înţelegerea zonei studiate prin tema anterioară, fiecare student (sau atelier) va alege unul dintre aceste situri. Terenurile, proprietate particulară, se află în intravilanul localităţilor, în zone preponderent rezidenţiale.

Fiecare student va imagina un scenariu propriu de locuire, inspirat de înţelegerea caracteristicilor locului (oraş, oameni, arhitectură, peisaj, etc.).

Se vor asigura condiţiile de locuire permanentă pentru o familie cu doi copii, având în vedere un nivel mediu în privinţa costurilor. Suprafaţa locuinţei nu va depăşi 200 mp. Funcţiunile vor fi adaptate categoriilor de utilizări proprii locuinţei: locul de odihnă, de studiu/lucru, de relaxare, de discuţii în familie şi cu oaspeţii, de masă şi de preparare a hranei.

Pentru amplasamentele din localitatea Campulung Muscel locuinţei propriuzise i se mai pot adăuga funcţiuni suplimentare până la suprafaţa maximă de 300 mp

Se va urmări relaţia dintre locuinţă, terenul aflat în proprietate, vecinătăţi şi cadrul natural.

Structura de rezistenta va fi adaptată soluţiei de arhitectură (zidărie

portantă cu sâmburi de beton armat, stâlpi/pereţi structurali din beton armat, lemn, metal).

Condiţii de redactare

Proiectul se va realiza individual.

Etapa 1 – 3 săptămâni, jurizare în atelierAnaliza sitului şi definirea scenariului de locuire- planşă care să cuprindă studiul zonei care include situl ales,

o descriere succintă a scenariului de locuire propus şi a temei proprii, referinţe culturale arhitecturale în relaţie cu demersul;

- schiţe ale conceptului şi scheme de distribuţie interioară - macheta de studiu 1/100, inserată în macheta de sit.

Etapa 2 – 6 săptămâni, jurizare în atelierProiectul va fi redactat la scara 1:50 pe hartie albă, format de 50X70, într-o tehnică la alegere (fără piese redactate pe calculator).Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei (plan de situaţie, planurile tuturor nivelurilor mobilate, secţiune caracteristică, minim 2 faţade, alte piese stabilite în cadrul atelierului.)Proiectul va cuprinde în mod obligatoriu, macheta volumului inserată în macheta de sit 1/100 şi macheta întregului lot 1/50.De asemenea se va preda obligatoriu şi o plansă de sinteză care să ilustreze demersul şi evoluţia proiectului (scheme, fotografii ale machetor de studiu, etc.)



Criterii de evaluare:

- Coerenţa relaţionării dintre caracterul observat al locului, scenariul de locuire propus şi soluţia spaţială;

- Încadrarea în contextul urban; - Valoarea soluţiei arhitecturale (materialitate, expresie, spaţialitate,

funcţionalitate, structură);- Respectarea tuturor condiţiilor de redactare.

Bibliografie:

- monografii arhitecti romani: Horia Creanga, Duiliu Marcu, Henrieta Delavrancea – Gibory

- colectia revistei El Croquis: Steven Holl, Alvaro Siza, David Chipperfield, OMA / Rem Koolhaas, SANAA, Aires Mateus, John Pawson, RCR Arquitectes, Bevk Perović Arhitekti

- colectia revistei Zeppelin- Arhitext, Monografie arh. Radu Mihailescu- Rapoport, Amos, House form and culture- Hall, E.T., The Hidden Dimension- Le Corbusier, Ouevre complète 1910-29- Frampton, Kenneth, Modern architecture – a critical history- Norberg-Schulz, Christian, L’Habiter- Gausa, Manuel, Housing, New Alternatives, New Systems

Întocmit

Şef de lucrări dr. arh. Melania Dulămea



1. PLAN INCADRARE BUCUREŞTI - PLUMBUITA



2. PLAN INCADRARE CâMPULUNG



Proiectul nr 3: LOCUIREA ÎNTRE PUBLIC ŞI PRIVATNumar de credite : 10 | Durata : 14 saptamâni

Argument

Oscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectul central al arhitecturii. Exerciţiul urmăreşte surprinderea modulaţiilor posibile ale legăturii între casă, trăită drept centru al lumii, şi vecinătate, ca deschidere către ceilalţi. Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi în care fiecare membru avea un nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, şi explorând tema unei locuiri în care casele se ţin împreună, exerciţiul caută să surprindă legături. Rând pe rând, identificarea dintre un om şi casa sa, reunirea membrilor familiei, legăturile din interiorul unei comunităţi, relaţia cu vecinătatea, intuirea depărtării dau apropierii lumii, devin subiectul unei explorări personale, în sensul asumării unei lecturi şi interpretări proprii fiecărui student asupra temei locuirii, şi particulare, în sensul înţelegerii şi adecvării propunerilor la ceea ce locul anume ajunge să ceară.

