caiet de sarcini pt. ziduri de sprijin cu impingeri import ante

C I T E AC I A D S RI E NZID DE SPRIJIN SUSTINERE TERASAMENTCap. I. Cap. II. Cap. III. Cap. IV. Cap. V. Cap. VI. Cap. VII. Cap.VIII . Cap. IX. Cap. X. Cap. XI. Cap. XII. CUPRINS PREVEDERI TEHNICE GENERALE SCHELE SI ESAFODAJE COFRAJE ARMATURI BETOANE TORCRETARE HIDROIZOLATII ECHIPAMENTE DESFACERI SI DEMOLARI RECEPTIA PRELIMINARA DESFIINTAREA SANTIERULUI HIDROIZOLATII (Caiet de sarcini AND)

2 Caiet de sarcini zid de sprijin

C I T E AC I A D S RI E NPENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE ZIDURI DE SRIJIN CU IMPINGERI IMPORTANTE. Cap. I. PREVEDERI TEHNICE GENERALE Prezentul Caiet de sarcini se aplic la executia lucrrilor de executie a zidurilor de sprijin cu impingeri importante i. 1. Prevederi generale pentru executie Executia lucrrilor nu poate ncepe dect dup ce Antreprenorul si-a adjudecat executia proiectului, urmare unei licitatii si nchirierii Contractului cu Beneficiarul. Piesele principale pe baza crora Constructorul va realiza lucrarea sunt urmtoarele: - detalii tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale lucrrii ; - Caiete de sarcini cu Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiv; - graficul de esalonare a executiei lucrrii. Avnd n vedere varietatea problemelor ce le ridic realizarea unei lucrri de art, Antreprenorul va trebui s dovedeasc c are experient si dotarea corespunztoare pentru executia proiecutlui. La executie Antreprenorul va respecta prevederile din Contract, din Proiect si Caietul de sarcini. Se precizeaz c nici o adaptare sau modificare la executie, fat de documentatie, nu se poate face dect cu aprobarea Beneficiarului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei. De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele n vigoare (o list minim este precizat n Anex), precum si de Caietele de sarcini. 2. Prevederi generale privind receptia lucrrilor Pentru a asigura o executie de calitate a lucrrilor de art, se va face receptia lucrrilor pe faze de executie si receptia final n conformitate cu prevederile Caietului de sarcini elaborat pentru lucrarea respectiv. Beneficiarul va organiza receptia final n conformitate cu legislatia n vigoare.


Cap. II. SCHELE SI ESAFODAJE 2.1 Prezentul capitol se refer la lucrrile provizorii care constau n: - esafodaje ce suport structuri n curs de realizare; - schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor; - dispozitive de protectie la lucru sub circulatie mpotriva cderii de materiale, scule, etc. 2.2 Realizarea si utilizarea lucrrilor provizorii. Toate lucrrile provizorii nedetaliate prin proiect se vor executa cu materiale si pe rspunderea Antreprenorului. Aparitia unor defecte la lucrrile definitive, datorate conceptiei, calitttii materialelor sau executiei lucrrilor provizorii, de calitate necorespunztoare, nu absolva Antreprenorul de responsabilitate. Calitatea materialelor, de inventar si materialelor noi trebuie s corespund standardelor n vigoare. Antreprenorul are obligatia s prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrrilor provizorii att cnd se folosesc produse noi ct si cnd se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie s se garanteze c sunt corespunztoare calitativ. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizat att timp ct deformatiile lor sau efectele oboselii nu risc s compromit securitatea executiei. Antreprenorul are obligatia s scrie planse numrul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaz sau se dau la reparat n ateliere de specialitate. In acest din urm caz Antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fr ca aceast justificare s-i atenueze responsabilitatea sa. 2.3 Executie, utilizare, controale Tolerantele aplicabile la lucrrile provizorii sunt stabilite n functie de tolerantele de la lucrrile definitive. Deformatiile lucrrilor provizorii se controleaz prin nivelmente efectuate de ctre Antreprenori fat de reperele acceptate de Beneficiar. Rezultatele msurtorilor se transmit Beneficiarului. Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii. Antreprenorul are obligatia s asigure ntretinerea regulat a lucrrilor provizorii. Cap. III. COFRAJE 3.1 Cofrajele sunt structuri provizorii alctuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate n lucrare, dau betonului forma proiectat. In termenul de cofraj se includ att cofraje propriu-zise ct si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la


