caiet-documentar-gl_var-3.pdf

8/13/2019 caiet-documentar-gl_var-3.pdf

1/321

Concurs de invenii urbaneadresat tinerilor profesioniti pn n 35 ani

raulposibil

: F: P:

CONCURS: 24 februarie - 24 mai 2011 I EXPOZIIE CU VOT PUBLIC: 1-19 iunie 2011, GALAI I SIMPOZION: 18-20 iunie 2011, GALAI

www.p

lusm

inusgalati.wordpress.com

observatorul

urban

Caiet documentar

episodul Galai 2050


2/322

Caiet documentar Concurs invenii urane: Oraul posiil - episodul Galai 2050

plusminus 2011

Studiu elaorat n cadrul proiectului cultural SOS Galati - Analiza si monitorizare interventii,

nanare: Taxa timrul arhitecturii, Oservatorului Uran, Uniunea Arhitecilor din Romnia, 2010

coordonator: Elena STOIAN (arh.ur.)

echipa: Mirela NIU (arh.ur.), Marius MITRAN (arh.ur.)

PR / Violeta Piciorus, traduceri/ Cosmina DIACONEASA, Luminita STOIAN


3/323

Concurs de inventii uraneORASUL POSIbIL - EPISODUL GALATI 2050

INTRO / 4

DOCUMENTATIE CONCURS / 5Exrema SEGalati-braila, braila-GalatiPod peste DunareFond construit, 55 aniIndustrie si locuire

Spatii urane strategiceFaleza si frontul la apaFaleza. Comportament in spatiul pulic uranPortul turistic galati, un paradox?Un prim port de amarcatiuniGalatii de altadataback to scratch !?La 2 de km zero

Ce se intampla cu centrele de cartier, comerciale?Strada brailei, centru civic?Tiglina. Ce s-a intamplat cu spatiul dintre?In fata locului scenariiSpatiul dintre scenariiTiglina. Indici de ocupareDezvoltare imoiliara Tiglina-FalezaCominatulbiserica in oras

Educatie universitara si preuniversitara

PLAN ORAS / 27

REGULAMENT CONCURS / 28

ALTE INFORMATIIwww.plusminusgalati.wordpress.com


4/324

INTRO

Cum sa devii un tanar inventator?

Pentru noi, un concurs de idei nu este doar un concurs despreimaginea nala. Suntem de parere ca, in Romania, concursul poate

deveni mai mult decat o urna 6/49, din care extragem solutii [aparent]castigatoare. In intampinarea acestui gand propunem un altfel deconcurs, un instrument de cercetare urana. Cum cercetarea paresa nu-si gaseasca un loc in contextul educatiei si practicii, credem caeste nevoie de o provocare, un motiv pentru a cauta. Drept urmare,Orasul Posiil reprezinta o AVENTURA URbANA azate pe explorareaorasului romanesc in toate cele 3 etape: documentarea, schitareatemei si interventiilor in cadrul general propus de concurs, premiereacastigatorilor.

Oraul posiil se gsete la grania dintre real i imaginar, ntr-unteritoriu al experimentului, prin testarea de invenii urane. Oraul posiillanseaz la nivel naional o platform pentru noi aordri capaile de astructura i modela transformrile urane actuale, cu metode i soluiidiferite de cele practicate pn n prezent. n cadrul acestei platformeoraul Galai a fost ales ca i studiu de caz.

Proiectele elaorate n cadrul concursului treuie s dea un impulspentru o dezatere pe tema aordat de ecare participant i maipuin s ofere propuneri exhaustive. Proiectele pot s mine elementeconcrete i elemente utopice, care vor urmri transformri culturale,sociale, economice, spaiale, structurale pe teritoriul oraului. Accentulva pus pe proces prin explicarea mijloacelor i instrumentelor folosite.Chestionnd metodele i aordarea practicii curente de uranism iraportarea arhitecturii la ora, scopul concursului este de a introduceinovaia i creativitatea ca i alternativ n demersul de lucru cu oraul

romnesc. Cum arat oraul viitorului?

Concursul este deschis tuturor specialitilor pn n 35 ani (arhiteci,uraniti, designeri, artiti, sociologi, antropologi, etc.), n mod individualsau n echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, asolventde studii superioare. Se ofera astfel tinerilor ocazia sa-si deneascapropria identitate culturala si profesionala. Artist, jurist, ase-ist, arhitect,antropolog sau sociolog, pe scurt, orice tanar cu idei despre oras, insanascut dupa anul 1975 si stapanit de spiritul de aventura, este incurajat

sa participe la acest concurs. Vom numi toti participantii la concurs cutitlul de TINERI INVENTATORI URbANI.

