parasutism 2013

AEROCLUBUL ROMÂNIEI Organizaţia de Pregătire Paraşutism

Manual Operaţional 0.ediţia1/Ianuarie 2013

AR-MO-OP Paraşutism/01 1

PARTEA A – PREVEDERI GENERALE

1. ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL MANUALULUI OPERAŢIONAL 1.1. INTRODUCERE

Declaraţia de Conformitate a conducerii Aeroclubului României

Organizaţia de Pregătire Parașutism a Aeroclubului României are ca obiect de activitate pregătirea teoretică şi practică, la sol şi în zbor/salt, a cursanţilor în vederea

obţinerii licenţei de parașutist, a calificărilor de clasă superioare precum și a autorizărilor speciale asociate acestei licenţe, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

Activitatea de instruire teoretică și practică la sol și în zbor/salt din cadrul

Organizaţiei de Pregătire Parașutism se desfășoară cu respectarea prezentului Manual

Operaţional, a Manualului de Instruire OP Parașutism, a prevederilor și procedurilor

specifice OP Parașutism prevăzute de Manualul de Management al Calităţii al Aeroclubul

României precum și a reglementărilor naţionale / internaţionale aplicabile şi a manualelor

de zbor ale fiecărei aeronave, respectiv a manualelor tehnice de exploatare / întreținere

ale parașutelor. Directorul General al Aeroclubului României, în calitatea sa de manager responsabil, se angajează să asigure resursele necesare îndeplinirii la standarde înalte de

calitate a activităţii de instruire propuse și să implementeze, prin intermediul structurii de

management specifice OP Parașutism, reprezentate de Șeful Activităţilor de Pregătire,

Instructorul Șef de Zbor / de Sol și Șeful Biroului Managementul Calităţii și Mediu,

procedurile stabilite prin documentaţia de referinţă aprobată a OP Parașutism.

Manualul Operaţional al Organizaţiei de Pregătire Parașutism a fost întocmit în conformitate cu cerinţele RACR-LPAN P si PIAC- LPAN P. Totodată, acesta este un document asociat al Manualului de Operaţiuni Zbor al Operatorului Aerian Aeroclubul României, deţinător de autorizare AOA, şi defineşte o parte din operaţiunile pe care se bazează autorizarea de Operator Aerian acordată de AACR, în conformitate cu cerinţele RACR-OPS LAAG. Conducerea Aeroclubului României prin Şeful Activităţilor de Pregătire se angajează să modifice conţinutul prezentului Manual în condiţiile stabilite de reglementările aplicabile şi în situaţia modificărilor survenite în procesul de instruire,

structura personalului de conducere a OP Parașutism sau nominalizarea acestuia. Orice

astfel de modificare va fi adusă imediat, spre aprobare, la cunoștinţa AACR. Întreg personalul navigant şi operaţional de sol deservind Organizaţia de Pregătire

Parașutism cât și cursanţii trebuie să aibă acces la acest manual, în întregime sau numai

în pǎrţile din acesta pentru care au atribuţiuni, și trebuie să cunoască şi să aplice întocmai prevederile acestuia.

Prezentul Manual Operaţional este constituit din cinci părți, după cum urmează:




Partea A - Prevederi generale Contine descrierea Managementului Organizaţiei de Pregătire Paraşutism din Aeroclubul României, responsabilitati ale personalului administrativ şi ale celui implicat în management, reguli de disciplina şi sanctiuni. Partea Prevederi generale face referire la modul de organizare al activităţii de

paraşutism, infrastructura (facilități), restrictiile referitoare la activitatea de instruire în

zbor/salt. Sunt mentionate cerințele cu privire la personalul navigant implicat în procesul

de instruire (instructori şi cursanți), precum şi conditiile care trebuiesc îndeplinite de aeronavele şi tehnica de salt utilizate în procesul de instruire.

Partea B - Specificații tehnice cu privire la operarea parașutelor

Această parte contine proceduri şi instructiuni privind desfășurarea operațiunilor de

paraşutism în siguranță, ținând cont de specificul fiecărei parașute utilizate; partea B face

trimiteri la manualele de zbor ale avioanelor utilizate pentru salt cât și la manualele tehnice

de exploatare / întreț inere tipurilor de parasute utilizate şi conține specificații tehnice

referitoare la turnurile de parașutism. Această parte detaliază procedurile de urgență cât și cerințele privind echipamentul minim pentru desfășurarea salturilor cu parașuta.

Partea C - Instrucțiuni şi informatii referitoare la aerodromuri, zone şi rute de zbor

Această parte conține instrucțiunile şi caracteristicile specifice aerodromurilor pe

care se desfășoară activitatea de zbor/salt și facilitățile disponibile pentru planificarea și desfășurarea activității de zbor/salt. Partea D - Pregătirea personalului

Această parte stabilește condițiile de nominalizare a personalului de instruire în

cadrul OP Parașutism AR, atât ca instructori de sol (teoretici) cât și ca instructori de

zbor/salt, precum și pregătirea și antrenamentul personalului de instruire al OP, incluzând

pregătirea inițială, cea necesară în urma întreruperii în activitate, în vederea reluării acesteia, pregătirea în vederea revalidării/reînnoirii documentelor de certificare ca

personal navigant și pregătirea recurentă.

Partea E - Anexe

Această parte cuprinde anexele menționate în prezentul manual precum şi anexe ce contin informatii necesare operarii aeronavelor , conform legislaţiei în vigoare, sau facilitează, în toate etapele sale, corecta informare la nivelul structurii managementului

Organizației de Pregătire Paraşutism în privința procesului de instruire.

Director General,

George ROTARU




CUPRINS

Partea / capitolul / subcapitolul / punctul / alineatul Pagina

Partea A Prevederi generale 1

1 Administrarea şi controlul manualului operaţional 1

1.1 Introducere - Declaraţia de conformitate a conducerii Aeroclubului României

1

1.2 Sistemul de amendare/modificare a manualului 8

1.3 Listă de evidenț ă a amendamentelor 9

1.4 Lista paginilor în vigoare 10

1.5 Lista de distribuț ie 16

1.6 Definiț ii ș i abrevieri 17

1.6.1 Definiț ii 17

1.6.2 Abrevieri 20

2 Structura organizatorică ș i responsabilităț i 23

2.1 Structura organizatorică a OP Paraș utism 23

2.2 Nominalizarea personalului de conducere 24

2.3 Responsabilităț ile ș i sarcinile personalului de conducere al OP Paraș utism

25

2.3.1 Atribuț iile Directorului General 25

2.3.2 Atribuț iile Ș efului Activităț ilor de Pregătire (HT) 26

2.3.3 Atribuț iile Instructorului Ș ef de Zbor/Salt (CFI) 28

2.3.4 Atribuț iile Instructorului Ș ef de Sol (CGI) 30

2.3.5 Atribuț iile Ș efului Biroului Managementul Calităț ii ș i Mediu 31

2.3.6 Atribuț iile Instructorului paraș utist de zbor/salt (FI) 31

2.3.7 Atribuț iile Instructorului de sol (teoretic) (GI) 38

2.4 Condiț ii minime necesare pentru desfăș urarea misiunilor de zbor/salt cu paraș utiș ti

39

2.5 Obligaț iile ș i răspunderile cursanț ilor 40

3 Prevenirea accidentelor ș i programul de siguranț ă a zborurilor

43

4 Tratarea, notificarea ș i raportarea evenimentelor de aviaț ie civilă

44

5 Cerinț e privind certificarea personalului navigant paraș utist propriu al OP

44

6 Prevederi privind sănătatea paraș utiș tilor ș i asigurarea medicală a zborurilor/salturilor

45

7 Planificarea activităț ii de zbor/salt 46

8 Pregătirea ș i organizarea activităț ii de zbor/salt 46

8.1 Pregătirea paraș utiș tilor pentru zbor/salt 46

8.2 Dirijarea ș i controlul zborurilor/salturilor 48

8.3 Aerodromuri 49

8.3.1 Criterii de determinare a posibilităț ii de utilizare a 49




aerodromurilor

8.3.2 Terenuri pentru decolare ș i aterizare utilizate de către OP Paraș utism AR

49

8.4 Organizarea ș i instalarea startului 49

8.5 Carnetul de exploatare a paraș utei (livretul paraș utei) 50

8.6 Pregătirea pentru salt a paraș utelor 51

8.7 Asigurarea meteorologică a zborurilor 51

9 Proceduri normale în activitatea de zbor/salt cu paraș uta 52

9.1 Fazele saltului cu paraș uta 52

9.1.1 Faze premergătoare saltului cu paraș uta 52

9.1.1.1 Controlul paraș utelor ș i echipamentului 52

9.1.1.2 Echiparea ș i autocontrolul echipării 52

9.1.1.3 Controlul echipării ș i darea misiunilor 52

9.1.1.4 Îmbarcarea în aeronavă ș i zborul pe traiect 52

9.1.1.5 Activitatea în aeronavă 52

9.1.1.6 Pregătirea pentru lansare 52

9.1.1.7 Controlul paraș utistului de către instructorul de aeronavă 52

9.1.1.8 Pregătirea pentru salt a elevilor prin metoda SL 53

9.1.2 Fazele propriu-zise ale saltului cu paraș uta 53

9.1.2.1. Părăsirea aeronavei 53

9.1.2.2 Căderea liberă 53

9.1.2.3 Deschiderea paraș utei ș i ș ocul la deschidere 53

9.1.2.4 Controlul deschiderii 53

9.1.2.5 Orientarea în aer ș i pilotarea paraș utei 54

9.1.2.6 Pregătirea pentru aterizare 54

9.1.2.7 Aterizarea 54

9.1.2.8 Strângerea paraș utei ș i înapoierea la start 54

9.2 Pilotarea paraș utei aripă 54

9.2.1 Pilotarea cu comenzi 50% 59

9.2.2 Pregătirea pentru aterizare 60

9.2.3 Aterizarea 60

9.2.4 Operaț iuni efectuate după aterizare 60

9.3 Proceduri de lansare din aeronavele utilizate în cadrul OP Paraș utism AR

61

9.3.1 Proceduri de lansare a paraș utiș tilor din avionul AN-2 61

9.3.2 Proceduri de lansare a paraș utiș tilor din avionul PZL-104 Wilga

62

9.3.2.1 Pregătirea avionului pentru lansări cu paraș uta 62

9.3.2.2 Îmbarcarea în avion 62

9.3.3 Proceduri de lansare a paraș utiș tilor din avionul GA-8 64

9.3.3.1 Îmbarcarea în avion 64

9.3.3.2 Părăsirea locurilor 64

9.4 Executarea lucrului relativ pe cupolă (LRC) 65




9.4.1 Apropierea ș i prinderea 66

9.4.2 Ridicarea 68

9.4.3 Prinderea 69

9.4.4 Coborârea 69

9.4.5 Zborul în formaț ie 70

9.5 Executarea lucrului relativ în cădere liberă (LRCL) 70

9.5.1 Saltul în cădere liberă 70

9.5.2 Saltul în grup 71

9.5.3 Miș care de înaintare ș i retragere 72

9.5.4 Ajustarea ratei de cădere 72

9.5.5 Prinderea 73

9.5.6 Desprinderea 73

9.5.7 Deschiderea 73

10 Reguli de zbor 74

10.1 Înălț imile minime de siguranț ă de operare pentru executarea salturilor în cadrul OP Paraș utism AR

74

10.2 Prioritatea ce se acordă aeronavelor la decolare ș i aterizare 74

10.3 Proceduri pentru echipaj atunci când observă un accident sau recepț ionează un semnal de urgenț ă

75

10.4 Codul de semnale sol-aer pentru utilizarea de către supravieț uitori ș i mijloaceloe de semnalizare

76

10.5 Semnale de urgenț ă 77

11 Operaț iuni în zone cu trafic intens 78

11.1 Aterizarea în zone de zbor (pista de decolare-aterizare) 78

11.2 Aterizări în afara zonei de aerodrom 78

Patea B Specificaț ii tehnice cu privire la operarea paraș utelor 80

1 Informaț ii generale despre paraș utele folosite, aeronavele din care se execută salturi cu paraș uta ș i turnul de paraș utism

80

1.1 Paraș ute 80

1.1.1 Paraș uta MANTA 290/230 80

1.1.2 Paraș uta SOLO 270 81

1.1.3 Paraș uta PILOT 168/188 81

1.1.4 Paraș uta TRIATHLON 120/135 CRW 82

1.1.5 Paraș uta TRIATHLON 150/160/175 CRW 82

1.1.6 Paraș uta PARAFOIL-JALBERT 252 83

1.1.7 Paraș uta PARAFOIL-JALBERT 282 83

1.1.8 Paraș uta SIGMA VECTOR TANDEM 84

1.2 Aeronave din care se execută salturi cu paraș uta 86

1.2.1 Avionul AN-2 86

1.2.2 Avionul PZL-104 WILGA 35A 86

1.2.3 Avionul GA-8 AIRVAN 87

1.3 Turnul de paraș utism 88




2 Proceduri de urgenț ă 89

2.1 Introducere 89

2.2 Procedura de deschidere a paraș utei de rezervă 90

2.3 Procedeul de aterizare dură 91

2.4 Reguli de prevenire a cazurilor speciale 91

2.5 Clasificarea cazurilor speciale 93

2.6 Descrierea ș i rezolvarea cazurilor speciale 94

3 Performanț e operaț ionale ale paraș utelor 116

4 Aparatură ș i echipamente anexă saltului cu paraș uta 116

4.1 Aparate pentru deschiderea automată a paraș utei (AAD) 116

4.2 Echipamentul utilizat pentru saltul cu paraș uta 118

Partea C Instrucț iuni ș i informaț ii referitoare la aerodromuri, zone ș i rute de zbor

120

1 Aerodromurile pe care se desfăș oară activitate de zbor/salt cu paraș uta

120

Partea D Pregătirea personalului 204

1 Nominalizarea personalului de instruire al OP Paraș utism AR 204

2 Proceduri privind pregătirea ș i antrenamentul personalului de instruire al OP Paraș utism AR

205

2.1 Pregătirea iniț ială a personalului de instruire În cadrul OP paraș utism

205

2.2 Pregătirea teoretică ș i practică suplimentară ș i verificarea pregătirii pentru reluarea activităț ii de zbor/salt a instructorului paraș utist de zbor/salt (FI) după întrerupere, în condiț iile deț inerii documentelor de licenț iere valide

205

2.3 Pregătirea teoretică ș i practică a instructorului paraș utist de zbor/salt (FI) în vederea obț inerii de calificări / autorizări speciale suplimentare

206

2.4 Revalidarea ș i reînnoirea documentelor de licenț iere ale instructorului paraș utist de zbor/salt (FI) OP Paraș utism

206

2.5 Antrenamentul personal de zbor/salt al instructorilor paraș utiș ti (FI) din cadrul OP Paraș utism AR

206

2.6 Pregătirea recurentă a personalului de instruire în cadrul OP Paraș utism

206

Partea E Anexe 210

Anexa 1 Organigrama Aeroclubului României 211

Anexa 2 Ordin de misiune zbor/salturi cu paraș uta (lansări aeronavă) 212

Anexa 3 Ordin de misiune turn de paraș utism 213

Anexa 4 Registrul conducătorului de lansări 214

Anexa 5 Fiș a de verificare practică la sol ș i în zbor/salt a instructorului paraș utist (FI)

215

Anexa 6 Semne ș i semnale optice la startul paraș utiș tilor în cazul lipsei legăturii radio

216




Anexa 7 Semnale convenț ionale de dirijare a cursanț ilor pentru aterizare

218

Anexa 8 Raportarea cererilor de înscriere la cursurile de instruire oferite de OP Paraș utism AR, efectuată către Directorul General al AR

219

Anexa 9 Raportarea cererilor de înscriere la cursurile de instruire oferite de OP Paraș utism AR înregistrate ăn cadrul AT, efectuată către Ș eful Activităț ilor de Pregătire (HT) al OP Paraș utism

220

Anexa 10 Air Safety Report 221

Anexa 11 Organizarea ș i instalarea startului 235




1.2. SISTEMUL DE AMENDARE / MODIFICARE A MANUALULUI Prevederile prezentului Manual se pot modifica prin amendare sau prin emiterea unei noi ediţii.

Amendamentele şi edițiile noi ale Manualului Operational al Organizaţiei de

Pregătire Parașutism sunt emise şi publicate de Şeful Activităţilor de Pregătire. Acesta este responsabil pentru păstrarea la zi a conţinutului manualului şi este obligat să transmită în timp util spre aprobare Autorităţii Aeronautice Civile Romane amendamentele şi reviziile la prezentul Manual Operational.

Orice amendament / ediție noua devin operative numai după aprobarea acestora de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

Toţi deţinătorii prezentului Manual, menționati în cadrul listei de distribuţie, au obligaţia ca, după primirea amendamentului aprobat corespunzător, să revizuiască imediat exemplarul pe care-l gestionează prin introducerea noilor pagini emise,

distrugerea paginilor înlocuite și completarea corespunzătoare a tabelului „Lista de

evidență a amendamentelor”. La fiecare amendare se schimbă obligatoriu lista paginilor în vigoare. În cazul emiterii unei noi ediţii, fiecare deţinător al Manualului va lua măsurile necesare pentru scoaterea din uz a ediţiei înlocuite. Manualul Operational al Organizaţiei de Pregătire Parasutism este împărţit în părț i, capitole, subcapitole, puncte şi aliniate. Pe fiecare pagina se află: a) Antetul paginii - constă dintr-o casetă cuprinzând: - o linie de separare dublă de culoare gri; - randul unu, în stânga - numele instituţiei; - la mijloc - sigla instituţiei; - randul unu în dreapta - textul: ”Organizaţia de Pregătire Paraşutism” b) Subsolul paginii: - o linie de separare dublă de culoare gri; - rândul unu în stânga - numele manualului

- randul unu în dreapta - amendament numărul/data și ediţia numărul/data - rândul doi în stânga - codul manualului; - rândul doi în dreapta - numărul paginii. Pentru identificarea amendamentelor / modificărilor, paragraful modificat va fi marcat cu o linie verticală pe marginea stânga iar ediţia paginii (incluzand specificatia privind numarul reviziei) va fi, de asemenea, modificată. De la această regula face excepţie revizia / modificarea integrală a conţinutului unui capitol sau a întregului Manualul Operational al Organizaţiei de Pregătire Paraşutism.




1.3. LISTĂ DE EVIDENŢĂ A AMENDAMENTELOR

Număr amendament Ediţia Data introducerii în

manual Semnătura




1.4. LISTA PAGINILOR ÎN VIGOARE

Partea Pagina Data intrării în vigoare

A. Prevederi generale 1. Ianuarie 2013









































B. Specificatii tehnice cu privire la operarea parasutelor 80. Ianuarie 2013







B. Specificatii tehnice cu privire la operarea parasutelor 87. Ianuarie 2013 B. Specificatii tehnice cu privire la operarea parasutelor 88. Ianuarie 2013






























C. Instructiuni şi informatii referitoare la aerodromuri, zone ș i 120. Ianuarie 2013




rute de zbor

C. Instructiuni şi informatii referitoare la aerodromuri 121. Ianuarie 2013






C. Instructiuni şi informatii referitoare la aerodromuri 127. Ianuarie 2013 C. Instructiuni şi informatii referitoare la aerodromuri 128. Ianuarie 2013




































D. Pregătirea personalului 204. Ianuarie 2013





D. Pregătirea personalului 209. Ianuarie 2013 E. Anexe 210. Ianuarie 2013

E. Anexe 211. Ianuarie 2013










E. Anexe 221. Ianuarie 2013 E. Anexe 222. Ianuarie 2013











E. Anexe 233. Ianuarie 2013 E. Anexe 234. Ianuarie 2013





1.5. LISTA DE DISTRIBUȚ IE

Ex. nr. 01 - Director General Aeroclubul României Ex. nr. 02 - Director General Adjunct Aeroclubul României Ex. nr. 03 - Director Zbor Aeroclubul României Ex. nr. 04 - Autoritatea Aeronautică Civilă Română

Ex. nr. 05 - Birou Siguranța Zborului Aeroclubul României

Ex. nr. 06 - Biroul Managementul Calității și Mediu Aeroclubul României Ex. nr. 07 - Comandant Detasament Paraşutism Aeroclubul României

Ex. nr. 08 - Seful Activităților de Pregătire (Head of Training) OP Parașutism AR

Ex. nr. 09 - Instructorul Şef de Sol (Chief Ground Instructor) OP Parașutism AR

Ex. nr.10 - Instructorul Şef de Zbor/Salt (Chief Flight Instructor) OP Parașutism AR Ex. nr. 11 - Serviciul Certificare Personal Aeronautic Aeroclubul României Ex. nr. 12 - Aeroclubul Teritorial Arad Ex. nr. 13 - Aeroclubul Teritorial Baia Mare Ex. nr. 14 - Aeroclubul Teritorial Brasov

Ex. nr. 15 - Aeroclubul Teritorial București Ex. nr. 16 - Aeroclubul Teritorial Cluj Ex. nr. 17 - Aeroclubul Teritorial Craiova Ex. nr. 18 - Aeroclubul Teritorial Deva Ex. nr. 19 - Aeroclubul Teritorial Iaşi Ex. nr. 20 - Aeroclubul Teritorial Oradea Ex. nr. 21 - Aeroclubul Teritorial Ploieşti Ex. nr. 22 - Aeroclubul Teritorial Piteşti Ex. nr. 23 - Aeroclubul Teritorial Sibiu Ex. nr. 24 - Aeroclubul Teritorial Suceava

Ex. nr. 25 - Aeroclubul Teritorial Târgu Mureș




1.6. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI 1.6.1. Definiț ii Atunci când sunt folosiţi în prezentul manual, termenii de mai jos au următoarele înţelesuri: Accident - eveniment legat de operarea unei aeronave, care se produce între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul acesteia cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate, şi în cursul căruia:

(a) o persoană este rănită grav sau mortal datorită faptului că se găsește: - în aeronavă; - în contact direct cu aceasta sau cu un obiect care este fixat în aeronavă;

- în contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu părţile care se detașează din aceasta;

- expusă direct aspiraţiei sau suflului motoarelor ori elicelor; (b) aeronava suferă deteriorări, avarii sau cedări structurale, care alterează caracteristicile

de rezistenţă structurală sau performanţele de zbor, necesită o reparaţie importantă care nu poate fi făcută în mod normal cu mijloacele existente la bord sau necesită înlocuirea elementelor deteriorate;

(c) aeronava a fost distrusă; (d) aeronava a dispărut sau este total inaccesibilă. Aeronava este considerată dispărută

atunci când căutările s-au încheiat oficial şi epava nu a fost localizată. Se exclud din categoria accidentelor următoarele situaţii: - la lit. (a), decesul la bordul aeronavelor, provenit dintr-o cauză naturală; rănirea gravă

sau decesul oricărei persoane aflate la bord, ca urmare a unei tentative de sinucidere sau a neglijenţei proprii; rănirile cauzate pasagerilor clandestini care se ascund în afara zonelor care sunt în mod normal accesibile pasagerilor şi echipajului;

- la lit. (b), când deteriorarea este limitată la accesoriile motorului sau când este vorba despre deteriorări limitate la elice, la extremităţile aripii, la antene, pneuri, frâne, carenaje sau mici perforaţii în înveliş şi care nu pericliteazã siguranţa în zbor sau la sol a aeronavei.

Activităţi aeronautice civile - totalitatea activităţilor legate de proiectarea, construcţia, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a aerodromurilor şi a altor obiective de infrastructura aeronautică civilă, de dirijarea şi controlul traficului aerian, de informare aeronautică şi meteorologică a operatorilor aerieni, de pregătirea şi perfecţionarea personalului aeronautic civil, precum şi a activităţilor aeronautice civile conexe acestora. Agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi aeronautice civile. Aprobare de zbor - aprobare pentru admiterea la modulul de instruire practică la sol şi în zbor obtinuta in urma testării / examinării teoretice necesare (testarea intermediară teoretică de finalizare a modulului teoretic iniț ial din cadrul variantei B de desfăș urare a




cursului prin parcurgerea instruirii în cadrul modulelor teoretice ș i practice care alternează sau se suprapun / examinarea finală teroretică la încheierea modulului teoretic de instruire din cadrul variantei A de desfăș urare a cursului prin parcurgerea modulului teoretic de pregătire într-o singură etapă premergătoare efectuării pregătirii practice la sol ș i în zbor/salt ), în vederea obtinerii licentei de paraşutist şi a calificarii de clasa paraşută aripă. Autoritate de certificare - Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Cursant - persoana solicitantă care urmează un curs de pregătire pentru a obtine o licenţă de paraşutist, o calificare sau o autorizaţie specială asociată acestei licenţe Detaşamentul Paraşutism - compartiment din cadrul Direcţiei Zbor a Aeroclubului

României raspunzător de organizarea și managementul resurselor legate de activitatea de paraşutism. Elev - cursant ce urmează cursul de pregătire teoretică şi practică la sol şi în zbor / salt în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şi a calificării de clasă paraşută aripă. Entitate calificată - persoană juridică ce efectuează prin delegare de competenţă din

partea Autorităţii Aeronautice Civile Române activităţi de certificare a paraşutiștilor. Eveniment - o întrerupere operaţională, un defect, o eroare sau o altă circumstanţă operaţională anormală, care a afectat sau poate afecta siguranţa zborului. Incident - eveniment, altul decât accidentul, asociat cu exploatarea unei aeronave, care afectează sau poate afecta siguranţa exploatării aeronavei sau a paraşutei. Incident grav - un incident ale cărui circumstanţe arată că un accident ar fi fost pe cale de a se produce. Deosebirea dintre accident şi incidentul grav constă în consecinţele acestora. Membru al echipajului - personalul aeronautic navigant care deţine o calificare

aeronautica pe tip / clasă de aeronavă și execută misiuni de zbor/salt. Misiuni distincte/separate - orice perioadă de timp de zbor sau de serviciu pentru zbor compusă din doua servicii întrerupte de o pauză.

Organizație de Pregătire Parașutism – organizație de pregătire pentru parașutiști autorizată de autoritatea de certificare pentru a oferi instruire teoretică și/sau practică, la

sol și în zbor/salt, în baza unor cursuri/programe specifice, în scopul obținerii, revalidării și reînnoirii licențelor de parașutist și a calificărilor / autorizărilor corespunzătoare.

Operator aerian - persoană fizică sau juridică autorizată și/sau licenţiată, angajată în operarea aeronavelor.




Pauză (de serviciu) - perioadă de timp mai mică decât perioada de odihnă, în care echipajul este eliberat de orice activitate dar care contează ca perioadă de serviciu. Raportare voluntară - furnizarea de informaţii, în mod absolut voluntar, despre un eveniment din aviaţia civilă, realizată de către orice persoană (salariat al unui agent aeronautic civil, pasager, etc.), care consideră că acest lucru este în beneficiul siguranţei zborului. Rănire gravă - o rană suferită de o persoană în cursul unui accident şi care: (a) în intervalul de 7 zile de la data accidentului a necesitat spitalizarea pentru o perioadă

mai mare de 48 de ore; (b) are ca rezultat o fractură de os (cu excepţia fracturilor simple la degete sau la nas); (c) implică ruperi sau sfâsieri ale ţesuturilor, care sunt cauza unor hemoragii grave, leziuni

ale nervilor, muşchilor sau tendoanelor; (d) implică leziunea oricărui organ intern; (e) implică arsuri de gradul doi sau trei sau orice alte arsuri care acoperă mai mult de 5%

din suprafaţa corpului; (f) rezultă din expunerea la material biologic infecţios sau la radiaţii periculoase. Rănire mortală - rănirea unei persoane într-un accident care are ca urmare decesul acesteia în decurs de 30 de zile de la data producerii. Reînnoire (a unei licenţe, respectiv calificări, autorizări) - un procedeu administrativ, efectuat după ce o licenţă / calificare / autorizare a expirat, prin care se reînnoiesc privilegiile licenţei / calificării / autorizării respective pentru o perioadă specificată, în urma îndeplinirii cerinţelor din reglementările aplicabile. Revalidare (a unei licenţe, respectiv calificări, autorizări) - un procedeu administrativ, efectuat în interiorul perioadei de valabilitate a unei licenţe / calificări / autorizări, prin care se permite deţinătorului continuarea exercitării privilegiilor. Safety (siguranta zborului) – capacitatea activitatii aeronautice constand in evitarea afectarii sanatatii sau pierderii de vieti omenesti precum si a producerii de pagube materiale. Serviciu - Orice sarcina care ii este atribuită spre executare unui paraşutist în conformitate cu calificarea deţinutǎ de acesta şi legată de obiectul de activitate al operatorului. Sistemul R.S.L. (Reserve Static Line) - sistem ce reprezintă un mod simplu şi eficient de deschidere a paraşutei de rezervă imediat după largarea paraşutei principale, cu condiţia ca acţiunea să fie iniţiată la o altitudine suficientă. Sistemul constă intr-o legătură (cord) între una din chingile port-suspante faţă ale paraşutei principale şi comanda de deschidere a paraşutei de rezervă. Acest sistem este proiectat să folosească forţa




mecanică obţinută la largarea voalurii principale pentru tragerea acului comenzii paraşutei de rezervă. Timp bloc - Perioada de timp care începe în momentul în care prima aeronava cu paraşutisti decoleaza şi se încheie în momentul aterizarii ultimului paraşutist, pe parcursul unei zile. Timp (perioada) de prezentare - Perioada de timp dintre prezentarea la serviciu gata pentru executarea misiunii de zbor/salt. Timp (perioada) de odihna - Perioada definită şi neîntreruptǎ de timp destinatǎ refacerii capacităţii de munca. Timp (perioada) de serviciu - Perioada de timp care începe când un paraşutist este solicitat de către operator să se prezinte la serviciu şi se încheie odată cu eliberarea sa de toate sarcinile de serviciu. Timp (perioada) de serviciu întrerupt - Orice perioada de serviciu sau de serviciu pentru zbor/saturi cu paraşuta compusa din doua servicii întrerupte de o pauza. Timp (perioada) de serviciu pentru zbor (TSZ) - Perioada de timp ce începe când cand se instaleaza startul şi care se termina atunci când s-au finalizat şi încheiat toate insǎrcinǎrile în legătura cu misiunile executate.

1.6.2. Abrevieri

AACR- Autoritatea Aeronautică Civilă Română

AAD-Dispozitiv de deschidere automat (Automatic Activated Device)

AFF-Cadere Libera Asistata (Assistet Free-Fall) a/c- Aeronavă

a/d- Aerodrom

AIP- Publicaţie de Informare Aeronautică (Aeronautical Information Publication)

AR- Aeroclubul României

AT-Aeroclub teritorial ATIS- Serviciul de informaţii terminale automat (Automatic Terminal Information Service)

ATS- Serviciu de trafic aerian (Air Traffic Sevice)

CFI- Instructor Șef de Zbor/Salt (Chief Flight Instructor)

CGI- Instructor Șef de Sol (Chief Ground Instructor)

CL- Conducător de lansări

CMO- Continut Minim Obligatoriu




CPL- Licenţă de pilot comercial (Commercial Pilot Licence)

CTR- Zona de control de aerodrom (Control Zone)

CZ - Conducător de zbor

EASA- Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei (European Aviation Safety Agency)

FAI- Federaţia Aeronautică Internaţională

FI- Instructor paraș utist de zbor/salt (Flight Instructor)

FL- Nivel de zbor (Flight Level)

GI- Instructor de sol (teoretic) (Ground Instructor)

GPS- Sistemul de poziţie global (Global Position System)

H- Înălţine (Height)

HG- Hotărâre a Guvernului României

HT- Ș eful Activitatilor de Pregătire (Head of Training)

IA- Instructor de aeronava

IAD- Deschidere asistată de către instructor (Instructor Assisted Deployment)

ICTS- Instructor pentru control tehnic la sol

IDA- Instructor dirijarea aterizarii

IFR- Reguli de zbor instrumental (Instrument Flight Rules) JAR FCL-3 - Reglementări Aeronautice Comune privind cerinț ele medicale pentru licenț ierea personalului aeronautic

JAR - Reglementări Aeronautice Comune (Joint Aviation Requirements)

JAA - Autorităţile Aeronautice Reunite (Joint Aviation Authorities)

LRCL- Lucru relativ în cadere libera

LRC- Lucru relativ pe cupola

m- metri

METAR- Mesaj regulat de observaţie meteorologică

MMI- Manualului Managementului integrat calitate, mediu, securitate și sănătate în muncă al AR

NOTAM- Mesaj de informare a piloţilor (Notices to Airmen)

OACI- Organizaţia Aeronautică Civilă Internaţională

OP Parașutism- Organizaţie de pregătire pentru parașutiști

OP- Organizaţie de pregătire

PIAC- Proceduri și Instrucţiuni de Aeronautică Civilă

PIAC-ATS- Proceduri și Instrucţiuni de Aeronautică Civilă - Serviciile de trafic aerian

PIAC-LPAN P- Proceduri și Instrucţiuni de Aeronautică Civilă - Licenț ierea personalului aeronautic navigant paraș utist

PNP- Personal navigant profesionist

QFE- Presiune barometrică la nivelul pistei de decolare/aterizare

QNH- Presiunea barometrică la nivelul mediu al mării

RACR- Reglementări Aeronautice Civile Române




RACR-AD-AADC- Reglementări Aeronautice Civile Române privind Autorizarea aerodromurilor civile

RACR-AD-IADC- Reglementări Aeronautice Civile Române privind Amenajarea,

utilizarea și înregistrarea aerodromurilor civile

RACR-ASMET- Reglementări Aeronautice Civile Române privind Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile

RACR-ATS- Reglementări Aeronautice Civile Române - Serviciile de trafic aerian RACR-LPAN P- Reglementări Aeronautice Civile Române – Licenț ierea personalului aeronautic navigant paraș utist

RACR-LTMO- Reglementări Aeronautice Civile Române - Limitări privind timpul de

muncă și cerinţe de odihnă pentru personalul aeronautic civil navigant

RACR-RA- Reglementări Aeronautice Civile Române privind Regulile aerului RACR-REAC- Reglementări Aeronautice Civile Române privind Raportarea evenimentelor de aviaţie civilă

RSL - Reserve Static Line

ROMATSA- Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian

SCPA- Serviciul Certificare Personal Aeronautic din cadrul AR

sec- secundă

SITA- Sistemul Internaţional de Telecomunicaţii Aeronautice

SL-Deschidere automata (Static Line)

STD- Standard (presiune)

TAF- Prognoză meteorologică de aerodrom (Terminal Aerodrome Forecast)

TPR- Timp de pregătire recomandat

TSZ- Timp de serviciu pentru zbor

ULM- Aeronava ultrauşoarǎ motorizată

UTC- Timp universal coordonat (Universal Time Coordinated)

VFR- Reguli de zbor la vedere (Visual Flight Rules)




2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI RESPONSABILITĂŢI

2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ORGANIZAȚIEI DE PREGĂTIRE PARAŞUTISM

Structura organizatorică a Organizaţiei de Pregătire Paraşutism Aeroclubul României este următoarea:

Aceasta se incadreaza in Organigrama Aeroclubului Romaniei prezentata in Anexa 1 din partea E a prezentului manual. Ș eful Activitatilor de Pregătire este subordonat sub aspect administrativ Detasamentului Parasutism din cadrul Directiei Zbor iar instructorii de zbor ș i instructorii teoretici sunt subordonaț i, sub aspect administrativ, comandanț ilor aerocluburilor teritoriale. În cadrul aerocluburilor teritoriale, responsabilitatea privind activitatea de instruire

practică la sol și în zbor le revine instructorilor de zbor iar responsabilitatea privind

instruirea teoretică le revine instructorilor teoretici desemnați. Structura organizatorică şi de conducere este capabilă să asigure desfăşurarea

operaţiunilor aeriene propuse și a întregii activități de instruire în condiţii de siguranţă.

DIRECTOR

GENERAL

ŞEF BIROU MANAGEMENTUL

CALITĂŢII SI MEDIU

ŞEFUL ACTIVITĂŢILOR DE PREGĂTIRE

(HT)

INSTRUCTOR ȘEF DE ZBOR/SALT

(CFI)

INSTRUCTOR ȘEF DE SOL (CGI)

INSTRUCTORI PARASUTISTI

DE ZBOR/SALT (FI)

INSTRUCTORI DE SOL

(TEORETICI) (GI)

ŞEF BIROU SIGURANŢA ZBORULUI




2.2. NOMINALIZAREA PERSONALULUI DE CONDUCERE Personalul de conducere al Organizatiei de Pregatire Parasutism este reprezentat de : Director General - Rotaru George

Șeful Activităților de Pregătire - Stenczel Cristina Instructor Sef de Zbor/Salt - Enghel Sorin Instructor Sef de Sol - Stan Simona

Șef Birou Managementul Calitatii și Mediu - Iacobescu Alice

Nominalizarea instructorilor paraș utiș ti de zbor/salt și a instructorilor teoretici,

propusă de HT și aprobată de către DG, este adusă la cunoștința AACR de la începutul

perioadei de autorizare a AR ca OP Paraș utism și actualizarea acesteia trebuie transmisă, în scris, AACR ori de câte ori se operează. Această nominalizare prezentată

AACR trebuie să includă următoarele informații:

a) pentru FI: - numele complet; - cursurile de instruire pentru care este desemnat;

- locația principală (AT sau sediul central al AR) corespunzătoare, la care trebuie să se păstreze dosarul personal actualizat, conform prevederilor cap. 1.5

(Înregistrări și arhivări) din Partea 1 a Manualului de Instruire al OP Parasutism;

b) pentru GI: - numele complet;

- disciplinele teoretice și cursurile de instruire aferente pentru care este desemnat;

- locația principală (AT sau sediul central al AR) corespunzătoare, la care trebuie să se păstreze dosarul personal actualizat, conform prevederilor cap. 1.5

(Înregistrări și arhivări) din Partea 1 a Manualului de Instruire al OP Parasutism;

Lista actualizată de nominalizare a FI și GI aprobată de DG și notificată AACR

trebuie ținută în evidența HT, CFI și CGI.

Suplimentar, HT desemnează pentru fiecare curs de instruire în parte desfășurat

într-o anumită perioadă și locație, ținând seama de propunerile din partea AT și coordonarea CFI / CGI, instructorii paraș utiș ti de zbor/salt și instructorii de sol (teoretici)

pentru fiecare disciplină în parte și câte un Responsabil de curs din cadrul instructorilor de zbor corespunzători cursului de instruire.

O persoană poate fi, după caz, nominalizată în același timp ca FI și ca GI , cât și pentru o funcție de conducere a OP Parasutism AR, respectiv CFI, CGI sau HT.




2.3. RESPONSABILITĂŢILE ŞI SARCINILE PERSONALULUI DE CONDUCERE AL ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE PARAŞUTISM 2.3.1. Atribuţiile Directorului General

- este managerul responsabil al Organizaţiei de Pregătire a instructorilor de Paraşutism, având responsabilitatea asigurării resurselor (financiare, tehnice,

operaţionale, administrative, de personal) necesare îndeplinirii, la standardele de calitate

declarate, a activităţii de instruire și a implementării, prin intermediul structurii de management specifice OP Paraşutism (HT, CFI, CGI, Şeful Biroului Managementul

Calităţii și Mediu) a procedurilor stabilite prin documentaţia de referinţă aprobată a OP

(Manual de Instruire, Manual Operaţional, procedurile specifice OP Paraşutism din cadrul MMI);

- semnează declaraţia de conformitate a manualului de instruire și a manualului

operaţional OP Paraşutism cu standardele reglementărilor și procedurilor aplicabile specificate, aflate în vigoare;

- nominalizează, prin Decizie a Directorului General, personalul pentru funcţia de Şef

al Activităţilor de Instruire (HT) cât și, la propunerea HT, pentru funcţiile de Instructor Şef de Zbor/salt (CFI) / de Sol (CGI), ulterior acceptării acestora trei de către AACR;

- aprobă, la propunerea HT, nominalizarea în cadrul OP Paraşutism a instructorilor paraș utiș ti de zbor/salt (FI), conform prevederilor PIAC – LPAN P. 3015, pentru cursurile

de instruire corespunzătoare și a instructorilor de sol / teoretici (GI), conform cerinţelor PIAC-LPAN P.3020, pentru disciplinele teoretice aferente cursurilor de instruire;

- ia cunoștinţă de raportarea cererilor de înscriere primită periodic, respectiv lunar, din partea HT prin intermediul formularului prezentat în cadrul Anexei 8 din partea E a

prezentului manual și în baza acestora cât și a resurselor AR notifică sau dispune notificarea HT asupra numărului de locuri disponibile periodic pentru efectuarea cursurilor

de instruire în cadrul OP Paraşutism, locaţiilor de desfășurare și datei de începere a acestora;

- avizează înscrierea la cursurile de instruire în cadrul OP Paraşutism a personalului

navigant profesionist al AR deţinător al unui contract de muncă, de voluntariat sau de persoană fizică autorizată;

- ia cunoștinţă de notificarea HT asupra numărului cursanţilor care au promovat testarea / examinarea teoretică necesară (testarea intermediară teoretică de finalizare a

modulului teoretic inițial din cadrul variantei B de desfăș urare a cursului prin parcurgerea instruirii în cadrul modulelor teoretice ș i practice care alternează sau se suprapun / examinarea finală teroretică la încheierea modulului teoretic de instruire din cadrul variantei A de desfăș urare a cursului prin parcurgerea modulului teoretic de pregătire într-

o singură etapă premergătoare efectuării pregătirii practice la sol ș i în zbor/salt ) și vârsta

acestora și îi transmite HT acordul său în privinţa eliberării pentru fiecare dintre cursanţi a

aprobărilor de zbor/salt necesare efectuării modulului de instruire practică la sol și în zbor/salt ;

- aprobă, conform listei de distribuţie specificate, dispunerea din partea HT a distribuirii

exemplarelor de lucru ale documentaţiei specifice OP, incluzând Manualul de Instruire,

Manualul Operaţional, notele de curs, etc.




