caiet romana vii partea 1 01 caiet romana 7 p i 2011 · 6. transforma]i `n propozi]ie fraza...

$: Caiet Romana VII partea 1 01 caiet romana 7 p I 2011 · 6. Transforma]i `n propozi]ie fraza urm\toare, trecând verbele subliniate la moduri nepersonale: Când `l asculta, uita de$
clasa a VII - a

Limbaromân\

ANA TULB|CONSTAN}A SOFRONIE

Partea I� Fonetic\ � Vocabular� Morfologie � Sintax\

� Comunicare

CORINT�

EDUCAŢ IONAL

Redactor: Flavia Filip Tehnoredactare computerizat\ [i grafic\: Daniela Diaconescu

Coperta [i desenele: Walter Riess

ISBN: 978-606-8609-59-1

Toate drepturile asupra acestei edi]ii sunt rezervate Editurii CORINT EDUCA}IONAL,

imprint al GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiLimba român\: caietul elevului: clasa a VII-a. - Bucure[ti:Corint Educa]ional, 2014

2 vol.ISBN 978-606-8609-58-4Partea 1: Fonetic\, Vocabular, Morfologie, Sintax\,

Comunicare/Ana Tulb\, Constan]a Sofronie. - ISBN 978-606-8609-59-1

I. Tulb\, AnaII. Sofronie, Constan]a

371.671:811.135.1+821.135.1.09:373.3

3

NO}IUNI DE SINTAX|

CUVÂNT. PROPOZI}IE. FRAZ|. TEXT

1. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos:„Se [tie c\ to]i marii fabuli[ti, cei care `n veacurile trecute au scris atât de multe

despre cerb, despre leu [i despre m\gar, nu erau ni[te naturali[ti pe care i-ar fi pasionatvia]a altor animale (...).

De asemeni, multe din pove[tile cu vr\jitoare, cu zâne [i zmei ascundeau adese-ori realit\]i despre care nu era bine s\ pomene[ti.

Se pare c\ dintre toate aceste pove[ti, aceea a lupului [i a mielului, a sutelor demii de lupi [i a sutelor de mii de miei, e povestea care din veac `n veac trebuie reeditat\.

Ast\zi chiar, povestea cea mai adev\rat\ a zilelor noastre n-ar putea `ncepe decâttot a[a!

Au fost odat\ ni[te lupi…“(Geo Bogza, Pove[ti pentru copii)

a) Preciza]i structura textului de mai sus:Textul este alc\tuit din …................….. enun]uri.Primele trei enun]uri sunt …….............................................................................Ultimele dou\ enun]uri sunt …….........................................................................

b) Explica]i de ce penultimul alineat reprezint\ o propozi]ie: ...........................................................................................................................................................

c) Completa]i coloanele de mai jos cu alte cuvinte din text ce simbolizeaz\ binele[i r\ul `ntr-un basm:

zâne zmei................................................ ................................................................................................ ................................................................................................ ................................................

d) Înlocui]i punctele de suspensie din ultima propozi]ie cu un cuvânt din text:Au fost odat\ ni[te lupi [i ni[te …….....................................................................

e) G\si]i, `n text, cuvinte sau grupuri de cuvinte ce denumesc personaje specificeurm\toarelor specii literare sau conflicte:

fabul\ .............................................................................................................poveste ..........................................................................................................binele .............................................................................................................r\ul ................................................................................................................

f) Exprima]i `ntr-o singur\ propozi]ie con]inutul `ntregului text: ........................................................................................................................................................

Caiet_Romana_VII_partea 1_02_cap1 (3-46)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 3

2. Reconstitui]i textul de mai jos, punând `n ordine fragmentele acestuia:

(Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor)....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. A[eza]i `n ordine verbele care v\ ajut\ s\ urm\ri]i cronologic (dup\ timpuldesf\[ur\rii) `ntâmpl\rile narate `n textul de la exerci]iul 2:

………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......…................., ………......….................,

4. Grupa]i, `n coloanele de mai jos, tipurile de texte urm\toare: roman, scrisoare,schi]\, adeverin]\, interviu, pastel, elegie, telegram\, nuvel\, re]et\.

a) texte literare b) texte nonliterare................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................

5. Dezvolta]i cuvintele subliniate `n propozi]ii [i argumenta]i prin delimitareapropozi]iilor c\ enun]ul ob]inut este o fraz\:

Poate `nv\]a u[or defini]iile date...........................................................................................................................

4

Trecui [i eu pe acolo [i st\tui de m\veselii la nunt\.

Iar\ dac\ `ngropar\ pe fra]ii maimari, f\cur\ nunt\ mare [i Prâslealu\ pe fata cea mic\. Toat\ `mp\r\]ias-a bucurat c\ le-a adus Dumnezeus\n\tos pe fiul cel mic al `mp\ratului

Ie[ir\ fra]ii tustrei `n curte dinainteapalatului, aruncar\ s\ge]ile `n sus [i când

[i se mândrea, f\lindu-se de vitejiile cef\cuse el, iar\ dup\ moartea t\tâne-s\u, se sui el `n scaunul `mp\r\]iei [i`mp\r\]i `n pace de atunci [i pân\ `nziua de ast\zi, de or fi tr\ind.

c\zur\, ale fra]ilor celor mari le c\zur\ drept `n cre[tetul capului [i-i omorâr\,dar a celui mic `i c\zu dinainte.


6. Transforma]i `n propozi]ie fraza urm\toare, trecând verbele subliniate la modurinepersonale:

Când `l asculta, uita de toate necazurile care ap\ruser\ `n ultimul timp...........................................................................................................................

PROPOZI}IA. FRAZA

FELUL PROPOZI}IILOR

1. Realiza]i combina]iile A+C, B+C [i A+B [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:A.

B.

a) Combina]ia A+C reprezint\ o …..........................................................................b) Combina]ia B+C reprezint\ o …..........................................................................c) Argumenta]i de ce nu este posibil\ combina]ia A+B: ………….............................…......................................................................…...................................................d) Caracteriza]i propozi]ia descoperi multe lucruri noi:

dup\ scopul comunic\rii: .................................................................................dup\ structur\: ...............................................................................................dup\ aspectul predicatului: .............................................................................dup\ sens: ......................................................................................................dup\ rela]iile sintactice: ...................................................................................

2. Citi]i textul de mai jos:„— Un’ te duci a[a degrab\?Gândul meu mâhnit o-ntreab\…“

(Tudor Arghezi, O furnic\)a) Delimita]i propozi]iile din fraza de mai sus.b) Preciza]i felul fiec\rei propozi]ii dup\ scopul comunic\rii: ...............................

......................................................................................................................c) Transforma]i propozi]ia a doua `n propozi]ie enun]iativ\ optativ\: ...................

......................................................................................................................d) Transforma]i prima propozi]ie `n propozi]ie imperativ\: ..................................

......................................................................................................................

3. Împ\r]i]i `n propozi]ii fraza urm\toare, caracterizând fiecare propozi]ie dup\rela]iile sintactice:

„El era un bun vân\tor [i-i pl\cea s\ str\bat\ p\durile [i s\ ucig\ fiarele s\lbatice.“(Legende populare române[ti)

5

Citind

Când cite[tidescoperi multe lucruri noi.C.


P1 ……………....................................................................................................P2 ……………....................................................................................................P3 ……………....................................................................................................P4 ……………....................................................................................................

4. Scrie]i cuvântul a c\rui eliminare transform\ prima propozi]ie din textul de laexerci]iul 3 `n propozi]ie simpl\: …………….....................................................................

5. Scrie]i câte o propozi]ie: a) cu predicatul verbal incomplet: …….................................................................b) cu predicatul nominal incomplet: …….............................................................c) eliptic\ de predicat verbal: ……........................................................................d) eliptic\ de predicat nominal: ........................................................................

RAPORTURILE SINTACTICE DE COORDONARE {I DE SUBORDONARE ÎN PROPOZI}IE {I ÎN FRAZ|

1. Citi]i propozi]ia de mai jos [i r\spunde]i cerin]elor date:„Pietrele p\reau ni[te oase, ni[te cranii ori ni[te rotule mic[orate de c\ldur\.“

(D. R. Popescu, M\ri sub pustiuri)a) Transcrie]i p\r]ile de propozi]ie `ntre care se stabile[te un raport de coordonare:..........................................................................................................................b) Mijlocul de exprimare a raportului de coordonare este ……….........................c) Raportul de subordonare `ntre atributul mic[orate [i substantivul determinat

rotule se realizeaz\ prin …………..................................................................................d) Raportul de subordonare `ntre complementul de c\ldur\ [i adjectivul deter-

minat se exprim\ prin ………….......................................................................................

2. Alc\tui]i câte o propozi]ie prin care s\ ilustra]i raportul de coordonare realizat`ntre urm\toarele p\r]i de propozi]ie prin mijloacele date:

a) juxtapunere `ntre:dou\ subiecte .............................................................................................dou\ nume predicative ...............................................................................dou\ atribute .............................................................................................dou\ complemente .....................................................................................

b) jonc]iune `ntre:dou\ subiecte coordonate prin conjunc]ia nici .............................................

.......................................................................................................................dou\ nume predicative coordonate prin conjunc]ia dar ...............................

.......................................................................................................................dou\ complemente coordonate prin conjunc]ia sau ....................................

.......................................................................................................................

6


3. Ilustra]i, prin enun]uri, urm\toarele aspecte ale subordon\rii `n propozi]ie:complement direct → verb, prin jonc]iune: ………….........................................

..........................................................................................................................atribut → substantiv, prin jonc]iune: …………...................................................

..........................................................................................................................complement indirect → verb, prin al\turare: …………......................................

..........................................................................................................................atribut → substantiv, prin al\turare: …………...................................................

..........................................................................................................................

4. Alc\tui]i câte o fraz\ format\ din dou\ propozi]ii `ntre care s\ existe raporturilesintactice cerute:

a) juxtapunere `ntre:dou\ propozi]ii principale …………...............................................................dou\ propozi]ii secundare …………..............................................................

.......................................................................................................................b) jonc]iune `ntre:

dou\ propozi]ii principale coordonate prin conjunc]ia dar ...................................................................................................................................................

dou\ propozi]ii secundare coordonate prin conjunc]ia [i .....................................................................................................................................................

5. Preciza]i prin ce mijloace se realizeaz\ raportul de subordonare ̀ n frazele de mai jos:Ai carte, 1/ ai parte.2/ .....................................................................................Vreau 1/ s\ citesc.2/ .....................................................................................A plecat 1/ f\r\ s\ priveasc\ `n urm\.2/ .............................................................Am aflat 1/ cine e vinovatul.2/ .........................................................................Spune-mi 1/ orice vrei.2/ ...................................................................................Cite[te 1/ oricând are timp.2/ .........................................................................

6. Se d\ textul:„Mai mult ca orice `i pl\cea s\ p\trund\ `mpreun\ cu Bagheera `n inima cald\ [i

`ntunecoas\ a junglei, iar noaptea s\ se uite la Bagheera cum vâneaz\.“(R. Kipling, Cartea junglei)

a) Delimita]i propozi]iile din textul de mai sus.b) Caracteriza]i fiecare propozi]ie din fraz\, precizând:

– raportul sintactic [i propozi]ia cu care se stabile[te;– mijlocul de exprimare a raportului sintactic;– termenul regent, `n cazul propozi]iilor subordonate.

P1 …………….......................................................................................................P2 …………….......................................................................................................P3 …………….......................................................................................................P4 …………….......................................................................................................P5 …………….......................................................................................................

7


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele: la, a se trezi, prim\var\, natur\, via]\.

Se cere:a) construi]i o propozi]ie prin combinarea acestor cuvinte:

........................................................................................................................0,75 ppuncte

b) identifica]i raporturile sintactice dintre cuvintele propozi]iei formate la punctul a)[i mijloacele de realizare a acestora:

........................................................................................................................

........................................................................................................................1,75 ppuncte

c) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie subordonat\ alteipropozi]ii [i s\ fie introdus\ prin adverbul relativ când:

........................................................................................................................1,50 ppunct

d) construi]i o fraz\ `n care propozi]ia format\ la punctul a) s\ fie coordonat\ prinjuxtapunere [i prin jonc]iune cu alte dou\ propozi]ii:

........................................................................................................................

........................................................................................................................1,50 ppuncte

e) caracteriza]i propozi]ia format\ la punctul a) dup\ cele cinci criterii de clasificare`nv\]ate:

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................1,50 ppuncte

f) introduce]i propozi]ia de la punctul a) `ntr-un text de maximum cinci enun]uri:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2 ppuncteNot\: Se acord\ un punct din oficiu.

8


VOCABULARUL

VOCABULARUL FUNDAMENTALMASA VOCABULARULUI

1. Sublinia]i, `n textele de mai jos, cuvintele care fac parte din vocabularul funda-mental:

a) „Iar te-ai cufundat `n stele{i `n nori [i-n ceruri nalte?De nu m-ai uita `ncalteSufletul vie]ii mele.“

(Mihai Eminescu, Dorin]a)b) „O pies\ bun\ cu un actor bun trebuie s\ con]in\ `ntr-o camer\ goal\, `n

câmp sau `ntr-o sal\ de spectacol, toat\ emo]ia, tot adev\rul, toate sugestiile.“(Tudor Arghezi, Tablete de cronicar)

c) „Pan Tadeus, `n fruntea norodului, a strigat bun venit hatmanului c-un glas`nfrico[at, care a r\sunat departe, pân\ la cel\lalt mal, de unde r\z\[ii au r\spunschiuind prelung.“

(Mihail Sadoveau, Fra]ii Jderi)

2. Compara]i textele de la exerci]iul 1 [i preciza]i `n care dintre acestea este maimare frecven]a cuvintelor din vocabularul fundamental: ………............................................................................................................................................................................

3. Extrage]i neologismele din textul b) de la exerci]iul 1.................................................... ......................................................................................................... ......................................................................................................... ......................................................................................................... ......................................................

4. Identifica]i arhaismele din textul c) de la exerci]iul 1 [i da]i variantele din limbaliterar\:

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

5. Completa]i spa]iile de mai jos cu alte categorii de cuvinte care fac parte din masavocabularului, pe lâng\ cele incluse `n textele date la exerci]iul 1.

NeologismeArhaisme.........................................................................................................................................................

9


6. Identifica]i, prin subliniere, regionalismele din textul de mai jos [i preciza]i `n cezon\ se folosesc:

„Prin `ndemnul s\u, ce mai de pomi s-au pus `n ]interim, care era `ngr\dit cuzaplaz de bârne, stre[init cu [indil\, [i ce chilie durat\ s-a f\cut la poarta bisericei pen-tru [coal\…“

(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)..........................................................................................................................

7. Sublinia]i, `n enun]urile de mai jos cuvintele care nu fac parte din vocabularulfundamental sau cuvintele c\rora vorbitorii le atribuie alte sensuri (cuvinte argotice):

a) E na[pa dac\ ne ginesc sticle]ii!b) Chiar când e[ti la mititica, ai potol mi[to, dac\ ai lovele.c) – Mucles! Leag\ c\]eaua, gur\-spart\ ce e[ti!

RE}INE}I!

8. Sublinia]i `n enun]urile de mai jos cuvintele de jargon:a) „Nu cunosc la un a[a rezon f\r\ motiv.“b) „Ce pofte[ti, m\ musiu?“c) „Aide, nene, z\u! parol! s\ n-ai parte de mine [i de Veta.“d) „Când trec pe maidan, m\ pomenesc (…) c\-mi taie drumul, «Bonsoar – bonsoar»,

[i [tii a[a, deodat\, sanfaso…“e) „Ei! ]a]o, eu m\ duc, bonsoar, alevoa.“

(I. L. Caragiale, O noapte furtunoas\)

9. Men]iona]i limba din care provin cuvintele subliniate la exerci]iul 8: ………............

10. Rescrie]i cuvintele subliniate `n textele de la exerci]iul 8 [i al\tura]i-le formelecorecte:

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

................................................... ......................................................

RE}INE}I!

10

Argoul cuprinde cuvinte folosite de grupuri restrânse de vorbitori cu scopul de anu fi `n]ele[i sau de a se deosebi de ceilal]i vorbitori.

Jargonul cuprinde cuvinte preluate din alte limbi care nu sunt necesare `n limb\ [inici indicate. Mai sunt cunoscute sub numele de barbarisme. Caragiale satirizeaz\`n comediile [i schi]ele sale tendin]a vorbitorilor de a folosi asemenea termeni.


MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA

1. Sublinia]i, `n lista urm\toare, cuvintele derivate:

ATEN}IE!

2. Sublinia]i cuvintele `n structura c\rora recunoa[te]i un sufix: bl\nar, colivie,glume], cimpoi, scrisoare, cartu[, iste], tineret.

3. Se dau cuvintele: b\ie]el, copila[, perni]\, pui[or, mânu]\, apic\. a) Numi]i sufixele folosite `n formarea cuvintelor de mai sus. ..........................................................................................................................b) G\si]i câte un alt exemplu de cuvânt derivat pentru fiecare din sufixele

recunoscute `n cuvintele de mai sus...........................................................................................................................

4. Forma]i câte dou\ augmentative cu sufixele urm\toare:

-oi -andru

-an -i[can(\)

5. Identifica]i, prin subliniere, prefixele folosite `n formarea cuvintelor:

6. Sublinia]i cuvintele `n a c\ror structur\ recunoa[te]i un prefix: a r\zbate, r\zor,desag\, a desface, nev\zut, neon, str\in, str\bunic.

11

curiosfurioscomunismsocialista readuce

a revenirepeziciuneadâncime`nnegurata mic[ora

pa[nicinamicmo[ietemerarco[ar

Nu confunda]i cuvintele derivate cu neologismele!

..........................

..............................................................................

..........................

..............................................................................

(a) relua(a) desface(a) r\sfira(a se) r\zgândi(a) dezam\gi

nev\zutne[tiind(a) `nl\n]uisupraomenescpre[colar

(a) `mpodobicop\rta[(a) preschimbacons\teaninterjude]ean


7. Exemplifica]i urm\toarele situa]ii care apar `n derivarea cu prefixe:

a) prefixul `n- devine `m-

b) prefixul des- devine dez-

c) derivatul se scrie cu -nn-

DERIVATE PARASINTETICE

1. Identifica]i prin subliniere prefixele [i sufixele din structura urm\toarelor cuvintederivate: `nveli[, `mbuc\tur\, a `mpodobi, a `ntemeia.

2. Combina]i sufixele [i prefixele indicate mai jos pentru a ob]ine derivate parasin-tetice:

............................................... ...............................................

............................................... ...............................................

............................................... ...............................................

............................................... ...............................................

3. Rescrie]i cuvintele rezultate prin derivare parasintetic\ men]ionând cuvântul debaz\, prefixul [i sufixul: revolt\tor, nev\z\tor, a `nchipui, a `nveli, piepti[, `nv\]\tor,`ntrist\tor, repejor, `mp\r\tesc.

................................................... ......................................................a) ................................................... a) ......................................................b) ................................................... b) ......................................................c) ................................................... c) ......................................................

................................................... ......................................................a) ................................................... a) ......................................................

12

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

..........................

des-dez-

`n-`m- re-ne- -tor -ui -a -esc


b) ................................................... b) ......................................................c) ................................................... c) ......................................................

SERII (LAN}URI) DERIVATIVE

1. Sublinia]i prefixele [i sufixele cu care s-au format cuvintele derivate de la substantivul cump\n\: a cump\ni → (a) descump\ni → descump\nitor.

ATEN}IE!

2. Completa]i lan]ul derivativ al cuvântului de mai jos:fa]\ → ................................ → ................................ → desf\]\[el.

3. Completa]i lan]ul derivativ al cuvintelor urm\toare:.................................... > oltean > oltene[te;via]\ > ................................ > ................................ > supravie]uitor;bute > ................................ > butoia[;................................ > ................................ > [col\rime;a fi > ................................ > nefiin]\;................................ > scriitor > scriitorice[te;pachet > ................................ > ................................ > re`mpachetat;

a fi > ................................ > ................................ > nefiresc.

ROLUL SUFIXELOR ÎN REALIZAREA SENSULUI CUVINTELOR

1. Preciza]i semnifica]ia pe care o d\ cuvântului derivat sufixul -tor:am\gitor → ...............................................................................povestitor → ..............................................................................]es\tor → ..................................................................................b\t\tor → ..................................................................................

2. Eviden]ia]i prin s\ge]i semnifica]ia sufixelor subliniate `n cuvintele:

13

Refacerea lan]ului derivativ al unui cuvânt v\ ajut\ s\ v\ da]i seama dac\ acelcuvânt are dou\ sau mai multe prefixe ori sufixe!

usc\torVasilescup\durarprostimemalteztârâ[

– nume proprii de familie– substantiv colectiv– instrument– nume de ocupa]ie– modalitate– no]iune abstract\


3. G\si]i cuvinte derivate cu sufixele de mai jos, precizând sensul pe care `l d\ sufi-xul cuvântului derivat:

-(\)tate → ................................ → ...............................................-ean → ..................................... → ...............................................-oi → ........................................ → ...............................................-e[te → .................................... → ...............................................-esc → ..................................... → ...............................................-i]\ → ...................................... → ...............................................-i[ → ........................................ → ...............................................-ar → ....................................... → ...............................................

COMPUNEREA

1. Identifica]i prin subliniere cuvintele compuse:

2. Completa]i tabelul urm\tor cu exemple de cuvinte compuse:

3. Explica]i formarea cuvintelor compuse de mai jos. Men]iona]i procedeul de com-punere [i elementele componente, precizând valoarea morfologic\:

14

gr\din\ de legumedesprecarte de creditcarte de matematic\subiect de bârf\cumsecadevrând-nevrândmiaz\noapte

`ntr-o zinemaiavândsubofi]ersubiectiva binemeritaa da o decizieR.A.T.B.Asirom

bun\tatec\]elandrubr\du]culeg\torustur\tor

– diminutiv– nume de agent– origine– augmentativ– `nsu[ire.

Cuvinte compuse Cuvinte compuse Cuvinte compuseprin al\turare prin contopire (sudare) prin abreviere


Satu-Mare .............................. `nspre ..................................................– ............................................ – .........................................................– ............................................ – .........................................................

ORL ....................................... Transcom .............................................– ............................................ – .........................................................– ............................................ – .........................................................

4. Forma]i cuvinte cu urm\toarele elemente de compunere neologice:

5. Extrage]i, din fiecare termen dat, elementul de compunere care exprim\ ideeade num\r:

6. Identifica]i numele proprii de la care s-au format urm\toarele compuse parasin-tetice [i preciza]i sufixele lexicale:

antonpannesc: ...................................................................................................camilpetrescian: .................................................................................................julvernian: ..........................................................................................................newyorkez: ........................................................................................................b\im\rean: ........................................................................................................

ATEN}IE!

15

a) api- (= albin\) apicultur\omni- (= tot) .............................agro- (= ogor) ...........................bio- (= via]\) .............................biblio- (= carte) .........................demo- (= popor) .......................fono- (= sunet) ..........................geo- (= p\mânt) ........................retro- (= `napoi) ........................tele- (= departe) .......................

b) -gram\ (= scriere) pictogram\-cid (= a ucide) .............................-pod (= picior) ..............................-meridian (= amiaz\) ....................-cefal (= cap) ................................-crat (= putere) .............................-edru ( = baz\) .............................-graf (= a scrie) ............................-pter (= arip\) ..............................-patie (= sensibilitate) ...................

unicorn .................monorim\ .............biped ....................distih ....................

trilogie ..........................tetraedru ......................cvadrimotor ..................hexametru ....................

septuagenar ..................octogon ........................nonagenar ....................decalitru ........................

Compusele pparasintetice sunt formate, `n acela[i timp, prin compunere [i prinderivare cu sufixe lexicale!


MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOG|}IRE A VOCABULARULUISCHIMBAREA CLASEI MORFOLOGICE (CONVERSIUNEA)

1. Exemplifica]i, prin enun]uri, urm\toarele modalit\]i de realizare a conversiunii:a) Substantive provenite prin articulare din:

– adjective: ....................................................................................................– pronume: ....................................................................................................– numerale: ...................................................................................................– verbe: .........................................................................................................– adverbe: .....................................................................................................– interjec]ii: ...................................................................................................

b) Substantive formate prin metalimbaj (totalitatea enun]urilor despre limb\).

Exemplu: Din propozi]ie lipse[te cuvântul „c\”.

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................c) Adjective propriu-zise provenite din:

– verbe la gerunziu: .......................................................................................– verbe la participiu: .......................................................................................– adverbe de mod: .........................................................................................

d) Adjective pronominale provenite din:– pronume demonstrative: .............................................................................– pronume posesive: ......................................................................................

e) Adverbe provenite din:– substantive (cu sens temporal): ...................................................................– adjective: ....................................................................................................– conjunc]ii: ...................................................................................................

f) Prepozi]ii `n cazul genitiv provenite din:– adverbe: .....................................................................................................

g) Prepozi]ii `n cazul dativ provenite din:– adverbe: .....................................................................................................– adjective: ....................................................................................................– substantive: ................................................................................................

h) Interjec]ii provenite din:– substantive: ................................................................................................– verbe: .........................................................................................................

2. Completa]i coloanele tabelului de mai jos cu termenii la care s-a produs conver-siunea; preciza]i valoarea morfologic\ ini]ial\ [i valoarea morfologic\ rezultat\ din con-versiune, dup\ modelul dat:

Mersul pe jos are acelea[i efecte ca ridicarea greut\]ilor.Iarna ne d\m seama c\ vara este un anotimp frumos.Chiar cu un doi, acest elev promoveaz\.

16


S\tulul nu crede fl\mândului.Cei doi vorbeau cu toat\ convingerea despre inteligen]a lor.Lumina pâlpâind\ m\ sup\r\.

3. Scrie]i, `n dreptul propozi]iilor de mai jos, valorile morfologice ale cuvintelor subliniate:

a) A este prima liter\ a alfabetului. .............................................................Haina este a fetei. ...................................................................................Cartea este a mea. .................................................................................El este elev `n clasa a [aptea. ..................................................................Ia-o pe a de colo! ...................................................................................El a plecat la [coal\. ...............................................................................M\ gândesc c-a veni [i ea, vara. ..............................................................Pl\cerea mea este de a citi. ....................................................................Miroase a busuioc. .................................................................................Au venit p\rin]ii a doi dintre elevi. ..........................................................A, despre asta e vorba? ..........................................................................

b) A mâncat ni[te ai. ..................................................................................Pantofii sunt ai tat\lui. ............................................................................Ai mei au plecat. .....................................................................................Tu ai o cas\ frumoas\. ............................................................................Nu ]i-ai scris tema. ..................................................................................Ai putea s\ pleci. .....................................................................................Ai! Ce m\ doare! ....................................................................................

4. Grupa]i urm\torii termeni `n tabelul de mai jos, `n func]ie de modalitatea de for-mare acestora: scurt\tur\, zbatere, inginer-[ef, sublocotenent, subordonare, l\tratul,un [ase, a binevoi, un bine, bine]e, a mic[ora, a `ntemeia, copil\rie, cititul, bun\tate,

17

termen valoare morfologic\ ini]ial\ valoare morfologic\ rezultat\mersul verb la modul participiu substantiv (prin articulare)


dinspre, `nsu[i, miaz\zi, proste[te, desprindere, Tarom, altcineva, sup\rare, veri[can,butoi, tremurânde, oricum.

FAMILIA LEXICAL|

1. Alc\tui]i familia lexical\ a cuvintelor floare [i p\mânt, explicând ce procedeu a]ifolosit la fiecare cuvânt (derivare, compunere, conversiune):

floare p\mânt..................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ..........................................................

2. Elimina]i prin t\iere termenii care nu intr\ `n familia lexical\:a lucra, lucrez, lucr\tor, lucrare, a prelucra, lucrând, lucru[or, nelucrat, nelu-

crând, nemailucrând, lucrativ.soare, a (se) `nsori, `nsorit, Poiana Soarelui, solar, ne`nsorit, solariu, nemai`n-

sorind, `nsorire, floarea-soareluipace, pa[nic, pacifist, a pacifica, a `mp\ca, `mp\care, `mp\c\ciune, a `mp\ciui,

`np\ciuire, `mp\ciuitorist

ATEN}IE!

18

Cuvinte derivate Cuvinte compuse Cuvinte formate prin conversiune

Nu confunda]i cuvintele derivate cu neologismele!


RE}INE}I!

NEOLOGISMELE

1. Da]i câte trei exemple de neologisme pentru urm\toarele categorii:

2. Preciza]i de ce cuvintele subliniate `n lista urm\toare nu intr\ `n familia lexical\ asubstantivului lege: a legiui, legiuitor, legal, legalitate, nelegiuit, legitim, legitimitate,nelegiuire.

3. Se dau textele:a) „Dac\ excludem o eventual\ mutare a tezaurului din alt\ provincie roman\ `n

Dacia, atunci structura sa ne `ndrept\]e[te s\ sus]inem c\ el ar putea reprezenta ago-niseala unor autohtoni daci care a fost transmis\ din genera]ie `n genera]ie.“

(Vasile Pârvan, Începuturile vie]ii romane la gurile Dun\rii)b) „Unul din [iretlicurile lui favorite era s\-[i piard\ urma `ntr-o ap\ curg\toare [i

s\ stea lini[tit `ntr-un desi[ apropiat `n timp ce `n jurul lui r\sunau urletele lor buim\cite.“(Jack London, Col] Alb)

Sublinia]i neologismele din textele de mai sus.Explica]i de ce `n primul text num\rul neologismelor este mult mai mare decât

`n textul al doilea: ..........................................................................................................

4. G\si]i câte cinci neologisme provenind din limbile:francez\ ................................. englez\ ..................................

.................................. .................................

19

Familia llexical\ include al\turi decuvântul de baz\:a. cuvinte derivate;b. cuvinte compuse;c. cuvinte ob]inute prin conversiune;d. participii negative (cu prefixul ne-);e. participii negative [i compuse (cuadverbul mai);f. gerunzii negative (cu prefixul ne-);g. gerunzii negative [i compuse (cuadverbul mai).

NU intr\ `n familia lexical\:a. neologismele;b. formele flexionare ale unui cuvânt;c. grupurile de cuvinte ce ]in locul uneip\r]i de vorbire (locu]iunile);d. cuvintele derivate cu prefixe din altelimbi;e. cuvintele compuse dup\ modele dinalte limbi.

a) termeni [tiin]ifici: .....................................................................

b) termeni culturali: .............................................................................................


................................. .................................

................................. .................................

................................. .................................

EVITAREA GRE{ELILOR ÎN PRONUN}AREA NEOLOGISMELOR

Facultativ

1. Citi]i, dup\ `ndrum\rile din paranteze, urm\toarele neologisme:

2. Citi]i urm\toarele cuvinte (ce reprezint\ `mprumuturi lexicale recente) [i extrage]i dinDic]ionarul ortografic, ortoepic [i morfologic al limbii române transcrierea fonetic\ a fiec\ruicuvânt:

CATEGORIILE SEMANTICE

SINONIMELE

1. Citi]i cu aten]ie enun]urile:

a) „Mul]imea `l privea pe osândit trist\, jalnic\, t\cut\.“(Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

b) Simpatic, dr\g\la[, dr\gu],Zburda prin curte un iedu].

c) Acum, imediat, pe locG\sesc eu ac de-al t\u cojoc!

20

a) din limba englez\:gentleman [gentl-men]dancing [dansing]strip-tease [strip-tiz]base-ball [beiz-bol]bowling [bou-ling]bridge [brigi]stewardes\ [stiuardes\]

b) din limba francez\:alur\ [alür\]mignon [mi-nion]

c) din limba german\:foehn [fön]Kaiser [Kaiz\r]

d) din limba italian\:intermezzo [interme]o]

cnocaut .......................................scanner .......................................player ..........................................smash .........................................

hertzian .....................................coulomb .....................................spicher .......................................quasar ........................................


Rescrie]i sinonimele perechi din cele trei texte:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Dac\ a]i fi `n locul autorilor, ce cuvinte a]i elimina din textele de mai sus [i de ce?....................................................................................................................................................................................................................................................

2. Alc\tui]i serii de sinonime ale cuvintelor urm\toare (minimum 5 cuvinte):bun: ...............................................................................................................cas\: ...............................................................................................................a face: ............................................................................................................

3. Scrie]i sinonimele neologice ale cuvintelor de mai jos:

4. Grupa]i termenul din fondul vechi al limbii române cu sinonimul neologic, respec-tând ordinea indicat\: vârst\, prob\, direct, agil, dovad\, etate, ager, drept, copil\resc,du[m\nos, `nv\]at, a suspecta, pueril, a `nso]i, erudit, a acompania, str\vechi, ostil, ab\nui, antic.

5. G\si]i câte un sinonim neologic pentru combina]iile urm\toare:

21

izvor ........................`mprejurare ..............jertf\ .......................n\dejde ...................

mânc\cios ........................oache[ ..............................obosit ...............................singur ...............................

a `nvinui ...........................a m\ri ..............................a n\zui .............................a p\r\si ............................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

........................ = ........................ ...................... = ........................

zi de zi = ........................................scurt [i cuprinz\tor = ......................luat pe nea[teptate = .....................pe larg = ........................................f\r\ `ncetare = ................................

de mântuial\ = .......................................cas\ de bani = ........................................a da zi dup\ zi = ....................................lovitur\ de col] = ....................................lovitur\ de pedeaps\ = ...........................


TIPURI DE SINONIME

1. În seriile sinonimice de mai jos, preciza]i tipul de sinonimie care se stabile[te cuprimul termen (sinonim par]ial / total):

2. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare perechilor de sinonime totale, dup\ mode-lul dat:

3. G\si]i sinonimele aproximative ale construc]iilor subliniate `n textele de mai jos:

a) „Cuvintele au lam\ de briciintrând `n miracol, cu tandr\ mirare,“

(Nichita St\nescu, Cu col]ul inimii)

..........................................................................................................................b) „De-oi adormi curând

În noaptea uit\riiS\ m\ duce]i t\cândLa marginea m\rii.“

(M. Eminescu, De-oi adormi)

..........................................................................................................................

ANTONIMELE

1. Al\tura]i antonime cuvintelor urm\toare:

22

a povesti — a nara ..............................— a relata .............................— a istorisi ............................— a bârfi ..............................— a conversa ........................— a propov\dui ....................— a expune ..........................

chip — fa]\ .....................................— aer ......................................— fizionomie ...........................— obraz ..................................— cale .....................................— mutr\ ..................................— efigie ...................................

azot – nitrogen �dragoste – iubire �secol – veac �st\pân – proprietar �

surcele – vreascuri �leg\tur\ – rela]ie �ciclon – taifun �cinste – onestitate �

x

direct ↔ .......................................drept ↔ .......................................agil ↔ . .........................................pueril ↔ .......................................ostil ↔ .........................................

erudit ↔ .............................................antic ↔ ...............................................diluat ↔ .............................................superior ↔ .........................................certitudine ↔ .....................................

Caiet_Romana_VII_partea 1_02_cap1 (3-46)_2011.qxd 15-Jul-11 12:06 PM Page 22

2. Defini]i sensul cuvintelor urm\toare prin antonimul cel mai potrivit:

3. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare perechilor de antonime:

4. Înlocui]i prefixul din fiecare cuvânt dat, cu un alt prefix, prin care s\ ob]ine]iantonimul cuvântului respectiv:

5. Sublinia]i antonimele din versurile de mai jos [i identifica]i p\r]ile de vorbire princare sunt exprimate acestea:

„Vreme trece, vreme vine, ........................................................................Toate-s vechi [i nou\ toate; ........................................................................Ce e r\u [i ce e bine ........................................................................Tu te-ntreb\ [i socoate.“ ........................................................................

(M. Eminescu, Gloss\)

6. Citi]i [i compara]i urm\toarele texte:a) „F\r\ `ndoial\ c\ frunzi[ul ginga[ [i ecourile [i r\sufl\rile p\durii aveau un

`ndemn, dar fata cu `nml\dierea de ramur\ [i cu privirea-i de [arpe visase clipa aceasta.“(Mihail Sadoveanu, Neamul Çoim\re[tilor)

b) Nu e sigur c\ frunzoaiele imense [i lini[tea [i sufocarea p\durii aveau oamenin]are, dar fata cu `ncremenirea de lemn uscat [i cu privirea inert\ se temea declipa aceasta.

Ce categorie semantic\ `nlocuie[te `n al doilea text majoritatea termenilor dinprimul text? ..................................................................................................................

Ce stare sufleteasc\ v\ sugereaz\ primul text? ..............................................Care este atmosfera sugerat\ de textul al doilea? ..........................................Ce modalitate de expresivitate artistic\ reprezint\ al\turarea celor dou\ texte?

..........................................................................................................................

23

abil ↔ ..........................................ineficient ↔ ..................................supraevaluat ↔ . ...........................intracarpatic ↔ .............................hipercaloric ↔ ..............................

moral ↔ .............................................necopt ↔ ..........................................postpus ↔ ..........................................pronazist ↔ ........................................subaprecia ↔ .....................................

fericit – nefericit �bun – nebun �curajos – necurajos �

egal – inegal �dus – indus �tentat – intentat �

`mpachetat ↔ ..............................`ngropat ↔ ...................................antebelic ↔ ..................................extravilan ↔ .................................

hipertensiune ↔ ................................postfa]\ ↔ .........................................suprapopulat ↔ ..................................subapreciat ↔ ....................................


OMONIMELE

1. Demonstra]i `n câte dou\ enun]uri omonimia cuvintelor:

tors

spor

mir\

2. Completa]i versurile cu un termen care s\ rimeze [i men]iona]i ce categoriesemantic\ ilustreaz\ cuvintele de la sfâr[itul versurilor:

a) Când te ui]i blajin la poart\,Nu vi]elul vina _ _ _ _ _ _!

b) Vei avea câ[tig o _ _ _Dac\-mi dai g\ina mie!

c) Nu te mai uita la _ _ _Dac\ s\ vorbe[ti `]i cer!Cuvintele folosite `n rim\ au valoare de _ _ _ _ _ _ _.Jocul de cuvinte folosit `n versurile de mai sus se nume[te c _ _ _ _ _ _ r.

TIPURI DE OMONIME

1. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate [i tipul de omonimie carese stabile[te `ntre ele (lexical\, lexico-gramatical\, morfologic\).

a) „El pe capu-i poart\ mitr\Çi-i cu barba piept\nat\.“

b) „Çi s-a[eaz\ to]i la mas\Cum li-s anii, cum li-i rangul.“

(M. Eminescu, C\lin (file din poveste))

i omonimie ..................................................

s omonimie ..................................................

2. Sublinia]i, `n urm\toarele exemple, omonimele lexico-gramaticale, precizândfelul p\r]ilor de vorbire subliniate:

El locuie[te deasupra. .........................................................................................El locuie[te deasupra familiei Popescu. ...............................................................Diminea]a este r\coroas\. ..................................................................................Diminea]a fac gimnastic\. ..................................................................................

24

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

............................

............................

............................

............................


3. Demonstra]i, prin enun]uri, c\ urm\toarele cuvinte sunt omofone, dup\ modelulde mai jos:

`nalt

cuminte

prinsoare

4. Sublinia]i omonimele din enun]urile de mai jos:Era de-al nostru.Greu la deal cu boii mici!Când trecea duduia pe drum, duduia p\mântul.În acele zile geroase, acele se blocau des.Acarul P\un `[i prinsese buzunarul rupt cu un acar.

OBSERVA}IE!

5. Completând pe orizontal\, ve]i ob]ine dou\ subcategorii ale omonimelor.1. Ultimul dalma]ian2. Î]i organizeaz\ timpul (pl.)3. Casetofonul str\bunicii4. Se scriu la fel5. Derivat al verbului a sfida6. Sinonim pentru b\trâni7. Un b\trân simpatic

SOLU}IILE

PARONIMELE

1. Alege]i paronimul potrivit contextului:Chipurile i se par familiale / familiare.Este un port original / originar.Copiii emigran]ilor / imigran]ilor `nva]\ `n [coala noastr\.M\ `ncânt\ euforia / eufonia versului.Poart\ c\m\[i de atlas /atlaz.

25

Plopul este înalt.Tu locuieçti în alt cartier...............................................................................................................................

...............................................................

...............................................................

Dac\ se folosesc `n acela[i enun] omografe, se recomand\ s\ se marcheze accentul.

O

O

F

E

1.2.3.4.5.6.7.

(ROSTOGOL; PROGRAME; GRAMOFON;OMOGRAFE; SFID|TOR; VETERANI; B|TRÂNEL)


2. G\si]i paronimul fiec\ruia din cuvintele de mai jos [i folosi]i `n enun]uri potrivitefiecare termen:

dependen]\: ....................................................................................................................... : .....................................................................................................literal: ................................................................................................................................. : .....................................................................................................elips\: ................................................................................................................................. : .....................................................................................................a `nvesti: ............................................................................................................................. : .....................................................................................................revelare: ............................................................................................................................. : .....................................................................................................

3. Sublinia]i cu o linie cuvintele care ilustreaz\ omonimia [i cu dou\ linii cuvintelecare ilustreaz\ paronimia `n enun]urile de mai jos.

a) Era un car de nervi. Nu pot s\ car toate saco[ele.

b) Prietenii adev\ra]i sunt solidari.La orizont se profila un plop solitar.

c) Dup\ un moment de reflec]ie a acceptat propunerea.Reflexia este un fenomen fizic.

d) Coroboreaz\ toate datele pentru a-[i forma o p\rere.Când colaboreaz\, au rezultate mai bune.

e) Este un elev eminent.Pr\bu[irea cl\dirii este iminent\.

CUVINTELE POLISEMANTICE

1. Alc\tui]i o compunere de 10 de rânduri `n care s\ folosi]i substantivul limb\ cusensurile:

– parte anatomic\; – ac indicator;– `n]eles; – popor;– peninsul\; – grai;– alte dou\ sensuri alese de voi.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

26


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

2. Sublinia]i, `n compunerea anterioar\, cu o linie sensul de baz\, cu dou\ linii sen-surile secundare [i cu linie `ntrerupt\ sensurile figurate.

3. Pornind de la cuvintele subliniate `n urm\toarele versuri din poezia C\lin (file depoveste) de M. Eminescu, alc\tui]i câte trei contexte prin care s\ demonstra]i polisemiaacestor cuvinte:

a) „În cuibar rotind de ape peste care luna zace.“b) „Lâng\ lacul care-n tremur somnoros [i lin se bate,

Vezi o mas\ mare-ntins\ cu f\clii prealuminate.“

ap\

lac

mas\

4. Demonstra]i `n câte cinci enun]uri polisemia cuvintelor de mai jos, folosindu-lecu sensurile indicate `n parantez\:

a bate — (a lovi) .....................................................................................................— (a cioc\ni) ................................................................................................— (a scutura) ...............................................................................................— (a lumina) ................................................................................................— (a `nvinge) ...............................................................................................

urm\ — (amprent\) ................................................................................................— (`napoi) ......................................................................................................— (apoi) ........................................................................................................— (r\m\[i]\) ..................................................................................................— (dâr\) ........................................................................................................