Site-ul concursului www.plusminusgalati.wordpress.com


5/325

DOCUMENTATIE CONCURS

Extrema SE

Galatiul este punct de frontiercu Repulica Moldova i se

aa la o distan de 8km degrania cu Ucraina.

Cel mai apropiat ora estebrila, la doar 15km spre sud.

Situat pe malul nordic al Dunrii, ocup o suprafa de 246,4 km2, la

conuena rurilor Siret i Prut, lng Lacul brate, la circa 80 km deMarea Neagr. Regiunea face parte din rezervatia naturala Prutul de Jos,o continuare a iosferei Deltei.

Orasul este situat intr-o zona cu seismicitate ridicata (8,5 grd), pe unrelief dezvoltat pe loess si sensiil la fundare. In ciuda avantajeloramplasamentului exista proleme mari de ordin constructiv. Toateconstructiile realizate incepand cu anii 60 sunt sustinute de o retea

densa de piloti.

Galati-Braila, Braila-Galati

La nivel international, dezvoltarea urana ia in calcul factori precumscaderea si imatranirea populatiei, parasirea platformelor industrialesi imagineaza chiar reducerea suprafetei oraselor. In Romania inca sediscuta despre dezvoltarea zonelor periurane in directia uranizarii si

maririi suprafetei intravilanului oraselor.Sistemul uran Galati-braila sau braila-Galati este un suiect mult discutatin studii geograce / planicarea urana la nivel national. Intradevar celemai apropiate aglomeratii urane din tara, orasele par sa ramas laviziunea de dezvoltare din perioada comunista*.

Extinderea si unirea morfologica a celor doua orase a inceput s prindacontur la nivel de proiect acum foarte multi ani. A fost propusa construireade cartiere rezidentiale intre cele doua orase, construirea unui aeroport,

etc. Declinul economic, evolutia demograca negativa, rivalitatea intrecele doua orase, prolemele de constructie datorate solului au impiedicatsi impiedica in continuare crearea unui organism functional. Costisitorulcartier Siret, inceput langa Galati, a demonstrat acest lucru.

www.wikipedia.org

Judetele patriei, 1980


6/326

Totusi, o viitoare zona metropolitana incluzand aceste orase este posiila.Datorita pozitiei periferice, dezvoltarea acesteia ar treui sa tina cont de ocolaorare transfrontaliera.

*Dezvoltarea continua a municipiului resedinta de judet va permite

apropierea acestuia de orasul vecin, Braila aglomerari urbane ce vor

putea legate cu o sosea, amplasata pe malul Dunarii, artera cu maimulte benzi, dotata cu trenuri de tramvaie, ce vor permite legatura foarte

rapida intre cele doua municipii. Intre ele va putea amplasata o viitoare

platforma industriala, orase muncitoresti satelit. Prin aceasta legatura se

va realize o aglomerare ce va putea atinge in anul 2000 circa un million de

locuitori, citadela comparabila cu alte mari orase de pe Dunare

* sau http://urbanismul.blogspot.com/2010/05/studiu-privind-dezvoltarea-zonei.html

www.wikimapia.org

fotograe aeriana regiunea

Galati - Braila

Prut

MOLDOVA UCRAINAROMANIA

Siret

Dunarea

Galati

Braila


7/327

Pod peste Dunare

Vrem Pod peste Dunare! este unul din gratiurile care a tot circulatprin oras. Alaturi de aceasta sintagma discutia daca e mai ine sa seconstruiasca un pod in Galati sau mai ine in braila. Se aduc argumentepro si contra.

In 1960, cu ocazia constructiei podului peste Dunare de la Giurgeni Vadu Oii, au fost elaorate o serie de studii comparative cu posiile treceripermanente atat in Galati cat si in braila. Tema a fost reluata cu diverseocazii pana in 1990.

Lucrarea ce reuneste aceste studii* explica cum pentru rezolvarea circulatieiin tranzit spre Constanta, litoralul Marii Negre, delta Dunarii sau legatura cudrumuri europene spre bulgaria si Turcia, s-a pus prolema realizarii unor

traversari permanente in Galati, braila si Calarasi. Totusi, podurile pesteDunare treuie sa reprezinte mai mult decat legatura intre cele doua maluriale Dunarii. Acestea treuie sa asigure dezvoltarea economica si socialaa municipiilor existente si in al doilea rand, imunatatirea conditiilor detranzit, care se desfasoara acum prin traversari nepermanente, inuentatede conditiile atmosferice si limitate de serviciile de transordare.

Fond construit, 55 ani

Galatii este poate orasul care a resimtit cel mai mult distrugerile razboiului;

in nici unul din celelate puncte ale tarii noastre aceste distrugeri nu aufost atat de concentrate si nu au avariat in asa masura centrul unui oras.