2.3.2. Atribuţiile Şefului Activităţilor de Pregătire (HT)

- are responsabilitatea globală pentru asigurarea integrării satisfăcătoare a pregătirii

în zbor/salt și a pregătirii teoretice și pentru supravegherea progresului individual al

cursanţilor;

- coordonează activitatea Instructorului şef de zbor/salt (CFI) şi a Instructorului şef

de sol (CGI) de standardizare a instruirii și supraveghere a instructorilor de zbor / de sol în

ce privește planificarea instruirii, admiterea la cursurile de instruire, punerea în practică a

programelor de pregătire teoretică / practică la sol și în zbor/salt , inclusiv evaluările

intermediare corespunzătoare ale cursanţilor, și finalizarea în urma examinării a cursurilor de instruire;

- coordonează întocmirea, avizează și este responsabil pentru conţinutul manualului

de instruire și al manualului operaţional proprii organizaţiei de pregătire a paraș utiș tilor;

- dispune, cu acordul Directorului General, conform listei de distribuţie specificate,

distribuirea exemplarelor de lucru ale documentaţiei specifice OP, incluzând Manualul de

Instruire, Manualul Operaţional, notele de curs, etc.;

- coordonează întocmirea și avizează conţinutul notelor de curs pentru instruirea teoretică în cadrul OP Paraşutism în baza prevederilor Manualului de Instruire aprobat, cu

respectarea cerinţelor reglementărlor aplicabile;

- supervizeză și eliberează Fișele de evoluţie ale cursanţilor completate corespunzător pentru fiecare cursant în parte potrivit formularelor specifice prezentate în cadrul anexelor Manualului de Instruire;

- coordonează aplicarea măsurilor adoptate în situaţia identificării progresului nesatisfăcător al unui cursant;

- conduce ședinţele de punere în discuţie a eliminării din curs a unui cursant, în

situaţiile prevăzute în cadrul Manualului de instruire pentru fiecare curs în parte;

- propune DG nominalizările pentru CFI si CGI în vederea prezentării acestora spre

acceptare AACR și ulterior nominalizării de către DG prin Decizie a Directorului General; - coordonează verificarea instructorilor paraș utiș ti de zbor/salt-FI, conform

prevederilor PIAC – LPAN P. 3015, pentru cursurile de instruire corespunzătoare și a

instructorilor de sol (teoretici)-GI, conform cerinţelor PIAC-LPAN P.3020, pentru

disciplinele teoretice aferente cursurilor de instruire și propune DG nominalizarea acestora în cadrul OP Paraşutism;

- coordonează verificarea îndeplinirii condiț iilor de nominalizare a unui solicitant la nominalizarea ca instructor de sol (teoretic) - GI în cadrul OP Paraș utism, potrivit prevederilor PIAC-LPAN P.3020;

- verifică, după caz, competenţa unui solicitant la nominalizarea ca instructor paraș utist de zbor/salt - FI în cadrul OP Paraș utism, prin efectuarea unor zboruri/salturi de control pe care solicitantul le execută în calitate de instructor de aeronavă;

- ţine în evidenţă lista actualizată, aprobată de DG și notificată AACR, de nominalizare

a FI și GI în cadrul OP Paraşutism;




- ia cunoștinţă de raportarea cererilor de înscriere în vederea efectuării cursurilor de instruire în cadrul OP Paraşutism primită periodic de la nivelul aerocluburilor teritoriale (AT) prin intermediul formularului prezentat în cadrul Anexei 9 din Partea E a prezentului

manual și în baza acestora notifică lunar DG prin intermediul formularului prezentat în cadrul Anexei 8 din Partea E a prezentului manual;

- aduce la cunoștinţa personalului implicat în organizarea cursurilor de instruire

disponibilitatea locurilor alocate în cadrul cursurilor de instruire, locaţiile de desfășurare și data de începere a acestora, în baza notificării DG cu privire la aceasta;

- desemnează pentru fiecare curs de instruire în parte desfășurat într-o anumită

perioadă și locaţie, ţinând seama de propunerile din partea AT și coordonarea CFI / CGI,

instructorii de zbor/salt și instructorii teoretici pentru fiecare disciplină în parte;

- desemnează, cu consultarea CFI și CGI, câte un Responsabil de curs pentru fiecare

curs de instruire în parte / locaţie de desfășurare / perioadă determinată, din cadrul instructorilor paraș utiș ti de zbor/salt corespunzători cursului de instruire;

- ia cunoștinţă de avizarea din partea DG a înscrierii la cursurile de instruire a

personalului navigant profesionist al AR deţinător al unui contract de muncă, de

voluntariat sau de persoană fizică autorizată și o comunică Responsabilului de curs în vederea admiterii, după caz, în urma verificării de către acesta a îndeplinirii tuturor

condiţiilor necesare, la cursurile de instruire solicitate; - notifică DG asupra numărului cursanţilor care au promovat testarea / examinarea

teoretică necesară (testarea intermediară teoretică de finalizare a modulului teoretic inițial din cadrul variantei B de desfăș urare a cursului prin parcurgerea instruirii în cadrul modulelor teoretice ș i practice care alternează sau se suprapun / examinarea finală teroretică la încheierea modulului teoretic de instruire din cadrul variantei A de desfăș urare a cursului prin parcurgerea modulului teoretic de pregătire într-o singură

etapă premergătoare efectuării pregătirii practice la sol ș i în zbor/salt ) și vârsta acestora

și, în baza acordului DG, eliberează pentru cursanţi aprobările de zbor/salt necesare

efectuării modulului de instruire practică la sol și în zbor/salt, aprobări pe care le aduce la

cunoștinţa Responsabilului de curs;

- avizează conţinutul testelor teoretice specifice stabilite de către CGI pentru examinarea de finalizare a cursurilor de instruire;

- este responsabil pentru întocmirea, în baza colaborării cu CFI și CGI, a documentelor

de corespondenţă specifice OP PARAŞUTISM cu autoritatea de certificare (incluzând

înaintarea de amendamente / ediţii noi ale manualului de instruire / operaţional,

notificarea asupra oricăror modificări relevante ale operaţiunilor aprobate aferente procesului de instruire sau ale nominalizărilor instructorilor de zbor/salt / de sol,

solicitarea demersurilor de revalidare a autorizaţiei OP cu minim 30 zile înaintea expirării

valabilităţii acesteia, prezentarea propunerilor de nominalizare pentru deţinătorii de

posturi manageriale ale OP, a eventualelor planuri de măsuri corective și a oricăror

clarificări / soluţionări solicitate de către autoritatea de certificare) și prezentarea acestora DG;

- coordonează elaborarea planului de măsuri corective pentru neconformităţile

semnalate în urma auditurilor și inspecţiilor efectuate în cadrul OP cât și remedierea acestora;

- coordonează pregătirea iniţială a personalului de instruire nominalizat în funcţiile de

FI și/sau GI în cadrul OP Paraşutism;




- organizează anual, alături de CFI și CGI, câte un seminar de reîmprospătare a

cunoștinţelor teoretice specifice pentru personalul de instruire al OP Paraşutism AR;

- aprobă planificarea efectuată de către CFI și desemnează FI pentru efectuarea anuală sau, după caz, la intervalul de 6 luni, a verificării practice în zbor/salt a tuturor instructorilor de zbor/salt în vederea asigurării standardizării instruirii în cadrul OP Paraşutism;

- verifică respectarea prevederilor Manualului de Instruire și ale Manualului Operaţional în cadrul OP Paraşutism.

2.3.3 Atribuţiile Instructorului Şef de Zbor/Salt (CFI)

- este responsabil pentru îndrumarea ș i supravegherea instructorilor paraș utiș ti de

zbor/salt nominalizaţi în cadrul organizaţiei de pregătire a paraşutiştilor.;

- asigură standardizarea instruirii practice la sol și în zbor/salt în cadrul organizaţiei de pregătire pentru paraşutiș ti, în cuprinsul AT;

- coordonează și supraveghează, în subordonarea HT, întreaga activitate de instruire

practică la sol și în zbor/salt în cadrul OP, în ce privește planificarea instruirii, admiterea la cursurile de instruire, punerea în practică a programelor de pregătire, inclusiv evaluările

intermediare corespunzătoare ale cursanţilor și examinarea practică de finalizare a cursurilor de instruire;

- reprezintă primul înlocuitor al Şefului Activităţilor de Pregătire, în lipsa acestuia;

- reprezintă înlocuitorul Instructorului Şef de Sol, în lipsa acestuia;

- colaborează cu CGI pentru întocmirea, sub coordonarea HT, a Manualului de

Instruire și a Manualului Operaţional proprii OP Paraşutism și face propuneri pentru modificarea / amendarea acestora;

- colaborează cu CGI pentru întocmirea, sub coordonarea HT, a notelor de curs pentru instruirea teoretică în cadrul OP Paraşutism în baza prevederilor Manualului de Instruire

aprobat, cu respectarea cerinţelor reglementărilor aplicabile;

- colaborează cu CGI pentru întocmirea bazei de întrebări pentru examinările de finalizare a cursurilor, respectiv de admitere la anumite cursuri (de exemplu în vederea

obţinerii calificării superioare de instructor), ţinând seama de propunerile furnizate de toţi GI / FI din cadrul AR;

- colaborează cu CGI pentru realizarea armonizării instruirii teoretice și practice la sol

și în zbor/salt și integrării programelor specifice de pregătire în vederea eficientizării

dobândirii de către cursanţi a cunoștinţelor, deprinderilor și competenţelor necesare finalizării cu succes a cursurilor de instruire;

- participă, după caz, la ședinţele de punere în discuţie a eliminării din curs a unui

cursant, în situaţiile prevăzute în cadrul Manualului de instruire pentru fiecare curs în parte;

- ţine în evidenţă lista actualizată, aprobată de DG și notificată AACR, de

nominalizare a FI și GI în cadrul OP Paraşutism;




- coordonează, ţinând seama de propunerile AT, în vederea aprobării de către HT,

desemnările ca FI în cadrul fiecărui curs de instruire desfășurat într-o anumită perioadă și locaţie;

- supraveghează pregătirea iniţială desfășurată conform Părţii D a prezentului manual

de către personalul de instruire nominalizat în funcţia de FI în cadrul OP Paraşutism;

- organizează anual, alături de HT și CGI, câte un seminar de reîmprospătare a

cunoștinţelor teoretice specifice pentru personalul de instruire al OP Paraşutism AR, în

conformitate cu prevederile Părţii D a prezentului manual;

- se asigură, cu consultarea CGI, de aducerea la cunoștinţa tuturor instructorilor

desemnaţi în cadrul OP a elementelor prezentate în cadrul seminarului relevante pentru standardizarea instruirii;

- execută instruire practică la sol ș i în zbor/salt în calitate de instructor paraș utist de zbor/salt;

- planifică și, după caz, efectuează, anual sau la intervalul de 6 luni, verificarea

practică în zbor/salt a FI în vederea asigurării standardizării instruirii în cadrul OP;

- ţine o evidenţă a valabilităţii documentelor de certificare a FI nominalizaţi în cadrul

OP Paraşutism (licenţe de paraşutist incluzând calificările / autorizările speciale, certificate medicale, certificate generale de operator radiotelefonist);

- supraveghează păstrarea și arhivarea înregistrărilor relevante pentru instruirea

practică la sol și în zbor/salt a cursanţilor, după cum sunt menţionate în cadrul cap. 1.5 din Partea 1 a Manualului de Instruire al OP Paraşutism;

- colaborează cu HT pentrul pentru întocmirea de către acesta a documentelor de

corespondenţă specifice OP Paraşutism cu autoritatea de certificare (incluzând înaintarea

de amendamente / ediţii noi ale manualului de instruire / operaţional, notificarea asupra

oricăror modificări relevante ale operaţiunilor aprobate aferente procesului de instruire sau ale nominalizărilor instructorilor de zbor/salt sau de sol, solicitarea demersurilor de

revalidare a autorizaţiei OP cu minim 30 zile înaintea expirării valabilităţii acesteia,

prezentarea propunerilor de nominalizare pentru deţinătorii de posturi manageriale ale

OP, a eventualelor planuri de măsuri corective și a oricăror clarificări / soluţionări solicitate de către autoritatea de certificare);

- colaborează cu HT la elaborarea planului de măsuri corective pentru

neconformităţile semnalate în urma auditurilor și inspecţiilor efectuate în cadrul OP

Paraşutism cât și la remedierea acestora;

- îndeplinește, la solicitarea HT, alte sarcini specifice corespunzătoare

responsabilităţilor sale generale privind standardizarea instruirii practice în cadrul OP

Paraşutism, îndrumarea și supravegherea instructorilor de zbor/salt nominalizaţi;

- respectă și verifică respectarea în cadrul OP Paraşutism a prevederilor Manualului

de Instruire și ale Manualului Operaţional aprobate.




2.3.4. Atribuţiile Instructorului Şef de Sol (CGI)

- este responsabil pentru îndrumarea și supravegherea instructorilor de sol (teoretici)

nominalizaţi în cadrul organizaţiei de pregătire pentru paraşutiș ti;

- asigură standardizarea instruirii teoretice în cadrul OP Paraşutism, în cuprinsul AT;

- coordonează și supraveghează, în subordonarea HT, întreaga activitate de instruire

teoretică în cadrul OP, în ce privește planificarea instruirii, admiterea la cursurile de instruire, punerea în practică a programelor de pregătire, inclusiv evaluările intermediare

corespunzătoare ale cursanţilor și examinarea teoretică de finalizare a cursurilor de instruire;

- reprezintă al doilea înlocuitor al Şefului Activităţilor de Pregătire, în lipsa acestuia și a CFI;

- reprezintă înlocuitorul Instructorului Şef de Zbor/Salt , în lipsa acestuia;

- întocmește, sub coordonarea HT, alături de CFI, Manualul de Instruire și Manualul

Operaţional proprii OP Paraşutism, ţinând seama de propunerile FI / GI desemnaţi, și face propuneri pentru modificarea / amendarea acestora;

- întocmește, sub coordonarea HT, alături de CFI, notele de curs pentru instruirea teoretică în cadrul OP Paraşutism, în conformitate cu prevederile Manualului de Instruire

aprobat, cu respectarea cerinţelor reglementărilor aplicabile, în baza conţinutului de specialitate furnizat de către instructorii teoretici ai OP;

- gestionează și întocmește, în colaborare cu CFI și ţinând seama de propunerile

furnizate de toţi GI / FI din cadrul AT, baza de întrebări din cuprinsul căreia stabilește, cu avizul HT, teste specifice pentru examinarea de finalizare a cursurilor, respectiv, după caz, de admitere la anumite cursuri;

- colaborează cu CFI pentru realizarea armonizării instruirii teoretice și practice la sol

și în zbor/salt și integrării programelor specifice de pregătire în vederea eficientizării

dobândirii de către cursanţi a cunoștinţelor, deprinderilor și competenţelor necesare finalizării cu succes a cursurilor de instruire;

- participă, după caz, la ședinţa de punere în discuţie a eliminării din curs a unui

cursant, în situaţiile prevăzute în cadrul Manualului de instruire pentru fiecare curs în parte;

- ţine în evidenţă lista actualizată, aprobată de DG și notificată AACR, de

nominalizare a FI și GI în cadrul OP Paraşutism;

- coordonează, alături de CFI (după caz) și ţinând seama de propunerile AT, în vederea aprobării de către HT, desemnările ca GI pentru fiecare disciplină, în cadrul

fiecărui curs de instruire desfășurat într-o anumită perioadă și locaţie;

- supraveghează pregătirea iniţială desfășurată conform Părţii D a prezentului manual

de către personalul de instruire nominalizat în funcţia de GI în cadrul OP Paraşutism;

- organizează anual, alături de HT și CGI, câte un seminar de reîmprospătare a

cunoștinţelor teoretice specifice pentru personalul de instruire al OP Paraşutism AR, în

conformitate cu prevederile Părţii D a prezentului manual;




- coordonează înregistrarea participării FI și/sau GI la seminarul de reîmprospătare a

cunoștinţelor teoretice specifice pentru personalul de instruire al OP și se asigură de

aducerea la cunoștinţa tuturor instructorilor desemnaţi în cadrul OP a elementelor prezentate în cadrul seminarului relevante pentru standardizarea instruirii;

- supraveghează păstrarea și arhivarea înregistrărilor relevante pentru instruirea

teoretică a cursanţilor, după cum sunt menţionate în cadrul cap. 1.5 din Partea 1 a Manualului de Instruire al OP Paraşutism;

- colaborează cu HT pentrul pentru întocmirea de către acesta a documentelor de

corespondenţă specifice OP Paraşutism cu autoritatea de certificare (incluzând înaintarea

de amendamente / ediţii noi ale manualului de instruire / operaţional, notificarea asupra

oricăror modificări relevante ale operaţiunilor aprobate aferente procesului de instruire sau ale nominalizărilor instructorilor de zbor/salt / de sol, solicitarea demersurilor de

revalidare a autorizaţiei OP, prezentarea propunerilor de nominalizare pentru deţinătorii

de posturi manageriale ale OP, a eventualelor planuri de măsuri corective și a oricăror

clarificări / soluţionări solicitate de către autoritatea de certificare);

- colaborează cu HT la elaborarea planului de măsuri corective pentru

neconformităţile semnalate în urma auditurilor și inspecţiilor efectuate în cadrul OP cât și la remedierea acestora;

- îndeplinește, la solicitarea HT, alte sarcini specifice corespunzătoare

responsabilităţilor sale generale privind standardizarea instruirii teoretice în cadrul OP

Paraşutism, îndrumarea și și supravegherea instructorilor teoretici nominalizaţi;

- respectă și verifică respectarea în cadrul OP Paraşutism a prevederilor Manualului

de Instruire și ale Manualului Operaţional aprobate.

2.3.5. Atribuţiile Șefului Biroului Managementul Calităţii și Mediu

- sunt specificate în cuprinsul Manualului Managementului integrat calitate, mediu,

securitate și sănătate în muncă al Aeroclubului României.

2.3.6. Atribuţiile Instructorului paraș utist de zbor/salt (FI)

- organizează, conduce, desfășoară și supraveghează activitatea de pregătire

practică la sol și în zbor/salt a cursanţilor, conform desemnării, cu respectarea

prevederilor Manualului de Instruire și ale Manualului Operaţional OP Paraşutism, urmărind următoarele:

să cunoască şi să aplice toate prevederile documentelor aplicabile care reglementează activitatea sa la sol şi în zbor/salt ;

să stabilească, să stăpânească şi să aplice metode de instruire

personalizate cursanţilor și eficiente, preocupându-se de

perfecţionarea acestora; să fie exemplu personal de disciplină pentru cursanti şi să se impună

printr-o înaltă competenţă profesională şi conduită morală;




să îmbunătăţească permanent nivelul de pregătire pentru zbor/salt

cu parasuta al cursanţilor și să favorizeze formarea la aceștia a autodisciplinei, asumării răspunderii, a unei culturi aviatice, a

respectului reciproc și lucrului în echipă; să pretindă cursantilor ce i-au fost repartizaţi să îndeplinească

întocmai şi la timp dispoziţiile date în sensul prevederilor documentelor ce reglementează/procedurează activitatea de pregătire în zbor/salt ;

să ia măsurile necesare pentru restabilirea ordinei pe parcursul zborului/saltului şi la sol în toate cazurile în care constată încălcarea normelor ce reglementeaza activitatea aeronautică;

să consemneze în documentele tehnice ale paraș utei, după caz, şi să raporteze toate faptele care survin pe timpul executării misiunii şi care prezintă interes pentru îndeplinirea acesteia;

să ştie să analizeze corect situaţia meteorologică înaintea şi în timpul zborului/salturilor;

să amâne îmbarcarea sau să propună anularea decolării, în situaț ia constatării unei nereguli în pregtirea misiunii;

să se asigure de respectarea de către cursanţi a normelor de protecţie a muncii, de încadrarea în timpul de muncă (activitate) stabilit de reglementări şi de respectare a perioadelor de odihnă.

- propune, în baza experienţei de instruire, amendamente ale documentaţiei de

referinţă a OP Paraşutism reprezentate de Manualul de Instruire și Manualul Operaţional;

- colaborează cu GI, după caz, la elaborarea conţinutului de specialitate al notelor

de curs, în conformitate cu prevederile Manualului de Instruire aprobat și cu respectarea

cerinţelor reglementărilor aplicabile, în vederea furnizării acestuia CGI și propune amendamente la notele de curs aplicabile;

- întocmeș te întrebări corespunzătoare testărilor / examinărilor teoretice ale cursanț ilor, pe care le propune pentru avizare CGI;

- participă, în urma unui acord între instructorii corespunzători unui anumit AT, la

luarea în evidenţă a Cererilor de înscriere primite în cadrul AT și transmiterea informaţiilor relevante ale acestora, cu acordul comandantului AT, către HT, prin intermediul formularului de raportare prezentat în Anexa 9 din Partea E a prezentului manual;

- prezintă cursanţilor pregătirile preliminare (long briefing) și nemijlocite (short

birefing) în vederea zborului, cât și analiza zborului, pe parcursul cărora se asigură de

însușirea de către cursanţi a cunoștinţelor necesare efectuării în siguranţă și cu eficienţă

a exerciţiilor de zbor/salt și transmiterea greșelilor caracteristice în zbor/salt ale fiecăruia

precum și a manierei de corectare a acestora; FI verifică totodată consemnarea în scris

de către cursanţi a acestor pregătiri;

- completează Fișele de evoluţie în zbor/salt a cursanţilor pe care îi instruiește, ale

căror formulare sunt prezentate în cadrul Părţii 5 – Anexe la Manualului de Instruire al OP

Paraşutism, incluzând consemnarea observaţiilor de evaluare asupra evoluţiei în zbor/salt

a cursanţilor;




- semnalează CFI și HT orice rezultat nesătisfăcător la o testare în salt, depășire a numărului maxim de salturi prevăzute de programele de pregătire ale cursurilor

prezentate în Manualul de Instruire al OP și abatere de disciplină care periclitează

siguranţa zborului;

- participă, după caz, la ședinţa de punere în discuţie a eliminării unui cursant, în

condiţiile prevăzute de Manualul de Instruire al OP Paraşutism;

- efectuează, după necesitate, saltul de control în vederea evaluării intermediare

și/sau finale din cadrul programelor practice de instruire în zbor/salt;

- verifică, în situaţia unei desemnări corespunzătoare din partea HT, competenţa unui solicitant la nominalizarea ca FI in cadrul OP prin efectuarea unor zboruri/salturi de control pe care solicitantul le execută ca instructor;

- efectuează, în situaţia unei desemnări corespunzătoare din partea HT, instruirea

practică la sol și în zbor/salt și controlul în zbor/salt al unui FI cu întrerupere în activitatea

de zbor/salt dar având documentele de licenţiere valide, în vederea reluării activităţii de zbor/salt a acestuia ca instructor parasutist;

- participă, în urma unei desemnări corespunzătoare, ca membru al comisiei de

examinare teoretică de finalizare a cursurilor susţinute în cadrul OP, având atribuţii cu

privire la susţinerea testelor, corectarea acestora, semnarea proceselor verbale coprespunzătoare ș i, în cazul deț inerii funcț iei de preș edinte al comisiei, semnarea certificatelor de absolvire a programelor de pregătire teoretică specifică fiecărui curs de instruire în parte;

- efectuează, în situaţia unei desemnări corespunzătoare din partea HT, verificarea practică în zbor/salt, anual sau, după caz, la intervalul de 6 luni, a altor instructori de zbor/salt în vederea asigurării standardizării instruirii în cadrul OP Paraşutism;

- participă anual, sub coordonarea HT, CFI și CGI, la seminarul de reîmprospătare

a cunoștinţelor teoretice specifice pentru personalul de instruire al OP Paraşutism AR cât

și la orice ședinţă de instruire corespunzătoare atribuţiilor sale, la convocarea HT / CFI / CGI;

- menţine actualizată completatarea corespunzătoare a carnetului de zbor/salturi

cu parasuta individual deţinut;

- are responsabilitatea asigurării menţinerii în termen de valabilitate a

documentelor proprii de certificare relevante pentru atribuţiile din cadrul OP Paraşutism

(licenţă de parasutist / calificări / autorizări speciale asociate, certificat medical, certificat

general de operator radiotelefonist) și iniţierii demersurilor necesare revalidării acestora

de către autorităţile competente;

- transmite CFI, pentru permanenta evidenţă a acestuia, datele relevante

actualizate ale documentelor sale de certificare (licenţa de parasutist incluzând calificările

și autorizările speciale, certificatul medical, certificatul general de operator radiotelefonist);

- în situaţia desemnării sale de către HT, pentru fiecare curs de instruire / locaţie /

perioadă determinată în parte, ca Responsabil de curs, are următoarele atribuţii: acceptă admiterea la cursurile de instruire a fiecărui solicitant în parte

ca urmare a verificării pe care o efectuează pentru asigurarea




îndeplinirii tuturor cerinţelor de admitere la cursurile de instruire prevăzute în cadrul Părț ii 1 a Manualul de Instruire;

coordonează completarea de către GI desemnaţi pentru respectivul

curs a Planificării desfășurării instruirii teoretice (formular regăsit în

Anexa 7 din Partea 5 a Manualului de Instruire OP Paraşutism) și a Condicii de clasă (formular regăsit în Anexa 5 din Partea 5 a Manualului de Instruire OP Paraşutism);

se asigură că sunt furnizate cursanţilor toate etapele de instruire și testare intermediară / examinare finală în cadrul modulelor teoretice și practice la sol și în zbor/salt cât și corecta eșalonare a acestora în conformitate cu prevederile Manualului de Instruire corespunzătoare fiecărui tip de curs de instruire;

se asigură că sunt completate și menţinute corespunzător pe perioada

desfășurării cursului înregistrările referitoare la instruire, așa cum sunt

prevăzute în cadul Părţii 1 cap. 1.5 a Manualului de Instruire OP Paraşutism;

pentru cursanţii ce parcurg cursul de pregătire în vederea obţinerii licenţei de parasutist ș i a calificării de clasă paraș ută aripă, informează

HT ulterior efectuării de către aceștia a testării / examinării teoretice necesare (testarea intermediară teoretică de finalizare a modulului

teoretic inițial din cadrul variantei B de desfăș urare a cursului prin parcurgerea instruirii în cadrul modulelor teoretice ș i practice care alternează sau se suprapun / examinarea finală teroretică la încheierea modulului teoretic de instruire din cadrul variantei A de desfăș urare a cursului prin parcurgerea modulului teoretic de pregătire într-o singură etapă premergătoare efectuării pregătirii practice la sol ș i în zbor/salt )

asupra rezultatelor celor care au obţinut baremul de promovare și îndeplinirii de către fiecare a condiţiilor de vârsta necesare începerii modulului practic de instruire în vederea eliberării aprobărilor de zbor/salt de către HT, cu acordul DG; în urma primirii din partea HT a aprobărilor de zbor ale cursanţilor, le comunică acestora;

verifică îndeplinirea de către fiecare cursant a condiţiilor de promovabilitate a cursului constând în parcurgerea, în procentul minim

stabilit, a programelor de instruire teoretică și practică la sol și în

zbor/salt cât și obţinerea rezultatelor satisfăcătoare la testarea teoretică

și practică intermediară și finală, în baza căreia completează si semnează, pentru fiecare cursant în parte, câte un Certificat specific de absolvire a programelor de instruire – teoretică ș i practică, la sol ș i în zbor/salt – corespunzătoare respectivului curs (conform formularelor regăsite în PIAC –LPAN P Editia 2006, Anexele 5 ș i 6).

- în situaţia desemnării, în cadrul activităţii de zbor/salt, ca şi Conducător lansări (CL),

are următoarele atribuţii: a) generale: sã cunoascã ce categorii de salturi cu parasuta sunt planificate,

programul de desfăș urare a zborurilor/salturilor (planificarea numărului




de misiuni ș i eș alonarea în timp a acestora), si ce cursanti parasutisti participã;

conduce pregãtirea preliminarã si nemijlocitã (briefing); face pregãtirea personalului care asigurã zborul si salturile cu parasuta

(instructorul paraşutist pentru control tehnic la sol, instructorul de aeronava, Instructorul pentru dirijarea aterizării)

verificã prin sondaj gradul de pregãtire al cursantilor parasutisti ce urmeazã sã execute salturi cu parasuta, corespunzãtor categoriei din care face parte;

organizeaza, coordoneazã si controleazã dispunerea personalului si a tehnicii la start;

completează ș i semnează Registrul conducătorului de lansări, al cărui formular se regăseș te în cadrul Anexei 4 din Partea E a prezentului manual;

b) specifice, pe parcursul activitãtii de zbor/salt :

asigurã începerea la timp a zborului si salturilor cu parasuta; întocmeste ordinele de misiune; organizeazã executarea sondajului meteorologic, pentru determinarea

directiei de deplasare a curentului de aer; urmãreste situatia meteorologicã si schimbãrile posibile ale acesteia,

luând, la nevoie, mãsuri pentru oprirea la timp a executãrii zborului si salturilor;

dirijeazã directia de intrare a aeronavei si stabileste momentul pentru salt, atunci când situatia impune acest lucru, în special pentru misiunile de zbor/salt ale elevilor paraș utiș ti;

urmãreste respectarea strictã a disciplinei la start pe timpul zilei de zbor/salt ;

mentine ordinea si urmãreste respectarea regulilor de circulatie pe aerodrom sau pe terenul unde se executã salturile cu parasuta;

înregistreazã observatiile fãcute personal pe timpul activitãtii de zbor/salt si face analiza zborului si saltului pentru remedierea deficientele constatate;

urmãreste îndeplinirea întocmai a atributiilor personalului care i se subordoneazã;

coordoneazã activitatea la start, observã si înregistreazã rezultatele (performantele) sub aspectul aterizarii la punct fix / acrobatie;

organizeazã si executã, după caz, pliajul parasutelor pentru cursantii parasutisti, ajutat de acestia; supravegheazã ș i controlează, la nevoie, pliajul parasutelor efectuat de către personal deț inător al unei autorizări adecvate, completând rubricile corespunzătoare ale carnetului (livretului) de exploatare al paraș utei;

la terminarea activitatii de zbor si salturi cu paraşuta, pe baza observatiilor personale si ale instructorului de aeronava executã cu parasutistiii analiza activitãtii desfãşurate.

- în situaţia desemnării, în cadrul activităţii de zbor/salt, ca Instructor pentru controlul

tehnic la sol (ICTS), are următoarele atribuţii:




a) generale: participã la pregãtirea preliminarã si nemijlocitã (briefing) a activitãtii de zbor si salturi cu parasuta;

b) specifice, la start în cadrul controlului tehnic la sol inaintea zborului /

salturilor: participa la instalarea startului si hotărăşte dispunerea parasutelor si

a tehnicii la start, execută pliajul parasutelor de rezervă si montează dispozitivul

automat de deschidere a parasutei de rezerva, completând rubricile corespunzătoare ale carnetului (livretului) de exploatare al paraș utei;

supraveghează / controlează pliajul parasutelor sau execută pliajul acestora, ajutat de cursanț i completând rubricile corespunzătoare ale carnetului (livretului) de exploatare al paraș utei;

supravegheazã si controleaza echiparea cu parasuta, a echipajului ce urmeazã a se îmbarca în aeronava;

verifica data plierii parasutei principale si de rezervã, semnãtura celui care a pliat, interzicând saltul cu paraşutele care au depãsit termenul de 30 zile pentru cele principale si 90 zile pentru cele de rezervã;

verifică modul de echipare al echipajului ce urmează sa execute salturi, cu echipamentul de salt, modul de acrosare si ajustare a parasutelor pe corpul parasutistului;

verifică închiderea corecta a parasutelor; activează dispozitivele automate de deschidere a parasutei de

rezerva (AAD) verifică starea tehnicã si modul de legãturã a cablului comenzii

automate cu sistemul de asistare, montarea lor pe paraşutã, in cadrul salturilor automate;

verifică starea tehnicã si functionarea comenzilor manuale de la ambele parasute;

verifică starea tehnicã si functionarea comenzii manuale a sistemului de largare;

starea tehnica a sistemului RSL; starea tehnicã si modul de fixare a buclelor si carabinelor de

acrosare, a dispozitivelor de largare cu 3 inele, a dispozitivelor de deschidere automata a parasutelor de rezerva, etc;

Notă: Neregulile constatate la control se remediazã pe loc, iar parasutele la care defectiunile nu se pot remedia se scot de la salt.

- în situaţia desemnării, în cadrul activitătii de zbor/salt, ca Instructor cu dirijarea

aterizarii (IDA), are următoarele atribuţii:

participã la pregãtirea preliminarã si nemijlocitã (briefing) a activitãtii de zbor si salturi;

controleazã si coordoneazã modul de manipulare si dispunere a parasutelor si tehnicii la start, executã pliajul parasutelor pentru cursanţii parasutisti ajutat, după caz, de tehnicianul plior, supravegheazã pliajul executat de paraşutiştii care au autorizatie de




plior, supravegheazã si controleaza echiparea cu parasuta a echipajului de paraşutişti ce urmeazã a se îmbarca în aeronavă;

dirijează cu paletele cursantii parasutisti începatori care se află in aer in vederea aterizarii prin semnalele conventionale regăsite în Anexa 7 din Partea E a prezentului manual.

- în situaţia desemnării, în cadrul activităţii de zbor/salt, ca Instructor de aeronavă (IA),

are următoarele atribuţii:

participã la pregãtirea preliminarã si nemijlocitã; stabileste grupurile de parasutisti si ordinea parasirii aeronavei; ajuta la instalarea startului; conduce îmbarcarea si dispunerea cursanţilor si sportivilor parasutisti

în aeronava, în ordinea parasirii acesteia; comunicã datele primite prin radio de la sol, care se referã în special

la conditiile meteo si alte probleme de interes pentru cursanț i; face o verificare vizuala a echiparii pentru remedierea eventualelor defectiuni;

verifică dacă dispozitivul automat de deschidere a paraşutei de rezervă este activat;

fixeazã cablurile de deschidere automatã a parasutelor pe cablul central al aeronavei în ordinea pãrãsirii si controleazã ca acestea sa nu se suprapunã sau sã treacã pe dupa gât, pe sub brate, picioare sau capota parasutei, etc;

observã permanent starea cursanţilor si sportivilor parasutisti si opreşte de la salt pe cei ce nu prezintã suficientã sigurantã pentru executarea saltului sau au defectiuni tehnice în echipament si paraşute;

comunică paraşutistilor prin semnale sau prin voce “pregãtirea pentru salt”;

dirijeazã aeronava pentru intrarea pe directie si face vizarea pentru stabilirea momentului pãrãsirii aeronavei;

când aeronava se afla la verticala punctului de salt deschide usa aeronavei, dã comandă pilotului pentru reducerea motorului dupã care dã comanda “salt”;

urmãreste si asigurã pãrãsirea bordului aeronavei, de cãtre parasutisti, în conditii de optimă sigurantă;

opreste executarea saltului când primeste ordin de la conducãtorul de lansari sau, ori de cate ori situatia o impune;

trage cablurile de comandã automatã în aeronavă şi execută saltul dacă nu mai are parasutisti in aeronavă;

dupã aterizare, aduce la cunostinţa conducãtorul de lansari deficientele constatate pe timpul zborului si pãrãsirii aeronavei;

participã la analiza salturilor si face observatiile critice asupra modului cum parasutistii au executat salturile cu parasuta;

îndeplineste la ordinul conducãtorului de lansari, parte din atributiile instructorului pentru controlul tehnic la sol.




- îndeplinește, la solicitarea CFI / HT, alte sarcini specifice corespunzătoare

responsabilităţilor sale generale privind organizarea și desfășurarea activităţii de pregătire

practică la sol și în zbor/salt a cursanţilor în cadrul OP Paraşutism AR.

2.3.7. Atribuţiile Instructorului de sol (teoretic) (GI)

- efectuează activitatea de instruire teoretică a cursanţilor, conform desemnării, cu

respectarea prevederilor Manualului de Instruire și ale Manualului Operaţional OP Paraşutism, urmărind:

să cunoască şi să aplice toate prevederile documentelor aplicabile care reglementează activitatea pentru care asigură instruire;

să stabilească, să stăpânească şi să aplice metode de instruire

personalizate cursanţilor și eficiente, preocupându-se de perfecţionarea acestora;

să fie exemplu personal de disciplină pentru cursanti şi să se impună printr-o înaltă competenţă profesională şi conduită morală;

să îmbunătăţească permanent nivelul de pregătire teoretică al cursanţilor

corespunzătoare cursurilor specifice urmate și să favorizeze formarea la

aceștia a autodisciplinei, asumării răspunderii, a respectului reciproc și lucrului în echipă;

- propune, în baza experienţei de instruire, amendamente ale documentaţiei de

referinţă a OP Paraşutism reprezentate de Manualul de Instruire și Manualul Operaţional;

- elaborează, în baza colaborării cu FI, și furnizează CGI, la cererea acestuia și sub

coordonarea HT, materialul de specialitate pentru conţinutul notelor de curs specifice

fiecărei discipline teoretice și al amendamentelor la acestea, în conformitate cu

prevederile Manualului de Instruire aprobat și cu respectarea cerinţelor reglementărilor aplicabile;

- întocmeș te întrebări corespunzătoare testărilor / examinărilor teoretice ale cursanț ilor, pe care le propune pentru avizare CGI;

- participă la completarea Planificării desfășurării instruirii teoretice conform formularului regăsit în Anexa 7 din Partea 5 a Manualului de Instruire OP Paraşutism;

- completează Condica de clasă a prezenţei cursanţilor, pentru fiecare disciplină teoretică în parte, conform formularului prezentat în Anexa 5 din Partea 5 a Manualului de Instruire OP Paraşutism;

- participă, după caz la luarea în evidenţă a Cererilor de înscriere primite în cadrul AT

și transmiterea informaţiilor relevante ale acestora , cu acordul comandantului AT, către HT, prin intermediul formularului de raportare prezentat în Anexa 9 din Partea E a prezentului manual;

- întocmește testele de urmărire progresivă pe care le susţine pe parcursul predării în

cadrul cursurilor pentru care a fost desemnat și, în baza rezultatelor acestora,

particularizează maniera de prezentare a materiei și de organizare a seminariilor interactive;

- participă, în urma unei desemnări corespunzătoare, ca membru al comisiei de

examinare teoretică de finalizare a cursurilor susţinute în cadrul OP, având atribuţii cu




privire la susţinerea testelor, corectarea acestora și semnarea proceselor verbale coprespunzătoare ș i, în cazul deț inerii funcț iei de preș edinte al comisiei, semnarea certificatelor de absolvire a programelor de pregătire teoretică specifică fiecărui curs de instruire în parte;

- participă, după caz, la ședinţa de punere în discuţie a eliminării unui cursant, în

condiţiile prevăzute de Manualul de Instruire al OP Paraşutism;

- participă sau, după caz, ia cunoștinţă anual de informarea relevantă pentru

standardizarea instruirii efectuată în cadrul seminarului de reîmprospătare a cunoștinţelor teoretice specifice personalului de instruire al OP Paraşutism AR organizat sub

coordonarea HT, CFI și CGI;

- la convocarea directă a HT/CFI/CGI, participă la orice ședinţă de instruire

corespunzătoare atribuţiilor sale;

- îndeplinește, la solicitarea CFI / HT, alte sarcini specifice corespunzătoare

responsabilităţilor sale generale privind organizarea și desfășurarea activităţii de pregătire

teoretică a cursanţilor în cadrul OP Paraşutism AR.

2.4. CONDITII MINIME NECESARE PENTRU DESFASURAREA MISIUNILOR DE ZBOR/SALT CU PARASUTISTI

Numarul minim de instructori paraș utiș ti de zbor/salt pentru misiunile de zbor/salt : a) Pentru misiunile de instruire în cadrul cursului de pregătire în vederea

obținerii licenței de parașutist și a calificării de clasă parașută aripă: Cel putin 4 paraşutisti cu calificarea de instructor, îndeplinind fiecare, la un moment

dat (respectiv in cadrul unei anumite misiuni de zbor/salt ), câte una dintre următoarele funcţii: 1. Conducatorul de Lansari ( CL)

2. Instructor Parasutist de Aeronava ( IA) 3. Instructor pentru Control Tehnic la Sol ( ICTS) 4. Instructor Dirijarea Aterizrii (IDA)

b) Pentru alte misiuni fata de cele specificate mai sus: Cel putin 2 paraşutisti cu calificarea de instructor, îndeplinind fiecare, la un

moment dat (respectiv in cadrul unei anumite misiuni de zbor/salt ), câte una dintre următoarele funcţii:

1. Conducatorul de Lansari ( CL) 2. Instructor Parasutist de Aeronava ( IA),

cât și, în același timp, atribuțiile corespunzătoare Instructorului pentru Control Tehnic la Sol ( ICTS).