Obiective şi competenţe

Având ca pretext locuirea, vecinătatea şi comunitatea, studiul urmăreşte înainte de toate formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii. Acest obiectiv principal se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura intervine asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, loc, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale, etc.) în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă în sensul său prim). Peste acest “deja dat” se suprapun datele noi ale unei voinţe de a construi, formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele competenţe pe care exerciţiul încearcă să le formeze, ţin mai ales de capacitatea de a conştientiza, reformula şi continua firesc toate aceste date iniţiale.

p r o i e c t d e a n



- integrarea în vecinătate - înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi timp (dar care se lasă descoperite abia pe parcursul procesului de proiectare) şi a influenţei acestora asupra deciziilor arhitecturale;

- formarea unei comunităţi - capacitatea de a reformula critic datele noi şi schimbările propuse de tema de arhitectură, în sensul adecvării la ceea ce este deja dat;

- locuirea în interiorul şi în preajma casei - definirea, înţelegerea şi traducerea în proiect a nevoilor unor locuitori posibili;

- scenariul propriu de locuire “între public şi privat” - capacitatea de a formula, reformula, dezvolta, urmări şi transmite un răspuns personal şi particular care implică transformarea, continuarea, evoluţia tuturor acestor date (vecinătate, comunitate, locuire).

Conţinutul studiului

Sinteza temei de lucru:

Pe un teren dat de 3800mp se vor construi case pentru 10, cel mult 12 familii, explorând o tipologie de locuire cu regim jos de înălţime. Aceste case şi familii vor forma o comunitate. Fiecare casă va avea intrarea ei separată din exterior şi o curte privată, ocupând împreună aproximativ jumătate din suprafaţa terenului. Pentru restul terenului vor fi propuse diferite spaţii sau amenajări care vor fi folosite în comun şi vor media relaţia cu vecinătatea. *

Detalierea temei de lucru:

Tema 3 propune un proiect cu temă “deschisă” în care locuirea va fi investigată pe baza unei reflecţii proprii asupra contextului urban şi a relaţiilor de vecinătate imediată. Studiul se construieşte pornind de la situaţia concretă a unui cartier relativ omogen de locuinţe joase în periferia de nord a Bucureştiului - cartierul Dămăroaia. Pe un teren actualmente neconstruit, având o suprafaţă de aproximativ 3800mp, se vor propune locuinţe pentru 10 până la 12 familii. Acestea vor fi gândite astfel încât să poată oferi o calitate a locuirii cât mai aproape de locuirea individuală, folosind însă mijloacele relativ modeste ale caselor strânse una în alta, dar şi avantajele locuirii în comunitate. Se urmăreşte astfel investigarea unor moduri şi tipologii diferite de locuire (cum ar fi locuinţe cuplate, înşiruite sau covor, până la o locuire semi-colectivă etc.) care vor fi stabilite în urma întâlnirii cu locul, a înţelegerii şi analizei critice a vecinătăţii imediate. Va fi păstrat un regim jos de înălţime, fiind posibile suprapuneri parţiale ale locuinţelor, dar cu acces separat din exterior pentru fiecare din acestea. Casele şi curţile lor vor ocupa aproximativ 2000mp, restul terenului fiind folosit în comun, oferind locuitorilor anumite spaţii şi amenajări suplimentare şi mediind relaţia cu vecinătatea.

Studiul invită la punerea câtorva întrebări despre ce înseamnă a locui printr-o explorare conştientă a modurilor posibile ale unei locuiri care chestionează ideea de comunitate * (înţelegând, criticând, adaptând şi mergând mai departe decât exemplele recente de tip condominiu, ansamblu rezidenţial, cohousing). Nuanţarea unei folosiri mai mult sau mai puţin private sau comunitare a terenului dat, cât şi deschiderea către vecinătatea existentă vor fi stabilite în urma construirii unui scenariu de locuire propriu fiecărei echipe de studenţi (sau atelier, după caz). Acest scenariu poate include mici funcţiuni şi spaţii complementare locuirii.

Exerciţiul îndeamnă de asemenea la considerarea folosirii cumpătate a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice, în sensul descris de întâlnirea dintre tema unor locuinţe relativ ieftine şi acutizarea întrebărilor legate de sustenabilitate în lumea de astăzi. Calitatea locuirii va fi căutată mai ales în recuperarea şi valorificarea curţii, a comunităţii, sau a vecinătăţii şi nu în excese dimensionale, formale sau constructive.

* Condominiu Imobilul format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele proprietăţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectiva şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz. Constituie condominiu (...) un ansamblu rezidenţial format din locuinţe şi construcţii cu altă destinaţie, individuale, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care proprietăţile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comună forţată şi perpetuă. (Legea nr. 310/2009)



Regimul de înălţime şi ceilalţi indicatori urbanistici vor fi stabiliţi în urma analizei ca intenţie coerentă şi argumentată de ocupare şi de folosire a locului şi de integrare în vecinătatea existentă.

Sistemul constructiv şi materialitatea vor fi determinate în concordanţă cu obiectivele studiului, cu scenariul de locuire propus şi principiile arhitecturii durabile.

Etapele de lucru şi redactarea proiectului

Studiul are două faze şi se va desfăşura în echipe de doi studenţi.