Datorita apropierii de port, vechiul centru al orasului a disparut aproape

in intregime in urma bombardamentelor si mai ales in urma minarii

strazilor

* Podurile Viitorului pe

Dunarea de Jos, 2006,

ing. Gheoghe Buzuloiu,

sc Media Drumuri-Poduri srl

revista Arhitectura, 11/1956


8/328

Schita de sistematizare care xa etapele de dezvoltare ale centruluiorasului a fost aproata de catre Consiliul de Ministri in 1955. In acelmoment, lucrarea constituia prima de acest fel din tara. Piata centrala sipromenada principala catre Dunare au fost conturate in cadrul acestuiansamlu. Intre 1961-65, in zona centrala a orasului au fost construitelocuri noi (3000 apartamente).

Tot in aceiasi perioada, in zona de vest a orasului au fost ridicate cartiereleTiglina 1,2,3 (7000 apartamente). Dintre acestea, multe cladiri sunt inprezent in stare proasta, iar altele au fost chiar demolate. Conguratiespatiala initiala este greu recongnsciila.

Initial, orasul coora pana la apa. In zona centrului efervescenta activitatilorportuare dadeau o anumit specic frontului la apa. Ulterior WW2 modul de

raportare al orasului la apa s-a schimat: parcelarul a suferit transformariputernice, faleza a fost sistematizata si apoi zona industriala a fost separatade oras. Dupa 1989, o activitate intensa de construcuctie se petrece din cein ce mai aproape de apa.

orasul spre Dunare - tesutul

urban ante 1900 / suport

planul Manciulescu

orasul spre Dunare - tesutul

urban actual / suport plan

cadastral 1975


9/329

Industrie si locuire

In anii 60 se schima radical prolul industrial al orasului Galati prin noiunitati industriale in teritoriu, noi ramuri industriale dar in pricipal datoritanoului cominat siderurgic. Inceput in 1962 in partea de vest a orasului,CS Gheorghe Gheorghiu Dej, urma sa devina doar dupa cativa ani un

simol al socialismului. 1967: 156.000 de locuitori in oras, 73.000 deangajai la cominat. In anii 80 sectorul siderurgic Galati avea un recordde 60% din productia tarii.

Orasul se estima sa ajunga in anul 2000 la 500 000 locuitori. Pentru adeservi platforma industriala au fost construite intr-o perioada de aprox.30 ani toate cartierele de locuri ale orasului (muncitori Tiglina, Dunarea,Aeroport /specialistii straini adusi in perioada executiei santierului Tiglina1). Planul initial era prevazut cu o zona de protectie (padure). Acest plan a

fost aandonat, suprafeta paltformei marindu-se.

Cele mai dense zone construite ale orasului aate in imediata apropiereaa zonei industriale / nu exista perdele verzi de protectie / alta Catiusaeste folosita pentru deversarea deseurilor / cominatul extinde constantsuprafata afectata prin haldele de zgura si alte deseuri /in continuareprincipalul producator in Europa de Est / plateste zeci de amenzi pentrupoluare si nu intentioneaza sa amelioreze situatia / functioneaza partialsi nu produce produse de mare calitate / primeste reduceri pentru utilitatidar reduce personalul 2010: 290.000 locuitori, 9.000 de angajati incominat. 2020, incotro?

industrie / densitatea locuirii


10/3210

Spaii urbane strategice

O schema a spatiilor pulice urane reprezentative in oras. intre verde simineral/ intre reprezentativ si comun. verde pe plan

Dintre acestea, 2 spatii semi-naturale strategice ar putea sa inuentezedezvoltarea ulterioara a altor zone si prin urmarea cresterea calitatii vietii in

oras: faleza si parcul Rizer*. Nu oricum, ci daca ar trece prin procesul unorconcursuri pulice, proiecte de calitate si amenajare corespunzatoare.Cele mai importante repere ale oamenilor se refera la spatiile verzi aleorasului (parcuri, gradini, faleza). De ce? Orasul e puternic construit, nepetrecem timpului lier in aceste zone, in oras nu exista dotari socio-culturale accesiile pulicului larg (ex. cinematograf, sala concerte) si nicialt tip de spatiu uran nu exista amenajat in oras.

- faleza. Intregul spatiu al falezei constitue nucleul care prin revitalizare /

restructurare va sustine importanta dezvoltarii retelei de spatii urane dinoras. Acest nucleu va iradia in principal in cartierele adiacente, zone cupotential nevaloricat (ex. cartierului Tiglina). Faleza reprezinta singurulreper de spatiu pulic major al Galatiului.