POLISEMIA ÎN RAPORT CU OMONIMIA

1. Preciza]i ce `nsu[ire a cuvintelor subliniate mai jos este pus\ `n eviden]\ `nenun]urile urm\toare (polisemie / omonimie):

Mina de uraniu s-a `nchis.Mina a explodat `n apropierea lui.

27

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

.............................................................................................

} ................................................................


Va lucra `n min\ cu fiul lui.Munca este o min\ de aur pentru noi.Dac\-i vorbesc frumos cap\t `ncrederea lui.Nu-i mai dau de cap\t!Ajunseser\ la cap\tul puterilor.Nu-i d\ un cap\t de a]\.

2. Completa]i spa]iile cu sensurile cuvântului minte din textele de mai jos:a) „Mintea domne[te, mintea `mp\r\]e[te.“ (Folclor) ..........................................b) „Minte la nebun, cât glas la pe[te.“ (Folclor) ..................................................c) „Çi dac\ ramuri bat `n geam

Çi se cutremur plopii,E ca `n minte s\ te am ...................................................................................Çi-ncet s\ te apropii.“

(M. Eminescu, Çi dac\…)d) „A mea minte, a farmecului roab\.

Dar ori[ice durere `]i face o podoab\.“(M. Eminescu)

e) Privirea ta m\ minte. ......................................................................................

3. Compara]i sensurile cuvântului minte din textele a), b), c), d) de la exerci]iul ante-rior cu sensul acestui cuvânt din textul e), precizând categoria semantic\ `n care le`ncadra]i (polisemantism sau omonimie):

În textele a), b), c), d) substantivul minte este ……….........................................În textul e) verbul minte este ………................................…… cu sensurile de la

celelalte texte.

SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT

1. Rescrie]i cuvintele subliniate `n enun]urile de mai jos [i preciza]i sensurile pe carele au `n enun]urile respective:

a) „De din vale de RovineGr\im, Doamn\, c\tre tineNu din gur\, ci din carte,C\ ne e[ti a[a departe.“

(Mihai Eminescu, Scrisoarea III)Ai carte, ai parte.

b) „Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limb\…“(Mihai Eminescu, Scrisoarea III)

Fiecare pas\re pe limba ei piere.

28

}}

}

.........................................................

...................................................

......................................................................


a) ............................................................................................................................................................................................................................................

b) ............................................................................................................................................................................................................................................

2. Eviden]ia]i, prin contexte, urm\toarele valori morfologice ale cuvintelor de mai jos:

viitor

seara

ei

3. Completa]i enun]urile de mai jos cu termenul care se potrive[te contextului:a) Îl [tiam om de ………..................................... .

Duce ………......................... de la unul la altul.

b) A trasat o linie …….............. cu mâna liber\.S-a `nfiin]at o linie ….........…… `ntre Ia[i [i Paris.

c) Se duce ……...............................…… la locul lui.S-a introdus `n circula]ie un tramvai …….......… .

d) Pari om vesel din ………................................... .Psihologul ]inea o lec]ie despre ….........…...….. .

OBSERVA}I!

4. Alc\tui]i contexte cu urm\toarele sinonime ale cuvântului popor: na]iune –neam – norod – popula]ie – lume.

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

29

substantiv: ......................................................................................adjectiv: ..........................................................................................

substantiv: .....................................................................................adverb: ..........................................................................................

pronume: .......................................................................................interjec]ie: ......................................................................................

} cuvânt / vorb\

} direct\ / dreapt\

} lini[tit / silen]ios

} fire / temperament

Din seria de sinonime a unui cuvânt trebuie ales `n comunicare cel care sepotrive[te contextului!


GRE{ELI DE EXPRIMARE

1. Identifica]i [i explica]i, pe scurt, construc]iile pleonastice din urm\toarele texteapar]inând dramaturgiei lui I. L. Caragiale:

a) „– Domnule, musiu, tot aici e[ti?“....................................................................................................................................................................................................................................................b) „– Sunt un june tân\r [i nefericit…“....................................................................................................................................................................................................................................................

2. Recunoa[te]i gre[elile, precizând, dup\ fiecare enun], tipul de gre[eal\ [i `n ceconst\ aceasta:

a) Portretul schi]at sumar al c\rei autor anonim nu era cunoscut fusese supra licitat........................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................

b) Materialele fotosensibile la lumin\ trebuie s\ aib\ barem un termen de vala-bilitate de minimum cinci luni.

.................................................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

RE}INE}I!

30

Al\turi de pleonasm [i atrac]ie paronimic\, `n exprimare pot ap\rea [i alte abateri:a. dezacorduri;b. incompatibilitatea semantic\ – termenul este folosit `ntr-un context gre[it,vorbitorul atribuindu-i alt sens decât sensul real;c. cacofoniile – succesiunea unor silabe identice;d. forme flexionare gre[ite – pluralul unor substantive, acuzativul `n loculdativului, formele unor verbe etc.


3. Rescrie]i construc]iile gre[ite din textele urm\toare, conform rubricilor indicate:

a) Riscul este apanajul pionierilor deschiz\tori de drumuri [i pentru acestpanaceu universal credea c\ e bine s\ lupte.

b) Reforma [i modernizarea este opera `ntregului popor care resimte mutualconsecin]ele schimb\rii `n profunzime ale modului lor de via]\.

c) Terenul apar]inând de [coala la care `nv\]ase se pare c\ fusese sem\nat prea târziu.

Pleonasm:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

AtracÆie paronimicå:..........................................................................................................................

Dezacord:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Incompatibilitate semanticå:....................................................................................................................................................................................................................................................

Cacofonie:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Formå flexionarå incorectå:..........................................................................................................................

UNIT|}ILE FRAZEOLOGICE

1. Rescrie]i unit\]ile frazeologice din textele urm\toare [i g\si]i sinonimele acestora:S-a dus unde-[i `n]\rcase dracul copiii.Cu p\rere de r\u v\ spun c\ a-n]\rcat b\laia.Pân\ una alta, tot tu ai s\ tragi ponoasele!Am de gând s\-i tai macaroana.„De cu sar\ [i pân\ dup\ miezul nop]ii ne-am perpelit ca pe j\ratic [i tot ne-au

co[it ]ân]arii.“„|ra! D-apoi ave]i la [tiin]\ c\ prea v\ `ntrece]i cu dediochiul!“

(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)

31


2. G\si]i sinonime frazeologice (grupuri de cuvinte) pentru termenii de mai jos,dup\ modelul dat:

distrat = cu capul `n nori`ncrezut = .....................................................................a observa = ..................................................................devreme = ....................................................................p\rere = .......................................................................a se gr\bi = .................................................................a fugi = ........................................................................a batjocori = ................................................................zilnic = .........................................................................exagerat = ....................................................................

3. Completa]i expresiile care se pot forma de la verbul a lua:

TIPURI DE UNIT|}I FRAZEOLOGICELOCU}IUNILE

1. Rescrie]i fiecare locu]iune din textele de mai jos, precizând:a) echivalentul semantic (cuvântul sinonim);b) partea de vorbire pe care o `nlocuie[te.

S\ te ui]i la el cu mult\ b\gare de seam\!a. .....................................................b. .....................................................

Cumnata lui era o femeie cu minte.a. .....................................................b. .....................................................

Mul]i oameni `l luau peste picior.a. .....................................................b. .....................................................

32

a (se) luaa(-[i) lua

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

....................................

....................................

....................................


Furtuna s-a pornit pe nea[teptate.a. .....................................................b. .....................................................

A[ez\m cortul `n apropierea cabanei.a. .....................................................b. .....................................................

Au gre[it din cauz\ c\ n-au fost aten]i.a. .....................................................b. .....................................................

ATEN}IE!

2. Çtiind c\ substantivul din structura unei locu]iuni devine invariabil ([i nu maiadmite atribut), sublinia]i `mbin\rile de cuvinte care au valoare de locu]iuni:

a) S-a f\cut foc de sup\rare fiindc\ nu l-au b\gat `n seam\.Çtie c\ nu trebuie s\ fac\ foc `n p\dure.

b) Apropierea tezei m\ `ngrijoreaz\.Ionescu locuie[te `n apropierea [colii.

c) Echipa noastr\ a dat gol `n ultimul minut.I-au dat de gol când au povestit ce se `ntâmplase.

ATEN}IE!

3. Rescrie]i substantivele din structura locu]iunilor subliniate `n enun]urile de maijos care nu mai sunt folosite `n vorbirea actual\:

I-a dat brânci `n ap\. ..........................................................................................Dac\ nu te cau]i, dai ortul popii. .........................................................................Nu-mi aduc aminte s\-l mai fi v\zut. ...................................................................Când `l pui la munc\, face zâmbre. .....................................................................Nu-i d\ inima ghes s\ se apuce de munc\. ..........................................................Îi fac repede de petrecanie! ................................................................................S-a dat de-a berbeleacul pân\ `n vale. .................................................................Bate ceamburul cât e ziulica! ..............................................................................Totul merge ca pe roate. ....................................................................................

33

....................................

....................................

....................................

Elementele din structura unei locu]iuni s-au sudat, astfel `ncât:a) cel pu]in un termen din structur\ este invariabil (nu-[i schimb\ forma);b) locu]iunea se analizeaz\ ca o unitate semantic\, la fel ca partea de vorbireechivalent\.

Unele locu]iuni, fiind construc]ii vechi, p\streaz\ `n alc\tuirea lor substantive careau disp\rut din vorbirea curent\.


4. Scrie]i câte un sinonim neologic pentru fiecare dintre locu]iunile (verbale)urm\toare:

a pune `n pericol .............................................................................................a ]ine piept .....................................................................................................a scoate din fire ..............................................................................................a-[i da via]a .....................................................................................................a face legi .......................................................................................................

EXPRESIILE

1. Explica]i, prin sinonime, sensul urm\toarelor expresii:om de paie .....................................................................................................de la coada vacii .............................................................................................a-[i da `n petec ................................................................................................stâlpul casei ....................................................................................................strig\tor la cer ................................................................................................

2. Completa]i coloanele de mai jos cu locu]iunile [i expresiile din enun]urileurm\toare:

Ho]ul cu un p\cat [i p\guba[ul cu o mie.Au ap\rut pe nea[teptate [i s-au luat la har]\ cu noi.Chelului `i trebuie tichie de m\rg\ritar.Peste tot sunt oameni cu frica lui Dumnezeu.L-am prins cu mâ]a-n sac!

LocuÆiuni Expresii..................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... ..........................................................

ATEN}IE!

34

LOCU}IUNILEsunt unit\]i frazeologice mai vechi,

cu un accentuat grad de sudur\ `ntretermenii componen]i;

cel pu]in unul din termenii compo-nen]i este invariabil;

`n general, au ca echivalent seman-tic o parte de vorbire.

EXPRESIILEgradul de sudur\ `ntre elementele

componente este mai redus;con]in termeni care `[i pot schimba

forma, f\r\ a se modifica sensul construc]iei;

uneori, reprezint\ din punct de ve-dere sintactic o propozi]ie (cu sau f\r\predicat) sau chiar o fraz\.


4. Da]i câte un exemplu de locu]iune [i de expresie `n componen]a c\rora s\ intre:

substantivul ochi

adjectivul bun

verbul a lua

numeralul patru

ASPECTE STILISTICE ALE VOCABULARULUI

1. Eviden]ia]i rolul diminutivelor din fragmentele urm\toare, precizând sentimentulsau atitudinea exprimat\ prin intermediul lor:

a) „Maic\, m\iculi]a mea,Cum s\ scap de moartea grea?“

(Folclor)..........................................................................................................................

b) „De-a[ avea o porumbi]\Cu chip alb de copili]\,Copili]\ blândi[oar\Ca o zi de prim\var\,Câtu-]i ]ine ziuli]aI-ar cânta doina, doini]a.“

(M. Eminescu, De-a[ avea)c) – M\i b\ie]ic\, eu `]i vreau binele!..........................................................................................................................

d) Un inginera[ nu m\ poate `ntoarce pe mine din drum!..........................................................................................................................

2. Scrie]i `n dreptul fiec\rui enun] atitudinea sau sentimentul exprimat prin inter-mediul augmentativelor subliniate (dispre], ironie, admira]ie, mândrie, duio[ie,afec]iune etc.):

a) Bun\ ziua, veri[cane! .....................................................................................b) E[ti un coto[man pe cinste! ............................................................................c) Un b\boi fugea dup\ ei, afurisindu-i. ..............................................................d) Poart\ cu el, pretutindeni, un c\r]oi care-i trage `n jos um\rul drept...........................................................................................................................e) Un copilandru ducea pe umerii lui firavi toate necazurile familiei...........................................................................................................................

35

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................


3. Sublinia]i, `n textul de mai jos, cuvintele antonime [i comenta]i rolul acestora `ncrearea unor imagini antitetice:

a) „În gr\dina lui IonToate p\s\rile dormNumai una n-are somnÇi zboar\ din pom `n pom.“ (Folclor)

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

4. Sublinia]i sinonimele din textul de mai jos [i explica]i valoarea expresiv\ a folosirii lor:„Arome lungi, pestri]e se ]es moi ca o lân\,Velin]e de parfumuri pe limpedea ]\rân\Çi-un curcubeu de izuri zbucne[te `mprejur,Cu lanuri de miresme s\dite-n [esul pur,Jos, de la gravul miros de lut dospit [i pân\La recea [i `nalta mireasm\ de azur.“ (V. Voiculescu, Dup\ ploaie)

5. Preciza]i sensurile cuvintelor subliniate mai jos. Compara]i sensul de baz\ alcuvintelor cu cele rezultate din context [i comenta]i efectul stilistic ob]inut:

„Soare crud `n liliac,Zbor sub]ire de gândac,Glasuri miciDe rândunici…“ (G. Top`rceanu)

crud – `n context are sensul ………..................................................................– sensul de baz\ este ……….…................................................................– efectul stilistic este ……….….................................................................– ............................................................................................................

sub]ire – .........................................................................................................– .........................................................................................................– .........................................................................................................– .........................................................................................................

mici – .............................................................................................................– ............................................................................................................– ............................................................................................................– ............................................................................................................

6. Sublinia]i neologismele din textul urm\tor [i comenta]i rolul lor stilistic:„S-a ivit pe culme Toamna,Zâna melopeelor,Spaima florilor [i DoamnaCucurbitaceelor.“ (G. Top`rceanu)

36


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

ALTE TIPURI DE UNIT|}I FRAZEOLOGICE

Facultativ

1. Rescrie]i unit\]ile frazeologice care constituie cli[ee interna]ionale [i explica]i `n]elesulacestora:

Îl trimite de la Ana la Caiafa.Çtiind c\ zarurile sunt aruncate, nu mai avea nici o re]inere.Simte deasupra capului sabia lui Damocles.Se afl\ `ntre Scylla [i Caribda.

– ................................................................................................................................................................................................................................................

– ................................................................................................................................................................................................................................................

– ................................................................................................................................................................................................................................................

– ................................................................................................................................................................................................................................................

2. Folosi]i `n enun]uri urm\toarele formule de circula]ie interna]ional\:ab origine: ………..........................................pro domo: …............................................….sine qua non: ………..............................................tale quale: ………...................................................ex libris: ……..........................................................per pedes: ……......................................................

3. Trece]i `n rubricile potrivite urm\toarele unit\]i frazeologice: mas\ rotund\, carpe diem,corp delict, de ochii soacrei, de isprav\, din loc `n loc, vis-à-vis, post scriptum, m\rul lui Adam, ca`n sânul lui Avraam, ca-n ]ara lui Papur\-Vod\, sat f\r\ câini, vinde castrave]i la gr\dinar, dus denas, b\gat la zdup, din inim\, pe inima goal\, a priori.

37

LocuÆiuni Expresii Formule çi cliçee internaÆionale– .............................. – ............................... – ............................................– .............................. – ............................... – ............................................– .............................. – ............................... – ............................................– .............................. – ............................... – ............................................– .............................. – ............................... – ............................................– .............................. – ............................... – ............................................


ROLUL UNIT|}ILOR FRAZEOLOGICE ~N ASIGURAREA EXPRESIVIT|}II LIMBII

Facultativ

1. ~nlocui]i `n textul de mai jos cuvintele [i expresiile subliniate cu termeni literari, explicândconsecin]ele acestor `nlocuiri asupra expresivit\]ii textului:

„– I-auzi, m\i! Dac-ar [ti el, chiolh\nosul [i tic\itul, de unde-am pornit ast\-noapte, [i-arstrânge lioarba acas\, n-ar mai dârdâi degeaba asupra c\i[orilor mei! {-apoi doar nu vin eu acum`ntâia[i dat\ la Ia[i, s\-mi deie pov\] unul ca dânsul ce rânduial\ trebuie s\ p\zesc.“

(I. Creang\, Amintiri din copil\rie)

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Înlocui]i cu sinonime construc]iile subliniate mai jos. Compara]i-le [i preciza]i care dintreacestea sunt mai expresive:

{i-a dat arama pe fa]\ când nu te a[teptai.Cei doi [i-au pus pirostriile.L-a f\cut cu ou [i cu o]et la el acas\.Mai pune-]i pofta-n cui!................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

ATEN}IE!

38

Expresiile iidiomatice (idiotisme, idiomatisme) au un `n]eles figurat [i nu se pot traduce adliteram `n alt\ limb\.Ele au un grad foarte mare de expresivitate.


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele urm\toare: bun; carte; cap; mas\; floare; tân\r; familial; mân\;

râs; detaliu.

Se cere:a) sinonimul fiec\rui cuvânt:

......................; ......................; ......................; ......................; ......................;

......................; ......................; ......................; ......................; ......................;1,50 ppuncte

b) antonimul a dou\ dintre cuvinte:............................. ↔ .......................................................... ↔ .............................

0,50 ppunctec) paronimul unuia dintre cuvinte:

............................. — .............................0,50 ppuncte

d) releva]i polisemantismul unui cuvânt prin scrierea sinonimului corespunz\torfiec\rui sens:

0,50 ppunctee) identifica]i cuvântul c\ruia `i corespunde un omonim:

............................. — .............................0,50 ppuncte

f) exemplifica]i trei expresii `n care s\ intre unul dintre cuvintele date:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

1,50 ppuncte

g) forma]i câte un cuvânt derivat de la trei dintre cuvintele date [i preciza]i valorea morfologic\ a fiec\rui derivat:

.......................................................... — ..........................................................

.......................................................... — ..........................................................

.......................................................... — ..........................................................2 ppuncte

h) identifica]i un cuvânt din care se poate ob]ine un derivat parasintetic:.......................................................... — ..........................................................

1,50 ppuncte

i) folosi]i unul dintre cuvintele date `ntr-un context care s\-i confere sens figurat:..........................................................................................................................

0,50 ppuncteNot\: Se acord\ un punct din oficiu.

39

......................................................

......................................................

..........................................................................................


FONETICA

SUNETELE. GRUPURILE DE SUNETE

1. Analiza]i structura fonetic\ a cuvintelor urm\toare, folosind abrevierile V pentruvocale, S pentru semivocale [i C pentru consoane, dup\ modelul dat:

pâine: C + V + S + C + V soare: .........................................t\iau: ........................................... [tiai: ............................................alcool: ......................................... feerie: ..........................................

2. Preciza]i num\rul de litere [i de sunete din cuvintele:taxiuri schingiuit genunchi `nchegat.................. ............................ ........................... .......................................... ............................ ........................... ........................

gherghef cercel geamuri Sfinx.................. ............................ ........................... .......................................... ............................ ........................... ........................

3. Nota]i `n dreptul fiec\rui cuvânt dat sunetele corespunz\toare literei x, dup\modelul de mai jos: examen → gz

exod → maxilar → export →exilat → exaltat → exersat →

4. Completa]i tabelul de mai jos cu formele care con]in grupurile de sunete indi-cate: i-au, s\-i, mi-au, subiect, alizeu, neuron, spaim\, fiin]\, ]i-i, vreau, te-ai, nu am, viu,leoarc\, cooperare.

5. Compara]i urm\toarele grupuri de cuvinte [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:c\ `i → c\-is\ `i → s\-i

a) Numi]i grupul de sunete care se repet\ `n prima coloan\: .............................b) Numi]i grupul de sunete care se repet\ `n a doua coloan\: .............................c) Explica]i rolul cratimei din punct de vedere fonetic: ...................................................................................................................................................................

40

Diftong Triftong Hiat


6. Completa]i rombul pe orizontal\ [i ve]i ob]ine pe vertical\ denumirea unui grupde sunete.

1. Nume de fat\.2. E bun la b\trâne]e.3. Lucitoare `n Scrisoarea III.4. Cum nu e Baiazid.5. Sinonim cu imens.6. Al\turi.7. Comandant militar (arh.).

SOLU}II

SILABA. DESP|R}IREA ÎN SILABE

1. Desp\r]i]i `n silabe cuvintele de mai jos:

2. Explica]i regula de desp\r]ire `n silabe a cuvintelor din fiecare grup\ a exerci]iuluianterior:

a) ....................................................................................................................b) ....................................................................................................................c) ....................................................................................................................d) ....................................................................................................................

3. Completa]i c\su]ele cu formele ob]inute prin interschimbarea silabelor `n struc-tura cuvintelor urm\toare, dup\ modelul dat:

41

D

P

LL

SI

A

T

T

G

GC

C

ADA; TOIAG; COIFURI; POLITICOS;COLOSAL; LÂNG|; AGA.

a) subtitlu: .....................................

`narmare: ...................................

hiperacid: ...................................

b) dreptunghiular: ..........................

niciodat\: ...................................

nemaiauzit: ................................

c) atlet: ..............................................

(a) abrevia: ....................................(a) abroga: .....................................

d) sangvin: .........................................

delincvent: .....................................

sanctuar: .......................................

cazma – macaz

fasole –

livad\ –

manta –

chitar\ –

ceat\ –

seam\ –

luar\ –


4. Completa]i spa]iile de mai jos cu formele rezultate prin repetarea silabei ini]ialea cuvintelor date:

Model: mic\ – mimic\par\ – ....................................... cut\ – .....................................pene – ...................................... cui – .......................................

5. Scrie]i cuvintele noi care se pot forma ad\ugând o silab\ la `nceputul, la mijloculsau la sfâr[itul cuvintelor date, dup\ modelul de mai jos:

6. Desp\r]i]i `n silabe cuvintele urm\toare:

7. Marca]i cu X c\su]ele corespunz\toare cuvintelor desp\r]ite corect `n silabe:

ACCENTUL

1. Marca]i cu X c\su]a corespunz\toare verbelor al c\ror prezent difer\ de perfec-tul simplu doar prin accentuare, dup\ modelul dat:

2. Alc\tui]i enun]uri `n care s\ folosi]i urm\toarele cuvinte ca adjective [i ca verbela modul indicativ, timpul perfect simplu, prin schimbarea accentului:

lichid\

albi

42

caval → ca[cavalfileu → ....................laur → .....................

cafea → catifeaconac → ........................gene → ..........................

vân\ → vân\t\eter → .........................pe[te → .......................

subiect → .....................................fiic\ → ..........................................sacrificiu → ...................................coafez\ → ....................................

dezinformare → .................................cianur\ → ..........................................arctic → .............................................inegal → ............................................

ar-t\ �a-cru �at-let �

a-c]i-u-ne �do-vleac �de-linc-ven-]\ �

as-tfel �i-ne-gal �i-de-e �

X

admir\ �sup\r\ �crede �

fream\t\ �tun\ �afl\ �

X

........................................................................................................

........................................................................................................

............................................................................................................

............................................................................................................


3. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare cuvintelor care, prin schimbarea accentu-lui, pot fi [i substantive [i verbe la infinitiv:

4. Marca]i cu semnul corespunz\tor silaba accentuat\ `n cuvintele de mai jos:

5. Marca]i cu x c\su]ele corespunz\toare cuvintelor accentuate corect:

GRE{ELI DE PRONUN}ARE ÎN LIMBA ROMÂN| CONTEMPORAN|

1. Sublinia]i, `n variantele de mai jos, forma corect\, atât din punct de vedere alscrierii, cât [i al pronun]\rii:

2. Rosti]i `n paralel urm\toarele cuvinte care `ncep cu vocala e sau cu diftongul ie.Explica]i pronun]area cu e a cuvintelor care `ncep tot cu e:

3. Sublinia]i forma corect\:

43

r\]oi �roi �sloi �

soba �peria �nota �

ochi �vulpoi �snopi �

biftecbivoli]\cest\laltintim

trufa[lapovi]\prepeli]\unic

lectorseifmaturfenomen

alibi{tefanDobrogeaindustrie

séver �matúr �

repórter �radió �

zeró �véveri]\ �

caet – caiet`ndoelnic – `ndoielnicmaestru – maiestrunou\ – no\

perpetuez – perpetuiezplouat – ploatvuet – vuiettualet\ – toalet\

educa]ie – ieder\eficient – ieftinepav\ – iepure

er\ – iernateseu – iese(a) ezita – iezer

ierbar – erbarerarhie – ierarhieerbacee – ierbacee

iezuit – ezuitie[ire – e[ireiepure – epure


PRONUN}AREA NUMELOR PROPRII STR|INE

Facultativ1. Pronun]a]i urm\toarele nume proprii str\ine folosindu-v\ de transcrierile fonetice din

paranteze:

2. Completa]i spa]iile de mai jos cu numele proprii str\ine cerute [i scrie]i `n paranteze pro-nun]area acestora:

a) Capitala Suediei este ……..............................… [……...............………]b) Localitate din Belgia unde Napoleon Bonaparte a fost `nvins:

.........................................…………. [………..........................................……]c) Celebru turn din Paris: ………..............…….. [……..................………….]d) A descoperit teoria relativit\]ii: ……......................… […….................………….]e) Autorul romanului Cei trei muschetari: ………........………. […..…………....…..]

3. Scrie]i `n dreptul transcrierilor fonetice de mai jos numele proprii str\inecorespunz\toare:

VALORI EXPRESIVE ALE SUNETELOR

1. Preciza]i ce modific\ri fonetice remarca]i `n enun]urile de mai jos [i atitudineasau sentimentul sugerat:

a. Penibil! Terribil! Orribil!b. … Mi-a zburat p\l\ria! s\ opreasc\\\\!c. Vii cu noi? Te rooog!

44

a) nume de ora[eBarcelona [barselona]Beijing [bei-gin]Bombay [bom-bei]Chicago [[icago]Dublin [dablin]Georgetown [ georgi-taun]Phenian [fenian]Port-au-Prince [portoprens]Washington [ua-[in-t\n]

b) nume de ]\riAzerbaidjan [azerbaidgean]Bangladesh [banglade[]Kuwait / Kuweit [cu-ueit / cu-veit]

c) nume de personalit\]iAnghel Saligny [salini]Nicolae Tonitza [toni]a]Pierre Corneille [cornéi]Edgar Allan Poe [p\u]

[filadelfia] ......................................[glesg\u] .......................................[[anhai] .........................................

[fenian] ..............................................[saraievo] ...........................................[tuluz] ................................................

a. .................................................;b. ................................................;c. .................................................;

......................................................

......................................................

......................................................


2. Sublinia]i `n fragmentul urm\tor, sunetele [i grupurile de sunete care sugereaz\schimbarea ritmului dansului:

„Trei pa[i la stânga bini[or{i al]i trei pa[i la dreapta lor;Se prind de mâini [i se desprind,S-adun\-n cerc [i iar se-ntind{i bat p\mântul tropotindÎn tact u[or.“

(George Co[buc, Nunta Zamfirei)

3. Explica]i ce imagini auditive se sugereaz\ prin repetarea consoanei z `n urm\-toarele versuri, `n care portretul domnitorului Mihai Viteazul este v\zut hiperbolic dePa[a Hassan:

„S\lbatecul vod\ e-n zale [i fier{i zalele-i zuruie crunte.Gigantic\ poart-o cupol\ pe frunte{i vorba-i e tunet, r\sufletul ger,Iar barda din stânga-i ajunge la cer…{i vod\-i un munte.“

(George Co[buc, Pa[a Hassan)

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

4. Extrage]i vocalele [i consoanele a c\ror repetare sugereaz\ sunetul buciumului[i intensificarea acestuia:

„Un bucium sun\ tainic, cu dulcea]\,Sunând din ce `n ce tot mai aproape.“

(Mihai Eminescu, Fiind b\iet p\duri cutreieram)a) vocale: ...........................................................................................................b) consoane: ......................................................................................................

5. Citi]i cu aten]ie versurile urm\toare [i preciza]i ce efecte stilistice se ob]in prinreluarea consoanei s:

„Unde sap\ sapa locul,Sare din p\mânt norocul…“

(Tudor Arghezi, Mam\ }ar\)

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

RE}INE}I!

45

Eufonia – succesiunea armonioas\ de vocale [i consoane.Alitera]ia – repetarea unui sunet sau grup de sunete `n cuvinte care se succed\.


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele: croat, hublou, inapt, turb\.

Se cere:a) analiza]i structura fonetic\ a cuvintelor date, folosind prescurt\rile V pentru

vocale, S pentru semivocale [i C pentru consoane:..................................................... .......................................................................................................... .....................................................

1,20 ppuncte

b) g\si]i alte patru cuvinte care s\ aib\ aceea[i structur\ cu a celor date:..................................................... .......................................................................................................... .....................................................

1,60 ppuncte

c) identifica]i cuvântul din care, prin interschimbarea a dou\ consoane, se poateob]ine un alt cuvânt:

........................................................................................................................0,50 ppuncte

d) desp\r]i]i `n silabe cuvintele date:..................................................... .......................................................................................................... .....................................................

1 ppunct

e) enun]a]i norma aplicat\ la desp\r]irea `n silabe a unuia dintre cuvinte:........................................................................................................................

1,60 ppuncte

f) marca]i cu semnul corespunz\tor silaba accentuat\ din fiecare cuvânt:..................................................... .......................................................................................................... .....................................................

1 ppunct

g) identifica]i cuvântul c\ruia `i corespunde un omograf accentuat diferit:................................................ – ................................................

0,60 ppuncte

h) preciza]i valoarea morfologic\ corespunz\toare fiec\rui termen al perechii deomografe de la punctul g):

........................................................................................................................

........................................................................................................................1 ppunct

i) extrage]i grupurile vocalice existente `n cuvintele date:..................................................... .......................................................................................................... .....................................................


46


VERBUL

FELUL VERBELOR

1. Sublinia]i, în textele urm\toare, cu o linie verbele predicative [i cu dou\ linii ver-bele copulative:

a) „În a[teptarea suspend\rii [i venind mereu acas\ cu mâna goal\, cu sufletulam\rât de umilin]e, c\uta s\ fie vesel [i încrez\tor, povestea cu am\nunte cât de binel-a primit cutare [i cutare, care i-a oferit tot sprijinul [i cât e de sigur c\ toat\ nenoro-cirea aceasta e spre binele lui.“

(Ioan Slavici, Ion)b) „Nimeni nu-l v\zuse vreodat\ întristat sau râzând în hohote, poate chiar nici

nu râdea, fiindc\ în el bucuria de a tr\i nu cobora [i nu urca parc\ deloc, ci se instalaseundeva sus, în sufletul lui ca o temperatur\ care nu mai sc\dea [i unde era inutil s\ râzisau s\ te mai întristezi.“

(Marin Preda, O or\ din august)

ATEN}IE!

2. Rescrie]i, dup\ modelul dat, formele verbale exprimate cu verbe auxiliare în tex-tele de mai jos, men]ionând:

forma la infinitiv a verbului auxiliar;modul [i timpul formei verbale exprimate cu verb auxiliar;

a) „Popa s-a indignat, fiindc\ Toma era un stâlp darnic al bisericii [i i-a f\g\duitc\ duminica viitoare are s\-l dojeneasc\ pe b\t\u[ul Glaneta[ului de pe amvon…“

(Liviu Rebreanu, Ion)b) „Cerul ar fi fost la început foarte aproape de p\mânt, atât de aproape, c\

l-ai fi putut atinge cu mâna, dac\ te-ai fi urcat pe un gard.“ (Lucian Blaga, Hronicul [i cântecul vârstelor)

c) „{i de[i eram încredi]at c\, în cele din urm\, biruin]a va cump\ni spre parteaPisicu]ei, m\ hot\râi totu[i s\ intru la mijloc în aceast\ epopee m\rea]\ [i crâncen\…“

(Calistrat Hoga[, Singur)

– s-a indignat

– ............................

– ............................

47

Verbele predicative [i verbele copulative se folosesc [i la modurile nepersonale.

a. a aveab. indicativ, perfect compus

..................................................

..................................................

..................................................

..................................................

Caiet_Romana_VII_partea 1_03_Verbul (47-77)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 47

– ............................

– ............................

– ............................

– ............................

3. Men]iona]i, pentru verbele subliniate mai jos, valoarea morfologic\, alegând între:

a) verb predicativ;b) verb copulativ;c) verb auxiliar;

Suntem acas\, toat\ ziua. – verb .......................................................................Nu fi naiv! – verb ...............................................................................................A[ fi plecat mai devereme. – verb .......................................................................Am toate motivele s\ plec. – verb .......................................................................Nu te-am recunoscut. – verb ..............................................................................Are s\ plece f\r\ noi. – verb ...............................................................................Tu ai reu[i f\r\ probleme! – verb .......................................................................Nu voia s\ recunoasc\. – verb ............................................................................Mâine voi vedea un spectacol. – verb ................................................................

CONJUGAREA VERBULUI

1. Scrie]i formele la infinitiv ale verbelor de mai jos, indicând conjugarea:au scris – .................................... – conjugarea ...................fiind – ....................................... – ....................................creeaz\ – .................................... – ....................................s\ (-i) plac\ – .............................. – ....................................nu agrea – ................................. – ....................................t\cuse – ..................................... – ....................................prev\d – ..................................... – ....................................coborâm – .................................. – ....................................

48

..................................................

..................................................

..................................................

..................................................

..................................................

..................................................

..................................................

..................................................


2. Alc\tui]i perechi de verbe de aceea[i conjugare, care s\ rimeze:

Când auzi naiul ....................Pace-n inimi pres\rând,

Când afar\ vântul bate,Dar fuior alb hornul …..........,

{im]i c\-i bine s\ …...........…. {i natura s-o iube[ti.

CATEGORIILE GRAMATICALE

MODUL. TIMPUL. PERSOANA. NUM|RUL.

1. Rescrie]i verbele din textele urm\toare, completând rubricile indicate mai jos,dup\ modelul dat:

a) „… trântind la p\mânt satârul fuge printre mul]imea adunat\ împrejur,strigând în gura mare c\ el nu îndr\zne[te a ucide pe acest om.“

(N. B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)b) „Cine [tie dac\ nu l-a[ sup\ra, dac\ nu l-a[ p\gubi, poate, spunându-le alto-

ra c-a trecut pe aici.“ (Ioan Slavici, Moara cu noroc)

c) – Du-te de aici, c\ am de vorbit cu domnii!

49

>>>

conjugarea ................................

conjugarea ................................

conjugarea ................................

Verbul Conjugarea Modul Timpul Persoana Num\rul

trântind a IV-a gerunziu — — —


2. G\si]i patru verbe de conjugarea I cu forme omografe la indicativ prezent [i laindicativ perfect simplu, persoana a III-a, dup\ modelul de mai jos:

– (el) cânt\ – ..............................– .............................. – ..............................– .............................. – ..............................

3. Sublinia]i formele corecte în urm\toarele enun]uri:Trebuie s\ aiv\ / aib\ mai mult\ grij\.Creind / creând prea multe probleme, l-au eliminat din echip\.Nu pot s\ cheltui / cheltuiesc prea mult.Tu forn\i / forn\ie[ti ca un cal când ai guturai.Mama desar\ / des\reaz\ brânza.Îmi vine s\ chiui / chiuiesc de bucurie.Este posibil s\ c\de]i / s\ cade]i într-o grup\ u[oar\.

MODURILE PERSONALE

MODUL INDICATIV

1. Rescrie]i, din textele de mai jos, numai verbele la modul indicativ, completândtabelul dat:

a) „{i iat\ s-a ivit de undeva o alt\ pas\re, care zbura dup\ dânsul, c\ci era maiaprig\ [i mai puternic\ f\r\ seam\n, ce se chema vultur [i începu a goni [oimul înv\zduh ca s\-i ia vânatul.“

(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Teodosie)b) „Niciodat\ nu-mi închipuisem c\ vânatul nu vine spre pu[ca mea din pricina

lui [i abia acum vedeam c\ în p\durea aceea eu eram un du[man, ca [i lupii.“(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunat\)

50

Verbul la Verb predicativ/ Conjugarea Timpul Persoana Num\rulmodul indicativ Verb copulativ


2. Folosi]i în enun]uri la modul indicativ, timpurile perfect simplu [i mai mult ca per-fect, persoana a III-a, num\rul plural, verbele:

a culege

a vedea

a g\si

3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele perechi de verbe la timpul per-fect simplu [i preciza]i persoana [i num\rul:

a) munci:

muncii:

b) citi:

citii:

4. Recunoa[te]i formele verbale la modul indicativ, timpul viitor, din textele de maijos, precizând dac\ sunt specifice:

exprim\rii literare;exprim\rii populare (familiare);exprim\rii regionale;exprim\rii poetice.

a) „Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi g\si [i înc\ [i capul reteza-]i-l-voi!“(Greuceanu)

b) „Mai suna-vei, dulce corn,Pentru mine vreodat\?“ (M. Eminescu, Peste vârfuri….)

c) „Are s\ fac\ cum vrem noi, nu cum vrea el, c\ doar nu-i de capul s\u...“(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)

d) „A sta în hambar [i a mânca la posmagi…“ (Ion Creang\, Poveste)— ...................................................; ...................................................— ...................................................; ...................................................— ...................................................; ...................................................— ...................................................; ...................................................— ...................................................; ...................................................— ...................................................; ...................................................— ...................................................; ...................................................

51

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................


MODUL IMPERATIV

1. Folosi]i în enun]uri formele verbale taci [i stai la modul indicativ [i la modulimperativ punând în eviden]\ diferen]a prin punctua]ia propozi]iilor:

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

2. Preciza]i la ce mod sunt verbele din enun]urile urm\toare:Nu scrie]i toate versurile? .................................................................Nu scrie]i f\r\ alineat! .......................................................................Merge]i mai u[or cu bocancii decât cu cizmele. ...............................Merge]i mai repede! ........................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele verbe la modul imperativ,num\rul singular, la forma afirmativ\ [i negativ\:

a se duce

a scrie

a fi

4. Folosi]i, în enun]uri, formele afirmative la singular [i la plural, modul imperativ,ale verbelor:

a t\cea

a face

5. Reface]i forma ortografic\ a urm\toarelor combina]ii de verbe la modul impera-tiv înso]ite de forme neaccentuate de pronume personal:

afla]imil – ..................................................................opre[te]ile – ..............................................................aduna]imio – .............................................................scrie]ivile – ................................................................aduce]imio – ............................................................st\pâne[te]ile – .........................................................

52

forma afirmativ\ .......................................................................forma negativ\ .........................................................................

singular .......................................................................................plural ..........................................................................................singular ......................................................................................plural ..........................................................................................

forma afirmativ\ ......................................................................forma negativ\ ........................................................................forma afirmativ\ ......................................................................forma negativ\ ........................................................................


MODUL CONJUNCTIV

1. Sublinia]i verbele la modul conjunctiv din textele urm\toare [i completa]i tabelulde mai jos:

a) „S\-i fi zis toat\ lumea c\-i urât [i obraznic, ea ]inea una [i bun\, c\ b\iet cab\ietul ei nu mai este altul.“

(Ion Creang\, Povestea porcului)b) „Într-un moment de desperare socoti c-ar fi bine s\ renun]e la favoarea legii

militare, s\ se întoarc\ peste un an în hain\ de ofi]er…“(Liviu Rebreanu, P\durea spânzura]ilor)

c) „{i nime-n urma meaNu-mi plâng\ la cre[tetDoar toamna glas s\ deaFrunzi[ului ve[ted.“

(M. Eminescu, Mai am un singur dor)d) „… mi-a întins mâna s\ i-o s\rut, mi-a cerut f\g\duiala c\ am s\ m\ culc ime-

diat, mi-a acordat o amânare de o or\…“(Garabet Ibr\ileanu, Adela)

e) „Slutu se dete pe lâng\ fat\ [i începu s-o lingu[easc\ cu vorbe miorl\itoare…“ (Aleodor împ\rat)

2. Scrie]i formele verbale la imperativ [i formele scurte ale conjunctivului (f\r\ con-junc]ia s\):

a) „Fie-]i îngerii aproape,Somnul dulce.“

(Mihai Eminescu, Somnoroase p\s\rele)b) „Fiarb\ vinu-n cupe, spumege pocalul…“

(Mihai Eminescu, Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Românie)

53

Verbul la Verb predicativ/ Conjugarea Timpul Persoana Num\rulmodul conjunctiv Verb copulativ


c) „O, privi]i-i cum viseaz\Visul codrului de fagi!“

(Mihai Eminescu, Povestea codrului)d) „{i pentru cine vrei s\ mori?

Întoarce-te, te-ndreapt\Spre-acel p\mânt r\t\citor{i vezi ce te a[teapt\.“

(Mihai Eminescu, Luceaf\rul)

Verbe la modul imperativ Verbe la conjunctivul scurt................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................

3. Citi]i cu aten]ie enun]urile urm\toare [i preciza]i sensul verbelor la modul con-junctiv, alegând între:

a) conjunctiv cu sens de imperativ;b) conjunctiv cu sens de condi]ional-optativ;c) conjunctiv care exprim\ îndoiala.

S\-i spun, s\ nu-i spun... .....................................................................................S\-i fi dat luna de pe cer, tot nemul]umit era. .....................................................S\ fi]i prezen]i la prima or\! ...............................................................................

4. Preciza]i modul verbelor subliniate în enun]urile urm\toare:S-aude zvon de lupt\. – modul ……..........................................S-ascul]i de cei mai mari. – modul …….....................................S-aduce]i aici toate proviziile. – modul ……...............................S-ave]i r\bdare pân\ mâine! – modul ……................................S-ascunde ceva sub zâmbetul lui! – modul ……........................

ATEN}IE!

MODUL CONDI}IONAL – OPTATIV

1. Completa]i tabelul de mai jos cu verbele la modul condi]ional-optativ:a) „Una din înc\peri, cea mare, ar fi trebuit s\ fie camer\ bun\ pentru cine s-ar

fi nimerit pe la ei musafir [i tot ea ar fi fost s\ fie camera în care s\ ]in\ ei lucrurile des\rb\toare…“ (Dinu S\raru, Ni[te ]\rani)

Nu confunda]i verbele la conjunctiv înso]ite de conjunc]ia s\ cu verbele la indica-tiv, perfect compus înso]ite de pronumele reflexiv se.