Indiferent de calificările detinute de ceilalti membri ai echipajului de parașutiști, instructorul paraşutist de aeronava, pentru acea misiune, este cel desemnat prin ordinul de misiune. Suplimentar, pentru desfasurarea misiunilor de zbor/salt cu parasutisti este necesară prezenț a la start a unui Conducător de zbor (CZ), deț inător al certificatului general de operator radiotelefonist în termen de valabilitate ș i al unei desemnări zilnice consemnate în pregătirea nemijlocită (briefing), care conduce, prin intermediul comunicaț iilor radio, întreaga activitate de zbor a aeronavelor din care se execută lansările de paraș utiș ti.




2.5.OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE CURSANȚ ILOR

Cursantul aflat în instruire în cadrul unui curs de pregătire teoretică și practică la

sol și în zbor/salt oferit de Organizația de Pregătire Paraşutism şi care este legitimat la

Aeroclubul României este subordonat nemijlocit, pe parcursul activității de instruire, instructorului teoretic desemnat pentru instruirea sa teoretică, respectiv instructorilor paraș utiș ti de zbor/salt care participă la activittea de instruire, sub coordonarea Responabilului de curs. Pe timpul staţionării pe un alt aerodrom al AR decât cel de bază, cursantul este subordonat din punct de vedere administrativ comandantului AT corespunzător aerodromului respectiv.

Cursantul este obligat să execute în bune condiţii misiunea primită, să respecte toate dispoziţiile primite din partea instructorilor care îi conduc instruirea, să fie disciplinat la sol şi în zbor/salt.

Cursantul trebuie: - să-şi însuşească în cel mai înalt grad cunoştinţele teoretice ce i se predau de către instructor; - să-şi pregătească minuţioas misiunea; - să depună interes în formarea deprinderilor practice pe timpul zborului/saltului; - să cunoască şi să aplice toate documentele care reglementează activitatea sa la sol şi în zbor/salt; - să ştie să analizeze corect situaţia meteorologică înaintea şi în timpul saltului; -să cunoască funcţionarea tehnică a paraș utei precum şi instrucţiunile de exploatare a acesteia la sol şi în zbor/salt, în proceduri normale ș i de urgenț ă; - să stăpânească tehnica de pilotare a paraș utei; - să cunoască instrucț iunile de exploatare a aerodromului pe care operează; - în simplă comandă, pe timpul circulaţiei la sol a aeronavei şi al zborului, să menţină o legatură radio permanentă cu conducatorul de zbor; - să raporteze instructorilor paraşutiș ti de zbor/salt care îi conduc instruirea toate faptele care survin pe timpul zborului sau saltului cu paraşuta şi care prezintă interes pentru executarea misiunii şi a zborului/saltului cu paraşuta în general; - să fie disciplinat şi să dea dovadă de o înaltă pregătire profesională şi o corectă conduită morală; - să raporteze instructorilor paraşutiș ti de zbor/salt care îi conduc instruirea dacă constată că nu îndeplineşte condiţiile de pregătire sau psihofizice pentru zbor/salt ; - să respecte regimul de odihnă şi de hrană pentru a corespunde permanent condiţiilor psihofizice de zbor/ salturi cu paraşuta;

Obligații specifice ale unui cursant în cadrul Organizației de Pregătire Parasutism: A. Înainte de zbor/salt : - să aibă asupra sa:

buletinul / cartea de identitate;

licența de parasutist deținută, după caz (în funcție de tipul cursului urmat)

caietul de pregătire teoretică;

carnetul de zbor/salt ;




certificatul medical;

certificatul general de operator radiotelefonist, după caz (în funcție de tipul cursului urmat)

- să fie odihnit şi pregătit psiho-fizic pentru zbor/salt ;

- să aibă actualizate pregatirile privind normele de tehnică și securitate în muncă specifice

aviației; - să participe la pregătirile teoretice precum şi la alte activităţi pentru care este numit; - să noteze în caietul de pregătire toate observaţiile instructorului de zbor şi sarcinile primite; - să-şi întocmească documentele cerute la pregătirea zbor/salt ului şi să le prezinte pentru verificare; - să urmărească permanent activitatea de la sol, zborul aeronavelor ș i evoluț ia paraș utiș tilor în zbor/salt şi să fie pregătit pentru a da ajutor, la nevoie, paraș utiș tilor aterizaț i în afara terenului desemnat pentru aterizare. B. La activitatea de zbor/salt:

La echiparea cu paraşuta cursantul trebuie: - sa anunte orice modificare survenita pe timpul manevrarii parasutei la sol; - sa execute echiparea numai sub directa supraveghere şi îndrumare a instructorului de paraşutism şi în locul special destinat pentru această operaţie; - după echipare, sa-ș i faca autocontrolul echiparii; - sa astepte pana cand instructorul paraș utist de zbor/salt executa controlul echipării fiecărui cursant paraşutist în parte, pentru a constata dacă echiparea s-a făcut corect şi dacă paraşutele respective nu prezintă deteriorări care să reducă indicele de securitate a saltului; - sa se deplaseze spre aeronavă pentru salt numai dupa ce a primit comanda instructorului de aeronava.

La imbarcarea in aeronava cursantul trebuie: - sa se deplaseze la aeronava numai in grup si prin spatele acesteia; - sa urce la bordul aeronavei din care se executa saltul numai sub supravegherea instructorului de aeronavă; Dupa imbarcarea la bordul aeronavei cursantul trebuie: - să se aşeze pe locul destinat; - să supravegheze terenul pentru a fi orientat asupra locului unde se află; - să supravegheze spaţiul pentru a urmări evoluţia stării atmosferice şi să asculte sau să ceară detalii despre aceasta de la instructorul de aeronava; - să nu facă mişcări bruşte sau dezordonate sau să nu-şi părăsească locul fără aprobarea instructorului de aeronavă; - sa nu execute alte activităţi care ii pot sustrage atenţia de la executarea misiunii lui.

La părăsirea bordului aeronavei cursantul trebuie: - sa execute parasirea aeronavei numai la comanda şi sub supravegherea instructorului de aeronava; - sa respecte si sa-si mentina poztia stabila in cadere libera, în functie de gradul de pregatire al fiecaruia;

Dupa parasirea aeronavei cursantul trebuie: - să-ș i mentina pozitia stabila pe timpul caderii libere




- să respecte timpul de cadere libera stabilit de instructor; - să deschida parasuta in pozitie stabila; - să observe: - deschiderea completă a paraşutei şi starea voalurii;

- spaţiul înconjurător în scopul prevenirii abordajelor cu alţi paraşutişti; - terenul deasupra căruia se află, în scopul orientării spre locul prevăzut de

aterizare, sau când acest lucru nu este posibil, spre un alt teren corespunzător aterizării;

- să rezolve incidentele in situatia aparitiei acestora; - să respecte esalonarea in aer - pentru evitarea abordajelor;

Pe timpul pilotarii parasutei cursantul trebuie: - sa observe permanent indicatoarele pentru directia vantului, semnele si semnalele conventionale de la sol - sa respecte si sa aplice schemele de pilotare folosite in tehnica pilotarii parasutei pentru salturile de aterizare la punct fix si precizia aterizarii; - sa nu execute manevre periculoase saltului: - peste 3 viraje de 3600,consecutiv sub inaltimea de 400 m., sau orice alte manevre de pierdere a inaltimii, existand pericolul declansarii dispozitivului de deschidere a parasutei de rezerva, tip CYPRES – Student. - viraje de 3600 sub inaltimea de 160 m aterizare, angajari involuntare sau voluntare etc.;

La aterizare cursantul trebuie: - sa execute manevrele pregătitoare aterizării de la aproximativ 100 m înălţime faţă de sol. - sub inaltmea de 60m sa fie in priza directa pentru aterizare; - sa aterizeze numai cu vântul de faţă; - sa manevreze paraşuta pentru a anula acţiunea vântului asupra acesteia. - sa rezolve incidentele in situatia aparitiei acestora;

Se interzice declanşarea sau desfacerea din sistemul de suspensie a paraşutei înainte de atingerea solului sau apei.

Dacă aterizarea nu este posibilă pe terenul stabilit, la alegerea unui alt teren cursantul paraşutist va ţine seama de următoarele: - direcţia şi viteza de deplasare pe orizontală; - înălţimea la care se găseşte; - posibilităţile de pilotare a paraşutei.

În funcţie de aceste elemente, şi pe cât posibil, cursantul paraşutist va evita: - zonele clădite; reţelele electrice şi telefonice; podurile; zonele mlăştinoase; şoselele; căile ferate; terenuri frământate; ape; culturi înalte (porumb, floarea soarelui); alte obstacole.

Dupa aterizare cursantul trebuie: - sa stranga parasuta si, în cel mai scurt timp posibil, sa degajeze locul de aterizare deplasându-se la locul de staţionare prevăzut.

Daca aterizarea este în afara aerodromului, după strângerea paraşutei, paraşutistul este obligat ca în cel mai scurt timp să anunţe pe orice cale organul de dirijare şi control locul aterizării, starea sa şi posibilităţile sau necesităţile de deplasare inapoi la aerodrom.




3. PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI PROGRAMUL DE SIGURANŢĂ A ZBORURILOR

Prevenirea accidentelor şi programul de siguranţă a zborurilor/salturilor cu paraș uta reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale activităţii managementului Aeroclubului României.

Aeroclubul României dezvoltă şi implementează următoarele:

a) Programul de asimilare şi menţinere a mentalităţii evitării riscurilor este în prezent fundamentat prin:

-activitate de supraveghere nemijlocită cu inspectarea de către cei care au asemenea atribuţii din cadrul Biroului Siguranţa Zborurilor privind modul de organizare şi desfăşurare a instruirii la sol şi în zbor/salt; -pregătirea periodică a personalului navigant în domeniul reglementărilor din aviaţia civilă şi cu prevederile Manualului Operaţional, Manualului de Instruire, a manualelor de exploatare în zbor (Pilot’s Operating Handbook) corespunzător

fiecărei aeronave, respectiv a manualelor tehnice de exploatare / întreținere ale

parașutelor. b) Evaluarea evenimentelor de zbor; c) „Programul de acţiune pentru siguranţa zborului” ce are ca obiectiv încurajarea raportării voluntare a tuturor problemelor care au legatură cu siguranţa zborului şi, respectiv, a evenimentelor complementare care sunt observate de către angajaţi. Acest program presupune colectarea, analiza şi păstrarea datelor legate de siguranţa zborurilor care altfel nu ar putea fi obţinute. În final cu datele colectate şi analizate se vor dezvolta acţiuni corective şi programe educaţionale pentru prevenirea reapariţiei unor evenimente similare. Informaţiile obţinute vor permite realizarea acţiunilor corective necesare pentru a remedia defectele sau deficienţele prin programe complexe corespunzătoare.

Este de aşteptat ca rapoartele obţinute să ofere date suplimentare pentru ca remedierea defectelor sau deficienţelor să fie cât mai eficientă pentru activitatea prezentă, conducând la îmbunătăţirea sistemului actual şi planificarea argumentată a unui sistem viitor.

Pentru încurajarea raportării defectelor sau deficienţelor se va păstra confidenţialitatea privind persoana care face raportul.

Şeful Biroului Siguranţa Zborului este persoana desemnată pentru realizarea unui management efectiv al riscului în ceea ce priveşte siguranţa zborurilor (safety). Acesta se subordonează şi colaborează direct cu Directorul General şi întocmeşte “Programul de siguranţă a zborurilor”.

Responsabilitatea asigurării resurselor financiare / umane necesare implementării “Programului de siguranţă a zborurilor” revine, prin virtutea organizării, conducerii Aeroclubului României. “Programul de siguranţă a zborurilor/salturilor” este o consecinţă a auditurilor planificate sau neplanificate.

Acest program urmăreşte implementarea măsurilor corective necesare stabilite prin Decizia Directorului General. În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Şeful Serviciului Siguranţa Zborurilor este împuternicit să colaboreze cu toate organizaţiile naţionale şi internaţionale care au un rol în definirea şi implementarea principiilor de siguranţă a zborurilor (safety).




Şeful Biroului Siguranţa Zborurilor este obligat să participe la cursuri de specialitate în probleme de safety, cum şi la toate cursurile organizate cu personalul din Direcţia Operaţiuni Zbor cu ocazia achiziţionării de tehnică nouă (aeronave, simulatoare, etc.). Atribuţiile Şefului Biroului Siguranţa Zborurilor sunt, în principal, următoarele:

definirea, împreună cu conducerea Aeroclubului României, a conceptului de bază în ceea ce priveşte siguranţa zborurilor, a politicii de safety în funcţie de reglementările în vigoare şi politica proprie;

definirea termenilor de safety ;

întocmirea Programului de safety şi urmărirea implementării acestuia;

stabilirea, împreună cu/şi prin Decizia Directorului General, a Consiliului de Metodică şi Siguranţa Zborurilor;

stabilirea, împreună cu Directorul General, a Programului de audituri şi inspecţii pe linie de safety;

stabilirea, împreună cu factorii responsabili, a Programului de instruire / educaţie pe linie de safety;

participarea activă / consultativă în Comisia de anchetă pentru investigarea incidentelor / accidentelor de zbor.

4. TRATAREA, NOTIFICAREA ŞI RAPORTAREA EVENIMENTELOR DE AVIAȚ IE CIVILĂ

Potrivit procedurilor prezentate ș i actualizate în cadrul seminariilor de reîmprospătare a pregătirii teoretice specifice desfăș urate anual sub conducerea HT, CFI ș i CGI, personalul OP Paraș utism AR efectuează tratarea, notificarea ș i raportarea accidentelor ș i incidentelor de aviaț ie civilă în baza prevederilor reglementării RACR-REAC.

5. CERINŢE PRIVIND CERTIFICAREA PERSONALULUI NAVIGANT PARAȘ UTIST PROPRIU AL OP

Personalul navigant profesionist al Organizaţiei de Pregătire Paraşutism Aeroclubul României trebuie să deţină, în termen de valabilitate, cel puţin licenţa, calificarea superioară de instructor şi calificarea / autorizarea specială pentru care asigură instruirea, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor de experienţă recentă prevăzută de RACR-LPAN-2 cât ș i de Partea D a prezentului manual. De asemenea este necesară deț inerea de către acesta, în vederea desfăș urării activităț ii de zbor/salt, a certificatului medical corespunzător ș i a certificatului general de operator radiotelefonist, ambele în termen de valabilitate.




6. PREVEDERI PRIVIND SĂNĂTATEA PARAȘ UTIȘ TILOR Ș I ASIGURAREA MEDICALĂ A ZBORURILOR/SALTURILOR

Pentru a fi admis la zbor/salt, personalul paraș utist (considerând în cadrul acestuia, pe parcursul prezentului capitol, inclusiv cursanț ii) trebuie să deţină un certificat medical minim clasa a 2-a JAR-FCL 3 / OACI în termen de valabilitate. Totodată se iau în consideraţie declaraţiile personale ale personalului paraș utist precum şi, în cazul cursanț ilor, controlul subiectiv al instructorului paraș utist de zbor/salt care conduce instruirea. Urmatoarele aspecte legate de starea de sănătate a paraș utiș tilor vor fi supravegheate:

- consumul de alcool

niciun paraș utist nu poate fi planificat la zbor, dacă a consumat orice fel de alcool, cu 12 ore mai devreme de misiune;

niciun paraș utist nu poate fi planificat la zbor, dacă se află, evident sau aparent sub influenţa alcoolului; la cererea unui instructor, în cazul cursanț ilor / a unei persoane nominalizate în conducerea AR / a unui inspector al Autoritaţii Aeronautice Civile Române, sau a altei autorităţi abilitate care supraveghează aplicarea legii, o persoană nu poate refuza controlul alcoolscopic, refuzul însemnând recunoaştere implicită; - consumul de narcotice este cu desăvârşire interzis; - consumul de droguri este cu desăvârşire interzis; - consumul de tablete pentru somn este permis cu acordul şi sub supravegherea medicului curant; planificarea la zbor se va face ț inând cont de efectul remanent al acestora; - consumul de preparate farmaceutice diverse se va face sub supravegherea unui medic specialist, mai ales în perioada de zbor; specialistul trebuie să fie capabil să prevadă eventuale efecte asupra organismului care ar putea influenţa negativ siguranţa zborului. Automedicaţia nu este recomandată; - imunizările trebuie să fie anunţate şi monitorizate; - folosirea aparatelor de scufundare (scafandru) trebuie anunţate, pentru a se asigura compensarea; - donarea de sânge nu se face fără anunţarea, în prealabil, a conducerii operaţionale a OP AR; - somnul şi odihna vor fi asigurate în condiţii care să respecte normele de igienă a muncii şi în cuantumul recomandat de legislaţia în vigoare; - consumul de alimente este interzis la bordul aeronavei în cazul în care echipajul se află într-o misiune de instruire în zbor;

NOTA: Se recomandă evitarea consumării alimentelor care ar putea conduce la discomfort (alimente care fermentează).

Controlul medical este obligatoriu pentru personalul care a produs sau a suferit un accident sau incident de aviaț ie. Acest control se execută de către o unitate medicală autorizată JAR-FCL-3.




7. PLANIFICAREA ACTIVITĂȚ II DE ZBOR/SALT

Activitatea de zbor/salt în cadrul Organizaț iei de Pregătire Paraș utism Aeroclubul României se efectuează ulterior unei planificări zilnice a zborurilor, după cum urmează:

- transmiterea telefonic, către Serviciul Planificare ș i Informare Zbor al AR, a informatiilor legate de activitatea de zbor/salt planificată;

- completarea de către CL desemnat pentru fiecare zi de zbor în parte a formularului de prezentat în Anexa 4 din Partea E a prezentului manual ce consituie Registrul Conducătorului de lansări;

- pentru zborurile ce se efectuează în zonele de aeroport, dacă este cazul, completarea ș i transmiterea către ROMATSA a formularului de Plan de zbor (Flight Plan), după cum este acesta actualizat în reglementările / procedurile naț ionale referitoare la serviciile de trafic aerian, respectiv RACR-ATS / PIAC-ATS.

8. PREGĂTIREA Ș I ORGANIZAREA ACTIVITĂȚ II DE ZBOR/SALT

8.1. PREGĂTIREA PARAȘ UTIȘ TILOR PENTRU ZBOR/SALT

Fiecare zbor sau salt cu paraşuta trebuie să fie precedat de o pregătire minuţioasă şi temeinică a echipajului. Pregătirea se organizeaza si se execută astfel încât să se uşureze munca echipajului în aer şi să se asigure siguranț a zborului/saltului, precizia şi economicitatea misiunii respective.

Personalul navigant, profesionist sau cursant, indiferent de calificare sau grad de antrenament, va fi autorizat să execute o misiune de zbor sau salt cu paraşuta dacă este apt din punct de vedere medical şi numai după ce s-a pregătit corespunzător pentru misiunea respectivă. Starea psiho-fizica a parasutistului trebuie sa fie corespunzatoare activitatii aeronautice ce urmeaza a fi desfasurata, avandu-se in vedere timpul de odihna si hrana.

Parasutistii vor avea asupra lor caietele de pregatire, echipamentul individual de zbor/salt si de protectie pentru activitate in conditii deosebite (cald / frig), pachet individual cu lichide si alimente calorice.

Pregătirea pentru zbor/salt cu paraș uta se desfăşoară, de regulă, în două etape: pregătirea preliminară (long briefing) şi pregătirea nemijlocită sau imediată (short briefing), înainte de efectuarea unei/unor misiuni de zbor/salt. Modelul caietului de pregătire al cursantului, incluzând formularele de long/short briefing sunt prezentate în cadrul Anexei 12 la Partea 5 a Manualului de Instruire al OP Paraș utism.

PREGATIREA PRELIMINARĂ (Long Briefing) se desfăşoară pentru o perioadă de maxim 30 de zile calendaristice, în funcţie de specificul activităţii de zbor/salt planificată. Aceasta se efectuează în prima fază cu personalul navigant profesionist al




OP. Pregătirea este continuată, sub conducerea conducătorului de lansări (CL), cu elevii/cursanț ii aflaț i în instruire. Pregătirea preliminară se poate executa, după caz, şi cumulat cu pregătirea nemijlocită.

Totodată, cu ocazia pregatirii preliminare si nemijlocite pentru zbor/salt se procedeaza si la analiza activitatii anterioare.

Pregatirea preliminara se consemneaza atât in registrul de pregatire paraș utism de la nivelul AT cât ș i în caietele individuale de pregătire ale cursanț ilor si cuprinde:

a) data efectuarii si perioada pentru care se executa; b) nominalizarea instructorului care conduce pregătirea; c) categoriile de personal participant; d) analiza zborului/salturilor din perioada precedenta; e) exercitiile de zbor/salt planificate pe categorii de pregatire cu

enumerarea acestora; f) indicatii metodice; g) studiul individual (fazele saltului, tehnica pilotarii parasutei, proceduri de

urgenta, etc.) h) verificarea cunostintelor; i) calificativul acordat in urma verificarii.

Dupa executarea pregatirii preliminare cu elevii/cursanț ii parasutisti participanţi, conducatorul de lansari (CL) verifică ș i vizeaza pregatirea in caietele acestora.

PREGATIREA NEMIJLOCITĂ (Short Briefing) se efectueaza unitar cu tot

personalul care participa la activitate de zbor/salt în perioada imediat urmatoare a zilei, sub conducerea conducătorului de lansări (CL). De regulă, această pregatire se executa în ajunul fiecarei zile, revazandu-se inaintea activităț ii de zbor/salt în scopul actualizarii elementelor variabile. În cazul efectuării pregătirii nemijlocite în ziua de zbor/salt, aceasta se efectuează cu cel mult 1 ora inainte de executarea misiunii de salt; dacă inceperea misiunii este amanata cu mai mult de 1 ora, se va face o revizuire a pregatirii, daca acest lucru este necesar.

Trecerea la o noua tema de instruire în zbor/salt va fi precedata de asemenea, în mod obligatoriu, de o pregătire corespunzatoare parasutistilor.

Pregatirea nemijlocită se consemneaza atât in registrul de pregatire paraș utism de la nivelul AT cât ș i în caietele individuale de pregătire ale cursanț ilor si cuprinde:

a) data efectuării; b) atribuț iile ce revin instructorilor care conduc activitatea de zbor/salt,

respectiv nominalizarea CZ, CL, IA, IDA ș i ICTS; c) misiuni de zbor/salt planificate (tipul ș i înmatricularea aeronavei din care

se execută lansare, tipurile de paraș ute, înălț imea lansării); d) informarea meteorologică; e) stabilirea exerciț iilor de zbor/salt; f) indicaț ii metodice; g) analiza zborului/salturilor.

Dupa executarea pregatirii nemijlocite preliminare cu elevii/cursanț ii parasutisti participanţi, conducatorul de lansari (CL) verifică ș i vizeaza pregatirea in caietele acestora.




Analiza zborului/saltului se efectuează de catre conducatorul de lansari şi instructorii paraşutisti de zbor/salt cu toti cursanț ii care au participat la activitatea de zbor/salt cu paraș uta. Analiza zborului/salturilor va urmari evidentierea tuturor greselilor in activitatea efectuata cat si a corectiilor ce trebuie aduse elementelor de executare a misiunilor de zbor/salt, pentru fiecare cursant paraşutist în parte, evitandu-se generalizarile.

Analiza unei zile de zbor/ salt trebuie facută fie în aceasi zi, dupa terminarea activitaţii de zbor/salturi cu paraşuta, fie cel tarziu a doua zi, înainte de inceprea activitaţii de zbor/salt, pentru ca elementele sa fie cât mai exacte şi cât mai recente în memoria paraşutistului.

8.2. DIRIJAREA Ș I CONTROLUL ZBORURILOR/SALTURILOR

Activitatea zilnică de zbor/salt în cadrul OP Paraș utism AR se desfăşoară sub conducerea unui conducător de zbor (CZ), asistat, după caz, de un ajutor al conducătorului de zbor, deț inători ai certificatelor generale de operator radiotelefonist în termen de valabilitate. Acesta conduce, prin intermediul comunicaț iilor radio, întreaga activitate de zbor a aeronavelor din care se execută lansările de paraș utiș ti. Personalul care asigură conducerea zborului este autorizat pentru aceasta prin Decizie a Directorului General al Aeroclubului României ș i nominalizat, pentru fiecare zi de zbor, de către comandantul AT la al cărui aerodrom se desfăș oară activitatera de zbor, cu consemnarea acestei nominalizări în registrele/caietele de pregătire corespunzătoare pregătirii nemijlocite (briefing).

Conducătorul de zbor conlucrează cu dispecerul de zbor, cel din urmă având obligaţia să-i ofere informaţii relevante pentru zbor şi să obţină de la organele de trafic civile şi militare aprobările necesare pentru efectuarea zborului din ziua respectivă.

Conducerea zborurilor se asigură prin legatură radio bilaterală. Frecvenț a radio utilizată de către CZ este în acelaș i timp disponibilă, cu acordul acestuia, pentru perioade de timp reduse ș i clar convenite, pentru intervenț ia CL (conducătorului de lansări), care dirijeazã directia de intrare a aeronavei ș i stabileste momentul pentru salt, atunci când situatia impune acest lucru, în special pentru misiunile de zbor/salt ale elevilor paraș utiș ti, exercitându-ș i atribuț iile prezentate în cadrul punctului 2.3.6 din Partea A a prezentului manual.

În cazuri excepț ionale (defectarea staț iei radio, etc.) conducerea zborului, respectiv conducerea lansărilor se efectuează cu ajutorul semnelor şi semnalelor specifice prezentate în cadrul Anexei 6 a Părț ii E a prezentului manual.

Pe timpul zborurilor aeronavelor din care sunt lansaț i paraș utiș ti în afara zonei de aerodrom, legatura radio se va păstra cu organele de trafic ce au în jurisdicț ie porț iunile de spaț iu aerian survolate pentru a da rapoartele şi a primi autorizările necesare, precum şi pentru darea şi primirea de informaț ii asupra traficului şi conditiilor meteorologice şi de zbor de pe traiect. Expresiile ce trebuie folosite în convorbirile radio sunt cele specifice frazeologiei standard pentru comunicaț iile radio aeronautice, aș a




cum sunt prevăzute de reglementările / procedurile în vigoare (RACR-ATS ș i PIAC-ATS cap.12).

8.3. AERODROMURI

8.3.1. Criterii de determinare a posibilităţii de utilizare a aerodromurilor

În vederea stabilirii aerodromurilor utilizate pentru activitaea de zbor a OP Paraș utism AR se vor respecta prevederile RACR-AD-AADC / RACR-AD-IADC /HG 912/2010 cât ș i prevederile RACR-LPAN P ș i PIAC-LPAN P.3040.

8.3.2. Terenuri pentru decolare ș i aterizare utilizate de către OP Paraș utism AR

Decolările şi aterizările aeronavelor din care se execută lansări cât ș i aterizările efectuate de către paraș uș tiș ti se vor executa de pe şi pe terenurile Aerocluburilor Teritoriale ale Aeroclubului României, definite şi poziţionate în conformitate cu Anexa 2 a HG 567 / 1991, republicată, după cum sunt menț ionate în Partea C a prezentului manual. De asemenea pot fi utilizate aerodromurile / aeroporturile publicate în cadul AIP România, cu respectarea instrucț iunilor de aerodrom în vigoare.

8.4. ORGANIZAREA Ș l INSTALAREA STARTULUI

Startul se va organiza şi instala în fiecare zi de zbor/salt cu paraşuta, cu cel puţin 30 minute înainte de ora prevăzută pentru prima decolare.

În vederea desfăș urării activităț ii de zbor în misiuni de lansare a paraș utiș tilor, este necesară atât instalarea elementelor care constituie startul propriu-zis de paraș utism (respectiv marcarea platformei de aterizare, fie de nisip, fie constituită din saltea de burete, marcarea în centrul platformei de aterizare a punctului fix reprezentat printr-un disc electronic sau ”mort”, mânecă de vânt, completele de paraș ute cu livretele corespunzătoare, aparatură/echipamente anexă saltului, anemometru, lunetă, mese de campanie reprezentate de suprafete textile impermeabile specifice pentru pliaj, pentru echipare ș i pentru controlul echipării, marcaje ale zonei de start, palete de dirijare a aterizării paraș utiș tilor, masa conducătorului de lansări incluzând, mapa de start cu documente, staț ia radio aer-sol, cronometru ș i, după caz ampli-voce, fluier sau ruletă), cât ș i elementele necesare startului corespunzător activităț ii de zbor a aeronavei din care se execută lansările (respectiv marcarea culoarelor de decolare/aterizare/rulare incluzând semnalizarea ”T”-ului, zona de stationare a aeronavei si imbarcare a paraș utiș tilor, etc).

Responsabilitatea organizării ș i instalării startului specific paraș utiș tilor îi revine conducătorului de lansări (CL), în timp ce responsabilitatea coordonării instalării startului corespunzător activităț ii de zbor a aeronavei din care se execută lansări paraș utiș ti îi revine conducătorului de zbor (CZ), în condiț iile existenț ei unei colaborări între aceș tia.

Pentru organizarea şi instalarea startului, efectuată în baza prevederilor respectarea reglementarilor in vigoare privind regulile aerului RACR-RA, se ț ine cont de instrucț iunile de exploatare corespunzătoare fiecărui aerodrom, de direcț ia vântului şi activitatea de zbor/salt planificată pentru ziua respectivă.




Cerinț ele specifice pentru organizarea şi instalarea startului paraș utism sunt sintetizate în cadrul Anexei 11 la Partea E a prezentului manual.

Nicio decolare nu va putea fi efectuată dacă în prealabil nu a fost executat controlul asupra instalării startului.

Planificarea şi desfasurarea simultană a mai multor activităț i de zbor diferite pe acelaşi teren în cadrul aceluiaș i start se executa sub conducerea unui conducator de zbor care coordonează întreaga activitate de zbor.

8.5. CARNETUL DE EXPLOATARE A PARAȘ UTEI (LIVRETUL PARAȘ UTEI)

Acesta reprezintă documentul corespunzător fiecărui complet de paraș ută, reprezentat de câte o paraș ută principală, o paraș ută de rezervă ș i capota acestora, în cadrul căruia este necesară completarea, la nivelul organizaț iei de pregătire pentru paraș utiș i AR, a următoarelor date:

Informaț iile completate Calitatea persoanei

responsabile

Momentul completării

Pregătirea paraș utei pentru paraș utare

Cine a executat plierea

Data plierii FI/cursant ⃰ (vezi nota)

Imediat după terminarea pliajului

Numele ș i prenumele

FI/cursant ⃰ (vezi nota)


Semnătura pliorului FI/cursant ⃰ (vezi nota)


Cine a controlat plierea

Starea paraș utei FI desemnat la briefing (ICTS/IA/IDA/CL)


Numele ș i prenumele

FI desemnat la briefing (ICTS/IA/IDA/CL)


Semnătura autorizată

FI desemnat la briefing (ICTS/IA/IDA/CL)


Paraș utarea (lansarea cu paraș uta)

Nr. crt. FI/cursant Imediat după salt

Data lansării FI/cursant Imediat după salt

Numele ș i prenumele FI/cursant Imediat după salt

Locul paraș utării FI/cursant Imediat după salt

Aeronava/Tipul paraș utării FI/cursant Imediat după salt

Condiț ii specifice de salt: H(m), Viteza(km/h),Timp cădere (sec)

FI/cursant Imediat după salt

Semnătură paraș utism FI/cursant ⃰ (vezi nota)

Imediat după salt

Evidenț a pliajelor paraș utei de rezervă

Nr. crt. FI/cursant ⃰ (vezi nota)


Data plierii FI/cursant ⃰ (vezi nota)


Date tehnice – starea FI/cursant ⃰ (vezi Imediat după




paraș utei nota) terminarea pliajului

Numele ș i prenumele FI/cursant ⃰ (vezi nota)


Semnătura autorizată FI/cursant ⃰ (vezi nota)


Notă: ⃰ după caz, în funcț ie de autorizarea deț inută. 8.6 PREGATIREA PENTRU SALT A PARASUTELOR

Pliajul şi pregatirea pentru salt a parasutelor se executa de catre personal special instruit în ceea ce priveste aceste operatii, autorizat corespunzator. Atât executarea pliajului, cât ș i controlul executării acestuia trebuie obligatoriu consemnate, conform celor menț ionate mai sus în cadrul subcapitolului 8.5, în carnetul de exploatare a paraș utei (livretul paraș utei).

Pornirea/oprirea aparatelor de siguranta (AAD) precum şi schimbarea modului de deschidere al parasutelor (extractoare TOP/BOC, deschidere automata/comandata, etc) se va face doar de catre un instructor paraşutist de zbor/salt sau un tehnician de parasute.

Se interzice pliajul parasutelor în aer liber în conditii de vant puternic, precipitatii, temperatura foarte scazuta sau insolatie intensa. De asemenea este interzisa plierea parasutelor pe suprafete umede, patate de uleiuri, benzine sau alte substante chimice. Pliajul parasutelor de rezerva şi de salvare este permisa numai în interior şi numai de catre personal calificat şi autorizat corespunzator. 8.7. ASIGURAREA METEOROLOGICĂ A ZBORURILOR

Asigurarea meteorologică a zborurilor/salturilor se realizează prin informarea promptă şi permanentă a echipajelor asupra elementelor meteorologice reale şi prevazute, cum sunt:

- direcț ia şi intensitatea vântului; - vizibilitatea; - înălț imea plafonului de nori; - nebulozitatea; - umiditatea atmosferică; - prognoze pe termen scurt (1-3 ore); - posibile fenomene meteo periculoase zborului.

Condiţiile meteorologice trebuie verificate pentru locaț ia de decolare a aeronavei din care se lansează paraș utiș ti / întregul traiect de zbor (după caz) / locaț ia de aterizare a paraș utiș tilor şi pe toată durata zborului/salturilor. Informatiile meteorologice sunt furnizate de către serviciile specializate conexe Aeroporturilor în proximitatea carora se afla terenurile de zbor ale Aerocluburilor Teritoriale (pentru Arad, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Cluj, Sibiu, Targu Mures, Suceava, Iaşi, Craiova, Bucuresti, Ploiesti) sau de la statiile meteorologice fixe (Bucuresti, Ploiesti, Deva, Iaşi, Pitesti) sau mobile (Craiova, Braș ov) ale Aeroclubului României.




Asigurarea meteorologica a zborurilor se efectueaza potrivit prevederilor reglementării RACR – ASMET.

9. PROCEDURI NORMALE ÎN ACTIVITATEA DE ZBOR/SALT CU PARAȘ UTA 9.1. FAZELE SALTULUI CU PARASUTA 9.1.1. Faze premergatoare saltului cu parasuta

9.1.1.1. Controlul parasutelor si echipamentului - se verifica parasutele (principala si de rezerva) si echipamentul (individual si special) care vor fi folosite in lansare; - fiecare componenta trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic si al functionalitatii. 9.1.1.2. Echiparea si autocontrolul echiparii - se efectueaza echiparea cu trening/combinezon, ghete sport, complet parasute, casca, accesorii; - echiparea trebuie sa fie sigura si comoda, pentru a nu incomoda miscarile si saltul. - fiecare parasutist este obligat sa-si faca autocontrolul echiparii inainte de a se prezenta la locul stabilit pentru a fi verificat de instructorul pentru control tehnic la sol. 9.1.1.3. Controlul echiparii si darea misiunilor - se verifica in amanunt, de catre instructorul “ICTS”, echiparea parasutistului si starea tehnica a parasutelor; - se stabileste ordinea salturilor (grupele) si exercitiile individuale ce vor fi executate. 9.1.1.4. Imbarcarea in aeronava si zborul pe traiect - imbarcarea se va face in ordine inversa parasirii aeronavei; - fiecare parasutist isi ocupa şi păstrează locul în aeronavă indicat de instructor, avand grija sa nu perturbe decolarea si zborul. 9.1.1.5. Activitatea in aeronava - peste altitudinea de 100 m instructorul de aeronava acroseaza cablul comenzii automate de cablul central al aeronavei; - pe timpul zborului se efectueaza orientarea in spatiu (altitudine si zona) prin hublouri, sub indrumarea instructorului de aeronava - se interzic miscarile bruste sau modificari in sistemul de echipare si pliaj, pentru a nu pune in pericol siguranta personala sau a colegilor; - se efectueaza permanent antrenamentul mental asupra saltului si a temei date. 9.1.1.6. Pregatirea pentru lansare




- se face ultima verificare a fixarii corecte si lejere a echipamentului; - se ocupa locul in grupa stabilita pentru salt; - se urmaresc ordinele instructorului de aeronava. 9.1.1.7. Controlul parasutistului de catre instructorul de aeronava - se verifica pozitia si circulatia libera a cablului comenzii automate; - se verifica fixarea si accesibilitatea manerelor de comanda; - se verifica starea psiho-fizica a parasutistilor din grupa pregatita pentru salt; - se verifica activarea dispozitivului de deschidere automata. 9.1.1.8. Pregătirea pentru salt a elevilor prin metoda SL: - la comanda instructorului de avion, elevii se ridică în picioare, îşi aduc fiecare cablul automat până când acesta este preluat de către instructor; - în vederea executării saltului, elevul înaintează spre uşa deschisă cu calm şi evitând gesturile ample şi precipitate; - în uşa aeronavei elevul ia poziţia corectă de părăsire.

9.1.2. Fazele propriu-zise ale saltului cu parasuta

9.1.2.1. Parasirea aeronavei - la comanda instructorului de aeronavă, cursantul va efectua părăsirea aeronavei; - părăsirea aeronavei se poate executa prin salt in fata, perpendicular pe directia de zbor,

cu bratele in lateral, cu privirea spre linia orizontului, sau: - în cazul saltului din aeronava AN 2, părăsirea aeronavei se va face astfel:

piciorul drept fandat in prag, cu varful scos putin in afara, la 450 fata de directia de zbor;

mana dreapta indoita din cot si fixata pe tocul usii;

mana stanga pe langa corp;

corpul usor aplecat;

se executa o pivotare in exterior pe piciorul din prag, se aseaza corpul cu fata pe directia de zbor si se impinge energic de aeronava;

- dupa desprinderea de aeronava bratele vor fi tinute usor departate in lateral, picioarele semiflexate si departate, pozitia corpului cu fata si privirea spre sol. 9.1.2.2. Caderea libera - se urmareste realizarea unei caderi stabile si echilibrate, concomitent cu cronometrarea timpului de cadere si urmarirea altimetrului. - la salturile automate se urmareste simularea deschiderii comandate (dupa saltul 6-7); - la salturile comandate se executa exercitiul dat – cadere cronometrata, diferite stiluri, gama de acrobatie, lucru relativ, etc. 9.1.2.3. Deschiderea parasutei si socul la deschidere - in functie de sistemul de deschidere , se executa procesul de deschidere automata sau prin actionarea comenzii manuale; - pentru a reduce socul si a realiza o deschidere corecta a capotei este strict necesara pastrarea unei pozitii stabile si optime. Astfel se imparte uniform valoarea socului pe intreg corpul, iar procesul de deschidere se face progresiv si fara incidente.




9.1.2.4. Controlul deschiderii - dupa perceperea socului si pozitionarea verticala, parasutistul este obligat sa efectueze controlul vizual al deschiderii corecte al parasutei, respectiv deplierea corectăa suspantelor şi umplerea totală cu aer a voalurii; - se urmareste sa nu apara diferite nereguli care pot influenta viteza de coborare si siguranta saltului; - in cazul aparitiei unor nereguli, se actioneaza rapid si sigur, in functie de situatie, pentru rezolvarea lor, fara a depasi spatiul de siguranta de 600 m. 9.1.2.5. Orientarea in aer si pilotarea parasutei - dupa controlul parasutei se efectueaza imediat deblocarea comenzilor si orientarea in spatiu prin determinarea pozitiei fata de colegi si fata de locul de aterizare; - prin folosirea metodelor de pilotare, se urmareste coborarea sigura si comoda fara a incomoda colegii sau a crea incidente (evitarea abordajelor); - de asemenea, se urmareste evitarea de la inaltime a obstacolelor si ajungerea in zona de aterizare.

9.1.2.6. Pregatirea pentru aterizare - se realizeaza ultimele manevre pentru alegerea locului de aterizare si evitarea obstacolelor prin pilotarea corespunzatoare. La cca. 100 m. se intra in “priza directa” cu fata in vant; - sub 60 m nu se admit decat mici corectii; - comenzile trase cca. 25%, fara miscari bruste. 9.1.2.7. Aterizarea - aterizarea se face in functie de caracteristicile vantului, infundand comenzile pana la franarea totala a inaintarii, la cca. 2 - 4 m fata de sol; - se urmareste reducerea socului la aterizare prin pasire, alunecare sau genuflexiune si rostogolire; - dupa aterizare, in cazul vantului puternic sau in rafale, se anuleaza imediat tararea prin eliberarea unei comenzi si tragerea succesiva, cu amandoua mainile, a celeilalte comenzi, pana la dezumflarea voalurii; 9.1.2.8. Strangerea parasutei si inapoierea la start - suspantele se strang circular in mana (fara a le incurca) iar voalura se strange pe brate, prin deplasare spre voalura. Nu se taraste pentru a nu o agata sau rupe. - se urmareste degajarea imediata a zonei de aterizare si prezentarea in cel mai scurt timp la punctul de zbor.