Faza I (4 credite, 6 săptămâni, juriu în atelier) - Analiza contextului ca lectură personală a vecinătăţii imediate şi stabilire a unor

date care pot deveni indicii pentru o intervenţie care ţine cont de ceea ce este deja dat;

- Investigarea şi formularea ca ipoteză de lucru a unui scenariu propriu de locuire “între public şi privat”. Acest scenariu va fi formulat în scris, rămânând însă deschis unei evoluţii ulterioare;

- Identificarea unei tipologii posibile de locuire şi documentarea asupra acesteia într-un caiet de studiu;

- Macheta de atelier a sitului la scara 1:200, conţinând cel puţin vecinătatea imediată, case, arbori;

- Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200, ca instrument de lucru, pentru fiecare propunere şi stadiu diferit al proiectului;

- Plan de situaţie la scara 1:500, redând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acceselor;

- Planuri, secţiuni, faţade (de lucru) ale ansamblului la scara 1:200 cuprinzând împreună toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse;

- Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumare a fiecărui atelier.

Faza II (6 credite, 8 săptămâni, juriu în comisie în presesiune)

- Detalierea proiectului presupune co-evoluţia problemei şi a soluţiei, confruntarea şi ajustarea permanentă a datelor şi a răspunsurilor posibile, în urma formulării unor întrebări personale şi particulare ale fiecărei echipe de studenţi, cu ajutorul discuţiilor şi a direcţiilor propuse de îndrumare. Acest proces va fi prezentat ca parte a proiectului final, printr-o planşă care va face posibilă reluarea drumului, principalele indicii, întrebări sau ipoteze de lucru, scenariul de locuire, datele descoperite din mers şi schimbările importante survenite, etc.



- Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200 actualizată şi integrată în macheta de sit;

- Macheta la scara 1:50 a unei locuinţe (stabilite în urma îndrumării) şi a curţii sale;

- Plan de situaţie la scara 1:500, conţinând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acceselor;

- Planuri, secţiuni, faţade de ansamblu la scara 1:100 cuprinzând împreună toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse;

- Detalierea unei locuinţe pentru o familie (stabilite în urma îndrumării) şi a curţii sale - planuri, secţiuni, faţade la scara 1:50 cu indicaţii asupra structurii, materialităţii şi mobilării propuse;

- Studii de fotografie pe machetă încercând surprinderea integrării, a atmosferei, sau materialităţii.

Criterii de evaluare

INTEGRAREA ÎN VECINĂTATE

- urbanitatea - o densitate potrivită şi echilibrată; utilizări şi funcţiuni mixte; integrarea locuirii, destinderii, activităţilor de lucru; reducerea deplasării auto şi accesibilitatea pietonală;

- conectivitatea - caracterul compact, relaţii multiple între locuinţe şi spaţiul comunităţii, stabilitatea socială;

- adecvarea - memoria ca parte a contextului existent, adecvarea scării şi a imaginii, particularitatea în unitate, interacţiunea între locuitorii vechi şi noi, încurajarea atitudinilor participative;

- integrarea naturii - evaluarea şi, pe cât posibil, păstrarea şi amplificarea spaţiilor verzi, înţelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii;

LOCUIREA ÎN INTERIORUL/ ÎN PREAJMA CASEI/ ÎN COMUNITATE

- identificarea - punerea întrebărilor şi înţelegerea nevoilor locuirii, traduse într-o conformare potrivită a funcţiunilor şi a legăturilor între spaţii, regăsirea în propria casă (acasă);

- flexibilitatea - evoluţia casei în timp, adaptabilitatea şi schimbarea posibilă pentru a putea găzdui moduri diferite de a trăi, folosinţe variate, aşteptări şi nevoi diverse;

- comunicarea - interacţiunea, locuirea în sens privat şi comunitar, posibilitatea unor activităţi multiple, participarea;

- deschiderea - relaţii spaţiale fireşti şi între interior şi exterior, extinderi în afară ale spaţiilor locuite, primirea exteriorului înăuntru;

STRUCTURA/ MATERIALITATEA

- adecvarea sistemului constructiv şi a materialităţii la obiectivele studiului, la scenariul de locuire propus şi la principiile arhitecturii durabile;

- folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice;

- chestionarea, înţelegerea şi redarea corectă a principiilor structurale şi a rezolvărilor de detaliu, în concordanţă cu caracterul şi atmosfera spaţiilor propuse în proiect;



REPREZENTAREA

- adecvarea discursului şi a reprezentării la propriul scenariu de locuire în comunitate propus, formulat şi reformulat în scris;

- caracterul unitar, acoperitor şi sugestiv al reprezentărilor grafice, machetei şi studiilor foto

- calitatea şi claritatea discursului argumentativ de prezentare a proiectului;

PROCESUL DE PROIECTARE

- coerenţa şi capacitatea de auto-evaluare reflexiv-critică a parcursului propriului proiect;

- înţelegerea procesului de proiectare ca evoluţie simultană a problemei (date disponibile) şi a soluţiei (răspunsuri formulate) şi elocvenţa redării condensate în planşa de sinteză a parcursului;

- capacitatea de a colabora constructiv cu colegii şi implicarea în activităţile comune din atelier.