54


b) „… [i chiar de ar fi om de treab\ [i ar avea gânduri serioase, tot nu le-ar puteaînf\ptui decât peste vreo cinci ani, când va termina studiile…“

(Liviu Rebreanu, Ion)c) „… îl asculta cu o curiozitate, împr\[tiat\ [i absent\; se vedea c\ nici m\car

nu-i trece prin cap s\ fie atent la cele ce le-ar putea spune Bil\, chiar dac\ din întâm-plare responsabilul Arlus ar fi descoperit în evenimentele viitoare o anumit\ fisur\.“

(Marin Preda, Morome]ii)

2. Rescrie]i enun]urile de mai jos, corectând formele verbale scrise gre[it [i preciza]imodul acestora:

a) Dute, duceteai învârtindute!b) „Dun\re, ap\ vioar\,

Faceteai neagr\ cerneal\…“(Folclor)

c) „Ducema[ [i ma[ tot duce…“(Folclor)

d) Darar Dumnezeu s\ nu fie a[a!

a) ......................................................................................................................

b) ......................................................................................................................

c) .......................................................................................................................

d) ......................................................................................................................

3. Alc\tui]i propozi]ii optative în care s\ folosi]i verbele date la persoana I, num\rulplural:

a pleca: .................................................................a c\uta: .................................................................a încerca: ..............................................................a crea: ...................................................................

55

Verbul la modul Predicativ / Timpul Persoana Num\rulcondi]ional-optativ Copulativ


FUNC}IILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODURI PERSONALE

1. Recunoa[te]i verbele la moduri personale [i analiza]i-le, completând tabelul demai jos:

a) „Pe marea vie]ii când te duce vântul,Fie-]i cârma cugetarea, de-]i e pânz\ sim]\mântul,{i cu cât mai aprig vântul umfl\ valul furtunos,Mai cu grij\ strânge pânza, cârma ]ine-o mai vânjos.“

(Alexandru Davila, Vlaicu-Vod\)b) „Privite cu aten]ie, s-ar p\rea c\ toate stelele au str\lucirea variabil\ pentru c\

ele î[i schimb\ str\lucirea datorit\ unor modific\ri interne care se produc la o scar\ demilioane de ani.“

(Eugen Todoran, Explozii în univers)

2. Folosi]i, în enun]uri, verbul a fi la cele patru moduri personale cu rol sintactic depredicat verbal [i predicat nominal:

a) modul indicativ....................................................................................................................................................................................................................................................b) modul imperativ....................................................................................................................................................................................................................................................c) modul conjunctiv....................................................................................................................................................................................................................................................d) modul condi]ional-optativ....................................................................................................................................................................................................................................................

56

Verbul Conjugarea Modul Timpul Persoana Num\rul Forma Func]ia afirmativ\/ sintactic\negativ\


3. Sublinia]i formele verbului a fi în enun]urile urm\toare, precizând func]ia sintactic\:„Nu plâng c\ mi-i de Leana team\…“ ...............................................................

(George Co[buc, Du[mancele)Nu-i p\mântesc frumosu-i chip! ..........................................................................Mi-i ru[ine de oameni! .......................................................................................

ATEN}IE!

MODURILE NEPERSONALE

1. Sublinia]i verbele la moduri nepersonale [i completa]i tabelul de mai jos:a) „{i prinse a vorbi încet, privind piezi[ la foc cu obrazu-i scrijelat de cre]uri,

adâncit ca-ntr-o visare.“ (Mihail Sadoveanu, Strada L\pu[neanu)

b) „Dup\ îngânarea de melodie veche, sunet de caval amestecat cu voce nearti-culat\, mo[ Haralambie a ferit instrumentul [i a recitat t\r\g\nat cuvinte ca din dureri[i morminte neuitate.“

(Mihail Sadoveanu, Nada florilor)c) „… oamenii au sim]it tot mai mult nevoia s\ cunoasc\ succesiunea anotim-

purilor, s\ poat\ cunoa[te perioadele favorabile unor lucr\ri agricole, ca sem\natul [iculesul, cât [i a unor activit\]i legate de p\storit, cum este pornirea turmelor sprep\[unile de var\ sau spre zonele de iernat.“

(Vasile Botancu, Calendarul de la Sarmisegetusa)

2. Scrie]i formele negative la participiu [i gerunziu ale verbelor:

a crea

57

În expresiile mi-e sete, mi-e fric\, mi-e somn, etc. verbul a fi este verb predicativ,iar substantivul care îl înso]e[te are func]ie sintactic\ de subiect.

Verbul la modul Conjugarea Modul Timpul Num\rulnepersonal

........................................................

........................................................


58

a crede

a descrie

a agrea

3. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:Locurile de joac\ au fost desfiin]ate. ...................................................................Ai no[tri au de jucat un meci important. ............................................................Cei doi au ie[it pe deal, la cosit. .........................................................................Au plecat olteni la coas\. ...................................................................................Gospodarul se preg\tise pentru seceri[. .............................................................Pentru secerat, a chemat în ajutor toate neamurile. ............................................

4. Recunoa[te]i valorile morfologice, rezultate prin conversiune, ale verbului lamodul participiu:

Era un om calculat. ............................................................................................În public, vorbe[te calculat. ................................................................................Calculatul finan]ist a majorat taxele. ...................................................................Se încurc\ la calculatul sumelor. .........................................................................

5. Preciza]i func]ia sintactic\ [i valoarea morfologic\ a formelor de gerunziu dinenun]urile de mai jos:

I-a ascuns în intrândul zidului. ............................................................................Îl atinge cu mâini tremurânde. ...........................................................................V\d apropiindu-se o ma[in\. ..............................................................................Imaginea lebedei murinde are valoare simbolic\. ...............................................Întâlne[ti adesea oameni vorbind singuri. ...........................................................V\zuse coborând turme de oi. ...........................................................................

6. Folosi]i la infinitiv verbul a vorbi înso]it de forme neaccentuate în dativ ale pro-numelui personal, la cele trei persoane, la singular [i plural:

singular pluralpersoana I ....................................... persoana I .......................................persoana a II-a ................................ persoana a II-a .................................persoana a III-a ............................... persoana a III-a ................................

7. Indica]i func]ia sintactic\ a verbului subliniat în enun]ul:A nu se rupe florile! ......................................................

........................................................

........................................................

........................................................

........................................................

........................................................

........................................................


FUNC}IILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODURI NEPERSONALE

1.Rescrie]i verbele la moduri nepersonale din textele urm\toare, precizând modul[i func]ia sintactic\:

a) „T\tarii, nici visând despre ce li se preg\te[te, înaintar\ pe calea apucat\ totcântând [i h\l\c\ind.“

(Simion Florea-Marin, Legende istorice din Bucovina)b) „Apoi cu netrebnicii pe care-i adunase, el s-a ascuns în p\duri de nestr\b\tut

pe unde [i vântul trec\tor nu poate trece din cauza desimii copacilor, în adâncul c\rorase putea ascunde o oaste numeroas\.“

(Stelian Neagoe, {tefan cel Mare)c) „Asta e u[or de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât

rupându-se a]a înnodat\ [i cu nodul plumbuit.“ (I.L. Caragiale, D-l Goe)

2. Folosind tabelul de mai jos, analiza]i verbele la modurile infinitiv, gerunziu [isupin din textele de la exerci]iul 1.

3. Completa]i enun]urile urm\toare cu verbe la modul infinitiv [i recunoa[te]ifunc]iile sintactice ale infinitivului:

Nu e u[or ……................……... pe to]i oamenii. ..............................................Datoria elevilor este de ……....................………. ..............................................Tu po]i ……....................………. orice problem\. ..............................................M\ preg\tesc ……....................…..…. la [coal\. ..............................................To]i elevii au dorin]a de ……....................………. ..............................................Turi[tii au plecat înainte de …..................……… ..............................................El a plecat f\r\ ……....................……….............. ..............................................

4. Folosi]i verbe la modul participiu cu func]iile sintactice date, precizând valoareamorfologic\ (adjectiv, adverb):

59

Verbul Conjugarea Modul Timpul Forma Func]ia(la infinitiv) (afirmativ\ / sintactic\

negativ\)


60

a. atribut adjectival: ……....................……….........................................................b. nume predicativ: ……....................……............................................................c. complement circumstan]ial de mod: …...................…....................……….........

5. Sublinia]i verbele la modul gerunziu [i preciza]i func]iile sintactice ale acestora:Se aude trosnind. ……....................……..............................................................V\d trecând norii. ……....................……..............................................................M-am s\turat stând în cas\. ……....................……...............................................Auzeam glasuri strigând de pretutindeni. ……....................……..........................Treceau pe uli]\ cântând [i chiuind. ……....................……...................................Venind spre [coal\, s-a întâlnit cu noi. ……....................……................................

6. Completa]i enun]urile urm\toare cu verbe la modul supin [i identifica]i func]iilesintactice ale acestui mod:

Nu e u[or ….............................…… …..........................................……Ma[ina este ….............................…… ….......................................……Ma[ina ….............................…… este nou\. ….............................……Am …....................................…… lec]ia. …...................................……M-am s\turat ….................................…… ….................................……Corectarea lucr\rii se face dup\ …..................…… ….........................

VERBELE COPULATIVE

1. Preciza]i valoarea predicativ\ sau copulativ\ a verbelor a fi [i a deveni subliniateîn textele de mai jos:

a) „Era o moarte pustie, f\r\ c\p\tâi, f\r\ lumânare, fiindc\ p\mântul, pân\ laurm\ e c\p\tâiul nostru de veci, [i dac\ e[ti la tine acas\, unde ai pune capul jos [i te-arapuca somnul din urm\, c\p\tâiul e al t\u.“

(Dinu S\raru, Clipa)............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b) „Mihai se c\]\ra pe trunchiul de la pup\ ca locul de observa]ie s\ fie cât maisus, deoarece în felul acesta erorile devin [i ele mai mici [i îndreptându-se cu fa]a spresoare î[i potrivea luneta sextantului la ochi.“ (Radu Tudoran, Toate pânzele sus)

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................


2. Analiza]i, la alegere, un verb predicativ [i un verb copulativ din textele de la exer-ci]iul anterior:

a) ................................ = ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b) ................................ = ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i verbul a fi ca verb predicativ, cu sensurileurm\toare:

a exista: ..........................................................................................................a se g\si: ........................................................................................................a pleca: ...........................................................................................................a proveni: .......................................................................................................a se întâmpla: .................................................................................................

4. Identifica]i valoarea morfologic\ – verb copulativ / verb predicativ – a verbelorsubliniate în enun]urile urm\toare:

Fiecare a ie[it de la spectacol cu alt\ p\rere. ......................................................Copiii se f\cuser\ mari. ......................................................................................Aceste prese s-au f\cut în sec]ia noastr\. ...........................................................Dup\ trei ani voi ie[i inginer. ..............................................................................R\mâne]i în cas\ pân\ trece furtuna! .................................................................Fapta lui se nume[te tr\dare. .............................................................................Au r\mas impresiona]i de cele v\zute. ................................................................Cuvintele tale înseamn\ mult pentru el. .............................................................Nu ]i-ai însemnat tema? .....................................................................................Vei r\mâne repetent dac\ nu înve]i! ...................................................................

ATEN}IE!

5. Alc\tui]i enun]uri care s\ conÆinå predicate nominale alc\tuite din:a) a fi + substantiv în cazul acuzativ:..........................................................................................................................

61

Verbele a fi, a deveni, a se numi, a se chema, a însemna, a se face, a ajunge, aie[i, a r\mâne sunt:

a) predicative, când sensul lor permite combinarea cu adverbul undeva.b) copulative, când sensul lor admite combinarea cu termenii cumva, ceva,

cineva.


b) a însemna + verb la modul infinitiv:..........................................................................................................................c) a p\rea + verb la modul participiu (adjectivat):..........................................................................................................................d) a r\mâne + adjectiv:..........................................................................................................................e) a ie[i + adverb:..........................................................................................................................f) a deveni + verb la participiu:..........................................................................................................................g) a ajunge + numeral:..........................................................................................................................h) a ie[i + adverb de mod:..........................................................................................................................i) a se face + adjectiv (provenit prin derivare cu sufix):..........................................................................................................................

6. Sublinia]i construc]iile cu valoare de grup verbal nominal subliniate în enun]urileurm\toare [i preciza]i ce func]ie sintactic\ au:

Model: Încercarea de a fi simpatic era evident\. – atribut verbal.

Nu po]i fi atent la toate am\nuntele. .............................................................

Fiind singur acas\, are spor la înv\]at. ...........................................................

Se viseaz\ a fi cel mai bun medic. ..................................................................

Condi]ia era de a fi mai r\bd\tor. ..................................................................

Presupunerea de a fi fost sup\rat pe noi se confirm\. ....................................

ATEN}IE!

7. Analiza]i, la alegere, unul dintre grupurile verbale nominale de la exerci]iul ante-rior, dup\ modelul urm\tor:

Încercarea de a fi simpatic era evident\.de a fi simpatic = atribut verbal exprimat prin grup verbal nominal alc\tuit din

verbul copulativ a fi, conjugarea a IV-a, infinitiv, prezent,forma afirmativ\ çi numele predicativ simpatic exprimat prin

62

Verbul a fi cu valoare de verb copulativ alc\tuie[te împreun\ cu numele predica-tiv un grup verbal nominal când este la moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu).


adjectiv propriu-zis, simplu, variabil cu 2 termina]ii ([i 4 formeflexionare), masculin, singular, nominativ, grad pozitiv; grupulverbal nominal este precedat de prepozi]ia simpl\ de.

...................................... = ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

DIATEZELE VERBULUI

1. Rescrie]i verbele din textele de mai jos [i subiectele acestor verbe, men]ionând[i situa]iile când verbul are subiect neexprimat, dup\ modelul dat:

a) „Apostol se cutremur\, ca [i când cuvintele colonelului i-ar fi str\puns ace îninim\, c\ci el ast\zi nu mai dorea în]elegere, ci tocmai motive de ur\ [i îndârjire princare s\-[i a]â]e, înfl\c\rat\, credin]a.“

(Liviu Rebreanu, P\durea spânzura]ilor)

– se cutremur\ – Apostol

– ............................................. – .............................................– ............................................. – .............................................– ............................................. – .............................................

b) „Astfel, în minutul când armata ]\rii era dezorganizat\ de domnul ce setemea de dânsa, el î[i organiz\ un trup de o[tire prin care ]inea în frâu împil\rile tur-cilor [i ocrotea pe supu[ii s\i.“

(Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

– ............................................. – .............................................– ............................................. – .............................................– ............................................. – .............................................– ............................................. – .............................................– ............................................. – .............................................

OBSERVA}I!

63

Forma unui verb poate exprima urm\toarele raporturi cu subiectul gramatical:

a) Diateza activ\: Ei înva]\ defini]ii. – subiectul face ac]iunea;

b) Diateza reflexiv\: Ei se înva]\ cu greul. – subiectul face ac]iunea [i tot el o

suport\;

c) Diateza pasiv\: Ei sunt înv\]a]i de profesori. – subiectul suport\ ac]iunea

f\cut\ de altcineva (complement de agent).

→←

→ →

← ←


2. Preciza]i raportul dintre ac]iunea verbului [i subiect în enun]urile urm\toare:Ea plimb\ câinele prin parc. – ............................................................................Ea se plimb\ lini[tit\. – .......................................................................................Ea este plimbat\ cu tr\sura. – ............................................................................

3. Folosi]i, în enun]uri, verbele de mai jos pentru a exprima, pe rând, cele trei tipuride raporturi cu subiectul, ilustrate în exerci]iile anterioare:

a aminti:

a l\uda:

DIATEZA ACTIV|

1. Sublinia]i verbele la diateza activ\ din textele urm\toare:a) „Totu[i, preotul sim]i c\ generalul s-a sup\rat [i, murmurând o scuz\, î[i iu]i

pa[ii, ca s\ ajung\ cel dintâi la locul execu]iei [i s\ se încredin]eze cum i-au îndeplinitordinele.“

(Liviu Rebreanu, P\durea spânzura]ilor)b) „Dac\ îns\ Eminescu a fost angajat la Giurgiu, atunci însemna c\ peste iarn\

n-a avut leg\turi cu niciun teatru, ci numai le-a frecventat, ceea ce înt\re[te b\nuiala c\s-a ad\postit pe la vreun cunoscut în Bucure[ti sau chiar la frate-s\u, de unde îns\ afugit în prim\var\ la Giurgiu, pe unde [tia c\ o s\ treac\ trupa teatral\.“

(George C\linescu, Via]a lui Mihai Eminescu)

2. Analiza]i la alegere, unul dintre verbele la diateza activ\ identificate în textele dela exerci]iul anterior:

...................................... = ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. P\strând sensul ini]ial, transforma]i enun]urile de mai jos, trecând verbele ladiateza activ\:

Model: Nu m\ mir de nimic. → Nimic nu m\ mir\.

M\ sperii de câini. → .........................................................................................Copiii sunt adu[i de p\rin]i. → ...........................................................................

64

a) ................................................................................................b) ................................................................................................c) ................................................................................................

a) ................................................................................................b) ................................................................................................c) ................................................................................................


Explica]iile erau date de profesori. → .................................................................Calculele vor fi f\cute de contabili. → ................................................................Te-ai sup\rat pe noi? → .....................................................................................

4. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i verbul a gândi la diateza activ\ [i preciza]ifunc]iile sintactice:

a) modul imperativ: .............................................; .............................................b) modul infinitiv: ................................................; .............................................c) modul participiu: ..............................................; ............................................d) modul gerunziu: ..............................................; .............................................e) modul supin: ...................................................; .............................................

DIATEZA REFLEXIV|

1. Sublinia]i verbele la diateza reflexiv\ din textele de mai jos:a) „Auzi c\ înc\ de ieri dup\ amiaz\ Cri[an, cu o oaste de ]\rani s-a repezit

asupra ora[ului Brad, au ucis acolo pe cine s-a împotrivit, au dat foc câtorva cur]idomne[ti, iar pe neme[ii care s-au închis în biserica reformat\ i-au tras jos chiar din turn[i i-au omorât pe to]i.“

(Liviu Rebreanu, Cr\i[orul Horia)b) „De ce se temea cel mai mult închipuindu-[i viitorul acela superior în multe

privin]e era c\ experien]a genera]iei sale [i-ar fi putut pierde propor]iile avute la vremeadat\…“

(Marin Preda, Cel mai iubit dintre p\mânteni)

2. Analiza]i, la alegere, unul dintre verbele la diateza reflexiv\ din textele de la exer-ci]iul anterior:

...................................... = ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Folosi]i urm\toarele forme neaccentuate cu valoare de pronume personal [i cuvaloare de pronume reflexiv [i sublinia]i verbele la diateza reflexiv\:

m\ — pronume personal: ...................................................................................— pronume reflexiv: .....................................................................................

mi — pronume personal: ....................................................................................— pronume reflexiv: .......................................................................................

te — pronume personal: .....................................................................................— pronume reflexiv: .......................................................................................

]i — pronume personal: .....................................................................................— pronume reflexiv: .......................................................................................

65


4. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i formele verbelor a se l\uda [i a-[i închipui lamodul indicativ, timpul perfect compus, la toate persoanele [i apoi la modul gerunziu,dup\ modelul dat:

a se l\udaindicativ, pperfect ccompus gerunziu

singular: persoana I: (eu) m\ laud l\udându-m\persoana a II-a: .................................. ..................................persoana a III-a: ................................. ..................................

plural: persoana I: ............................................ ..................................persoana a II-a: ...................................... ..................................persoana a III-a: ..................................... ..................................

a-[i `nchipuiindicativ, pperfect ccompus gerunziu

singular: persoana I: ........................................ l\udându-m\persoana a II-a: .................................. ..................................persoana a III-a: ................................. ..................................

plural: persoana I: ............................................ ..................................persoana a II-a: ...................................... ..................................persoana a III-a: ..................................... ..................................

ATEN}IE!

5. Identifica]i pronumele reflexive care au func]ii sintactice [i preciza]i acestefunc]ii:

Se teme s\ se cânt\reasc\ [i s\-[i m\soare în\l]imea......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

{i-a propus s\-[i rezolve problemele f\r\ a se pune în situa]ii nepl\cute......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

66

Pronumele reflexiv în cazul dativ poate fi:a) marc\ a diatezei reflexive: Î[i aminte[te prima zi de [coal\.b) complement indirect: Î[i spune c\ mai are timp. (= sie[i)

c) atribut pronominal: Î[i vede defectele. (= sale)


VERBELE ACTIVE PRONOMINALE

Facultativ

1. Preciza]i cazul [i func]ia sintactic\ a pronumelor personale sau reflexive subliniate (formeneaccentuate), care determin\ verbele active pronominale, dup\ modelul dat:

M\ v\d spunându-i adev\rul. – cazul acuzativ, complement direct.Îmi spun mereu c\ mai am timp. – ....................................................................Se recunoscuse într-o fotografie. – .....................................................................Î[i repro[eaz\ graba. – .......................................................................................Ne [tergem de praf. – ........................................................................................Ne [i vedeam mari arti[ti. – ................................................................................S-a lovit la mân\. – .............................................................................................Se g\te[te ca o sorcov\. – ..................................................................................

DIATEZA PASIV|

COMPLEMENTUL DE AGENT

1. Sublinia]i verbele la diateza pasiv\ din textele urm\toare [i completa]i tabelul demai jos:

a) „Istoricul (...) avea s\ scrie c\ popula]ia Berlinului era departe de a fi entuzi-asmat\ de comunicatul pe care avea s\-l ceteasc\ a doua zi în zori [i din care afl\ c\f\r\ s\ fi fost întrebat\ era târât\ f\r\ putin]\ de întoarcere pe drumul r\zboiului.“

(Marin Preda, Delirul)b) „Spre marea mirare a celor de fa]\, el spunea (...) c\ argint\ria arenda[ului a

fost ascuns\ de al]ii în casa lui Buz\-Rupt\, c\ cu]itul lui S\il\ a fost l\sat dinadins întrupul lui Han]l…“

(Ioan Slavici, Moara cu noroc)c) „… sentimentul era atât de viu, treapta era oarecum coborât\, încât m\

însp\imânta ideea de a nu fi pus [i în alte situa]ii în care a[ fi fost obligat s\ m\ convingcâte calit\]i afective în care cred îmi mai lipsesc.“

(Augustin Buzura)

67

Verbul la Conjugarea Modul Timpul Persoana Num\rul Forma Func]iadiateza (afirmativ\/ sintactic\pasiv\ negativ\)


ATEN}IE!

2. Folosindu-v\ de preciz\rile anterioare, indica]i felul predicatelor subliniate înenun]urile urm\toare:

a) Trandafirii erau ofili]i. .....................................................................................b) Iarba este ars\ de brumele toamnei. ..............................................................c) Manuscrisul a fost ars chiar de autor. .............................................................d) Era dus de pe lumea asta. .............................................................................e) Este dus la serb\ri [i prezentat ca mare artist. ...............................................

OBSERVA}I!

3. Transforma]i enun]urile de mai jos, trecând verbele la diateza pasiv\ [i preciza]iprin ce este exprimat complementul de agent, dup\ modelul dat:

Model: El m\ ajut\ totdeauna.Totdeauna sunt ajutat de el. — pronume personal.

a) Cineva l-a anun]at............................................................ — ...........................................................b) Fiecare te va ajuta............................................................ — ...........................................................c) Cel\lalt nu l-a recunoscut............................................................ — ...........................................................d) Al doilea a câ[tigat cursa............................................................ — ...........................................................

4. P\strând sensul ini]ial, transforma]i enun]urile de mai jos conform men]iunilordin paranteze, dup\ modelul dat:

Model: Prietenii m\ vor ajuta.Eu voi fi ajutat de prieteni. (diateza pasiv\)

68

Pentru a nu confunda verbul la diateza pasiv\ cu predicatul nominal alc\tuit dinverbul a fi [i un nume predicativ exprimat prin adjectiv provenit din verb la par-ticipiu, folosi]i-v\ de complementul de agent.Exemplu: A fost l\udat + de c\tre cineva → verb la diateza pasiv\, predicat verbal;

Sunt uimit + de c\tre cineva → predicat nominal.

Când se folosesc mai multe verbe consecutive la diateza pasiv\, verbul auxiliar a fi nu se repet\ [i fiecare verb are func]ia de predicat verbal (al doilea predicatverbal fiind eliptic de verbul auxiliar).


a) M\ mir\ îndr\zneala voastr\.…………………………………….............................………………… (diateza reflexiv\)b) Nu sunt crezut de nimeni.…………………………………………................................……………… (diateza activ\)c) Se plimb\ cu tr\sura.…………………………………………................................……………… (diateza pasiv\)d) Am adus multe îmbun\t\]iri proiectului.……………………………………………………................................…… (diateza pasiv\)e) S-a speriat de consecin]e.……………………………………………................................…………… (diateza pasiv\)

ATEN}IE!

5. Grupa]i în tabelul de mai jos, verbele subliniate în enun]urile urm\toare:Nimeni nu se mir\ când se anun]\ noi descoperiri.Casele se vând cu pre]uri foarte mari.Nu s-au în]eles niciodat\.S-au gândit numai la ei.Piesele s-au depozitat într-o box\.

VERBELE IMPERSONALE

1. Identifica]i verbele personale [i impersonale din textele urm\toare, grupându-leîn tabelul de mai jos:

a) „Pare c\ [i trunchii vecinici poart\ suflete sub coaj\,Ce suspin\ printre ramuri cu a glasului lor vraj\…“

(Mihai Eminescu, C\lin (file din poveste))b) „Se pare cum c\ alte valuri

Cobor mereu pe-acela[i vad,Se pare cum c\-i alt\ toamn\Ci-n veci acelea[i frunze cad.“

(Mihai Eminescu, Cu mâne zilele-]i adaogi)

69

Verbele înso]ite de pronumele reflexiv în acuzativ pot fi determinate de comple-mentul de agent, devenind verbe cu form\ reflexiv\ pasiv\ (reflexivul pasiv).Exemplu: Rezultatele se anun]\ mâine.

Rezultatele sunt anun]ate (de c\tre cineva) mâine.

Verbe la diateza reflexiv\ Verbe reflexiv-pasive


c) „{i dac\ ramuri bat în geam{i se cutremur plopii,E ca în minte s\ te am{i-ncet s\ te apropii.“

(Mihai Eminescu, {i dac\…)d) Tuna, fulgera, ploua, ningea, viscolea, el trebuia s\ r\mân\ acolo.

2. Analiza]i, la alegere, unul dintre verbele impersonale de la exerci]iul anterior:...................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

3. Preciza]i valoarea de verbe predicative personale sau impersonale [i pe cea co-pulativ\ personal\ a cuvintelor subliniate în enun]urile urm\toare dup\ modelul dat:

Model: El era acolo de câteva zile. – predicativ personalEl era mun]umit de rezultat. – copulativ personalEra s\ cad\ pe sc\ri. – predicativ impersonal

a) El înseamn\ totul pe hârtie. .........................................................Maria înseamn\ totul pentru mine. ..............................................Înseamn\ c\ va ploua. ..................................................................

b) El r\mâne acas\. ..........................................................................El r\mâne singur acas\. ................................................................R\mâne s\ mai discut\m. .............................................................

c) El iese pe u[\. ..............................................................................El iese doctor dup\ terminarea facult\]ii. .....................................Iese ce se poate din afacerea asta. ..............................................

d) El p\rea nemul]umit. ...................................................................P\rea c\ avea s\ ning\. ...............................................................

70

Verbe la diateza reflexiv\ Verbe reflexiv-pasive


e) El ajunge la [coal\. ......................................................................El ajunge director dup\ doi ani. ...................................................Ajunge cu vorba! .........................................................................

f) Greuceanu se f\cu într-un buzdugan. .........................................Ion se f\cu agricultor. ..................................................................Pâinea se f\cu în cuptor. ..............................................................

RE}INE}I!

4. Sublinia]i expresiile verbale impersonale din enun]urile de mai jos:a) Se plânge c\ e singur, dar e mai sigur a[a, decât s\ stea cu p\rin]ii.b) Nu e niciodat\ sigur c\ situa]ia nu se va repeta.c) Ar fi fost mai normal s\ plece diminea]a.d) E uimitor c\ poate s\ fie calm într-o asemenea situa]ie.e) Nu va fi deloc u[or s\ fii atent dup\ ce ai fost sâcâit de întreb\rile celorlal]i.

5. Alc\tui]i câte un enun] ilustrativ pentru fiecare dintre expresiile verbale imper-sonale urm\toare alc\tuite din:

a) verbul a fi + adverb de mod (gradul superlativ absolut):..........................................................................................................................b) verbul a p\rea + adverb de mod (gradul pozitiv): ...................................................................................................................................................................

71

Verbele a fi [i a p\rea (mai rar) au valoare impersonal\ [i copulativ\ când intr\ înstructura unor expresii verbale impersonale.Acestea pot fi formate din:

a) — verbele a fi sau a p\rea (la diferite moduri [i timpuri) + adverb de mod:E bine c\ ai venit.Îmi pare r\u de tine.

+ substantiv:Era o minune dac\ venea.P\rea un noroc c\ sc\pase.

+ pronume:Ar fi ceva dac\ ar reu[i.

Expresiile verbale impersonale de mai sus au func]ia de predicate nominale.

b) — verbul a fi (la diferite moduri [i timpuri) + participiu pasiv:E dovedit c\ a gre[it.I-a fost dat s\ câ[tige.Era [tiut c\ a gre[it.

Expresiile verbale impersonale de mai sus au func]ia de predicate verbale (fiindla diateza pasiv\).


c) verbul a fi + substantiv comun: ......................................................................d) verbul a p\rea + substantiv comun: ...............................................................e) verbul a fi + pronume (nehot\rât): ................................................................

6. Analiza]i expresiile verbale subliniate în textele urm\toare, dup\ modelul dat:

E u[or s\ min]i.e u[or = predicat nominal, exprimat prin expresie verbal\ impersonal\, alc\tuit\

din verbul copulativ impersonal a fi, conjugarea a IV-a, diateza activ\,indicativ, prezent, form\ afirmativ\ + numele predicativ u[or exprimatprin adverb de mod, gradul pozitiv.

Ce ]i-e scris, în frunte ]i-e pus.e scris = predicat verbal exprimat prin expresie verbal\ impersonal\, conjugarea

a IV-a, diateza pasiv\, indicativ, prezent, form\ afirmativ\.

a) Mi-ar fi p\rut bine dac\ ai fi venit....................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

.................................................................................b) }i-a fost h\r\zit s\ tr\ie[ti în lux....................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

7. Corecta]i enun]urile urm\toare, explicând în ce constau gre[elile:a. Trebuie[te s\ se gândeasc\ mai bine.....................................................................................................................................................................................................................................................b. Ce sunt cu c\r]ile astea?....................................................................................................................................................................................................................................................c. Nimere[te orbul Br\ila [i eu nu eram s\ nimeresc strada ta?....................................................................................................................................................................................................................................................

LOCU}IUNILE VERBALE

1. G\si]i echivalentul semantic (verbul sinonim) pentru fiecare din locu]iunile ver-bale de mai jos:

a face din ]ân]ar arm\sar – ................................................................................a duce cu vorba – ..............................................................................................

72


a lua în balon – ..................................................................................................a b\ga de seam\ – .............................................................................................a b\ga la cap – ..................................................................................................

2. Scrie]i locu]iunile verbale sinonime verbelor de mai jos:………............................................................................... – a se demasca………............................................................................... – a amâna………............................................................................... – a muri………............................................................................... – a omite………............................................................................... – a fugi

3. Sublinia]i locu]iunile verbale din textele urm\toare [i completa]i tabelul de mai jos:a) „– Înc\ te ui]i la ei, b\rbate, zicea mama, [i le dai paiele! (…) Iac\, dac\ nu

v-am s\celat ast\zi, face]i otrocol prin cele mâ]e [i da]i la om ca cânii prin bâ]. Ara! d-apoi ave]i la [tiin]\ c\ prea v\ întrece]i cu dediochiul!“

(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)b) „… [-apoi ]ine tu minte, copile, ce-]i spun eu: c\ de i-a mai da lui nasul s\ mai

miroase pe-aici, apoi las! Numai tu s\ nu cumva s\ te r\sufli cuiva s\ prind\ el de veste.{i de atunci c\uta [i ea vreme cu prilej ca s\ fac\ pe obraz cum\tru-s\u. Se pune

ea pe gânduri [i st\ în cumpene, cum s\ dreag\, ce s\-i fac\?“ (Ion Creang\, Capra cu trei iezi)

4. Demonstra]i polisemia verbelor de mai jos, g\sind locu]iuni verbale formate de laverbul respectiv [i preciza]i echivalentul semantic al fiec\rei locu]iuni, dup\ modelul dat:

73

Locu]iunea Conjug. Diateza Modul Timpul Persoana Nr. Forma Func]iaafirm./neg. sintactic\

– frunze la câini = a lenevi...................................... = ......................................

a(-[i) t\ia ...................................... = ............................................................................ = ............................................................................ = ......................................

...................................... = ......................................

...................................... = ......................................

...................................... = ......................................a(se/-[i) lua ...................................... = ......................................

...................................... = ......................................

...................................... = ......................................

...................................... = ......................................

VALORILE STILISTICE ALE VERBULUI

1. Preciza]i ce semnifica]ie are repeti]ia verbului în textele de mai jos, alegând prinsubliniere una din variantele propuse:

a) „Mircea însu[i mân\-n lupt\ vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calc\ totul în picioare.“

(Mihai Eminescu, Scrisoarea III)Repeti]ia sugereaz\ – intensitatea ac]iunii

– durata ac]iuniib) „Ziua ninge, noapte ninge, diminea]a ninge iar\...“

(Vasile Alecsandri, Iarna)Repeti]ia subliniaz\ – intensitatea fenomenului

– durata fenomenuluic) „{i merse, [i merse, [i merse, pân\ ce li se f\cu calea cruce...“

(Greunceanu)Repeti]ia accentueaz\ ideea de – intensitate

– durat\d) „{i se luptar\, [i se luptar\ [i se luptar\, pân\ ce ostenir\...“

(Greunceanu)Repeti]ia sugereaz\ – intensitatea

– durata

2. Preciza]i ce imagini artistice sugestive se creeaz\ prin folosirea verbului ono-matopeic subliniat:

„Vâjâind ca vijelia [i ca plesnetul de ploaie...“ (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

74


3. Preciza]i ce efect stilistic are, în urm\toarele versuri, suita de verbe la indicativprezent, împreun\ cu reluarea conjunc]iei [i:

„Ca volbura toamnei se-nvârte el roat\{i intr\-n urdie ca lupu-ntre oi{i-o frânge de grab\, [i-o bate-napoi{i-o vântur\ toat\.“

(George Co[buc, Pa[a Hassan)....................................................................................................................................................................................................................................................

4. Citi]i cu aten]ie enun]urile de mai jos [i preciza]i semnifica]ia formelor inverse decondi]ional-optativ, alegând între urm\toarele posibilit\]i:

a) exprim\ triste]ea;b) sugereaz\ atmosfera arhaic\ (de vechime);c) exprim\ ura;d) subliniaz\ duio[ia.

Jelui-m-a[ [i n-am cui,

Jelui-m-a[ codrului … → ................................................................

Mânca-l-ar mama pe el! → ...........................................................

Cr\pa-]i-ar ochii s\-]i crape! → ......................................................

Venir-ar vremea s\ plec departe. → ..............................................

5. Citi]i textul urm\tor [i r\spunde]i cerin]elor de mai jos:„… dar mâna îi cade, puterile îi sl\besc, groaza îl st\pâne[te [i, trântind la

p\mânt satârul, fuge printre mul]imea adunat\ împrejur, strigând în gura mare c\ el nuîndr\zne[te a ucide pe acest om. Astfel, în acele mari timpuri b\trâne un cimbru bar-bar se înfior\ de vederea m\rea]\ a lui Marius [i nu îndr\zni a ucide pe acel ce zdro-bise tot neamul lui.“

(Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)a) La ce timp sunt verbele?..........................................................................................................................b) Ce timp verbal accentueaz\ imaginea m\re]iei personajului central [i atmos-

fera de încordare specific\ momentului descris?..........................................................................................................................

RE}INE}I!

75

Aceast\ modalitate de folosire a dou\ forme temporale a fost numit\ de TudorVianu tehnica basoreliefului.


6. Sublinia]i verbele prin care se realizeaz\ personificarea în versurile:

a) „Iar vântul spune crengilor plecatePovestea ta, frumoas\ domni[oar\.“

(Octavian Goga, D\sc\li]a)

b) „E toamn\, e fo[net, e somn…Copacii pe strad\ ofteaz\;E tuse, e plânset, e gol…{i-i frig, [i bureaz\.“

(George Bacovia, Nervi de toamn\)c) „Blând, tainele vi le desface

Din sânu-i milostiva glie,C\ci toat\ floarea v\ cunoa[te{i toat\ frunza ei v\ [tie.“

(Octavian Goga, Plugarii)

7. Sublinia]i r\spunsul corect privind rolul verbelor la indicativ imperfect [i la gerun-ziu din rima versurilor:

„Me[terii gr\bea, Sc\rile-ntindea,Locul m\sura,Ziduri ridica, Dar orice zideaNoaptea se surpa“

(Mân\stirea Arge[ului)b) „Din ochi l\cr\mând,Pe câmpi alergând,Pe to]i întrebând{i la to]i zicând…“

(Miori]a)Formele verbale au rolul de:

a) a sugera perseveren]a;b) a accentua dinamismul secven]ei;c) a sublinia ner\bdarea;d) a surprinde continuitatea ac]iunii.

76


TEST DE EVALUARESe d\ textul urm\tor:

Trebuie s\ în]elegi c\ nu e u[or s\ fii p\rinte. Copiii sunt un izvor de via]\ [idevin, cu timpul, bucuria tâmplelor c\runte. Dar se cresc greu, cu multe sacrificii: maisunt certa]i de p\rin]i, mai sunt l\uda]i de profesori, te [i bucur\, te [i întristez\. Î]i daisufletul pentru ei [i nu în]elegi c\ se desprind încetul cu încetul de tine [i pornesc în pro-pria lor via]\. Nu-]i mai r\mâne atunci decât s\ speri c\-[i vor întoarce din când în cândprivirile [i spre tine. La rândul lor, vor da via]\ altor copii [i abia atunci vor în]elege [i eic\ nu e u[or s\ fii p\rinte.

Se cere:a) identifica]i în textul de mai sus:– dou\ verbe auxiliare ...................................................................... 0,50 ppuncte– dou\ verbe predicative personale .................................................. 0,50 ppuncte– dou\ verbe copulative personale .................................................. 0,50 ppuncte– dou\ verbe predicative impersonale .............................................. 0,50 ppuncte– o expresie verbal\ impersonal\ ...................................................... 0,25 ppuncte– dou\ locu]iuni verbale .................................................................. 0,50 ppuncte– dou\ verbe la diateza activ\ ......................................................... 0,50 ppuncte– dou\ verbe la diateza reflexiv\ ..................................................... 0,50 ppuncte– dou\ verbe la diateza pasiv\ ........................................................ 0,50 ppuncte– un verb reflexiv-pasiv .................................................................... 0,25 ppuncte– dou\ complemente de agent ....................................................... 0,50 ppuncte

b) alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele verbe din text s\ aib\ alte valori morfo-logice, precizând aceste valori:

a în]elegeîn text este: ..........................................................................................alt\ valoare morfologic\: ......................................................................

a r\mâneîn text este: ..........................................................................................alt\ valoare morfologic\: ......................................................................

2 ppuncte

c) explica]i efectul stilistic al folosirii verbelor la prezent:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2 ppuncte

Not\: Se acord\ un punct din oficiu.

77


SUBSTANTIVUL

FELUL SUBSTANTIVELOR

1. ScoateÆi pe o coloanã substantivele comune care au devenit proprii [i pe altåcoloanã substantivele proprii care au devenit comune:

a) „Tu te lauzi c\ Apusul înainte Æi s-a pus?“ (M. Eminescu, Scrisoarea III)

b) „Dezleag\ pe Zori-de-ziu\, Miez-de-noapte, De-cu-sar\Din cazanul care-l duce, dându-le de drum merinde…“

(M. Eminescu)

c) „Purta c\ciul\ ]uguiat\ de astrahan [i blan\ cu guler de vidr\.“ (M. Sadoveanu, Baltagul)

d) „Acest ciudat [i s\rac amestec de obiecte îng\duie totu[i p\storilor s\-[i duc\via]a de robinsoni întreaga var\.“

(G. Bogza, Cartea Oltului)................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................

2. Forma]i câte un enun] pentru fiecare dintre situa]iile de mai jos legate de schim-barea clasei morfologice a substantivului:

a) pronumele reflexiv sine s\ devin\ substantiv:..........................................................................................................................b) verbul la gerunziu suferind s\ devin\ substantiv:..........................................................................................................................c) substantivul ianuarie s\ devin\ adverb:..........................................................................................................................d) substantivul român s\ devin\ adjectiv:..........................................................................................................................e) substantivul bu[tean s\ devin\ adverb de mod la gradul superlativ absolut:..........................................................................................................................

3. Da]i câte un exemplu de substantiv format cu ajutorul urm\toarelor sufixe (specifice):

78

a) substantive comune- enie ....................................- ar .......................................- \rie .....................................- erie .....................................- \t .......................................- c\ .......................................- ean .....................................

- eas\ ...................................- et .......................................- ime ...........................................- oare ..........................................

b) substantive proprii- eanu .........................................- escu ..........................................- il\ ..............................................

Caiet_Romana_VII_partea 1_04_substantivul (78-89)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 78

GENUL SUBSTANTIVELOR

1. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare substantivelor care exprim\ genul princuvinte cu radical diferit.

2. Scrie]i în dreptul substantivelor de mai jos forma la masculin sau feminin format\prin sufixare:

3. Sublinia]i substantivele epicene din lista urm\toare: linx, balen\, leu, foc\,c\mil\, nutrie, ghepard, bou, pup\z\, capr\, ]ipar, vultur, m\gar, leb\d\, uliu.

4. Identifica]i genul urm\toarelor substantive defective de num\r:

NUM|RUL SUBSTANTIVELOR

1. Nota]i, dup\ modelul de mai jos, r\spunsurile adev\rate [i pe cele false:

– substantivul argint are forma de plural argin]i NU– pluralul substantivului hotel este hoteluri DA– substantivul pârâu are forma de plural pârâuri– substantivul subiect este defectiv de plural– substantivul m\runtaie este defectiv de singular– substantivele colective au form\ de plural

2. Sublinia]i substantivele defective de singular cu o linie [i pe cele defective de plu-ral cu dou\ linii: pantaloni, foame, ochelari, t\i]ei, sete, zori, aram\, câl]i, cre[tinism,fotbal, reflexe, cinste, în]elepciune, icre, curaj, aur, fier, volei, Carpa]i, Oradea, Videle,Marin, Ia[i, România, Europa.