asigurarea realizrii formei dorite. Ele trebuie s fie astfel alctuite nct s ndeplineasc urmtoarele conditii: - s asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevzute n proiect, pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea n abaterile admisibile prevzute n normativul C 140 - 86 anexa X.3; - s fie etanse, astfel nct s nu permit pierderea laptelui de ciment; - s fie stabile si rezistente, sub actiunea ncrcrilor care apar n procesul de executie; - s asigure ordinea de montare si demontare stabilit fr a se degrada elementele de beton gofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor; - s permit, la decofrare, o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele care se decofreaz; - s permit nchiderea rosturilor astfel nct s se evite formarea de pene sau praguri; - s permit nchiderea cu usurint - indiferent de natura materialului din care este alctuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, nainte de ncepetea turnrii betonului; - s aib fetele ce vin n contact cu betonul curate fr crpturi, sau alte defecte. Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare. Din punct de vedere al modului de alctuire se deosebesc: - cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de obicei, la o singur turnre; - cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit numr de turnri. Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se deosebesc: - cofraje din lemn sau cptusite cu lemn; - cofraje metalice. 3.2 In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui s mai ndeplineasc si urmtoarele conditii specifice: - s fie prevzute, dup caz, cu urechi de manipulare; - cofrajele metalice s nu prezinte defecte de laminare, pete de rugin pe fetele ce vin n contact cu betonul; - s fie prevzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cnd acestea sunt nscrise n proiect; - cofrajele pentru stlpi s fie prevzute cu ferestre de betonare, dispuse cte min. 2 n sectiune transversal, iar ntre sectiuni s fie max. 1,5 m. 3.3 Pregtirea si receptia lucrrilor de cofraje Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea ct si numrul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Beneficiarului. In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmtoarelor operatiuni:


- curtirea cu grij, repararea si splarea, nainte si dup refolosire; cnd splarea se face n amplasament apa va fi drenat n afar (nu este permis curtirea cofrajelor numai cu jet de aer); - tratarea suprafetelor ce vin n contact cu betonul, cu o substant ce trebuie s usureze decofrarea, n scopul desprinderii usoare a cofrajului; n cazul n care se folosesc substantele lubrefiante, uleioase, nu este permis ca acestea s vin n contact cu armturile. In vederea asigurrii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri etapizate astfel: - preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; - n cursul executiei, verificndu-se pozitionarea n raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; - final, receptia cofrajelor si consemnarea constatrilor n Registrul de procese verbale, pentru verificarea calittii lucrrilor ce devin ascunse. 3.4 Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - ncheierea, legarea si sprijinirea definitiv a cofrajelor. In cazurile n care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitrilor, tinnd seama de gradul de compactare si posibilittile de nmuiere, astfel nct s se evite producerea tasrilor. Cap. IV. ARMATURI Prezentul Caiet trateaz conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri. 4.1 Oteluri pentru armturi Otelul beton trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS 438/1,2, 3 - 80 si STAS 6482/1, 2, 3, 4 -80. Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate n tabelul de mai jos si corespund prevederilor din normativul C 140 - 86 si C 21 - 85.