Bibliografie

Bibliografia cursului Arhitectură. Locuire. Oraş, An II, Semestrul 4, UAUIM

Gaston BACHELARD, “Casa. De la pivniţă la pod. Sensul colibei”, în: Poetica spaţiului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005, pp. 35-50 şi 56-67

George Matei CANTACUZINO, “Locuinţa românească”, în: Izvoare şi popasuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65

Mircea ELIADE, “A-ţi asuma crearea lumii”, în: Sacrul şi profanul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 49-56

Alain de BOTTON, “Semnificaţia arhitecturii” şi “ Promisiunea unui câmp”, în: Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureşti, 2009, pp. 9-26 şi 251-268

Florin BICIUŞCĂ, Experimentul “Căţelu”, Editura Paideia, Bucureşti, 2007

Bénédicte RÉGIMONT, “Despre habitat” şi “Încăperile casei”, în: Spune-mi cum ţi-e casa, ca să-ţi spun cine eşti, Editura Trei, Bucureşti, 2010, pp. 98-120 şi 121-150

Documentare:

Charles CORREA, Housing & Urbanisation, Urban Design Research Institute, 1999

Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Innovative Residential Architecture, Birkhauser, Basel, 2010

Brian EDWARDS, David TURRENT (eds.), Sustainable Housing: Principles & Practice, E & FN Spon, 2000

Hilary FRENCH, New Urban Housing, Editura Laurence King, 2006

Manuel GAUSA, Housing : New Alternatives, New Systems. Single-Family Housing : The Private Domain, Birkhauser, Basel, 2002

Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers, Rotterdam, 2009

Hubert HOFFMANN, Urban Low - Rise Group Housing: Terrace Houses. Patio



Houses. Linked Houses (Urbaner Flachbau: Reihenhauser. Atriumhauser. Kettenhauser), Verlag Gerd Hatje, 1967

David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice, Routledge, 2010

Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2011

Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses: A Housing Typology, Birkhauser, Basel, 2007

Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Row Houses : A Housing Tipology, Birkhauser, Basel, 2008

Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Town Houses: A Housing Typology, Birkhauser, Basel, 2008

Întocmit

Prof. dr. arh. Anca OţoiuAsist. dr. arh. Cristina Constantin



FOTO SIT



VECINĂTĂŢI



3anul




DE LA ORAŞ LA PROGRAMTematica semestrului 1 continuă investigarea graduală a contextului urban, prin două proiecte în care va fi abordată dimensiunea socială şi culturală a oraşului, prin corelarea elementelor de context şi de funcţiune / program.Dimensiunea funcţională este esenţială în arhitectură. Arhitectura nu înseamnă numai spaţiu sau formă, ci şi tot ceea ce se întâmplă în spaţiile proiectate de noi : activităţi, acţiuni, evenimente. Toate acestea nu „se întâmplă” însă în mod generic şi invariabil, ci sunt conectate cu particularităţile şi valorile vieţii sociale dintr-un anumit timp şi loc.Programul de arhitectură nu reprezintă o opţiune arbitrară sau generală. El apare ca rezultantă a unui set specific de exigenţe, care ţine atât de actorii implicaţi – utilizatori, investitori, opinie publică, autorităţi etc. – cât şi de o situaţie urbană concretă, de condiţiile fizice şi social-economice ale acesteia*.

Obiectivele studiului şi competenţe

Cele două proiecte ale primului semestru au astfel ca scop :- înţelegerea caracterului individualizat al programului de

arhitectură- înţelegerea mecanismelor de corelare dintre conceptul

general arhitectural, datele de context şi cele de program- formarea competenţei de a aborda o situaţie urbană

specifică şi de a construi un răspuns adecvat din punct de vedere al exigenţelor funcţionale

* Pentru o tratare aprofundată a acestei problematici : Ana Maria Zahariade – note de curs (Arhitectură – context – peisaj, semestrul 5), la http://www.uauim.ro/departamente/itcp/

discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf



Atât primul, cât şi cel de-al doilea proiect pornesc de la parcurgerea unui perimetru urban mai larg, prilej pentru experimentarea şi înţelegerea unor forme diferite de urbanitate. Pentru atingerea progresivă de către studenţi a obiectivelor pedagogice, propunem următoarea desfăşurare a studiului în acest semestru :

- primul exerciţiu pleacă de la precizarea destinaţiei construcţiei, lăsând studenţilor libertatea de a alege amplasamentul adecvat în cadrul zonei analizate ; - cel de-al doilea exerciţiu se va elabora pe un amplasament dat în cadrul zonei, lăsând studenţilor liber tatea de a răspunde unei problematici urbane specifice, prin definirea programului de arhitectură.



Proiectul nr. 1:PROGRAM DE ARHITECTURĂ ŞI CONTEXT URBAN


Conţinutul temei-cadru

Zona propusă pentru studiu se află în Bucureşti, fiind delimitată spre nord de Calea Călăraşilor, spre vest de Bulevardul Mircea Vodă, spre sud de Bulevardul Unirii (în spatele frontului de blocuri), spre sud-est de strada Theodor Speranţia, iar spre est de strada Agricultorilor. În urma parcurgerii acestui perimetru, studenţii vor selecta un amplasament precis (cu excepţia celui pe care urmează a se desfăşura proiectul nr. 2).