79

aur .........................................sânge .....................................unt .........................................

preliminarii .........................................funeralii .............................................represalii ............................................

b\iat �bunic �coco[ �vac\ �

]ap �m\gar �tat\ �berbec �

lup ..............................................bivol ...........................................urs ..............................................iepure .........................................

gâsc\ ...........................................vulpe ............................................ra]\ ..............................................cioar\ ...........................................

x


3. Scrie]i forma de plural nearticulat a substantivelor urm\toare:troleibuz ..............................................curcubeu ..............................................vârtej ....................................................

4. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare substantivelor care au aceea[i form\ [i lasingular [i la plural:

5. Alc\tui]i câte un context prin care s\ demonstra]i c\ urm\toarele substantive aula forma de plural alt sens decât cel al formei de singular:

a) aer: ................................................................................................................aere: ..............................................................................................................

b) timp: .............................................................................................................timpuri: ..........................................................................................................

c) frig: ................................................................................................................friguri: ...........................................................................................................

6. Alc\tui]i contexte prin care s\ demonstra]i c\ urm\toarele forme de singular [ide plural sunt diferen]iate ca sens:

a) caro ...............................................................................................................carou .............................................................................................................pendul ...........................................................................................................pendul\ .........................................................................................................

b) d\]i ................................................................................................................date ...............................................................................................................c\mine ...........................................................................................................c\minuri ........................................................................................................

7. Alege]i, prin subliniere, forma corect\:

8. Explica]i ce deosebire de sens exist\ între urm\toarele forme de plural:c\p[une – c\p[uni cire[e – cire[i

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

80

pui �cui �tei �bordei �

cioc\nitoare �floare �unchi �trunchi �

maree �lume �nai �pai �

suporturi – supor]ivirusuri – viru[iremarce – remarcialbu[e – albu[uri

refrene – refrenuriburghie – burghiurighi[ee – ghi[euriblesteme – blestemuri


CAZURILE {I FUNC}IILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVELOR

1. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i substantivul copil în cazurile indicate [i cufunc]iile sintactice cerute:

I. Cazul nnominativ1. Subiect ......................................................................................................2. Nume predicativ .........................................................................................3. Atribut apozi]ional .....................................................................................

II. Cazul aacuzativ1. Complement direct ....................................................................................2. Complement indirect ..................................................................................3. Complement de agent ...............................................................................4. Complement circumstan]ial

– de loc .....................................................................................................– de timp ...................................................................................................– de mod ...................................................................................................

5. Atribut substantival– prepozi]ional ..........................................................................................– apozi]ional ..............................................................................................

6. Nume predicativ .........................................................................................III. Cazul ggenitiv

1. Atribut substantival– genitival ..................................................................................................– prepozi]ional ..........................................................................................– apozi]ional .............................................................................................

2. Nume predicativ .........................................................................................3. Complement indirect ..................................................................................4. Complement circumstan]ial

– de loc .....................................................................................................– de timp ...................................................................................................– de mod ...................................................................................................

IV. Cazul ddativ1. Complement indirect ..................................................................................2. Nume predicativ .........................................................................................3. Atribut substantival

– prepozi]ional ..........................................................................................– apozi]ional ..............................................................................................

4. Complement circumstan]ial de mod ...........................................................V. Cazul vvocativ

1. Atribut substantival apozi]ional ..................................................................

81


2. Declina]i în propozi]ii substantivul urm\tor, dup\ cerin]ele date. Scrie]i în paran-tez\ func]ia sintactic\ a fiec\rei forme:

stea-de-mare (singular, articular hot\rât)N ................................................................................... (................................)Ac ................................................................................ (................................)G ................................................................................... (................................)D ................................................................................... (................................)V ................................................................................... (................................)

3. Folosi]i, în contexte adecvate, acuzativul, genitivul, dativul [i vocativul urm\toa-relor nume proprii:

Alina — Ac ..........................................................................................................— G ...........................................................................................................— D ...........................................................................................................— V ...........................................................................................................

Ion — Ac ............................................................................................................— G ..............................................................................................................— D ..............................................................................................................— V ..............................................................................................................

4. Construi]i propozi]ii cu substantive precedate de urm\toarele prepozi]ii care cercazurile genitiv [i dativ [i preciza]i-le func]ia sintactic\:

a) cu genitivul:– asupra: .......................................................................................................– contra: ........................................................................................................– împotriva: ...................................................................................................– înaintea: .....................................................................................................

b) cu dativul:– asemenea: ..................................................................................................– conform: .....................................................................................................– contrar: .......................................................................................................– potrivit: .......................................................................................................– datorit\: ......................................................................................................

5. Preciza]i cazul [i func]ia sintactic\ a substantivelor subliniate:

În vara asta a fost secet\. ..................................................................................Vara asta a fost secet\ curat\. ...........................................................................El d\dea jos lucrurile din [ifonier. .......................................................................El d\dea jos, din [ifonier, lucrurile. .....................................................................În toamna aceasta plec la ]ar\. ...........................................................................Fructele de toamn\ sunt bune. ...........................................................................

82


ARTICULAREA SUBSTANTIVELOR

1. AlcåtuiÆi patru enun]uri prin care s\ dovedi]i c\ substantivul se poate articula cutoate cele patru articole din limba român\:

a) articol hot\rât: ..............................................................................................b) articol nehot\rât: ..........................................................................................c) articol posesiv-genitival: .................................................................................d) articol demonstrativ-adjectival: ......................................................................

ATEN}IE!

2. Scrie]i pluralul articulat hot\rât al substantivului fiu [i explica]i ortografierea acestuia:fiu: ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

RE}INE}I!

3. Scrie]i genitiv-dativul singular, articulat hot\rât, al substantivelor urm\toare:

4. Comenta]i valoarea stilistic\ a folosirii substantivului codri în forma de pluralnearticulat:

„De treci codri de aram\, de departe vezi albind…“ (M. Eminescu, C\lin (file din poveste))

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

83

Sunt înso]ite de articol demonstrativ-adjectival numai substantivele provenite dinadjective prin schimbarea clasei morfologice.

Se scriu cu doi i la plural, forma nearticulat\ [i cu trei i la plural, forma articulat\,substantivele terminate la nominativ, singular, în –iu (vizitiu, macaragiu, geamgiu,etc) [i substantivul copil.

idee ..............................................sabie ............................................Mihai ...........................................Carmen .......................................

Alina ................................................vod\ ................................................nenea ..............................................tanti ................................................


VALORILE STILISTICE ALE SUBSTANTIVULUI

1. Descoperi]i, în textele urm\toare, figurile de stil realizate cu ajutorul substan-tivelor, dup\ modelul dat:

a) „Sufletul satului fâlfâie pe lâng\ noi,Ca un miros sfios de iarb\ t\iat\,Ca o c\dere de fum din stre[ini de paie,Ca un joc de iezi pe morminte înalte.“ (L. Blaga)

sufletul satului – metafor\ ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b) „Pe valea Siretului, întins\ sub arcurile de safir ale cerului, ale c\ror fluvii de aertremurau de c\ldura soarelui de var\, stau risipite, cu întunecata lor umbr\, p\duri…“

(M. Eminescu).....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c) „Copacii b\trâni [i tuf\ri[urile a[teptau cu solemnitate minunea învierii [i pur-tau pe vârfuri muguri gra[i, u[or cr\pa]i, ca ni[te crisalide din care trebuiau s\ nasc\noianuri de frunze. Nu erau înc\ decât o n\dejde, un zâmbet fumuriu [i luminos.“

(M. Sadoveanu, Împ\r\]ia apelor)..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Analiza]i la alegere, douå substantive din textul urm\tor, men]ionând [i valoarealor stilistic\:

„Era ploaia. Venea împotriva noastr\ ca un p\ienjeni[. În curând sticli în m\rgeleoblice. Trestiile tres\rir\ fr\mântându-se… {i pânza de stropi ne înv\lui brusc...“

(M. Sadoveanu, Împ\r\]ia apelor).................................... = ...................................................................................

..................................................................................

...................................................................................................................... = ...................................................................................

..................................................................................

..................................................................................

84


3. Alc\tui]i câte un enun] în care substantivul floare s\ aib\ urm\toarele valori stilistice:a) compara]ie: ...................................................................................................b) personificare: ................................................................................................c) metafor\: ......................................................................................................d) hiperbol\: .....................................................................................................e) epitet: ...........................................................................................................

ORTOGRAFIA SUBSTANTIVULUI

1. Completa]i spa]iile urm\toare cu câte dou\ substantive comune care se scriu cuini]ial\ mic\:

– nume ale zilelor: .............................................................................................– nume ale lunilor: .............................................................................................– nume de popoare: ..........................................................................................– nume ale obiectelor de înv\]\mânt: ................................................................– denumirile func]iilor de stat, politice [i administrative: ...............................................................................................................................................................– denumirile epocilor istorice [i geologice: ..........................................................

2. Completa]i spa]iile de mai jos cu câte dou\ substantive proprii care s\ denu-measc\:

– nume de personaje literare: ............................................................................– nume mitologice [i religioase: .........................................................................– nume geografice [i teritorial-administrative: ....................................................– nume de instituÆii sau întreprinderi: ................................................................– denumiri ale s\rb\torilor calendaristice: .........................................................– denumiri de astre [i constela]ii: ........................................................................– titluri de opere literare, de art\ sau [tiin]ifice: ................................................– titluri de publica]ii (ziare, reviste etc.): .............................................................

3. Alc\tui]i enun]uri prin care s\ demonstra]i urm\toarele afirma]ii referitoare lasubstantivele proprii simple:

a) Când punctele cardinale au semnifica]ia unor toponime, se scriu cu majuscul\:..........................................................................................................................b) Abrevierile punctelor cardinale se scriu cu majuscul\:..........................................................................................................................c) Numele proprii folosite ocazional ca nume comune se scriu cu majuscul\:..........................................................................................................................

85


4. Da]i alte dou\ exemple prin care s\ demonstra]i afirma]iile de mai jos referitoarela substantivele proprii compuse:

a) Se scriu cu ini]ial\ majuscul\ numai la începutul primului cuvânt:– titlurile ziarelor, ale revistelor, ale operelor literare, artistice sau [tiin]ifice:

România literar\, ............................................................................................Balade [i idile, .................................................................................................

– denumirile documentelor oficiale de importan]\ na]ional\ [i interna]ional\:Codul penal, ...................................................................................................

b) Se scriu cu ini]ial\ majuscul\ la începutul fiec\rui cuvânt (cu excep]ia cuvin-telor de leg\tur\):

– nume de personaje: F\t-Frumos, .....................................................................– nume ale personalit\]ilor istorice [i literare: {tefan cel Mare, ......................................................................................................................................................– nume de localit\]i: Cluj-Napoca, ......................................................................– denumiri geografice: Vârful cu Dor, .................................................................– denumiri ale unor institu]ii: Parlamentul României, ....................................................................................................................................................................– nume de str\zi, bulevarde, [osele: Bulevardul Carol, .................................................................................................................................................................– substantivele compuse prin abrevieri: UNESCO, ........................................................................................................................................................................– numele de familie compuse (al doilea fiind un toponim): Ioan Alexandru

Br\tescu-Voine[ti, .........................................................................................................

5. Scrie]i, dup\ modelul dat, câte dou\ exemple de substantive care s\ demon-streze urm\toarele afirma]ii:

a) Numele personalit\]ilor istorice se pot scrie [i cu ini]ial\ mic\ la substantivulcare arat\ numele rangului:

voievodul {tefan, ...........................................................................................

b) Se scriu cu ini]ial\ mic\ termenii generici care nu fac parte din numelegeografice [i teritorial-administrative:

valea Prahovei, ...............................................................................................

6. Sublinia]i varianta corect\ în cazul substantivelor comune compuse de mai jos,[tiind c\ elementele componente ale acestora [i-au pierdut individualitatea morfologic\:

86

binefacere / bine facerebinef\c\tor / bine f\c\torr\uf\c\tor / r\u f\c\tor

bun\stare / bun\ starebun\voie / bun\ voieuntdelemn / unt de lemn


7. Trece]i substantivele g\site la exerci]iul 6 la forma de genitiv-dativ, dup\ mode-lul de mai jos:

8. Ad\uga]i, dup\ modelul dat, alte dou\ exemple de substantive comune com-puse care se scriu cu cratim\ (componentele p\strând o oarecare independen]\ mor-fologic\):

a) substantiv (N) + substantiv (N): zi-lumin\, ......................................................b) substantiv (N) + prepozi]ie + substantiv (N): stea-de-mare, ..............................c) substantiv + adjectiv: argint-viu,......................................................................d) substantiv + numeral: prim-ministru, ..............................................................e) substantiv + verb: gur\-casc\, .........................................................................

9. Scrie]i câte dou\ exemple de substantive proprii compuse care se scriu prinal\turare cu sau f\r\ cratim\ (componentele având o mare independen]\ morfologic\),care s\ exprime:

a) f\r\ cratim\– nume de str\zi: ...........................................................................................– nume de localit\]i: ......................................................................................– nume de continente: ...................................................................................

b) cu cratim\– nume de personalit\]i: ................................................................................– nume de localit\]i: ......................................................................................– nume geografice: .......................................................................................

10. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare substantivelor care la genitiv-dativ se scriucu –ii:

11. Folosi]i în enun]uri substantive înso]ite de articolele nehot\râte un, o, prece-date de prepozi]iile:

a) întru ........................................................................................................................................................................................................................................b) dintru .....................................................................................................................................................................................................................................c) printru ....................................................................................................................................................................................................................................

87

binefacere — binefacerii........................ — ............................................... — .......................

........................ — .......................

........................ — .......................

........................ — .......................

baie �câmpie �cheie �

ploaie �gr\din\ �scorpie �

minge �ridiche �potârniche �


LOCU}IUNILE SUBSTANTIVALE

1. Scrie]i locu]iunile substantivale care provin de la locu]iunile verbale date, dup\modelul de mai jos:

a pune la cale – punerea la calea b\ga de seam\ – ........................................................................................a se da de-a rostogolul – ...............................................................................

2. G\si]i locu]iunile substantivale corespunz\toare urm\toarelor substantive:Dumnezeu .................................................................................diavolul ......................................................................................

3. Preciza]i substantivele echivalente urm\toarelor locu]iuni substantivale:cai verzi pe pere]i .........................................................................duc\-se pe pustii ...........................................................................

4. Sublinia]i locu]iunile substantivale din urm\toarea serie de termeni cu valoaresubstantival\: stare de necesitate, punere în tem\, cas\ de bani, zi-lumin\, camer\ degard\, punere la punct, semnal de alarm\, p\rere de r\u, complet de judecat\, luareîn râs, cutie de rezonan]\, punct de vedere, pierdere de vreme.

5. Analiza]i locu]iunile substantivale din enun]urile urm\toare, completând tabelulde mai jos:

a) Privindu-l cu luare aminte, [i-a dat seama c\ p\rerile lui de r\u sunt numaiîncerc\ri stângace de a-i duce de nas pe cei slabi de înger.

b) I-au r\spuns cu ridic\ri din umeri când le-a cerut s\-i fac\ o dare de seam\ înprivin]a evenimentelor din ultimele zile.

c) Scoaterea de sub acuzare a fost chiar pentru inculpat ca o lovitur\ în moalelecapului.

d) Datul cu presupusul [i aflatul în treab\ i-au spulberat [i bruma de considera]iea celor apropia]i.

88

Locu]iunea Genul Num\rul Cazul Articulat\/ Func]iaNearticulat\ sintactic\


89

TEST DE EVALUARESe dau substantivele urm\toare: argint-viu, sandvici, fecior, tigru, viezure, sete,

icre, iarn\, aducere, (un) du-te-vino, Florescu, Târgu-Jiu, untdelemn, CFR, glon].

Se cere:a) identifica]i un substantiv comun care a devenit propriu [i un substantiv pro-

priu care a devenit comun:................................................... ......................................................

1 ppunctb) identifica]i un substantiv compus [i explica]i ortografierea acestuia:................................................................................................................................................................................................................................................

0,50 ppuncte

c) selecta]i dou\ substantive care î[i pot schimba valoarea morfologic\ [ialc\tui]i enun]uri, precizând aceste valori:

........................................................................................................................

........................................................................................................................1 ppunct

d) alege]i câte un exemplu de substantiv care:s\ formeze genul feminin prin ad\ugarea unui sufix la forma masculin:

...................................................................................................................s\ fie epicen:

...................................................................................................................1,50 ppuncte

e) selecta]i un substantiv defectiv de singular [i un substantiv defectiv de plural:................................................... ......................................................

0,50 ppuncte

f) alege]i unul dintre substantive [i alc\tui]i enun]uri în care s\ aib\ urm\toarelefunc]ii sintactice:

subiect ....................................................................................................nume predicativ ......................................................................................

1 ppunct

h) alege]i un substantiv [i introduce]i-l în structura unei locu]iuni substantivale,alc\tuind cu aceasta un enun]:

...................................................................................................................0,50 ppuncte

i) alc\tui]i câte un enun] în care substantivul iarn\ s\ aib\ valorile stilistice de:compara]ie: ...........................................................................................personificare: .........................................................................................metafor\: ...............................................................................................

3 ppuncte



PRONUMELE

PRONUMELE PERSONAL PROPRIU-ZIS

1. Preciza]i prin încercuire câte pronume personale sunt în textul urm\tor:M\ gândesc c\ nu m\ va recunoa[te nimeni dac\ schimb hanoracul meu cu al lui.a) patru pronume personale;b) trei pronume personale;c) dou\ pronume personale.

2. Sublinia]i cu o linie formele neaccentuate cu valoare de pronume personal [i cudou\ linii formele neaccentuate cu valoare de pronume reflexiv:

S\ nu te miri dac\ te timite acas\ pentru a te schimba.Nu-]i aduci aminte, dar eu ]i-am spus s\-]i iei haine groase!Nimeni nu v-a obligat s\ v\ gr\bi]i.Ne place s\ ne adun\m [i s\ ne povestim cu ce ne-am ocupat în ultimii ani.

3. Folosi]i în enun]uri urm\toarele forme neaccentuate cu valorile morfologice indicate:

mi — pronume personal: ....................................................................................— pronume reflexiv: .......................................................................................

m\ — pronume personal: ...................................................................................— pronume reflexiv: ......................................................................................

4. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i trei forme ale pronumelui personal în cazulgenitiv:

a) ......................................................................................................................b) .......................................................................................................................c) .......................................................................................................................

5. Sublinia]i formele de dativ posesiv din enun]urile de mai jos [i preciza]i func]iilesintactice:

P\ru-i auriu îi lumina chipul. ................................................................Deasupr\-]i se-adun\ roi de necazuri. ..................................................Le me[teresc în felu-mi. .......................................................................Mi se pare c\ asupr\-ne vor pune biruri grele. ....................................

6. Extrage]i din literatura popular\ un fragment de text care så con]inå forme dedativ etic [i sublinia]i-le:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

90

Caiet_Romana_VII_partea 1_05_Pronumele(90-112)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 90

7. Identifica]i pronumele personale cu valoare neutr\ din textele de mai jos:a) „– M\\, nea P\c\lete, ia zice]i-i, m\, un brâu...“

(Camil Petrescu, Un om între oameni)b) „… [i când era de f\cut ceva treab\, o cam r\ream de pe acas\...“

(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)

ATEN}IE!

8. Analiza]i pronumele personale din textele urm\toare, completând tabelul de mai jos:a) „Chiar cum\trul caprei (...) tr\gea cu urechea la p\retele din dosul casei când

vorbea cu dân[ii.“b) „Bun! zise el în gândul s\u. Ia, acu mi-e timpul… De i-ar împinge p\catul

s\-mi deschid\ u[a, halal s\-mi fie!“(Ion Creang\, Capra cu trei iezi)

c) „ –… sprin]\roiu copil mai ai, drept s\-]i spun! Când aproape s\ pun mâna pedânsul, i-am pierdut urma, [i s\ te duci, dulu]\!

– Ba mai pune-]i pofta-n cui!… Mai bine s\ ne întrecem din trânt\.– Din trânt\? Doar nu ]i-e greu de via]\!“

(Ion Creang\, D\nil\ Prepeleac)

9. Folosi]i în enun]uri, la singular [i plural, formele pronumelor personale însul, însaprecedate de prepozi]ia printr-:

a) ................................................... a) ...................................................b) ................................................... b) ...................................................c) ................................................... c) ...................................................

91

Pronumele Persoana Genul Num\rul Cazul Forma Func]iapersonal siintactic\

Pronumele personale forme neaccentuate pot avea [i valoare neutr\ la cazuriledativ [i acuzativ. Acestea intr\, în general, în componen]a unor locu]iuni [i expre-sii [i nu au func]ie sintactic\: a lua-o la s\n\toasa, a-i trage o chelf\neal\ etc.


PRONUMELE PERSONAL DE POLITE}E

1. Identifica]i, prin subliniere, pronumele personale de polite]e din enun]urile demai jos, precizând c\rui tip de limbaj `i apar]in (literar, solemn, familiar):

a) Mata stai acolo, t\lic\ stai aici, iar m\t\lu]\, c\ e[ti mai mic, stai pe scaunul\sta mai înalt.

..........................................................................................................................b) S\-i spui Excelen]ei sale c\ am mai auzit [i de la al]ii amenin]\ri, dar, Domnia

ta, s\ [tii c\ nu ne-am speriat...........................................................................................................................

2. Analiza]i, la alegere, câte un pronume de polite]e din textele de la exerci]iul 1.a) ...................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................b) ...................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele forme ale pornumelui depolite]e, respectând cerin]ele din paranteze:

a) dumneata (caz dativ, complement indirect):..........................................................................................................................b) dumneaei (cazul acuzativ, atribut pronominal):..........................................................................................................................c) dumneavoastr\ (caz vocativ):..........................................................................................................................d) dumnealui (caz genitiv, complement circumstan]ial de loc):..........................................................................................................................e) dumnealor (caz nominativ, atribut apozi]ional):..........................................................................................................................

PRONUMELE REFLEXIV

1. Folosi]i, în enun]uri, urm\toarele forme neaccentuate ca m\rci ale diatezei reflexive:mi: .....................................................................................................................m\: ....................................................................................................................te: .....................................................................................................................s-: ......................................................................................................................[i-: .....................................................................................................................

92


2. Ilustra]i, în enun]uri, urm\toarele func]ii sintactice ale pronumelui reflexiv încazul acuzativ:

a) atribut pronominal: ........................................................................................b) nume predicativ: ............................................................................................c) complement direct: ........................................................................................d) complement indirect: .....................................................................................e) complement circumstan]ial de loc: ...........................................................................................................................................................................................f) complement circumstan]ial de mod: .........................................................................................................................................................................................

3. Recunoa[te]i func]iile sintactice ale pronumelui reflexiv în cazul dativ dinenun]urile de mai jos:

a) Nu-[i recunoscuse scrisul pe acele file îng\lbenite...........................................................................................................................b) Nu-[i repro[eaz\ nimic...........................................................................................................................c) Adunase în preajm\-[i slujitorii credincio[i...........................................................................................................................

4. Marca]i, în enun]urile de mai jos, pronumele reflexive propriu-zise [i pronumelepersonale convertite în pronume reflexive, dup\ modelul:

5. Preciza]i valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în enun]urile urm\toare:

a) Au [i venit.{i ei sunt interesa]i. ..............................................................Nu-[i pierde timpul. ...............................................................Este atent [i sigur pe el. ........................................................Vine [i pleac\ nestânjenit. ....................................................

b) Nu s-a l\murit. ......................................................................Nu vreau s-aud nimic! ...........................................................S-aduni toate foile! ...............................................................S-adun\ to]i în casa p\rinteasc\. ...........................................

93

M\ rog la el s\ tac\. �M\ gândesc la ei. �{i-a pierdut timpul. �Se duce la vale. �Te ui]i urât la noi. �Ne sf\tuim cu ei. �

Se roag\ de el s\ tac\. �Se gr\besc s\ plece. �V\ juca]i cu focul! �Î[i imagineaz\ totul. �M\ plimb în parc. �Te-ai sup\rat degeaba. �

C R


OBSERVA}I!

6. Scrie]i valoarea morfologic\ [i func]ia sintactic\ a termenilor sublinia]i înenun]urile de mai jos:

Se gânde[te numai la sine. ........................................................................Sinele e mai puternic decât ra]iunea. .........................................................Ce are el în sinea lui e greu de aflat. .........................................................A hot\rât asta cu de la sine putere. ..........................................................

7. Analiza]i pronumele reflexive din textele de mai jos, completând tabelul dat:a) „A te ab]ine ar fi ca [i când cineva ]i-ar da brânci în ap\ [i tu, de[i [tii s\ îno]i,

nu vrei s\ dai din bra]e, s\ te salvezi, pe motiv c\ nu-]i place s\ fii aruncat în ap\.“ (Marin Preda, Cel mai iubit dintre p\mânteni)

b) „–- S-a ispr\vit! degeaba ne-a fost toat\ str\dania. Mai bine r\mâneam laCurtea de Arge[… Ia uita]i-v\! Cel care vine dup\ turc este ciobanul de asear\! (...)

Turcul se apropie tacticos…“ (Gala Galaction, Lâng\ apa Vodislavei)

c) „De când codrul, dragul codru, troienindu-[i frunza toat\,Î[i deschide-a lui adâncuri, fa]a lunei s\ le bat\,Trist\-i firea, iar\ vântul sperios vo creang\ farm\ – Singuratece izvoare fac cu valurile larm\.“

(Mihai Eminescu, C\lin (file din poveste))

8. Sublinia]i formele de dativ posesiv exprimate prin pronume reflexive în textele demai jos:

a) „Ochii-[i negri d-arunca…“ (Toma Alimo[)b) „El î[i opri calul înaintea cârciumii.“ (I. Slavici, Moara cu noroc)

94

a) pronume reflexiv1. Omonimia termenului [i b) adverb de mod

[i = chiar / imediatc) conjunc]ie coordonatoare

2. Omonimia termenului s- a) pronume reflexiv → s- (se)b) conjunc]ie subordonatoare → s- (s\)

Pronumele Persoana Num\rul Cazul Forma Func]iareflexiv sintactic\


PRONUMELE {I ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV

1. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele forme ale pronumelui posesiv [ipreciza]i func]iile sintactice:

persoana I, masculin, singular, nominativ:.................................................................................. — ....................................

persoana a II-a, feminin, plural, dativ:.................................................................................. — ....................................

persoana I, masculin, plural, genitiv:.................................................................................. — ....................................

2. Ad\uga]i substantivelor de mai jos determinan]i exprima]i prin a) pronume po-sesiv; b) pronume personal în cazul genitiv; c) adjectiv pronominal posesiv:

3. Preciza]i valoarea morfologic\ [i func]ia sintactic\ a formelor pronominale subli-niate în enun]urile de mai jos:

a) Gusturile mele difer\ de gusturile lui.mele: ..................................................lui: ......................................................

b) Ve[tile despre ai mei mi-au adus lini[tea.despre ai mei: .....................................mi: ......................................................

c) Tatål meu nu-l cunoaçte pe tatå-såu.meu: ...................................................

RE}INE}I!

4. Folosi]i în contexte adecvate omofonele de mai jos:a) sa: .......................................................................................................

s-a: .......................................................................................................b) s\i: ......................................................................................................

s\-i: ......................................................................................................

95

a) .................................p\rerea b) .................................

c) .................................

a) .................................jocul b) .................................

c) .................................

a) ................................colegi b) .................................(colegii) c) .................................

a) .................................prietene b) .................................(prietenele) c) .................................

În construc]iile tat\-s\u, maic\-ta, fiu-s\u, etc., al doilea cuvânt este adjectivpronominal posesiv.


5. Identifica]i valoarea morfologic\ [i func]ia sintactic\ a termenilor sublinia]i înenun]urile urm\toare:

a) To]i sunt contra noastr\.

b) Lupta împotriva sa devine inutil\.

c) P\rerile noastre nu conteaz\.

d) Musafirii au sosit înaintea voastr\.

e) Deasupra ta se adun\ norii îndoielilor.

f) N-am avut curaj s\ le spun alor mei.

7. Analiza]i pronumele [i adjectivele pronominale posesive din textele de mai jos,completând tabelul:

a) „A mea e lacrima ce-n tremurPrin sita genelor se frânge,Al meu e cîntul ce-n pustieNeputincioasa jale-[i plânge…“

(Octavian Goga, Plugarii)b) „Din sfera mea venii cu greu

Ca s\-]i urmez chemarea,Iar cerul este tat\l meu,{i mum\-mea e marea.“ (Mihai Eminescu, Luceaf\rul)

8. Alege]i, prin subliniere, forma corect\:

Le povestesc unor prietene a mele / ale mele.Unei colege a mea / ale mele / a mele i-a disp\rut caietul.Câinele unor cuno[tin]e a mele / ale mele latr\ muzical.Mamei tele / tale îi place muzica disco.Celei mai importante poezii a ta / ale tale / ale tele i s-a acordat premiul cel mare.Cei doi scriitori au puncte comune în operele sale / lor.

96

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

............................................

Cuvântul Valoarea Num\r de posesori [i Pers. Genul Nr. Cazul Func]iapron./adj. de obiecte posedate sintactic\


PRONUMELE {I ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

1. Preciza]i felul pronumelor demonstrative de mai jos, diferen]iind pronumele dup\:a) în]eles (de apropiere, dep\rtare, identitate);b) structur\ (simple, simplificate, compuse);c) aspect (literare, regionale, familiare).

a) ........................................................................acela b) ........................................................................

c) ........................................................................

a) ........................................................................\sta b) ........................................................................

c) ........................................................................

a) ........................................................................cel b) ........................................................................

c) ........................................................................

a) ...........................................................cest\lalt b) ...........................................................

c) ...........................................................

a) .................................................................i[tilal]i b) .................................................................

c) .................................................................2. Marca]i formele pronominale convertite în adjective pronominale demonstrative,

în enun]urile de mai jos:

Model: Acesta [tie tot. � Elevul acesta [tie tot. �

P\rerile acestuia sunt originale. �Avem acela[i drum. �Cei de la munte au alte obiceiuri. �Pe cel deal ard focurile comorilor. �În]eleg revolta acelor oameni. �

3. Folosi]i în contexte adecvate urm\toarele forme ale pronumelui demonstrativ:aceea: ............................................................................................................aceia: .............................................................................................................aceia[i: ...........................................................................................................aceea[i: ..........................................................................................................

97

X


4. Recunoa[te]i valoarea morfologic\ [i func]ia sintactic\ a formelor pronominaledemonstrative din enun]urile urm\toare:

Nu acesta este necazul! ………......................……................ ; …....………………Cel\lalt vorbe[te neîntrerupt. …....................................…… ; …....………………Îl recunosc pe \sta! …………….......................................…… ; …....………………Revolta acestui om este de în]eles. …............................….. ; …....………………Acestuia nu-i po]i spune nimic. ……...............................……; …....………………S-a votat contra acelei legi. ………...............................…….. ; …....………………În toate celelalte situa]ii m-am descurcat. ……..................… ; …....………………R\spunsul este acela[i. ………….....................................…… ; …....………………El este acela[i om cu scaun la cap. …............................…… ; …....………………

5. Alc\tui]i enun]uri în care formele pronominale de mai jos s\ aib\ func]ia sintac-tic\ de: a) atribut pronominal; b) atribut adjectival

aceea — a) .........................................................................................................— b) .........................................................................................................

aceia[i — a) ........................................................................................................— b) ........................................................................................................

cest\lalt — a) ......................................................................................................— b) ......................................................................................................

6. Ilustra]i, în enun]uri, urm\toarele valori morfologice ale termenilor cei, cea:a) articol demonstrativ-adjectival: .................................................................

cei b) pronume demonstrativ: ...........................................................................c) adjectiv pronominal demonstrativ: ............................................................

a) articol demonstrativ-adjectival: ...............................................................cea b) pronume demonstrativ: ...........................................................................

c) adjectiv pronominal demonstrativ: ...........................................................

7. Analiza]i pronumele [i adjectivele pronominale demonstrative din texteleurm\toare, completând tabelul urm\tor:

a) „… atunci s\ plesneasc\ cercul acesta [i numai atunci s\ se nasc\ pruncul dintine, pentru c\ ai ascultat de sfaturile altora, de ai nenorocit [i c\z\turile ieste deb\trâni, m-ai nenorocit [i pe mine [i pe tine deodat\!“

(Ion Creang\, Povestea porcului)b) „Care dintre voi se simte destoinic a împ\r\]i peste o ]ar\ a[a de mare [i

bogat\ ca aceea, are voie s\ se duc\, ca s\ împlineasc\ voia cea mai de pe urm\ amo[ului vostru.“ (Ion Creang\, Povestea lui Harap Alb)

c) „Cei care apuc\ s\ ajung\ mor în el, cad în fundul acestui lac al lor…“ (Constantin Toiu, Galeria de vi]\ s\lbatic\)

98


d) „Din ziua aceea de seceri[ (...) în]elese c\ într-adev\r tat\l s\u nu mai era untat\ din aceia pe care un copil, ca s\ i se îndeplineasc\ dorin]a, trebuie s\-l sâcâie mereucu acela[i lucru.“ (Marin Preda, Morome]ii)

PRONUMELE {I ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

1. Formula]i propozi]ii interogative cu ajutorul formelor pronominale de mai jos [ipreciza]i valoarea morfologic\ a formelor folosite:

c\rui: ..................................................................... — .....................................c\ror: .................................................................... — .....................................cui: ........................................................................ — .....................................câ]i: ....................................................................... — .....................................câtor: .................................................................... — .....................................ce: ......................................................................... — .....................................

2. Preciza]i valoarea morfologic\ [i func]ia sintactic\ a formelor pronominaleinterogative din enun]urile urm\toare:

Ce faci acolo? ….......................................…… ; ……......................………Pe ce te bazezi? ….....................................….. ; ……......................………Ce p\rere ai? …......................................…….. ; ……......................………În ce zile ai chimia? …..................................................….. ; ……...................Care este solu]ia cea mai bun\? …..............................….. ; ……...................Câ]i se v\d? ….............................................................….. ; ……...................Câ]i vezi în sal\? …......................................................….. ; ……...................Cui îi place s\ fie min]it? …..........................................….. ; ……...................Al cui este caietul? …...................................................….. ; ……...................De a cui judecat\ te temi? ….......................................….. ; ……...................C\rui obiect îi acorzi mai mult\ aten]ie? …..................….. ; ……...................

99

Forma Valoarea Felul Genul Num\rul Cazul Func]iapronominal\ morfologic\ sintactic\


ATEN}IE!

3. Folosi]i cuvintele ce [i cât (de) cu valoare morfologic\ de:

a) pronume interogativ:

b) adverb:

c) adjectiv pronominal interogativ:

4. Completa]i enun]urile de mai jos cu formele corecte ale adjectivului pronominalinterogativ, dup\ modelul dat:

Ale c\rui cioban sunt oile acestea?…..........……………. oameni sunt aceste case?…..........……………. elev este lucrarea premiat\?…..........……………. femei este copilul?…..........……………. soliste sunt piesele audiate?

5. G\si]i contexte potrivite pentru omofonele urm\toare:cel: …......................................……..…......................................……................ce-l: …......................................……..…......................................……...............cea: …......................................……..…......................................……...............ce-a: …......................................……..…......................................……..............cei: …......................................……..…......................................……................ce-i: …......................................……..…......................................……...............

6. Analiza]i pronumele [i adjectivele pronominale interogative din texteleurm\toare, completând tabelul de mai jos:

a) „{i pentru cine vrei s\ mori?Întoarce-te, te-ndreapt\Spre-acel p\mânt r\t\citor{i vezi ce te a[teapt\!“

(Mihai Eminescu, Luceaf\rul)b) „Cine-i? Ce-i? Ce-a fost pe-aici?

Ciripesc cu glasuri miciCinteze [i pitulici (...)

100

În propozi]ii exclamative, cuvintele ce [i cât (de) au valoare morfologic\ deadverbe, ajutând la exprimarea gradului de compara]ie superlativ absolut aladjectivelor sau adverbelor.Exemplu: Ce frumos vorbe[te!

Cât de înalt ai crescut!

..........................................................................

..........................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

.........................................................

.........................................................


Ce s\ fie? Nu-i nimic!A trecut acceleratul!“

(George Top`rceanu, Acceleratul)c) „În ce var\? În ce an?

Anii trec ca apa...El era drume] s\rman,Muncitor cu sapa.“

(George Top`rceanu, Balada mor]ii)d) Ale c\ror oameni sunt aceste terenuri?

PRONUMELE {I ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

1. Ad\uga]i un predicat înaintea fiec\rei propozi]ii interogative, astfel încât s\ob]ine]i o fraz\:

a) ……………………....… ce s-a întâmplat aici?b) …………....…………… de care p\reri ]ii cont?c) …………....…………… cui s\-i cer ajutorul?d) ………....……………… pentru cine s\ pledez?e) ………....……………… câ]i sunt mai buni ca mine?f) ……....………………… pe ce argumente se bazeaz\?g) ……....………………… ale cui sunt versurile citate?

2. Având în vedere exerci]iul de mai sus, rezolva]i urm\toarele cerin]e:

a) Men]iona]i ce modificare se produce în punctua]ia enun]urilor dup\ com-pletarea acestora: .........................................................................................................

..........................................................................................................................b) Preciza]i valoarea morfologic\ [i func]ia sintactic\ pe care le au formele

pronominale în frazele ob]inute:

101

Forma Valoarea Genul Num\rul Cazul Func]iapronominal\ morfologic\ sintactic\


ce:

care:

cui:

pentru cine:

câ]i:

ce:

ale cui:

3. Completa]i frazele urm\toare cu formele corecte ale pronumelui relativ în cazulgenitiv, dup\ modelul:

Am plantat un pom ale c\rui flori sunt albe.Citesc un roman ………….................………. personaj m\ impresioneaz\.Ascult cântecele ………….................………. texte sunt bune.Culeg florile ………….................………. petale sunt viu colorate.Ei discut\ cu p\rin]ii ………….................………. copil s-a r\t\cit pe plaj\.Discut cu regizorul ………….................………. film a fost premiat.Cump\r cartea ………….................………. desene îi plac fr\]iorului meu.Îi respect pe oamenii ………….................………. via]\ este cinstit\.

4. Ilustra]i, în enun]uri, urm\toarele func]ii sintactice ale pronumelui (adjectivuluipronominal) relativ:

a) subiect: ..........................................................................................................b) nume predicativ: ............................................................................................c) atribut pronominal: ........................................................................................d) atribut adjectival: ...........................................................................................e) complement direct: ........................................................................................f) complement indirect: ......................................................................................g) complement de agent: ...................................................................................h) complement circumstan]ial de loc: ...........................................................................................................................................................................................i) complement circumstan]ial de timp: .........................................................................................................................................................................................j) complement circumstan]ial de mod: ..........................................................................................................................................................................................

102

.........................................................

...........................................................................................................................................................................

.........................................................

...........................................................................................................................................................................

.........................................................

...........................................................................................................................................................................

.........................................................

.........................................................

a b a b


RE}INE}I!

5. Analiza]i pronumele [i adjectivele pronominale relative din textele urm\toare,completând tabelul de mai jos:

a) „Povesti cu însufle]ire ce preg\tiri a f\cut pentru sfin]irea care va avea locduminicå…“

(Liviu Rebreanu, Ion)b) „Un lucru deplin îns\ pe care puteam s\-l fac era s\-i înv\] pe urma[ii mei ce

este lumea, despre care îns\ descoperii c\ aveam idei tot atât de clare ca [i despre untopor de metal… care îmi lipsea.“

(Marin Preda, Cel mai iubit dintre p\mânteni)c) „Eu nu [tiu limanul spre care

Pornesc cu bagajul acum,Ce demon m\ pune-n mi[care,Ce tain\ m\-ndeamn\ la drum…“

(George Top`rceanu, Balada chiria[ului gr\bit)

PRONUMELE {I ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOT|RÂT

1. Ad\uga]i particulele prin care ob]ine]i forme compuse de pronume nehot\rât dela urm\toarele pronume relative:

103

Pronumele (adjectivul pronominal) relativ are dublu rol sintactic: a) element de rela]ie subordonator în fraz\; b) o func]ie sintactic\ în propozi]ia subordonat\, stabilit\ numai în raport cutermenii din subordonat\.


cine

câ]i

care


2. Marca]i, în enun]urile urm\toare, formele pronominale nehot\râte care s-au con-vertit în adjective pronominale nehot\râte, dup\ modelul:

Oricare gre[e[te. � Oricare om gre[e[te. �I-ai dat vreunuia not\ maxim\? �Ave]i vreo idee despre acest roman? �Cu el are alte planuri. �Tuturor participan]ilor le convine regulamentul. �Speran]ele tuturor se spulberaser\. �Le spusese câtorva prieteni. �Am remarcat talentul câtorva. �

3. Folosi]i formele pronominale de mai jos cu func]iile sintactice de:a) subiect;b) nume predicativ;c) atribut pronominal;d) atribut adjectival;

a) .........................................................................................................cutare b) .........................................................................................................

c) .........................................................................................................d) .........................................................................................................

a) .........................................................................................................câ]iva b) .........................................................................................................

c) .........................................................................................................d) .........................................................................................................

a) ......................................................................................................vreunul b) ......................................................................................................

c) ......................................................................................................d) ......................................................................................................

4. Recunoa[te]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:Ave]i vreo preten]ie? .................................................................Vreo trei zile a ]inut viscolul. .....................................................Care l-ar întreba ar primi acela[i r\spuns. ..............................................Vorbe[te care cum se pricepe! ..............................................................Era un ce vicle[ug la mijloc! ..................................................................Merg mai departe, m\car s\ zic\ cine ce-a zice. ....................................

5. Completa]i enun]urile de mai jos cu formele cuvintelor fiecare sau orice, pre-cizând valoarea morfologic\ a acestora (pronume nehot\rât, adjectiv pronominalnehot\rât):

104

X


Spunea ……...................… vrea s\-l asculte. ..........................................Este dreptul ……............................… om. ..............................................Face schema …….......................… cl\diri. .............................................Câ[tigul va fi al ……...................… va reu[i. ..........................................Se conformeaz\ ……...................… ordin. .............................................……...................… dintre ele le spusese altceva. ....................................