- parcul Rizer. Amplasat intr-un cartier de case si in apropierea GradiniiPulice, acest parc foarte interesant (forma, plantatii, relief), prin amenajaresi nu prin construire (muzee, etc), ar putea genera revitalizare urana inacea parte a orasului. In principal propunem vizarea siturilor industriale,

ariere puternice in continuitatea tesutului uran. (roz pe desen)

* Toate reperele locale la care ne referim (unele identicate si in urmastudiul sociologic pentru noul PUG) se refera la zone cu un important rol inviata orasului in trecut si folosite in prezent in lipsa de altceva.

directii posibile de dezvoltare

a spatiilor urbane

faleza Dunarii. imagine din

turnul de televiziune 2010


11/3211

NOTA: Ca indicator de dezvoltare urana studiile de specialitate relevaca spatiile verzi ar treui sa acopere circa 30% din suprafata intravilanuluiunui oras (!) iar distriutia acestora sa permita cetatenilor sa aia acces laele in aproximativ 15 minute de mers pe jos.

Faleza si frontul la apa. Faleza, in viitor o scena urbana de calitate?

Decizia recuperarii frontului la apa si amenajarea spatiilor urane

adiacente reprezinta in viata unui oras momentul in care se pune pret pesimoluri identitare, memorie, etc. Astfel, orasele isi creeaza o imagineprin intermediul spatiilor pulice reprezentative si reusesc integrarea desucces a unor zone unice in viata orasului. Zona protejata dendrologic sicu potential peisagistic, faleza nu pare sa faca parte din tendintele recentede dezvoltare ale orasului. Administrator: PMG.

parcul Rizer 2009


12/32


13/3213

comportament in spatiu

public

Portul turistic galati, un paradox?

Cladirea Palatului Navigatiei din Galati (1912) este una din cladirileproiectate de arhitectul Petre Antonescu. Monumentul constitue reperulmajor al ultimului segment pietonal al falezei. Zona cu un puternic potential

uran duce lipsa de moilier uran, nisajele sunt degradate si carpite,spatiul verde nu este intretinut si nici utilizat, cladirea este ancata deparcaje. Interventiile din ultimii 20 de ani au o arhitectura discutaila

Avand in vedere functiunile pulice ale cladirilor din jur: administratiaportuara, hotel, parcul de soft, gara uviala, politia de frontiera, alte serviciis-ar putea impune un standard al spatiului pulic uran. Nu exista intentii

de parteneriere in aceasta directie, in schim se aud zvonuri despreintentia de construire a zonei / de amenajrea a unui port turistic. Scenariul:acostarea unor amarcatiuni, dezvoltarea cartierelor orasului vechi. (?)

parculdesoft

administratiaportului

administratiafluviala

hotel

parterservicii

politiadefrontiera(s

antier)


14/32


15/3215

colaj proiect / realizat

posibil?

Un prim port de ambarcatiuni

In 2004 a fost eleorat de ctre IPTANA un studiu de fezailitate pentruamplasarea unui port de amarcaiuni mici n Galai (lungime~6/12m).Amplasat ntr-un uzunar al Dunrii, marina prezenta posiilitatea separriifuncionale fata de zona pietonal a falezei, a ranrii la pompe de

alimentare, zone de reparaii, etc. Zona este n comntinuare neamenajat,in schim un ponton pentru amarcaiuni a fost realizat n 2009 la civametri distan, ntr-o zona cu acces direct de pe promenad. Realizarea afost nanata de Ministerul Turismului i Primria Galai.

Proiectul nu a vizat amenajarea zonei de mal (acces ctre pasarel, mal

paralel cu pontonul) ci doar asigurarea unor locuri de parcare pentruamarcaiuni. Avnd n vedere nivelul uctuant al apei se pot imaginacteva soluii de platforme care s avanseze pe suprafaa apei i s efolosite pentru pescuit sau simpla elvedere i care s ridice nivelul deamenajare a malului la standardele marinei.


16/3216

axa istorica

Galatii de altadata

Strada domneasca o zona istorica pastrata, partial intretinuta, partialaandonata, partial restructurata. Cu toate acestea, ind cel mai plantatulevard al orasului, ramane cel mai circulat pentru promenada dupafaleza. Din functiunile pulice care atrageau altadata pulicul, parte

s-au inchis (cinema de vara, 2 cinematografe), altele sunt parasite sautransformate in cluuri. Altele sutin in continuare potentialul ulevardului(universitate, teatru, prefectura).

Zona gara-autogara, adiacenta acestu ax, e in plin proces de reorganizare(ANL, noua gara, mall.). Gradina pulica si parcul Rizer zone cu unpotential extraordinar, necesita amenajare si dotare. In segmentul nal alstrazii nu s-a mai tinut cont de caracterul istoric al strazii in interventiilerecente (praktiker!). Istoria catorva cladiri care sustin coloana verterala azonei istorice si alte informatii: http://galatiidealtadata.volte.ro/.

Back to scratch !?