Criteriile de alegere vor fi stabilite de către fiecare atelier, în funcţie de particularităţile temelor proprii. Suprafaţa terenului va fi cuprinsă între 450 şi 900 mp. Cu titlu de exemplu, anexăm patru terenuri identificate în zona de studiu, situate (1) la intersecţia străzilor Matei Basarab şi Căuzaşi, (2) la intersecţia Căii Călăraşilor cu strada Remus, (3) pe strada Cezar Bolliac nr. 17 şi, respectiv, (4) pe Calea Călăraşilor nr. 40.

Temele de atelier vor preciza destinaţia construcţiei şi categoriile de activităţi pe care aceasta le va adăposti, urmărind una dintre următoarele dimensiuni programatice :- SOCIALĂ (centru de primire pentru persoanele fără adăpost,

centru comunitar de cartier, centru social pentru vârstnici etc.)- TURISTICĂ (hostel, boutique-hotel etc.)

Suprafaţa desfăşurată a construcţiei propuse nu va depăşi 2000 mp. În funcţie de specificul programului, se vor lua în considerare cerinţele privind accesibilitatea (pentru persoanele cu handicap) şi parcarea autovehiculelor pe parcelă.

Prima etapă – analitică – a studiului va avea ca obiect vecinătatea amplasamentului ales, stabilind desigur conexiunile necesare cu scara cartierului şi cu cea a oraşului. Extinderea perimetrului de analiză va fi determinată împreună cu îndrumătorii de la atelier, în funcţie de



particularităţile locului. Urmărim astfel o abordare progresivă a înţelegerii oraşului, care va fi continuată în anii următori prin analize multicriteriale complexe ale unor zone urbane mai ample. Important este ca această etapă analitică să conţină atât o dimensiune morfo-tipologică, cât şi una socială, permiţând înţelegerea modalităţilor cotidiene prin care oraşul este perceput şi utilizat, în contextul particular al locului ales.

Redactarea proiectului

Proiectul se va realiza în echipe de câte 2 sau 3 studenţi (la alegerea atelierului) şi va fi redactat la scara 1:100, pe format 50×70 cm.Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei (plan de situaţie, planurile tuturor nivelurilor, inclusiv planul acoperişului, minimum două secţiuni, toate faţadele, alte piese stabilite în cadrul atelierului). Planul parterului va include întreaga parcelă, cu toate amenajările exterioare propuse prin proiect. Planşele vor cuprinde şi detalierea, la scara 1:50, a unui spaţiu interior reprezentativ, urmărind descrierea ambianţei spaţiale şi a materialităţii acestuia.Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în macheta sitului, precum şi o planşă de sinteză, cuprinzând descrierea procesului de proiectare şi argumentarea soluţiei propuse.


CONTEXT / SIT- Înţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului urban- Alegerea adecvată a amplasamentului, în funcţie de destinaţia

construcţiei şi de opţiunile detaliate de program ale atelierului- Argumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie a

obiectului arhitectural în contextul construitPROGRAM- Înţelegerea de principiu a caracteristicilor esenţiale ale tipului de

clădire propus prin temă- Înţelegerea aprofundată a activităţilor pe care le va adăposti

clădirea, în relaţie cu un anumit context social-cultural- Claritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă

de acest sistem de activităţi

STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIE- Coerenţa conceptuală generală a obiectului de arhitectură- Coerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţială- Justificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale, dovedind

înţelegerea critică a culturii arhitecturale contemporane

MATERIALITATE / DETALIERE- Adecvarea dintre logica spaţială generală, destinaţia construcţiei

şi materialitatea propusă- Propunerea unor elemente de detaliere, corect proiectate, care

să susţină o viziune coerentă asupra ambianţelor spaţiale- Înţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind

materialele de construcţie şi finisaje

REPREZENTARE- Caracterul complet, acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor

grafice şi ale machetei- Adecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul

obiectului de arhitectură propus- Calitatea discursului argumentativ, prin care studentul îşi prezintă

proiectul în juriu

PROCESUL DE PROIECTARE- Continuitatea şi intensitatea studiului individual, în toate etapele

proiectului- Înţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii

din procesul propriu de proiectare- Coerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de

elaborare a proiectului, reflectată în planşa finală de sinteză- Disponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea comentariilor

legate de proiectele acestora şi de prelegerile cadrelor didactice

Jurizarea proiectelor se va face în cadrul atelierelor.Exerciţiul se va încheia cu prezentarea în expoziţie a proiectelor reprezentative ale fiecărei grupe.

Întocmit

Şef de lucrări dr. arh. Mihaela PelteacuŞef de lucrări arh. Vladimir Vinea



SIT 1 SIT 2



SIT 3 SIT 4



PERIMETRUL ZONEI DE STUDIU



SIT 1 N



NSIT 2



NSIT 3



N

SIT 4



Proiectul nr. 2: DE LA SIT LA PROGRAM


Conţinutul temei

Proiectul se va desfăşura pe un amplasament situat în interiorul zonei studiate la exerciţiul anterior, la intersecţia străzilor Traian şi Labirint. Terenul are o suprafaţă de circa 770 mp. Studenţii vor propune destinaţia construcţiei şi vor defini programul arhitectural, urmărind caracterul public al acestuia şi prezenţa unei dimensiuni culturale. Îndrumarea de atelier va asigura înţelegerea şi respectarea acestor două condiţii. Obiectul arhitectural va avea o suprafaţă desfăşurată de maximum 1600 mp. În funcţie de specificul programului, se vor lua în considerare cerinţele privind accesibilitatea (pentru persoanele cu handicap) şi parcarea autovehiculelor pe parcelă.