6. Analiza]i pronumele [i adjectivele pronominale nehot\râte, completând tabelulde mai jos:

a) „Toate lucrurile acestea, când eram copil, m\ îndemnau s\ m\ gândesc laoamenii care au tr\it alt\dat\, care au s\pat cu alte sape rupte…“

(Zaharia Stancu, Descul])b) „Omu-i ca o vioar\… dac\ pui degetele într-un loc pe o coard\, sun\ într-un

fel, într-alt loc, într-alt fel, dar o vioar\ seam\n\ cu alta.“ (Mihai Eminescu, Proz\ literar\)

7. Folosi]i termenii de mai jos cu valorile morfologice indicate:pronume nehot\rât: .............................................................................

mult adverb de mod: ....................................................................................adjectiv propriu-zis: ...............................................................................

atât adjectiv pronominal nehot\rât: .............................................................adverb de mod: ....................................................................................

pronume nehot\rât: .............................................................................destul adverb de mod: ....................................................................................

adjectiv pronominal nehot\rât: .............................................................

tot adjectiv pronominal nehot\rât: ............................................................adverb de mod: ....................................................................................

105



PRONUMELE {I ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV

1. Declina]i în propozi]ii pronumele negativ niciuna [i preciza]i func]ia sintactic\ înfiecare enun]:

N. ….............................................................................….. ; ……........................Ac. …............................................................................….. ; ……........................D. ….............................................................................….. ; ……........................G. ….............................................................................….. ; ……........................V. ….............................................................................….. ; ……........................

2. Recunoa[te]i valorile morfologice [i func]iile sintactice ale formelor pronominalenegative din enun]urile urm\toare:

Niciunuia nu-i reu[ise desenul.

A ajuns al nim\nui.

Nicio zi nu seam\n\ cu alta.

Nu-l intereseaz\ niciun program.

N-am apreciat vocea niciuneia.

Nu spune nimic nou!

3. Folosi]i, în enun]uri, formele pronominale negative de mai jos cu func]iile sin-tactice indicate:

complement direct: ..................................................................nume predicativ: ......................................................................

niciunii complement indirect: ...............................................................atribut pronominal: ..................................................................atribut adjectival: .....................................................................

4. Men]iona]i valorile morfologice ale termenului nimic [i ale locu]iunilor în com-ponen]a c\rora intr\:

Nimic nu-l impresioneaz\. .............................................................S-a ag\]at de un nimic. .................................................................Î[i pierde vremea cu nimicuri. .......................................................E[ti un om de nimic. .....................................................................A vândut casa pe nimic. ...............................................................N-ar renun]a pentru nimic în lume! ..............................................

106

.........................................................

...........................................................................................................................................................................

.........................................................

...........................................................................................................................................................................

.........................................................

...........................................................................................................................................................................


5. Preciza]i structura propozi]iilor urm\toare, dup\ modelul:Nimeni nu m\ întrece!

nimeni – subiect;m\ – complement direct;nu întrece – predicat verbal;

Niciun alt argument nu-l convinge.........................................................................................................................................................................................................................................................................................Nici cu o macara nu-l clinte[ti.........................................................................................................................................................................................................................................................................................

6. Analiza]i pronumele [i adjectivele pronominale negative din textele urm\toare,completând tabelul de mai jos:

a) „Soarele dogorea drept d-asupra [i în ar[i]a amiazului pare c\ contenise oriceadiere; nicio suflare nu se sim]ea, niciun sunet, nicio mi[care.“

(Alexandru Odobescu, Pseudo-kynegetikos)b) „Cine m-aude cântând

Zice c\ n-am niciun gând“(Folclor)

c) „Hot\râi s\ nu mai m\rturisesc nim\nui c\ am hoin\rit printre stele…“ (Zaharia Stancu, Descul])

d) „Copiii continuau s\ cânte ca [i cum nicio piatr\ nu s-ar fi mi[cat pe totp\mântul. Nu le p\sa de nimic.“

(D. R. Popescu, Somnul p\mântului)

107



PRONUMELE {I ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNT|RIRE

1. Completa]i enun]urile de mai jos cu formele potrivite ale adjectivului pronominalde înt\rire:

Ea …….........................… s-a ocupat de cas\.Ne acuz\m pe noi …….........................…Responsabil e[ti tu …….........................…Este op]iunea ei …….........................…Eu …….........................…, sora ei, nu [tiam nimic.Eu …….........................… a fost surprins.S\ fi]i sincere cu voi …….........................…Informa]iile mi-au fost date mie …….........................…, prima interesat\.æie …….........................…, colega ei, ]i-a ascuns adev\rul.Vou\ …….........................… vi se cere s\ fi]i atente.

3. Corecta]i enun]urile urm\toare, explicând în ce const\ fiecare gre[eal\ descoperit\:

Chiar eu însumi l-am ajutat.....................................................................................................................................................................................................................................................

Însu[i fetele [i-au f\cut o echip\ de fotbal.....................................................................................................................................................................................................................................................

Solistei îns\[i îi pierise glasul.....................................................................................................................................................................................................................................................

Copiii însu[i au ales juc\riile.....................................................................................................................................................................................................................................................

Chiar ]ie însu]i î]i lipse[te voin]a.....................................................................................................................................................................................................................................................

3. Analiza]i pronumele [i adjectivele pronominale de înt\rire, completând tabelulde mai jos:

a) „Când n-ai de-acum s\ mai prive[tiPe cel frumos cum însu]i e[ti, De dragul cui s\ mai tr\ie[ti,Tu soare sfânt?“ (George Co[buc, Moartea lui Fulger)

b) „Natura-i pl\smuie[te singur\, ea îns\[i dintr-o dat\…“ (Lucian Blaga, Zamolxe)

108


c) „Nu în]eleg de fapt ce s-a întâmplat, o simpl\ copil\rie, poate, sau un mod camciudat, datorit\ circumstan]elor, a mediului meu, de a prinde con[tiin]\ de mine însumi.“

(Alexandru Ivasiuc, Interval)

4. G\si]i contexte adecvate pentru urm\toarele perechi de omofone:a) îns\mi: ...........................................................................................................

îns\-mi: ..........................................................................................................b) îns\]i: ............................................................................................................

îns\-]i: ............................................................................................................

5. Înlocui]i cuvintele subliniate în enun]urile de mai jos cu adjectivele de înt\riresinonime:

Chiar tu mi-ai spus adresa.El personal a recunoscut gre[eala f\cut\...........................................................................................................................

ASPECTE STILISTICE ALE PRONUMELUI

1. Explica]i ce sentimente pun în eviden]\ formele dativului etic în urm\toarele versuri:„Iar cel ungurean,{i cu cel vrâncean,M\ri, se vorbir\,Ei se sf\tuir\,Pe l-apus de soareCa s\ mi-l omoarePe cel moldovan…“……………………..................................................................................................„Cine mi-au v\zut,Cine-au cunoscutMândru ciob\nel…“ (Miori]a)

..........................................................................................................................

2. Preciza]i care este atitudinea povestitorului sugerat\ de dativul etic în fragmentul:„Pân-aici, spânule! [i-odat\ mi ]i-l în[fac\ cu din]ii de cap…“

(Ion Creang\, Povestea lui Harap Alb)..........................................................................................................................

109

Forma Valoarea Persoana Genul Num\rul Cazul Func]iapronominal\ morfologic\ sintactic\


3. Sublinia]i dativul posesiv din versurile urm\toare [i explica]i rolul lui stilistic:„V\d sufletu-]i candid prin spa]iu cum trece;Privesc apoi lutul r\mas… alb [i rece,Cu haina lui lung\ culcat în sicriu,Privesc la surâsu-]i r\mas înc\ viu.“

(Mihai Eminescu, Mortua est!)....................................................................................................................................................................................................................................................

4. Identifica]i forma neaccentuat\ neutr\ (din punct de vedere sintactic) [i ar\ta]ice atitudine subliniaz\:

a) „Acum chiar c-am p\]it-o! zise c\r\bu[ul…“ (Emil Gârleanu, S\r\cu]ul)

..........................................................................................................................b) Am luat-o la fug\ [i am t\iat-o peste câmp..........................................................................................................................

5. Citi]i cu aten]ie versurile de mai jos [i r\spunde]i cerin]elor date:„Ea un înger ce se roag\ – El un demon ce viseaz\;Ea o inim\ de aur – El un suflet apostat;El în umbra lui fatal\, st\-nd\r\dnic rezemat – La picioarele Madonei, trist\, sfânt\, Ea vegheaz\.“

(Mihai Eminescu, Înger [i demon)

a) sublinia]i pronumele din care se constituie repeti]ia;b) preciza]i ce alt\ modalitate de expresivitate artistic\ pune în eviden]\ repeti]ia

[i ce rol au cele dou\ modalit\]i.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

6. Scrie]i ce tip de plural se folose[te în fragmentele urm\toare (pluralul modestiei,pluralul autorului, pluralul majest\]ii) [i explica]i semnifica]ia fiec\rei forme:

a) „Noi, {tefan-Voievod… ne închin\m cu prietenie Domniilor voastre…“(Mihail Sadoveanu, Fra]ii Jderi)

.........................................................................................................................

.........................................................................................................................

b) „Ce vrei tu? – Noi? Bun\ pace [i de n-o fi cu b\nat,Domnul nostru-ar vrea s\ vad\ pe m\ritul împ\rat.“

(Mihai Eminescu, Scrisoarea III)..................................................................................................................................................................................................................................................

110


TEST DE EVALUARESe d\ textul:Era o zi de var\ minunat\. Niciun nor nu plutea pe deasupra, iar gândurile mele

se îndreptau spre t\râmul imagina]iei. Întins\ pe iarb\, visam. La început nu mi-am datseama cine ap\ruse în visul meu. P\rea ceva, sau cineva cunoscut, o fiin]\ cum numaivisul însu[i o poate z\misli. Îmi ar\ta undeva, departe, un ora[ înconjurat de zidurigroase, cu case înalte, f\cute din piatr\. Acest ora[ nu era altceva decât un refugiu alimagina]iei mele, o oaz\ a lini[tii. Când m-am trezit din visare, am privit din nou în jurulmeu [i m-am întrebat: Ce s-ar întâmpla, dac\ noi, oamenii, n-am putea visa?

Se cere:a) identifica]i în textul de mai sus: – dou\ pronume personale: .............................................................................– dou\ pronume reflexive (în Ac [i D): .............................................................– dou\ adjective pronominale posesive: ...........................................................– un adjectiv pronominal demonstrativ: ...........................................................– un pronume interogativ: ...............................................................................– un pronume relativ: ......................................................................................– dou\ pronume nehot\râte: ...........................................................................– un adjectiv pronominal negativ: ....................................................................– un adjectiv pronominal de înt\rire: ...............................................................

2,60 ppuncte

b) alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele adjective pronominale din text s\-[ischimbe clasa morfologic\, devenind pronume:

– un adjectiv posesiv:.........................................................................................................................– un adjectiv demonstrativ:.........................................................................................................................– un adjectiv negativ:.........................................................................................................................– un adjectiv de înt\rire:.........................................................................................................................

1,60 ppuncte

c) demonstra]i prin enun]uri, c\ urm\toarele pronume din text pot deveni adjec-tive pronominale; scrie]i denumirea pronumelor [i a adjectivelor pronominale:

– cine: ......................................................................................................................................................................................................................................

111


– ce: .........................................................................................................................................................................................................................................– ceva: ......................................................................................................................................................................................................................................

1,20 ppuncte

d) transforma]i pronumele reflexiv mi-(am dat seama) în pronume personal,plasându-l lâng\ un verb activ pronominal [i apoi analiza]i-l sintactic [i morfologic:

......................................................................................................................................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................0,80 ppuncte

e) schimba]i valoarea morfologic\ a adjectivului de înt\rire însu[i prin alt\plasare a accentului; preciza]i partea de vorbire astfel ob]inut\ [i alc\tui]i un enun] cuaceasta:

..................................................................

.......................................................................................................................0,50 ppuncte

f) preciza]i valoarea morfologic\ a urm\toarelor locu]iuni formate cu ajutorulpronumelor relativ-interogative:

cine [tie cine = ................................................cine [tie ce = ..................................................te miri cine = ..................................................te miri ce = .....................................................

1,20 ppuncte

g) folosind una dintre locu]iunile de la punctul f), alc\tui]i un enun] în careaceasta s\ aib\ func]ia sintactic\ de subiect într-o propozi]ie interogativ\; preciza]i ceatitudine a vorbitorului este sugerat\ prin folosirea acestei locu]iuni:

.......................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

1,10 ppuncte


112


NUMERALUL

NUMERALUL CARDINAL PROPRIU-ZIS

1. Sublinia]i numeralele cardinale propriu-zise din textul de mai jos:„La o petrecere se aflau unsprezece comeseni. Unul din ei, om în toat\ firea, î[i

sc\p\ sub mas\ inelul [i se aplec\ s\-l caute. Pân\ s\-l g\seasc\, îi vine în minte s\numere picioarele celor care st\teau pe scaune. Num\r\ nou\sprezece. Face socoteala.Au r\mas pe scaune zece oameni; ar trebui s\ fie sub mas\ dou\zeci de picioare.Lipse[te un picior. Cum se face asta? Î[i g\se[te inelul, se ridic\, num\r\ zece, afar\ deel. To]i [ed cuviincios la locurile lor; nim\nuia nu-i lipse[te un picior. Atunci de ce anum\rat nou\sprezece?“

(Mihail Sadoveanu)

2. Analiza]i, la alegere, trei numerale din textul de la exerci]iul 1, precizând [i valoarea lor substantival\ sau adjectival\:

.................................. = ..................................................................................................................................................................

.................................. = ..................................................................................................................................................................

.................................. = ..................................................................................................................................................................

3. Declina]i, în propozi]ii, numeralul doi cu valoare substantival\, precizând func]iilesintactice din fiecare propozi]ie:

N: .....................................................................................................................Ac: ...................................................................................................................G: .....................................................................................................................D: .....................................................................................................................V: .....................................................................................................................

4. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare numeralelor scrise incorect:

5. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în textele de mai jos:a) Am o p\rere bun\ despre el. ..................................................

113

patrusprezece �[aisprezece �optesprezece �[aptesprezece �cinsprezece �

patru zeci [i doi �treizeci [i unu �dou\ mii trei zeci �o sut\ cincizeci �treizeci[idoi �

Caiet_Romana_VII_partea 1_06_Numeralul (113-121)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 113

Avea o carte [i dou\ caiete. ..................................................A cump\rat doar o floare. ..................................................A mâncat o bucat\ de tort. .................................................O zi era mai bun\, alta mai proast\. ..................................................Pe Ioana o iau cu mine. ..................................................O, ce frumos este afar\! ..................................................O este simbolul oxigenului. ..................................................O s\ mergem la munte. ..................................................

b) E[ti un b\iat de treab\. ..................................................Îmi trebuie un creion [i dou\ pixuri. ..................................................Numai un m\r am mâncat! ..................................................Am cump\rat un kilogram de pere. ..................................................Un ochi îi râdea, cel\lalt îi plângea. ..................................................Un elev scrie [i altul deseneaz\. ..................................................În aceast\ propozi]ie am subliniat cuvântul un. ...............................................

6. Rescrie]i corect enun]urile urm\toare [i explica]i de ce sunt gre[ite acesteexprim\ri:

Are o mie [i una de motive ca s\ se supere.................................................................................................................................................................................................................................................

Ea are aproape spre dou\zeci de ani.................................................................................................................................................................................................................................................

Au participat la expozi]ie participan]i ai 21 de state.................................................................................................................................................................................................................................................

NUMERALUL CARDINAL COLECTIV

1. Sublinia]i numeralele cardinale colective din textele de mai jos:a) „Amândurora le-au crescut mari b\rbile.“

(Zaharia Stancu, Descul])b) „S\ pofteasc\ Zdroncan cu pre[edintele la o [edin]\ pe care s-o ]in\ câte[itrei

în leg\tur\ cu comisia.“ (Marin Preda, Morome]ii)

c) „Lutul meleagurilor noastre din nord a dat culturii române[ti [i universale treicolo[i: Eminescu, Enescu [i Sadoveanu… Tustrei au ascultat poemul oamenilor [i naturiinoastre.“

(E. Camilar, Fântâna curcubeului)

2. Analiza]i numeralele colective din textele de la exerci]iul 1, precizând [i valoarealor substantival\ sau adjectival\:

114


a) .................................. = ..................................................................................................................................................................

b) .................................. = ..................................................................................................................................................................

c) .................................. = ..................................................................................................................................................................

3. Exemplifica]i urm\toarele func]ii sintactice ale numeralului colectiv amândoi încazul genitiv:

a) atribut substantival: .......................................................................................b) nume predicativ: ............................................................................................c) complement circumstan]ial de loc: .................................................................

4. Alc\tui]i câte o propozi]ie în care numeralul colectiv ambii, în cazul acuzativ, s\ aib\:a) valoare substantival\: .....................................................................................b) valoare adjectival\: ........................................................................................

5. Scrie]i formele de feminin ale urm\toarele numerale colective, la nominativ-acuzativ, precizând limbajul în care se folose[te fiecare form\:

tustrei — .....................................................; .....................................................câte[itrei — ...................................................; ...................................................to]i trei — ....................................................; ....................................................

NUMERALUL CARDINAL FRAC}IONAR

1. Sublinia]i numeralele cardinale frac]ionare din enun]urile urm\toare [i analiza]i-le:

a) „Ceata fugarilor sc\zuse la mai pu]in de o treime.“ (Liviu Rebreanu, R\scoala)

b) „Dreptul de proprietate… se întemeiaz\… pe legea ce d\ în posesia lui dou\treimi din domeniul fiec\rui proprietar…“

(Nicolae B\lcescu)a) .................................. = .................................................................................

.................................................................................b) .................................. = .................................................................................

.................................................................................

2. Scrie]i numeralele frac]ionare corespunz\toare urm\toarelor substantive sinonime:

jum\tate — .....................................................sfert — ............................................................litr\ — .............................................................

115


3. Construi]i trei enun]uri în care s\ folosi]i numerale frac]ionare, precizând cazul[i func]ia sintactic\:

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

4. Alc\tui]i câte un enun] în care s\ folosi]i numeralul frac]ionar o doime respec-tând cerin]ele urm\toare:

a) cazul nominativ, subiect, valoare substantival\:..........................................................................................................................b) cazul nominativ, nume predicativ, valoare substantival\:..........................................................................................................................c) complement circumstan]ial de mod, valoare adverbial\:..........................................................................................................................

NUMERALUL CARDINAL MULTIPLICATIV

1. Sublinia]i numeralele cardinale multiplicative din textele urm\toare:a) „… atunci smuce[te vârtos spre mal [i ai s\ sco]i o mul]ime de pe[te: poate

îndoit [i întreit decât am scos eu.“ (Ion Creang\, Ursul p\c\lit de vulpe)

b) „A fost un geam\t întreitDin totul inimii pornit.“

(George Co[buc, Moartea lui Fulger)c) „Privi cu coada ochiului înspre stânga; fereastra dubl\ era c\ptu[it\ pe

din\untru cu un oblon de lemn…“ (N. Breban)

2. Analiza]i numeralele din textele de la exerci]iul 1, precizând [i valoarea lor adjec-tival\ sau adverbial\:

a) .................................. = ..................................................................................................................................................................

................................... = ..................................................................................................................................................................

b) .................................. = ..................................................................................................................................................................

c) .................................. = ..................................................................................................................................................................

3. Construi]i câte un enun] în care numeralul multiplicativ întreit s\ aib\:a) valoare adjectival\: .........................................................................................b) valoare adverbial\: .........................................................................................

116


4. Scrie]i sinonimele neologice pentru urm\toarele numerale multiplicative:

5. Alc\tui]i câte un enun] în care numeralul multiplicativ îndoit s\-[i schimbe valoa-rea morfologic\, devenind:

a) adjectiv: .............................................................................................................b) substantiv: .........................................................................................................c) verb (participiu): .................................................................................................

NUMERALUL CARDINAL DISTRIBUTIV

1. Sublinia]i numeralele cardinale distributive din textele de mai jos:a) „Câte un stol pleca din rânduri… [i desf\cându-se din stoluri, câte dou\-trei

c\l\toare se opreau gr\bite pe cuib…“ (Tudor Arghezi, Da]i-v\ jos încet)

b) „În amândou\ p\r]ile f\cuser\ în salcâm câte o t\ietur\ adânc\ [i slab\…“ (Marin Preda, Morome]ii)

2. Analiza]i numeralele distributive din textele de la exerci]iul 1, precizând [i valoa-rea lor adjectival\ sau adverbial\:

a) .................................. = ..................................................................................................................................................................

................................... = ..................................................................................................................................................................

b) .................................. = ..................................................................................................................................................................

3. Alc\tui]i câte un enun] în care numeralul distributiv câte unul s\ aib\:a) valoare substantival\: .....................................................................................b) valoare adjectival\: ........................................................................................c) valoare adverbial\: .........................................................................................

4. Exemplifica]i, în enun]uri, urm\toarele func]ii ale numeralului distributiv:a) subiect: ..........................................................................................................b) complement direct: ........................................................................................c) complement indirect: .....................................................................................d) complement circumstan]ial de mod: ........................................................................................................................................................................................

117

îndoit – ........................................întreit – ........................................

împ\trit – ........................................încincit – .........................................


NUMERALUL CARDINAL ADVERBIAL

1. Sublinia]i numeralele cardinale adverbiale din textele de mai jos:a) „De dou\ ori se întoarse din drum ca s\ mai priveasc\ o dat\, înc\ o dat\

pr\v\lia.“ (B. {t. Delavrancea, Hagi-Tudose)

b) „N-am mai zis eu a doua oar\, dar degeaba, fiindc\ zisesem o dat\ [i Voicua a[teptat el ce-a a[teptat [i pe urm\ îl vedem c\ înfige într-un snop: «P\i s\ vin [i eus\ iau de vreo dou\ ori», zice, [i când l-am auzit a[a mi s-a f\cut frig.“

(Marin Preda, Morome]ii)

2. Analiza]i, la alegere, dou\ numerale adverbiale din textele de la exerci]iul 1:................................... = .................................................................................

.................................................................................................................... = .................................................................................

.................................................................................

3. Alc\tui]i câte un enun] în care numeralul de dou\ ori s\ aib\ urm\toarele func]iisintactice:

a) complement circumstan]ial de mod:..........................................................................................................................b) complement circumstan]ial de timp:..........................................................................................................................c) atribut:..........................................................................................................................

NUMERALUL ORDINAL

1. Sublinia]i numeralele ordinale din textele de mai jos:a) „Cel dintâi foc de pu[c\. F\r\ voie num\r unu. {i-ndat\ aud [i pe cel de-al

doilea. Trebuie s\ fi ie[it lupii sau mistre]ii.“ (M. Sadoveanu)

b) „Cei doi nu prea voiau s\ primeasc\, dar dup\ mult\ st\ruin]\ din partea celuide-al treilea au primit.“ (I. Creang\)

2. Analiza]i numeralele ordinale din textele de la exerci]iul 1, precizând [i valoarealor substantival\ sau adjectival\:

a) .................................. = .................................................................................

.................................................................................

118


................................... = ..................................................................................................................................................................

b) .................................. = ..................................................................................................................................................................

3. Alc\tui]i câte un enun] în care numeralul ordinal al doilea s\ aib\:a) valoare substantival\: ....................................................................................b) valoare adjectival\: .......................................................................................

4. Exemplifica]i, în enun]uri, urm\toarele func]ii sintactice ale numeralului ordinalal treilea:

a) subiect: ..........................................................................................................b) atribut substantival: .......................................................................................c) atribut adjectival: ...........................................................................................d) complement direct: ........................................................................................e) complement indirect: .....................................................................................f) complement de agent: ...................................................................................g) complement circumstan]ial de loc: ...........................................................................................................................................................................................h) complement circumstan]ial de timp: ........................................................................................................................................................................................i) complement circumstan]ial de mod: ..........................................................................................................................................................................................

5. Recunoa[te]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:Ea este prima din clas\. ................................................................El a fost recompensat cu o prim\. .................................................Pentru el prima în via]\ respectul. .................................................

6. Folosi]i, în enun]uri, numeralul cardinal întâi:a) la feminin, singular, cazul dativ:..........................................................................................................................b) la feminin, plural, cazul nominativ:..........................................................................................................................c) la feminin, plural, cazul genitiv:..........................................................................................................................

7. Ilustra]i, în enun]uri, valoarea de adverb [i valoarea de numeral ordinal a cuvin-telor date:

întâi — numeral: .................................................................................................— adverb: ...................................................................................................

119


dintâi — numeral: ...............................................................................................— adverb: .................................................................................................

8. Rescrie]i corect enun]urile de mai jos [i explica]i în ce constau gre[elile:Numai al zecilea va reu[i..................................................................................................................................................................................................Am ajuns dup\ a patrusprezecea zi..................................................................................................................................................................................................

9. Scrie]i sinonimele neologice ale numeralelor:al doilea: ....................................................al treilea: ....................................................

VALORILE STILISTICE ALE NUMERALULUI

1. Explica]i valorile expresive ale numeralelor în textele de mai jos:a) „{i merg ei o zi, merg dou\, [i merg patruzeci [i nou\, pân’ce de la o vreme

le intr\ calea în codru…“ (I. Creang\)

Numeralele cardinale întrebuin]ate cu valori neprecise în textul de mai sus auvaloare expresiv\ deoarece: ...........................................................................................

..........................................................................................................................b) „Zecile m\rit\ secile, sutele m\rit\ slutele, miile m\rit\ urgiile.“

(Folclor)Numeralele substantivale din proverbul de mai sus au valoare expresiv\

deoarece: ...............................................................................................................................................................................................................................................c) „Al doilea, s\-i spunem prietenului nostru c\ e vrednic.“

(M. Sadoveanu)

Întrebuin]area adverbial\ a numeralului ordinal în textul de mai sus este expresiv\ deoarece: ......................................................................................................

..........................................................................................................................

2. Da]i trei exemple de expresii care au ca elemente componente un numeral, dup\modelul dat:

nici una, nici dou\ .............................................................................................. ...............................................

120


TEST DE EVALUARESe d\ textul:Dou\ frunze s-au desprins de pe crengi [i amândou\ au c\zut pe p\mântul

uscat. Una dintre frunze a fost luat\ de vânt [i purtat\ departe, departe, iar cea de-adoua s-a strecurat în covorul de toamn\ ruginiu.

Câte o frunz\ r\zlea]\ mai domne[te în în\l]imea copacilor. Dar, deodat\, cu oputere îndoit\, vântul sufl\ cu asprime peste livad\. {i înc\ o dat\, de dou\ ori, în atreia oar\ devine st\pân peste siluetele cenu[ii ale copacilor.

Se cere:a) identifica]i în text câte un exemplu de:

numeral cardinal propriu-zis: ............................................................................numeral cardinal colectiv: ................................................................................numeral cardinal multiplicativ: .........................................................................numeral cardinal distributiv: ............................................................................numeral cardinal adverbial: .............................................................................numeral ordinal: ..............................................................................................

3 ppuncte

b) alege]i din text un numeral [i alc\tui]i enun]uri în care s\ aib\:valoare substantival\: ..................................................................valoare adjectival\: ......................................................................valoare adverbial\: .......................................................................

1,50 ppuncte

c) exemplifica]i formele de nominativ-acuzativ [i genitiv-dativ ale numeralului dis-tributiv câte una, la singular [i la plural:

singular pluralN – Ac ......................................... N – Ac .......................................G – D .......................................... G – D ........................................

1,50 ppunct

d) da]i sinonimele urm\toarelor expresii formate cu ajutorul numeralului ordinal [icardinal:

a pune pe planul al doilea: ................................................................pe din dou\: ......................................................................................în doi timpi [i trei mi[c\ri: ..................................................................la doi pa[i: .........................................................................................a nu scoate nici dou\ vorbe: ..............................................................taler cu dou\ fe]e: .............................................................................

3 ppuncteNot\: Se acord\ un punct din oficiu.

121


ADJECTIVUL

FELUL ADJECTIVELOR

1. Da]i câte un exemplu de adjectiv format cu urm\toarele sufixe [i prefixe:

2. Sublinia]i, în lista urm\toare, adjectivele compuse: târâie-brâu, aducere-aminte,zgârie-brânz\, galben-auriu, austro-ungar, câine-lup, nu-m\-uita, social-politic, proces-verbal.

3. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare adjectivelor invariabile:

4. Marca]i în caset\ felul adjectivelor de mai jos dup\ flexiune, alegând între vari-antele:

a. - variabil cu dou\ termina]ii [i patru forme flexionareb. - variabil cu dou\ termina]ii [i trei forme flexionarec. - variabil cu o termina]ie [i dou\ forme flexionared. - invariabil

122

a) sufixe-\tor: .....................................-cios: .....................................-esc: ......................................-easc\: ..................................-iu: ........................................-os: ........................................-ui: ........................................-uriu: .....................................-an: .......................................-ean: .....................................-oi: ........................................-tor: ......................................

b) prefixeextra-: .....................................super-: ....................................hiper-: .....................................arhi-: .......................................ante-: .....................................anti-: .......................................inter-: .....................................ne-: ........................................sub-: .......................................supra-: ....................................str\-: .......................................trans-: .....................................

perspicace �mare �fiebinte �

atroce �tare �precoce �

gri �brun �verde �

albastru – �vechi – �fierbinte – �mic – �r\u – �roz – �

motrice – �purpuriu – �cumsecade – �galben-auriu – �limpede – �maro – �

Caiet_Romana_VII_partea 1_07_adjectivul (122-128)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 122

5. Forma]i câte un enun] pentru fiecare dintre situa]iile de mai jos, legate de schim-barea clasei morfologice a adjectivului:

a) adjectivul iubit\ s\ devin\ substantiv:..........................................................................................................................b) adverbul asemenea s\ devin\ substantiv:..........................................................................................................................c) verbul la gerunziu tremurând s\ devin\ adjectiv:..........................................................................................................................d) adjectivul potrivit s\ devin\ prepozi]ie în cazul dativ:..........................................................................................................................

6. Alege]i, prin subliniere, varianta corect\:ortodoxi – ortodoc[ienglezi – englejia[a-zisa – a[a zisapropriu-zis – propriu zismacedoromân – macedo-românprompt – promt

GENUL, NUM|RUL {I CAZUL ADJECTIVELOR

1. Marca]i cu x c\su]a corespunz\toare adjectivelor care la plural se ortografiaz\ cu –ii:

ATEN}IE!

2. Completa]i adjectivele cu –ii sau –iii:

3. Declina]i, în propozi]ii, adjectivul auriu antepus substantivului codru la plural:N: .....................................................................................................................Ac: ...................................................................................................................G: .....................................................................................................................D: .....................................................................................................................V: .....................................................................................................................

123

argintiu �zglobiu �acru �

suplu �pustiu �albastru �

s\lciu �negru �integru �

Adjectivele terminate la nominativ singular în –iu formeaz\ pluralul nearticulat în–ii [i pluralul articulat în –iii.

copiii zglob……zglob…… copii

codrii ar\m……ar\m…… codri

fulgii argint……argint…… fulgi


MIJLOACE EXPRESIVE DE FORMARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT

Facultativ1. Preciza]i prin ce mijloc expresiv a fost construit superlativul absolut al adjectivelor sub-

liniate:a) „Ce frumoas\, ce nebun\

E albastra-mi, dulce floare!“ (Mihai Eminescu, Floare albastr\) ......................................................................................................................................b) „– F\t-Frumos! zise Genarul, mult e[ti frumos [i mi-e mil\ de tine.“

(Mihai Eminescu, F\t-Frumos din lacrim\)......................................................................................................................................c) „Se zvonise prin ziare

C\-n Irlanda e-ntr-un satUn b\rbat grozav de tare…“ (George Co[buc, Lordul John)

......................................................................................................................................d) „Preaîn\l]atul, preadreptul [i preamilostivul sultan e tare mâhnit pe Lumin\]ia ta.“

(Marin Sorescu, A treia ]eap\)...........................................................................................................................................................................................................................................................................e) „… unul lung [i c\scat ca tine era prostul pro[tilor, atât de prost, c\-l b\rbierea m\-sa.“

(F\nu[ Neagu, Îngerul a strigat)............................................................................................................................................................................................................................................................................

FUNC}IILE SINTACTICE ALE ADJECTIVELOR

1. Preciza]i cazul [i func]ia sintactic\ ale adjectivelor din enun]urile urm\toare:Aceasta este marea surpriz\? .........................................................Drag\ prietene, a[tept s\ m\ suni. .................................................Un vulcan fumegând e semn r\u. ..................................................O cunosc de tân\r\. .......................................................................El este foarte înalt. .........................................................................Nota bun\ o prime[ti când înve]i. ..................................................Ajun[i acas\, ne-am odihnit. ..........................................................Tu e[ti aidoma pomului înmugurit. .................................................Din ro[ie s-a f\cut roz. ...................................................................St\tea în mijlocul gr\dinii înflorite. .................................................Avea o fa]\ tras\. ..........................................................................Rea veste mi-ai adus! .....................................................................S\rac a fost de când se [tie. ..........................................................

124


2. Analiza]i, la alegere, trei adjective din textul de mai jos:„Dacii-s nal]i ca brazi de munte, tari ca [i s\pa]i în stânc\, Crunt e ochiul lor \l mare, trist\-i raza lor adânc\.“

(Mihai Eminescu)................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................................................... = .................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ ilustra]i urm\toarele func]ii sintactice ale adjectivului:a) atribut adjectival:..........................................................................................................................b) nume predicativ:..........................................................................................................................c) complement indirect:..........................................................................................................................d) complement circumstan]ial de timp:..........................................................................................................................e) complement circumstan]ial de mod:..........................................................................................................................

LOCU}IUNILE ADJECTIVALE

1. Construi]i câte o propozi]ie cu locu]iunile adjectivale corespunz\toare adjec-tivelor de mai jos, dup\ modelul dat:

folositor – de folos: Acesta este un lucru de folos.cumsecade – ............................ .....................................................................sup\rat – ................................. .....................................................................ridicol – .................................... .....................................................................z\p\cit – .................................. .....................................................................bogat – .................................... .....................................................................

2. Analiza]i locu]iunile adjectivale din textul de mai jos:„Revars\ lini[te pe veciPe noaptea mea de patimi…C\ci e[ti iubirea mea dintâi{i visul meu din urm\.“ (Mihai Eminescu)

125


................................... = ...................................................................................................................................................................................................................................................

................................... = ...................................................................................................................................................................................................................................................

ATEN}IE!

3. Recunoa[te]i valorile morfologice, (locu]iune adjectival\ sau locu]iune adver-bial\), ale construc]iilor subliniate în enun]urile urm\toare:

Înv\]ând pe de rost ui]i repede. .........................................................................Nu se recomand\ înv\]area pe de rost. ..............................................................Atitudinea lui este de neîn]eles. .........................................................................Era de neîn]eles cum a ajuns acolo. ...................................................................

4. Preciza]i adjectivele sinonime ale urm\toarelor locu]iuni adjectivale:pe nea[teptate – .............................................................................f\r\ rost – .......................................................................................cu neputin]\ – .................................................................................cu stare – ........................................................................................cu scaun la cap – ............................................................................cu nasul pe sus – .............................................................................de poman\ – ...................................................................................

5. Identifica]i în contextele de mai jos valoarea verbal\ sau adjectival\ a urm\toa-relor locu]iuni, precizând [i sinonimele acestor construc]ii:

MODEL: El a fost pus pe jar de du[mani. = a fost iritat – locu]iune verbal\.El era un om de pus la ran\. = bun – locu]iune adjectival\.

Tu ai fost dus de nas de prieteni. = .....................................................................Tu nu prea e[ti dus la biseric\. = .........................................................................A fost luat în colimator de poli]i[ti. = ..................................................................P\mântul luat în parte a fost bine lucrat. = .........................................................

ATEN}IE!

126

Nu confunda]i locu]iunile adjectivale (care ]in locul unui cuvânt variabil) culocu]iunile adverbiale de mod (care ]in locul unui cuvânt invariabil).Exemplu: Nu-i plac lucrurile de mântuial\ = superficiale – locu]iune adjectival\.

Voi lucra]i de mântuial\ = superficial – locu]iune adverbial\

Nu confunda]i locu]iunile adjectivale cu locu]iunile verbale la diateza pasiv\!


VALORILE STILISTICE ALE ADJECTIVULUI

1. Identifica]i în textul urm\tor adjectivele cu valoare de epitet [i metafor\ careajut\ la personificarea, compararea [i enumerarea obiectelor:

a) „Dincolo se întinde un codru de stejari, gro[i [i b\trâni, str\b\tu]i de chiparo[iînchi[i, care se sub]iau la vârfuri ca ni[te suli]e uria[e. Codrul se pierdea în dep\rt\rifumurii. La dreapta luneca o ap\ lat\ [i repede, [i vuietul ei r\gu[it cre[tea de ce s-apropia întunericul. Apunea soarele.

– Ce ro[ie e apa!– Ro[ie [i nec\jit\, zise împ\r\teasa.“ (B. {t. Delavrancea, St\pânea odat\…)epitete: ...........................................................................................................

..........................................................................................................................personific\ri: ...................................................................................................

..........................................................................................................................compara]ii: .....................................................................................................

..........................................................................................................................b) „Ultimii, dup\ ce bruma a c\zut de mult, vin la rând dovlecii: grei, pânteco[i,

cu o coaj\ scor]oas\ care aminte[te pielea marilor pachiderme.“ (G. Bogza, Cartea Oltului)

enumera]ie: ..............................................................................................................................................................................................................................

epitete: .....................................................................................................................................................................................................................................c) „Diminea]a era rece [-o p\tur\ groas\ de rou\ argintie acoperea împrejurim-

ile verzi…“ (C. Hoga[, Pe drumuri de munte)metafore: .......................................................................................................

..........................................................................................................................epitete: ...........................................................................................................

..........................................................................................................................

ATEN}IE!

2. Alc\tui]i o compunere de cinci rânduri bazat\ pe descriere în care s\ folosi]idiferite adjective la gradul superlativ absolut exprimat prin mijloace expresive.

..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

127

Adjectivele pot ajuta la realizarea unor procedee artistice: epitet, personificare,metafor\, compara]ie, enumera]ie, inversiune.


TEST DE EVALUARESe d\ textul urm\tor:„Om\tul era nou [i curat pretutindeni [i tufi[urile înfloriser\ fantastic. Râpele

cele pietroase, adânci [i întortocheate deodat\ tres\rir\ din farmecul lor alb, când chiui-turile gona[ilor sunar\ departe, la gura pâraielor.“

(M. Sadoveanu, Valea frumoasei)Se cere:

a) preciza]i variabilitatea ([i termina]iile) adjectivelor din textul de mai sus:................................................... ......................................................................................................... ......................................................................................................... ......................................................

1,20 ppuncte

b) alc\tui]i câte un enun] în care urm\toarele adjective s\ dobândeasc\ alt\ valoaremorfologic\ decât cea din text:

nou: ...............................................................................................................curat: .............................................................................................................adânc: ............................................................................................................alb: ...............................................................................................................

2,40 ppuncte

c) preciza]i gradul de compara]ie al fiec\rui adjectiv din textul de mai sus:................................................... ......................................................................................................... ......................................................................................................... ......................................................

1,20 ppuncte

d) trece]i, la alegere, unul dintre adjectivele din text, la gradul superlativ absolut,folosind un mijloc expresiv:

..........................................................................................................................1 ppunct

e) g\si]i locu]iuni adjectivale echivalente ca sens cu adjectivele:curat: ...............................................................................alb: ..................................................................................

1,20 ppuncte

f) identifica]i în text adjectivele cu valoare stilistic\, precizând procedeele artisticela formarea c\rora ajut\:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................2 ppuncte


128


PREPOZI}IA

1. Sublinia]i prepozi]iile din textele de mai jos [i grupa]i-le dup\ cazurile pe care le cer:a) „Mihai se uit\ pe bolta senin\. O adev\rat\ ploaie de stele venea din cer.

Calea Robilor sclipea ca o pârtie de z\pad\.“ (D. Zamfirescu, Via]a la ]ar\)

b) „Stelele-n cerDeasupra m\rilorArd dep\rt\rilorPân\ ce pier.“

(Mihai Eminescu, Stelele-n cer)c) „E o cunoa[tere aidoma cunoa[terii dintâi…“

(N. St\nescu)d) „Asemeni fierului de plug ce smulge

[i azvârlepe-o muche brazda groas\ de p\mânt,lumina taie haosul [i-l umplecu chipuri, cu imagini, cu semin]e…“

(N. St\nescu)e) „M\ leg în fa]a ta c\ unirea noastr\ va rodi, c\ci mi-e drag cu voia mea, [i tot

r\ul, dac\ va fi, s\ nu cad\ asupra lui, ci asupr\-mi, c\ci eu l-am ales.“(M. Eliade)

cazul acuzativ: ......................................................................................................................................................................................................................cazul genitiv: ..................................................................................................cazul dativ: ....................................................................................................

2. Alc\tui]i câte un enun] în care s\ folosi]i urm\toarele prepozi]ii, precizândfunc]ia sintactic\ a p\r]ilor de vorbire pe care le preced\:

a) cazul acuzativdecât: .........................................................................................................dinspre: ......................................................................................................de sub: .......................................................................................................

b) cazul genitivasupra: .......................................................................................................contra: ........................................................................................................împotriva: ...................................................................................................

c) cazul dativconform: ....................................................................................................datorit\: .....................................................................................................graÆie: .........................................................................................................

129

Caiet_Romana_VII_partea 1_08_Prepozitia (129-134)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 129

3. Alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele cuvinte s\ aib\ valorile morfologice date:înainte — adverb de loc: .................................................................................

— prepozi]ie (caz G): ...........................................................................contra — adverb de mod: ...............................................................................

— prepozi]ie (caz G): ............................................................................asemenea — adverb de mod: ..........................................................................

— adjectiv: ......................................................................................— prepozi]ie (caz D): ......................................................................

potrivit — adverb de mod: ..............................................................................— adjectiv: ..........................................................................................— prepozi]ie (caz D): ...........................................................................— verb (participiu): ..............................................................................

gra]ie — substantiv: ........................................................................................— prepozi]ie (caz D): .............................................................................

drept — prepozi]ie (caz Ac): ............................................................................— adverb de mod: ................................................................................— adjectiv: .............................................................................................— substantiv: .........................................................................................

contrar — prepozi]ie (caz D): ...........................................................................— adjectiv: ..........................................................................................

mul]umitå — adjectiv: .......................................................................................— substantiv: ...................................................................................

4. Alc\tui]i propozi]ii în care s\ exemplifica]i patru func]ii sintactice ale substan-tivului mam\ precedat de prepozi]ii specifice cazului dativ:

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

5. Exemplifica]i diferite func]ii sintactice prin verbe la infinitiv precedate de pre-pozi]iile:

de: .................................................................................................................f\r\: ...............................................................................................................pentru: ...........................................................................................................

6. Preciza]i la exprimarea c\ror raporturi sintactice ajut\ prepozi]iile subliniate dinenun]ul urm\tor:

Cartea de pove[ti este pe mas\.de: .................................................................................................................pe: .................................................................................................................

130


7. Identifica]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:a) A adus ceva de mâncare: ...............................................................................