In anul 1954 s-a elaorat schita de sistematizare a centrului orasuluiGalati. Solutia propunea realizarea unui sistem de piete si esplanade carelega faleza cu cea mai veche strada rezidentiala a orasului (Repulicii, aziDomneasca) si zona de vest a orasului cu zona portului. Ce s-a realizatrespecta in mare masura aceasta schita.

In prezent, la nivel pietonal piata centrala nu este liziila, spatiul ind

puternic plantat si moilat. Acest lucru nu constitue o schimare negativafata de planul initial, intrucat zona pare o oaza verde in mijlocul orasului,iar moilierul specic anilor 80 are un farmec aparte. In schim, in zonahotelurilor centrale amenajarile nu este valoricat potentialul spatiului.Precum in centrele altor orase dezvoltate si amenajate in comunism,


17/3217

imagine anii 70. putem

reveni?

piata centrala.

macheta proiect

accentul a fost pus pe realizarea unor modele decorative din gresie, desende plan viziil doar de la etaje superioare ale cladirilor. Dupa unii arhitecti,amenajare recunoscuta si demna de pastrat. Aceste spatii devin foartearide si neprimitoare vara si prin urmare nefolosite.

Mai mult, goana dupa suprafete inchise a adosat acestui hotel cutii de

plastic si sticla. Un gand adresat proprietarilor hotelului Dunarea: Privindo imagine de la 1965 mesajul ar : ne putem intoarce la zero? Posiil,reversiil.


18/3218

La 2 de km zero. Mutatii ale centrului comercial Potcoava de Aur.

Ce se intampla cu centrele de cartier, comerciale?

In cartierul Tiglina 1 exista 2 complexe construite in anii 55-56 unulaandonat (Francezi), altul partial demolat si incoltit de paraziti (Tiglina).

Aat pe artera principala a orasului (! str. brailei), despartit de aceastaprintr-un largo plantat, zona complexului Tiglina si-a pierdut identitateade-a lungul anilor din cauza modului de ocupare al spatiului. Interventiilerutale si haotice au distrus spatialitatea initiala a ansamlului, au condus

rustic / modern. OMG

complexul

cinematograful


19/3219

la pierderea caracterului specic si in nal la conturarea unei imaginidezolante a zonei. NOW&THEN Stare viziila de degradare a cladirilorcu caracter pulic / Alterarea spatiilor liere prin densicarea excesivacu diverse constructii temporare / Supraglomerarea cu autoturisme sitrac pietonal ingreunat / cinematograful transformat in DISCOTECA! /Upgardarea centrului comerical la mall ! /

Amplasat pe una dintre legaturile intre str. brailei si faleza (strada Regiment11 Siret), complexul La francezi se deschidea spre Dunare si prota de opiata ine amenajata si insorita in fata. De peste 10 ani cladirea nu mai estefolosita, se prauseste, vederea spre apa este locata de noi constructii,moilierul din piata se dezintegreaza, etc. Spatiul, aat in mijlocul unuicartier locuit si in proximitatea unei scoli, este utilizat de alcoolici (serviculde urgente are zilnic cazuri aici) si de reakdanceri. Spatiul e pe departe

cu cel mai mare potential uran din oras.

o piata?!

self-distruct


20/32


21/3221

Tiglina. Ce s-a ntmplat cu spaiul dintre?

Cartierul Tiglina 1 este unul din primele mari ansamluri de locuinterealizate in Romania [anii 60] si azate pe principiile de organizarea unitatilor uranistice complexe [microraioanele]. Principiile acesteimetode de uranizare [populare a unui teren lier cu constructii] constau

in delimitarea unei suprafete de teren, amplasarea dotarilor necesare infunctie de numarul viitorilor locuitori, minim de circulatii auto la interior,distante posiil de parcurs pe jos, circulatii majore care delimiteazaaceasta zona, spatii liere verzi. Un alt factor important era respectareaunor reguli de amplasare a dotarilor:

- scoala, gradinita, dispensarul orientate spre zone verzi;- centrele de cartier, centrele comerciale, institutii de importantaoraseneasca asezate periferic si orientate catre arterele principale.

La aceste principii s-a renuntat de-a lungul timpului, odata cu deciziade a ecientiza terenul lier al oraselor. Indesirea cartierelor de acestgen a constituit o practica recurenta in toate tara in perioada ulterioara[amplasarea unor constructii noi intre cele existe, in zonele verzi]. Odatacu cresterea numarului de masini in oras au aparut si garajele in interiorulacestor zone. Tot inlocuind spatiile liere si fragmentandu-le.