Etapa iniţială a studiului – analiza contextului urban – va avea în vedere elementele prezentate în tema proiectului 1. Decizia privind destinaţia viitoarei construcţii se va baza pe o interogare critică a rezultatelor analizei, încercând să exploreze tema adecvării programului de arhitectură într-un anumit context – construit şi social. Indiferent de nuanţele posibile ale raportului program–formă–context, problema adecvării va fi discutată atât la scara vecinătăţii imediate, cât şi la cea a cartierului şi, după caz, la cea a întregului oraş.

Tema solicită studenţilor definirea detaliată a programului, urmărind înţelegerea activă a dimensiunii funcţionale în arhitectură. După un studiu critic, cu caracter tipologic, al exemplelor construite cu destinaţii asemănătoare, studenţii vor putea să propună scenarii coerente privind activităţile specifice, care să contribuie apoi la definirea spaţială a proiectului.



Redactarea proiectului

Proiectul se va realiza individual şi va fi redactat la scara 1:50, pe format 70×100 cm.Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a soluţiei (plan de situaţie, planurile tuturor nivelurilor, inclusiv planul acoperişului, minimum două secţiuni, toate faţadele, alte piese stabilite în cadrul atelierului). Planul parterului va include întreaga parcelă, cu toate amenajările exterioare propuse prin proiect.Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în macheta sitului, precum şi o planşă de sinteză, cuprinzând descrierea detaliată a programului de arhitectură şi a procesului de proiectare, de la analiza contextului urban la propunerea finală.


CONTEXT / SIT- Înţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului

urban- Argumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie a

obiectului arhitectural în contextul construit

PROGRAM- Înţelegerea critică a problematicii adecvării dintre programul de

arhitectură şi contextul urban- Calitatea documentară, adecvarea şi actualitatea studiului

tipologic- Coerenţa şi detalierea programului de arhitectură propus- Asumarea consecventă a dimensiunii publice a programului- Claritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă

de sistemul de activităţi propus

STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIE- Coerenţa conceptuală generală a obiectului de arhitectură- Coerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţială- Justificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale, dovedind

înţelegerea critică a culturii arhitecturale contemporane

MATERIALITATE / DETALIERE- Adecvarea dintre logica spaţială generală, destinaţia construcţiei

şi materialitatea propusă- Propunerea unor elemente de detaliere, corect proiectate, care

să susţină o viziune coerentă asupra ambianţelor spaţiale- Înţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind

materialele de construcţie şi finisaje

REPREZENTARE- Caracterul complet, acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor

grafice şi ale machetei- Adecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul

obiectului de arhitectură propus- Calitatea discursului argumentativ, prin care studentul îşi prezintă

proiectul în juriu



PROCESUL DE PROIECTARE- Continuitatea şi intensitatea studiului individual, în toate etapele

proiectului- Înţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii

din procesul propriu de proiectare- Coerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de

elaborare a proiectului, reflectată în planşa finală de sinteză- Disponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea

comentariilor legate de proiectele acestora şi de prelegerile cadrelor didactice

Jurizarea proiectelor se va face în cadrul atelierelor.Exerciţiul se va încheia cu prezentarea în expoziţie a proiectelor reprezentative ale fiecărei grupe.

Bibliografie (pentru ambele teme ale semestrului)

- Diana Agrest – “Design versus Non-Design”, in K. Michael Hays (ed.) – Architecture Theory since 1968, The MIT Press, 2000, p. 198–213

- Anthony Vidler – “The Third Typology”, in K. Michael Hays (ed.) – Architecture Theory since 1968, The MIT Press, 2000, p. 284–294

- Roemer van Toorn – “No More Dreams? The Passion for Reality in Recent Dutch Architecture… and its Limitations”, in A. Krista Sykes (ed.) – Constructing a New Agenda: Architectural Theory 1993–2009, Princeton Architectural Press, 2010, p. 290–317

- Anthony Vidler – “Architecture’s Expanded Field”, in A. Krista Sykes (ed.) – Constructing a New Agenda: Architectural Theory 1993–2009, Princeton Architectural Press, 2010, p. 318–331

- Ana Maria Zahariade – note de curs : Arhitectură – context – peisaj (semestrul 5), în special : http://www.uauim.ro/departamente/itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf

- Françoise Choay – Pentru o antropologie a spaţiului, Registrul Urbaniştilor din România, 2011 (ed. originală : Pour une

anthropologie de l’espace, Seuil, 2006), în special capitolele “Semnele oraşului”, “Oraş nou”, “Şapte teze pentru o reflecţie asupra scărilor de amenajare şi destinului oraşelor” (p. 87–150)

***

- A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. Kahn, 1975 (cota III 3286), p. 135–161, 182–200