9.2. PILOTAREA PARAŞUTEI ARIPĂ

Se execută prin actionarea comenzilor de pilotare de la valoarea 0 la 100 %. Este necesar a se găsi cantitatea de comenzi cu care se va lucra pentru coborâre fără a dezechilibra voalura şi care este de fapt, pilotarea pentru aterizare la punct fix. Cantitatea de comenzi cu care trebuie lucrat se stabileşte în funcţie de înălţimea intrării în




priză directă şi de intensitatea vântului. În general este cuprinsă între 50 – 75 % comenzi pentru a putea ţine sub control permanent paraşuta. Pentru pierderea inaltimii si apropierea de cercul de 100 m se pot folosi urmatoarele procedee: pilotarea parasutei in zig – zag; viraje 90, 180, 3600. Cantitatea de comanda pentru efectuarea acestor procedee sa nu depaseasca 75%.




Pierderea de înălţime în zona de aşteptare prin procedeele învăţate (zig-zag, rotiri sau trepte)

Apropierea de cercul de 100 m cu vânt de spate şi executarea primului tronson cu vânt lateral

Executarea celui de-al doilea tronson cu vânt de spate Executarea celui de-al treilea tronson cu vânt lateral Intrarea şi pilotarea în priză directă pentru aterizarea de precizie

Este indicat ca virajele ce se execută pentru intrarea pe tronsoane să se

facă cu comenzile trase 50% pentru a se executa virajul în ax şi a nu fi aruncaţi în afara schemei care trebuie respectată.




La intrarea în priză directă trebuie să fim perfect axaţi în vânt (ca reper de orientare este mâneca de vânt de la platforma de aterizare) să avem comenzile 50 % trase şi să se înceapă pilotarea paraşutei pentru aterizarea de precizie care trebuie să se facă pe o pantă constantă

Este important ca privirea să fie fixată pe discul marcat colorat (alb, galben, etc) cu diametrul de 3 cm, in această situaţie există posibilitatea de a corecta orice deviaţie stânga - dreapta de la ax sau de a regla înălţimea.

Vp – viteza parasutei fata de fileurile de aer; Vs – viteza parasutei fata de sol




Unghiul prizei directe variaza in functie de intensitatea vantului reprezentat in figura urmatoare.

9.2.1. Pilotarea cu comenzi 50 %

Este interzisă bruscarea comenzilor în apropierea solului. Paraşutistul trebuie să-şi aleagă o poziţie cât mai comodă şi mai lejeră în sistemul

de echipare iar sistemul să fie reglat corespunzător. Primele salturi cu paraşuta aripă trebuie să servească scopului de cunoaştere a

caracteristicilor de zbor şi de pilotare ale paraşutei. Executarea manevrelor de pilotare şi de frânare trebuie să se facă pe direcţia

vântului împotriva acestuia şi transversal pentru a cunoaşte bine comportarea paraşutei în aceste situaţii.

Aterizările la categoria incepatori se vor face în cercul de 50 m., in jurul platformei cu nisip.

O aterizare lină poate fi făcută în mod obişnuit, aterizând cu faţa în vânt şi utilizând tehnica frânării totale. Această procedură este realizată prin tragerea uşoară în jos a comenzilor de pilotare până în poziţia de frânare 100%, exact înainte de aterizare. Cu voalura cu faţa în vânt şi în planare totală (mânerele în sus cât de mult puteţi), începeţi frânarea totală când picioarele voastre sunt la aproximativ 2 - 4 m de sol (depinde de viteza vântului), aduce-ţi încet mânerele în




jos până la poziţia de frânare 100%. Când manevra este făcută corect voalura va schimba unghiul de planare şi această miscare va permite o aterizare foarte lină.

Variaţiile vitezelor vântului şi a celorlalte condiţii meteorologice pot determina modificari ale acestei tehnici. În cazul în care nu avem vânt poate fi util să începeţi frânarea totală cu aprox. 4,5 m fata de sol şi apoi să aduceţi mânerele foarte uşor în jos astfel dând voalurii mai mult timp să-şi micşoreze viteza de înaintare, înainte de aterizare. În condiţii de vânt mai puternic poate să nu fie necesar să aduceţi mânerele chiar atât de mult în jos pentru a realiza o aterizare prin „tehnica frânării totale”.

Dacă intr-o situaţie de urgenţă se rupe o comandă de pilotare, se poate controla voalura trăgând în jos de chingile port-suspantă spate. Voalura se va întoarce în sensul chingii care este trasă în jos. Trebuie precautie când se încearca o aterizare prin „tehnica frânării totale” cu ajutorul chingilor port-suspante spate, mai ales când una din comenzile de pilotare este încă fixată. ATENŢIE! O „frânare totală„ cu chingile port-suspantă poate produce o „înfundare” foarte bruscă şi numai o tragere în jos de câţiva cm poate cauza „înfundarea”. Din acest motiv, „frânarea totală” cu chingile port-suspantă spate va fi încercată doar într-o situaţie de urgenţă în condiţii meteo foarte bune.

După aterizare, în mod normal voalura se va dezumfla dacă este un vânt slab sau deloc. Dacă vântul este puternic, există pericolul de a fi târât de voalura umflată. Dacă se aterizează în condiţii de vânt puternic, se eliberează unul din mânerele comenzilor de pilotare imediat după aterizare, şi se trage de celălalt mâner (succesiv cu amândouă mâinile dacă e necesar) până voalura se dezumflă.

Se vor evita la aterizare curenţii produşi de copaci sau clădiri înalte. Obiectele mari de la sol produc turbulenţe care pot fi periculoase pentru paraşutist la aproprierea finală de sol. Este indicat ca în zonele cu turbulenţă să se zboare cu voalura frânată 25%.

9.2.2. Pregatirea pentru aterizare

Aterizarea se face conform schemei de pilotare prezentată la curs. Obligatoriu se face cu vânt din faţă şi cu mâinile pe comenzi pentru a putea controla în permanenţă direcţia de deplasare a paraşutei şi frânarea acesteia, reducand viteza la aterizare.

9.2.3. Aterizarea

După executarea tuturor manevrelor pregătitoare, paraşutistul ia poziţia de aterizare. Aterizarea se face in functie de caracteristicile vantului, infundand comenzile pana la

franarea totala a inaintarii, la cca. 2 - 4 m fata de sol; Se urmareste reducerea socului la aterizare prin pasire, alunecare sau genuflexiune

si rostogolire.

9.2.4. Operaț iuni efectuate după aterizare

Dupa aterizare, paraşutistul trebuie: - sa degajeze imediat locul de aterizare în cazul în care a aterizat pe pista de zbor; - la aterizarile în afara zonei de aterizare , imediat dupa aterizare, sa semnaleze ca totul este în regula, ridicandu-se în picioare şi facand semne cu mana;




- să strângă suspantele circular în mână (fără a le încurca) iar voalura să o strângă pe braț e, prin deplasare spre voalură; se evită târârea paraș utei pe sol, pentru a nu fi deteriorată prin agăț are / rupere;

- sa se deplaseze în timpul cel mai scurt la startul paraşutistilor; - sa raporteze conducatorul de lansari conditiile meteorologice intalnite pe timpul zborului/saltului şi alte elemente semnificative;

- să aducă la cunostinta conducatorului de lansari, imediat dupa zbor/salt, situatiile deosebite aparute pe parcursul desfasurarii misiunii de salt.

NOTĂ: Dacă pe timpul zborului apar schimbări de ordin psihologic sau tehnic în cadrul echipajului de paraşutişti, instructorul paraș utist de zbor/salt ia măsuri de remediere sau oprirea de la salt a celor în cauză.

9.3. PROCEDURI DE LANSARE DIN AERONAVELE UTILIZATE ÎN CADRUL OP PARAȘ UTISM AR 9.3.1.Proceduri de lansare a parasutistilor din avionul AN – 2

Aeroclubul Romaniei detine aeronave AN-2 cu capabilitate de a executa misiuni de lansare parasutisti si materiale. Pentru executarea acestor misiuni vor fi luate urmatoarele masuri:

imbarcarea parasutistilor se va efectua sub supravegherea mecanicului navigant sau a tehnicului terestru, accesul catre aeronava fiind permis din partea stanga si spate a acesteia;

parasutistii vor ocupa pozitiile succesive in aeronava incepand de la cabina de pilotaj catre partea din spate a cabinei pasageri;

fiecare parasutis isi ocupa locul sau, avand grija sa nu perturbe decolarea si zborul;

pe timpul manevrelor de rulaj la sol, decolare si luarea inaltimii pana la limita zonei de lansare acestia isi vor pastra locurile initiale si nu vor executa alte operatiuni de pregatire specifice;

peste altitudinea de 150 m instructorul de aeronava acroseaza cablul comenzii automate de cablul central al aeronavei (in cazul in care se executa salturi cu deschidere automata la cablu);

se interzic miscarile bruste sau modificari in sistemul de echipare si pliaj, pentru a nu pune in pericol siguranta personala sau a colegilor;

la limita zonei de lansare, instructorul de parasutare permite inceperea operatiunilor specifice si cu acceptul comandantului de aeronava deschide usa laterala;

responsabilitatea lansarii revine instructorului de parasutare care va decide momentul inceperii parasutarii, cand acest moment nu este comandat de la sol;

pe toata durata zborului, indiferent daca instructorul va sari sau nu acesta va fi echipat cu parasuta;




in cazul lansarii de materiale persoana desemnata si instruita in acest scop va fi asigurata cu centura si cordelina de siguranta care sa nu permita depasirea planului tangent al usii laterale cu fuselajul;

toate operatiunile la bordul aeronavei se vor executa numai cu aprobarea comandantului de aeronava si sub supravegherea unui membru din echipajul de comanda;

operatiunile de pregatire, parasutare si incetare a parasutarii vor fi coordonate intre echipajul de comanda a aeronavei si instructorul de parasutare printr-un cod de semnale optice si acustice prestabilit si cunoscut si de catre cei ce urmeaza a parasi bordul aeronavei.

Dupa terminarea lansarii, usa aeronavei va fi inchisa de catre mecanicul navigant, care va fi asigurat cu centura si cordelina de siguranta care sa nu permita depasirea planului tangent al usii laterale cu fuselajul.

9.3.2. Proceduri de lansare a parasutistilor din avionul PZL 104 Wilga

Deosebirile constructive dintre avioanele mari, obisnuite in activitatea de parasutism si cele de 2 pana la 5 locuri ale căror uș i nu permit parasirea deprinsa in faza de parasutism incepator, creaza nevoia unei pregatiri speciale.

Tehnica parasirii avioanelor mici este mai dificila, impune regulile cu deosebita strictete si complexitatea lor pretinde o mare precizie in executie. 9.3.2.1. Pregatirea avionului pentru lansari cu parasuta

Pentru executarea lansarilor cu parasuta, avionului Wilga i se demonteaza doua bare verticale; una in partea din fata, alta in partea din spate a cadrului usii sau altele prevazute de constructor. In timpul zborului, o chinga se va prinde de la o bara la alta pentru siguranta parasutistilor ce ocupa locurile din partea dreapta, la toate tipurile.

Se va demonta mansa din dreapta, se va intoarce scaunul din dreapta cu 180o, iar pernei din lacasul scaunului i se va consolida prinderea.

Scaunelor din spate li se vor controla pernele si se va asigura prinderea sigura. 9.3.2.2. Îmbarcarea in avion

Pentru a usura sarcina imbarcarii, vom numerota locurile:

-Locul numarul 1, va fi ocupat de pilot;

-Locul numarul 2, va fi locul din dreapta pilotului (asezat deci pe randul de scaune din fata, partea dreapta);

-Locul numarul 3, va fi locul din spatele pilotului (asezat pe randul de scaune din spate in partea stanga);

-Locul numarul 4, va fi locul din dreapta pilotului 3 asezat pe randul de scaune din spate in partea dreapta).




____1____ ____2_____

3 4

Ocuparea locurilor Parasutistul care va parasi, primul avionul, va ocupa locul 4; Parasutistul care va parasi, al doilea avionul, va ocupa locul 3; Parasutistul care va parasi, al treilea (deci ultimul) avionul, va ocupa

locul 2, asezat fiind cu spatele in directia de zbor. Acest loc este ocupat de obicei, de instructorul ce conduce lansarea sau de un sportiv cu experienta deosebita.

Urcarea in avion si asezarea pe locul dinainte hotarat. Primul care se urca. in avion este parasutistul ce va ocupa locul 3. Al doilea se urca in avion, parasutistul ce va ocupa locul 4. Miscarile

executate de acesta, fiind aceleasi cu ale celui ce ocupa locul 3, mai putin mutarea pe locul din stanga.

Al treilea (ultimul) se urca in avion, parasutistul ce va ocupa locul 2, cel care conduce lansarea respectiva, de regula instructorul.

Cu respectarea acelorasi miscari pentru imbarcare, ordinea ocuparii lacasurilor poate fi si 3,2,4.

Pregatiri in vederea parasirii avionului La atingerea inaltimii hotarate pentru Iansare, dar nu mai jos de 1.000

m. avionul va intra pe directie. Instructorul (sau parasutistul ce ocupa locul 2 ) se va prinde de manerul din plafon cu o mana, va realiza o ridicare pe jumatate si va verifica pornirea aparatului de siguranta; mai intai pe cel al parasutistului ce ocupa locul 3 si apoi pe al acelui de pe locul 4.

Desprinde apoi chinga de siguranta inmanand capatul liber sportivului de pe locul 4, care o va aseza in spatele scaunului sau.

Instructorul isi va strange picioarele cat mai dedesubtul sau, creand astfel spatiul necesar trecerii celorlalti pentru parasirea avionului.

In apropierea reperului, pilotul reduce viteza de zbor. Ajuns la verticala locului dorit, va face semn parasutistului de pe locul 4 sa paraseasca avionul.

Ordinea parasirii avionului de catre parasutisti: Parasutistul de pe locul 4 Parasutistul de pe locul 3 ia locul celui ce paraseste avionul in chiar

timpul cand acesta este pe scara. El se prinde cu mana stanga de manerul din plafon si printr-o usoara ridicare se muta pe locul 4.

Parasutistul de pe locul 2 (instructorul) paraseste avionul ultimul prin urmatoarele manevre.




9.3.3. Proceduri de lansare a parasutistilor din avionul GA - 8

Aeroclubul Romaniei detine o aeronava GA-8 cu capabilitate de a executa misiuni de lansare parasutisti si materiale.

Pentru executarea acestor misiuni vor fi luate urmatoarele masuri:

se vor demonta toate scaunele din cabina pasagerilor, si se vor monta deflectorul curentului de aer, bara de sustinere de deasupra usii si cablul pentru lansarea automata;

imbarcarea parasutistilor se va efectua sub supravegherea pilotului comandant, a unui tehnic terestru, sau a unui instructor de parasutism, accesul catre aeronava fiind permis din partea stanga si spate a acesteia;

parasutistii vor ocupa pozitiile succesive in aeronava incepand de la cabina de pilotaj catre partea din spate a cabinei pasageri

fiecare parasutist isi ocupa locul sau, avand grija sa nu perturbe decolarea si zborul.

9.3.3.1. Îmbarcarea in avion

Pentru a usura sarcina imbarcarii, vom numerota locurile;

Locul numarul 1, va fi ocupat de pilot.

Locul numarul 2, va fi locul din dreapta pilotului (asezat deci pe randul din fata, partea dreapta);

Locul numarul 3, va fi locul din spatele pilotului (asezat pe randul din spate in partea stanga).

Locul numarul 4, va fi locul din fata parasutistului 2 si din dreapta parasutistului 3 asezat pe randul din spate in partea dreapta).

Locul numarul 5, va fi locul din fata parasutistului 3 (asezat pe randul de scaune din spate in partea stanga).

Locul numarul 6, va fi locul din fata parasutistului 4 si din dreapta parasutistului 5 asezat pe randul din spate in partea dreapta).

Locul numarul 7, va fi locul din fata parasutistului 6 si din dreapta parasutistului 8 asezat pe randul din spate in partea dreapta)

Locul numarul 8, va fi locul din fata parasutistului 5 si din stanga parasutistului 7 asezat pe randul din spate in partea stanga), este locul instructorului de aeronava

9.3.3.2. Parasirea locurilor

Parasutistul care va parasi primul avionul, va ocupa locul 7;

Parasutistul care va parasi al doilea avionul, va ocupa locul 6;

Parasutistul care va parasi al treilea avionul, va ocupa locul 4;

Parasutistul care va parasi al patrulea avionul, va ocupa locul 5;

Parasutistul care va parasi al cincilea avionul, va ocupa locul 3;

Parasutistul care va parasi, al saselea (deci ultimul) avionul, va ocupa locul 8, asezat fiind cu spatele in directia de zbor. Acest loc este ocupat de obicei, de instructorul de aeronava.




Responsabilitatea lansarii revine instructorului de parasutare care va decide momentul inceperii parasutarii, in functie de vizarea facuta, cand acest moment nu este comandat de la sol;

Dupa terminarea lansarii, usa aeronavei va ramane deschisa. In aceste conditii, aeronava va fi exploatata confrom manualului de exploatare in conditiile zborului cu usa din spate deschisa.

9.4. EXECUTAREA LUCRULUI RELATIV PE CUPOLĂ

Lucrul relativ pe cupolă se poate descrie ca manevra intenţionată a doi sau mai mulţi paraşutisti de a apropia/prinde/suprapune voalurile paraşutelor principale, după deschiderea acestora.

Procedura obisnuita este ca primul si al doilea din formatie sa sara primii si sa zboare in aceeasi directie cu avionul. Asa ca, daca se va deschide pe directie, formatia se va afla in spatele paraşutistului si se va intrepta catre acesta. Primul pas ce trebuie făcut este sa se ajungă mai in spate astfel incat sa se zboare in lateral si in fata formatiei. Daca paraşutistul este deja aproape de formatie o simpla intoarcere in “S” va rezolva problema, altfel va trebui sa se intoarcă si sa zboare catre formatie iar apoi sa facă inca o intoarcere de 180˚ pentru a ajunge in lateralul formatiei si sa zboare in aceeasi directie. Acum exista posibilitatea sa se facă prima greseala. Se zboară catre formatie, iar cand se trece pe langa ea, se face intoarcerea – si, în consecinţă paraşutistul va constata că a ajuns la 200 m in spatele formaţiei! Ce nu a mers bine? Viteza de apropiere fata de formatia care zboara spre paraşutist poate fi de 80 km/h, iar cand se face virajul formatia nu se opreste sa îl astepte, isi continua zborul. Este nevoie de anticipatie si trebuie sa se inceapă intoarcerea mai repede.

La majoritatea salturilor cea mai buna pozitie din care se asteapta randul este la aproximativ 15 metri in lateral si usor in fata.

Paraşutistul nu trebuie sa se poziţioneze în fata formatiei pentru ca va fi greu sa o vadă si pentru ca o parasuta din formatie s-ar putea colapsa daca intâlneste in zbor turbulente ale paraşutei lui, cauzand probleme serioase.

Nu trebuie sa fie deasupra formatiei pentru ca va intra din lateral sau din spate si ar trebui sa fie aproape de aceasta pozitie in timp ce îşi asteaptă randul.

Nu trebuie să fie mai jos decat formatia in timp ce îşi asteaptă randul deoarece, asta îl va face sa piardă avantajul altitudinii. Daca formatia face un viraj neasteptat paraşutistul va trebui sa urmarească formatia si sa o ajungă din urma. Daca se află putin mai sus, va trage de chingile de fata si va creste viteza de inaintare, pe cand daca va fi mai jos nu va putea sa facă acest lucru si va pierde mult timp pana va ajunge formatia.

Paraşutistul nu se va poziţiona in spatele formatiei in timp ce asteaptă, pentru ca atunci cand va trebui sa intre îi va lua mult timp pana va ajunge in pozitie. Deci, “in lateral si usor in fata” este regula de urmat.

Aceste reguli trebuie adaptate formatiei pe care o urmareşte. Daca este al III-lea, inseamna ca va realiza prinderea la un biplan şi atunci va trebui sa stea relativ inalt fata de baza si pilotul-formatiei in timp ce acestia se prind. Daca va intra mai tarziu, va realiza prinderea la o formatie mai mare si va trebui sa muncească mult ca sa coboare la acelasi nivel cu formatia si sa nu treacă prin fata formatiei; din cauza asta este bine sa




urmarească din lateral si putin in fata (asta daca nu planuieşte sa ia locul cuiva care trebuia sa se prinda mai repede). Dacă paraşutistul a ajuns in lateral fata de formatie şi trebuie să ramană acolo, presupunand ca formatia zboara in linie dreapta, in mod normal va depasi formatia si va ramane mai sus. Deci, tot ce are de facut este sa piardă altitudine si sa incetinescă viteza de inaintare. Daca altitudinea fata de formatie este buna dar viteza este prea mare, in mod normal o departare in S si o apropiere fata de formatie ar trebui sa rezolve problema. Daca trebuia sa pierdă si altitudine, va trebui sa facă o glisada, adica un viraj in S rapid. (Indiferent de manevrele pe care doreşte sa le facă, va privi prima data in directia in care se va intoarce, ca sa se asigure ca nu este cineva acolo). Secretul pentru o glisada buna este sa se actioneze ferm comenzile, cu o intoarcere usoara, inapoi si inainte, nu se va pierde suficienta inaltime. Se vor evita intoarcerile de 360˚, cu exceptia situaţiei cand se urmaresc formatiile foarte mari; ele pierd suficienta inaltime dar au tendinta sa lase paraşutistul mult in spate. Se poate face apropierea folosind chingile de fata dar acest procedeu duce la oboseală rapidă. Daca paraşutistul are in permanenta probleme in a cobori la nivelul formatiei, sau daca greutatea lui este prea mica pentru parasuta folosita, ar trebui sa-şi monteze trimere sau sa-şi extindă chingile spate cu conectori de legatura; dar, de obicei, este suficient să fie doar mai ferm in executarea glisadelor.

Un lucru pe care paraşutistul nu-l poate controla este formatia. Daca formatia se deplaseaza pe “tot cerul”, atunci este nevoie de experienta, talent si noroc ca sa stea alaturi de ea. Daca va astepta ca acest lucru sa se intample, va trebui să stea putin mai sus ca sa aibă ceva altitudine de unde sa coboare. Indiferent de modul in care formatia se comporta, se poate vedea usor care sunt cei experimentati, acestia fiind tot timpul in prejma formatiei, in timp ce ceilalti sunt imprastiati peste tot. La primele salturi paraşutistul nu trebuie să fie dezamagit daca se va trezi departe de formatie; daca se va gandi bine la motivul din cauza caruia a ajuns acolo, data viitoare îl va elimina.

9.4.1. Apropierea si prinderea

Apropierea trebuie sa fie din lateral si mai jos decat ultima persoana din formatie, de la o distanta de aproximativ 4 metri. Ca sa se ajungă in aceasta pozitie, din pozitia de urmarire, primul pas este sa se verifice altitudinea. Nu se executa prinderea la formatie mai jos de 600 m. Prinderile pot duce la infasurari, iar pentru a rezolva o infasurare este nevoie de timp. Se va privi atent formatia pentru a vedea dacă sunt probleme in cadrul formatiei, cum ar fi miscarile bruste sau o parasuta colapsata. Mai departe o simpla glisada sau doua ar trebui sa plaseze paraşutistul mai jos si in spatele formatiei. Daca sunt probleme cu pierderea inaltimii se executa cateva glisade in directia opusa formatiei iar apoi se coboara in spatele acesteia.

Daca paraşutistul este nevoit să execute mai multe incercari de a intra la formatie, probabil ca nu este suficient de jos. Se va iesi in lateralul formatiei si va mai face cateva glisade pentru a mai pierde inaltime; dupa care ar trebui sa se plaseze la o inaltime potrivita in spatele formatiei si pe directia buna. Daca in continuare nu se află la inălţimea potrivită, va trebui sa se plaseze mai jos inainte de abordarea formatiei. Odata pozitionat in spatele formatiei, paraşutistul ar trebui sa vadă in fata bordului de atac capota ultimului parasutist din formatie. Imaginea ar trebui sa arate aș a:




Tot ce are de facut paraşutistul acum este sa mentină aceasta imagine pana la contact.

- Daca paraşutistul poate sa vadă deasupra umerilor ultimei persoane din formatie inseamna ca este prea sus şi va trebui sa reducă franarea (sa mai dea drumul la comenzi).

- Daca paraşutistul nu mai vede capota inseamna ca este prea jos şi va trebui sa franeze mai tare.

- Daca nu se vede deloc ultimul component al formatiei, inseamnă că paraşutistul se afla in pericol de a se ridica direct in formatie; IMEDIAT va da drumul comenzilor si va trage de una din chingile de FATA.

- Daca paraşutistul vede persoana de jos a formaţiei putin in lateral fata de celula centrala a parasutei sale, va folosi comenzile USOR pentru a se centra. Cand se va apropia pentru prindere va putea face corectii usoare. Va exista o usoara intarziere intre actionarea comenzii si reactia voalurii; se incearca a se anticipa aceasta. Daca parasutistul de jos al formaţiei oscileaza usor de la stanga la dreapta, nu se incearca copierea miscarilor lui (nu se va reusi); mai bine se alege punctul de la mijlocul oscilatiilor si se tinteşte acolo. Daca oscilatiile au o amploare mai mare decat o celula in lateralul centrului voalurii paraşutistului care urmează a intra la formaţie, acesta va renunta la prindere; nu mai este in siguranta. Ca sa renunte la prindere va frana usor si apoi va vira.

- In timpul apropierii de formatie paraşutistul va anunta ca este acolo. O tehnica comuna este sa se strige “Vine!!!!!!”, cuvant care nu se poate confunda usor cu “Planeaza!”, “Coboara!!!” sau “Largheaza !!!” Dar aproape orice este bine; “Atentie jos!” este eficient.

- Intr-o prindere ideala celula centrala a paraşutistului care intră la formaţie, face un contact usor cu capota ultimului parasutist din formatie, in asa fel incat suspantele să poată fi apucate cu usurinta cu mainile chiar sub intradosul voalurii. Daca paraşutistul este un pic jos, cel din formaţie va face prinderea cu mâinile de extradosul voalurii si cu picioarele va agata suspantele; daca paraşutistul care intră este un pic sus va fi prins de către cel din formaţie mai jos de suspante si isi va agata picioarele de acestea. Daca venirea la prindere nu s-a făcut pe centrul formaţiei, paraşutistul va fi ajutat prin indicaţii “Stanga” sau “Dreapta”, orientându-l în




directia in care trebuie sa se deplaseze pentru a ajunge cu celula centrala a paraşutei sale la nivelul capotei ultimului paraşutist din formaţie.

- Cateodata parasutistului de sus îi va fi foarte greu sau chiar imposibil sa se agate cu picioarele de suspantele celui care intră la formaţie. Asta se poate intampla când priza este pe extradosul voalurii, dar se poate intampla si cand este o priza buna pe suspante. De obicei asta se intampla deoarece voalura celui de jos, care intră la formaţie, incearca să planeze singura si sa se desprinda de formatie. Din perspectiva paraşutistului de jos, ar arata ca si cum formatia ar incerca sa îi traga in jos extradosul voalurii. De fapt voalura respectivă “trage” in sus si in spate formatia, si de cele mai multe ori formatia nu poate face nimic ca sa corecteze situatia. Daca nu se face nimic, cel mai probabil voalura acelui paraşutist va incepe sa se inchida, incepand de la margine, iar in cele din urma va trebui sa i se dea drumul. Paraşutistul va lăsa parasuta sa zboare – adica va elibera comenzile. Putina gandire este necesara acum, din moment ce aceasta manevra poate accelera colapsarea parasutei daca deja a inceput sa se inchida. Daca formatia incepe sa aiba o priza buna, paraşutistul poate folosi suficienta frana incat sa controleze inchiderea, dar fara a ingreuna miscarile formaţiei. Odata ce priza este buna o manevra de “pompare” va umfla o parasuta partial colapsata.

9.4.2. Ridicarea

Din acest stadiu al pregătirii este uşor acum sa se faca formatii plane (coborare la chingi), deoarece sunt mai stabile decat formatiile stack (la voalura). Pentru o formaţie plană, paraşutistul se va “ridica”. Va primi comenzile de la persoana la care s-a prins. Cand formatia este pregatita va striga “urca”. Paraşutistul va frana uşor, formatia va aluneca pe suspantele sale si paraşutistul de jos al formaţiei se va agata cu picioarele de chingile portsuspante. Daca paraşutiştilor din formaţie li se agata mainile sau picioarele in bifurcatiile suspantelor (la parasutele care nu sunt dotate pentru Lucru Relativ pe Cupola), paraşutistul care intră va elibera usor comenzile, aceasta reducând presiunea ascendenta pe care o au suspantele lui asupra celor din formaţie şi în acelaşi timp le va permite sa se elibereze inainte sa-si continue coborarea. Daca formaţia are probleme in a cobori, probabil ca paraşutistul care a intrat ultimul va trebui sa franeze mai tare sau sa facă usoare pompari.

Dupa ce paraşutistul de deasupra si-a fixat picioarele in chingile portsuspante, paraşutistul de jos va trebui sa se asigure ca bordul său de atac nu a fost rulat de catre suspantele parasutei superioare.

Se va uita prin fata sliderului la voalura (este posibil sa se chinuie un pic) si va verifica daca bordul de atac este deschis si centrat pe suspantele parasutei superioare.

Daca nu are vizibilitate sau nu poate aprecia situatia, va cere persoanei de deasupra sa verifice situatia. S-ar putea sa trebuiasca sa îşi “regleze” bordul de atac. Pentru aceasta va trage de comenzi usor pana cand bordul de atac se ridica si se centreaza pe suspante.

Atentie mare la cât de mult se franează pentru ca este posibil ca franarea să fie atat de mare incat persoana de deasupra sa fie intinsa in pozitie orizontala. Aceasta poate deranja pe unele persoane si poate chiar sa smulga din formatie ultimul paraşutist intrat. Daca bordul acestuia nu este aranjat iar o alta persoana incearca sa vina la prindere, va fi ignorată. Daca poate veni la prindere odata o sa mai poata face si altadata, iar un bord de atac nedeschis corect poate produce colapsarea unei parasute.




9.4.3. Prinderea

După poziţia de ultim intrat la formaţie, un paraşutist care parcurge cursul de pregătire pentru LRC, invaţă şi manevrele pe care trebuie să le execute atunci când vine la el un alt paraşutist pentru prindere.

Prima sarcina pe care o are este sa stea linistit si sa astepte. Daca se intoarce dintr-o parte intr-alta se pot produce oscilatii nedorite in formatie. Daca este nevoie sa privească in spate, se va misca doar cu capul si va privi intr-o parte sau printre picioare. (De fapt, este libertate de miscare destul de mare atata timp cat este facută usor, dar este de preferat să se evite miscarile pe cat de mult posibil pana se capătă experienta mai mare). In timp ce voalura care vine la prindere se apropie, paraşutistul nu trebuie să se sperie de dimensiunile ei. Este moale si in mod normal nu raneşte.

Daca prinderea este cat de cat buna, paraşutistul va prinde orice poate si se va tine bine. (Altfel, va da drumul ca sa nu sfasie voalura). Un paraşutist experimentat care vine la prindere isi va pune suspantele direct in mainile paraşutistului de sus, care vor fi chiar in prelungirea corpului lui si putin mai in spate.

Dupa aceea, paraşutistul respectiv va trebui sa se agate cu picioarele de suspantele din fata voalurii, ca si in imaginea din figura următoare. Altfel, va trebui sa pună “mana-langa-mana” (sau picior-langa-picior) ca sa ajungă in pozitia care trebuie, in centrul voalurii. Se va apleca in fata si se va uita la suspante ca sa vadă unde se află. Daca nu este sigur unde este centrul, persoana de jos îl va ajuta strigand “stanga” sau „dreapta”, indicandu-i directia in care trebuie sa se deplaseze.

9.4.4. Coborârea

La o formatie plană, „coborârea” se execută astfel: paraşutistul va prinde, cu mainile si picioarele, suspantele din fata-centru ale voalurii celui de dedesubt si apoi va striga “urca”. Daca conditiile sunt perfecte, paraşutistul va aluneca pur si simplu pe suspante si va prinde cu picioarele chingile celui de dedesubt. (Aici se va vedea necesitatea purtării mănuşilor!) Se va asigura ca voalura celui de jos să treacă de capota lui in timp ce coboara; daca se agata capota de voalura va trebui sa intindă mainile si sa se va elibereze. Daca voalura are bifurcatii pe suspantele din fata (la parasutele care nu au dotari pentru Lucru Relativ pe Cupola), paraşutistul care coboară îşi va trece picioarele pe sub bifurcatie. Coborârea va fi cât mai uşoară posibil. Daca va trage pe rand de suspantele persoanei de jos îi va produce balans.




Atenţie mare pentru a nu trage in jos de suspantele din fata ale parasutei, aceasta putând provoca colapsarea parasutei. Daca paraşutistul de sus, cel care coboară, va ţine ferm de suspante in timp ce parasutistul de jos franeaza, efectul va fi acelasi. În această situaţie paraşutistul de sus va striga celui de jos “las-o sa zboare”, sau va coborî energic mana-peste-mana pe suspante. Odata ce picioarele vor fi fixate in chingile celui de jos, coborarea s-a terminat. Se va aminti persoanei de jos sa-si verifice bordul de atac si va fi anuntată daca un alt paraşutist se pregateste sa vina la prindere.

9.4.5. Zborul in formatie

Principalul lucru ce trebuie să facă un paraşutist pe timpul zborului in formatie este sa stea linistit in sistemul de echipare si sa observe comportamentul voalurii proprii si al celorlalte parasute, dar atent la ce se intampla, astfel incat sa poată reactiona daca apar probleme. 9.5. EXECUTAREA LUCRULUI RELATIV ÎN CADERE LIBERĂ

Parasutismul în grup, numit tradiţional „lucrul relativ in cadere libera” (LRCL), se poate descrie ca manevra intenţionată, a doi sau mai mulţi paraşutisti, de apropiere/prindere unul de altul în cădere liberă.

Coliziunile în aer şi formaţiile instabile nu sunt doar de nedorit, acestea pot fi şi periculoase. Coliziunea a două corpuri în zbor poate cauza vătămări grave sau decesul.

Cel mai mare pericol există când paraşutiştii nu se văd şi deschid independent ceea ce poate duce la coliziunea unui paraşutist în cădere liberă cu un altul cu paraşuta deschisă sau in timpul procedurii de deschidere.

Chiar după deschidere, există un posibil pericol de coliziune a paraşutelor dacă nu se urmează procedurile corespunzătoare de siguranţă .

Zborul orizontal (Tracking) - este o aptitudine de cadere liberă in grup care permite paraşutiştilor să obţină o separare (distantare, departare) suficientă in cădere liberă pentru deschiderea paraşutei principale în siguranţă. Este o aptitudine atât de importantă încât antrenamentul de cădere liberă din această categorie este consacrat în întregime tehnicilor de zbor orizontal in cadere libera. 9.5.1 Saltul ș i caderea liberă

Iniţierea zborului orizontal cu o poziţie sageata:

Mai întâi se localizează un punct pe orizont. Se întindeţi uşor ambele picioare, complet, pentru a iniţia o mişcare de înaintare

(Tracking). Se controlează poziţia sageata şi poziţia de zbor orizontal: - se înclină un umăr uşor în direcţia virajului pentru a face corecţiile de direcţie

(tehnica instructorului poate varia); - se efectuează doar corecţii mici; - se întinde încet trunchiul prin îndreptarea umerilor înspre urechi şi se aplatizează

arcuirea; - se întind complet braţele în lateral şi apoi se duc în spate la un unghi nu mai mare




de 45 de grade de coloana vertebrală şi se aliniază la nivelul şoldurilor (tehnica instructorului poate varia);

- se schimbă poziţia sageata plata într-o poziţie de zbor orizontal; - după ce s-a fixat o direcţie într-o plonjare de înaintare pozitivă, se intind complet

ambele picioare cu genunchii blocaţi şi cu vârfurile picioarelor întinse; - se rigidizeată corpul uşor într-o arcuire uşor inversa, împingând în jos şi înainte

uşor cu umerii, în timp ce se menţin mâinile la nivelul şoldurilor; - se ajustează în mod continuu poziţia corpului pentru a intampina efectiv curentul

relativ.

Procedura de practicare a zborului orizontal: Paraşutiştii experimentaţi alocă, de obicei, intre cinci si zece secunde pentru a

obţine o indepartare adecvată (suficienta) de centrul formatiei. Se va practica intrarea şi perfecţionarea zborului orizontal înainte, timp de zece

secunde, se va inversa direcţia si se va repeta

Siguranţa saltului in zbor orizontal: Se va zbura exact perpendicular pe traiectoria saltului pentru a-i evita pe ceilalţi în

susul şi în josul liniei de zbor. Se vor executa întotdeauna salturi (plonjări) cu zbor orizontal având în minte

existenţa altor grupuri. Se va învăţa mai întâi să se controleze poziţia sageata orizontală pe direcţie, apoi

se vor dezvolta tehnicile pentru viteză. Părăsirea aeronavei şi deschiderea parasutei: Operaţiunea de părăsire şi deschidere rapida a paraşutei este utilizată pentru

procedurile de urgenţă şi pentru salturile preplanificate la altitudine joasă (pentru elevii initiati prin medoda AFF).

Se utilizează o tehnică de salt cunoscută, stabilă. Se va aseza corpul in curentul relativ şi se vor executa procedurile normale de

deschidere (fără semnalizare cu mainile), pentru deschidere în decurs de cinci secunde de la salt.

Paraşuta se va deschide în relatie cu curentul relativ, nu deasupra ca de obicei. Exercitiul constă într-o părăsire şi simulare şi deschidere la două altitudini:

- mai întâi la 1500 m se face o simulare; - apoi de la 1300 m înălţime se deschide paraşuta.

9.5.2. Saltul în grup

A. Pentru un salt eficient se vor exersa pozitiile de parasire. - Fiecare parasutist dintr-un grup are o poziţie de părăsire alocată şi trebuie să

cunoască poziţia respectivă înainte de salt. - Stabilirea schemei de parasire trebuie să includă poziţiile specifice exacte ale

picioarelor şi mâinilor în vederea unei poziţii de lansare optima şi aşezarea corpului şi a membrelor faţă de curentul relativ.

- Parasutistii numără împreună, însoţindu-se de mişcări ale corpului, dacă este posibil, în vederea unei lansări simultane sau aproape simultane.




B. Se sare într-o poziţie de cadere cu picioarele puţin întinse: - pentru o stabilitate mai bună în timpul ieşirii; - pentru a începe deplasarea imediată spre partener.

C. Saltul/parasirea avionului in grup (prinsi): - dacă exista, manerele de pe combinezonul de salt ar trebui să permită tuturor

parasutistilor să plece într-o poziţie naturală de zbor; - prinderea de chinga principala şi chinga de piept sunt contraindicate pentru

majoritatea salturilor in grup cu fata spre sol. D. Daca nu s-a reusit o parasire corecta, se obţine intai stabilitatea in cadere (în mod independent) şi apoi se face deplasarea spre partener(i). 9.5.3. Mişcare de înaintare şi retragere

A. Se utilizează picioarele doar pentru mişcarea înainte şi control. - Întinderea ambelor picioare înclină capul parasutistului în jos şi determină o

alunecare în direcţia respectivă. - Întinderea unui picior mai mult decât celălalt determină un viraj în direcţia opusă. - Întinderea piciorului drept determină un viraj spre stânga. - Întinderea piciorului stâng determină un viraj spre dreapta.

B. Se menţin ambele braţe în poziţia de prindere în timpul mişcării de înaintare şi prindere. C. Se întind ambele braţe şi se imping în jos pentru a mişcare înapoi. D. Întinzând puţin braţele pentru a prinde un maner, se va contracara mişcarea înainte, dar aceasta va determina o alunecare înapoi, dacă este iniţiată prea devreme sau este menţinută prea mult. 9.5.4. Ajustarea ratei de cădere

A. Se creşte viteza de cădere liberă verticală prin arcuire: - soldurile inainte - umerii înapoi - se relaxează muşchii abdominali

B. Se încetineşte viteza de cădere liberă creând turbulenţă maximă: - se adună umerii în jurul sternului - se curbează coloana vertebrală (strângând abdomenul) - se intind braţele sau picioarele pentru a contrabalansa şi a menţine o atitudine de

nivel C. Când se recuperează altitudine de sub nivelul unei formaţii:

- se virează 90 de grade faţă de formaţie pentru a o putea vedea. - pentru a evita o coliziune, nu se execută apropiere de nici un grup, imediat în

zona de deasupra şi de dedesubt. D. Recunoaşterea indiciilor vizuale pentru apropierea la nivel (la salt, indiferent de orizont):

- capota din spate– se va coborî - faţa, chingile de picioare din interior – se va urca

E. Se va conştientiza întotdeauna altitudinea.




9.5.5. Prinderea

A. Pentru prindere se utilizează o apropiere la nivel. B. După efectuarea prinderii, se vor arcui umerii pentru a menţine rata de cădere (coatele sus) şi se rămâne la acelaşi nivel cu partenerul sau formaţia. C. Se întind ambele picioare pentru a contracara orice tensiune creată în formaţie atunci când se face prinderea de mânere. D. Se va conştientiza întotdeauna altitudinea.