Cu toate aceste interventii, raportul dintre spatiul construit si spatiul lier[initial verde] este in aceast cartier impresionant. Acest spatiu era destinat zonelor de joaca pentru copii, locurilor de odihna si recreatie pentruadulti si (!) se presupunea ca va treui mentinut in timp cu plantatii peluze, ori, arusti si arori.

cartierele Tiglina 1/2plan initial / plan actual

cu marcarea interventiilor

ulterioare. cu rosu, dotari

publice


22/3222

Comunitatea si autoritatile nu au valoricat de-a lungul anilor potentialulspatiilor din acest tip de cartier. Imaginile de mai jos ilustreaza modulin care societatea contemporana utilizeaza si intelege spatiul dintre:pamant, locuri de parcare oriunde, moilier uran neintretinut, lipsa derespect pentru spatiile comune, etc.

In fata blocului scenarii

Worst case scenario. bataie cu perne printre ciulini. acumulare de energiinegative si neintelegere in folosirea spatiilor comune.best case scenario. Posiil exemplu de amenajare corespunzatoare aspatiului. ingrediente recomandate: pavaj, anci, plantatii atent culese.

Spaiul dintre scenarii

Worst case scenario. Gratare, mici si ere. Parc auto innoit. Multi se vorintrea: de ce e in acest capitol? Pentru ca ilustreaza un exemplu deutilizare inadecvata a spatiului!best case scenario. Peluza multifunctionala. Chiar daca ne ucura lucruridiferite, avem in comun un singur spatiu.

Tiglina. Indici de ocupare

De ce am inceput critica cu cel mai verde cartier al orasului? In principal

pentru ca spatiul sau lier si cu potential (vezi propunerea spatialainitiala) a fost impanzit de cladiri parazit si parcari. Peste 90 ha spatiupulic neamenajat! peste 1 500 garaje! Nicio parcare colectiva! Spatiiledintre sunt neintretinute si deloc verzi. Nu exista nicio strategie sauintentie de ameliorare a acestei situatii.


23/3223

suprafata totala cartier aprox.127hasuprafata la sol a cladirilor aprox.23,7hasuprafata liera aprox. 103,3ha in proprietate pulica!!!suprafata ocupata de garaje si alte anexe aprox. 4ha (cu negru)suprafata trotuare, alei, strazi aprox. 57hasuprafata zone verzi aprox 42ha (?) (jardiniere, plantatii de

aliniament, maidane, gradini, peluze, etc) (cu verde pe desen)

INFO: un garaj ocupa, la sol, in medie 25mp / in zona sunt aprox. 1500garaje / un loc de parcare exterior are max. 2,5x5m adica 12,5mp / intr-oparcare suprafata ce revine unei masini (loc de parcare si circulatii) estede aprox. 20mp / folosind parcaje colective, supraetajate, suprafataocupata la sol de o masina se reduce considerail /

INFO: scuterele, icicletele, trotinetele, rolele sunt mijloace alternative de

locomotie. In orase de aceasta talie si in zone de acest tip e indicat a folosite!


24/3224

Dezvoltare imobiliara Tiglina-Faleza

La momentul nalizarii ansamlului Tiglina 1 (1957-1965), in literaturade specialitate se aprecia ca monotona amplasarea a 8 unitati similareperpendicular pe cornisa Dunarii. Incepand cu 1997 s-a remediatgreseala.

ecranul opac.

solutie contemporana

in continuare verde ?!


25/3225

Combinatul

~1,3 km distanta fata de zona de locuire densa / poluare / peisaj dezolant

Biserica in oras

In Romania organizarea administrativa a isericii ortodoxe romane seprezinta astfel: mitropolii, arhiepiscopii, episcopii. Mai multe informatii pewikipedia. La Galati - sediul Episcopiei Dunarea de Jos.

Ca si in alte orase, de Sf. Ioan botezatorul tineri curajosi se arunca in apainghetata sa prinda crucea. Multe scoli sau licee au Snti protectori si iisereaza cu fast in prezenta episcopului. Din 1994, dupa investirea infunctie a episcopului Casian, la Galati au inceput a organizate in cadrulunui mare eveniment Saratorile Galatiului. Orasul il are protector pe Sf.Andrei. Frig, vant, ploaie, casutzele de lemn invadeaza cateva zone aleorasului.Si concertele cu artistii invoga. biserica Precista si ... imagine

bulevardul central


26/3226

Educatie universitara si preuniversitara

Galatiul are un centru universitar ce scolarizeaza in 2011 aproximativ22.000 studenti. Orasul are aproximativ 290.000 locuitori. Studentiireprezinta una dintre cele mai mari categorii sociale din oras, dar acestlucru la fel de viziil ca in alte centre universitare.