- Klaus-Peter Gast – Louis I. Kahn, Birkhäuser, 1999, p. 48–55, 64–71, 132–139

- Louis I. Kahn – “Silence and Light”, in Heinz Ronner, Sharad Jhaveri (eds.) – Louis I. Kahn. Complete Work 1935–1974, Birkhäuser, 1987 (ed. a doua), p. 6–9

- Vincent Scully – “Works of Louis Kahn and His Method”, in A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. Kahn, 1975, p. 287–300

- O.M.A., Rem Koolhaas and Bruce Mau – S, M, L, XL, Taschen, 1997 (ed. originală : 010 Publishers, 1995), p. 603–661 (despre concursul pentru Biblioteca Naţională din Paris), p. 1303–1344 (despre concursul pentru bibliotecile campusului Jussieu din Paris)

- Rem Koolhaas (ed.) – Content, Taschen, 2004, p. 138–149 (despre proiectul pentru Biblioteca din Seattle)

- A+T – nr. 32 (Hybrids II. Low-Rise Mixed-Use Buildings), 2008

***

- Ioana Tudora – La curte. Grădină, cartier şi peisaj urban în Bucureşti, Curtea Veche, 2009, p. 5–94

- Giuseppe Cinà – Bucureşti, de la sat la metropolă. Identitate urbană şi noi tendinţe, Capitel, 2010, p. 49–203

Întocmit

Şef de lucrări dr. arh. Mihaela PelteacuŞef de lucrări arh. Vladimir Vinea



FOTO SIT



N



N

sit propus pentru studiu



Proiectul nr. 3: LOCUIRE URBANĂ DENSĂ ÎN BUCUREŞTI


„Instinctul primordial al oricărei fiinţe umane este să-şi asigure un adăpost. Diferitele clase muncitoreşti din societatea de azi nu mai au locuinţe adaptate nevoilor lor; la fel, nici meşteşugarii, nici intelectualii. Este o chestiune de a construi, ce stă la baza neliniştii sociale de azi; arhitectură sau revoluţie.”Le Corbusier - „Vers une architecture”, 1923

1. Argument

În contextul mai amplu al studiului programelor de locuire iniţiat în anul 2 şi în continuarea firească a acestora, ultimul proiect din anul 3 abordează o temă cu o complexitate sporită: locuirea urbană densă; în speţă, locuinţele colective. Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbări esenţiale în structura oraşelor şi a societăţii. Astfel, este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a oraşului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerdà şi la tot ceea ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operaţiuni urbane majore dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii urbane de secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspectele pozitive şi negative, transformările masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada comunismului: urbanizarea forţată, centrele civice, cartierele-dormitor etc.

p r o i e c t d e a n



2. ObiectiveDin punct de vedere morfologic, Bucureştiul este unul dintre cele mai eterogene oraşe europene, fiind constituit din fragmente urbane aparent autonome şi autoreferenţiale. Găsim, spre exemplu, bucăţi de ţesut tradiţional valoros întrerupte de falii urbane – relicve ale operaţiunilor totalitare din anii ’80, după cum şi elemente de infrastructură ce acţionează mai degrabă ca o servitute decât ca un conector macrourban, sau zone uriaşe autosuficiente, cu densitate ridicată, însă nule din punct de vedere al calităţii (vieţii) urbane, ori operaţiuni speculative de dată recentă, indiferente sau cel mai adesea agresive în context urban. Acest caracter eterogen al Bucureştiului are valenţe contradictorii, reprezentând în acelaşi timp unul din factorii esenţiali care generează lipsa de calitate a vieţii, dar şi o provocare creativă pentru cei responsabili cu dezvoltarea şi planificarea oraşului.

Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective pe orice sit din interiorul oraşului generează modificări semnificative la nivelul structurii urbane şi, implicit, la nivel social. De aceea, obiectivul major al acestui proiect este relaţionarea deplină cu oraşul. Prin asta înţelegem, simultan:a. o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate

la nivelul structurii urbane;b. un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp;c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii.

Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de proiectare este analiza critică a contextului urban în care se va interveni. Datele obţinute şi procesate în urma acestei analize vor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie, generând astfel conceptul proiectului. Dincolo de aspectele enunţate mai sus, proiectul va trebui să răspundă cât mai complet, coerent şi corect cerinţelor de bază spaţial-funcţionale (atât la nivel de ansamblu, cât şi la nivel de detaliu), structural-constructive, comercial-economice şi de eficienţă energetică.

3. Conţinutul studiului

Proiectul va fi elaborat integral în echipe de câte 2 studenţi. În mod excepţional, se admite un singur proiect elaborat individual pentru fiecare grupă, atunci când numărul studenţilor din grupă este impar.

Astfel, pe terenul situat în str. Mântuleasa, nr. 7 – 9, se va proiecta un ansamblu de locuinţe colective. Terenul este liber de construcţii, fiind rezultat în urma alipirii a două parcele după demolarea prealabilă a construcţiilor edificate pe acestea. Terenul beneficiază de toate utilităţile publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, electricitate, gaze, transfer de date). Reglementările urbanistice care vor fi aplicate în proiect vor fi stabilite individual de fiecare echipă de studenţi, în urma analizei de sit şi a unei documentări cât mai temeinice. În acest sens, se va consulta şi regulamentul urbanistic zonal în vigoare.