9.5.6. Desprinderea

Indicatii generale: Altitudinea minimă pentru desprindere ar trebui să fie:

- pentru grupuri de cinci sau mai puţini, cu cel puţin 500 m mai sus decât altitudinea cea mai ridicată pentru deschidere plănuită pentru grup (nu se ia în calcul persoana care poartă camera);

- pentru grupuri de şase sau mai mulţi, cu cel puţin 600 m mai sus decât altitudinea cea mai ridicată pentru deschidere plănuită pentru grup (nu se ia în calcul deschiderea semnalizată sau persoanele cu camera);

Altitudinea minimă pentru desprindere ar trebui să fie mai sus decât s-a menţionat dacă:

- există în grup unul sau mai mulţi paraşutişti cu mai puţină experienţă; - există paraşutişti cu portanţă mai mare sau mai mică; - sunt paraşutişti în cădere liberă care presupune un ritm de cădere mai rapid

decât viteza terminală în zbor pe burta; - sunt salturi care implică recuzită, jucării sau alt echipament special (simboluri,

banere, fum, steaguri, inele, tuburi, obiecte eliberate în cădere liberă, etc.); - sunt salturi care au loc deasupra unei zone de aterizare necunoscute sau în

situaţie de aterizare în loc diferit (punct greşit determinat în căderea liberă); - apar alte motive speciale;

La semnalul de desprindere sau la atingerea altitudinii de desprindere, fiecare participant trebuie:

- sa faca un viraj de 180 de grade fata de centrul formatiei; - sa faca zbor orizontal (Tracking) timp de minim 5 secunde, în limita a zece

grade diferenţă pe traiectoria planificată ; 9.5.7. Deschiderea

Pentru a evita deschiderile dure, se va încetini până la viteza minimă de cădere liberă înainte de a deschide paraşuta.




10. REGULI DE ZBOR

10.1. ÎNALTIMILE MINIME DE SIGURANTA DE OPERARE PENTRU EXECUTAREA SALTURILOR ÎN CADRUL OP PARAȘ UTISM AR

a) Salturi de instruire în cadrul cursului de pregătire în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şi a calificării de clasă paraşută aripă – înălț imea minimă de salt: 1200m faț ă de zona de aterizare;

b) Salturi de instruire în cadrul cursului de pregătire în vederea obţinerii calificării superioare de instructor paraşutist – înălț imea minimă de salt: 1200m faț ă de zona de aterizare;

c) Salturi de instruire în cadrul cursului de pregătire în vederea obţinerii autorizării speciale de Lucru Relativ în Cădere Liberă (LRCL) – înălț imea minimă de salt: 1500m faț ă de zona de aterizare;

d) Salturi de instruire în cadrul cursului de pregătire în vederea obţinerii autorizării speciale de Lucru Relativ pe Cupolă (LRC) – înălț imea minimă de salt: 1500m faț ă de zona de aterizare;

e) Salturi de instruire în cadrul cursului de pregătire în vederea obţinerii autorizării speciale de instructor Tandem – înălț imea minimă de salt: 2800m faț ă de zona de aterizare;

f) Salturi cu antrenament personal al instructorilor paraș utiș ti de zbor/salt ai OP – în funcț ie de tipul misiunii, începând cu salturi cu caracter special – înălț imea minimă de salt – 600m fata de zona de aterizare.

10.2. PRIORITATEA CE SE ACORDA AERONAVELOR LA DECOLARE ŞI ATERIZARE

a) Ordinea de prioritate a aeronavelor la decolare este următoarea:

aeronavele care decolează în misiuni urgente pentru salvarea de vieț i omeneș ti sau pentru preîntâmpinarea urmărilor unor calamităț i au prioritate faț ă de alte aeronave;

aeronavele care execută curse de importanț ă excepț ională au prioritate faț ă de celelalte aeronave, cu excepț ia celor prevăzute la primul alineat de mai sus;

aeronavele care execută curse după orar prestabilit au prioritate faț ă de celelalte aeronave care fac zboruri în afara unui orar prestabilit, cu excepț ia celor de la primul şi al doilea aliniat din prezentul paragraf.

NOTA: În cadrul priorităț ilor arătate în prezentul paragraf precum şi în alte cazuri în afară de

acestea, ordinea de prioritate a aeronavelor la decolare este următoarea:

aeronavele cu motor (motoare) cu reacț ie au prioritate faț ă de cele cu motor (motoare) cu piston;

aeronavele având motorul (motoarele) răcit(e) cu lichid au prioritate faț ă de cele răcite cu aer;

aeronavele cu viteza mai mare au prioritate faț ă de cele cu viteze mai mici;




aeronavele propulsate de un organ motor au prioritate faț ă de celelalte nepropulsate de un organ motor (remorcate sau lansate).

b) Ordinea de prioritate a aeronavelor la aterizare este următoarea:

aeronavele care au situaț ii speciale la bord, care le periclitează existenț a în cazul rămânerii în zbor, au prioritate la aterizare înaintea altor aeronave; prioritatea se acordă din iniț iativa organelor de dirijare sau la cererea echipajului. După aterizare se va analiza justeț ea elementelor raportate de echipaj;

aeronavele care aterizează în scopul salvării de vieț i omeneș ti (transport bolnavi, grav răniti, personal medical şi medicamente pentru intervenț ii urgente) sau pentru preîntâmpinarea unor calamităț i, au prioritate faț ă de toate celelalte aeronave, cu excepț ia celor de la primul aliniat din prezentul paragraf;

aeronavele care efectuează zboruri de importanț ă excepț ională au prioritate faț ă de toate celelalte aeronave, cu excepț ia celor de la primul şi al doilea aliniat din prezentul paragraf;

aeronavele care efectuează curse după orar prestabilit (regulate) au prioritate faț ă de cele care efectuează curse ocazionale.

NOTA: În cadrul celor arătate la aliniatele de mai sus precum şi în alte cazuri în afara acestora,

prioritatea se va acorda:

aeronavei care are o rezervă de combustibil mai mică;

aeronavei care pe panta de aterizare se găseste în faț ă, în stânga sau mai jos de o altă aeronavă;

aeronavei echipată cu motor (motoare) cu reacț ie faț ă de aeronava echipată cu motor (motoare) cu piston;

aeronavei cu un tonaj superior;

aeronavei nepropulsate de un organ motor faț ă de cea propulsată de un organ motor.

Ordinea de prioritate la decolare şi aterizare precizată mai sus va fi aplicată din

iniț iativa CZ / organului de trafic aerian de aerodrom/aeroport, în functie de situaț iile reale, având în vedere asigurarea siguranț ei zborurilor. 10.3. PROCEDURI PENTRU ECHIPAJ ATUNCI CÂND OBSERVĂ UN ACCIDENT

SAU RECEPȚ IONEAZĂ UN SEMNAL DE URGENȚĂ

În cazul în care echipajul unei aeronave sau o staț ie terestră aeronautică a recepț ionat de la o altă aeronavă un mesaj de pericol sau de urgenț ă, ea este obligată să retransmită mesajul organului căruia i-a fost adresat (în cazul când acesta nu confirmă




recepț ia mesajului de la aeronava în pericol / urgenț ă) şi să intervină cu tot ceea ce îi este posibil pentru a urgenta acordarea ajutorului solicitat. Mesajul trebuie sa conț ină:

poziț ia aeronavei aflată în pericol, dacă aceasta este transmisă;

un relevment al transmisiunii, dacă este posibil.

Dacă situaț ia dificilă a trecut, aeronava în cauză este obligată să comunice acest fapt prin mesaj adresat TUTUROR STAȚ IILOR.

Se interzice folosirea semnalelor de PERICOL sau URGENȚĂ fără un motiv real.

Modul de transmitere a mesajelor de PERICOL şi de URGENȚĂ TUTUROR STATIILOR este prezentat în "Regulamentul de telecomunicatii aeronautice".

Pe timpul acț tiunilor de căutare şi salvare, aeronavele folosesc indicativul CĂUTARE/SALVARE, urmat de înmatricularea aeronavei respective. 10.4. CODUL DE SEMNALE SOL-AER PENTRU UTILIZAREA DE CĂTRE

SUPRAVIEȚUITORI ŞI MIJLOACELE DE SEMNALIZARE

Semnalele sol-aer pentru utilizarea de către supravieț uitori sunt prevăzute în AIP-Romania cap GEN 3.6.2. şi sunt în conformitate cu Anexa 12 ICAO.

Mijloacele de semnalizare constau în următoarele:

a) Codul de semnale vizuale sol/aer folosite de supravieț uitori

Nr.crt. MESAJ SIMBOL COD

1 AVEM NEVOIE DE ASISTENȚĂ V

2 AVEM NEVOIE DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ X

3 NU sau NEGATIV N

4 DA sau AFIRMATIV Y

5 NE ÎNDREPTAM ÎN ACEASTĂ DIRECȚ IE

b) Codul semnalelor vizuale sol/aer utilizate de salvatori

Nr.crt. MESAJ SIMBOL COD

1 OPERAŢIUNI ÎNCHEIATE LLL

2 AM GĂSIT TOATE PERSOANELE LL

3 AM GĂSIT NUMAI O PARTE DIN PERSOANE 4 NU MAI PUTEM CONTINUA, NE ÎNTOARCEM LA BAZĂ XX

5 NE-AM IMPĂRȚ IT ÎN DOUĂ GRUPE, FIECARE ESTE DIRIJATĂ ÎN DIRECȚ IA INDICATĂ

6 AM PRIMIT INDICAȚ II CĂ AERONAVA SE GĂSEȘ TE ÎN ACEASTĂ DIRECȚ IE

7 NU AM GĂSIT NIMIC, VOM CONTINUA CĂUTAREA N N




NOTA: Simbolurile vor avea o lungime de cel putin 2,5 m. Simbolurile vor avea exact forma prezentată; Contrastul de culoare trebuie sa fie cât mai pronunț at între simboluri şi fundal;

Semnalele se pot însoț i de flăcări, fum, lumină reflectorizantă sau radio. 10.5 SEMNALE DE URGENȚĂ Prin situaț ii dificile pe timpul zborului se înț eleg acele situaț ii în care siguranț a aeronavei şi a persoanelor de la bordul acesteia poate fi periclitată fără o intervenț ie hotărâtă şi oportună a echipajului. Acț iunea echipajului trebuie dusă însă fără a se periclita siguranț a zborului altor aeronave, deci în strânsă legătură cu organele de trafic şi cu o supraveghere foarte atentă a spaț iului aerian înconjurător.

Situaț iile dificile în care se poate găsi aeronava în zbor pentru care se transmit semnale de urgenț ă sunt:

Mesaj de PERICOL, în cazul cînd aeronava se afla într-o situaț ie gravă, având nevoie de ajutor imediat.

În situatia de PERICOL a aeronavei, pilotul comandant lansează un mesaj precedat de semnalul de pericol, solicitând ajutorul imediat.

Mesajul de pericol se lansează în primul rând pe frecvenț a organului de dirijare şi control cu care aeronava este în legatură şi la nevoie pe frecvenț ele altor organe al caror ajutor pilotul comandant de aeronavă îl consideră necesar şi oportun (inclusiv pe frecvenț ele internaț ionale de pericol 121,5 MHz, 243 MHz, 8364 KHz şi 500 KHz).

Mesajul de pericol începe întotdeauna cu semnalul de pericol care este cuvântul MAYDAY în fonie, sau grupa de litere SOS în telegrafie.

Conț inutul mesajului de pericol trebuie să cuprindă date referitoare la:

-indicativul aeronavei;

-poziț ia acesteia în spaț iu în funcț ie de repere uș or de identificat;

-natura pericolului de la bord;

-felul ajutorului solicitat;

-alte date care pot uș ura salvarea.

Mesaj de URGENȚĂ, în cazul când aeronava se găseș te într-o situaț ie care o constrânge să aterizeze, fără a solicita ajutor imediat.

În situaț ia de URGENȚĂ a aeronavei, pilotul comandant lansează un mesaj precedat de semnalul de urgenț ă, solicitând ajutorul necesar.

Mesajul de urgenț ă se lansează, de regulă, pe frecvenț a organului de dirijare şi control cu care aeronava este în legatura radio bilaterală şi începe




întotdeauna cu semnalul de urgenț ă care este cuvântul PAN PAN în fonie sau grupa de litere XXX în telegrafie.

Conț inutul mesajului de urgenț ă trebuie să cuprindă date referitoare la:

-indicativul aeronavei;

-poziț ia acesteia în spaț iu în funcț ie de repere terestre;

-natura urgenț ei;

-felul ajutorului solicitat;

-alte date care pot uș ura ajutorul solicitat;

11. OPERAȚ IUNI ÎN ZONE CU TRAFIC INTENS

11.1. ATERIZAREA IN ZONE DE ZBOR (pista decolare-aterizare) In cazul aterizarilor in zona pistei de zbor, fie că sunt accidentale sau sunt stabilite (de exemplu: lansări executate cu categoria elevi-iniţiere, lansări demonstrative, erori în pilotare, etc.) se vor executa urmatoarele manevre:

a. se va evita, pe cât posibil, aterizarea pe pistă; b. se va evita aterizarea pe/sau în faţa aeronavelor aflate în staţionare, în rulaj sau

aflate în procesul de decolare/aterizare; c. se strînge rapid paraşuta şi se eliberează zona imediat şi cu mare atenţie pe cel

mai scurt traseu (de regulă, pista de zbor se traversează în linie dreaptă, perpendicular pe axul pistei, spre marginea acesteia şi dincolo de calea de rulare) având atenţia mărită la aeronavele aflate în mişcare;

d. în caz de pericol se deblochează sistemul RSL, se larghează paraşuta principală şi se degajează rapid zona.

11.2. ATERIZARI IN AFARA ZONEI DE AERODROM

Paraşutiştii aterizează, de regulă, în zonă planificată, cunoscută şi lipsită de obstacole însă, diferite circumstanţe pot face acest lucru dificil sau imposibil, cum ar fi de exemplu:

a. alegerea unei traiectorii greşite de zbor; b. condiţii de vânt neaşteptate; c. deschiderea accidentală la înălţime mare; d. deschiderea joasă, în special cu paraşuta de rezervă. e. erori făcute după încercarea de a reveni la zona de aterizare planificată sau

revenirea mai jos decât a fost planificată, atunci când a existat o alternativă mai bună.

Dacă aterizarea în afara aerodomului nu poate fi evitată:

a. nu se pierde altitudine încercând să se ajungă la zona de aterizare cunoscută; b. se va lua o hotărâre asupra unei zone de aterizare alternative, în funcţie de

viteza şi direcţia vântului;




c. se va planifica o strategie de coborâre şi o schema de pilotare pentru zona de aterizare alternativă;

d. se va căuta un câmp deschis, neted, accesibil; e. se va verifica zona de aterizare alternativă cu atenţie, încă de la înălţime

(600m, sau mai sus) pentru a vedea dacă există pericole; f. atunci când se cauta linii de tensiune, este mai uşor să se vadă stâlpii şi

turnurile decât firele în sine; g. gardurile şi dealurile pot fi dificil de observat de la altitudini mai mari; h. indiferent că se aterizează în zona cunoscută, sau într-o zonă alternativă,

paraşutiştii trebuie să fie pregătiţi să ia decizii proprii, corecte şi să aterizeze în siguranţă fără ajutor;

i. aterizarea împotriva vântului este de dorit, dar nu cu riscul unui viraj jos; j. în cadrul oricărei aterizări în afara câmpului, PROCEDEUL DE ATERIZARE

DURĂ este o metodă bună de apărare împotriva accidentării, datorate suprafeţei şi reliefului necunoscut.

REGULI DUPĂ ATERIZARE:

a. parasutiştii trebuie să respecte dreptul de proprietate al deţinătorului locului

aterizării; b. nu se deranjează animalele; c. pentru ieşire, se va respecta linia lanurilor de cereale sau ale culturilor, se va

trece numai prin porţi şi prin zonele întărite, fără producerea de stricăciuni; d. paraşutiştii trebuie să fie politicoşi; e. calitatea de paraşutist nu include asigurare pentru astfel de situaţii; f. pe orice cale de informare, paraşutiştii trebuie să anunţe aeroclubul, imediat

după aterizare, locul de aterizare, starea de sănătate, posibilitatea de acces şi de deplasare;

g. în situaţii critice, se aşteaptă ajutor sau instrucţiuni suplimentare. h. dacă este posibil se marchează zona întinzând paraşuta.




PARTEA B - SPECIFICATII TEHNICE CU PRIVIRE LA

OPERAREA PARASUTELOR

1. INFORMATII GENERALE DESPRE PARASUTELE FOLOSITE, AERONAVELE DIN CARE SE EXECUTA SALTURI CU PARAŞUTA si TURNUL DE PARASUTISM 1.1. PARASUTE

Parasutele principale pentru salt din cadrul completelor de paraș ute utilizate în cadrul organizaț iei de pregatire pentru paraș utiș ti AR sunt următoarele: Manta-290, Manta-230, Solo-270;Pilot-168, Pilot-188; Para Foil-252, Para Foil-282, Triathlon, Sigma. 1.1.1. PARAŞUTA MANTA 290/ 230 Număr celule ……………………………………………… 9 Număr suspante ………………………………………….. 20+2 comenzi Anvergura …………………………………………………. 8,4 m / 7.2 m Coarda …………………………………………………….. 3,2 m / 3.2 m Masa voalură (greutate) …………………………………. 4,5 kg Volum în stare pliată ……………………………………... 9340 cm³ Fineţe ………………………………………………………. 4÷4,5:1 Viteză de înaintare ……………………………………….. 8÷10 m/s Viteza de rotire – prima rotaţie ………………………….. 360° / 3,5 s - a doua rotaţie ………………………… 360° / 2,5 s Spaţiul minim de deschidere …………………………….. 250 m Înălţimea minimă de deschidere recomandată ………… 700 m Suprafaţă voalură …………………………………………. 27 m² / 23 m² Raport anvergură coardă ………………………………… 2,6 Viteza maximă de deschidere …………………………… 208 km/h Greutatea maxima suspendata*…………………………. 144 kg Termen de pliaj …………………………………………… 30 de zile Resursa în ani …………………………………………….. 12 ani (cu posibilitati de

prelungire în functie de starea tehnica)

Resursa în salturi …………………………………………. 2.500 * Greutatea suspendata maxima recomandata de fabricant pentru salt în conditii aproape perfecte. (definita ca: Paraşutist + Paraşuta + Haine + Echipament)




1.1.2. PARAŞUTA SOLO 270

Număr celule ……………………………………………… 9 Număr suspante ………………………………………….. 20+2 comenzi Anvergura …………………………………………………. 7,93 m Coarda …………………………………………………….. 3,25 m Masa voalură (greutate) …………………………………. 3.66 kg Volum în stare pliată ……………………………………... 8636 cm³

Viteza de deplasare pe orizontală ………….. 8 -10 m/s

Spaţiul minim de deschidere …………………………….. 250 m Înălţimea minimă de deschidere recomandată ………… 700 m Suprafaţă voalură …………………………………………. 25 m² Raport anvergură coardă ………………………………… 2,51 Greutatea maxima suspendata*…………………………. 136 kg Termen de pliaj …………………………………………… 30 de zile Resursa în ani …………………………………………….. 12 ani (cu posibilitati de


Resursa în salturi …………………………………………. + 2500 * Greutatea suspendata maxima recomandata de fabricant pentru salt în conditii aproape perfecte. (definita ca: Paraşutist + Paraşuta + Haine + Echipament)

1.1.3. PARAŞUTA PILOT 168/188

Număr celule ……………………………………………… 9 Număr suspante ………………………………………….. 20+2 comenzi Anvergura …………………………………………………. 6,26 m / 6,62m Coarda …………………………………………………….. 2,56 m / 2,71 m Masa voalură (greutate) …………………………………. 2.88 kg / 3,05 m Volum în stare pliată ……………………………………... 6817 cm³ / 7210 cm³ Spaţiul minim de deschidere …………………………….. 250 m Înălţimea minimă de deschidere recomandată ………… 700 m Suprafaţă voalură …………………………………………. 15,6 m² / 17,5 m² Raport anvergură coardă ………………………………… 2,51 Greutatea maxima suspendata*…………………………. 122 kg / 137 kg Termen de pliaj …………………………………………… 30 de zile Resursa în ani …………………………………………….. 12 ani (cu posibilitati de


Resursa în salturi …………………………………………. + 2500 * Greutatea maxima recomandata de fabricant pentru salt în conditii aproape perfecte. (definita ca: Paraşutist + Paraşuta + Haine + Echipament)




1.1.4. PARAŞUTA TRIATHLON 120/135 CRW Număr de celule ……………………………… 7 Anvergură …………………………………….. 4,72 m / 5,00 m Coarda ………………………………………… 2,36 m 2,50 m Masă voalură (greutate) …………………….. 2,20 kg / 2,40 kg Volum în stare pliată …………………………. 5178 cm³ / 5719 cm³ Fineţe ………………………………………….. 1/ 2.5

Viteza de deplasare pe orizontală ………….. 15 m/s

Spaţiul minim de deschidere ………………… 250 m Suprafaţă voalură …………………………….. 11,14 m² / 12,54 m² Raport anvergură/coardă ……………………. 2,0 Greutate maxima suspendata* .……………… 87 kg / 98 kg Termen de pliaj ……………………………….. 90 zile Deschiderea paraşutei ……………………….. progresiva Resursa în ani …………………………………. 12 ani (cu posibilitati de prelungire

în functie de starea tehnica) Resursa în salturi ……………………………… nelimitat Viteza maximă de deschidere ……………….. 240 km/h * Greutatea suspendata maxima recomandata de fabricant pentru salt în conditii aproape perfecte (definita ca: Paraşutist + Paraşuta + Haine + Echipament). 1.1.5. PARAŞUTA TRIATHLON 150/160 / 175 CRW Număr de celule ……………………………… 7 Anvergură …………………………………….. 5,28 m / 5,43 m / 5,69 m Coarda ………………………………………… 2,64 m / 2,71 m / 2,84 m Masă voalură (greutate) …………………….. 2,60 kg / 2,80 kg / 2,9 kg Volum în stare pliată …………………………. 6063 cm³ / 6391 cm³ / 6637 cm³ Fineţe ………………………………………….. 1/ 2.5

Viteza de deplasare pe orizontală ………….. 15 m/s

Spaţiul minim de deschidere ………………… 250 m Suprafaţă voalură …………………………….. 13,93 m² / 14,86 m² / 16,26 m² Raport anvergură/coardă ……………………. 2,0 Greutate maxima suspendata* .……………… 109 kg / 116 kg / 127 kg Termen de pliaj ……………………………….. 90 zile Deschiderea paraşutei ……………………….. progresiva Resursa în ani …………………………………. 12 ani (cu posibilitati de prelungire

în functie de starea tehnica) Resursa în salturi ……………………………… nelimitat Viteza maximă de deschidere ……………….. 240 km/h




1.1.6. PARAŞUTA PARAFOIL - JALBERT 252 Număr de celule ……………………………………. 7 Anvergura …………………………………………… 6,7 m Coarda ………………………………………………. 3,8 m Masa voalură ……………………………………….. 5 kg Volum în stare pliată ………………………………. 12.125 cm³ Fineţe ………………………………………………… 3,2 : 1 Viteza de înaintare …………………………………. 9 - 10 m/s Viteza de rotaţie – prima rotaţie …………….…….. 360° / 1,8 s – a doua rotaţie ………………… 360° / 1,2 s Înălţime minimă de deschidere recomandată …… 700 m Suprafaţă voalură …………………………….……. 23 m² Raport anvergură/coardă …………………………. 1,75

Viteza maximă de deschidere ……………………. 208 km/h

Resursa – ani ………………………………………. 12

– salturi ………………………………. …. + 2500

Greutate maxima suspendata* …………………… 102 kg

* Greutatea suspendata maxima recomandata de fabricant (definita ca: Paraşutist + Haine + Echipament) pentru salt în conditii aproape perfecte. 1.1.7. PARAŞUTA PARAFOIL - JALBERT 282

Număr de celule ……………………………….. 7 Anvergura ……………………………………… 7 m Coarda …………………………………………. 3,7 m Masa voalură ………………………………….. 5,7 kg Volum în stare pliată ………………………….. 13.600 cm³ Fineţe …………………………………………… 3,2 : 1 Viteza de înaintare ……………………………. 9 – 10 m/s Viteza de rotaţie – prima rotaţie ……………... 360° / 1,8 s – a doua rotaţie ……………. 360° / 1,2 s Înălţime minimă de deschidere recomandată ……………………..

700 m

Suprafaţă voalură ……………………………... 26m² Raport anvergură/coardă …………………….. 1,9




Resursa – ani ………………………………….. 12

– salturi ………………………………. + 2500

Viteza maximă de deschidere ……………….. 208 km/h

Greutatea suspendata maxima * ..…………… 115 kg

* Greutatea suspendata maxima recomandata de fabricant pentru salt în conditii aproape perfecte (definita ca: Paraşutist + Haine + Echipament). 1.1.8. PARAŞUTA SIGMA VECTOR TANDEM Număr de celule ……………………………….. 9 Masa voalură ………………………………….. 8,7 kg Fineţe …………………………………………… 4 : 1 Înălţime minimă de deschidere recomandată ……………………..

1200 m

Suprafaţă voalură ……………………………... 34,37 m² (370 sq.ft)

Resursa – ani ………………………………….. nelimitat

– salturi ………………………………. + 2500

Viteza maximă de deschidere ……………….. 208 km/h

Greutatea suspendata maxima * ..…………… 227 kg (500 lb)

Viteza de înaintare ……………………………. 10 – 11 m/s * Greutatea suspendata maxima recomandata de fabricant pentru salt în conditii aproape perfecte (instructor tandem+pasager+echipament).




1.2. AERONAVE DIN CARE SE EXECUTA SALTURI CU PARAŞUTA 1.2.1. Avionul AN-2

- Avionul AN-2 este avion biplan cu structură metalică şi acoperit cu pânză. Are 12 locuri plus trei membri ce compun echipajul : pilot, copilot şi mecanic navigant.

Dotare pentru executarea salturilor cu paraşuta: Semnalizare optică şi acustică; Cabluri longitudinale; Altimetru; Cronometru; Vitezometru; Cutit-carlig; Prag de cauciuc; Geamuri laterale (hublouri); Scaune rabatabile laterale;

Paraşutisti …………………………………………. Max. 11 paraşutisti + 1 instructor Viteza de salt ……… …………….………………. 120-150 km/h Plafon maxim ……………………………………… 4500- 5000 m

1.2.2. Avionul PZL 104 Wilga 35A

Este destinat activităţii de zbor/salt în aerocluburi pentru: - remorcaj planoare; - lansări cu paraşuta; - şcoală (este prevăzut cu dublă comandă);




- transport persoane. Aripile sunt montate parasol (deasupra fuzelajului).

Echipaj max. paraşutisti ………………………… 2 paraşutisti + 1 instructor Viteza maximă cu paraşutişti …………………… 180 km/h Viteza maximă admisă ………………………….. 260 km/h Viteza optimă lansare paraşutişti fără uşa…….. 110-120 km/h Lăţimea uşii ……………………………………… 1,5 m

Pregătirea avionului pentru salturi cu paraşuta

Pentru executarea salturilor cu paraşuta din avionul PZL 104 avionul se va pregăti astfel:

- se demontează uşa din dreapta şi se vor monta, în locul ei, două bare verticale (una în partea din faţă şi cealaltă în spate a cadrului uşii).

- se va demonta tija manşei din dreapta şi scaunul din faţa acesteia, acesta înlocuindu-se cu o pernă bine fixată. 1.2.3. Avionul GA 8 AIRVAN

Este destinat activităţii de zbor/salt în aerocluburi pentru:

- lansări cu paraşuta; - şcoală (este prevăzut cu dublă comandă); - transport persoane.

Aripile sunt montate parasol (deasupra fuzelajului). Greutate maxima admisa la decolare 1814 kg Sarcina utila maxima (Pilot+echipaj+carburant) 800 kg Echipaj max. paraşutisti ………………………… 6 paraşutisti + 1 instructor Viteza maximă cu usa deschisă …………… 180 km/h Viteza maximă admisă ………………………….. 260 km/h Viteza optimă lansare paraşutişti …….. 130-160 km/h Lăţimea uşii ……………………………………… 1,5 m




1.3 TURNUL DE PARAŞUTISM

Aerocluburile teritoriale care dispun de Turnuri de Paraşutism sunt: Bucuresti, Baia Mare, Cluj Napoca, Iasi, Suceava.

Date tehnice: - structura: schelet metalic sau turn de beton; - inaltime: ≈ 40 – 60 – 80 m; - posibilitati lucru: salturi ghidate, salturi de la platforma; - paraşuta folosita: rotunda; - viteza ridicare: 3 m/s; - viteza coborare: max. 4 m/s.




2. PROCEDURI DE URGENȚĂ 2.1. INTRODUCERE

Procedurile de urgenţă se aplică în situaţia apariţiei unor evenimente, incidente sau cazuri speciale ce pot să apară pe parcursul desfăşurării activităţii de zbor şi salturi cu paraşuta şi care necesită o rezolvare cât mai rapidă pentru a înlătura producerea de accidente. A. EXERSAREA PROCEDURILOR DE URGENŢĂ 1) Recapitularea, analizarea şi exersarea periodică a procedurilor de urgenţă, pregătesc paraşutiştii pentru a reacţiona imediat şi corect pe parcursul situaţiilor deosebite care pot să apară în timpul salturilor; 2) Se recapitulează periodic toate procedurile de urgenţă într-un trenajor de simulare; 3) Pauzele lungi dintre salturi conduc la uitarea deprinderilor, dar măresc şi temerile şi în consecinţă este necesară, înaintea fiecărui salt, recapitularea cazurilor speciale şi modul lor de rezolvare; 4) Se exersează procedurile de urgenţă, cu deschiderea paraşutei de rezervă la sol, la fiecare repliere a rezervei:

a. se simulează un tip de defecţiune majoră la sol, apoi se larghează paraşuta şi se deschide rezerva;

b. acest exerciţiu, oferă informaţii directe asupra forţei şi direcţiei de tragere a comenzilor. B. PREVENIREA ŞI PREGĂTIREA 1) Chiar dacă pregătirea adecvată şi judecata responsabilă pot reduce la minim riscul apariţiei cazurilor speciale, chiar dacă se iau cele mai atente măsuri de prevenire, acestea tot apar din când în când; 2) Paraşutismul devine mai sigur dacă, se anticipează în permanenţă şi paraşutiştii sunt pregătiţi să acţioneze prompt pentru rezolvarea cazurilor speciale; 3) Eşecul în rezolvarea eficientă a unui caz special, este una dintre cauzele principale ale accidentelor fatale în paraşutism; 4) Siguranţa rezultă din reducerea riscului:

a. să se obţină totdeauna informaţii precise; b. saltul să se execute doar în condiţii corespunzătoare; c. să se evalueze factorii de risc; d. să se cunoască propriile limite; e. să existe deschidere la alte opinii.

C. ACŢIONAREA 1) Deschiderea paraşutei: .

a. se deschide paraşuta la altitudinea corectă; b. o poziţie a corpului stabilă, cu faţa spre sol, îmbunătăţeşte siguranţa deschiderii

dar este mai puţin importantă decât deschiderea la altitudinea corectă. 2) Se stabileşte imediat dacă paraşuta s-a deschis corect. 3) Se efectuează procedurile de urgenţă corespunzătoare şi se deschide paraşuta de rezervă dacă există orice fel de îndoieli cu privire la deschiderea corectă şi posibilitatea de a controla paraşuta principală.




4) Se aterizează într-o zonă liberă – se va evita aterizarea într-o zonă periculoasă. 5) Aterizarea se va efectua în siguranţă – cu picioarele şi genunchii apropiaţi, paraşutistul va fi pregătit pentru “Procedeul pentru Aterizare Dură”, în vederea preluării şocului şi pentru evitarea accidentării. 2.2. PROCEDURA DE DESCHIDERE A PARAŞUTEI DE REZERVĂ

După iniţierea deschiderii, dacă paraşuta principală nu este complet deschisă sau nu este controlabilă, paraşutistul trebuie să aplice procedura de deschidere a paraşutei de rezervă.

Procedeul se va învăţa la trenajorul de simulare, instalat la sol şi prezentat în figura de mai jos.

Se recomandă ca, după întreruperi de la salt de peste 30 zile, fiecare elev sau paraşutist să exerseze procedurile de urgenţă, supravegheat de un instructor calificat.

Fig . 1 Simulatorul de largare şi deschiderea paraşutei de rezervă NOTĂ: Sistemul de largare al paraşutei principale utilizează un mâner, amplasat în interiorul chingii principale dreapta a sistemului de echipare, pentru a separa simultan ambele chingi portsuspante.

În cazul apariţiei unui incident sau caz special se deschide paraşuta de rezervă respectându-se urmatoarea procedură: 1. se priveşte şi se apucă cu mâna dreaptă mânerul de largare aflat în interiorul chingii principale dreapta sub chinga de piept;




2. se priveşte şi se apucă cu mâna stângă mânerul comenzii paraşutei de rezervă aflat în interiorul chingii principale stânga sub chinga de piept; 3. se desface fermoarul textil (scaiul sau banda Velcro ) care fixează mânerul de largare şi se întinde complet braţul drept printr-o mişcare puternică şi continuă; 4. imediat după ce braţul drept este complet întins (şi s-a efectuat largarea), se trage puternic mânerul de comandă al paraşutei de rezervă, cu mâna stângă, până la extensia completă a braţului; 5. corpul se cabrează pentru a putea prelua efectul şocului la deschidere; 6. se verifică şi se asigură deschiderea paraşutei de rezervă. 2.3. PROCEDEUL DE ATERIZARE DURĂ

Atenuarea şocului unei aterizări dure se face aplicând „Procedeul de Aterizare Dură”: a. se apropie picioarele cu genunchii uşor îndoiţi; b. se frânează paraşuta complet cu ambele mâini aproape de partea din faţă a corpului pentru a preveni accidentarea încheieturilor şi a mâinilor ; c. se apropie bărbia de piept pentru a preveni accidentarea gâtului; d. picioarele vor lua primele contactul cu solul; e. se menţine poziţia “Procedeul de Aterizare Dură” de-a lungul întregii aterizări şi se continuă cu o rostogolire; f. pe măsură ce picioarele ating solul: (1) se înclină corpul în direcţia aterizării pentru rostogolirea pe o parte (2) se face o întindere pe o parte a gambei; (3) se continuă rostogolirea pe coapsă, pe aceeaşi parte; (4) se continuă rostogolirea pe şoldul respectiv; (5) se răsuceşte corpul diagonal spre umărul opus; (6) se permite corpului să continue răsucirea şi să preia şocul căderii. Fig. 2 „Procedeul de Aterizare Dură” la contactul cu solul. 2.4. REGULI DE PREVENIRE A CAZURILOR SPECIALE 1) În vederea prevenirii cazurilor speciale apărute în timpul rulării, decolării, zborului pe traiect sau a aterizării cu aeronava:

a. fiecare şcoală de paraşutism, trebuie să stabilească şi să revizuiască procedurile pentru toate cazurile speciale posibile, legate de aeronavele utilizate;

b. toţi piloţii şi paraşutiştii trebuie să cunoască foarte bine aceste proceduri; c. toţii elevii trebuie să respecte instrucţiunile date de instructorii lor.




2) Pe durata zborului cu aeronava, indiferent de experienţă, paraşutistul trebuie: a. să utilizeze un echipament de calitate şi să întreţină sistemul de închidere; b. să acorde atenţie mărită când sprijină spatele de orice tip de suport în aeronavă; c. să evite contactul, cu alţi paraşutişti, cu sistemul de închidere al paraşutei expus

neprotejat; d. să facă o verificare în prealabil a echipamentului înainte de părăsirea aeronavei, să

se mişte cu atenţie în avion şi în timpul pregătirii pentru salt, mai ales dacă paraşuta este dotată cu AAD.

3) Prioritatea la deschiderea paraşutei :

a. unu, este de a deschide singur paraşuta la altitudinea corectă, în poziţie corectă; b. doi, este de a deschide paraşuta la altitudinea corectă, indiferent de gradul de

stabilitate. Nu se pierde timp urmărind să se prindă viteză pentru a ajunge într-o pozitie comodă,

se acţionează şi se deschide paraşuta. 4) Pentru ca o paraşută să aterizeze în siguranţă este obligatoriu să fie:

a. “prezentă” însemnând că deschiderea a avut loc şi ceva se află deasupra capului; b. “dreptunghiulară” însemnând că paraşuta este umflată, dreptunghiulară; c. sliderul coborât pe suspante până la chingile port-suspante; d. suspantele întinse şi depărtate fără încurcări între ele; e. paraşuta extractoare să fie în partea din spate a voalurii, sau cel puţin să nu

încurce aerodinamica ei; f. “pilotabilă” însemnând că se pot efectua viraje şi frânări; g. utilizate chingile din spate pentru pilotarea şi frânarea paraşutei în cazul unei

funcţionări defectuoase a unei comenzi: (1) aterizarea prin frânare cu chingile portsuspante spate, trebuie exersată la o altitudine suficient de mare înainte de a încerca o aterizare cu acestea; (2) frânarea cu chingile de spate solicită mai multă forţă decât frânarea cu comenzile;

h. dacă paraşuta principală nu trece unul dintre testele de mai sus, trebuie să se iniţieze procedura pentru deschiderea paraşutei de rezervă;

i. stabilirea posibilităţilor de control şi pilotare, pentru aterizare sigură, a paraşutei principale se face până la 800 metri, în caz contrar se execută procedura de urgenţă învăţată (largarea şi deschiderea paraşutei de rezervă).

5) Se va respecta spaţiul de siguranţă, pentru deschiderea completă a paraşutei de rezervă, de peste 300 m, indiferent de poziţia de cădere. 6) Peste 300 m nu se deschide paraşuta de rezervă înainte de a fi largată complet paraşuta principală sau în acelaşi timp cu largarea acesteia, pentru a se evita apariţia unor noi cazuri speciale; 7). Dacă sub înălţimea de 300 m apar situaţii neprevăzute, ce creează lipsă de spaţiu, cum ar fi:

a. deschiderea paraşutei de rezervă fără posibilitatea largării paraşutei principale; b. deschiderea accidentală a paraşutei de rezervă ,




se va urmări ca paraşutele să nu se încurce între ele, iar de la caz la caz, se va înlătura paraşuta principală (prin separarea sau strângerea ei) şi se vor asigura manevrele de aterizare în deplină sigurantă. Paraşutistul va fi pregătit pentru aterizare dură. 2.5. CLASIFICAREA CAZURILOR SPECIALE 1) Clasificare generală a cazurilor speciale:

A. TOTALE - paraşuta nu este acţionată sau este acţionată dar nu se deschide; B. PARŢIALE - paraşuta s-a deschis însă aterizarea nu este posibilă în deplină sigurantă. Paraşutistul trebuie să fie hotărât şi să ia decizia de largare a paraşutei principale şi măsurile corespunzătoare până la 800 m.

A. CAZURI SPECIALE TOTALE: Identificarea

Pot să apară pe timpul executării salturilor cu deschidere automată sau comandată când nu iese nimic din capota paraşutei principale. Aceste situaţii au ca urmare viteză mare de cădere şi cer o acţiune rapidă şi fără întârziere a procedurii de urgenţă . Reguli şi mod de rezolvare:

a. se deschide paraşuta de rezervă; b. pilotarea şi aterizarea cu paraşuta de rezervă se efectuează aplicând tehnicile

cunoscute pentru paraşuta principală. B. CAZURI SPECIALE PARŢIALE: Identificarea

Pot să apară pe timpul executării salturilor cu deschidere automată sau comandată şi sunt caracterizate prin deschiderea capotei şi ieşirea parţială a paraşutei principale generând:

- fenomenul de potcoavă (deschiderea capotei fără scoaterea extractoarei top din buzunăraş);

- blocarea sacului ; - lipsa umflării voalurii; - suspante deasupra paraşutei; - noduri de presiune pe suspante; - deteriorări majore ale paraşutei (aterizarea este imposibilă) şi alte defecţiuni ale

paraşutelor deschise. Reguli şi mod de rezolvare:

a. aceste situaţii sunt asociate cu o viteză de cădere relativ mică iar procedura recomandată în cazurile speciale parţiale este largarea paraşutei principale urmată imediat de deschiderea rezervei;

b. pilotarea şi aterizarea cu paraşuta de rezervă se efectuează aplicând tehnicile cunoscute pentru paraşuta principală.




2) Clasificarea cazurilor speciale în funcţie de momentul apariţiei: Cazurile speciale totale şi parţiale pot apărea: A. pe timpul decolării, zborului sau aterizării cu aeronava; B. pe timpul zborului în aeronavă; C. la părăsirea aeronavei; D. la deschiderea paraşutei principale; E. pe timpul coborării cu paraşuta deschisă; F. la aterizare. Generalitati ale cazurilor speciale apărute la salturile cu paraşuta

Majoritatea situaţiilor sunt determinate de trei cauze principale: a. poziţie defectuoasă sau instabilă a corpului în timpul deschiderii paraşutei; b. echipament defect; c. plierea necorespunzătoare sau neglijentă.

2.6. DESCRIEREA ŞI REZOLVAREA CAZURILOR SPECIALE A. CAZURI SPECIALE CE POT SĂ APARĂ ÎN TIMPUL DECOLĂRII, ZBORULUI SAU

ATERIZĂRII CU AERONAVA 1) LA O ATERIZARE FORŢATĂ Reguli şi mod de rezolvare:

a. paraşutistul să aibă casca şi centura de siguranţă pusă; b. genunchii aduşi la piept; c. mâinile fixate în spatele capului pentru a întări gâtul; d. imediat, dar organizat, se iese din aeronavă, după aterizarea acesteia; e. paraşutiştii care ies dintr-o aeronavă avariată, ar trebui să se îndrepte spre cea mai

apropiată ieşire, să nu atingă nimic din aeronavă şi să se depărteze cel puţin 30 de metri de aeronavă.