A adus ceva de mâncat: .................................................................................A venit de mi-a cerut ap\: ..............................................................................De! Dac\ n-ai înv\]at …: ................................................................................Ce de c\r]i ai cump\rat! ................................................................................

b) A plecat la [coal\: .........................................................................................Ea se la pe cap: ..............................................................................................Aceasta este nota la: ......................................................................................Am auzit: la! ..................................................................................................A mâncat la mere! .........................................................................................

c) Tu e[ti mai înalt decât el: ...............................................................................A mâncat mai mult decât ai mâncat tu: .........................................................

d) Merg pân\ acas\: ..........................................................................................Stau pân\ vii tu: .............................................................................................

e) Înaintea sosirii tale nu am dormit deloc: ........................................................Înainte de a pleca verific apa: ........................................................................~nainte! ..........................................................................................................

f) Ea este mul]umit\: ..........................................................................................Mul]umit\ mamei am reu[it: ..........................................................................

8. Rescrie]i textele de mai jos, corectând prepozi]iile scrise gre[it:Unul din ei a gre[it.

..........................................................................................................................Distan]a între Bucure[ti [i Timi[oara este mare.

..........................................................................................................................{i-a cump\rat o hain\ din piele.

..........................................................................................................................S-a exprimat de o manier\ diferit\.

..........................................................................................................................Am admirat ni[te statui în lut.

..........................................................................................................................A plecat la capital\.

..........................................................................................................................Primarul e plecat în teren.

..........................................................................................................................El merge pe tren zilnic.

..........................................................................................................................El se uit\ prin fereastr\.

..........................................................................................................................Ma[ina parcurge 100 km la or\.

..........................................................................................................................

131


LOCU}IUNILE PREPOZI}IONALE

1. Sublinia]i locu]iunile prepozi]ionale din textele de mai jos [i grupa]i-le dup\ cazulpe care îl cer:

a) „O fâ[ie de aur tremura piezi[ peste mas\, pe podeaua g\lbuie, pân\ aproapede u[\…“

(L. Rebreanu, P\durea spânzura]ilor)b) „În dosul stânii

S\-mi aud cânii…“(Miori]a)

c) „Într-o vale, la dreapta noastr\, se deschidea un lac neclintit, adunat din ploileprim\verii. Asupra oglinzii lui negre [i lucii, atârnau arcuri argintii. Un cintez trecu pedeasupr\-i, ]ârâind u[urel, apoi t\cerea crescu în juru-i…“

(M. Sadoveanu)în cazul acuzativ: ............................................................................................în cazul genitiv: ..............................................................................................

..........................................................................................................................

2. Alc\tui]i câte un enun] în care s\ folosi]i urm\toarele locu]iuni prepozi]ionale,precizând func]ia sintactic\ a p\r]ilor de vorbire pe care le preced\:

a) cazul acuzativ— aproape de: ................................................................................................— fa]\ de: ......................................................................................................— o dat\ cu: ..................................................................................................

b) cazul genitiv— în jurul: .......................................................................................................— de-a lungul: ................................................................................................— în timpul: ....................................................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele construc]ii s\ fie locu]iuni adverbiale [ilocu]iuni prepozi]ionale în cazul genitiv:

a) în fa]\ ............................................................................................................b) la dreapta ......................................................................................................c) de jur împrejur ...............................................................................................d) în lat ..............................................................................................................

4. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile urm\toare:a) Ea are un mijloc de viespe. ............................................................................

În mijlocul camerei este un birou. ..................................................................Ea st\ în mijloc. .............................................................................................

132


b) Pe fa]a ei se ghicea un zâmbet. ....................................................................În fa]a casei este o gr\din\. ...........................................................................Fa]\ de tine ea se comport\ frumos. ............................................................Tu ai fost de fa]\ la aceast\ ceart\. ..............................................................În fa]\ nu mai ajunsese nimeni. ....................................................................

5. Preciza]i la exprimarea c\ror raporturi sintactice ajut\ locu]iunile prepozi]ionaledin enun]ul urm\tor:

Înainte de a pleca m-am uitat la dreapta biroului.înainte de: ..........................................................la dreapta: ..........................................................

6. Folosi]i, în enun]uri, câte douå locu]iuni prepozi]ionale care s\ introduc\urm\toarele func]ii sintactice:

a) complement circumstan]ial de loc:.......................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................b) complement circumstan]ial de mod

.................................................................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................................

VALORILE STILISTICE ALE PREPOZI}IEI

1. Preciza]i efectul stilistic al repet\rii prepozi]iei f\r\ în versurile urm\toare:„Fântâna curge-n brazde [i-n ulcioare,F\r\ odihn\, f\r\ uitare, f\r\ somn.“ (N. Labi[)..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Formula]i un enun] despre rolul stilistic al repeti]iei în versurile urm\toare,men]ionând însu[irea [i sentimentul care se eviden]iaz\ prin reluarea prepozi]iei:

„{i pe-ntinderea pustie, f\r\ urme, f\r\ drumSe v\d satele pierdute sub cl\bucii albi de fum.“ (Vasile Alecsandri, Iarna)..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

133


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele urm\toare: de, asupra, din, la, spre, contra, împrejurul, aproape,

dincolo, gra]ie, potrivit, sub, fa]\, timp, în, cu, mul]umit\, împreun\, mijloc, asemenea.

Se cere:a) face]i combina]ii de câte doi termeni din seria de cuvinte de mai sus, astfel încât

s\ rezulte:dou\ prepozi]ii compuse (acuzativ):

..........................................................................................................................dou\ locu]iuni prepozi]ionale (acuzativ):

..........................................................................................................................dou\ locu]iuni prepozi]ionale (genitiv):

..........................................................................................................................2,40 ppuncte

b) selecta]i acele prepozi]ii care, puse în fa]a substantivului gr\din\, s\ realizezeurm\toarele func]ii sintactice:

atribut substantival (acuzativ): ........................................................................nume predicativ (dativ): ..................................................................................complement circumstan]ial de loc (genitiv): .....................................................

2,40 ppuncte

c) alc\tui]i câte un enun] în care s\ folosi]i prepozi]ia contra în exprimarea unuiraport de subordonare între:

un atribut [i substantivul determinat:..........................................................................................................................

un complement [i verbul determinat:..........................................................................................................................

1,50 ppuncte

d) da]i câte un exemplu pentru fiecare parte de vorbire de mai jos, în care s\ apar\cuvântul sub:

o prepozi]ie compus\:..........................................................................................................................

substantiv format prin derivare:..........................................................................................................................

verb format prin derivare:..........................................................................................................................

1,50 ppuncte

e) Repeta]i, într-un context, una din prepozi]iile date, precizând inten]ia stilistic\:....................................................................................................................................................................................................................................................


134


INTERJEC}IA

1. SubliniaÆi interjecÆiile din enunÆurile de mai jos çi preciza]i ce exprim\ fiecare,alegând între urm\toarele r\spunsuri:

a) st\ri fizice sau emo]ionale;b) imit\ sunete sau zgomote din natur\;c) manifestarea unei voin]e;d) o adresare.

Au! Ce m\ doare! .............................................................................................Lini[te! Ave]i pu]in respect! ...............................................................................În p\dure se aude: cirip-cirip! ............................................................................Deodat\, am auzit tronc! [i m-am speriat. .........................................................M\i, omule, ce faci? ..........................................................................................Vai de capul t\u! ...............................................................................................Iepurele ]u[ti! în tufi[. .......................................................................................Gâ[tele au pornit-o lipa-lipa. ..............................................................................Diii, c\lu]ule! ......................................................................................................Na [i ]ie una, s\ m\ ]ii minte! ............................................................................Eu, ha]! de mâneca lui. ......................................................................................S-a auzit strigarea: heirup! .................................................................................Din pleosc! nu m\ scotea. .................................................................................Ia mai las\-m\ în pace! ......................................................................................

2. Din enun]urile de la exerci]iul 1, identificaÆi interjec]iile cu func]ie sintactic\ [ipreciza]i aceste func]ii:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

3. Scrie]i interjec]iile din care s-au format urm\toarele verbe:

a boc\ni: ............................. a piui: .............................a pocni: ............................. a mieuna: .............................a fâ[âi: ............................. a sfor\i: .............................a ofta: ............................. a pleosc\i: .............................

135

Caiet_Romana_VII_partea 1_09_interjectia (135-138)_2011.qxd 15-Jul-11 11:29 AM Page 135

4. Alc\tui]i enun]uri în care interjec]ia a! s\ exprime:satisfac]ia: .........................................................................................................mâhnirea: ..........................................................................................................ironia: ................................................................................................................indignarea: ........................................................................................................

5. ExplicaÆi punctua]ia interjec]iilor din textele de mai jos:a) „{i unde n-o început a mi se face negru pe dinaintea ochilor [i a tremura de

mânios… Ei, ei, acu-i acu… «Ce-i de f\cut, m\ Nic\?» îmi zic eu în mine.“(Ion Creang\, Amintiri din copil\rie)

b) „ – Hai, nea Ilie, hai, nea Ilie…“ (Marin Preda, Morome]ii)

c) „ – Vai de capul lui! zice cu mil\ cuconu Nicu…“ (M. Sadoveanu)

a) ................................................................................................................................................................................................................................................b) ................................................................................................................................................................................................................................................c) ................................................................................................................................................................................................................................................

6. Alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele cuvinte s\ aib\ valorile morfologice date:a) au

— interjec]ie: ..................................................................................................— verb predicativ: ...........................................................................................— verb auxiliar: ...............................................................................................— adverb interogativ (= oare?) .......................................................................

b) e— interjec]ie: ..................................................................................................— verb predicativ: ...........................................................................................— verb copulativ: ...........................................................................................— verb auxiliar (diateza pasiv\): .....................................................................

c) înainte— adverb de loc: ............................................................................................— prepozi]ie (caz G): ......................................................................................

d) m\— interjec]ie: ..................................................................................................— pronume personal: ....................................................................................

e) ia— interjec]ie: ..................................................................................................— verb predicativ: ...........................................................................................— substantiv: ..................................................................................................

136


VALOAREA STILISTIC| A INTERJEC}IEI

1. Scrie]i câte dou\ exemple de interjec]ii pentru fiecare dintre urm\toarele situa]iide comunicare:

a) pentru a atrage aten]ia ascult\torului: ...........................................................b) pentru a formula un îndemn: ........................................................................c) pentru a da un ordin: ....................................................................................d) pentru a exprima ezitarea: .............................................................................

2. Da]i câte cinci exemple de interjec]ii onomatopeice care s\ aib\ sensurile cerute,dup\ modelul dat:

a) sens momentan: buf!, .......................................................................................b) sens durativ: vâjj!, .............................................................................................

3. Alege]i câte un exemplu din fiecare tip de interjec]ie de la exerci]iul 1, [i alc\tui]icu acestea enun]uri prin care s\ dovedi]i c\, folosite în locul verbelor corespunz\toare,ele exprim\ cu mai mult\ energie desf\[urarea ac]iunii:

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

4. Folosind modelul dat, da]i dou\ exemple de interjec]ii care ajut\ la exprimareasuperlativului absolut al adverbelor:

St\ h\t departe, tocmai în cap\tul satului.....................................................................................................................................................................................................................................................

5. Modifica]i enun]urile de mai jos, înlocuind adverbele negative [i afirmative cuinterjec]ii [i explica]i de ce acestea sunt mai expresive în comunicare decât sinonimelelor adverbiale:

a) – Nu ]i-e fric\? – Nu ]i-e fric\?– Nu! .....................................................

b) – Ai fost tu asear\ la Ioana?! – Ai fost tu asear\ la Ioana?!– Da! .....................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

137


TEST DE EVALUARESe d\ textul:Tocmai aveam un co[mar: c\ pe p\mânt sunetele pe care Dumnezeu le pusese

în gura fiec\rui animal sau pas\re erau acum ale oamenilor. M\ aflam pe o strad\aglomerat\ a unui mare ora[. Universul vizual [i auditiv p\rea grotesc [i caricatural:câteva femei având rochii din pene f\ceau cotcodac!, cotcodac!, iar b\rba]ii, urca]i pegarduri, gl\suiau: cucurigu! umflându-[i piepturile. Ni[te câini st\teau de vorb\:

– De ! O s\ asist\m în curând la pr\bu[irea leului…– Z\u a[a, o s\ fie vai [i-amar de coama lui. O s\ mearg\, [ontâc-[ontâc [i, dintr-o

dat\, buf! în groap\.Auzindu-i, m-am îngrozit.– Doamne! am strigat. F\-ne din nou oameni!

Se cere:a) identifica]i toate interjec]iile din text [i preciza]i ce exprim\ fiecare:

....................................................... ......................................................

....................................................... ......................................................

....................................................... ......................................................3 ppuncte

b) scoate]i din text interjec]iile care au func]ii sintactice [i preciza]i-le:....................................................... ............................................................................................................. ............................................................................................................. ......................................................

2 ppuncte

c) alc\tui]i enun]uri în care interjec]ia vai! s\ exprime urm\toarele atitudini:– uimirea: ..........................................................................................................– mâhnirea: .......................................................................................................– dezaprobarea: ................................................................................................

1,50 ppuncte

d) preciza]i alte dou\ valori morfologice ale cuvântului de [i alc\tui]i enun]uri cuacestea:

1. ......................................................................................................................2. ......................................................................................................................

1 ppuncte

e) folosi]i, într-un enun], interjec]ia vai! cu valoare stilistic\ de repeti]ie, precizândatitudinea vorbitorului:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................1,50 ppuncte


138


CONJUNC}IA

1. Sublinia]i conjunc]iile din enun]urile de mai jos [i preciza]i felul lor dup\ rapor-turile sintactice pe care le stabilesc:

a) Elena [i Mihai au plecat. ................................................................................b) Nici tu, nici el n-a gre[it. ................................................................................c) Am mâncat, dar n-am b\ut ap\. ....................................................................d) Plou\ sau ninge? ...........................................................................................e) A plecat, deci nu se mai întoarce. ..................................................................f) Trebuie s\ plec. ..............................................................................................g) Dac\ plou\, ia-]i umbrela. ..............................................................................h) Mi-a spus c\ se va întoarce. ...........................................................................i) Stau pân\ vii tu. .............................................................................................j) Sunt sup\rat fiindc\ am ratat examenul. ........................................................k) De[i te-am avertizat, n-ai ascultat. ..................................................................l) Era atât de prost, încât d\dea în gropi. ...........................................................

2. Identifica]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:a) Am cump\rat c\r]i [i caiete. ..................................................

E [i de[tept pe deasupra! ......................................................{i-a dat seama de adev\r. ......................................................

b) Nici nu scrie, nici nu cite[te. ..................................................Nici el n-a venit. ...................................................................

c) N-am scris, dar am înv\]at. ....................................................Am primit un dar. .................................................................

d) Eu scriu, iar tu cite[ti. ............................................................Iar ai venit? ...........................................................................

e) Pleci ori r\mâi. ......................................................................Doi ori doi fac patru. .............................................................

f) Fie pleci, fie stai. ....................................................................Fie ce-o fi! .............................................................................Fie-sa s-a m\ritat. ..................................................................

g) L-am certat, deci s-a sup\rat. ................................................L-am certat [i, deci, s-a sup\rat. ............................................

3. Alc\tui]i câte un enun] cu fiecare dintre urmåtoarele conjunc]ii coordonatoarerepetate:

– nici ... nici: ......................................................................................................– sau ... sau: ......................................................................................................– ori ... ori: .........................................................................................................– fie ... fie: .........................................................................................................

139

Caiet_Romana_VII_partea 1_10_Conjunctia (139-143)_2011.qxd 15-Jul-11 11:30 AM Page 139

4. Construi]i enun]uri în care urm\toarele conjunc]ii s\ respecte cerin]ele date:

a) conjunc]ia [i s\ coordoneze dou\ nume predicative:..........................................................................................................................b) conjunc]ia nici s\ coordoneze dou\ complemente directe:..........................................................................................................................c) conjunc]ia dar s\ coordoneze dou\ propozi]ii principale:..........................................................................................................................d) conjunc]ia de s\ introduc\ o propozi]ie subordonat\ aflat\ dup\ regent\:..........................................................................................................................e) conjunc]ia de[i s\ introduc\ o propozi]ie subordonat\ aflat\ înaintea regentei:..........................................................................................................................

5. Folosi]i, în enun]uri, patru conjunc]ii înaintea c\rora se pune obligatoriu virgul\:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

LOCU}IUNILE CONJUNC}IONALE

1. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele locu]iuni conjunc]ionale:a) coordonatoare:

– precum [i: ..................................................................................................– în schimb: ...................................................................................................– numai c\: ...................................................................................................– în concluzie: ...............................................................................................

b) subordonatoare:– f\r\ s\: .......................................................................................................– în vreme ce: ................................................................................................– pentru c\: ...................................................................................................– pentru ca s\: ...............................................................................................– cu condi]ia s\: .............................................................................................– m\car c\: ....................................................................................................– încât s\: ......................................................................................................

2. Scrie]i un enun] în care o locu]iune conjunc]ional\ coordonatoare s\ lege dou\propozi]ii subordonate:

..........................................................................................................................

140


3. Preciza]i valoarea morfologic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:a) N-a mâncat, în schimb a b\ut.: .....................................................

El lucreaz\ în schimbul întâi.: ........................................................Dumnezeu i-a dat, în schimb, inteligen]\.: ....................................

b) N-a înv\]at, în concluzie va lua not\ mic\.: ..................................În concluzia ta ]i-ai exprimat p\rerea.: ..........................................

4. Folosi]i, în enun]uri, patru locu]iuni conjunc]ionale în fa]a c\rora se pune obliga-toriu virgul\:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

5. Rescrie]i locu]iunile conjunc]ionale din textele urm\toare, precizând felul lor,(coordonatoare sau subordonatoare):

a) „În schimb tunarii puteau vedea aproape orice mi[care a pistolarilor…“ (Marin Preda, O or\ din august)

...............................................................................b) „S-ar fi zis c\ se rezolvase în sfâr[it o problem\ care chiar dac\ nu se putea

spune c\ îi st\tea în gât, îl sâcâia cam mult.“ (Marin Preda, Cel mai iubit dintre p\mânteni)

...............................................................................c) „A doua zi diminea]a se scul\ mahmur, de parc\ ar fi b\ut toat\ noaptea…“

(Dinu S\raru, Clipa)...............................................................................d) „Pe când a[a (...) pe malul cel\lalt al râului nu se z\rea picior de gr\nicer rus

– a[a c\ pân\-n faptul zilei s\ aib\ toat\ vremea s\ se îndep\rteze…“ (Gib I. Mih\escu, Rusoaica)

...............................................................................e) „În vreme ce Salomia îi povestea (...), Spiru î[i aduse aminte iar de sor\-sa

Aretia …“ (Liviu Rebreanu, Ion)

...............................................................................f) „Dar cu toate c\ nu trântise în urma lui acea u[\, nimeni din cei trei nu se ridi-

case s\-l urmeze sau m\car s\-l înso]easc\ (...) semn c\, m\car dac\ nu mai puteau s\fac\ lucrul acela care li-l cerea el, ]ineau la el…“

(Marin Preda, Cel mai iubit dintre p\mânteni)...............................................................................

141


6. Recunoa[te]i valoarea morfologic\ a urm\toarelor locu]iuni:

în timpul → .........................................................................în timp ce → .....................................................................din timp în timp → .............................................................

în cauz\ → .........................................................................din cauza → ........................................................................din cauz\ c\ → ...................................................................

pe moment → ....................................................................din moment ce → ..............................................................din moment în moment → .................................................

din vreme în vreme → ........................................................de vreme ce → ...................................................................

pe m\sur\ → ......................................................................pe m\sur\ ce → .................................................................peste m\sur\ → .................................................................

VALORILE STILISTICE ALE CONJUNC}IEI

1. Preciza]i ce sugereaz\ folosirea conjunc]iei narative [i în enun]ul urm\tor:

„Era odat\ un fl\c\u st\tut pe care-l chema Stan. {i fl\c\ul acela din copil\ria luise trezise printre str\ini (…). {i ca b\iet str\in ce se g\sea s-a oplo[it (…). {i aici slujindcu credin]\ (…). {i cum s-a v\zut fl\c\ul cu cas\…“

(Ion Creang\, Povestea lui Stan P\]itul)..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Folosi]i, în dou\ enun]uri, conjunc]ia [i cu valoare stilistic\ de repeti]ie:....................................................................................................................................................................................................................................................

3. Alc\tui]i un enun] în care conjunc]ia dar s\ ajute la exprimarea unei antiteze:....................................................................................................................................................................................................................................................

142


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele: [i, pentru, ba, ori, c\, cu, încât, deci, scopul, ca, dac\, de,

condi]ia ca, s\, aceea, în, numai, concluzie, schimb, din, f\r\, nici, cauz\, de[i, fiind, ci,a[adar, sau, iar.

Se cere:a) combina]i cuvintele de mai sus, astfel încât s\ ob]ine]i câte un exemplu de:

– conjunc]ie coordonatoare compus\: ...............................................................– conjunc]ie subordonatoare compus\: .............................................................– conjunc]ie coordonatoare repetat\: ................................................................– locu]iune conjunc]ional\ coordonatoare: ........................................................– locu]iune conjunc]ional\ subordonatoare: ......................................................

3 ppuncte

b) alege]i câte o conjunc]ie [i o locu]iune conjunc]ional\ coordonatoare [i subor-donatoare ob]inute la punctul a) [i folosi]i-le ca elemente de rela]ie în fraz\:

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................

.......................................................................................................................2 ppuncte

c) g\si]i între cuvintele date dou\ conjunc]ii [i alc\tui]i enun]uri în care s\ dobân-deasc\ fiecare alte dou\ valori morfologice diferite:

.................................

.................................

2 ppuncte

d) identifica]i în lista dat\ douå conjunc]ii care se pot scrie [i dezlegat (cu sau f\r\cratim\), devenind alte p\r]i de vorbire [i alc\tui]i enun]uri cu acestea, precizând valo-rile morfologice:

MODEL: Eu am citit, iar tu ai scris (iar - conjunc]ie coordonatoare)I-ar da azi r\spunsul, dac\ ar putea. (i - pronume personal; ar - verb auxiliar)

a) .................................................................................................................................................................................................................................................b) .................................................................................................................................................................................................................................................

2 ppuncte


143

.................................................................................

.................................................................................

.................................................................................

.................................................................................


ADVERBUL

ADVERBELE DE LOC, DE TIMP {I DE MOD

1. Sublinia]i adverbele de loc, de timp [i de mod din textele de mai jos, completândtabelul dat:

a) „Îl privi scurt, adânc, în ochi, apoi îl lu\ de mân\ [i-l conduse repede c\trec\su]a veche, pe care anevoie ar fi putut-o b\nui acolo, ascuns\ între tufe mari de lili-ac [i boz. Deschise u[a [i-l împinse u[or înainte.“

(M. Eliade)b) „Era acolo o lumin\ care curgea de sus, - f\r\ s\ se vad\ soarele nic\ieri. În

alt\ parte a muntelui mugurii erau pretutindeni înc\ deschi[i, iar aici, în aceast\ lumin\lin\, mugurii to]i de la mesteceni [i de la tufari [i zmeuri[uri erau deschi[i; a[a c\ acolose alc\tuia un loc cald [i blând.“

(M. Sadoveanu)c) „C\ci ast\zi dac\ mai ascult

Nimicurile-aceste,Îmi pare-o veche, de demultPoveste.“

(Mihai Eminescu)

2. Da]i câte trei exemple de adverbe formate prin derivare cu urm\toarele sufixespecifice:

-â[: ...................................................................................................................-i[: ....................................................................................................................-e[te: ................................................................................................................-mente: ............................................................................................................

3. Completa]i tabelul dat cu urm\toarele adverbe: piepti[, române[te, ast\-sear\,dup\-amiaz\, urât, iarna, deschis, târâ[, mâine-sear\, ieri-diminea]\, totdeauna, nicio-dat\, chiorâ[, astfel, realmente, vulture[te, luni, literalmente.

144

adverb de loc adverb de timp adverb de mod

Caiet_Romana_VII_partea 1_11_adverbul (144-155)_2011.qxd 15-Jul-11 11:30 AM Page 144

4. Alc\tui]i enun]uri prin care s\ demonstra]i urm\toarele valori morfologice alecuvintelor de mai jos:

deschisa) adjectiv: ...................................................................................................b) adverb de mod: .......................................................................................c) verb (participiu): .......................................................................................d) substantiv: ...............................................................................................dedesubta) adverb de loc: ..........................................................................................b) prepozi]ie (caz G): ...................................................................................c) substantiv: ................................................................................................iuliea) substantiv: ................................................................................................b) adverb de timp: .......................................................................................

5. Alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele cuvinte s\ fie adverbe [i prepozi]ii încazurile genitiv [i dativ:

a) înainte:

dedesubt:

împrejur:

b) asemenea:

contrar:

potrivit:

145

adverbe derivate adverbe compuse adverbe proveniteprin conversiune

.................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

............................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


6. Nota]i cu x c\su]a corespunz\toare adverbelor scrise corect:

7. Scrie]i, dup\ modelul dat, valorile morfologice ale urm\toarelor cuvinte [ialc\tui]i enun]uri ilustrative:

altfel alt fel

adverb de mod adjectiv nehot\rât + substantivA procedat altfel. A mâncat alt fel de sarmale.

deseori dese ori

................................................. .................................................

................................................. .................................................

numai nu mai

................................................. .................................................

................................................. .................................................

GRADELE DE COMPARA}IE ALE ADVERBELOR

1. Sublinia]i adverbele din enun]urile urm\toare, precizând gradul de compara]ie alfiec\ruia:

Vorbe[te mai tare! .............................................................................................Ce frumos ai scris! ..............................................................................................Mergi mai pu]in repede! ....................................................................................Cel mai mult îmi place fotbalul. ..........................................................................Ai venit prea devreme. .......................................................................................El st\ mai departe decât tine. .............................................................................El cite[te tot atât de bine ca tine. ......................................................................El vorbe[te cel mai pu]in frumos dintre colegi. ..................................................Ai venit prea devreme. .......................................................................................A scris prea pu]in bine ca s\ ia o not\ bun\. ....................................................

2. Men]iona]i în dreptul adverbelor de mai jos mijloacele expresive de redare asuperlativului absolut prin care s-au format:

146

aievea �acuma �aiurea �atuncea �

ast\ prim\var\ �ieri-diminea]\ �ast\-sear\ �mâine poimâine �


S-a descurcat inimaginabil de bine.: ...................................................................Biiine! O s\ vezi tu!: ..........................................................................................A mâncat bine, bine.: ........................................................................................Ce frumos ai cântat!: .........................................................................................Îmi place înghe]ata mult de tot.: ........................................................................Ai vorbit peste m\sur\ de frumos.: ....................................................................S-a comportat urât ca dracu.: ............................................................................Este bine de nu se mai poate.: ..........................................................................

3. Identifica]i gradul de compara]ie al adverbelor de mai jos:El doarme bu[tean.: ......................................................A fugit glon].: ...............................................................Totul merge strun\.: ......................................................

4. Sublinia]i varianta corect\:Aceste casete au fost cele mai bine / cel mai bine vândute.Sunt actorii cei mai bine / cel mai bine cota]i.Aceasta este partea cea mai de jos / cel mai de jos.Tablourile cele mai de sus / cel mai de sus sunt valoroase.

ADVERBELE INTEROGATIVE, RELATIVE {I NEHOT|RÂTE

1. Scrie]i în dreptul enun]urilor de mai jos felul adverbelor subliniate, alegând unadintre variantele:

a) adverb interogativ;b) adverb relativ;c) adverb nehot\rât.

Spune-mi, unde te duci? ..................................................................................Mi-a spus unde pleac\. ....................................................................................A plecat undeva, oriunde a v\zut cu ochii. ......................................................Când te întorci? ................................................................................................Nu [tiu când m\ întorc acas\. ..........................................................................S\ vii cândva, oricând vei dori. .........................................................................Cum vei proceda? ............................................................................................Nu se [tie cum va proceda. ..............................................................................Voi proceda cumva, oricum vei dori. ................................................................

2. Transcrie]i, din enun]urile de la exerci]iul 1, adverbele cu rol de elemente derela]ie subordonatoare în fraz\:

..........................................................................................................................

147


3. Folosind modelul dat, scrie]i valorile morfologice ale urm\toarelor cuvinte [ialc\tui]i enun]uri ilustrative:

undeva unde va

adverb nehot\rât a) adverb interogativ + verb auxiliar (a voi)A plecat undeva. Unde va pleca?

b) adverb relativ + verb auxiliar (a voi)Nu [tiu unde va pleca.

cândva când va

......................................... a) ................................................

......................................... ....................................................b) ...................................................................................................

cumva cum va

......................................... a) ................................................

......................................... ....................................................b) ...................................................................................................

4. Identifica]i valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:A fost odat\, ca niciodat\… ...........................................................Odat\ cu vârsta, mai ui]i. .............................................................Odat\ ce ai venit, intr\. ................................................................Mi-am notat o dat\ în agend\. ......................................................A scris doar o dat\, nu de dou\ ori. ..............................................Odat\ plecat, nu se mai întoarce. ..................................................Odat\ s-a ridicat [i a [i fugit. ..........................................................

5. Alc\tui]i enun]uri ilustrative pentru urm\toarele valori morfologice ale cuvintelor date:a) unde — adverb interogativ: ...........................................................................

— adverb relativ: ..................................................................................— substantiv: .......................................................................................

b) când — adverb interogativ: ...........................................................................— adverb relativ: ..................................................................................

c) cât — adverb interogativ: ...........................................................................— adverb relativ: ..................................................................................— pronume interogativ: .......................................................................— adjectiv interogativ: .........................................................................— pronume relativ: ..............................................................................

148


FUNC}IILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR

1 Exemplifica]i, în enun]uri, urm\toarele func]ii sintactice ale adverbului:a) complement circumstan]ial:

– de loc: ........................................................................................................– de timp: .....................................................................................................– de mod: .....................................................................................................

b) nume predicativ: ...........................................................................................c) atribut adverbial: ...........................................................................................

2. Identifica]i felul [i func]iile sintactice ale adverbelor subliniate în enun]urile demai jos:

Excursia de ieri a fost pl\cut\. ...........................................................................El nu mai este cum îl [tiai. .................................................................................Va proceda cum îl va t\ia capul. ........................................................................Oriunde te ui]i, r\mâi uimit. ..............................................................................Î[i va da seama alt\dat\. ...................................................................................Clopotele r\sunar\ r\gu[it. ................................................................................Doarme bu[tean. ..............................................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele adverbe, respectând cerin]ele date:a) adverbul de timp degrab\ s\ determine o interjec]ie [i s\ aib\ func]ia de com-

plement circumstan]ial de timp:.........................................................................................................................

b) adverbul de mod frumos s\ determine un adjectiv [i s\ aib\ func]ia de com-plement circumstan]ial de mod:

.........................................................................................................................c) adverbul de loc înainte s\ determine un substantiv [i s\ aib\ func]ia de atribut

adverbial:.........................................................................................................................d) adverbul nehot\rât cumva s\ determine o locu]iune verbal\ [i s\ aib\ func]ia

de complement circumstan]ial de mod:.........................................................................................................................

e) adverbul de timp acum s\ determine alt adverb [i s\ aib\ func]ia de comple-ment circumstan]ial de timp:

.........................................................................................................................f) adverbul interogativ cum s\ determine un verb copulativ [i s\ aib\ func]ia de

nume predicativ:.........................................................................................................................

g) adverbul relativ cum s\ aib\ func]ia de nume predicativ [i s\ introduc\ opropozi]ie subordonat\:

.........................................................................................................................

149


4. Analiza]i sintactic [i morfologic adverbele subliniate din textul de mai jos:„Dormea de mult patima în copilul acela blând, sfiicios, a[a de dr\gu], a[a de

cuminte, c\-mi venea greu, azi, când m\ uitam la el, s\ cred c\ e acela[i om.“(M. Sadoveanu)

.................................. = .....................................................................................

.................................. = .....................................................................................

.................................. = .....................................................................................

.................................. = .....................................................................................

.................................. = .....................................................................................

5. Diferen]ia]i valoarea adverbial\ [i adjectival\ a numelor predicative subliniate,dup\ modelul:

Pasul c\prioarei este u[or. – adjectivE u[or s\ vorbe[ti. – adverbSacul pare greu. ..............................................................Pare greu s\ ajungi acolo. ................................................Era mai simplu s\ renun]e. ..............................................Procedeul este mai simplu. ..............................................Copilul nu este cuminte. ..................................................Ar fi mai cuminte s\ taci! ................................................

LOCU}IUNILE ADVERBIALE

1. Preciza]i felul locu]iunilor adverbiale subliniate [i func]iile lor sintactice:a) A sosit pe nea[teptate.: .................................................................................

Ce mai calea-valea, e un [mecher.: .................................................................S-a f\cut din ce în ce mai obraznic.: ...............................................................Vrând-nevrând, ai s\ pleci.: ............................................................................Într-adev\r, a gre[it.: ......................................................................................I-a povestit de-a fir-a-p\r.: ...............................................................................

b) Venea din când în când pe la noi.: .................................................................Din zi în zi, devenea tot mai de[tept.: ............................................................Venise de cu sear\.: .......................................................................................Clip\ cu clip\, triste]ea o m\cina.: ..................................................................Într-un rând, l-am g\sit în gr\din\ s\pând.: ....................................................

c) Ici-colo erau straturi de flori.: ..........................................................................De jur împrejur se z\reau p\s\ri.: ...................................................................Camionul st\tea de-a curmezi[ul.: ..................................................................În preajm\, totul devenise alb.: .......................................................................S-a a[ezat la stânga.: ......................................................................................

150


2. Alc\tui]i enun]uri în care urm\toarele cuvinte s\ fie locu]iuni adverbiale de loc [ilocu]iuni prepozi]ionale în cazul genitiv:

la mijloc: — ..........................................................................................................— ..........................................................................................................

de jur împrejur: — ...................................................................................................— ...................................................................................................

în fa]\: — ..........................................................................................................— ..........................................................................................................

de-a lungul: — .........................................................................................................— .........................................................................................................

3. Analiza]i locu]iunile adverbiale din urm\toarele texte:a) „Ai fi tr\it în veci de veci

{i rânduri de vie]i…“(Mihai Eminescu)

b) „Coboar\-n lut p\rin]ii, rând pe rând,În timp ce-n noi mai cresc gr\dinile.“

(L. Blaga)

.................................. = .....................................................................................

.................................. = .....................................................................................

4. Alc\tui]i enun]uri ilustrative pentru urm\toarele func]ii ale locu]iunilor adver-biale:

a) complement circumstan]ial:– de loc: ........................................................................................................– de timp: .....................................................................................................– de mod: .....................................................................................................

b) nume predicativ: ...........................................................................................c) atribut adverbial: ...........................................................................................

5. G\si]i locu]iunile adverbiale echivalente adverbelor de mai jos [i folosi]i înenun]uri locu]iunile:

devreme = ................................................................................................................................................................................

exagerat = ................................................................................................................................................................................

desigur = ................................................................................................................................................................................

pretutindeni = ................................................................................................................................................................................

complet = ................................................................................................................................................................................

151


cotidian = ................................................................................................................................................................................

anual = ................................................................................................................................................................................

surprinz\tor = ................................................................................................................................................................................

concis = ................................................................................................................................................................................

lunar = ................................................................................................................................................................................

ADVERBELE {I LOCU}IUNILE ADVERBIALE PREDICATIVE

1. Identifica]i, prin subliniere, adverbele [i locu]iunile adverbiale predicative dinenun]urile de mai jos [i completa]i apoi tabelul dat:

a) Probabil c\ va veni mâine.Fire[te c\ i-am spus.Poate c\ a gre[it.Mai bine c\ n-a venit.Foarte sigur c\ va întârzia.Adev\rat c\ mi-a m\rturisit vina.Bineîn]eles c\ se va culca.Negre[it c\ o s\-]i cer\ banii.

b) Cu siguran]\ c\ se va întoarce.F\r\ îndoial\ c\ a gre[it.F\r\ doar [i poate c\ î]i va telefona.De bun\ seam\ c\ mi-a înapoiat banii.

152

adverbe predicative locu]iuni adverbiale predicative


2. Analiza]i un adverb [i o locu]iune adverbialå predicativ\ din enun]urile de mai sus.

.................................. = .....................................................................................

.................................. = .....................................................................................

ATEN}IE!

3. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i urm\toarele cuvinte sau grupuri de cuvinteca adverbe sau locu]iuni adverbiale în componen]a unor expresii verbale impersonale [ica adverbe sau locu]iuni adverbiale predicative:

a) sigur: — .........................................................................................................— .........................................................................................................

bine: — ..........................................................................................................— ..........................................................................................................

b) cu siguran]\: — .............................................................................................— ..............................................................................................

f\r\ doar [i poate: — ......................................................................................— ......................................................................................

4. Scrie]i, dup\ modelul dat, patru enun]uri în care s\ folosi]i adverbe predicativela diferite grade de compara]ie, precizând felul acestor grade:

Foarte bine c\ ai recunoscut.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

ATEN}IE!

153

Adverbele [i locu]iunile adverbiale predicative se pot confunda cu adverbele [ilocu]iunile adverbiale de mod din structura expresiilor verbale impersonale (de lacare [i provin, în general, prin eliminarea verbului copulativ a fi din comunicare).Exemplu: E bine c\ ai venit. E de la sine în]eles c\ va pleca.

Bine c\ ai venit. De la sine în]eles c\ va pleca.

Dac\ nu sunt urmate de conjunc]iile c\ sau s\, adverbele [i locu]iunile adverbialepredicative pot deveni adverbe sau locu]iuni adverbiale de modalitate, f\r\func]ie sintactic\ (fiind izolate prin virgule):

Fire[te, este de[tept.Cu siguran]\, a plecat.


5. Alc\tui]i patru enun]uri în care s\ folosi]i câte dou\ adverbe [i dou\ locu]iuniadverbiale de modalitate:

a. ................................................................................................................................................................................................................................................b. ................................................................................................................................................................................................................................................

VALOAREA STILISTIC| A ADVERBULUI

1. Preciza]i gradul de compara]ie al adjectivelor [i al adverbelor de mai jos [i indi-ca]i ce mijloc este folosit pentru formarea acestui grad:

El este peste m\sur\ de darnic. ..........................................................................S-a comportat urât de tot. .................................................................................Era din cale-afar\ de de[tept. .............................................................................A vorbit peste poate de frumos. ........................................................................

2. Scrie]i sinonimele adjectivelor sau ale adverbelor subliniate în enun]urile de la exer-ci]iul 1 [i explica]i de ce construc]iile subliniate sunt mai expresive decât sinonimele lor:

......................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................

3. Folosind limbajul popular, alc\tui]i enun]uri în care s\ întrebuinÆaÆi urm\toareleadverbe cu sensurile cerute:

a) aici cu în]elesul de acum:..........................................................................................................................

b) unde cu în]elesul când:..........................................................................................................................

4. FolosiÆi, în enun]uri, cinci exemple de locu]iuni adverbiale expresive, dup\ modelul dat:

Umbla [i el pe-acolo a[a, de florile m\rului.Mort-copt, trebuie s\ vii...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

154


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele urm\toare: mâine, sear\, frumos, a[a, asemenea, de, colo, cum,

ori, cu, da, ici, va, unde, când, cum, din, siguran]\, fire[te, cât, nu.

Se cere:a) combina]i cuvintele date, astfel încât s\ ob]ine]i câte un exemplu de:

– adverb de timp compus: ................................................................................– adverb nehot\rât compus: ..............................................................................– locu]iune adverbial\ de loc: .............................................................................– locu]iune adverbial\ de timp: ..........................................................................– locu]iune adverbial\ de mod: ..........................................................................– locu]iune adverbial\ predicativ\: .....................................................................

3 ppuncte

b) identifica]i trei adverbe relative [i întrebuin]a]i-le ca elemente de rela]ie subor-donatoare în fraze:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................1,80 ppuncte

c) transforma]i propozi]iile subordonate ob]inute la exerci]iul anterior în propozi]iiinterogative:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................1,80 ppuncte

d) alege]i dou\ adverbe dintre cuvintele date [i alc\tui]i enun]uri în care s\ dobân-deasc\ fiecare alte dou\ valori morfologice diferite:

.................................. — .................................................................................— .................................................................................

.................................. — .................................................................................— .................................................................................

2 ppuncte

e) selecta]i un adverb predicativ [i alc\tui]i cu acesta un enun]; preciza]i verbul cucare se poate înlocui acest adverb:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................0,40 ppuncte


155


SINTAXA PROPOZI}IEIFacultativ

PREDICATUL

1. Rescrie]i predicatele verbale din textul de mai jos, precizând prin ce p\r]i de vorbire suntexprimate:

a) „Geril\, v\zând c\ to]i îi stau împotriv\, se mânie atunci [i unde nu trânte[te o brum\pe p\re]i de trei palme de groas\, de au început a cl\n]\ni [i ceilal]i de frig, de s\rea c\me[ade pe dân[ii.“

b) „– Na! Înc\ltea v-am f\cut [i eu pe obraz. De acum înainte spune]i ce v\ place, c\ numi-a fi ciud\, zise Geril\, râzând cu hohote…“

(Ion Creang\, Povestea lui Harap Alb)— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................

2. Alc\tui]i enun]uri în care predicatul verbal s\ fie exprimat prin:a) verb predicativ impersonal:..........................................................................................................................b) adverb predicativ:..........................................................................................................................c) locu]iune adverbial\ predicativ\:..........................................................................................................................d) interjec]ie predicativ\:..........................................................................................................................e) interjec]ie onomatopeic\:..........................................................................................................................

3. Scrie]i propozi]ii al c\ror predicat s\ fie exprimat prin verbe la:a) diateza activ\: ...............................................................................................b) diateza reflexiv\: ...........................................................................................c) diateza pasiv\: ...............................................................................................

4. Preciza]i felul predicatelor subliniate – predicate verbale exprimate prin verbe la diatezapasiv\ [i predicate nominale – folosindu-v\ de complementul de agent pentru diferen]iereaacestora, dup\ modelul urm\tor:

156

Caiet_Romana_VII_partea 1_12_sintaxa propoz (156-180)_2011.qxd 15-Jul-11 11:30 AM Page 156

Sunt adus la [coal\ + de c\tre cineva → p.v., verb la diateza pasiv\Sunt dus de pe ast\ lume + de cineva → predicat nominal

Poate fi dus acolo f\r\ s\ fie bruscat...........................................................................................................................S\ fie anun]a]i în timp util!..........................................................................................................................Florile erau numai îmbobocite...........................................................................................................................Ar fi fost l\udat pentru sinceritate...........................................................................................................................Fusese dat pe mâna unui me[ter cu mult\ experien]\...........................................................................................................................