Ansamblul va conţine minim 35 apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Ponderea acestora în cadrul ansamblului va fi:20% - apartamente cu 1 cameră;40% - apartamente cu 2 camere;30% - apartamente cu 3 camere;10% - apartamente cu 4 camere.

Suprafeţele construite ale apartamentelor (incluzând terasele şi balcoanele acoperite) nu vor depăşi: 55 mp - apartamente cu 1 cameră; 70 mp - apartamente cu 2 camere; 95 mp - apartamente cu 3 camere; 115 mp - apartamente cu 4 camere. Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale apartamentelor, după cum şi modul de distribuţie al acestora în cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă.

În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie de scenariul propus prin fiecare proiect, vor putea fi introduse şi alte funcţiuni complementare locuirii. În acest caz, ponderea şi distribuirea acestora în



cadrul ansamblului va fi stabilită individual de fiecare echipă.Atât pentru apartamente, cât şi pentru funcţiunile complementare acestora, vor fi prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare subterane şi / sau supraterane necesare, dimensionate şi configurate în conformitate cu legislaţia actuală din România. Se vor respecta normele de igienă, iluminare şi ventilare naturală a locuinţelor. De asemenea, o importanţă deosebită se va acorda configurării zonelor verzi, a spaţiilor publice, semi-publice comunitare şi a celor private aflate în folosinţa locatarilor. În acest sens, arborii maturi existenţi pe parcelă vor fi identificaţi şi păstraţi.

4. Condiţii de redactare

Proiectul va fi împărţit în 2 faze:

Faza 1 (3 credite, 5 săptămâni – juriere în atelier) reprezintă faza de documentare, lectură critică şi analiză a sitului şi a contextului urban al acestuia. Totodată, este faza de elaborare a conceptului de intervenţie.

Se vor preda, în tehnici la alegere, pe formate A2 de hârtie albă:- fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu: - analiza contextului urban existent - setul de concluzii obţinute în urma acesteia şi - strategia de intervenţie.- plan de situaţie (sc. 1:500), scheme şi planuri care să ilustreze conceptul

arhitectural-urbanistic al intervenţiei (sc. 1:500, sc. 1:200);- machetă conceptuală (sc. 1:500)

Faza a 2-a (8 credite, 9 săptămâni – juriere în comisie de 4 ateliere, 3 zile) reprezintă faza de detaliere a proiectului. Eventualele observaţii şi recomandări făcute la jurierea fazei 1 vor fi implementate în proiect pe parcursul acestei faze. Se vor preda, în tehnici la alegere, pe formate A1 de hârtie albă:- plan de situaţie (sc. 1:500);- planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane (sc. 1:100);- toate faţadele (sc. 1:100);- două secţiuni caracteristice diferite (sc. 1:100);- planuri pentru două niveluri supraterane la alegere care să conţină

fiecare câte un tronson diferit, redactate la nivel de proiect tehnic (sc. 1:50);

- detaliu de travee: planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane în mod esenţial diferite, secţiune caracteristică, tronson de faţadă aferent (sc. 1:20);

- o perspectivă generală de la nivelul ochiului din care să rezulte scenariul urban propus, atmosfera, materialitatea proiectului şi relaţia cu vecinătăţile;

- o machetă detaliată, inclusiv cu amenajarea terenului (sc. 1:100).



Macheta individuală va fi integrată într-o unică machetă de ansamblu, care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de către fiecare atelier.Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare din timpul fazei a 2-a, la jurierea acestei faze vor fi aduse proiectul şi macheta predate şi notate la faza 1. La ambele faze pot fi predate şi alte piese desenate sau machete de studiu, doar dacă acestea vin în sprijinul unei mai bune înţelegeri a proiectului.

5. Criterii de evaluare şi notare

În evaluarea proiectului, se va ţine cont, în egală măsură, de:- maturitatea şi realismul demersului;- integrarea noii intervenţii în contextul urban;- calitatea arhitectural-urbanistică a ansamblului;- corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale, atât la

nivel de ansamblu, cât şi la nivel de detaliu;- corectitudinea reprezentării grafice şi gradul de detaliere al pieselor

desenate şi al machetei.

6. Bibliografie

Frampton, Kenneth - “Modern architecture: a critical history”, Thames and Hudson, Londra, 1992Gausa, Manuel - “Housing: new alternatives - new systems”, Actar, Barcelona, 1998Mornment Adam, Biles Annabel - “Infill. New Houses for Urban Sites”, Laurence King Publishing, Londra, 2009 - “Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006 - monografii: Duiliu Marcu, Horia Creangă - monografii şi numere tematice „El Croquis”: Steven Holl, OMA, David

Chipperfield - colecţia revistei „Zeppelin”, 2005 – 2012 – dosarele „Locuire” şi „Din vecini”

Întocmit

conf. dr. arh. Dan Marinşef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu



N



FOTO SIT



VECINĂTĂŢI

caiet_anii_2-3_2012-2013

Documents