2) ÎN CAZUL UNEI PROBLEME APĂRUTE PE DURATA ZBORULUI CU AERONAVA Reguli şi mod de rezolvare:

Instructorul va ajuta paraşutiştii să fie pregătiţi pentru una din următoarele patru acţiuni:

a. aterizarea tuturor paraşutiştilor cu avionul, dacă problema aeronavei apare sub 300 m;

b. părăsirea aeronavei la comanda instructorului şi deschiderea paraşutei de rezervă după o secundă;

c. părăsirea aeronavei şi deschiderea paraşutei principală (deschidere pasivă pentru IAD şi automat) după o secundă, dacă înălţimea este de peste 800 m;

d. realizarea unei părăsiri normale, de rutină, cu sau fără asistenţă din partea instructorului dacă înălţimea este de peste 1000 m.




3) DUPĂ O IEŞIRE DE URGENŢĂ ŞI ODATĂ CE VOALURA ESTE DESCHISĂ Reguli şi mod de rezolvare:

a. paraşutiştii trebuie să evite abordajele şi să îşi aleagă o zonă neobstaculată pentru aterizare

B. PE TIMPUL ZBORULUI ÎN AERONAVĂ 1) DEPLIEREA PREMATURĂ A PARAŞUTEI ÎN AERONAVĂ Cauze:

- mişcarea dezordonată a paraşutiştilor şi părăsirea locului stabilit de către instructorul de aeronavă;

- mişcari bruşte, necontrolate şi agăţarea comenzilor de deschidere a paraşutelor de structura interioară a aeronavei sau de un coleg.

Mod de rezolvare: a. fie dacă uşa este închisă sau deschisă, se prinde şi se asigură paraşuta, dacă e

posibil şi cazul se închide uşa; dacă situaţia impune se va decupla dispozitivul RSL şi se va larga voalura după ce a fost asigurată. Nu se mai execută saltul. Se coboară cu aeronava însoţiţi de instructor;

b. dacă paraşuta este extrasă pe uşă, paraşutistul trebuie să o urmeze imediat înainte de a fi extras de ea;

c. în cazurile a şi b, instructorul sau ceilalţi paraşutişti din aeronavă îl ajută, pe cel la care a apărut cazul special, să îşi asigure paraşuta;

d. în cazul c, instructorul sau ceilalţi paraşutişti din aeronavă îl ajută pe cel la care a apărut cazul special să îşi urmeze paraşuta, împingâdu-l afară din aeronavă.

2) TRECEREA SAU BLOCAREA CABLULUI COMENZII AUTOMATE PE DUPĂ CORPUL SAU CAPOTA PARAŞUTEI Cauze:

- Schimbarea mâinii ce ţine cordul comenzii automate, - deplierea cordului pe o lungime mai mare decât este necesar, - neatenţie în circulaţia prin aeronavă, - modificări în echipare, după controlul efectuat la sol, ce pot duce la trecerea

cordului comenzii automate printre picioare, pe sub braţe, pe după gât sau pe după capota paraşutei.

Mod de rezolvare:

a. instructorul va remedia situaţia apărută prin plierea corectă a cablului comenzii automate pe traseul normal pe capotă, după care se poate executa normal saltul;

b. dacă situaţia impune paraşutistul va fi oprit în aeronavă şi nu va mai efectua saltul.




C. LA PĂRĂSIREA AERONAVEI

1) AGĂŢAREA PARAŞUTISTULUI DE AERONAVĂ CU CABLUL COMENZII AUTOMATE Cauze:

Nerespectarea poziţiei cordului, în momentul părăsirii aeronavei şi agăţarea de corp sau sistemul de echipare duce la blocarea cordului şi imposibilitatea de a activa deschiderea paraşutei principale rămânând suspendat în afara aeronavei. Mod de rezolvare:

a. instructorul va încerca să readucă paraşutistul în aeronavă; b. în caz de nereuşită, faţă de procedura precedentă, instructorul va tăia cordul

comenzii automate cu cuţitul din dotarea aeronavei, iar după o cădere liberă de 3-4 secunde paraşutistul va larga paraşuta principală şi va deschide paraşuta de rezervă.

Atenţie! paraşuta de rezervă se va deschide numai după desprinderea de aeronavă, sub nici o formă înainte de realizarea separarii complete de aceasta. 2) AGĂŢAREA PARAŞUTISTULUI DE STRUCTURA AERONAVEI CU PARAŞUTA Cauze:

- deschiderea paraşutei principale în uşa avionului şi agăţarea voalurii sau suspantelor de uşă, ampenaj sau bechie.

Mod de rezolvare: - se deblochează sistemul RSL, se larghează paraşuta principală iar după 3-4

secunde de cădere liberă se deschide paraşuta de rezervă.

D. LA DESCHIDEREA PARAŞUTEI PRINCIPALE

1) DESCHIDEREA PREMATURĂ A PARAŞUTEI PRINCIPALE

Cauze:

- ieşirea accidentală a extractoarei TOP din buzunăraş, datorită poziţiei de cădere liberă faţă de curenţii de aer sau buzunăraşul este larg;

- ieşirea cablului comenzii manuale din ochetul textil sau ruperea ochetului textil de închidere a capotei.

Mod de rezolvare: a. se verifică deschiderea paraşutei principale; b. în cazul apariţiei unui caz special se procedează la rezolvarea lui, în caz de

nerezolvare se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.




2)DESCHIDEREA PREMATURĂ A CAPOTEI PRINCIPALE CU EXTRACTOARE TOP Cauze:

La deschiderea paraşutei principale cu paraşută extractoare TOP, capota se poate deschide, înainte de eliberarea paraşutei extractoare TOP din buzunăraş, prin:

- agăţarea cuiului de închidere sau a cordului extractoarei; - ruperea ochetului textil de închidere sau datorită lungimii necorespunzătoare a

acestuia, provocând un incident de tip potcoavă. Mod de rezolvare:

În momentul în care se observă că s-a deschis capota principală accidental, acţiunea recomandată este următoarea:

a. mai întâi, se localizează şi apoi se încearcă extragerea paraşutei extractoare de maximum două ori sau în maxim două secunde, oricare dintre acestea apare prima;

b. în cazul modului de deschidere TOP, poziţia ROL, paraşuta extractoare ar trebui să poată fi scoasă de către paraşutist, cu ajutorul tensiunii create în cordul de legătură dintre extractoare şi sacul de pliaj;

c. în cazul modului de deschidere TOP, poziţia BOC (paraşuta extractoare montată sub capotă), ieşirea prematură a sacului de pliaj înaintea extragerii extractoarei, poate face dificilă localizarea şi scoaterea ei din buzunăraş;

d. dacă nu se reuşeşte extragerea paraşutei extractoare TOP, în toate situaţiile de la punctele a, b şi c, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.




3) NEDESCHIDEREA PARAŞUTEI PRINCIPALE CU DESCHIDERE AUTOMATĂ SAU ASISTATĂ Cauze :

- ruperea cablului comenzii automate ce blochează ochetul textil al paraşutei; - desprinderea carabinei cablului comenzii automate de pe sistemul de prindere din

aeronavă (cablu, inel, etc.); - nefuncţionarea extractoarei; - blocarea clapelor capotei cu ochetul textil de închidere datorită uzurii sau a

parametrilor necorespunzători ai acestuia . Mod de rezolvare:

Se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva. 4) NEDESCHIDEREA PARAŞUTEI PRINCIPALE CU DESCHIDERE MANUALĂ Cauze:

- lipsa mânerului datorită deplasării; - pierderea mânerului; - blocarea comenzii manuale.

Mod de rezolvare: Se încearcă localizarea şi extragerea comenzii manuale de maxim două ori, dacă

nu este posibil, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva. 5) BLOCAREA PARAŞUTEI EXTRACTOARE TOP ÎN BUZUNĂRAŞ Cauze:

- pliaj incorect; - elasticul buzunăraşului prea strâns.

Mod de rezolvare: Se încearcă extragerea paraşutei extractoare TOP (nu mai mult de două ori sau

două secunde), dacă nu s-a rezolvat, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva. 6). NEFUNCŢIONAREA PARAŞUTEI EXTRACTOARE Cauze:

- Poziţie incorectă a corpului în cădere liberă care generează curenţi turbionari; - poziţionarea extractoarei în remuurile corpului; - agătarea extractoarei cu arc de clapele capotei, datorită poziţionării incorecte sub

acestea; - imposibilitatea extragerii sacului de pliaj din capotă; - blocarea cuiului de închidere de pe cordul paraşutei extractoare.

Mod de rezolvare: a. paraşutistul se răsuceşte şi priveşte peste umărul drept sau stâng pentru a

modifica poziţia de cădere faţă de curentul de aer;




b. loveşte puternic cu coatele capota paraşutei şi în acelaşi timp scutură corpul rezultând schimbarea poziţiei de cădere;

c. dacă nu se reuşeşte în 3 secunde, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

7) ÎNFĂŞURAREA CORDULUI PARAŞUTEI EXTRACTOARE TOP ÎN JURUL BRAŢULUI SAU A CORPULUI Cauze:

- menţinerea în mână a extractoarei TOP mai mult decât este necesar; - eliberarea extractoarei prea aproape de corp; - poziţie defectuoasă la deschidere.

Mod de rezolvare: a. se întinde braţul în lateral către paraşuta extractoare şi prin rotiri în cercuri mici, în

sens invers înfăşurării, se încearcă eliberarea; b. cu calm, se prinde paraşuta extractoare şi se desfăşoară de pe corp sau picioare; c. în ambele cazuri se încearcă rezolvarea doar o singură dată, nu mai mult de 3

secunde; d. în caz de nerezolvare se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

8) DETAŞAREA UNEI CHINGI PORTSUSPANTE Cauze:

Declanşarea accidentală a sistemului de largare sau cedare de material. Mod de rezolvare:

Se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.




9) NEDEPLIEREA SUSPANTELOR Cauze:

- blocarea suspantelor în elastice datorită pliajului defectuos (introducerea prea mult a grupului de suspante în elastice);

- elastice care au dimensiuni diferite sau uzură diferită. Mod de rezolvare:

Se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva. 10) BLOCAREA VOALURII ÎN SACUL DE PLIAJ Cauze:

Nedeplierea sau deplierea inegală a suspantelor ducând la petrecerea lor peste sacul de pliaj. Mod de rezolvare:

Se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

11) RĂSUCIREA SUSPANTELOR Cauze:

- pliaj defectuos; - deschidere în rotire sau în vrie; - poziţie inegală a umerilor în momentul deschiderii.

Mod de rezolvare: a. dacă voalura s-a deschis dar suspantele sunt răsucite, se depărtează chingile port-

suspante şi se loveşte (pedalare) cu picioarele în aer în direcţia opusă răsucirii. Efectul este de imprimarea unei mişcări în direcţia contrară răsucirii. Nu se deblochează comenzile decât după desrăsucire;




b. dacă paraşuta virează puternic, se răsucesc chingile în sens invers şi se loveşte cu picioarele (pedalare) pentru a desrăsuci suspantele şi a stabiliza voalura;

c. dacă voalura s-a deschis normal, dar se învârte în jurul propriului ax, se vor debloca simultan ambele comenzi;

d. dacă desrăsucirea suspantelor nu se poate realiza până la înălţimea de 800 m, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva;

e. dacă şi rezerva prezintă aceaşi situaţie, paraşutistul trebuie să aibă răbdare pentru rezolvarea prin aceeaşi procedură.

12) BLOCAREA SLIDER-ULUI Cauze:

- pliaj defectuos al slider – ului; - suspante răsucite.

Mod de rezolvare: a. se trag ambele comenzi în jos până la maxim, pentru a frâna paraşuta şi se începe

pomparea comenzilor până la 100 % cu eliberare bruscă (înfundare / pompare); b. se repetă manevra de două ori sau până la înălţimea de 800 m; c. dacă nu se reuşeşte coborârea sliderului până la 800 m, se larghează paraşuta

principală şi se deschide rezerva; d. în unele situaţii, dacă nu a fost efectuată largarea paraşutei principale până la

înălţimea de 300 m şi slider-ul nu a coborât complet, o aterizare în siguranţă se poate face şi cu slider-ul aflat doar până la jumătatea suspantelor.




13) PETRECEREA DE SUSPANTE PESTE VOALURĂ Cauze:

- apare atunci când una sau mai multe suspante trec peste voalură, producându-i acesteia o deformare care, de cele mai multe ori, are ca rezultat apariţia unei mişcări de rotaţie;

- poziţe defectuoasă la deschidere; - pliaj defectuos.




Mod de rezolvare: -se va trage o dată sau maxim de două ori de suspanta sau grupul de suspante ce

petrec voalura pentru eliberarea ei; -în caz de nereuşită, în funcţie de gravitatea deformării se stabileşte dacă

paraşuta se poate pilota şi prezintă siguranţă pentru aterizare, până la altitudinea de 800 metri, înălţime la care se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva, dacă nu prezintă siguranţă;

-în cazul în care paraşutistul se şi roteşte cu paraşuta, imediat va larga paraşuta principală şi va deschide rezerva. 14) RUPEREA, SPARGEREA VOALURII Cauze:

- material îmbătrânit, uzat; - şoc puternic la deschiderea paraşutei, datorită poziţiei defectuoase ce generează

viteză mare de coborâre; - pliaj defectuos; - nerespectarea recomandărilor date de producător cu privire la încărcarea pe

paraşută (greutatea maximă admisă). . Mod de rezolvare:

a. dacă nu influenţează pilotarea, adică viteza de coborâre nu creşte, paraşuta nu intră în viraje şi ruptura nu prezintă pericol de a se mări, se pilotează normal pentru aterizare fară bruscarea comenzilor;

b. până la altitudinea de 800m se stabileşte dacă paraşuta se poate pilota şi prezintă siguranţă pentru aterizare;

c. în caz contrar se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva în spaţiul de siguranţă.

15) NEUMFLAREA CELULELOR LATERALE CU AER Cauze:

- pliaj defectuos; - material electrizat, umed, îmbătrânit; - depăşirea timpului de valabilitate al pliajului.

Mod de rezolvare: a. în situaţia neumflării celulelor pe una din lateralele voalurii, se deblochează

comenzile de pilotare şi se execută o pompare sau un viraj, de preferat de pe partea neumflată, pentru o acţionare mai rapidă şi promtă;

b. în situaţia neumflării celulelor pe ambele părţi (fagurii centrali rămânând umflaţi): (1) se acţionează ambele comenzi de pilotare 100% şi se menţin trase până

când se deschid celulele exterioare, apoi se eliberează cu atenţie; (2) dacă nu sunt deblocate comenzile de pilotare, pentru a ajuta umflarea

celulelor laterale se acţionează chingile portsuspante spate prin tragere alternativă;

c. dacă voalura s-a deschis normal, dar se învârte în jurul propriului ax, se vor acţiona ambele comenzi;




d. până la altitudinea de 800m se stabileşte dacă paraşuta se poate pilota şi prezintă siguranţă pentru aterizare, sub această înălţime se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

16) RUPEREA UNEIA SAU A MAI MULTOR SUSPANTE Cauze:

- material îmbătrânit, uzat; - şoc puternic la deschiderea paraşutei datorită poziţiei defectuoase ce generează

viteză mare; - pliaj defectuos; - nerespectarea recomandărilor date de producător cu privire la încărcarea pe

paraşută (greutatea maximă admisă). Mod de rezolvare:

a. până la altitudinea de 800m, se vor evalua rapid efectele asupra caracteristicilor de zbor ale paraşutei;

b. dacă până la această altitudine, se constată producerea de modificări asupra stabilităţii şi vitezei de coborâre şi paraşuta nu prezintă siguranţă la aterizare, se larghează paraşuta pricipală şi se deschide rezerva.

17) RUPEREA UNEI COMENZI DE PILOTARE Cauze:

- Material îmbătrânit, uzat; - şoc puternic la deschidere datorită poziţiei defectuoase ce generează viteză mare; - pliaj defectuos (neblocarea unei comenzi de pilotare).

Mod de rezolvare: a. pilotarea paraşutei se va face cu comanda rămasă şi cu chinga portsuspantă spate

de pe partea comenzii rupte, evitând manevrele bruşte, mai ales la aterizare, deoarece se pot produce angajări ale voalurii;




b. pentru cei fără experienţă, care nu au executat nici un exerciţiu (înfundări, rotiri, etc.) cu chingile portsuspante spate şi nu sunt stăpâni pe manevrele ce trebuiesc executate, se recomandă largarea paraşutei principale şi deschiderea rezervei în spaţiul de siguranţă (800m).

18) BLOCAREA UNEI COMENZI DE PILOTARE Cauze:

- material îmbătrînit, uzat; - pliaj defectuos.

Mod de rezolvare: a. se încearcă eliberarea comenzii blocate, dar nu mai jos de 800m; b. se încearcă oprirea rotirii create prin pilotarea cu comanda rămasă; c. dacă paraşuta are tendinţa de angajare sau nu se poate efectua o aterizare în

deplină siguranţă, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva. 19) AGĂŢAREA PARAŞUTEI PRINCIPALE DE CORPUL PARAŞUTISTULUI Cauze:

Deschiderea paraşutei principale în evoluţie dezordonată pe timpul căderii libere. Mod de rezolvare:

a. cu calm, se încearcă eliberarea corpului (de partea agăţată a voalurii) şi se urmăreşte deschiderea completă şi corectă a paraşutei;

b. în caz de nerezolvare în timp de 4-5 secunde, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva respectând înălţimea de siguranţă de 800m.

E. PE TIMPUL COBORÂRII CU PARAŞUTA DESCHISĂ 1) DOUĂ PARAŞUTE DESCHISE (PARAŞUTA PRINCIPALĂ ŞI PARAŞUTA DE REZERVĂ) Cauze:

- necunoaşterea procedurilor de largare a paraşutei principale; - deschiderea accidentală a rezervei; - deschiderea rezervei acţionată de AAD; - diferite situaţii ce pot conduce la deschiderea ambelor paraşute.

Mod de rezolvare: A. O paraşută umflată şi cealaltă deschizându-se: a. se încearcă prinderea paraşutei (principală sau de rezervă) aflată în procesul de

deschidere şi se reţine între picioare; b. dacă există altitudine suficientă, peste 300 m, se deconectează RSL-ul şi se

larghează paraşuta principală; c. dacă nu există altitudine suficientă pentru largarea paraşutei principale (cel puţin

300m) se aşteaptă umflarea paraşutei aflată în procesul de deschidere şi se evaluează rezultatul. Cele două paraşute deschise se aşează de obicei, într-una din cele trei configuraţii:




(1) biplan - una în faţa celeilalte; (2) evantai - una lângă cealaltă în lateral (umăr la umăr); (3) cuţit – depărtate, faţă de axul vertical, cu bordul de atac în jos. Încercarea de a forţa trecerea dintr-o configuraţie în altă configuraţie, este de obicei

inutilă şi poate fi periculoasă. Se observă care este problema, se evaluează rapid situaţia şi se aplică procedura de rezolvare corectă.

(1) biplan - prezintă în general siguranţă la aterizare. Mod de rezolvare:

- se deblochează comenzile de pe paraşuta din faţă şi se revine uşor la zborul normal;

- nu se larghează sub înălţimea de 300 m; - se lasă comenzile blocate pe paraşuta din spate; - se pilotează paraşuta din faţă doar atât cât este necesar pentru a face manevrele

în vederea aterizării în siguranţă; - se utilizează cantităţi mici de comandă necesare aterizării; - se efectuează procedeul de aterizare dură.

(2) evantai - poate fi o configuraţie sigură la aterizare, dar este potenţial mai instabilă. Mod de rezolvare:

- peste înălţimea de 300 m, dacă ambele paraşute zboară fără interferenţe şi nu apare riscul de încurcare, se deconectează RSL-ul, se larghează paraşuta principală şi se pilotează rezerva în vederea unei aterizări normale;

- sub înălţimea de 300 m, se deblochează RSL-ul, nu se larghează paraşuta principală şi se menţin voalurile în evantai până la aterizare;

- se aterizează cu ambele paraşute fără a frâna şi se efectuează procedeul de aterizare dură.




(3) cuţit - extrem de periculoasă pentru aterizare. Mod de rezolvare:

- se deconectează RSL-ul, se larghează paraşuta principală şi se pilotează rezerva în vederea unei aterizări normale.

B. Deschiderea concomitentă a celor două paraşute: - se larghează paraşuta principala şi se pilotează rezerva în vederea unei aterizări

normale.

2) ÎNCURCAREA PARAŞUTEI DE REZERVĂ CU CEA PRINCIPALĂ Cauze:

- deschiderea rezervei fără largarea paraşutei principale; - deschiderea accidentală a rezervei.

Mod de rezolvare: a. se încearcă rezolvarea retrăgând paraşuta care este mai puţin umflată; b. dacă este posibil, se larghează paraşuta principală numai în cazul când paraşuta

de rezervă este complet deschisă; c. se efectueză procedeul de aterizare dură.




3) ÎNFAŞURAREA PARAŞUTEI DE REZERVĂ PE CORPUL PARAŞUTISTULUI Cauze :

- deschiderea paraşutei de rezervă în evoluţie dezordonată. Mod de rezolvare:

a. cu calm, se desprinde de pe corp şi se asigură procesul de deschidere; b. se efectuează procedeul de aterizare dură.

4) ABORDAJUL

Reprezintă coliziunea necontrolată şi nedorită dintre doi paraşutişti cu paraşutele deschise. Evitarea abordajului se face prin cunoaşterea poziţiei celorlalţi paraşutişti. Cauze:

- neatenţie pe timpul pilotării paraşutei; - turbulenţă în cazul salturilor în grup sau lucrului relativ pe cupolă.

Reguli de bază: toţi paraşutiştii trebuie să evite abordajul indiferent de experienţă; paraşutistul de sus îl evită pe cel de jos; în situaţia lansărilor de grup, cu părăsiri ale aeronavelor imediate sau cu deschideri

apropiate, după deschidere se pilotează cu chingile port-suspante spate pentru evitare;

se vor atenţiona prin semnale sonore ; fiecare dintre paraşutişti va trage de comanda dreaptă, pentru a se întoarce în

direcţii opuse în vederea evitării; se va proteja faţa şi mânerele de comandă; se depărtează picioarele pentru a evita intrarea între suspante; dacă doi paraşutişti se ciocnesc şi se încurcă, trebuie să comunice intenţiile lor

înainte de a acţiona; pentru deschiderea rezervei la un sistem dotat cu RSL, este necesară

deconectarea lui înaintea largării; comunicarea este foarte importantă în acest moment, pentru luarea deciziei

corecte, se va evita strigătele fără înţeles ; primul paraşutist care şi-a deschis rezerva în urma largării, trebuie să zboare (să

plece) în linie dreaptă pentru degajarea zonei pentru celălalt paraşutist; se va verifica altimetrul pentru a putea lua decizia cu privire la procedura

recomandată. Mod de rezolvare:

Dacă abordajul s-a produs, cu calm se încearcă următoarele: a. desprinderea părţii agăţate şi depărtarea în direcţii opuse; b. în caz de înfăşurare: paraşutistul de jos larghează paraşuta principală şi deschide

paraşuta de rezervă; dacă paraşuta celui de sus este deschisă corespunzător şi este funcţională nu este necesară largarea, ci se va încerca degajarea din voalura largată; în lipsă de spaţiu ambii paraşutişti vor ateriza cu o singură paraşută;




c. în caz de încurcare: paraşutistul de sus sau cel care se află în exteriorul rotirii va

larga primul şi va deschide paraşuta de rezervă, urmat de paraşutitul de jos sau din interiorul rotirii, altfel situaţia poate deveni şi mai gravă




F. LA ATERIZARE Cauzele incidentelor sau cazurilor speciale ce pot să apară la aterizare sunt generale:

- vânt, curenţi puternici; - schimbarea intensiţăii şi direcţiei vântului; - defecţiuni la sistemul de pilotare; - pilotarea greşită; - vizare eronată (aprecierea greşită a direcţiei şi/sau a momentului părăsirii

aeronavei). Reguli de bază: se va alege o zonă de aterizare degajată, fără obstacole; se va aplica schema de pilotare adecvată condiţiei meteo şi zonei de aterizare; se vor evita virajele joase; dacă paraşutistul îşi dă seama că a realizat un viraj la o altitudine joasă, va

readuce paraşuta deasupra capului, va întrerupe virajul şi va reduce viteza pregătindu-se pentru o aterizare dură;

pentru evitarea obstacolelor, la joasă înălţime, virajele se vor efectua în zbor frânat; virajele energice în apropierea solului sunt periculoase.




Atenţie!!! Virajele joase reprezintă una dintre principalele cauze ale accidentărilor grave şi a

deceselor în paraşutism. Un viraj jos poate fi rezultatul unei erori în aprecierea înălţimii, a lipsei de

experienţă sau a oboselii. În cazul celor mai multe aterizări în copaci nu apar probleme deosebite,

paraşutistul alunecând de-alungul acestora şi aterizând pe sol. Pot apărea probleme în timpul recuperării.

Dacă aterizarea într-o zonă împădurită nu poate fi evitată, este de preferat să se aleagă o zonă de foioase.

1) ATERIZAREA PE COPACI Reguli de evitare: se va deschide paraşuta suficient de sus pentru a evita întinderile împădurite; se va alege o zonă liberă şi sigură pentru aterizare; se va zbura cu planare maximă pentru a ajunge la acea zonă liberă.

Mod de rezolvare:

Dacă aterizarea într-un copac sau pe copaci nu poate fi evitată: a. se ţin comenzile acţionate 50% până la contactul cu copacul; b. se ţin picioarele, cu genunchii strâns lipiţi; c. nu se încrucişează picioarele; d. se acoperă faţa cu ambele mâini, protejând-o, cu antebraţele şi coatele împreunate

lângă piept; e. se pilotează paraşuta spre mijlocul copacului, se prinde trunchiul sau o creangă

principală pentru a evita căderea; f. paraşutistul se pregăteşte pentru o aterizare dură la sol dacă va aluneca printre

copaci; g. dacă paraşuta ramâne agăţată, iar paraşutistul a atins solul, se dezechipează şi

aşteaptă echipa de salvare pentru recuperare; h. nu se va încerca coborârea din copac fără asistenţă competentă (personal de

salvare sau personal special antrenat). 2) ATERIZAREA PE STÂLPI Mod de rezolvare:

a. se încearcă evitarea contactului cu stâlpul prin crearea unui balans; b. se pregăteşte corpul pentru o aterizare dură; c. dacă se rămâne suspendat, se aşteaptă ajutorul echipei de salvare.

3) ATERIZAREA PE REŢELE ELECTRICE Reguli de evitare: fiind un pericol important este necesară cunoaşterea amplasării liniilor electrice de

tensiune din apropierea zonei de aterizare;




liniile electrice apar, de obicei, de-a lungul şoselelor, drumurilor, între clădiri, în linie dreaptă prin zonele împădurite; acestea sunt greu vizibile, cu excepţia stâlpilor pe care sunt montate;

se identifică liniile de tensiune, cât mai devreme posibil şi se pilotează paraşuta de la înălţime.

Mod de rezolvare: a. se aterizează paralel cu liniile de tensiune, pentru a evita o agaţare iminentă; b. paraşutistul lipeşte picioarele pentru evitarea încălecării cablului electric şi întoarce

capul în lateral; c. nu se ating două cabluri electrice simultan; d. dacă se rămâne suspendat de cablul electric: (1) se anunţă compania de electricitate pentru a întrerupe distribuţia curentului; (2) în cazul în care reţelele electirice sunt computerizate, se va sesiza automat un

defect ce va intrerupe energia electrică, dar comenzile computerizate de resetare pot repune linia în funcţiune, fără avertisment, nimeni sau nimic nu va atinge paraşutistul până când nu a fost scoasă instalaţia de sub tensiune, paraşuta fiind conducătoare de electricitate;

(3) se aşteaptă ajutorul echipei de salvare şi al personalului companiei de electricitate.

4) ATERIZAREA PE CĂI FERATE SAU RUTIERE Mod de rezolvare:

a. se evită aterizarea pe vehicule în mişcare sau în faţa lor; b. se aterizează perpendicular pe obstacolul linear; c. se strânge rapid paraşuta şi se eliberează zona imediat şi cu mare atenţie; d. în caz de pericol se deblochează sistemul RSL, se larghează paraşuta principală şi

se degajează rapid zona. 5) ATERIZAREA PE PISTA DE DECOLARE- ATERIZARE Reguli de evitare:

a. se evită aterizarea pe pistă din timp prin pilotare şi orientare in spaţiu; Mod de rezolvare:

a. se evită aterizarea pe/sau în faţa aeronavelor aflate în staţionare, în rulaj sau aflate în procesul de decolare/aterizare;

b. se strânge rapid paraşuta şi se eliberează zona imediat, traversând pista în linie dreaptă, perpendicular pe axul acesteia, dincolo de calea de rulare, spre marginea acesteia, degajând astfel zona pentru aeronavele ce se afla în rulare/decolare sau pe panta finală de aterizare, evitând o ratare de decolare/aterizare a aeronavei ce poate pune în pericol persoanele aflate la bordul aeronavei sau chiar a persoanelor aflate în vecinătatea pistei.




6) ATERIZAREA PE PANTE

Mod de rezolvare: a. dacă vântul bate dinspre vale spre vârful dealului, se aterizează normal cu vânt de

faţă; b. dacă vântul bate dinspre vârful dealului spre vale se va ateriza perpendicular pe

vânt de-a lungul pantei. 7). ATERIZAREA PE CLĂDIRI, ZONE OBSTACULATE PERICULOASE

Reguli de evitare: încă de la înălţime se stabileşte schema de pilotare în vederea aterizării, astfel

încât, să se evite orice zonă obstaculată (clădiri cu acoperiş plan sau înclinat pe care se află antene, coşuri, cabluri, etc.);

deasupra zonelor obataculate nu se execută manevre bruşte de pilotare sau viraje în viteză;

Mod de rezolvare: Aterizarea pe sau din lateral: a. se frânează deasupra primului punct de contact (clădire sau obiect periculos); b. primul contact la aterizare va fi luat cu picioarele, fie că va fi pe clădire, pe un

obstacol sau în partea laterală a acestora; c. după aterizarea pe obstacol, în condiţii cu/sau fară vânt, se deconectează RSL-ul

şi se larghează paraşuta principală pentru că există pericolul de a fi târât jos; d. după aterizarea cu paraşuta de rezervă, paraşutistul se prinde rapid de un obiect

fix pentru a nu cădea, va strânge paraşuta şi o va reţine, apoi se va dezechipa în cel mai scurt timp posibil;

e. se va aştepta ajutor competent dacă nu este posibilă coborârea sigură pe scări; f. se va evita contactul frontal cu partea laterală a obstacolelor prin manevre de

pilotare; g. dacă aterizarea într-o zonă obstaculată nu poate fi evitată, paraşutistul se va

pregăti pentru o aterizare dură .

8) ATERIZAREA PE VÂNT PUTERNIC

În cazul aterizării pe vânt puternic apare târârea. Mod de rezolvare:

a. paraşutistul se va pregăti pentru o aterizare dură; b. după aterizare se va elibera o comandă de pilotare şi se va trage de cealaltă

comandă, cu amândouă mâinile, până se va ajunge la bordul de fugă pentru dezumflarea completă a voalurii;

c. se aleargă în spatele voalurii şi se strânge rapid paraşuta; d. ca ultimă soluţie, la apariţia târârii sau dacă intervine vreo accidentare, se va

debloca RSL-ul şi se va larga paraşuta principală; e. în situaţia unei accidentări paraşutistul nu va încerca să se ridice, ci va aştepta

ajutor calificat.




9) ATERIZAREA ÎN BALANS

Balansul şi angajarea cu paraşuta, în apropierea solului, reprezintă una dintre principalele cauze ale accidentărilor grave şi deceselor în paraşutism. Cauze :

- eroare în aprecierea înălţimii; - insuficientă experienţă practică în zbor/salt; - dorinţa de evitare rapidă a obstacolelor; - necunoaşterea manevrelor interzise în apropierea solului; - bruscarea comenzilor, tragerea alternativă a comenzilor sau frânarea prea sus

pentru aterizare. Reguli de evitare: manevrele radicale cu comenzile, sunt interzise sub înălţimea de 300 m; manevrarea comenzilor de pilotare sau a chingilor port-suspante spate se va face

cu mare atenţie. Mod de rezolvare:

a. se vor menţine comenzile trase asteptând aterizarea dură; b. se va executa procedura de aterizare dură pentru atenuarea şocului.

ATENŢIE!!! Este interzisă eliberarea bruscă a comenzilor. Dacă înălţimea permite, eliberarea comenzilor se face încet, astfel încât paraşuta

să intre în parametrii normali de funţionare. 10) ATERIZARE ÎN AFARA AERODROMULUI Cauze:

- alegerea unei traiectorii greşite de zbor; - condiţii de vânt neaşteptate; - deschiderea accidentală la înălţime mare; - deschiderea joasă, în special cu paraşuta de rezervă; - manevre defectuoase în zbor deasupra solului, care pot cauza accidente şi deces,

cum ar fi:

viraje joase intenţionate;

viraje joase în încercarea de a evita obstacole;

încercarea de a reveni la zona de aterizare stabilită cu înălţime mai mică decât era necesar.

Reguli de evitare a aterizărilor în afara aerodromului : se va verifica intensitatea vântului înainte de îmbarcarea în aeronavă; se va stabili locul corect de părăsire al aeronavei; se va verifica traiectoria de zbor atunci când se execută vizarea în uşa aeronavei şi

se va solicita încă o intrare pe direcţia de lansare, dacă este necesar; paraşutiştii experimentaţi, în timpul căderii libere, prin verificarea traiectoriei de

zbor pot ajusta altitudinea de deschidere a paraşutei, având în vedere alte grupuri




sau persoane aflate în apropiere sau paraşutiştii din alte aeronave (operaţiuni de zbor cu mai multe aeronave);

Recomandări: nu se pierde altitudine încercând să se ajungă în zona de aterizare stabilită; paraşutistul se va hotărî asupra unei zone de aterizare alternative, în funcţie de

viteza şi direcţia vântului aplicând o schemă de pilotare adecvată; se va căuta o zonă de aterizare în câmp deschis, neted, accesibil; verificarea zonei de aterizare alternativă se va face, cu atenţie, cu suficientă

înălţime (~600m) pentru a vedea dacă există pericole; într-o zonă obstaculată observarea stâlpilor şi a turnurilor este mai uşoară decât a

firelor în sine; gardurile şi dealurile pot fi dificil de observat de la altitudini mai mari; fie că se aterizează în zona cunoscută, fie într-o zonă alternativă, paraşutistul

trebuie să fie pregătit să ia decizii proprii, corecte şi să aterizeze în siguranţă fără ajutor;

aterizarea împotriva vântului este de dorit, dar nu cu riscul unui viraj jos. Mod de rezolvare:

Aterizarea în afara aerodromului se va efectua normal aplicând schemele de pilotare, dar impune aplicarea procedeului de aterizare dură, fiind o metodă bună de evitare a accidentării.

Reguli după aterizare: parasutiştii trebuie să respecte dreptul de proprietate al deţinătorului locului

aterizării, iar în cazul producerii unor daune să ia masuri împreună cu proprietarul şi să le remedieze dacă e posibil pe cale amiabilă;

nu se deranjează animalele; pentru ieşire, se va respecta linia lanurilor de cereale sau ale culturilor, se va trece

numai prin porţi şi prin zonele întărite, fără producerea de stricăciuni; paraşutiştii trebuie să fie politicoşi; calitatea de paraşutist nu include asigurare pentru astfel de situaţii; pe orice cale de informare, paraşutiştii trebuie să anunţe aeroclubul locaţia, starea

de sănătate, posibilitatea de acces şi de deplasare, imediat după aterizare; în situaţii critice, se aşteaptă ajutor sau instrucţiuni suplimentare. dacă este posibil se marchează zona întinzând paraşuta.

11) ATERIZAREA PE APĂ (AMERIZAREA )

Reguli de evitare: se încearcă evitarea aterizării pe apă, prin pilotarea paraşutei din timp; dacă nu este posibilă evitarea, se va încerca aterizarea aproape de ţărm, de o

barcă, de o geamandură sau alt obiect plutitor. Recomandări: în cazul în care zona de aterizare este la mai puţin de 2 km de o întindere de apă,

paraşutiştii trebuie să poarte dispozitive de plutire (veste de salvare) şi să fi parcurs un program special de pregătire;

paraşutiştii care filmează sau alţi paraşutişti care transportă echipament suplimentar (steaguri, panouri textile, etc), în situaţia aterizării accidentale pe apă, trebuie să aplice procedurile de amerizare în mod corespunzător.




Mod de rezolvare: a. se activează dispozitivul de plutire, dacă există; b. la aproximativ 300m înălţime, se deconectează RSL-ul pentru a reduce

complicaţiile în cazul în care paraşuta principală trebuie largată după intrarea în apă;

c. la aproximativ 100m înălţime se desface chinga de piept fără a scoate mâinile din sistemul de echipare;

d. se slăbesc puţin chingile de picioare (fără a le desface); e. se pilotează paraşuta cu vânt din faţă; f. se acţionează comenzile la jumătate la 3 m deasupra apei (înălţimea poate fi dificil

de evaluat); g. primul contact cu apa va fi luat cu picioarele şi se va rămâne în sistemul de

echipare până când se ajunge efectiv în apă; h. se intră în apă cu plămânii plini cu aer; i. după ce se intră în apă, se vor arunca braţele în spate şi se va aluneca înainte,

ieşind din sistemul de echipare; j. înălţimea faţă de suprafaţa apei fiind greu de determinat, datorită iluziei optice

create, nu se va ieşi din sistemul de echipare înainte de a atinge apa; k. contactul dur la impactul cu apa poate produce accidentări grave sau mortale; l. dacă paraşutistul este acoperit de voalură, va urmări o cusătură până la marginea

acesteia şi va ieşi; m. se vor reumple plămânii cu aer inspirând adânc, ori de câte ori este necesar; n. paraşutistul se va îndepărta de paraşută, înnotând atent către cel mai apropiat mal

şi după caz împotriva curentului apei (amonte), pentru a evita încurcarea cu părţi ale paraşutei;

o. se va îndepărta orice cască integrală, în cazul în care nu se poate respira.

3. PERFORMANTE OPERATIONALE ALE PARASUTELOR

Datele despre performantele operationale ale parasutelor sunt în mod explicit indicate, pentru fiecare tip de paraşuta aflata in dotarea Aeroclubului României in parte, în

Manualul tehnic de exploatare / întreținere al acesteia.

4. APARATURĂ ŞI ECHIPAMENTE ANEXĂ SALTULUI CU PARAŞUTA 4.1. APARATE PENTRU DESCHIDEREA AUTOMATĂ A PARAŞUTEI (AAD) Cypres – este aparat pentru asistarea deschiderii paraşutei de rezervă, în situaţia nedeschiderii sau deschiderii defectuoase a paraşutei principale şi coborârea cu o viteză periculoasă pentru siguranţa aterizării.

Compus din: microprocesor, unitate de procesare cu autotestare, unitate de control pentru reglarea înăltimii înainte de salt şi unitate de largare (EOS).




Date speciale pentru Cypres Student: - înălţime de declansare 225 m la căderea liberă 300 m la voalura parţial deschisă - viteza de activare 13 m/s - temperatura de lucru + 63 0C / - 20 0C - umiditate maximă admisibilă 98 % umiditate relativă - limite de reglare a altitudinii +/- 500 m - interval de operare faţă de nivelului mării de la – 500 m la + 800 m - perioada de funcţionare 14 ore - durata de viaţă a bateriei 500 salturi sau 2 ani Funcţionarea:- dispozitivul se activează înainte de primul salt şi se va închide singur după 14 ore de funcţionare continuă dacă nu a fost aplicată procedura de închidere de către personalul autorizat. - dispozitivul se autocalibrează la nivelul solului de 2 ori pe minut, prin măsurarea presiunii aerului. - dispozitivul se activează numai dacă saltul se face de la o înălţime de peste 450 m faţă de inălţimea la care paraşutistul intenţionează să aterizeze. - doar căderea liberă cu peste 13 m/s, la mică înălţime, va determina Cypres-ul să acţioneze rezerva, cu aproximativ 4,5 s înainte de impactul cu solul. - microprocesorul este capabil să calculeze în timp real altitudinea şi viteza de cădere a paraşutistului, pe baza presiunii atmosferice. În momentul în care se întrunesc condiţiile de viteză şi înălţime stabilite de fabricant, aparatul va acţiona unitatea de largare pentru a deschide capota rezervei, prin tăierea ochetului de închidere. - la pornirea dispozitivului se activează un proces de lucru şi un proces independent de control al funcţionării, care monitorizează în mod continuu procesul de lucru. În caz de erori, în timp ce procesul de lucru este activ, procesul de control va închide dispozitivul. Utilizarea: dacă paraşutistul coboară cu avionul, fără executarea saltului, trebuie oprit Cypres-ul. - sub 400 m. nu se vor executa manevre asupra paraşutei principale care să genereze o viteză de coborare mai mare de 12 – 13 m/s; fiind pericol de declansare a Cypres-ului şi deschiderea paraşutei de rezervă în paralel cu paraşuta principală. - daca Cypres-ul a fost reglat la o altitudine mai mare decat nivelul aerodromului şi aeronava a urcat peste altitudinea zonei propuse pentru paraşutare, el nu trebuie să mai coboare sub aceasta altitudine. Dispozitivul Cypres va fi instalat, actionat, programat şi verificat numai de către persoane autorizate. Argus - aparat pentru asistarea deschiderii paraşutei de rezervă, în situaţia nedeschiderii sau deschiderii defectuoase a paraşutei principale şi coborarea cu o viteza periculoasă pentru siguranţa aterizării.