Tipul de otel 1 Otel beton rotund neted STAS 438/1-80 Srma tras neted beton armat STAS 438/2-80 pentru

Simbol 2 OB 37

STNB

Domeniul de utilizare 3 Armturi de rezistent sau armturi constructive Armturi de rezistent sau armturi constructive;armturile de


rezistent numai sub form de plase sau carcase sudate. Plase sudate armat STAS 438/3-80 pentru beton STPB

Tipul de otel 1 Otel beton cu profil periodic (STAS 438/1 - 80)

Simbol 2 PC 52 PC 60

Domeniul de utilizare 3 Armturi de rezistent cu betoane de clasa cel putin BC 15 Armturi de rezistent la elemente cu betoane de clasa cel putin Bc 20

Armturi pretensionate SBP I. si Armturi de rezistent la Srme netede STAS 6482/2 SBP II. elemente cu 80] betoane de clasa cel putin Bc 30. Srme amprentate STAS SBPA I. si 6482/3 - 80 SBPA II. Toroane TBP Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigur desfacerea acestuia. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunztor de otel din STAS 438 - 80 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind fcut prin luarea n considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul n care exist dubiu asupra modului n care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor ncercrilor de laborator si cu acordul scris al unui institut de specialitate si dup aprobarea Beneficiarului. 4.2 Controlul calittii Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor n vigoare si nsotit de certificatul de calitate. Receptionarea otelului se va face n conformitate cu regulile si metodele de verificare a calittii prevzute n STAS 1799 - 81 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calittii materialelor si betoanelor destinate executrii lucrrilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Otelul pentru beton precomprimat sub form de srm SBP se va aproviziona n colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de srm SPP va avea eticheta metalic, care s contin printre altele numrul


colacului, al lotului, calitatea si personalul CTC al fabricatiei, fiind nsotit de certificatul de calitate al Furnizorului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numrul de ndoiri alternative pentru fiecare colac n parte, iar pentru 100% din numrul colacilor determinarea limitei de curgere tehnic, a lungimii relative la supere si a numrului de torsiuni la care se rupe srma). Aceste caracteristici se determin pe cte o epruvet luat de la fiecare capt al colacului. Srmele care prezint corodri pronuntate sau adncituri nu vor fi folosite la alctuirea fascicolelor. Cablele de srm usor ruginite vor fi curtate de rugin cu peria de srm nainte de a fi puse n oper. Pentru controlul calittii se vor lua n mod obligatoriu probe cu frecventele prevzute n STAS 1799 - 81 si STAS 6482 - 80 si normativul C 21 85. Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calittii se va face conform prevederilor din Anexa X.1 pct. A 5, din normativul C 140 - 86 si va consta n: - constatarea existentei Certificatului de calitate sau de garantie; verificarea dimensiunilor sectiunii, tinnd seama de reglementrile din normativul C 140 - 86, Anexa III.1; - examinarea aspectului; - verificarea prin ndoire la rece. 4.3 Transportul si depozitarea Transportul otelurilor se va efectua n vagoane nchise sau autocamioane prevzute cu prelate; aceste vehicule vor fi prealabil curtate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdrirea otelului. Pentru colacii si tamburele prevzute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebit la transport, manipularea si depozitarea, ambalajul s nu fie deteriorat; dac s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta n continuare prevederile pentru armtura neprotejat. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua msurile necesare pentru a se preveni: - lovirea sau ndoirea; - murdrirea suprafetelor cu pmnt, materii grase, praf, etc.; - contactul de materialul incandescent provenind de la operatia de sudur - tiere sau nclzirea de la flacra aparatelor de sudur. Depozitarea se va face pe locuri si diametre n spatii amenajate si dotare corespunztoare astfel nct s se evite contactul cu materiale corozive. In mod deosebit, se va asigura depozitarea colacilor de srm pentru beton precomprimat, tinnd seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativul C 21 - 85, Cap. 3. De asemenea, depozitarea se va face astfel nct s asigure posibilitti de identificare usoar a fiecrui sortiment si diametru. Barele din otel superior vor fi livrate n forma rectilinie si vor fi depozitate ct mia drept, iar eventualele capete filetate se vor proteja n mod corespunztor. 3.4 Confectionarea armturilor