Actuala Universitate Dunarea de Jos a fost inintata in 1974 si are 16facultati / aprox. 14.000 studenti in 46 domenii / studii master si scolidoctorale. Universitatea are o pozitie favoraila in Regiunea de dezvoltareSud-Est, ca centru universitar de traditie aat ntr-o zon de frontiergeo-politic. Extensia universitatii - Facultatea Transfrontalier din Cahulare caracter unic in tara. Pe langa aceasta universitate de stat, maifunctioneaza universitatile particulare Danuius (7000 studenti) si SpiruHaret (900 studenti).

In oras exista doua tipuri de licee, teoretice si vocationale. Cele teoreticede renume reprezinta pepiniera pentru universitatile din tara, restul pentrucele din oras. Scolile galatene trimit elevi in strainatate, ori cu urse orila munca. Liceele cu traditie din Galati sunt mereu citate pentru numarulmare de elevi premiati la olimpiade sau participanti la diverse activitaticonexe. Totusi orasul nu prezinta o infrastructura speciala adresata acestorelevi (alta decat spatiile scolilor). In Colegiul National Vasile Alecsandri,

cel mai vechi liceu din oras, tineretul e pregatit pentru a pleca din oras:85% pleaca, 15% raman (situatie orientativa).

ALTE INFORMATIIwww.plusminusgalati.wordpress.com


27/3227

PLAN GALATI

fara detaliere in dreptul platformei cominatului


28/3228

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

Concurs de invenii urbane: Oraul posibil episodul Galai 2050

Are oraul romnesc un viitor? Cum arat oraul viitorului?

Lipsa unor politici pulice, dezvoltarea uran necontrolat, progeriamanifestat la nivelul fondului constuit recent, aandonul instituiilor culturale

i sociale, scderea i mtrnirea populaiei, reducerea activitii zonelorindustriale sau iminenta ieire din uz n 2050 a ansamlurilor (complexe) delocuit sunt civa dintre factorii care susin nevoia de reorientare a oraelorpostsocialiste romneti. Se contureaz astfel premisele unui nou nceput,al unei alternative n prolematica uran. Reevaluarea relaiei dintre spaiui utilitatea sa i diversicarea formelor de intervenie primeaz n acestcontext.

Oraul posiil se gsete la grania dintre real i imaginar, ntr-un teritoriu

al experimentului, prin testarea de invenii urane. Oraul posiil lanseazla nivel naional o platform pentru noi aordri capaile de a structura imodela transformrile urane actuale, cu metode i soluii diferite de celepracticate pn n prezent. n cadrul acestei platforme oraul Galai a fostales ca i studiu de caz. Situaia actual a Galaiului ofer oportunitateaschirii unor noi viziuni urane evalund valorile culturale sau modelele degndire i aciune existente.

Aat n extrema sud-estic a rii, Galaiul i-a cunoscut apogeul n anii60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. Desemnat n 2008 pol uran dedezvoltare, oraul trece pe o poziie ierarhic inferioar celei anterioare demare centru economic. Focalizndu-i atentia doar ctre prolul industrial,oraul nu a exploatat contextul natural n care se a, proximitatea unuialt mare centru uran sau potenialul universitar i de cercetare. Fondullocativ, ce reprezint n proporie mare rezultatul interveniilor comuniste,este ntr-o stare precar i va iei din uz n urmtorii 40 de ani. Efecteledezvoltrii necontrolate i diminuarea puternic a activitilor culturale din

ultimii ani au condus ctre degradarea viziil a calitii vieii la niveluloraului n asemenea msur nct ideea de aparenen fa de Galai adevenit inadecvat.

Proiectele elaorate n cadrul concursului treuie s dea un impuls pentruo dezatere pe tema aordat de ecare participant i mai puin s oferepropuneri exhaustive. Proiectele pot s mine elemente concrete ielemente utopice, care vor urmri transformri culturale, sociale, economice,spaiale, structurale pe teritoriul oraului. Accentul va pus pe proces prin

explicarea mijloacelor i instrumentelor folosite. Chestionnd metodelei aordarea practicii curente de uranism, scopul concursului este de aintroduce inovaia i creativitatea ca i alternativ n demersul de lucru cuoraul romnesc.


29/3229

Cum stailim ce funcioneaz? Exist aordri informale care pot considerate modele pozitive de aciune pentru ora? Cum ar putea elediseminate i amplicate? Cum ar putea avea impact asupra dezvoltriiurane? Cum adaptm existentul? Care vor efectele iesirii din uz aansamlurilor (complexe) de locuit asupra oraului? Dar a mtrnirii,reducerii populaiei? Cum pot spaiile existente adaptate unor noi tipuri

de utilizare cu investiii minime? Ce efecte ar avea la nivelul oraului odecizie de mprosptare a populaiei? Ce facem cu motenirea comunist:demolm, reevalum, reorganizm sau imaginm ceva nou? Cum integrmali factori? Cum schim/ afecteaz mentalitatea indivizilor sau crizaidentitar spaiul uran? Cum poate inuenat pozitiv? Care e rolulmass-media n felul n care este perceput i utilizat oraul? Cum poate exploatat comunicarea / PR-ul uran? Cum construim oraul? Ce confercoeren unui ora n afara fondului construit? Cum e gndit infrastructura?Cum e spaiul uran modelat ntr-un ora fr fonduri? Cum e spatiul uran

modelat n proprietatea privat? Cum schimm regulile? Ce alte modele arputea imaginate, de exemplu n legea proprietii? Sau la ce valori sociales-ar putea face referire?Fr a acoperi toate posiilitile de aordare, acestea sunt cteva direciiorientative de cercetare.