5. Rescrie]i enun]urile de mai jos, transformând construc]iile subliniate în predicate [i pre-ciza]i felul predicatului ob]inut:

Fiind neatent, a gre[it.....................................................................................................................................................................................................................................................Le-a venit ideea de a-l trimite în alt\ sec]ie.....................................................................................................................................................................................................................................................L-au chemat pentru a fi luat la întreb\ri.....................................................................................................................................................................................................................................................Fiind imobilizat, a f\cut o mi[care gre[it\.....................................................................................................................................................................................................................................................A fi atent la to]i nu era u[or.....................................................................................................................................................................................................................................................Nu po]i fi ajutat f\r\ voia ta!....................................................................................................................................................................................................................................................

PREDICATUL NOMINAL

1. Alc\tui]i enun]uri în care s\ folosi]i verbele de mai jos cu valoare de verb copulativ [i sublinia]i predicatele nominale:

a fi: ...................................................................................................................a p\rea: ............................................................................................................a însemna: ........................................................................................................

157


a deveni: ...........................................................................................................a se face: ..........................................................................................................a ajunge: ..........................................................................................................a ie[i: ................................................................................................................a r\mâne: .........................................................................................................

2. Sublinia]i predicatele nominale din enun]urile de mai jos [i preciza]i prin ce sunt expri-mate numele predicative:

Tat\l meu este inginer. .........................................................Vocea pare a lui. .........................................................Au ajuns faimo[i. .........................................................Ea este a treia dup\ prima etap\. .........................................................A risca înseamn\ a vorbi. .........................................................Camera pare altfel dup\ zugr\vit. .........................................................Ai ajuns de nerecunoscut! .........................................................æi-a ie[it bine desenul? .........................................................

3. Folosi]i p\r]ile de vorbire de mai jos cu func]ia de nume predicativ [i sublinia]i predicatelenominale:

a) substantiv în cazul acuzativ: .........................................................b) pronume reflexiv: .........................................................c) pronume negativ: .........................................................d) pronume relativ: .........................................................e) numeral multiplicativ: .........................................................f) verb la modul infinitiv: .........................................................g) verb la modul participiu: .........................................................h) verb la modul supin: .........................................................i) adverb: .........................................................j) locu]iune adverbial\: .........................................................k) interjec]ie: .........................................................

4. Recunoa[te]i valorile morfologice ale verbului a fi în enun]urile urm\toare [i preciza]i felulpredicatelor:

S-ar fi dat de gol imediat!....................................................................................................................................................................................................................................................Toate vor fi clarificate la timp.....................................................................................................................................................................................................................................................S\ fii atent la ultimele secven]e!....................................................................................................................................................................................................................................................

158


5. Eviden]ia]i topica predicatelor nominale din enun]urile de mai jos, dup\ modelul dat:

Erau to] i nemul]umi] i .↑ ↑ ↑verb + subiect + nume predicativ

copulativ

a) „Un cuptor e ro[ul soare…“ (G. Co[buc)..........................................................................................................................b) „E totul cald…“ (G. Co[buc)..........................................................................................................................c) Sunt foarte bune sfaturile lui...........................................................................................................................d) R\m\sese acela[i om modest...........................................................................................................................e) Este el singurul om capabil?..........................................................................................................................f) Ei a[a au fost totdeauna...........................................................................................................................

6. Sublinia]i cu o linie predicatele verbale [i cu dou\ linii predicatele nominale din textele demai jos:

a) „– Ei, tac\-v\ gura de acum, zise Fl\mânzil\. Destul e o m\ciuc\ la un car de oale. Nutot cet\ra]i pe m\ria sa, c\ om e dumnealui… Pentru ni[te s\r\cu]i ca noi e greu de f\cut trebide acestea, dar la o împ\r\]ie, ca cum te-ar pi[ca un purice, nu se mai bag\ de sam\…“

(Ion Creang\, Povestea lui Harap-Alb)

b) „Iar Tudor cu so]ia lui Ani]a [i Mihu [i to]i ceilal]i r\z\[i au fost urgisi]i [i prigoni]i, dar s-au ]inut cu t\rie. Pe urm\ cei ce-au venit dup\ ei au fost c\lca]i [i supu[i de al]ii, [i vremeanecontenit i-a lovit pân\ ce le-a plecat frun]ile adânc spre p\mânt.“

(Mihail Sadoveanu, Neamul {oim\re[tilor)

SUBIECTUL

SUBIECTUL EXPRIMAT {I NEEXPRIMAT

1. Rescrie]i subiectele din textele de mai jos [i preciza]i prin ce sunt exprimate:

a) „Era voinic\ Agripina, tân\r\ [i vânjoas\, dar povara cu care se lupta era peste pute-rile unei femei.“

(Gala Galaction, La Vulturi!)

159


b) „Din izvoare [i din gârleApa sun\ somnoroas\;Unde soarele p\trundePrintre ramuri a ei unde,Ea în valuri sperioaseSe azvârle.Cucul cânt\, mierle, presuri-Cine [tie s\ le-asculte?Ale p\s\rilor neamuriCiripesc pitite-n ramuri{i vorbesc cu-atât de multeÎn]elesuri.“

(Mihai Eminescu, Fream\t de codru)— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................— .......................................................................................................................

2. Recunoa[te]i felul subiectului – exprimat / inclus / subîn]eles – din enun]urile urm\toare[i sublinia]i subiectele exprimate:

Ce-i lipse[te chelului? ................................................................................Ce faci, omule, acolo? ..............................................................................Vor lua imediat m\suri. ............................................................................S\ fi]i aten]i la enun]ul problemei! ...........................................................A [terge praful a devenit o obsesie. .........................................................Mergem cu ei la spectacol. ......................................................................N-au ratat nici o lovitur\. ..........................................................................Nu mai în]eleg nimic! ...............................................................................

3. Alc\tui]i propozi]ii în care s\ folosi]i tipurile de subiecte indicate mai jos:a) subiect simplu: ..............................................................................................b) subiect multiplu: ............................................................................................c) subiect inclus: ................................................................................................d) subiect subîn]eles: .........................................................................................

4. Delimita]i propozi]iile din textele de mai jos, precizând felul subiectului fiec\rei propozi]iidup\ modelul dat:

Nu [tii1/ cine a sunat mai devreme?2/ P1 – subiect inclus P2 – subiect exprimat prin pronume relativ

160


a) „Cu stele dulci e bolta pres\rat\;Din fundul lumii, ce se pierde-n zare,Prin rumeni aburi luna se arat\.“

(Mihai Eminescu, Mu[at [i ursitoarele)........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b) „Cine m-aude cântândZice c\ n-am nici un gând,Dar atâtea gânduri amCâte zile-s într-un an…“ (Folclor)

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

c) „El se duce s\ târguiasc\ [i dac\ vine în urma lui altul care din întâmplare voie[te s\cumpere tot acele p\duri, (...) poate s\-i strice târgul.“

(Ioan Slavici, Moara cu noroc)

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

5. TåiaÆi termenul care nu se potrive[te cu restul contextului [i explica]i cum se face acor-dul predicatului cu subiectul în fiecare enun]:

V\ile [i mun]ii sunt acoperi]i / acoperite de z\pad\...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................B\rba]ii [i femeile erau revoltate / revolta]i de atitudinea lui...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................O mul]ime de oameni furio[i invadase / invadaser\ pia]a...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Ei trebuia / trebuiau s\ plece cu avionul...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

161


SUBIECTUL UNOR VERBE PERSONALE DEVENITE IMPERSONALE

1. Alc\tui]i enun]uri cu subiect exprimat, folosind verbele indicate cu sens impersonal;men]iona]i valoarea morfologic\ a cuvântului cu func]ie sintactic\ de subiect:

a pl\cea: ......................................................................................................................................................................................................................................a se cuveni: ..................................................................................................................................................................................................................................a se auzi: .....................................................................................................................................................................................................................................a se obi[nui: .................................................................................................................................................................................................................................a ie[i: ...........................................................................................................................................................................................................................................

2. Sublinia]i cu o linie subiectul personal [i cu dou\ linii subiectul nonpersonal în enun]urileurm\toare:

El nu-l pl\cea deloc.Nu-i place riscul.Se vede cârpeala de la distan]\.El se vede cu prietenii s\pt\mânal.Se poate descoperi gre[eala.Nimeni nu poate descoperi gre[eala.Nu se poate [ti totul.Locul i se pare str\in.To]i au auzit acel zgomot.Se aude tunând spre miaz\zi.Nici unul nu se auzea vorbind.Eu însumi nu m\ auzeam din cauza tunetelor.

3. Schimbând sensul verbelor de mai jos, alc\tui]i propozi]ii în care s\ folosi]i:a) subiect personalb) subiect nonpersonal

a [tia) ...................................................................................................................b) ...................................................................................................................

a vedeaa) ...................................................................................................................b) ...................................................................................................................

a aflaa) ...................................................................................................................b) ...................................................................................................................

a presupunea) ...................................................................................................................b) ...................................................................................................................

162


ATRIBUTUL

1. Folosi]i, în enun]uri, atribute adjectivale exprimate prin p\r]ile de vorbire indicate mai jos:a) adjectiv propriu-zis:..........................................................................................................................b) gerunziu cu valoare adjectival\:..........................................................................................................................c) participiu cu valoare adjectival\:..........................................................................................................................d) numeral cu valoare adjectival\:..........................................................................................................................e) locu]iune adjectival\:..........................................................................................................................f) adjectiv pronominal posesiv:..........................................................................................................................g) adjectiv pronominal relativ:..........................................................................................................................h) adjectiv pronominal nehot\rât:..........................................................................................................................i) adjectiv pronominal de înt\rire:..........................................................................................................................

2. Sublinia]i atributele substantivale din enun]urile de mai jos, precizând valoarea morfo-logic\ [i cazul cuvintelor subliniate:

Lui, celui mai bun prieten, i-a ascuns adev\rul. ..................................................Cunosc toate capriciile naturii. ...........................................................................Zilele de vacan]\ trec foarte repede. ..................................................................Oameni asemenea str\bunicilor mei au f\cut istoria. ..........................................Pomii din jurul casei au fost planta]i de bunicul. .................................................Ne plac romanele de aventuri. ...........................................................................Se afla sub vraja aducerilor aminte. ...................................................................Grupul celor trei atr\gea aten]ia trec\torilor. .....................................................În]elegerea cu cei doi a c\zut. ...........................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care atributul pronominal s\ fie exprimat prin urm\toarele p\r]i devorbire:

a) pronume personal în cazul dativ:..........................................................................................................................b) pronume reflexiv:..........................................................................................................................c) pronume posesiv:..........................................................................................................................d) pronume demonstrativ de identitate:..........................................................................................................................

163


e) pronume interogativ:..........................................................................................................................f) pronume relativ:..........................................................................................................................g) pronume negativ:..........................................................................................................................h) pronume nehot\rât:..........................................................................................................................

4. Rescrie]i atributele verbale din enun]urile de mai jos [i analiza]i-le sintactic [i morfologic:

P\rerea ta nu e o p\rere de luat în seam\...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Omul dus de nas a[a u[or a plecat lini[tit...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Înc\ se mai v\d ruinele fumegând ale caselor...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Au pus deoparte lucrurile de aruncat...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Copilul face pozne din dorin]a de a fi b\gat în seam\...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Încercarea de a-l convinge l-a îndârjit [i mai tare...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Alc\tui]i enun]uri în care atributul adverbial s\ fie exprimat prin:

a) adverb de timp:..........................................................................................................................b) locu]iune adverbial\ de timp:..........................................................................................................................c) adverb de loc:..........................................................................................................................d) locu]iune adverbial\ de loc:..........................................................................................................................

164


6. Recunoa[te]i atributele din textele urm\toare [i completa]i tabelul de mai jos:a) „Pe-un pat alb ca un lin]oliu zace leb\da murind\,

Zace palida vergin\ cu lungi gene, voce blând\…“(Mihai Eminescu, Epigonii)

b) „Fiindc\ n-am g\sit nic\ieri în acele locuri vreo slujb\, am trimis câ]va oameni carecuno[teau locurile din codrii de pe Prut…“

(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)c) „– }i-am adus, a urmat el, un c\]elandru pe care l-am ales dintre puii Vidrei, c\]eaua mea

de vân\toare care mâna mistre]i. E sprâncenat cu negru [i are laba dinainte, din stânga alb\.“ (Mihail Sadoveanu, Nada florilor)

COMPLEMENTELE CIRCUMSTAN}IALE

COMPLEMENTUL CIRCUMSTAN}IAL DE LOC

1. Sublinia]i complementele circumstan]iale de loc din enun]urile urm\toare, precizând prince sunt exprimate:

L-am g\sit în parc. ........................................................................M\ a[ez lâng\ tine. ........................................................................M\ apropii de al doilea. ........................................................................Acolo nu locuie[te nimeni. ........................................................................G\se[ti urme din loc în loc. ........................................................................

165

Atributul Felul Valoarea morfologic\


2. Diferen]ia]i complementele circumstan]iale de loc de complementele indirecte dinenun]urile de mai jos, dup\ modelul:

M\ uit la el. → C.i. Mergem la el → C.c.l.M\ privesc în oglind\. → ........Ne ducem la [coal\. → ........S-a repezit la el. → ........M\ reped pân\ la pia]\. → ........Crede în reu[it\. → ........Se crede în America. → ........Love[te în poart\ cu picioarele. → ........O a[teapt\ în poarta casei. → ........

3. Recunoa[te]i func]iile sintactice ale cuvintelor înso]ite de prepozi]ii sau locu]iuni pre-pozi]ionale în enun]urile:

Cei din sal\ au devenit ner\bd\tori. ...........................................................Fotografiile erau din vremea studen]iei. ...........................................................N-a plecat din ]ar\ niciodat\. ...........................................................S-au adunat în jurul lui. ...........................................................Casele din jurul prim\riei sunt ar\toase. ...........................................................I-a folosit discu]ia dinaintea examenului. ...........................................................Au pus carul dinaintea boilor. ...........................................................Va vorbi înaintea celorlal]i. ...........................................................Casa este dinaintea primului r\zboi. ...........................................................Omul era de pe lâng\ Ia[i. ...........................................................Culegem flori de pe lâng\ calea ferat\. ...........................................................Au disp\rut de pe lâng\ el ca iepurii. ...........................................................Oamenii de pe lâng\ ei se închinau. ...........................................................

4. Alc\tui]i enun]uri în care complementul circumstan]ial de loc s\ fie exprimat prin:a) prepozi]ie + substantiv în cazul acuzativ:.......................................................................................................................................b) locu]iune prepozi]ional\ + pronume personal în cazul genitiv:.......................................................................................................................................c) locu]iune prepozi]ional\ + pronume demonstrativ în cazul acuzativ:.......................................................................................................................................d) prepozi]ie + adverb de loc:.......................................................................................................................................e) locu]iune adverbial\ de loc:.......................................................................................................................................

5. Sublinia]i complementele circumstan]iale de loc din textele urm\toare:a) „Mergând el cu Duman [i T\l\sman ai s\i tot înainte, spre iarmaroc, (...) alt om venea

dinspre târg cu un car nou (...) [i pe care-l tr\gea cu mânele singur, la vale cu proptele [i la dealcu opintele.“ (Ion Creang\, D\nil\ Prepeleac)

166


b) „S-au strâns copacii-n fa]a por]ii ca ni[te domni veni]i pe jos,Pofte[te-i, vântule, s\ intre [i s\ se-a[eze-n câte-un je],S\-mi povesteasc\ toat\ vremea ce s-a-ntâmplat cu F\t-Frumos…“

(Tudor Arghezi, Poezii)c) „Ape vor seca în albie [i peste locul îngrop\rii sale va r\s\ri p\dure sau cetate, [i câte

o stea va vesteji pe cer în dep\rt\ri, pân\ când acest p\mânt s\-[i strâng\ toate sevele [i s\ leridice în ]eava sub]ire a altui crin de t\ria parfumurilor sale.“

(George C\linescu, Via]a lui Mihai Eminescu)d) „M-am uitat [i eu la fasole [i când am v\zut-o a[a încre]it\ pe deasupra [i f\r\ nici un

pic de abur care s\ ias\ din ea, mi s-a p\rut c\ e rece…“ (Marin Preda, Morome]ii)

6. Analiza]i complementele circumstan]iale de loc, exprimate prin substantive [i pronume,din textele anterioare, completând tabelul de mai jos:

7. Rescrie]i celelalte complemente circumstan]iale de loc, precizând felul [i valoarea morfo-logic\:

— ...................................................................................................................................— ...................................................................................................................................— ...................................................................................................................................— ...................................................................................................................................

8. Alc\tui]i cinci enun]uri în care s\ folosi]i locu]iuni adverbiale cu func]ia de complementcircumstan]ial de loc [i sublinia]i-le:

— ...................................................................................................................................— ...................................................................................................................................— ...................................................................................................................................— ...................................................................................................................................— ...................................................................................................................................

167

Complementul Valoarea Genul Num\rul Cazulcircumstan]ial de loc morfologic\


COMPLEMENTUL CIRCUMSTAN}IAL DE TIMP

1. Preciza]i structura enun]urilor de mai jos, dup\ modelul:D u p \ t r e i z i l e a u r e n u n ] a t .

↑ ↑ ↑ ↑prep. Atr. C.c.t. P.v.

a ) Ve n i m p e s t e d o u \ s \ p t \ m â n i .↑ ↑ ↑ ↑

............................................................................b ) A u a p \ r u t a t r e i a z i .

↑ ↑ ↑............................................................................c ) D e l a o v r e m e s - a u p l i c t i s i t .

↑ ↑............................................................................d ) M a i v o r b i m d u p \ d o i a n i .

↑ ↑ ↑ ↑............................................................................e ) L a d o u \ z i l e t r e c e p e l a n o i .

↑ ↑ ↑ ↑ ............................................................................

2. Construi]i enun]uri în care complementul circumstan]ial de loc [i complementul circum-stan]ial de timp s\ fie introduse prin urm\toarele prepozi]ii:

dup\ — ...........................................................................................................................— ...........................................................................................................................

înaintea — ......................................................................................................................— ......................................................................................................................

la — ................................................................................................................................— ................................................................................................................................

împrejurul — .................................................................................................................— ..................................................................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care complementul circumstan]ial de timp s\ fie exprimat prinurm\toarele p\r]i de vorbire:

ziua– substantiv: .............................................................................................................– adverb: ..................................................................................................................

seara– substantiv: .............................................................................................................– adverb: ..................................................................................................................

iarna– substantiv: .............................................................................................................– adverb: ..................................................................................................................

168


4. Folosi]i în enun]uri cinci locu]iuni adverbiale cu func]ii de complement circumstan]ial detimp [i sublinia]i-le:

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

5. Transforma]i predicatele subliniate în verbe la moduri nepersonale [i preciza]i ce func]iesintactic\ au verbele ob]inute prin transformare [i la ce mod sunt:

a) Când mergeam spre cas\, m-am întâlnit cu ea.......................................................................................................................................b) M-a recunoscut înainte s\-i vorbesc.......................................................................................................................................c) Pân\ s\ iei o hot\râre, gânde[te-te bine!......................................................................................................................................d) {i-a reamintit secven]a când a deschis radioul.......................................................................................................................................

6. Sublinia]i complementele circumstan]iale de timp din enun]urile urm\toare:

a) „Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,Doar ceasornicul urmeaz\ lung-a timpului c\rare…“

(Mihai Eminescu, Scrisoarea I)b) „De-a pururea aproape vei fi de sânul meu…

Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu.“(Mihai Eminescu, O, mam\…)

c) „Trecut-au anii ca nori lungi pe [esuri{i niciodat\ n-or s\ vie iar\,C\ci nu m\-ncânt\ azi cum m\ mi[car\Pove[ti [i doine, ghicitori, eresuri…“

(Mihai Eminescu, Trecut-au anii)

d) „În fiecare duminic\, între Albac [i Abrud se scurge convoiul lor greoi, primitiv. Lavenirea nop]ii, oamenii dejug\ boii (...). Spre ora dou\ îi înjug\ din nou…“

(Geo Bogza, Priveli[ti [i sentimente)

7. Rescrie]i complementele circumstan]iale de timp din textele de mai sus, precizând prince sunt exprimate:

— ........................................................... — ...........................................................

— ........................................................... — ...........................................................

— ........................................................... — ...........................................................

— ........................................................... — ...........................................................

— ........................................................... — ...........................................................

— ........................................................... — ...........................................................

169


COMPLEMENTUL CIRCUMSTAN}IAL DE MOD

1. Sublinia]i complementele circumstan]iale de mod din enun]urile urm\toare [i preciza]iprin ce sunt exprimate:

Procedeaz\ asemenea celui de lâng\ el........................................................................................................................................Vorbe[te f\r\ a gândi........................................................................................................................................Mergea pe strad\ bomb\nind........................................................................................................................................S\ nu vorbe[ti neîntrebat!.......................................................................................................................................Se deplaseaz\ câte doi........................................................................................................................................Îi spune de trei ori [i tot nu în]elege........................................................................................................................................P\durea st\pâne[te pretutindeni, deopotriv\ de întunecos........................................................................................................................................Au ajuns cu chiu cu vai pân\ la caban\........................................................................................................................................S-a dus de-a dura pân\ la poalele dealului........................................................................................................................................

2. Observând valoarea copulativ\ sau predicativ\ a verbelor din enun]urile de mai jos, dife-ren]ia]i numele predicative de complementele circumstan]iale de mod, dup\ modelul:

Reproduce mecanic. → C.c.m. R\spunsul este mecanic. → N.p.I s-a r\spuns clar. → ............R\spunsul este clar. → ............Vorbele îi par f\r\ [ir. → ............Vorbe[te f\r\ [ir. → ............Ai scris f\r\ cap [i f\r\ coad\. → ............Lucrarea a ie[it f\r\ cap [i f\r\ coad\. → ............Interven]ia lui devenea astfel f\r\ rost. → ............Se plimb\ f\r\ rost. → ............A ajuns de nerecunoscut. → ............Au ajuns pe nea[teptate. → ............Chiar la maturitate r\m\sese cu capul în nori. → ............Au r\mas f\r\ voie la spectacol. → ............

3. Alc\tui]i enun]uri în care complementul circumstan]ial de mod s\ fie exprimat prin:a) prepozi]ie + substantiv în cazul dativ:.......................................................................................................................................b) adjectiv:.......................................................................................................................................c) locu]iune adverbial\ de mod:.......................................................................................................................................

170


d) adverb de mod:.......................................................................................................................................e) prepozi]ie + numeral ordinal:.......................................................................................................................................f) numeral distributiv:.......................................................................................................................................g) numeral multiplicativ:.......................................................................................................................................

4. Transforma]i predicatele subliniate în verbe la moduri nepersonale precizând modul [ifunc]ia sintactic\ a verbului ob]inut prin transformare:

Au plecat f\r\ s\ anun]e.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

F\r\ s\-i vad\ cineva, s-au furi[at în sal\.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

5. Rescrie]i complementele circumstan]iale de mod din textele de mai jos, precizând prin cesunt exprimate:

a) „Totu[i, în lupta aceasta, dou\ regimente de infanterie au fost aproape completnimicite [i chiar husarii lui au suferit mult, mai ales în cursul contraatacului, când a primit [i elschija care era cât p-aci s\-l lase [chiop, fiindc\ un doctor cam smintit a umblat în ruptul capu-lui s\-i taie piciorul.“

(Liviu Rebreanu, P\durea spânzura]ilor)— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

b) „Uneori c\lca atent, aproape cu team\, oprindu-se, privind st\ruitor nisipul în jurul lui,parc\ ar fi c\utat ceva, apoi schimb\ brusc direc]ia (...) p\[ind pripit pe nisipul ud…“

(Mircea Eliade, În curte la Dionis)

— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

6. Alc\tui]i cinci enun]uri în care complementele circumstan]iale de mod s\ fie exprimateprin locu]iuni adverbiale [i sublinia]i-le:

— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

171


COMPLEMENTUL CIRCUMSTAN}IAL DE CAUZ|

1. Alc\tui]i enun]uri în care complementul circumstan]ial de cauz\ s\ fie exprimat prinurm\toarele p\r]i de vorbire precedate de locu]iunea prepozi]ional\ din cauza:

a) substantiv:.......................................................................................................................................b) pronume personal:.......................................................................................................................................c) pronume demonstrativ:.......................................................................................................................................d) pronume nehot\rât:.......................................................................................................................................e) numeral cardinal:.......................................................................................................................................f) numeral ordinal:.......................................................................................................................................g) numeral colectiv:.......................................................................................................................................

2. Recunoa[te]i func]ia sintactic\ a termenilor preceda]i de prepozi]ia de în enun]urile:De aceea s-a sup\rat. ........................................................................Se teme de acesta. ............................................................................De ce ]i-e fric\ nu scapi! ...................................................................N-am în]eles de ce ai renun]at. .........................................................M\ interesez de ce s-a mai întâmplat. ...............................................M\ tem de gura lui. ..........................................................................Este ajutat de p\rin]i. ........................................................................De azi este colegul nostru. ................................................................Încercarea de a fugi a e[uat. .............................................................Pere]ii casei sunt de c\r\mid\. ..........................................................

3. Preciza]i modul [i func]ia sintactic\ ale verbelor la moduri nepersonale din enun]urile demai jos:

Plecând în grab\, a uitat u[a descuiat\.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................Îl va ajuta explicându-i fiecare pasaj.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................Terminându-se benzina, au r\mas la jum\tatea drumului.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................Terminând de înv\]at, ies la plimbare.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

172


Se fere[te a trece prin acel loc.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................Speriat de cele v\zute, a renun]at.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................R\m\sese ag\]at de un cui.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................Nu e bine s\ pleci sup\rat.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

4. Rescrie]i complementele circumstan]iale de cauz\ din textele de mai jos, precizând prince sunt exprimate:

a) „Dac\ iube[ti f\r\ s\ speriDe-a fi iubit vreodat\,Se-ntunec\ de lungi p\reriDe r\u via]a toat\.“

(Mihai Eminescu, Dac\ iube[ti f\r\ s\ speri)— ..................................................................................................................................b) „Ea auzise cum c\ el

Murise-n b\t\lii{i de durere ea s-a stinsCa floarea-n vijelii.“

(Mihai Eminescu, A fost odat-un cânt\re])— ..................................................................................................................................c) „… Mihai ocoli cetatea [i începu a o bate cu tunurile, dar, v\zând c\ n-o poate dobân-

di (...) [i silit de greutatea iernii, o n\pusti deocamdat\ [i se întoarse în scaun în Bucure[ti.“(Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................d) „Era pr\p\dit de osteneal\ [i de nesomn, c\ci toat\ noaptea se zvârcolise…“

(Liviu Rebreanu, P\durea spânzura]ilor)— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................e) „Neezistând dar decât un document sigur (...) totul fiind cu putin]\ pe acest\ lume,

n-ar fi exclus ca pruncul s\ se fi n\scut la Ipote[ti, fiind apoi adus [i botezat la Boto[ani.“ (George C\linescu, Via]a lui Mihai Eminescu)

— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

5. Corecta]i enun]urile urm\toare, explicând în ce const\ gre[eala:

Vei reu[i din cauza muncii. ...........................................................................................— ..................................................................................................................................

173


A pierdut datorit\ neaten]iei. .......................................................................................— ..................................................................................................................................Gra]ie eforturilor, a muncii premanente, va câ[tiga.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

6. Construi]i enun]uri în care complementul circumstan]ial de cauz\ s\ fie introdus prin pre-pozi]iile [i locu]iunile prepozi]ionale date:

gra]ie: ...........................................................................................................................datorit\: ........................................................................................................................mul]umit\: ....................................................................................................................din cauza: .....................................................................................................................

COMPLEMENTUL CIRCUMSTAN}IAL DE SCOP

1. Sublinia]i complementele circumstan]iale de scop din enun]urile de mai jos:S-au întâlnit pentru definitivarea planului de lupt\.Pentru aflarea adev\rului discutase cu ambele p\r]i.Spre aducerea aminte a urma[ilor, consemnase aceste fapte în cronica domniei lui.A p\strat toate schi]ele în vederea public\rii lor.Se adun\ în scopul discut\rii condi]iilor.Îi chem\ pentru a le citi ultimele poezii.S-a documentat serios spre a putea r\spunde la orice întrebare.Se preg\tise de interpretat [i piese mai grele.

2. Construi]i enun]uri în care complementul circumstan]ial de scop s\ fie introdus prinurm\toarele prepozi]ii sau locu]iuni prepozi]ionale:

de: .................................................................................................................................pentru: ...........................................................................................................................spre: ...............................................................................................................................în vederea: .....................................................................................................................în scopul: .......................................................................................................................

ATEN}IE!

174

Situa]ia exprimat\ de complementul circumstan]ial de scop exist\ dup\ cea exprimat\ deelementul regent.Situa]ia exprimat\ de complementul circumstan]ial de cauz\ exist\ înaintea celei expri-mate de termenul regent.Exemplu: Înv\]ând mai bine, ai reu[it.

(înv\]ând – complement circumstan]ial de cauz\)Înva]\ mai mult pentru a reu[i.(pentru a reu[i – complement circumstan]ial de scop)


3. Recunoa[te]i func]ia sintactic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile de mai jos:

Pentru a rezolva corect exerci]iul trebuie s\ fii atent.......................................................................................................................................Speriat de urmarea gestului s\u, a fugit.......................................................................................................................................Concentrându-se, a g\sit solu]ia corect\.......................................................................................................................................Spre a nu-l mai uita, pusese discul la vedere.......................................................................................................................................De sup\rat, nu vedea pe unde calc\.......................................................................................................................................Se preg\tise trei zile de mers în acea drume]ie.......................................................................................................................................

4. Sublinia]i complementele circumstan]iale de scop din textele urm\toare:a) „Vru s\-l piarz\ cu orice chip [i, neîndr\znind a-l prigoni pe fa]\, trimise uciga[i spre

a-l prinde [i a-l aduce la Bucure[ti, sau a-l ucide prin tain\.“(Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

b) „C\ci dragostea mo[iei, ca sfânta prim\var\,În sânu-i înflore[te [i îl întinere[tePentru salvarea ]\rii, când ]ara p\time[te.“

(Vasile Alecsandri, Dumbrava Ro[ie)c) „Boierii [i c\lug\rii, spre a-[i asigura [i a-[i întinde privilegiile lor, spre a umili pe Mihai,

tr\dar\ drepturile na]iei.“ (Nicolae B\lcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

5. Rescrie]i enun]urile de mai jos transformând în verbe la moduri nepersonale predicatelesubliniate [i preciza]i modul [i func]ia sintactic\ a verbului ob]inut prin transformare:

L-au chemat ca s\-i explice planul lor.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

Ca s\-l conving\, i-a promis marea cu sarea.— ..................................................................................................................................— ..................................................................................................................................

6. Preciza]i func]ia sintactic\ [i valoarea morfologic\ a fiec\rui termen din enun]urile de mai jos:

S-au întâlnit cu scopul de a discuta.......................................................................................................................................L-au p\strat cu scopul utiliz\rii lui la alt\ ma[in\.......................................................................................................................................Se întâlnesc în vederea semn\rii contractului.......................................................................................................................................

175


COMPLEMENTELE NECIRCUMSTAN}IALE

COMPLEMENTUL DIRECT

1. Alc\tui]i enun]uri în care complementul direct s\ fie exprimat prin:a) locu]iune substantival\: ..............................................................................................b) pronume posesiv: .......................................................................................................c) pronume reflexiv: .......................................................................................................d) pronume interogativ: .................................................................................................e) pronume relativ: .........................................................................................................f) numeral ordinal: ..........................................................................................................g) numeral colectiv: ........................................................................................................h) verb la modul infinitiv: ................................................................................................i) verb la modul supin: ....................................................................................................

2. Sublinia]i complementele directe din enun]urile urm\toare, precizând valoarea morfo-logic\ a termenului determinat:

L-a cunoscut pe bunicul. .....................................................Îl d\ de gol privirea. ...........................................................Uite-l pe colegul meu! ........................................................

RE}INE}I!

3. Recunoa[te]i func]ia sintactic\ a cuvintelor subliniate în enun]urile urm\toare:Nu poate [ti chiar tot. .............................................................................Nu se poate [ti vinovatul. .......................................................................Nu [tie îng\ima dou\ vorbe. ...................................................................Nu se [tie vinovatul. ...............................................................................A gândit fiecare mi[care. ........................................................................S-a gândit el la ceva. ...............................................................................Nu [tie ce se întâmpl\. ...........................................................................Nu [tie ce s\ fac\. ...................................................................................Are de recunoscut trei melodii. ...............................................................R\mâne de recunoscut o ultim\ imagine. ...............................................Era greu de aflat adev\rul. .....................................................................Vedeam trecând cârdurile de cocori. .......................................................

4. Rescrie]i enun]urile urm\toare cu formele corecte [i explica]i în ce const\ gre[eala:V\d omul pe care l-ai lovit.............................................................................................................................................................................................................................................................................

176

Verbele care admit complementul direct se numesc verbe tranzitive. Verbele impersonale[i verbele la diateza pasiv\ sunt intranzitive.


Vorbele care mi le-ai spus m-au deranjat.............................................................................................................................................................................................................................................................................M-am gândit pe care cuvinte s\ le scriu.............................................................................................................................................................................................................................................................................Omul ce l-am v\zut azi l-am v\zut [i ieri.............................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Transforma]i predicatele subliniate în verbe la moduri nepresonale, precizând func]ia sin-tactic\ [i modul verbului ob]inut prin transformare:

Se poate s\ spui mai mult.............................................................................................................................................................................................................................................................................Poate s\ treac\ mai des pe aici.............................................................................................................................................................................................................................................................................V\d cum trec zilele.............................................................................................................................................................................................................................................................................Fiecare avea câte ceva s\-i spun\.............................................................................................................................................................................................................................................................................

6. Rescrie]i complementele directe din textele urm\toare [i spune]i prin ce sunt exprimate:a) „De te-ating, s\ feri în l\turi,

De hulesc, s\ taci din gur\;Ce mai vrei cu-a tale sfaturiDac\ [tii a lor m\sur\?“

(Mihai Eminescu, Gloss\)..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................b) „Dac\ a[ accepta judecata domnului Iorga, atunci nu a[ mai putea între]ine leg\turile

unei prietenii din copil\rie [i nu m-ar bucura nicidecât contribu]iile acestui condei la revista mea.“ (Octavian Goga, Pagini alese)

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................c) „Eu iarna singur\-mi ]es tortul (...)

De n-am m\t\suri, am ce portNici bun prea prea, nici r\u de tot.“

(George Co[buc, Du[mancele)..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

177


COMPLEMENTUL INDIRECT

1. Folosi]i urm\toarele p\r]i de vorbire în cazul dativ cu func]ia sintactic\ de complementindirect:

substantiv: ......................................................................................................................pronume personal: .........................................................................................................pronume reflexiv: ............................................................................................................pronume relativ: .............................................................................................................numeral colectiv: ............................................................................................................numeral cardinal: ............................................................................................................numeral frac]ionar: .........................................................................................................

2. Rescrie]i complementele indirecte din enun]urile urm\toare [i men]iona]i prin ce suntexprimate:

Se gânde[te a-l trimite la munc\........................................................................................................................................M\ feresc de lansat informa]ii neverificate........................................................................................................................................Te referi la plecarea noastr\?.......................................................................................................................................Se mir\ de ce i-a spus colega ei........................................................................................................................................Nu au descoperit cu cine a comis fapta........................................................................................................................................S\ pleci la drum cu cine ]i se pare mai prudent........................................................................................................................................

3. Alc\tui]i enun]uri în care prepozi]iile de mai jos s\ introduc\ func]iile sintactice indicate:pentrucomplement indirect: .................................................................................................complement circumstan]ial de scop:...................................................................................................................................atribut substantival: ...................................................................................................nume predicativ: .......................................................................................................cucomplement indirect: .................................................................................................complement circumstan]ial de mod:...................................................................................................................................atribut substantival: ....................................................................................................atribut pronominal: ....................................................................................................nume predicativ: .........................................................................................................decomplement indirect: .................................................................................................complement circumstan]ial de cauz\:...................................................................................................................................complement circumstan]ial de timp:...................................................................................................................................

178


atribut substantival: ....................................................................................................complement de agent: ...............................................................................................atribut adverbial: ........................................................................................................nume predicativ: .........................................................................................................

ATEN}IE!

4. Diferen]ia]i în enun]urile urm\toare complementele directe, indirecte [i de agent, dup\modelul:

Îl cunosc. → C.d. Mi-a povestit. → C.i. E ajutat de to]i. → C.ag.Se baza pe prietenii lui. → ...........Îi anun]\ pe to]i. → ...........Se fere[te de gropi. → ...........Se simte s\pat de cel mai bun prieten. → ...........N-a fost v\zut de nimeni toat\ ziua. → ...........Vorbe[ti de lucruri sfinte. → ...........Argumenta]ia s-a construit pe argumente false. → ...........Îl b\nuie[te pe vecinul lui. → ...........

5. Rescrie]i cuvintele înso]ite de prepozi]ii din textul urm\tor, precizând:

a) func]ia sintactic\b) valoarea morfologic\

a) „Afar\-i toamn\, frunza-mpr\[tiat\,Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;{i tu cite[ti scrisori din roase plicuri{i într-un ceas gânde[ti la via]a toat\.“

(Mihai Eminescu, Sonete)....................................... → a) ......................................................................................

→ b) ............................................................................................................................ → a) ......................................................................................

→ b) ............................................................................................................................ → a) ......................................................................................

→ b) ............................................................................................................................ → a) ......................................................................................

→ b) .....................................................................................

179

Prepozi]ia pe introduce:a) complementul direct exprimat prin substantive care numesc persoana (sau substitu-

en]i ai acestor substantive)Exemplu: Îl v\d pe colegul meu / pe el.

b) complement indirect exprimat prin substantive sau substituen]i nume de persoanesau de obiecte.Exemplu: M\ bizui pe tine/pe ajutorul t\u.

— complementul direct – întreb\rile pe cine? ce?— complementul indirect – întreb\rile pe cine? pe ce?


TEST DE EVALUARESe dau cuvintele: a, se, l\uda, citi, fi, mare, elev, duce, trebui, frumos, cuvinte, pl\cea,

munca, de, citi, înaintea, cas\, de, mic\, lipa-lipa, sup\rare, sp\lat, pentru, mâncat, plouând,despre, cei doi, c\tre, profesor.

Se cere:a) combina]i cuvintele de mai sus, astfel încât s\ ob]ine]i urm\toarele p\r]i de propozi]ie,

exprimate prin p\r]ile de vorbire indicate:1. - un predicat verbal exprimat prin verb impersonal:...................................................................................................................................2. - un predicat nominal cu nume predicativ multiplu:...................................................................................................................................3. - un subiect nonpersonal determinând un verb imersonal:...................................................................................................................................4. - un atribut verbal exprimat prin verb la infinitiv:...................................................................................................................................5. - un complement circumstan]ial de loc exprimat prin substantiv în cazul genitiv:...................................................................................................................................6. - un complement circumstan]ial de timp exprimat prin adjectiv:...................................................................................................................................7. - un complement circumstan]ial de mod exprimat prin interjec]ie:...................................................................................................................................8.- un complement circumstan]ial de cauz\ exprimat prin substantiv în cazul acuzativ:...................................................................................................................................9. - un complement circumstan]ial de scop exprimat prin verb la supin:...................................................................................................................................

10. - un complement direct exprimat prin verb la gerunziu:...................................................................................................................................

11. - un complement indirect exprimat prin numeral în cazul acuzativ:...................................................................................................................................

12. - un complement de agent exprimat prin substantiv:...................................................................................................................................

4,50 ppuncteb) folosi]i, în enun]uri, p\r]ile de propozi]ie descoperite la punctul a):

1. .................................................................................................................................2. .................................................................................................................................3. .................................................................................................................................4. .................................................................................................................................5. .................................................................................................................................6. .................................................................................................................................7. .................................................................................................................................8. .................................................................................................................................9. .................................................................................................................................


180


COMUNICAREFI{A DE BIBLIOTEC|

„Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci. Alte per-soane consider\ c\ ar fi o gr\din\, al]ii [i-l pot închipui ca un palat; eu l-am imaginatîntotdeauna ca o bibliotec\…“

(Jorge Luis Borges, C\r]ile [i noaptea)

1. Imagina]i-v\ c\ intra]i pentru prima dat\ într-o bibliotec\ [i vre]i s\ c\uta]i o anu-mit\ carte. Dac\ nu [ti]i, l\sa]i-ne pe noi s\ v\ ajut\m!

a) Dac\ vre]i s\ g\si]i un anumit autor, c\uta]i în casetele în care sunt a[ezatefi[ele de bibliotec\, alfabetic, dup\ numele autorului.

b) Studia]i cu aten]ie fi[a. Iat\ ce ve]i g\si:Numele autorului (nume, prenume).Titlul lucr\rii este notat în întregime, f\r\ prescurt\ri. Dac\ este în alt\ limb\,

titlul este reprodus în limba original\ (eventual tradus în limba român\).Num\rul de cot\ indic\ raftul unde trebuie c\utat\ lucrarea. (Volumele

într-o bibliotec\ sunt a[ezate func]ional, pe domenii de specialitate [i alfabetic – dac\este o bibliotec\ mic\ – sau succesiv, în func]ie de format [i de num\rul cotei – dac\este o bibliotec\ mare).

2. Completa]i fi[ele de bibliotec\ de mai jos, folosind datele din foaia de titlu ac\r]ii, pentru:

a) Manualul de limb\ român\, pentru clasa a VII-a;b) cartea voastr\ preferat\.

181

............................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

............................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

....................................................

Caiet_Romana_VII_partea 1_13_comunicare (181-206)_2011.qxd 15-Jul-11 11:30 AM Page 181

FI{A DE LECTUR|

În func]ie de utilitatea lor [i de scopul urm\rit, fi[ele de lectur\ se pot întocmi îndiferite feluri:

a) rezumatul unei opere literare sau al unui capitol;b) caracterizarea unor personaje (în detaliu sau schi]e de portret);c) succesiunea ideilor dintr-o oper\ sau dintr-un articol;d) citate din opera respectiv\ sau din studiile despre autorul c\r]ii;e) procedee artistice dintr-o oper\ literar\ etc.La începutul fi[ei, în partea dreapt\, se noteaz\:a) numele autorului;b) titlul volumului;c) capitolul;d) data întocmirii fi[ei;e) tema propus\.Fi[ele de lectur\ se p\streaz\ în plicuri, pe care se scrie numele autorului, titlul

operei [i tema fi[ei.

1. Alc\tui]i fi[a-rezumat a unei opere literare preferate. Nota]i ideile sub forma unorscurte enun]uri, care sintetizeaz\ con]inutul paragrafelor. Scoate]i în final ideea central\.

182

.......................................................

.......................................................

.......................................................

.......................................................

.......................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................