Compus din: microprocesor, unitate de procesare cu autotestare, unitate de control pentru reglarea înălţimii înainte de salt şi unitate de largare (EOS).




Date speciale pentru Argus Mod de lucru: novice standard tandem swoop - înălţime de declansare 300 m 250m 660m 250m - viteza de activare 20 m/s 35m/s 35m/s 35m/s - temperatura de lucru + 63 0C / - 20 0C - umiditate maximă admisibilă 98 % umiditate relativă - limite de reglare a altitudinii +/- 500 m - perioada de funcţionare 14 ore

Vigil - poate fi programat în modul ″Pro″, ″Student″ sau ″Tandem″cu ajutorul unui

buton de apăsare. Unitatea funcţionează în mod egal ca un înregistrator de date. El memorează

ultimele 16 minute în cădere liberă ( maxim 16 salturi), timpul total de cădere liberă precum şi numărul de salturi. Toate aceste date pot fi vizualizate pe ecranul LCD al aparatului Vigil sau teleîncărcate pe un PC prin intermediu porţii infraroşu de comunicare. Un lector şi logica asociată sunt disponibile ca opţiune. (vezi ξ6). Tehnologia ″2 fire″ a fost special dezvoltată pentru Vigil. Ea utilizează un cablaj întărit cu Kevlar care furnizează o combinaţie unică de soliditate şi supleţe. Contactele placate cu aur şi sistemul de zăvorâre pozitiv garantează o fiabilitate optimă în toate circumstaţele. Ecranul LCD compus din 26x96 puncte permite un schimb de informaţii clare cu paraşutistul. Blindajul a fost obiectul tuturor grijilor pentru a garanta o funcţionare perfectă în mediile în mod particular expuse interferenţelor eloctromagnetice ca aeroporturile şi avioanele.

Moduri de lucru: MOD PRO Vigil declanşează la 840 picioare (256 metri) dacă viteza de cădere este egală sau superioară 35 m/sec. (78 mile/oră) MOD Student Vigil declanşează la 1040 picioare (317 metri) dacă viteza este egală sau superioară 20m/sec. (45 mile/oră) Mod TANDEM Vigil declanşează la 2040 picioare (622 metri) dacă viteza este egală sau superioară 35m/sec. (78 mile/oră)

Dispozitivele nu se folosesc la salturile pe apă.

4.2. ECHIPAMENTUL UTILIZAT PENTRU SALTUL CU PARAȘ UTA Costum de zbor – combinezon sau trening rezistent la curentii de aer şi socuri. Are rol de a proteja corpul de curenţi de aer, frig, frecări cu solul sau obiecte. Peste înălţimi de 4500 m se vor folosi costume de zbor speciale (de iarnă) de protecţie împotriva temperaturii scăzute. Ghete – tip sport, cu caramb înalt, şiret rezistent şi fără cleme sau toc. Are rolul de a proteja articulaţia gleznei şi labei piciorului în timpul socului la aterizare. Cască – din fibra de sticlă căptuşită cu materiale moi. Urmăreşte să reducă la minim efectele socului la aterizare.




Ochelari – din plastic, cu vizibilitate mare, rama moale şi banda elastică de fixare. Sunt folosiţi pentru eliminarea efectelor curenţilor şi ale particulelor din aer.

Mănuşi – din piele; strânse pe mână; fără a incomoda acţionarea paraşutei. Au rolul de a asigura o aderenţă mai bună, protecţie termică şi mecanică.

Vesta de salvare – în situaţia efectuării salturilor pe apă sau în zone limitrofe luciului de apă, paraşutiştii vor fi echipaţi obligatoriu cu veste de salvare pneumatice sau de plută.

Lanterna – în cadrul salturilor de noapte, paraşutiştii vor avea asupra lor lanterne pentru executarea semnalizărilor în aer, stabilite în cadrul pregătirii de zbor/salt, la apariţia unui incident - dacă se poate - şi pentru iluminarea locului de aterizare.

Drip – cuţit special pentru tăierea suspantelor în cazul situaţiilor critice. Se ataşează într-un buzunar special pe chinga paraşutei.

Rachete de semnalizare şi torţe fumigene – se folosesc în cadrul mitingurilor şi demonstraţiilor aeronautice. Se folosesc fixate pe picior şi protejate termic pentru a nu produce arsuri. Altimetru – mecanism bazat pe capsula aneroidă, ce reactionează la diferenţele de presiune atmosferică în timpul zborului, căderii şi a coborârii cu paraşuta deschisă. Indică în permanenţă altitudinea la care se află paraşutistul. Se poate fixa pe chingă, mână sau picior.

O variantă modernă o constituie audioaltimetru care este un dispozitiv ce lucrează pe baza de traductori de presiune şi un sistem acustic de anunţare a nivelelor pentru încetarea lucrului în cădere liberă, a înălţimii de deschidere a paraşutei principale şi a punctului critic (înălţimea de siguranţă) pentru deschiderea paraşutei de rezervă. Cronometru – ceas mecanic sau electronic special; fixat în suport pe chingă sau pe mână. Se foloseşte pentru cronometrarea timpului de cădere şi a diferitelor momente ale căderii, în cazul salturilor de acrobaţie. Aparat de oxigen – pentru salturi de înălţime. Paraşutiştii care execută salturi de la altitudini mai mari de 4500 m vor fi asiguraţi cu măşti de oxigen (cele din dotare), indiferent dacă aeronava folosită este sau nu presurizată sau prevăzută cu măşti individuale de oxigen pentru pasageri. Când se folosesc aeronave echipate cu măşti de oxigen individuale, paraşutiştii la bordul aeronavei vor folosi până când se ajunge la înăltimea de salt aceste măşti, după care înainte de părăsirea aeronavei vor pune pe figură măştile de oxigen proprii.




PARTEA C - INSTRUCTIUNI ŞI INFORMATII REFERITOARE LA

AERODROMURI, ZONE Ș I RUTE DE ZBOR 1. AERODROMURILE PE CARE SE DESFAȘOARĂ ACTIVITATE DE ZBOR/SALT CU

PARAȘUTA

În aerocluburile teritoriale sunt asigurate mijloacele de comunicație radio (frecvenţe

alocate aviației civile), legătura telefonică urbană şi interurbană, internet, legătura fax şi aparatura de înregistrare a convorbirilor radio şi telefonice. La sediul central al

Aeroclubului României există suplimentar legătura telex în rețeaua S.I.T.A. Aeronavele AR din care se execută lansări de paraș utiș ti sunt dotate cu staț ii

radio în frecvenț ele alocate aviaț iei civile.

Delimitarea zonelor de aerodrom, punctele de intrare şi ieşire din zonă, delimitarea

zonelor de lucru, procedurile de plecare şi de apropiere pentru aterizare cât și datele

despre pistele de decolare/aterizare şi facilitățile de aerodrom/aeroport se găsesc în AIP

România și/sau Instrucțiunile de exploatare a fiecărui aerodrom. În cazul unui accident de aviaț ie, AT limitrof zonei în care s-a întâmplat accidentul va pune la dispoziț ie toate mijloacele pentru căutarea şi salvarea aeronavei aflate în dificultate.

În zonele de zbor/salt (aerodromuri) ale Aeroclubului României se pot obtine informatii aeronautice precum şi informatii meteorologice prin radio de la serviciul de informare aeronautic.

Limitările speciale de aerodrom sunt conforme Instrucțiunilor de exploatare a aerodromului respectiv pentru zborurile VFR. În cazul aerodromurilor situate în zone de aeroport se vor respecta Procedurile de colaborare cu aeroporturile respective, proceduri

ce sunt atașate la Instrucțiunile de aerodrom.




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL ARAD INSTRUCTIUNI AERODROM A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 46º10’30’’N 21º16’ 01’’E

2. Directie şi distanta fata de oras 3 km VEST DE ARAD

3. Cota/Ondulatia geoidului / temperatura de referinta

352 FT (107M)/141/23,8ºC

4. Variatie magnetica/rata anuala de variatie

2º45’E(1997)/2,9ºE

5. Administrator, adresa, telefon, fax, AFS

Aeroclubul “TRAIAN VUIA” ARAD ,str.Aleea Aeroportului F.N. TEL/FAX:0257/281306 Oficiul Postal nr.3.Casuta Postala 127 Arad.

6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii NU

B. Ore de operare

1. Administratie Luni –Vineri :08.00 -16.00 LT

2. Vama şi imigrari NU

3. Servicii sanitare NU

4. Servicii de informare aeronautica (Briefing)

NU

5. Birou pista al serviciilor de trafic aerian (ARO)

NU

6. Servicii de informare meteorologica NU

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare :Luni –Vineri Ore de operare :08.00 -16.00 LT Programul se poate modifica daca situatia o impune.

8. Alimentare carburant NU

9. Servicii handling NU

10 Servicii securitate NU

11 Degivrare NU

12 Observatii NU

C. Servicii handling şi facilitati

1. Tip combustibil / ulei NU 2. Facilitati cargo - handling NU




3. Facilitati alimentare carburant/ capacitati

DA/10T

4. Facilitati degivrare NU 5. Spatiu hangar pentru inspectie

aeronave DA în limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,EXTRA.PZL-104,ZLIN,IAR-46,PLN,MPLN

7. Observatii NU

D. Facilitati pasageri

1. Hotel În oras 2. Restaurant În oras 3. Transport NU 4. Facilitati medicale Post de prim ajutor,spitale în oras

5. Banca şi oficiu postal În oras

6. Oficiu turism În oras

E. Servicii de salvare şi lupta impotriva incendiilor

1. Categoria aeroportului

2. Echipament salvare Stingatoare portabile cu co-2,praf A+B,spuma,lazi cu nisip

Nisip,pichet PSI

3. Capacitati de mutare aeronava NU

4. Observatii

F. Capabilitati de sezon - curatire

1. Tipul echipamentului de curatire Lopeti

2. Prioritati de curatire 1.platforma 2.Cai de acces

3. Observatii NU

G. Platforme, cai de rulaj şi zone de venficari aeronave

1. Suprafata şi structura platforma NU

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura NU

3 Pozitia de verificare a altimetrelor şi cota NU

4. Punct verificare INS NU 5 Observatii NU




H. Marcarea suprafetei de miscare şi sistemul de control şi marcaje

1. Utilizarea semnelor de identificare al locurilor aeronavelor

NU

2. Marcaje ale pistelor (benzilor de zbor) şi cailor de rulaj

Pista: borne de beton albe îngropate dimensiuni:2×0.4M La 250 M una de alta Cale de rulaj: iarba/asfalt,nebalizata

3. Bare de oprire NU

4. Observatii

I. Obstacole aerodrom

Pista Felul obstacolului Cota Terenului (m)

Înaltimea obstacolului

Fata de punctui de referinta

Distanta (m) Grade magnetice

090 270

CLADIRE 108 15M 2450 270º

TURN APA 108 25M 2600 250º

ANTENA GP 107 17M 350 330º

CLADIRE 106 25M 650 120º

ANTENA GP

106 17M 200 350º

CLADIRE 106 10M 500 110º

Furnizare informatii meteorologice

1. Birou meteo asociat Meteo Baneasa /BRIEFING ARAD

2. Ore de serviciu. Functionare în afara orelor de serviciu

Ca Serviciile de trafic aerian

3. Oficiul responsabil pentru pregătirea TAF Perioada de valabilitate

Meteo Baneasa 9 ORE

4. Tip prevederii pentru aterizare Interval de emitere

Nu

5. Informare / consultare aşigurata Nu

6. Documente de zbor Limba utilizata Harti, formulare, texte abreviate şi în lirnbaj normal romana/enqleza

7. Harti şi alte informatii necesare pentru informare sau consultare

La cerere




8. Echipamente suplimentare pentru furnizarea de informatii

Nu

9. Unitate ATS detinatoare de informatii

Dispecerat zbor , BRIEFING ARAD

10 Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul zborului cu pilotii elevi, TWR ARAD

K. Caracteristici fizice ale pistei

Denumire pista Nr.

Directie adevarata &magnetica

Dimensiunea pistei (m)

Rezistenta şi suprafata pistei

Coordoate prag pista

Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 090 90

95º 900×75 5700 kg

iarba 46º10’32.9’’N 21º15’42.8’’E

106

270 270 275º

900×75 5700 kg iarba

46º10’27.00’’N 21º16’27.7’’E

107

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY

Dimensiuni zonei inerbata

8 9 10 11 12 13 14

090 NU 100×100 1000×100

270 NU 100×500 1400×100

L. Distante declarate

Denumire Pista

TORA TODA ASDA LDA OBS

090 800 900 800 NU NU

270 800 900 800 NU NU

M. Distante declarate reduse

Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU NU NU NU NU NU

NU NU NU NU NU NU

N. Lumini

Pista Tip lum App L / intens.

Lum. prag culoare bare lat

PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA

Lum.ax Lum. laterale

Lum. sfarşit pista

SWY




1 2 3 4 5 6 7 8 9 090 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu 270 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

O. Alte lumini, sursa secundara de energie

1, Far de aerodrom/far de identificare, caracteristici, ore de functionare

Nu

2. Localizare Indicator directie aterizare Localizare anemometru

Nu

3. Margini şi ax cai de rulaj Nu 4. Sursa secundara energie / timp de

reactie Nu

P. Zona aterizare elicopter

1. Coordonate TLOF sau prag FATO NU

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) NU 3. Dimensiuni TLOF şi FATO, suprafata,

rezistenta, marcaje NU

4. Directie adevarata şi magnetica FATO NU

5. Distante declarate disponibile NU

6. lluminare app. Şi FATO Nu

7. Observatii NU

Q. Spatiul aerian ATS

1. Denumire şi limite laterale Aeroclub Arad ,CTR Arad cu raza de 25 km

2. Limite verticale 1000m

3. Clasificarea spatiului aerian G

4. Indicativ organ ATS Limba Arad dispech şi /sau Arad start Romana

5. Altitudinea de tranzitie Nu

6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare,parasutism,ULM,zbor cu motor,balon cu aer cald




R. Facilitati comunicatii ATS

Denumirea serviciului

Indicativ Frecventa Ore de operare obs

Dispecerat zbor

ARAD dispech 123,6MHz Program aeroclub

NU

Conducator zbor

ARAD start 123,6MHz Pe timpul zborului scoala

NU

S. Mijloace radio navigatie şi aterizare

Tip mijloc Identificare Frecventa Ore operare

Coordonate loc antena transmisie

Cota Antena transmisie

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu


T. Reglementari trafic local

a. Serviciu de informare a zborului şi informatiile aeronautice premergatoare zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL BAIA MARE sectia BAIA MARE A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 47 39’ 35’’N 23 28’ 30’’ E

2. Directie şi distanta fata de oras 7KM W oras Baia Mare 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 187,62m


4.03./2008


Aeroclubul BAIA MARE aerodrom Tautii Magheruşi,strada Aeroportului nr.66 TEL FAX 0262293427

6. Tipuri trafic permise VFR zi 7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-VIineri 08:00-16:00 LT


3. Servicii sanitare În oras


NU


NU

6. Servicii de informare meteorologica NU

7. Servicii de trafic aerian Luni-Vineri : 08:00-16:00 Ore de operare La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10

Servicii securitate NU 11

Degivrare NU

12

Observatii


1. Tip combustibil / ulei NU 2. Facilitati cargo - handling NU 3. Facilitati alimentare carburant/

capacitati NU

4. Facilitati degivrare NU




5. Spatiu hangar pentru inspectie aeronave

DA

6. Facilitati pentru reparatii structurale NU

7. Observatii Se poate efectua lucrari regulamentare de 500 ore


1. Hotel În oras 2. Restaurant În oras 3. Transport Din oras autobuz şi maxitaxi 4. Facilitati medicale În oras





2. Echipament salvare NU

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor 4. Observatii



2. Prioritati de curatire 1.Pista zbor 2.Platforme 3.Cai de acces

3. Observatii

G. Platforme, cai de rulaj şi zone de venfican aeronave

1. Suprafata şi structura platforma Beton 5700 kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 50m,iarba,5700 kg


4. Punct verificare INS NU 5 Observatii



NU


Marcaje plate de culoare alba la 90 m una de alta

3. Bare de oprire Nu

4. Observatii









060 LIVADA CASA 189 10M 500M 47 39 30N 23 28 36E

J. Furnizare informatii meteorologice

1. Birou meteo asociat Banesa

2. Ore de serviciu Functionare în afara orelor de serviciu

Ca serviciile de trafic aerian


Baneasa TAF 9 ore


Nu

5. Informare / consultare asigurata Nu


7. Harti şi aite informatii necesare pentru informare sau consultare

La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.

Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul zborului cu pilotii elevi





Denumire pista Nr.



Rezistenta şi suprafata pistei


Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 060 900MX150 5700Kg.

înierbata 47 39 37N 23 28.51E

192.520 231.659

240 900MX150 5700Kg. înierbata

47.39.32.N 23.28.09.E

182.700 221.845 Panta

pistei/swy Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

060 0.06%

900X150m

240 900 x 150 m


Denumire Pista

TORA TODA ASDA LDA OBS,

060 900 900 600

240 900 900 600


Denumire Pista

TORA TODA ASDA LDA OBS.

060 NU

240 NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu






Nu


Nu


reactie Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO PE PISTA DE ZBOR


rezistenta, marcaje NU




7. Observatii

Q. Spatiul aenan ATS

1. Denumire şi limite laterale Aerodrom TAUTII MAGHERAUŞI Cerc cu raza de 5 km din ARP

2. Limite verticale 1500M


4. Indicativ organ ATS Limba B.Mare dispech/B.Mare start Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare ,zbor cu motor,ULM, parasutism,balon cu aer cald




Dispecerat zbor

B.Mare dispech 123,6 MHZ 08:00-16:00

Conducator zbor

B.Mare start 123,6 MHZ Pe timpul zborului scoala











a. Serviciu de informare a zborului se asigura pentru zboruri VFR.

V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL BAIA MARE sectia SATU MARE A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 47. 42. 57 7 N 22. 53. 19.3E

2. Directie şi distanta fata de oras 11 km Sud fata de oras


126, 3 m / / 22. 4 C


3. 16 E ( 1997) / 2. 7 E


Aeroclubul Baia Mare Sectia Satu Mare Sos. Satu Mare - Zalau km 6,5 Telefon / Fax + 40 (0) 261 – 750 702

+ 40 (0) 372 – 761 314 6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii Pista înierbata este actualmente impracticabila, în curs de amenajare

B. Ore de operare

1. Administratie Zile de operare : Luni - Vineri Ore de operare :0800 – 1600 LT 2. Vama şi imigrari Nu

3. Servicii sanitare Nu


La cerere


Nu

6. Servicii de informare meteorologica La cerere

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni – Vineri Ore de operare ; 0800 -1600 LT Programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General

8. Alimentare carburant Nu

9. Servicii handling Nu

10

Servicii securitate Nu 11

Degivrare Nu

12

Observatii


1. Tip combustibil / ulei Nu 2. Facilitati cargo - handling Nu





Nu

4. Facilitati degivrare Nu 5. Spatiu hangar pentru inspectie

aeronave Hangar

6. Facilitati pentru reparatii structurale Nu

7. Observatii


1. Hotel În Orasul Satu Mare 2. Restaurant În Orasul Satu Mare 3. Transport Transport în comun 4. Facilitati medicale În Orasul Satu Mare

5. Banca şi oficiu postal În Orasul Satu Mare

6. Oficiu turism În Orasul Satu Mare



2. Echipament salvare Nu

3. Capacitati de mutare aeronava Tractor de capacitate mica 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Tractor

2. Prioritati de curatire 2.1. Pista 2.2. Calea de rulaj 2.3. Platforma 2.4. caile de acces între cladiri

3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Beton 5 700 Kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 20 m iarba 5 700 Kg

3 Pozitia de verificare a altimetrelor şi cota Nu

4. Punct verificare INS Nu

5 Observatii



Nu





Nu s-au achizitionat marchajele deoarece pista înierbata este actualmente impracticabila şi în curs de amenajare ,


4. Observatii Maneca de vant pe hangar






01 01 / 19

Gard în partea de N-NE a pistei

126 m 2,5 m 50 m

19 19

În partea de E se afla Pista betonata În capatul pistei se afla breteaua betonata a pistei

126 m 126 m

500 m 1700 m


1. Birou meteo asociat Baneasa / Meteo PDA Aeroport Satu Mare




Baneasa TAF 9 ore


Nu


6. Documente de zbor Limba utilizata Harti, formulare, texte abreviate şi în lirnbaj normal romana/engleza


La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.






Denumire pista Nr.



Rezistenta şi suprafata pistei şi SWY


Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 01 01 0 mag

013 geo 1000 x 80

5700 kg iarba

N 47.42.43 E 22.53.13,6

19 190 mag 193 geo

1000 x 80 5700 Kg iarba

N 47.43.13.5 E 22.53.25,3


Denumire Pista


01 1000 1000 1000

19 1000 1000 1000


Denumire Pista


01

19

N. Lumini



PAPI VAŞIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO Nu

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) Nu




3. Dimensiuni TLOF şi FATO, suprafata, rezistenta, marcaje

Nu

4. Directie adevarata şi magnetica FATO Nu

5. Distante declarate disponibile Nu


7. Observatii


1. Denumire şi limite laterale Cerc cu raza de 5 km centrat în punctui de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 0 – 1200 m QNH


4. Indicativ organ ATS Limba

Startul Aeroclub Satu Mare şi/sau Dispecerat Aeroclub Satu Mare Romana


6. Observatii La intrarea în zona se intra pe frecventa APP/TWR Satu Mare : 118,800 Mhz tot anul pe timp de zi cu exceptia zilelor de duminica .




Dispecerat zbor

Satu Mare Aeroclub dispech

123, 500 MHz Program de lucru

Conducator zbor

Satu Mare Aeroclub start

123, 500 MHz Pe timpul zborului scoala








a. Serviciul de informare a zborului şi informatiile aeronautice premergatoare zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR.




b. Zborurile care intentioneaza sa intre în spatiul controlat după decolare trebuie sa contacteze APP/TWR Satu Mare în cel mai scurt timp .Pentru aeronavele care intra în zona de control al Aeroclubului Satu Mare , vor intra la virajul 2 pe partea de V .

c. Se interzice zborul peste zona Orasului Satu Mare .

U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa : Nu W. Informatii suplimentare : Pista de zbor veche înierbata este impracticabila , Tinandu-se cont de Legea de securizare a aeroporturilor , Aeroportul Satu Mare a alocat o pista noua de zbor înierbata care actualmente este impracticabila , fiind în curs de amenajare . X. Harti referitoare la aerodrom : În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL CLINCENI A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 44021’29’’N;25.55.46 E

2. Directie şi distanta fata de oras 18 km SV faţă de Bucureşti


80.5 m


40.04.00 (2008 )


Aeroclubul Teritorial Aurel Vlaicu aerodrom Clinceni, Comuna Clinceni, localitatea Bragadiu, ILFOV Tel/fax: 021 / 423.03.63


7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-Vineri :0800-1600 LT




DA prin dispecerat zbor


NU

6. Servicii de informare meteorologica DA prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni-Vineri Ore de operare : 08-1700 LT La cerere progamul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10

Servicii securitate NU

11

Degivrare NU

12

Observatii


1. Tip combustibil / ulei NU

2. Facilitati cargo - handling NU





NU



DA

6. Facilitati pentru reparatii structurale NU

7. Observatii


1. Hotel 13 Locuri la aeroclub

2. Restaurant În BRAGADIRU

3. Transport Autobuz şi MAXITAXI din oras

4. Facilitati medicale NU

5. Banca şi oficiu postal În BRAGADIRU

6. Oficiu turism NU



2. Echipament salvare Stingătoare CO2, cu soluţie A+B; Lăzi cu nisip, butoaie cu apă, pichet de incendiu

3. Capacitati de mutare aeronava

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Lopeţi, cazmale, târnăcoape

2. Prioritati de curatire 1.Pista ( banda de zbor) 060/240 2.Calea de rulaj 3.Platforma 4.restul suprafetei de manevra

3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Iarba şi beton 5700 kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 30 / 1000 iarba

3 Pozitia de verificare a altimetrelor şi cota QFE 80.5M


5 Observatii






NU


Pista margini marcate prin benzi de cauciuc 3x1m la 50 m una de alta.T-eu,maneca de vant


4. Observatii






0600-2400

Linie electrică înaltă tensiune

80 m 25 m 2500 m 600

Lizieră plopi

80 m 20 m 2000 m 300 – 900

Antenă

80 m 80 m 500 m 200


1. Birou meteo asociat Birou meteo Banesa




Baneasa TAF 9 ore


Nu


6. Documente de zbor Limba utilizata Harti, formulare, texte abreviate şi în lirnbaj normal romana/engleza


La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10 Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul zborului cu pilotii elevi





Denumire pista Nr.



Rezistenta şi suprafata pistei şiSWY


Cota pistei (m)

Elipti c. Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

060 060 064

1000 X 60 5700 kg. iarba

N 44.21.36 E 25.56.06

79.000

240 240 244

1000 X 60 5700 kg. iarba

N 44.21.22 E 25.55.25

80.500

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY

Dimensiuni zona înerbata

8 9 10 11 12 13 14

060

100X150 - 1000X150

240

100X150 - 1000X150


Denumire Pista


060 1000 1000 1000 1000

240 1000 1000 1000 1000


Denumire Pista


NU

NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu




Nu


Nu




3. Margini şi ax cai de rulaj Nu

4. Sursa secundara energie / timp de reactie

Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO N U

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) NU



5. Distante declarate disponibile


7. Observatii


1. Denumire şi limite laterale LRD100 Bucuresti Clinceni,cerc cu raza de 12 km din punctul de referinta

2. Limite verticale GND ALT by ATC


4. Indicativ organ ATS Limba Clinceni dispech/romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva ; zbor cu motor, planoare ,balon cu aer cald, parasutism,ULM




Dispecerat zbor

Clinceni dispech 128.3 MHz. Program aeroclub

Conducator zbor

Clinceni start 128.3 MHz Pe timpul zborului scoala











a. Serviciu de informare a zborului este furnizat numai pentru zborurile VFR în conditii VMC U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL CLUJ A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 46 46’ 45’’ E 23 42’ 43’’

2. Directie şi distanta fata de oras 10 km E de orasul CLUJ-NAPOCA 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 315 m


3 26 ‘ E, (2007)


Aeroclubul Teritorial CLUJ-NAPOCA ,Sat Dezmir,Comuna.Apahida, Jud. CLUJ C.P 66,OF.P1 TEL/FAX 0264 417070 şi 0264417474 SEDIU ORAS 6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni -Vineri vara : 10 00 – 18 00 LT Luni –Vineri iarna: 08 00- 1600 LT




DA – prin dispecerat zbor


DA - prin dispecerat zbor

6. Servicii de informare meteorologica DA - prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni – Vineri Ore de operare: vara: 1000-1800 LT Iarna: 0800-1600 LT La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directoruli General



10


Degivrare NU

12

Observatii



capacitati NU






DA

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL-104,ZLIN 526,726,142,PLN,MPLN

7. Observatii Se pot efectua lucrari regulamentare de 500 ore


1. Hotel În oras 2. Restaurant În oras 3. Transport Autobuz,tren 4. Facilitati medicale În oras





2. Echipament salvare Stingatoare cu pulbere ABC,CO-2,lada cu nisip

3. Capacitati de mutare aeronava Tractor 4. Observatii



2. Prioritati de curatire 1.Pista

2.Calea de rulaj 3.Platforma 4. Restul suprafetei de manevra

3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Iarba 5700 kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 100m IARBA 5700 kg


4. Punct verificare INS NU

5 Observatii



NU





Pista; margini marcate prin benzi de cauciu albe 3x0.5 m La 50m una de alta


4 Observatii




Fata de punctui de referinta Distanta (m) Grade

magnetice O75o

075o

255o

TURNU DE APA

315 m

35 m

1150m

329 grade

DEAL

424 m

109 m

580m

194 grade

DEAL

427 m

113m

600m

125 grade


1. Birou meteo asociat Birou meteo Banesa




Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor



Denumire pista Nr.

Directie adevarata


Rezistenta şi suprafata


Cota pistei (m)




&magnetica pistei Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 075 grade

073 GEO. 077 MAG.

900 X 100

5700 kg iarba

N 46 46’ 46’’ E 23 43’ 04’’

311 m

255 grade

253 GEO. 257 MAG.

900 X100

5700 kg iarba

N 46 46’ 43’’ E 23 42’ 22’’

309 m

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

075

50/160

______ 900 X100

255

50/160

______ 900 X160


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS,

075 600 900 900

255 600 900 900


Denumire Pista


NU

NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA

Lum.ax Lum.

laterale Lum. sfarsit pista

SWY




Nu





Nu


reactie Nu



2. Cota TLOF / FATO (m/ft) Nu 3. Dimensiuni TLOF şi FATO, suprafata,

rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire şi limite laterale Cerc cu raza de 5 km din ARP

2. Limite verticale 1000 M


4. Indicativ organ ATS Limba Cluj dispech/Cluj start romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva:zbor cu motor,ULM,planoare , parasutism,balon cu aer cald




Dispecerat zbor

DEZMIR DISPECH

119,875

Programul aeroclub

Conducator zbor

DEZMIR DISPECH

119,875

Pe timpul zborului scoala











a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. În conditii VMC

U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL CRAIOVA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 44 17’12’’ E23 47’26’’

2. Directie şi distanta fata de oras 4,5 km. S de centrul orasului Craiova 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 72 m


4 E (2007) / 2,4’ E


Aeroclubul Teritorial Craiova Craiova, sos. Craiova – Calafat, km.4,5 0251426461 (fax) ; 0372761319 (dispecerat zbor) 0723122223 (comandant aeroclub) Crisavia @ yahoo.com 6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni – vineri (vara): 08.00 – 16.00 LT Luni – vineri (iarna): 08.00 – 16.00 LT

2. Vama şi imigrari Nu



Da – prin dispecerat zbor



6. Servicii de informare meteorologica Da – prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni – Vineri Ore de operare: vara: 08.00 – 16.00 LT Iarna: 08.00 – 16.00 LT Programul poate fi modificat cu aprobarea Directorului General



10 Servicii securitate Nu 11 Degivrare Nu

12 Observatii


1. Tip combustibil / ulei Nu 2. Facilitati cargo - handling Nu





Nu


aeronave Da în limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL -104 ,IAR-46S,ZLIN-526,726,PLN.

7. Observatii


1. Hotel În Craiova 2. Restaurant În Craiova 3. Transport În Craiova 4. Facilitati medicale În Craiova

5. Banca şi oficiu postal În Craiova

6. Oficiu turism În Craiova



2. Echipament salvare Stingatoare cu praf; Stingatoare cu spuma;bazin cu apa;lada cu nisip S

3 Capacitati de mutare aeronava Un tractor pentru AN-2 , PZL-104 , planoare.

4 Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Motofreza, lopeti, cazmale.

2. Prioritati de curatire 1. Platforma hangar 2. Linie stationare aeronave 3. Cai de acces

3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Iarba şi beton 5700 kg.

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 25 m, iarba , 5700 kg.


4. Punct verificare INS Nu 5 Observatii


1. Utilizarea semnelor de identificare al locurilor Nu




aeronavelor


Pista; margini marcate prin benzi de cauciu albe 6x0,5m La 50m una de alta Cale rulaj: nu


4. Observatii Maneca de vant pe hangar,”T” amovibil la 100m de pragul pistei in serviciu






12 12 12 12 12 12 30

Poligon trageri 72 12 m 500 m 215

Macara permanenta

72 30 m 600 m 90

Antena emisie-receptie aerodrom

72 12 m 480 m 135 Catarge 72 12 m 490 m 130

Castel apa 72 30 m 1500 m 120

Fabrica beton

73 25 m 500 m 30

Biserica Popoveni

72 15 m 700 m 290


1. Birou meteo asociat Centru meteo Banesa , Aeroport Craiova


NU


Baneasa TAF 9 ore


Nu







La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.

Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul activitatii de zbor


Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Eliptic. Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 12 118 GEO

122 MAG 850/75 5700 kg

iarba 44.16.59 23.47.47

71 112,6

30 298 GEO 302 MAG

850/75

5700 kg iarba

44.17.25 23.47.07

72

112,1

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8

9

10

11

12

13

14

12 80/75 930/75

30 100/75 950/75


Denumire Pista


12 850 850 850 850

30 850 850 850 850


Denumire Pista


NU

NU




N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje Nu




7. Observatii


1. Denumire şi limite laterale Aerodrom Balta-Verde Craiova, cerc cu raza de 5 km. cu centrul în punctual de referinta al aerodromului, din care se exclude portiunea de N-W delimitata de aliniamentul Parcul Romanescu –loc.Bucovat loc.Buco

2. Limite verticale 0 – 200 m QFE


4. Indicativ organ ATS Limba Balta-Verde trafic şi/ sau Balta-Verde start Romana





6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare , paraşutism,ultrausoare,zbor cu motor,balon cu aer cald



Indicativ Frecventa Ore de operare Obs

Dispecerat zbor

Balta-Verde trafic

123,5 Mhz Program aeroclub

Conducator zbor

Balta-Verde start

123,5 Mhz Pe timpul activitatii de zbor








a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. b. Se interzice zborul peste poligonul de trageri Balta-Verde şi la N de aliniamentul

Parcul Romanescu – loc. Bucovat. U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: Nu




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL DEVA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 22 57’ 58’’E 45 51’ 59’’N

2. Directie şi distanta fata de oras 6KM 1050 fata de Deva


188,4 M / 10.452 /23,3o C


30 1981


Comuna Saulesti Str.Aeroportului nr 1 jud. Hunedoara. Telefon: 0372 761 320 Fax: 0254 236910


7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni- Vineri: 09:00-17:00




Da, prin dispecerat zbor



6. Servicii de informare meteorologica


7. Servicii de trafic aerian Zile de operare :Luni-Vineri Ore de operare : 09.00-17.00 LT Programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10

Servicii securitate Nu

11 Degivrare Nu

12 Observatii


1. Tip combustibil / ulei Nu

2. Facilitati cargo - handling Nu





Nu

4. Facilitati degivrare Nu


Da, în limita spatiului disponibil

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2, WILGA PZL 104,ZLIN, ULM, PLN

7. Observatii


1. Hotel În Deva

2. Restaurant În Deva

3. Transport Nu

4. Facilitati medicale Nu

5. Banca şi oficiu postal În Deva

6. Oficiu turism În Deva



2. Echipament salvare 2 pichete de incendiu Stingatoare portabile cu CO2

Stingatoare portabile cu praf şi CO2

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor şi autoturism de teren

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Motofreza manuala dezapezire

2. Prioritati de curatire 1.Pista

2.Cale rulaj

3.Heliport 4.Platforma

3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Iarba şi beton 5700KG

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 40M Iarba 5700KG



5 Observatii






Nu


Pista: margini marcate prin balize de cauciuc albe 1X3m La 100m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii Maneca de vant pe hangar şi la punctul de conducere al zborului. “T” la 100 m de pragul pistei 11/29 pe timpul orelor de operare a aeroclubului






110-290 Sat Saulesti 183M 15M 600M 740

Turn de apa

188M 35 M 1920M 1180

Linie electrica

184M 15M 400M 1300-2760

Infrastructura aeroclub

184M 20M 650M 2680

Rau Cerna

184M 10M 1350M 2700-3030




Ca şi Serviciile de trafic aerian


Baneasa TAF 9 ore


Nu







La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Eliptic. Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

11 1100

1150 700/100 5700KG

Iarba 220 58’ 13’’E 450 51’ 51’’N

231,74 188,89

29 2900

2950 700/100 5700KG

Iarba 220 57’ 42’’E 450 52’ 06’’N

231,44 188,58

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY

Dimensiuni zonei înerbata

8 9 10 11 12 13 14

11 200X100 300X150 700X100

29 100X100 300X150 700X100


Denumire Pista


11 600 900 800

29 600 900 700


Denumire Pista





M. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9



N. Alte lumini, sursa secundara de energie


Nu


Nu



Nu

O. Zona aterizare elicopter

1. Coordonate TLOF sau prag FATO 22 57’ 56’’E 45 51’ 48’’N

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) 188,4M


TLOF 30X18m FATO 300X100

4. Directie adevarata şi magnetica FATO 11/29



7. Observatii Pozitie: 250 M sud de pista 11/29 la travers punct de referinta aerodrom. Indicator de vant pe hangar.

P. Spatiul aerian ATS

1. Denumire şi limite laterale Aeroclub Deva Cerc cu raza de 5 km centrat în punctul de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 0-1500 QFE


4. Indicativ organ ATS Limba Deva Dispatch şi/sau Deva Start





6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva; avioane, planoare, parasutism, baloane, ulm

Q. Facilitati comunicatii ATS



Dispecerat zbor

Deva dispatch 119,70 Program aeroclub

Conducator zbor

Deva start 119,70 Pe timpul zborului scoala

R. Mijloace radio navigatie şi aterizare






S. Reglementari trafic local

a. Serviciu de informare a zborului se asigura numai pentru zboruri VFR. T. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu U. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu V. Informatii suplimentare: Nu W. Harti referitoare la aerodrom: În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL IAŞI A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 47 09’ 29’’ E27 38’ 15’’

2. Directie şi distanta fata de oras 8 Km E fata de Municipiul Iaşi 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 62.780 m /23,7


40.45.00 E 2008


Aeroclubul Alexandru Matei IAŞI, strada Aviatiei Nr 2 TEL 0372761323 FAX 0232272784


B. Ore de operare

1. Administratie Luni- Vineri vara : 10,00-18,00 LT Luni-Vineri iarna : 08,00-16,00 LT




DA-prin dispecerat zbor



6. Servicii de informare meteorologica DA-prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni-Vineri Ore de operare :vara 1000-1800 LT Iarna 0800-1600 LT Programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General


9. Servicii handling N U

10

Servicii securitate DA-24 ORE 11

Degivrare NU

12

Observatii







NU


aeronave DA în limita spatiului disponibil

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,IAR-46 ,PZL-104,PLN

7. Observatii


1. Hotel ÎN IAŞI 2. Restaurant ÎN IAŞI 3. Transport TRAMVAI, TAXI 4. Facilitati medicale ÎN IAŞI

5. Banca şi oficiu postal ÎN IAŞI

6. Oficiu turism ÎN IAŞI



2. Echipament salvare Stingatoare portabile cu CO-2,pichet de incendiu

. Incendiu,lazi cu nisip 3 Capacitati de mutare aeronava NU

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Tractor U 45 cu lama,lopeti

2. Prioritati de curatire 1.Banda de zbor 2.Caile de acces,platforma 3.

3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Iarba şi beton 5700Kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 25m iarba 5700Kg




1. Utilizarea semnelor de identificare al NU




locurilor aeronavelor


Pista; margini marcate prin benzi de cauciu albe 6x0,5m la 50m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii






140-320

Linie electrica de înalta tensiune de 100KV

100M 15M 1000M 030

Linie electrica de înalta tensiune

98M 12M 900M 090

Cos fabrica 66M 45M 1200M 160

Cladiri 86M 50M 600M 180

Poligon MAPN 120 45M 600M 320

Liziera pomi

86M 70M


1. Birou meteo asociat Centru meteo Banesa


NU


Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu





Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Eliptic. Ortho. 1 2 3 4 5 6 7

320 318 322

925X150 5700KG iarba

47 09’ 41 ’’N 27 38’ 01’’E

63.28m

140 138 142

925X150 5700KG iarba

47 09’ 18 ’’N 27 38’ 29’’E

62.26m

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

320 75 x 150 NU 1000X300

140 75 x 150 NU 1000X300


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS,

320 800M 1025M 800M

140 800M 1025M 800M


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU

NU

N. Lumini

Pista Tip lum Lum. PAPI Lum PISTA




App L / intens.

prag culoare bare lat

VASIS

zona contact L


Lum. sfarşit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje Nu




7 Observatii


1. Denumire şi limite laterale Aeroclub Iaşi Cerc cu raza de 5 km din punctul de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 1700 m


4. Indicativ organ ATS Limba Iaşi dispech/ Iaşi start


6. Observatii

Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare , parasutism,zbor cu motor,ULM,balon cu aer cald Motor







Dispecerat zbor

Iaşi Sud dispech

128,300 Program aeroclub

Conducator zbor

Iaşi Sud start

128,300 Pe timpul zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL ORADEA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N47 02’ 00’’ E 21 54’ 07’’

2. Directie şi distanta fata de oras 5 Km S E oras Oradea 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 136 m /23 C


2 43’E 1997/ 2,9 E


Aeroclubul Smaranda Braescu Oradea Calea Aradului, Km 5 ,CP 49 ,O.P. 7, COD 410680 TEL+40 37 2761324 FAX +40 25 9416658


B. Ore de operare

1. Administratie Luni – Vineri vara: 12:00- 20:00 LT Luni _-Vineri iarna: 0900:-17:00 LT







6. Servicii de informare meteorologica DA prin dispecerst zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare Luni-Vineri Ore de operare:vara 1200-2000 LT Iarna 0900-1700 LT La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10


Degivrare NU

12

Observatii







NUI



6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL-104,ZLIN,IAR-46,MPLN,PLN

7. Observatii


1. Hotel În oras 2. Restaurant În oras 3. Transport Din oras autobuz,taxi 4. Facilitati medicale NU


6. Oficiu turism NU



2. Echipament salvare Stingatoare cu CO-2,praf,pichet PSI

3. Capacitati de mutare aeronava NU 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Lopeti,cazmale,tarnacoape

2. Prioritati de curatire 1.Pista 2.

2.Calea de rulaj 3.Platforma

4.Restul suprafetei de manevra 3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma 460 m.p.beton astfaltat 5700 kg.