Proiectele

Proiectele vor concepute ca i intervenii n spaii reale ori aplicaii n

spaii virtuale (media spaces), intervenii cu impact la nivelul oraului. Scaraproiectelor poate varia, putnd propuse intervenii punctuale, care prinactivare pot genera reele spaiale (prototip) sau aordri de ansamlu.Tipul interventiilor poate de asemenea variat, ajungand pn la criticisociale sau utopii politice.

Documentaie de concurs

Documentaia de concurs este pus la dispoziia concurenilor suform electronic i se poate descrca de la adresa de internet www.

plusminusgalati.wordpress.com.

Procedura de concurs

Oraul posiil episodul Galai 2050 este un concurs de idei structurat ndou pri.

Prima faz presupune colectarea de aplicaii, care treuie s prezinte unstadiu intermediar al ideilor de proiect, propuse de ecare participant. naza aplicaiilor, un juriu va alege 10 proiecte care vor avea oportunitatea

de a continuate n faza a doua. Odat anunat, grupul de ctigtori*poate enecia de organizarea unei vizite n Galai**. n cadrul acestei viziteorganizatorii concursului se vor angaja s asigure accesul la toate zonelede interes ale oraului (inclusiv port, platforma cominatului).


30/3230

n faza a doua a concursului se vor detalia proiectele selecionate. Odatpredate propunerile nale, va organizat o expoziie cu vot pulic, care vaasigura implicarea locuitorilor din Galai n proiect. La nal, ntr-un intervalde 3 zile, nalitii vor avea ocazia s-i prezinte i s discute propunerile ncadrul unui eveniment la care vor prezeni i reprezentanii administraieilocale (memri ai Consiliului Local, Consiliului Judeean, city manager, etc.)

i n cadrul unor evenimente media (apariii tv i/sau radio).

Faza 1

Aplicaia va conine ideea proiectului:- 1 plan format 29,7x84cm, pdf 300dpi (concretizarea grac a ideii)sau un format multimedia (la alegerea participantului)- 1 pagin A4 (text cu explicitarea temei aordate, scopul interveniei,descrierea i evaluarea ei).

Alturi de proiect se va preda declaraia pentru drepturile de autor i

folosin a materialului i declaraia de participare. Anonimatul proiectelorva asigurat prin marcarea, n partea dreapt sus a documentelor, a unuinumr format din 6 caractere.

Aplicaiile se trimit pn la data de 8.04.2011,16.00. Predarea pe e-mail.

Faza 2

Proiectul va conine ideea de proiect, dezvoltat i prezentat n detaliu pe:- 1 plan format A1 (o imagine reprezentativ);

- 1 caiet A5 de maxim 20 pagini (care s explice demersul proiectului);- o prezentare format multimedia max 5min (ppt, lm, foto, etc).Planele vor continua sa ai marcat n partea dreapta sus numrul de

nregistrare.Proiectele se trimit pn la data de 24 mai 2011. Predarea pe e-mail.

Condiii de participare

Concursul este deschis tuturor specialitilor pn n 35 ani (arhiteci,uraniti, designeri, artiti, sociologi, antropologi, etc.), n mod individual sau

n echipe, cu desemnarea unui coordonator de proiect, asolvent de studiisuperioare. Coordonatorii concursului sunt exclui de la competiie.Un proiect se consider nscris n concurs dac este trimis pe e-mail laadresa [email protected] pn la data limit de predare. Nu estenecesar o nscriere prealail.

Calendar concurs

- lansarea concursului: 24 feruarie 2011- data limit de trimitere a aplicaiilor pe e-mail: 8 aprilie 2011

- anunarea proiectelor admise pentru faza 2: 11 aprilie 2011- vizit la Galai**: 14-15 aprilie 2011- data limit de trimitere a proiectelor pe e-mail: 24 mai 2011- expoziia proiectelor i vot pulic: 1-19 iunie 2011- eveniment pe teme urane la Galai, festivitate premiere: 18-20iunie 2011


31/32


32/32

caiet-documentar-gl_var-3.pdf

Documents