....................................................................................................................


ORGANIZAREA MONOLOGULUI EXPOZITIV {I DEMONSTRATIV

1. Citi]i urm\toarele fragmente din discursul scriitorului B. {t. Delavrancea, rostit la24 ianuarie 1915 la Ateneul Român:

„Copii, ce e Patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care r\scole[tetoate puterile din om [i, în anumite clipe, îl ridic\ mai presus de existen]a lui [i-l face s\moar\ de bun\voie pentru lini[tea [i m\rirea unor urma[i pe care nu-i va cunoa[te [inu-l vor cunoa[te?

Patria este înl\untrul nostru [i o ducem cu noi peste ]\ri [i peste m\ri [i numaicând suntem departe [i în str\in\tate ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt [inu g\sim mângâiere decât în restri[te [i în l\crimi. Patria nu e p\mântul pe care tr\imdin întâmplare, ci e p\mântul pl\m\dit cu sângele [i înt\rit cu oasele înainta[ilor no[tri(…). P\rin]ii, mo[ii [i str\mo[ii no[tri ne sunt patria noastr\; ei cari au vorbit aceea[i limb\,care au avut acela[i dor, aceea[i suferin]\, aspira]iuni, sunt adev\rata noastr\ patrie!“

2. Stabili]i ideea principal\ pe care o transmite scriitorul [i argumentele folosite pen-tru sus]inerea acestei idei.

a) ....................................................................................................................................................................................................................b) ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Marca]i cu x r\spunsurile corecte privind mijloacele prin care emi]\torul reu[e[tes\ capteze aten]ia auditoriului [i s\ se fac\ în]eles:

A. Emi]\torul capteaz\ aten]ia:

a) în introducere, se pune în valoare subiectul prin propozi]ii interogative. �b) în cuprins, ideile sunt ilustrate prin anecdote. �c) în încheiere, se pune o întrebare. �

B. Emi]\torul se face în]eles:

a) în introducere, se anun]\ planul expunerii. �b) în cuprins, ideile sunt exprimate coerent. �c) în încheiere, se aminte[te pe scurt ceea ce a fost expus. �

4. Face]i preciz\ri în leg\tur\ cu:a) formularea ideilor: .........................................................................................

183

X


b) vocabularul folosit: .........................................................................................c) lungimea frazelor: ..........................................................................................d) debitul verbal: ................................................................................................

5. Citi]i textul de mai jos [i r\spunde]i cerin]elor:„CA}AVENCU (ia poz\, trece cu importan]\ printre mul]ime [i suie la tribun\; î[i

pune p\l\ria la o parte, gust\ din paharul cu ap\, scoate un vraf de hârtii [i gazete [ile a[eaz\ pe tribun\, apoi î[i trage batista [i-[i [terge cu elegan]\ avoc\]easc\ fruntea.Este emo]ionat, tu[e[te [i lupt\ ostentativ cu emo]ia care pare a-l birui. T\cere com-plet\. Cu glasul tremurat): Domnilor!… Onorabili cet\]eni!… Fra]ilor!… (Plânsul îl`ncearc\.) Ierta]i-m\, fra]ilor, dac\ sunt mi[cat, dac\ emo]iunea m\ apuc\ a[a de tare…suindu-m\ la aceast\ tribun\… pentru a v\ spune [i eu (Plânsul îl încearc\ [i mai tare.)Ca orice român, ca orice fiu al ]\rii sale… în aceste momente solemne (de-abia se maist\pâne[te)… m\ gândesc… la ]\ri[oara mea (plânsul l-a biruit de tot)… la România(plânge; aplauze în grup)… la fericirea ei!… (acela[i joc de amândou\ p\r]ile) la pro-gresul ei!… (asemenea crescendo) la viitorul ei! (Plâns cu hohote. Aplauzezguduitoare)“

(I. L. Caragiale, O scrisoare pierdut\)

Face]i preciz\ri în leg\tur\ cu urm\toarele mijloace prin care emi]\torul (per-sonajul Nae Ca]avencu) încearc\ s\ capteze aten]ia auditoriului (de la tribuna prim\riei,cu ocazia alegerilor candidatului guvernamental):

lungimea frazelor: ....................................................................................................................................................................................................................

articularea cuvintelor: ...............................................................................................................................................................................................................

debitul verbal: .....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

în\l]imea vocii: ..........................................................................................................................................................................................................................

intona]ia vocii: ..........................................................................................................................................................................................................................

elementele nonverbale: ............................................................................................................................................................................................................

6. Explica]i urm\toarea cugetare a lui Rudyard Kipling: „Cuvintele sunt cel mai pu-ternic drog folosit de umanitate“.

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

184


STRUCTURA GRAFIC| SPECIFIC| UNOR TEXTE

1. Transcrie]i, din operele literare citite, câte un fragment care s\ reprezinte urm\-toarele tipuri de texte, precizând particularit\]ile lor grafice:

a) proz\ narativ\:– exemplu: ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................– particularit\]i: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................b) poezie cu vers clasic (împ\r]it în strofe):– exemplu: ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................– particularit\]i: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................c) poezie în vers liber:– exemplu: ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................– particularit\]i: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Copia]i, dintr-un dic]ionar, defini]ia caligramei [i preciza]i particularit\]ile acesteia:a) defini]ie: ..........................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................b) particularit\]i: ....................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

185


TEXTELE NONLITERARE UTILITARE

1.Preciza]i elementele specifice fiec\ruia dintre urm\toarele tipuri de texte nonlite-rare, dup\ indica]iile date la punctul a):

a) Mersul trenurilor:– când apare: .....................................................................................................– de cine a fost tip\rit: .......................................................................................– cu ce scop a fost scris: ....................................................................................– cui îi este adresat: ...........................................................................................– unde îl g\si]i pentru cump\rare: .....................................................................– ce informa]ii transmite: ..................................................................................b) Cartea de telefon: – ......................................................................................................................– ......................................................................................................................– ......................................................................................................................– ......................................................................................................................– ......................................................................................................................

2. Completa]i urm\torul formular de telegram\:

186


PREZENTAREA UNUI EVENIMENT CULTURAL

1. Compara]i anun]urile de mai jos [i preciza]i care dintre ele este redactat corect;explica]i ce informa]ii lipsesc din anun]ul incorect:

a) Ast\zi, 1 aprilie 1999, s-a deschis în foaierul Teatrului Na]ional o expozi]ie dedesign vestimentar. Expun lucr\ri originale nume cunoscute în domeniu, ca AlinaPopescu, Dan Ionescu, R\zvan Avramescu. Expozi]ia este deschis\ în perioada 1 aprilie– 12 aprilie 1999.

b) Sponsorizat\ de BANCOREX, expozi]ia de carte social-politic\ are un programbogat, incluzând recenzii, întâlniri cu autori cunoscu]i ai genului, dezbateri [i meserotunde. Standurile cuprind atât autori români, cât [i autori str\ini.

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

2. Imagina]i-v\ urm\toarele situa]ii de semnalare a unui eveniment cultural [imen]iona]i tipul de prezentare a informa]iei: Δ - scris\; O - oral\; � - mixt\.

a) un reporter TV transmite de la fa]a locului: .................b) un crainic radio informeaz\ despre deschiderea stagiunii la Oper\: .................c) un om-sandwich str\bate plaja, anun]ând un spectacol [i oferind amatorilor

bilete: .................d) un crainic TV cite[te despre lansarea unui roman: .................e) tobo[arul satului anun]\ mare bal la Apahida: .................f) un panou publicitar din Pia]a Universit\]ii anun]\ premierele ce se vor prezenta

la Teatrul Na]ional: .................g) prin portavoce, s\tenii din V\sc\u]i sunt anun]a]i c\ la C\minul Cultural va cânta

Maria Ciobanu: .................h) elevii citesc un afi[ prin care sunt invita]i s\ participe la întâlnirea cu scriitoarea

Ana Blandiana: .................

3. Completa]i afi[ul urm\tor cu elementele necesare unei inform\ri complete:

187

Festivalul tteatrelor dde aamatori!


COMENTAREA UNEI SECVEN}E DINTR-UN TEXT LITERAR. PORTRETUL LITERAR

1. Citi]i cu aten]ie primul tablou din poemul Dan, c\pitan de plai de VasileAlecsandri [i extrage]i, pe coloane, fragmentele care surprind tr\s\turile personajuluiprincipal:

Tr\s\turi fizice Tr\s\turi morale............................................. .......................................................................................... .......................................................................................... .......................................................................................... .......................................................................................... .............................................

2. Extrage]i, din versurile indicate la exerci]iul 1, expresiile care sugereaz\ armo-nizarea între tr\s\turile fizice [i cele morale:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

3. Preciza]i:a) ce modalit\]i de expresivitate artistic\ recunoa[te]i în fragmentele date mai jos;b) ce tr\s\tur\ sau ce sentiment pune în eviden]\ fragmentul respectiv:

„tr\ie[te ca [oimul singuratic“ — ....................................................................— ....................................................................

„el trist acum prive[teo tainic\ fantasm\ ce-n zare s-adânce[te“ — ..................................................

— ..................................................„iar mun]ii, albi ca dânsul, se-nclin\-n dep\rtare“ — ..................................................................................................

— ..................................................................................................„dalba-i vitejie“ — ...........................................................................................

— ...........................................................................................„Atunci a lui mânie ca tr\snetul era,În patru mari hotare tuna [i fulgera“ — ..........................................................

— ..........................................................

4. Recunoa[te]i elementele de prozodie [i sublinia]i importan]a lor în reliefarealaturii legendare a eroului:

a) m\sura versurilor …………….…. – muzicalitatea fragmentului este ….......…........b) rima versurilor ……………………. – asem\narea cu ……...……….. care este sursa

de inspira]ie a scriitorului.c) ritmul ………………………......................................................................................

188


5. Citi]i cu aten]ie textul urm\tor [i delimita]i fragmentele care surprind:a) tr\s\turile fizice;b) tr\s\turile morale;c) armonia între tr\s\turile fizice [i tr\s\turile morale.„Fost-au acestu {tefan Vod\ mare de statu, mânios [i de grabu v\rs\toriu de

sânge nevinovat; de multe ori la ospe]e omorâea f\r\ jude]u. Amintrilea era un omîntreg la fire, nelene[u, [i lucrul s\u îl [tia a-l acoperi [i unde nu gândiai, acolo îl aflai.

La lucruri de r\zboaie me[ter, unde era nevoie însu[i se vârâea c\ v\zându-l ais\i, s\ nu s\ înd\r\ptieaze [i pentru aceia raru r\zboiu de nu biruia.

{i unde biruia al]ii nu perdea n\dejdea, c\ [tiindu-se c\zut jos, s\ ridica deasuprabiruitorilor.“

(Grigore Ureche, Letopise]ul }\rii Moldovei)

6. Grupa]i tr\s\turile din portretul de mai sus în:

Calit\]i (însu[iri pozitive) Defecte (însu]iri negative)............................................. .......................................................................................... .......................................................................................... .......................................................................................... .............................................

7. Observa]i raportul dintre calit\]i [i defecte [i explica]i care tr\s\turi accentueaz\autenticitatea portretului (impresia c\ portretul este real):

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

8. Rescrie]i fragmentele din textul de la exerci]iul 5 care demonstreaz\ c\ autorulsus]ine cu argumente afirma]iile despre însu[irile domnitorului:

mânios ..............................................................................................................nelene[u ...........................................................................................................la lucruri de r\zboaie me[ter .............................................................................nu perdea n\dejdea ..........................................................................................

9. Explica]i de ce portretul prezentat la exerci]iul 5, este un portret complex:............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

189


ELEMENTE VERBALE {I NONVERBALE

ÎNL|N}UIREA ELEMENTELOR VERBALE {I NONVERBALE ÎN CONTEXT

1. Imagina]i-v\ scurte dialoguri pentru fiecare dintre desenele de mai jos:

190

...........................................................

...........................................................

...........................................................

...........................................................

...........................................................

...........................................................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.............................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

.................................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

....................

............................

............................

............................

............................

............................

............................

............................


DIALOGUL FORMAL {I INFORMAL

1. Citi]i cu aten]ie dialogul urm\tor [i r\spunde]i cerin]elor date:– Tu e[ti \la care te-ai dus cu pâra la [efu?– Ce credeai tu, b\, c\ nu aflam?– Eu …– Ce tu, b\, ce? Vrei s\ spui c\ nu e adev\rat?– Eu m-am dus la el cu alte probleme, m\i fra]ilor, n-am spus nimic de voi!

a) Preciza]i ce tip de dialog reprezint\ textul de mai sus:..........................................................................................................................b) Recunoa[te]i elementele lexicale specifice acestui tip de dialog, în textul de

mai sus:..........................................................................................................................

2. Reface]i textul de la exerci]iul 1, completând cu urm\toarele elemente nonver-bale ale limbajului:

a) pozi]ia vorbitorilor;b) atitudinea fiec\rui participant la dialog;c) gesturile care înso]esc replicile vorbitorilor;d) expresia fe]ei fiec\rui vorbitor...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Citi]i cu aten]ie urm\torul fragment de interviu [i r\spunde]i cerin]elor date:„Reporterul: Când a]i sim]it pentru prima oar\ imboldul de a scrie povestea

Morome]ilor? Marin Preda: Ideea de a scrie un roman despre Morome]i s-a n\scut imediat ce

am debutat cu volumul «Întâlnirea din p\mânturi». Acolo, într-o prim\ edi]ie, era chiaro nuvel\ care prefigura viitorul roman. Nuvela se numea «Diminea]\ de iarn\» [icuprindea, în fond, finalul «Morome]ilor».“

(vol. Marin Preda, Crea]ie [i moral\)a) Men]iona]i ce tip de dialog ilustreaz\ fragmentul de mai sus:..........................................................................................................................b) Preciza]i dou\ tr\s\turi ale lexicului folosit în text:....................................................................................................................................................................................................................................................c) Argumenta]i dac\ acest tip de dialog poate fi înso]it de elemente nonverbale

[i da]i câteva exemple:....................................................................................................................................................................................................................................................

191


VALOAREA EXPRESIV| A SEMNELOR DE PUNCTUA}IEFacultativ

1. Preciza]i valoarea expresiv\ a semnelor de punctua]ie în urm\toarele texte apar]inândunor moduri de expunere diferite:

Nara]iunea) „{i odat\ pornesc ei teleap, teleap, teleap!“

(Ion Creang\, Harap-Alb)– virgulele: .........................................................................................................– semnul exclam\rii: ..........................................................................................b) „Gânduri-gânduri – nori [i corbi – treceau prin cugetul lui D\nil\ «Ce au c\utat turcii

pân\ aici? Când au venit, ce vijelie i-a adus?… În sfâr[it, dac\ o fi s\ ne cear\ pielea, o s\ le-ovindem cât vom putea mai scump.»“

(Gala Galaction, La Vulturi!)– liniile de pauz\: ...............................................................................................– ghilimelele (vorbirea personajului): ..................................................................– punctele de suspensie: ....................................................................................– virgulele: .........................................................................................................

Descrierea) „Omul acela era ceva de sp\riet: avea ni[te urechi cl\p\uge [i ni[te buzoaie groase [i

d\b\l\zate. {i când sufla cu dânsele, cea de deasupra se r\sfrângea în sus peste sc\fârlia capu-lui, iar cea dedesubt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. {i, ori pe ce se oprea suflarea lui, sepunea promoroaca mai groas\ de-o palm\. Nu era chip s\ se apropie de dânsul, c\ a[a tremu-ra de tare, de parc\-l zghihuia dracu! {i dac-ar fi tremurat numai el, ce ]i-ar mai fi fost?

Dar toat\ suflarea [i f\ptura de primprejur îi ]ineau hangul (…).“ (Ion Creang\, Harap-Alb)

– dou\ puncte: ..................................................................................................– virgulele: .........................................................................................................– semnul întreb\rii: ............................................................................................

Dialoga) „ – Mam’mare, de ce nu mai vine?… Eu vreau s\ vie!

– Vine, vine acuma pui[orul mamii! r\spunde cucoana.“(I. L. Caragiale, D-l Goe)

– liniile de dialog: ...............................................................................................– semnele exclam\rii: .........................................................................................– virgulele: .........................................................................................................b) „– Cine-i? strigã Tudor s\rind în sus cu ochii mânio[i.

– Cine-i? rânji bãtrânul. Cine nu-l [tie? [i copilul din leag\n îi aude numele cubl\st\m! Cãci ne-a s\r\cit [i ne-a umilit! ne-a bãtut [i ne-a sângerat! [i pe tine te-a l\sat orfan!“

(M. Sadoveanu, Neamul {oim\re[tilor)– liniile de dialog: ...............................................................................................– semnele exclam\rii: .........................................................................................– semnele de exclamare: ...................................................................................

192


TEXTUL DOCUMENTARFacultativ

1. Citind cu aten]ie textul de mai jos, men]iona]i informa]iile pe care vi le ofer\ sub form\de conspect:

„În anul 1974 s-a publicat, la editura Dacia din Cluj un manuscris de la sfâr[itul secolu-lui trecut datorat lui Gh. Nicola Stoian-Ogringeanu, originar din Oltenia. Manuscrisul, intitulat«Cronica de la Bechet», prezint\ importan]a deosebit\ sub raportul limbii vorbite, în sensul c\prezint\ cu regularitate forme de plural de tipul bivoli]\, bra]\, car\, fiin]\, gr\un]\, lubeni]\,porumbi]\, suferin]\, vapoar\. Substantivele feminine prezint\, la genitiv-dativ, forme neliterare:brut\rii, familii, istoriii, luptiii.“

(Gavril Istrate, Originea limbii române literare)........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Observa]i con]inutul versurilor de mai jos [i explica]i de ce nu au caracter de text docu-mentar:

„Limba noastr\-s vechi izvoade,Povestiri din alte vremuri{i cetindu-le-n[irate,Te-nfiori adânc [i tremuri.“ (Alexe Mateevici, Limba noastr\)

3. Comparând textele de la exerci]iile 1 [i 2 eviden]ia]i particularit\]ile textului documentar,precizând în leg\tur\ cu primul text:

a) stilul – concis sau prolix (detaliat): ............................................................................b) sensul termenilor folosi]i – propriu sau figurat: .........................................................c) natura elementelor prezentate – reale sau imaginare: ..............................................d) efectul lecturii textului asupra cititorului – informeaz\ sau impresioneaz\:......................................................................................................................................

4. Preciza]i câteva elemente prin care textul literar se deosebe[te de textul documentar,folosindu-v\ de compara]iile f\cute la exerci]iul 3:

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

5. Marca]i, în lista de mai jos, tipurile de scrieri care au caracter de text documentar, dup\modelul:

– o lec]ie din manualul de biologie �– o strof\ din poezia O furnic\ de Tudor Arghezi �– catalogul unei expozi]ii de pictur\ �– prezentarea picturii Ciob\na[uL f\cut\ de Al. Vlahu]\ �– recenzia unei c\r]i despre rela]iile economice interna]ionale �– prezentarea Carpa]ilor Orientali în manualul de geografie �– prezentarea Ceahl\ului în poezia Vara de George Co[buc �– cronica unui spectacol de teatru �

193

x


REZUMATUL UNUI TEXT {TIIN}IFIC

1.Citi]i textul de mai jos [i r\spunde]i cerin]elor date:„Metafora este (…) schimbarea numelui unui obiect prin numele altuia, pentru

care nu se cere decât ca între cele dou\ obiecte s\ existe o asem\nare oricât de mic\,oricât de îndep\rtat\. (…)

Metafora a fost adesea cercetat\ ca o propor]ie matematic\ (analogie înseamn\în greaca veche [i propor]ie matematic\), ra]ionamentul fiind: dup\ cum dou\ m\rimiegale cu a treia sunt egale între ele, tot astfel în metafor\, doi termeni sunt identifica]iprin intermediul altui termen.

Într-o metafor\ ca limb\ de p\mânt, unde sunt exprima]i doi termeni (limb\ [ip\mânt), exist\ în realitate [i al treilea care st\ la baza combin\rii, forma por]iunii dep\mânt, dup\ cum în limbi de pisic\, denumire a unor fursecuri, forma pr\jiturii esteidentificat\ cu aceea a limbii pisicii. Prin urmare, por]iunea de p\mânt din limb\ dep\mânt se caracterizeaz\ prin aspectul ei, identificat cu forma unei limbi. Cele dou\m\rimi sunt: por]iunea de p\mânt [i limba, iar a treia m\rime, forma de limb\ (…).

Analogia fiind compara]ie, termenului care une[te elementele metaforei, de[ineexprimate, i s-a dat importan]a pe care o merit\. Sub denumirea de tertium compa-rationis, el este c\utat în orice metafor\, pentru c\ numai el permite decodarea eicorect\. De aceea, metafora a fost caracterizat\ [i ca o compara]ie din care lipse[te altreilea termen (…). Absen]a lui a dus [i la celebra formul\ emis\ înc\ din antichitate deQuintilian, potrivit c\reia metafora este o compara]ie prescurtat\.“

(Universitatea Bucure[ti, Limba român\ contemporan\)

a) Scoate]i ideea principal\ din fiecare paragraf al textului:...................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................................................................................................

......................................................................................................................................

b) Rezuma]i, într-un stil concis, clar [i coerent, textul [tiin]ific de mai sus:................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

194


PROGRESIA DIALOGULUI {I A MONOLOGULUI

1. Citi]i cu aten]ie urm\torul dialog între domnul Florian, cizmar, [i unul dintreclien]ii dumnealui [i încerca]i s\ completa]i secven]a construit\ din elemente verbale cuelemente nonverbale ale limbajului:

„ – Frumos me[te[ug este me[te[ugul dumitale, nene Florine!– Este, nu pot s\ zic; dar greu [i mig\los…– Ei! care me[te[ug nu e greu [i mig\los? zic eu.– … {i cere multe… {tii d-ta, domnule, câte [i mai câte trebuiesc ca s-ajungem

la o pereche de ghete elegante ca astea?– Îmi închipui …– Ne trebuiesc: o ciread\ de boi [i de vi]ei, o p\dure de stejar [i una de plut\,

un pogon de cânep\ [i altul de in, un lan de grâu, o min\ de fier [i câte altele!– Nu în]eleg …– Cum nu-n]elegi? nu ne trebuiesc calapoade, talp\, fa]\, c\ptu[eal\, a]\, pap,

cuie, scule?… [i pe urm\, ce ne mai trebuie? s\ vedem, ghice[ti? (…)– Pe urm\, fire[te, ne mai trebuie mintea [i puterea care, din toate celea risi-

pite-n lume, s\ ne preg\teasc\ materialele…– {i pe urm\?– Pe urm\… pe urm\, ne trebuie neap\rat me[terul cizmar, amicul nostru

Florian, care din toate, cu dib\cie, s\ ne fac\ o pereche de ghete elegante.“ (Ion Luca Caragiale, O conferen]\)

Elemente nonverbale– mimic\: ...........................................................................................................– gest: ...............................................................................................................– gest: ...............................................................................................................– mimic\: ...........................................................................................................– gest: ...............................................................................................................– intona]ie: ........................................................................................................– gest: ...............................................................................................................– mimic\: ...........................................................................................................– intona]ie: ........................................................................................................– gesturi: ...........................................................................................................– mimic\: ...........................................................................................................– intona]ie: ........................................................................................................– gesturi: ...........................................................................................................– mimic\: ...........................................................................................................– mimic\: ...........................................................................................................– intona]ie: ........................................................................................................– gesturi: ...........................................................................................................– mimic\: ...........................................................................................................

195


2. Selecta]i din textul de la exerci]iul 1, elementele verbale prin care este stimulatinterlocutorul, pentru a se asigura progresia dialogului:

– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................

3. Observa]i ce modalitate de expresivitate artistic\ asigur\ unitatea [i progresiamonologului în textul urm\tor:

„Chinuri? Tu vorbe[ti de chinuri? Chin, a inimii b\taie?Chin? O clip\ de n\dejde, o-mboldire, o v\paieCe s-aprinde cu-o privire, ce cu-o lacrim\ s-a stins{i din care numai rodul f\r\ vlag\ iese-nvins!Chinuri! Dar de[teapt\-]i mintea, dar te uit\-n neagra zare!De e[ti om, f\-]i ochii roat\ peste ]ar\ [i hotare!Chinuri!… Dar prive[te sânul bietei noastre de mo[ii,Num\r\, de po]i, pe dânsul urmele de vr\[m\[ii;Prin palaturi, prin colibe, jos, la [esuri, sus, la munte!Despicate de cu veacuri, r\nile-i sunt înc\ crunte!Sabie [i foc, din vale, din deal, sabie [i foc!Ani de groaz\ [i de sânge mul]i!… de lini[te, deloc! (…)Iat\ chinurile noastre, [i cu ele, doruri, vise,Pe mo[ia str\mo[easc\-n lung [i lat, cu sânge scrise!Iat\ chinurile mele, ale unui domn român,Basarab, de sine vrednic [i de numele-i b\trân…“

(Alexandru Davila, Vlaicu Vod\)

Modalitatea de expresivitate artistic\ dominant\ în textul de mai sus este:.....................................................................................................................................Exemple:a) .................................................................................................................................b) .................................................................................................................................

4. Observa]i tipurile de propozi]ii care sugereaz\ intensitatea sentimentelor vor-bitorului, în textul de la exerci]iul 3:

propozi]ii: ........................................................................................................Exemple: ..........................................................................................................

..........................................................................................................propozi]ii: ........................................................................................................Exemple: ..........................................................................................................

..........................................................................................................

196


STRUCTURAREA UNEI DESCRIERI

1. Citi]i textul de mai jos:„Interiorul i se p\ru lui Felix cu mult mai rafinat decât [i-ar fi putut închipui,

cunoscând numai omul, a[a de rezervat [i conven]ional. În loc de dormitor avea o sofajoas\ enorm\, care ocup\ o por]iune din odaie. Un mare chilim vechi, de bun\ calitate,în culori dulci de otav\, o acoperea. Peretele din fund era învelit într-un vast ca[mir decare atârnau arme vechi: iatagane, pistoale cu mânere sidefate, o tolb\ cu s\ge]i exo-tice. Pe o m\su]\ turceasc\, o mare tipsie de aram\ ]inea în mijloc un ibric oriental. Dintavan, deasupra sofalei, în dreptul marginii ei exterioare, atârnau nenum\rate candelede argint de m\rimi deosebite. Câteva scaune în X, încrustate cu sidef erau risipite de-a lungul pere]ilor pe care atârnau câteva mici picturi de priveli[ti de pe Bosfor. Biroulavea o mas\ simpl\ de stejar, încheiat\ îns\ rustic, cu ajutorul unor pene de lemn. Peea se aflau un teanc de registre [i la un cap\t, o mare ma[in\ de scris „Yost“. Pe pere]ise vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche dup\ Salvator Rosa, reprezentând unpeisaj marin napolitan, un Grigorescu autentic, o cul\ de Juan Alpar [i alte câtevatablouri, centrate în jurul unui portret mare al unui tân\r student de universitate ger-man\, în uniform\ de asocia]ie goliardic\, m\sliniu la fa]\, cu tr\s\turi fine [i ascu]ite.“

(G. C\linescu, Enigma Otiliei)

– Preciza]i obiectele care alc\tuiesc acest interior [i prezenta]i-le în succesiunea lor.......................................................................................................................................................................................................................................................................– G\si]i în text cuvinte care precizeaz\ perspectiva (apropiat\ sau îndep\rtat\)

din care se face descrierea obiectelor.......................................................................................................................................................................................................................................................................– Argumenta]i dac\ este o descriere panoramic\ sau detaliat\..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................– Extrage]i cuvintele care surprind culorile obiectelor de interior.......................................................................................................................................................................................................................................................................– Preciza]i ce tipuri de imagini artistice apar (vizuale, auditive, olfactive, de

mi[care, tactile).......................................................................................................................................................................................................................................................................– Indica]i p\r]ile de vorbire prin care autorul a descris obiectele [i particularit\]ile lor.......................................................................................................................................................................................................................................................................– Identifica]i figurile de stil preponderente în acest text.......................................................................................................................................................................................................................................................................

197


ARGUMENTAREA PRIN DETALIIA UNEI IDEI PRINCIPALE

1. Citi]i cu aten]ie textul urm\tor [i r\spunde]i cerin]elor date:„S\lbatecul vod\ e-n zale [i-n fier{i zalele-i zuruie crunte,Gigantic\ poart\-o cupol\ pe frunte{i vorba-i e tunet, r\sufletul ger,Iar barda din stânga-i ajunge la cer{i vod\-i un munte.“

(George Co[buc, Pa[a Hassan)

a) Rescrie]i versul care surprinde con]inutul întregii strofe:

......................................................................................................................................

b) Alege]i prin subliniere afirma]ia adev\rat\:Versul citat la punctul a), are valoare de: – premiz\ (idee ini]ial\)

– concluziec) Enumera]i detaliile din care se încheag\ imaginea cea mai sugestiv\ din tex-

tul dat:– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................– ...................................................................................................................................

2. Rescrie]i un fragment din text în care ideea / imaginea principal\ este enun]at\la începutul fragmentului:

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

3. Sublinia]i, în fragmentul de la exerci]iul 2, ideea / imaginea principal\ [i enun]a]i,cu propriile cuvinte, detaliile din care se constituie ideea / imaginea subliniat\:

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

198


SEMNIFICA}IA TITLULUI

1. Explica]i semnifica]ia titlului urm\toarelor opere literare din Manualul de limbaromân\ pentru clasa a VII-a, având în vedere:

a) p\r]ile de vorbire;b) combina]ia lor sintactic\;c) semnele de punctua]ie.– C\lin (file din poveste) de Mihai Eminescu:............................................................................................................................................................................................................................................................................– Dou\ loturi de I. L. Caragiale:............................................................................................................................................................................................................................................................................– De[teapt\-te, române! de A. Mure[eanu:............................................................................................................................................................................................................................................................................– Dan, c\pitan de plai de V. Alecsandri:............................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Ce titluri a]i da unor compuneri libere cu urm\toarele teme:a) anotimpul prim\verii;b) descrierea unei st\ri suflete[ti de bucurie;c) o întâmplare nefericit\ din via]a voastr\;d) invazia P\mântului de c\tre mar]ieni.a) ......................................................................................................................b) ......................................................................................................................c) ......................................................................................................................d) ......................................................................................................................

3. Imagina]i-v\ c\ sunte]i ziarist; scrie]i un articol despre un eveniment politic, eco-nomic, sportiv, cultural etc. sau despre via]a unor VIP-uri, dându-i un titlu sugestiv:

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

......................................................................................................................................

199


MODALIT|}I TEXTUALE ARGUMENTATIVEFacultativ

1. Folosindu-v\ de câte dou\ argumente semnificative, demonstra]i apartenen]aurm\toarelor opere literare la speciile urm\toare:

a) nuvela Dou\ loturi de I. L. Caragiale:...................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................b) romanul Morome]ii de Marin Preda:

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................c) imnul De[teat\-te, române! de A. Mure[eanu:

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................d) oda Patria român\ de G. Co[buc:

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................e) balada popular\ Monastirea Arge[ului:

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................f) balada cult\ Pa[a Hassan de G. Co[buc:

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................g) poemul eroic Dan, c\pitan de plai de V. Alecsandri:

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

200


MODALIT|}I DE EXPRIMARE A GUSTURILOR {I OPINIILOR

FacultativINTERVIUL

1. Imagina]i-v\ c\ sunte]i reporter la o revist\ cultural\ [i discuta]i cu autorul unui romandespre ultima carte a acestuia. Completa]i interviul cu r\spunsurile posibile ale scriitorului.

R.: Majoritatea prozatorilor î[i aleg subiecte de actualitate. De ce a]i optat pentru for-mula romanului istoric?

I.M.: .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................R.: Nu v\ teme]i c\ subiectul c\r]ii dumneavoastr\ ar fi mai pu]in interesant pentru citi-

torii din zilele noastre?I.M.: .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................R.: Ce crede]i, scriitorul este o specie pe cale de dispari]ie? Mai au oamenii timp [i dis-

pozi]ie pentru lectur\?I.M.: .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Formula]i un set de întreb\ri adresate unei personalit\]i politice, astfel încât s\ ob]ine]iopiniile acestuia despre:

– starea economiei române[ti;– importan]a agriculturii pentru ie[irea din criz\ a economiei;– profilul moral al omului politic;– rolul personalit\]ilor în istorie;– çansele partidului la viitoarele alegeri;– cele mai importante state din lume în momentul actual.

Aten]ie la ordonarea întreb\rilor!

a) ......................................................................................................................................................................................................................................................................b) ......................................................................................................................................................................................................................................................................c) ......................................................................................................................................................................................................................................................................d) ......................................................................................................................................................................................................................................................................e) ......................................................................................................................................................................................................................................................................f) ......................................................................................................................................................................................................................................................................

201


EXERCI}II DE ALC|TUIRE A PLANULUI UNEI LUCR|RI PE O TEM| DAT|

1. Completa]i urm\torul plan:

Un pprieten dde nn\dejde

Introducere: importan]a prietenieiCuprins: 1. .........................................................................................................

2. Alte situa]ii care m-au ajutat s\-l (s\ o) cunosc mai bine.3. Întâmplarea care m-a determinat s\ ne împrietenim.4. Situa]ii în care m-a ajutat.5. Momente în care eu i-am demonstrat prin atitudinea mea c\ îi sunt

prieten(\), devotat(\).6. .........................................................................................................

Încheiere: ..........................................................................................................

2. Redacta]i planul unei compuneri în care s\ descrie]i un peisaj sau un fenomenal naturii:

..........................................................Introducere: .......................................................................................................Cuprins: .............................................................................................................

............................................................................................................

............................................................................................................

............................................................................................................

............................................................................................................Încheiere: ..........................................................................................................

3. Realiza]i, sub form\ de întreb\ri, planul unei compuneri descriptive, g\sind [ititlul aceasteia:

..........................................................

I. .......................................................................................................................

II. 1. ..................................................................................................................

2. ..................................................................................................................

3. ..................................................................................................................

4. ..................................................................................................................

5. ..................................................................................................................

6. ..................................................................................................................

III. .....................................................................................................................

202


REORGANIZAREA UNUI TEXT PROPRIU

1. A]i întocmit fi[e în care v-a]i formulat, de-a lungul unei s\pt\mâni, ideile despredou\ subiecte care v\ preocupau: Surse de poluare [i Cele mai hazlii întâmpl\ri din«Amintiri din copil\rie». Pentru c\ aceste fi[e s-au amestecat, pune]i-le în ordine,notând cu litere mari pe cele de la primul subiect [i cu litere mici pe cele de la subiec-tul al doilea (A /a; B/b [.a.m.d.).

Dup\ ce b\di]a Vasile a fost luat cu arcanul, Nic\ a plecat s\ înve]e la Bro[teni,unde s-a umplut de râie de la caprele Irinuc\i.

La o s\pt\mân\ dup\ accident, pe oglinda lacului mai pluteau înc\ pe[ti mor]i.Turi[tii, care-[i f\cuser\ corturile pe mal, î[i sp\lau vasele [i unele obiecte de

îmbr\c\minte cu detergent, într-o margine a lacului.La câteva zile dup\ începerea [colii, cojocarul satului a adus un biciu[or, botezat

de p\rintele Ion „Sfântul Neculai“. Tocmai Sm\r\ndi]a, fata p\rintelui, a fost prima pea c\rei spinare s-a f\cut proba biciului.

Ba unii [oferi, foarte grijulii cu ma[inile lor, le sp\lau în cap\tul lacului, pe a c\ruisuprafa]\ ap\reau pete de ulei mineral.

Seara se aprindeau focurile de tab\r\ [i valea se umplea de fum.Când mama punea laptele la prins, Nic\ fura smântâna de pe deasupra, iar când

mama se mira c\ laptele nu mai are gr\sime, el, f\când pe nevinovatul, î[i d\dea cup\rerea c\ au luat ni[te strigoi mana vacilor.

La plecarea fiec\rui grup r\mâneau prin iarb\ tot felul de resturi. O barc\ cumotor a explodat la malul lacului.

Odat\, pentru c\ trebuia s\ fie pedepsit pentru gre[elile f\cute la citire, Nic\ afugit din clas\ [i a sc\pat de urm\ritori îngropându-se la r\d\cina unui p\pu[oi.

2. Prezenta]i con]inutul fragmentelor cu caracter descriptiv din poemul Dan,c\pitan de plai de Vasile Alecsandri:

a) ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................b) ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................c) ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................d) ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................e) ........................................................................................................................................................................................................................................................

203


STRUCTURAREA VARIAT| A UNUI TEXT NARATIV PROPRIU

1. Scrie]i un text narativ de 15 de rânduri, în care s\ începe]i cu deznod\mântul:...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Men]iona]i la ce timp a]i folosit verbele din compunerea anterioar\......................................................................................................................................

3. Compara]i compunerea de la exerci]iul 1, cu varianta în care a]i respecta ordineaclasic\ a momentelor subiectului. Care este mai captivant\ pentru un eventual cititor?

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

4. Alc\tui]i planul unei nara]iuni cu titlul O excursie cu peripe]ii, `n care s\men]iona]i momentele subiectului [i modurile de expunere folosite `n prezentareafiec\rui moment.

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

204


EXPANSIUNEA {I RESTRÂNGEREA UNUI TEXT NARATIV

1. Citi]i cu aten]ie textul de mai jos [i restrânge]i semnifica]iile acestuia printr-unproverb:

Era într-un sat un om gospodar, care-[i agonisise prin munca lui de toate.Acest om mai fusese d\ruit de Dumnezeu [i cu în]elegere [i mil\ fa]\ de cei

afla]i în nevoie. Mereu veneau la poarta lui oameni din sat s\-i spun\ p\surile [i s\-icear\ ajutor. Unul venea s\-i cear\ cu împrumut boii [i plugul ca s\-[i are peticul dep\mânt [i gospodarul nostru îl ajuta bucuros, mul]umind Cerului c\ el nu-i la strâm-toare. O vecin\, care avea o droaie de copii, îi b\tea des în poart\, pentru c\ unul dinb\ie]i era la [coal\ [i n-avea cu ce s\-i cumpere caiete, pentru c\ fiul cel mic nu maiavea cu ce s\ se încal]e [i omul nostru nu-i zicea niciodat\ c\ n-are cu ce s-o ajute.

Dar l-a ajuns [i pe el odat\ necazul. A c\zut la pat tocmai când trebuia s\ seapuce de strâns recolta. Nu putea s\-[i vad\ de el, se sucea [i se r\sucea în a[ternut cugândul c\ încep ploile [i toat\ munca lui putreze[te pe câmp.

Nu s-a fr\mântat prea mult, c\ i-a s\rit în ajutor tot satul. Vecina [i-a adus [i copiiila strânsul porumbului [i, mul]umit\ c\ a putut s\-l r\spl\teasc\ pentru faptele bune, i-a zis:

– Ai v\zut, vecine? .............................................................................................

2. Prezenta]i con]inutul unei fabule [i reproduce]i fragmentul care sintetizeaz\con]inutul acesteia:

a) ...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................b) Con]inutul fabulei este sintetizat în fragmentul:...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................c) Acest fragment din structura fabulei se nume[te:.....................................................................................................................................

3. Numi]i trei modalit\]i de restrângere a unui text narativ [i g\si]i câte dou\ exem-ple pentru fiecare modalitate:

a) ................................. — ................................................................................— ................................................................................

b) ................................. — ................................................................................— ................................................................................

c) ................................. — ................................................................................— ................................................................................

205


EXPRIMAREA ÎN SCRIS A UNUI PUNCT DE VEDERE PERSONAL

1. Exemplifica]i numele unor scriitori [i titlul operelor acestora, care au scris:a) memorii: ..............................................................................................................................................................................................................................................b) autobiografii: .......................................................................................................................................................................................................................................c) amintiri:................................................................................................................................................................................................................................................d) jurnale intime:......................................................................................................................................................................................................................................e) jurnale de c\l\torie:..............................................................................................................................................................................................................................

2. Sunte]i la vârsta preadolescen]ei. Descrie]i acest univers în çase rânduri, subforma unei pagini dintr-un jurnal intim:

..........................................................................................................................

......................................................................................................................................

..........................................................................................................................

......................................................................................................................................

..........................................................................................................................

......................................................................................................................................

3. Continua]i urm\toarele posibile defini]ii ale unui jurnal intim:a) o oglind\ a sufletului;b) un prieten care nu te tr\deaz\ niciodat\;c) .......................................................................................................................d) ......................................................................................................................e) .......................................................................................................................

4. Transcrie]i, dintr-un ziar sau dintr-o revist\ un scurt articol în care un redactor î[im\rturise[te punctul de vedere asupra unor probleme politice, sportive, culturale, economice etc.:

.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

206


CUPRINSNo]iuni de sintax\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Vocabularul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Fonetica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Verbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Pronumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Numeralul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Prepozi]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129Interjec]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Conjunc]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139Adverbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Sintaxa propozi]iei*

Predicatul* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Subiectul* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159Atributul* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Complementele circumstan]iale* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Complementele necircumstan]iale* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176

Comunicare Fi[a de bibliotec\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181Fi[a de lectur\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Organizarea monologului expozitiv [i demonstrativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183Structura grafic\ specific\ unor texte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185Texte nonliterare utilitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Prezentarea unui eveniment cultural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Comentarea unei secven]e dintr-un text literar. Portretul literar . . . . . . . . . . . . . . 188Elemente verbale [i nonverbale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Dialogul formal [i informal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Valoarea expresiv\ a semnelor de punctua]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Textul documentar* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Rezumatul unui text [tiin]ific . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Progresia dialogului [i a monologului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195Structurarea unei descrieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197Raportul dintre ideea principal\ [i detaliile aferente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Semnifica]ia titlului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199Modalit\]i textuale argumentative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200Modalit\]i de exprimare a gusturilor [i a opiniilor* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201Exerci]ii de alc\tuire a planului unei lucr\ri pe o tem\ dat\ . . . . . . . . . . . . . . . . . 202Reorganizarea unui text propriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Structurarea variat\ a unui text narativ propriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Expansiunea [i restrângerea unui text narativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Exprimarea `n scris a unui punct de vedere personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206

Caiet_Romana_VII_partea 1_01_caiet romana 7 p I_2011.qxd 15-Jul-11 11:28 AM Page 4

Format: 16 / 70 x 100Coli tipo: 13

Tiparul executat la:

Pentru comenzi [i informa]ii, adresa]i-v\ la:

Editura CORINT EDUCA}IONALDepartamentul de Vânz\ri

Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure[ti, cod po[tal 060012

Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33Mobil: 0748.808.083, 0758.225.443Fax: 021.310.15.30, 021.319.88.66

E-mail: [email protected] virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-606-8609-58-4

ISBN: 978-606-8609-59-1

caiet romana vii partea 1 01 caiet romana 7 p i 2011 · 6. transforma]i `n propozi]ie fraza...

Documents