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 80 m ,iarba,5700 kg. iarba





NU





Pista; margini marcate prin benzi ingropate de beton albe 6x0,5m La 100m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane de cauciuc alb rosu


4. Observatii






180/360

Linie electrica Înalta tensiune

136 m 25 m 1500 m 330-30

Cos fum termocentrala

136 m 90 m 6000 m 075

Antena ILS 136 m 18 m 500 m 170

Turn apa 136 m 25 m 4000 m 180

Cladire TWR-LROD

136 m 24 m 950 m 200


1. Birou meteo asociat Meteo Baneasa,Aeroport Oradea


NU


Meteo Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor




10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 360 360 GEO

003 MAG 890X100 5700kg

iarba N 47 01’ 43’’ E 21 54’ 03’’

136

180 180 GEO 183 MAG

890X100 5700 kg iarba

N 47 02’ 16’’ E 21 54’ 11’’

136

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

360 mai mica de 2 %%

100X100 50 x 100 940X150

180 mai mica de 2%

150X100 150 x 100 1090X150


Denumire Pista


360 890 940 890

180 890 1090 890


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU

NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY







Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire şi limite laterale Cerc cu raza de 5 km. fata de ARP

2. Limite verticale 300


4. Indicativ organ ATS Limba Oradea dispech/Oradea start,romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi .Activitati de aviatie sportiva cu planoare ,zbor cu motor,,balon şi parasutism parasutism







Dispecerat zbor

Oradea dispech 123,500MHZ Program aeroclub

Conducator zbor

Oradea start 123,500MHZ Pe timpul zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului se asigura numai pentru zboruri VFR executate în conditii VMC

b. Aeronavele care executa zboruri de deplasare după decolare trebuie sa contacteze TWR Oradea pentru coordonare

c. Pentru intrarea în CTR Oradea se contacteaza TWR Oradea care va face transferul catre Oradea dispech sau Oradea start pentru aterizare.





FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL PITESTI A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 44. 49’ 02’’ N 24 53 52’’ E

2. Directie şi distanta fata de oras 6 KM S fata de oras Pitesti 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 308.15m


4.09.00/ 2008


Aeroclubul teritorial HENRI COANDA Pitesti, Comuna BRADU, Jud Arges Cod 117141 TEL./FAX +40248279081/ 0372761325

6. Tipuri trafic permise VFR zi 7. Observatii -

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-Vineri 08.00-16.00 LT


3. Servicii sanitare NU ÎN CAZ DE NEVOIE SE APELEAZA LA 112




DA- prin dispecerat zbor

6. Servicii de informare meteorologica DA- prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni-Vineri Ore de operare : 08,00-16,00 LT Programul poate fi modificat cu aprobarea Directorului General



10 Servicii securitate NU 11 Degivrare NU

12 Observatii






capacitati NU



6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,ZLIN,PZL-104,IAR-46,PLN,ULM

7. Observatii Se pot efectua lucrari regulamentare de pana la 500 ore

500 ore


1. Hotel ÎN PITESTI 2. Restaurant ÎN PITESTI 3. Transport TAXI SAU MAXITAXI 4. Facilitati medicale ÎN PITESTI

5. Banca şi oficiu postal ÎN PITESTI

6. Oficiu turism ÎN PITESTI


1. Categoria aeroportului 2. Echipament salvare Stingatoare cu CO2,şi praf

Pichet PSI,lada cu nisip

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Freza mica pentru zapada

2. Prioritati de curatire 1.Platforma din fata hangarului 2.Pista 3.Cai de acces 4.Restul suprafetelor

3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Iarba şi beton 25x20 m 5700kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 25m iarba,5700 kg 5700 kg 5700 kg








NU


Aerodromul este delimitat cu benzi de cauciuc albe de 3x1m din 50 în 50m Pe timpul activitatii de zbor se instaleaza T-ul şi maneca de vant


4. Observatii Maneca de vant pe hangar






04/22

SAT GEAMANA 307M 5M 300M 230

BARACA METALICA

307M 8M 100M 240

TURN APA 307M 25M 500M 280

POMI CIMITIR 307M 5M 800M 005

COS FUM CET-SUD

307M 295 1200M 125




Ca serviciile de trafic aerian


Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere





Nu


Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 04

043 046

600X50 5700kg iarba

44 49 08N 24 54 03 E

307.2 m

231.44

22 ARR 223 226

600X50 5700 kg iarba

44 48 57’N 24 53 41’’E

307.2m

231,74

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

04 150/50 200/150 600X100

22 150/50 200/50 600x100


Denumire Pista


04 600 950 600 600

22 600 950 600 600


Denumire Pista


04 600 950 600 600

22 600 950 600 600

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9




Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu



Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire şi limite laterale Aerodrom Geamana Cerc cu raza de 5 km din ARP.

2. Limite verticale 0-1000M


4. Indicativ organ ATS Limba Geamana dispech Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare ,arasutism,zbor cu motor,ULM şi balon cu aer cald




Dispecerat zbor

Geamana dispech

123,6 MHZ Program Aeroclub

Conducator zbor

Geamana start

123,6 MHZ Pe timpul Zborului scoala











a. Serviciu de informare a zborului se asigura zborurilor VFR b Se interzice zborul peste zona COMBINATULUI PETROCHIMIC PITESTI





FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL SUCEAVA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 47°41'14" E 26°21'20"

2. Directie şi distanta fata de oras 9 Km E fata de Mun. Suceava 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 411 m /36m / 21.3°C


5 E (2009) 2,3 E (40.40.00)


Aeroclubul ‘Grigore Bastan’ Suceava, aerodrom Salcea C.P.39 O.F.4 Suceava Telefon/Fax 0230.529913 Telefon 0372.761328 [email protected]


B. Ore de operare

1. Administratie Luni – Vineri vara 10.00 – 18.00 LT Luni- Vineri iarna 0700 _15.00 LT


3. Servicii sanitare Nu Prim ajutor şi spital judetean în oras





6. Servicii de informare meteorologica Da – prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni – vineri Ore de operare : vara 10.00-18.00 LT Iarna 0700 -1500 LT La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10 Servicii securitate Nu

11 Degivrare Nu

12 Observatii





1. Tip combustibil / ulei Nu 2. Facilitati cargo - handling Nu 3. Facilitati alimentare carburant/

capacitati NU


aeronave Da în limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL-104,PLN,MPLN

7. Observatii


1. Hotel În Mun. Suceava 2. Restaurant În Mun. Suceava 3. Transport În Mun. Suceava 4. Facilitati medicale În Mun. Suceava

5. Banca şi oficiu postal În Mun. Suceava

6. Oficiu turism În Mun. Suceava



2. Echipament salvare Stingatoare cu CO-2,cu praf,lazi cu nisip,bazin cu apa

3. Capacitati de mutare aeronava Nu 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Freza mica pentru zapada, lopeti, cazmale

2. Prioritati de curatire 1.Caile de acces 2.Platforma din fata hangarului 3. Observatii


1. Suprafata şi structura platforma Iarba şi beton 5700 Kg.

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 25 m,iarba 5700 kg


4. Punct verificare INS Nu 5 Observatii






Nu


Pista; margini marcate prin benzi de cauciuc albe 6x0,5m la 50m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii Maneca de vant instalata pe hangar






16 / 34

Linie electrica de înalta tensiune

418 m 4 m 1800 m 159°

Padure 418 m 9 m 2000 m 355°

Hangar aeroclub 418 m 14.6 m 400 m 029°


1. Birou meteo asociat Meteo Banesa




Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor






Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

16 163.15 100 / 1300 5700 Kg. iarba

47.41.02 N 26.21.26 E

407. 91m

34 343.15 100 / 1300 5700 Kg. iarba

47.41.27 N 26.21.15 E

414. 79 m

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY

Dimensiuni zonei înerbata

8 9 10 11 12 13 14

16 8,61%

400 x 100 400 x 100 800 /100

34 -8,61%

400 x 100 400 x 100 800/100


Denumire Pista


16 800 1200 1200 800

34 800 1200 1200 800


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU

NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY







Nu


Nu


reactie Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO NU


rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire şi limite laterale Aeroclub Suceava,CTR Suceava,cerc cu raza de 22 Cu centru la 47.41.14 N 26.21.20 E

2. Limite verticale GND-2000m


4. Indicativ organ ATS Limba Suceava dispech şi /suceava start Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi activitati de aviatie sportiva:zbor cu motor, planoare,balon cu aer cald ,ULM, parasutism







Dispecerat zbor

Suceava dispech

123.600 Mhz Program aeroclub

Conducator zbor

Suceava start 123.600 Mhz Pe timpul zborului scoala







T. Rglementari trafic local

a. Serviciu de informare a zborului este furnizat numai pentru zboruri VFR în conditii VMC U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: În constructie




FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL TARGU MURES A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N46 32 01 E 24 31 43’’

2. Directie şi distanta fata de oras 1KM W oras TG MURES


306.02 m


4,5 E / 30.52.09 2008


Aeroclubul ELIE CARAFOLI TG MURES Str. Libertatii NR 120 TEL /FAX +40265269394 Eliecarafoli-tgm @yahoo.com


7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-Vineri ( vara ) 08:00-18:00 LT Luni-Vineri ( iarna ) 09.00 -16.00 LT




Da- prin dispecer operaţiuni zbor


Da- prin dispecer operaţiuni zbor

6. Servicii de informare meteorologica Da- prin dispecer operaţiuni zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni-Vineri Ore de operare: vara: 08:00-18:00 LT Iarna:09:00-16:00 LT Programul de lucru se poate modifica cu aprobarea Directorului General



1 Servicii securitate Da-24 ore

Degivrare Nu

2 Observatii -


1. Tip combustibil / ulei Nu




2. Facilitati cargo - handling Nu


Nu

4. Facilitati degivrare Nu


Da în limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale PZL-104,AN-2,PLN,ULM

7. Observatii


1. Hotel În oras –Tg. Mures

2. Restaurant În oras –Tg. Mures

3. Transport Taxi din oras

4. Facilitati medicale În oras –Tg. Mures

5. Banca şi oficiu postal În oras –Tg. Mures

6. Oficiu turism În oras –Tg. Mures



2. Echipament salvare 1.Pichet de incendiu 2.Stingatoare portabile cu CO2 3.Stingatoare portabile cu sol A+B 4.Butoaie cu apa,butoaie cu apa

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Un tractor cu lama

2. Prioritati de curatire 1.Pista (banda de zbor ) 23/05

2.Cale rulaj ( cale de acces )

3.Platforma şi restul suprafetei de manevra

3. Observatii -

G. Platforme cai de rulaj şi zone de venfican aeronave

1. Suprafata şi structura platforma Iarba şi beton 5700 Kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata şi structura 50m iarba 5700 Kg.






5 Observatii



Nu


Pista; margini marcate prin benzi de cauciuc albe 6mx 0,5 m la 50m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii Maneca de vant la punctual de conducere a zborului; T-eu la 100 de metri fata de prag





Distanta (m)

Grade magnetice

05/23

Cartier locuinte Ady Endre

308 20 1000 040

Blocuri :str. Libertatii

305 30 800 070

ITA

305 15 600 080

Intrare aerodrom

304 10 250 130

Zona industriala

304 15 1000 140

Cartierul Mureseni

304 20 1500 200

Combinat Chimic

303 50 1500 210

Sere agricole

304 10 500 230

Comuna Nazna

308 18 1500 300

Com Sancrai

307 10 1500 360





1. Birou meteo asociat Centru Meteo Baneasa

2. Ore de serviciu .Functionare în afara orelor de serviciu

Nu


Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

230 050

230 GEO 228 MAG 048 GEO 052 MAG

800 X 50 800 X 50

5700 kg Iarba 5700 kg iarba

N45 31 54 E24 31 28 N46.32.09 E24.31 58

306.20 306.61

Panta pistei/ SWY

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14




230 050

150X40 180X40

NU NU

1200X400 1200x400


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS,

230 800 800 800

050 800 800 800


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

230 -

050 -

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarşit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9





Nu


Nu



Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO N 46 32 01 E24 31 80

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) 304





TLOF 24X24 FATO 375X24 Iarba, 5700Kg buna Patrat marcat cu benzi de cauciuc 6 X 0,5 prinse în pamant şi indicator H

4. Directie adevarata şi magnetica FATO 05/23

5. Distante declarate disponibile TLOF 20X20; FATO 25X25; CWYX60


7. Observatii Pozitie 100m S de pista 05/23 la travers Punct referinta aerodrom Indicator vant la 100 m lateral fata de banda de zbor.


1. Denumire şi limite laterale Cerc cu raza de 5 Km din punctual de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 0-200M QNH


4. Indicativ organ ATS Limba Tg Mures dispech şi / sau Tg.Mures start Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi. Activitati de aviatie sportiva, planoare,parasutism,zbor cu motor,ULM,balon cu aer cald




Dispecerat zbor

Tg. Mures dispech

123,5 MHZ Program aeroclub

-

Conducator zbor

Tg.Mures start

123, 5 MHZ Pe timpul zborului scoala

-











a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR.





PARTEA D - PREGĂTIREA PERSONALULUI

1. NOMINALIZAREA PERSONALULUI DE INSTRUIRE AL ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE PARASUTISM AEROCLUBUL ROMÂNIEI Conditii pentru nominalizarea personalului de instruire in cadrul OP Parasutism

Nominalizarea personalului de instruire în cadrul OP Parasutism se face, la

propunerea HT și cu aprobarea DG, în următoarele condiții:

a) pentru nominalizarea ca instructor de sol (teoretic) - GI:

- demonstrarea experienței în domeniul paraș utismului, prin prezentarea unui Curriculum

Vitae (CV) relevant pentru instruirea și experiența profesională deținută; - demonstrarea, prin prezentarea documentelor individuale de certificare, a deț inerii, fie în termen de valabilitate, fie anterioară, a licenț ei de paraș utist ș i a calificărilor corespunzătoare cursurilor de pregătire pentru care urmează să fie efectuată nominalizarea; - verificarea de către HT / CGI / un instructor teoretic cu experienț ă în domeniul disciplinei/ disciplinelor teoretice vizate, a competenț ei de lector prin susț inerea unei expuneri în baza materialelor ce vor fi prezentate la cursurile de instruire;

b) pentru nominalizarea ca instructor de zbor/salt - FI:

- deținerea, în termen de valabilitate, și prezentarea în copie a licenței de paraș utist, a

calificării superioare de instructor și a calificărilor / autorizărilor corespunzătoare cursurilor de instruire în zbor/salt pe care urmează să le conducă;

- deținerea, în termen de valabilitate, și prezentarea în copie a certificatului medical

corespunzător și a certificatului general de operator radiotelefonis - verificarea, de către CFI / HT sau un instructor paraș utist de zbor/salt numit de către

HT, a competenței prin efectuarea a minim două misiuni de zbor/salt îndeplinind atribuț iile unui instructor de aeronavă (în condiț iile adiț ionării sale la echipaj, alături de instructorul de avion titular); - în funcț ie de cursurile pe care urmează să le conducă, verificarea de către CFI / HT sau un instructor paraș utist de zbor/salt numit de către HT, a competenț ei corespunzătoare atribuț iilor unui FI prin efectuarea a minim un salt corespunzător fiecăreia dintre următoarele tipuri de lansări, după caz,: SL, TANDEM/instructor TANDEM, LRCL, LRC. Notă: în această situaț ie, CFI / HT / instructorul controlor numit de către HT trebuie să deț ină calificările / autorizările relevante. a) pentru nominalizările ca ș ef al activităț ilor de instruire – HT, instructor ș ef de

zbor/salt - CFI ș i instructor ș ef de sol - CGI: - îndeplinirea condiț iilor de calificare / experienț ă / competenț ă prevăzute de PIAC-LPAN P.3010, în conformitate cu cerinț ele RACR-LPAN P cap XI; - deț inerea acceptului autorităț ii de certificare;




2. PROCEDURI PRIVIND PREGĂTIREA ŞI ANTRENAMENTUL PERSONALULUI DE INSTRUIRE AL ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE PARAŞUTISM AEROCLUBUL ROMÂNIEI

2.1. Pregătirea inițială a personalului de instruire în cadrul OP Paraşutism

După nominalizarea personalului de instruire, în funcția de instructor paraşutist de

zbor/salt și/sau instructor de sol (teoretic) în cadrul OP Parasutism, acesta parcurge o

pregătire specifică teoretică și/sau practică la sol, coordonată de HT și desfășurată sub supravegherea CFI / CGI, care să asigure, corespunzător desemnării, următoarele:

cunoașterea organizării generale a AR si a locațiilor pentru desfăsurarea

activităților relevante;

informarea asupra regulamentelor interne / procedurilor generale din cadrul AR care il vizează (Regulamentul de organizare ș i funcț ionare a AR, Codul de conduită a personalului contractual din cadrul AR, etc.);

familiarizarea cu documentatia OP Parasutism AR relevanta – Manual de instruire, Manual Operational, MMI, note de curs, proceduri aditionale aplicabile instruirii in cadrul cursurilor / disciplinelor aferente acestora pentru care a fost nominalizat;

prezentarea, in baza documentatiei mentionate mai sus, a etapelor specifice de planificare a instruirii, admitere a cursantilor la cursurile de instruire oferite,

efectuare a programelor de pregătire teoretică / practică la sol și în zbor/salt prin metodele de lansare specifice, evaluare in urma testarii intermediare si examinarii finale, identificare a progresului nesatisfacator al cursantului si masurile necesare in consecina;

familiarizarea cu tehnica de paraș utism ultilizată în zbor/salt în cadrul OP Paraș utism: completele de paraș ută, incluzând tipurile de paraș ute principale / de rezervă ș i capotele acestora, cât ș i echipamentele / instalaț iile / sistemele / dispozitivele / instrumentele / aparatele specifice; prezentarea documentaț iei acestora;

prezentarea aeronavelor din care se executa lansarile cât și a dispozitivelor /

aparatelor specifice instruirii practice la sol a cursanților: trenajor suspendat

vertical/orizontal, scară progresivă, ramă tip uș ă avion, etc. însușirea conceptelor

de standardizare a instruirii la nivelul organizației de pregătire Parasutism Aeroclubul Romaniei.

2.2. Pregătirea teoretică și practică suplimentară și verificarea pregătirii pentru reluarea activităţii de zbor/salt a instructorului paraşutist de zbor/salt (FI) după

întrerupere, în condițiile deținerii documentelor de licențiere valide Pentru reluarea activităţii de zbor/salt a instructorului paraș utist de zbor/salt-FI, în

funcț ie de durata întreruperii activităț ii, sunt necesare următoarele: -- parcurgerea, sub coordonarea CGI/HT, a unui program teoretic de reîmprospătare a cunoştinţelor privind exploatarea la sol şi în zbor/ salt a paraşutelor, în baza manualelor tehnice de exploatare / întreț inere ale paraşutelor utilizate;




- participarea, de-a lungul minim a unei zile de zbor, la activitatea de instruire în cadrul OP Paraș utism sub supravegherea unui instructor paraș utist de zbor/salt desemnat de către CFI/HT; în cadrul acesteia, este necesară îndeplinirea, sub supraveghere, a atribuț iilor corespunzătoare fiecăreia dintre funcț iile unui instructor paraș utist de zbor/salt, respectiv CL, ICTS, IDA ș i IA (în condiț iile adiț ionării sale la echipaj, alături de instructorul de avion titular) cât ș i efectuarea, sub controlul instructorului supraveghetor desemnat, a minim un salt, corespunzător instruirii pe care urmează să o conducă; 2.3. Pregătirea teoretică şi practică a instructorului paraşutist de zbor/salt (FI) în vederea obţinerii de calificări / autorizări speciale suplimentare

Programele de pregătire teoretică şi practică la sol şi în zbor/salt în vederea obţinerii de către personalul de instruire propriu OP Paraşutism AR de calificări / autorizări speciale suplimentare se realizează în cadrul Organizaţiei de Pregătire Paraşutism Aeroclubul României conform Manualului de Instruire aprobat.

2.4. Revalidarea și reînnoirea documentelor de licențiere ale instructorului paraşutist de zbor/salt (FI) OP Parasutism

Pentru revalidarea și reînnoirea licenței de paraşutist de zbor/salt și a calificărilor / autorizărilor speciale asociate acesteia, trebuie respectate prevederile specifice din RACR-LPAN P cap II-VI. Formularele tipizate ale documentelor ce trebuie înaintate Autorităț ii de certificare (după caz, Entităț ii calificate) în vederea revalidării / reînnoirii licenț ei / calificărilor / autorizărilor speciale se regăsesc în cadrul anexelor PIAC-LPAN P. 2.5. Antrenamentul personal de zbor/salt al instructorilor paraşutiș ti (FI) din cadrul OP Paraș utism AR Suplimentar misiunilor de instruire în zbor/salt, instructorilor paraşutiș ti (FI) din cadrul OP Paraș utism AR li se asigură salturi de antrenament propriu corespunzătoare fiecăreia dintre calificările / autorizările speciale deț inute, atingând, alături de misiunile de instruire, baremul anual de 75 salturi.

2.6. Pregătirea recurentă a personalului de instruire în cadrul OP Paraşutism În vederea asigurării în cadrul OP Paraşutism standardizării instruirii practice în

zbor/salt cât și în scopul demonstrării abilităților de instruire practică la sol ș i în zbor/salt

de către toți instructorii paraşutisti de zbor/salt (FI) nominalizați, aceștia sunt verificați practic în zbor/salt de către CFI sau de către instructori paraș utiș ti de zbor/salt cu

experiență desemnați de HT, o dată pe parcursul anului sau, după caz, la intervalul de 6 luni, în baza unei planificări efectuate de HT. Rezultatele verificării practice în zbor sunt consemnate în formularul de Fiș ă de verificare practică la sol ș i în zbor/salt a instructorului paraș utist (FI) prezentat în Anexa 5 la Partea E a prezentului manual.

OP Parasutism din Aeroclubul României organizează anual, sub coordonarea și cu

participarea HT, CFI și CGI, câte un seminar de reîmprospătare a cunoștințelor teoretice




care asigură standardizarea instruirii la nivelul OP Paraș utism AR, potrivit prevederilor

PIAC-LPAN P 3010. Acesta se efectuează cu toți instructorii paraşutişti de zbor/salt ai OP

cât și, după caz, cu instructorii de sol/teoretici ai OP. Elementele prezentate în cadrul seminarului relevante pentru standardizarea instruirii sunt aduse, în termen de 30 zile,

prin grija CGI / CFI, la cunoștința tuturor instructorilor OP Paraşutism.

PROGRAM de reîmprospătare a pregătirii teoretice specifice

pentru personalul de instruire al OP Parasutism Aeroclubul României Programul de reîmprospatare a cunostintelor teoretice se efectueaza în vederea standardizării instruirii desfaşurate în cadrul Organizaţiei de Pregătire Paraşutism, sub conducerea HT ș i sub îndrumarea ș i supravegherea CFI/CGI, potrivit atribuț iilor acestora prevăzute de PIAC-LPAN P.3010. Durata minimă de efectuare a programului este de 3 zile. Acest program se desfăşoară sub directa coordonare a Şefului Activităţii de Instruire. REPARTIZAREA ORELOR DE SEMINAR PE MATERII

Nr. Crt.

MATERIA NUMAR DE ORE ALOCAT

1. LEGISLAŢIE AERONAUTICĂ ŞI REGLEMENTĂRI 2

2. METODOLOGIA INSTRUIRII LA SOL ÎN ZBOR/SALT 2

3. PROCEDURI OPERAŢIONALE CORESPUNZĂTOARE DIFERITELOR METODE DE LANSARE; CAZURI SPECIALE

4

4. CUNOASTEREA PARAŞUTEI 2

5. SIGURANŢA ZBORULUI, PREVENIREA INCIDENTELOR ŞI ACCIDENTELOR

1

6. DOCUMENTAŢIA DE REFERINŢĂ A ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE PARAŞUTISM AR

5

Total 16 ore




Tematica programului de reîmprospătare a pregătirii teoretice specifice pentru personalul de instruire al OP Paraşutism

(1) LEGISLAŢIE AERONAUTICĂ ŞI REGLEMENTĂRI

1. Noi reglementări, proceduri sau amendamente la reglementările existente. (2) METODOLOGIA INSTRUIRII LA SOL ÎN ZBOR/SALT

1. Procesul de învăţare – noţiuni de psihologie 2. Procesul şi metodele de predare 3. Conceptele antrenării 4. Tehnici de instruire aplicată - cunoştinţe teoretice – tehnici de instruire la sala de clasă - saltul cu parasuta – tehnici de instruire în zbor/salt 5. Rolul instructorului - evaluarea şi analiza performanţelor / greș elilor cursanţilor - derularea programului de instruire

6. Noutăţi aparute pe parcursul instruirii la teoretice ș i practice la sol şi în zbor/salt relevante.

(3) PROCEDURI OPERAŢIONALE CORESPUNZĂTOARE DIFERITELOR METODE

DE LANSARE; CAZURI SPECIALE

1. Discutarea procedurilor operaționale aplicate pe parcursul ultimelor 12 luni, incluzând cazurile speciale relevante;

2. Noutăț i survenite în privinț a caracteristicilor aerodromurilor utilizate ș i a avioanelor utilizate pentru lansare.

(4) CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI

1. Noutăți survenite în privința tehnicii de paraș utism utilizate în cadrul OP – principii de funcț ionare ș i operare a paraș utei cât ș i a instalaț iilor, sistemelor, echipamentelor ș i aparatelor anexă saltului cu paraș uta.

(5) SIGURANŢA ZBORULUI, PREVENIREA INCIDENTELOR ŞI ACCIDENTELOR

1. Anexa 13 OACI – Investigarea accidentelor de aviaţie; 2. Măsuri de prevenire a accidentelor;

3. Prevederi naţionale privind evenimentele de aviaţie civilă și contravenţii la

reglementările aeronautice (încălcări, sancţiuni) – RACR-REAC, Codul Aerian;

(6) DOCUMENTAŢIA DE REFERINŢĂ A ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE

PARAŞUTISM AEROCLUBUL ROMANIEI 1. Dezbateri asupra implementării documentaţiei de referinţă şi propuneri privind

îmbunătăţirea acesteia: - Manualul de Instruire şi Manualul Operaţional al OP Paraşutism - Prevederi ale MMI corespunzătoare OP Paraşutism




- Notele de curs aferente cursurilor de instruire pentru fiecare disciplină teoretică în parte

- Baza de date cuprinzând întrebările utilizate în examinările teoretice (de admitere în curs, intermediare şi de finalizare a cursurilor de instruire).

2. Informarea asupra actualizării regulamentelor interne / procedurilor generale din cadrul AR aplicabile (Regulamentul de organizare ș i funcț ionare a AR, Codul de conduită a personalului contractual din cadrul AR, etc.);




PARTEA E – Anexe

Anexa 1 - Organigrama Aeroclubului României Anexa 2 - Ordin de misiune zbor/salturi cu paraș uta (lansari aeronavă) Anexa 3 - Ordin de misiune turn de parasutism Anexa 4 - Registrul conducatorului de lansari Anexa 5 - Fiș a de verficare practică la sol ș i în zbor/salt a instructorului paraș utist (FI) Anexa 6 - Semne ș i semnale optice la startul parasutistilor în cazul lipsei legaturii radio Anexa 7 - Semnale conventionale de dirijare a cursantilor pentru aterizare

Anexa 8 - Raportarea cererilor de înscriere la cursurile de instruire oferite de Organizația

de Pregătire pentru Parașutisti Aeroclubul României, efectuată către Directorul General al Aeroclubului României

Anexa 9 - Raportarea cererilor de înscriere la cursurile de instruire oferite de Organizația de Pregătire Parasutisti Aeroclubul României înregistrate în cadrul AT,

efectuată către Șeful Activităților de Pregătire OP Parasutism Anexa 10 - Air Safety Report Anexa 11 - Organizarea ș i instalarea startului




ANEXA 1 (pagina 1/1)

ORGANIGRAMA AEROCLUBULUI ROMANIEI





ORDIN DE MISIUNE ZBOR/SALTURI CU PARASUTA





ORDIN DE MISIUNE TURN DE PARASUTISM





REGISTRUL CONDUCATORULUI DE LANSARI





FIȘ A DE VERIFICARE PRACTICĂ LA SOL Ș I ÎN ZBOR/SALT

A INSTRUCTORULUI PARAȘ UTIST (FI)





SEMNE Ș I SEMNALE OPTICE LA STARTUL PARAȘ UTIȘ TILOR ÎN CAZUL LIPSEI LEGĂTURII RADIO





SEMNALE CONVENTIONALE DE DIRIJARE A CURSANTILOR PENTRU ATERIZARE





Raportarea cererilor de înscriere la cursurile de instruire oferite de

Organizația de Pregătire pentru Parasutisti Aeroclubul României efectuată către

Directorul General al Aeroclubului României

Cursul solicitat (conform legendei alăturate tabelului)

Locația de desfășurare solicitată – AT

(nr. de cereri primite pt. fiecare locație)

Dacă există

între solicitanți PNP propriu AR, nomina-

lizarea acestora

Nr. cereri clasă

Parasutist Clasa aripa

Ara

d

Ba

ia M

are

Sa

tu M

are

BV

Gh

imb

av

Bu

cureșt

i

Clu

j-N

apo

ca

Cra

iova

De

va

Iași

Ora

de

a

Piteșt

i

Plo

ieșt

i

Sib

iu

Su

cea

va

Tg. M

ureș

(1) LICENŢĂ

A (teoretic

integral ian.-apr.)

B

Data ……………

Șef al Activităților de Pregătire – Numele…………………….....................

Semnătura ……………………........

Legenda: (1) Curs de pregătire în vederea obtinerii licentei de Parasutist, a calificarii de Clasa Aripa în varianta de desfășurare: A – parcurgerea modulului teoretic de pregătire într-o singură etapă (în cursul lunilor ianuarie-aprilie) premergătoare efectuării pregătirii practice; B – parcurgerea instruirii în cadrul modulelor teoretice şi practice care alternează sau se suprapun;





Raportarea cererilor de înscriere la cursurile de instruire oferite de

Organizația de Pregătire Parasutisti Aeroclubul României înregistrate în cadrul AT ………….......................

efectuată către Șeful Activităților de Pregătire OP Parasutism

Nr crt

Nume şi prenume solicitant

Vârsta solictant

Cursul solicitat, respectiv:

(1) LICENŢĂ:

A(teoretic integral ian.-apr.)/ B

Dacă

solicită efectuarea cursului în varianta de

clasă (se bifează, după caz)

Opț iunea locaț iei (AT)

de desfăș urare

a cursului

Dacă este PNP - AR

(se

bifea-

ză, după caz)

Data

cererii de înscriere

Observaţii

Numele persoanei reprezentante a AT care a completat prezentul formular …………………………………..… Data completării ……………….............

Legenda:

(1) Curs de pregătire în vederea obtinerii licentei de parasutist si a calificarii de clasa parasută aripă în varianta de desfăsurare: A – parcurgerea modulului teoretic de pregătire într-o singură etapă (în cursul lunilor ianuarie-aprilie) premergătoare efectuării

pregătirii practice la sol si în zbor/salt; B – parcurgerea instruirii în cadrul modulelor teoretice şi practice care alternează sau se suprapun.





A I R S A F E T Y R E P O R T

Complete all sections where information is relevant. For multi-choice boxes, indicate which entry is appropiate.

Date received by I.S.Av.C. / RCAA I.S.Av.C. / RCAA Air Safety Report No.

REPORT TYPE :

Mandatory If you check voluntary report, the informations conteins in the “Reporter identifications” fields are not mandatory. Please entry these filds olnly if you desire to receive a personal reply or permit us to contact you for more informations! The information on this form will only used for the porpouse for which you have provided it. We will not use this infirmations for any other purpose, and will not disclosure it without your consent.

Voluntary

ACCIDENT INCIDENT HAZARD

AircraftType and Series Registration Operator Owner Date of Occurence

FLIGHT AND WEATHER DETAILS

Flight No.: DAY

NIGHT

TWILIGHT

VMC

IMC

Wind Runway used Precipitation

Icing Turbulence

From: IAS Kts

State DRY

AMP

WET

FLOODED

ICE

SNOW

SLUSH

RAIN SNOW SLEET HAIL

LIGHT MOD HEAVY

LIGHT MOD HEAVY

LIGHT MOD SEVERE EXTREME

To: Time GMT

Ht / Alt / FL

Geog. Position

Visibility OAT ________ °C

Cloud Type

Height / ft

Amount / 8 ths

FLIGHT PHASE NATURE OF FLIGHT

PARKED DESCENT SCHED PAX BUSINESS

TOWING HOLDING NON-SCHED PAX CLUB / GROUP

TAXYING APPROACH SCHED FREIGHT PRIVATE

TAKE-OFF LANDING NON- SCHED FREIGHT POSITIONING

INIT CLIMB CIRCUIT SURVEY FERRY

CLIMB AEROBATICS PLEASURE TEST

CRUISE HOVER AGRICULTURAL TRAINING

TYPE OF EVENT (TICK ALL THAT APPLY)

Aircraft Flight Operational (except B,C,D,E,F) Complete this report on section A

Technical Malfunction / Failure Complete this report on section B

Airmiss / ATC Incident Complete this report on section B

TCAS RA Complete this report on section C

Wake Turbulance / Wind Shear Complete this report on section D

Bird Strike Complete this report on section E

Dangerous Goods Complete this report on section F

AIR SAFETY REPORT 1/1




Anexa 10 (pagina 2/14)

INTENTIONALLY LEFT BLANK





Section A: Aircraft Flight Operational

DESCRIPTION OF OCCURRENCE:

ORGANISATION :

NAME :

POSITION : SIGNATURE : DATE :

IF REPORT IS VOLUNTARY (I.E., NOT SUBJECT TO MANDATORY REQUIREMENTS) CAN THE INFORMATION BE PUBLISHED IN THE INTEREST OF SAFETY ?

YES

ADDRESS AND/OR TEL. NUMBER, IF REPORTER WISHES TO BE CONTACTED PRIVATELY

NOTE 1: if additional information, as below, is available please provide. NOTE 2: if the occurrence is related to a design or manufacturing deficiency, the manufacturer should be also be advised promptly. NOTE 3: where applicable, a report of this incident should be forwarded directly to other agencies involved, e.g. Aerodrome Authority, ATC Agency.

NO

REPORTING ORGANISATION – REPORT :

eported Investigation Organization Address and Tel. No.:

NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section A page 224/205





Section B: Technical Malfunction / Failure

DESCRIPTION OF OCCURRENCE :

ENGINEERING DETAILS

Aircraft Constructor’s No. Engine Type & Series Ground Phase

MAINTENANCE UNATTENDED

GROUND HANDLING TAXING

Component Part Location of aircraft Manual Reference Overhaul / Repair Agency Maintenance Program Reability Program Cat ‘A’ Intem O.C. C.M. H.T.

Component Part YES

NO

Manufacturer Part No. Serial No. HOURS

CYCLES

LANDINGS

Total Since

Manufacturer Advised

Overhaul Repair Inspection

YES

NO

Is there any published Airworthiness Information or control procedures (c.g.AD, SB etc.) relevant to occurrence.

Reference No. and Compliance Status of Aircraft or Equipment Entered in Aircraft Technical Log

YES NO

YES NO

REPORTING ORGANISATION – REPORT :

Reported Investigation Organization Address and Tel. No.:

NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section B page 226/205





Section C: AIRMISS / ATC, TCAS RA

VIEW FROM ABOVE VIEW FROM ASTERN

OPERATING AIRCRAFT

Heading and route

True airspeed Kt

Km-h

AIRCRAFT BANK ANGLE AIRCRAFT

DIRECTION OF BANK RESTRICTIONS TO VISIBILITY

(select as many as required)

Wings level

Slight bank

Moderate bank

Steep bank

Inverted

Unknown

Left

Right

Unknown

Sunglare

Windscreen pillar

Dirty windscreen

Other cockpit

structure

None

USE OF AIRCRAFT LIGHTING (select as many as required)

AIRBORNE COLLISION AVOIDANCE SYSTEM T C A S

Navigation

Strobe

Cabin

Red anti-collision

Landing / taxy

Logo (tail fin)

Other

None

Not carried

Type

Trafic advisory

issued

Resolution advisory

issued

Trafic advisory or

resolution advisory not issued

TRAFIC AVOIDANCE ADVICE ISSUED BY A T S

TRAFIC INFORMATION ISSUED AVOIDING ACTION TAKEN

Yes, based on radar

Yes, based on visual

sighting

Yes, based on other

information

No

Yes, based on radar

Yes, based on visual

sighting

Yes, based on other

information

No

Yes

No

RADAR IDENTIFICATION TYPE OF FLIGHT PLAN

No radar available Radar identification No radar identification IFR VFR

OTHER AIRCRAFT SIGHTED none*

Yes No Wrong aircraft sighted ( * delete as appropiate)

14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1410

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

0

30

60

90

120

150

180

210

240

270

300




Anexa 10 (pagina 8/14) O T H E R A I R C R A F T

Type WING

Left

Right

Unknown

ENGINE

1

2

3

4

more than 4

Registration

Rotocraft

Marking, colour or other avaible details

AIRCRAFT CLIMBING OR DESCENDING AIRCRAFT BANK ANGLE AIRCRAFT DIRECTION OF

BANK

Level flight

Climbing

Descending

Unknown

Wings level

Slight bank

Moderate bank

Steep bank

Inverted

Unknown

Left

Right

Unknown

LIGHTS DISPLAYED TRAFFIC AVOIDANCE ADVICE ISSUED BY

A T S

Navigation

Strobe

Cabin

Red anti-collision

Landing / Taxy

Logo (tail fin)

Other

None

Unknown

Yes, based on

radar

Yes, based on

visual sighting

Yes, based on

other information

No

Unknown

TRAFFIC INFORMATION ISSUED AVOIDING ACTION TAKEN

Yes, based on

radar

Yes, based on

visual sighting

Yes, based on

other information

No

Unknown Yes

No

Unknown

DISTANCE FLIGHT WEATHER CONDITIONS

Closest horizontal distance ________ m ft

IMC / VMC Above / below* clouds / fog / haze or between layers* Distance vertically from cloud ___________ m / ft* below __________ m / ft* above

Closest vertical distance ________ m ft

In clode / rain / snow / sleet / fog / haze* Flying into / out of* sun Flight visibility __________ m / km* (* Delete as appropiate)

ANY OTHER INFORMATION CONSIDERED IMPORTANT BY THE PILOT-IN COMMAND


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section C





Section D: Wake Turbulance / Wind Shear

HEADING TURNING POSITION ON GLIDESLOPE CHANGE IN ALTITUDE

___________ Deg. Left

Right

No

High

Low

On

____________ Ft

CHANGE IN ATTITUDE WAS THERE BUFFET STICK SHAKE

Pitch _______________

Yaw _______________

Roll _______________

Deg _______________

Yes

No

Yes

No

WHAT MADE YOU SUSPECT WAKE TURBULANCE ?

DESCRIBE ANY VERTICAL ACCELERATION

GIVE DETAILS OF PRECEDING AIRCRAFT

Type _____________________ Registration _________________ Other details __________________________

WHERE YOU AWARE OF OTHER A/C BEFORE THE INCIDENT ? Yes No

NARATION


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section D





Section E: BIRD STRIKE Engine Make / Model Aerodrome Name Location if En Route

Part(s) of Aircraft Effect on Flight

Struck Demaged

Radome None

Windshield Aborted take-off

Nose (excluding above) Precautionary landing

Engine no. 1 Engines shut down

2 Other (specify)

3 Birds Species

4 Number of birds

Propeller Seen Struk

Wing / rotor 1

Fuselage 2-10

Landing gear 11-100

Tail More

Lights Size of birds

Other (specify) Small

Sky Condition Medium

No cloud large

Some cloud Pilot Warned of Birds Yes No

Overcast

NARATION


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section E





Section F: DANGEROUS GOODS 1. Flight /Truck date:

2. Flight /Truck no:

3. Departure airport:

4. Destination airport:

5. Aircraft type:

6. Aircraft registration:

7. Location of occurrence: 8. Local time of occurrence:

9. Origin of the goods:

10. Description of the occurrence, including details of injury, damage, etc.:

11. Proper shipping name (including the technical name):

12. UN/ID no (when known):

13. Class/division (when known):

14. Subsidiary risk(s): 15. Packing group

16. Category, (class 7 only)

17. Type of packaging: 18. Packaging specification marking: 19. No of packages:

20. Quantity (or transport index, if applicable):

21. Reference no of Air Waybill:

22. Reference no of courier pouch, baggage tag, or passenger ticket:

23. Name and address of shipper, agent, passenger, etc:

24. Other relevant information (including suspected cause, any action taken):


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section F

parasutism 2013

Documents