a) Fasonarea armturilor pentru beton armat Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armtur se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a trece la fasonarea armturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinnd seama de posibilittile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Dac se considera necesar se va solicita reexaminarea de ctre Beneficiar a dispozitiilor de armare prevzute n proiect. Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate si drepte; n acest scop se vor ndeprta: - eventualele impuritti de pe suprafata barelor; - rugina, prin frecare cu perii de srm n special n zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin sudur. Dup ndeprtarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie s depaseasc abaterile limit la diametru prevzute n Anexa III.1 din normativul C 140 - 86. Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la tiere si fasonare, fr a se deteriora ns profilul. La ntinderea cu troliul, alungirea maxim nu va depsi 1 mm/m. Barele tiate si fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n asa fel nct s se evite confundarea lor si s asigure pstrarea formei si curteniei lor pn n momentul montrii. In cazul n care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelului se recomand montarea si betonarea armturilor n maximum 15 zile de la fasonare. Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -10o C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm. se vor fasona la cald. La calculul armturilor, fasonarea si montarea armturilor se va tine sema de prevederile constructive privind alctuirea elementelor din beton armat cuprinse n cap. 6.7 din STAS 10111/2-87 si n cap.3 din normativul C 140-86.

Cap. V. BETOANE 5.1 Prevederi generale Prezentul Caiet de sarcini trateaz conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri. De asemenea se vor avea n vedere si reglementrile cuprinse n Anexele I.1 si I.2 din normativul C 140-86, n cap. 5 din normativul C 21-85 si prevederile din STAS 10111/2-87 si STAS 1799-81. Calitatea betonului este definit prin clase. Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei specifice a betonului, care este rezistenta la compreiune determinarea conform STAS 1275-81 pe cuburi cu latura de 141 mm. sub a crui valoare se pot ntlni statistic cel mult 5% din rezultate. 5.2 Cimenturi


Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate n normativul NE012-99. Livrare si transport: Cimentul livrat n vrac se transport n vagoane tip cistern, autocistern, containere sau vagoane nchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat n saci se face n vagoane nchise sau camioane acoperite. Depozitarea: Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului de calitate sau a garantiei si verificarea capacittii libere de depozitare n silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau n ncperile special amenajate. Depozitarea cimentului n vrac se va face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe ntreaga perioad de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate n fiecare siloz, prin nregistrarea zilnic a primirilor si livrrilor. Depozitarea cimentului ambalat n saci se va face n ncperi nchise. Sacii vor fi asezati n stive, lsndu-se distanta liber de 50 cm. de la peretii exteriori si pstrnd mprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapusi. In fiecare stiv se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va utiliza n ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depsi 60 de zile de la data expedierii de ctre productor pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile n cazul cimenturilor fr adaosuri. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu se va ntrebuinta la elemente de beton si de beton armat dect dup verificarea strii de conservare si n conformitate cu prevederile , normativul NE012-99. Verificarea calittii cimentului se va face: - la aprovizionare, conform NE012-99. - nainte de utilizare, conform normativul NE012-99. Metodele de ncercare sunt conforme cu STAS 227 - 86 si normativul NE012-99 5.3 Agregate Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparent cuprins ntre 2001 si 2500 daN/m3 se folosesc agregate grele, provenite din sfrmarea natural sau/si din concasarea rocilor. Conditiile tehnice pe care le vor ndeplini agregatele sunt precizate n STAS 1667-76 Anexa IV.3. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1), avnd 0 - 3 mm., (2) cu 3...7 mm.; (3) cu 8....15 mm., si (4) cu 16-31mm. Depozitarea: Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avnd pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi


se vor crea compartimente avnd nltimea corespunztoare nct s se evite amestecarea sorturilor. Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionrii cu mijloace de cale ferat se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, conform normativ NE012-99. Verificarea calittii agregatelor se va face: - la aprovizionare conform NE012-99 - nainte de utilizare conform NE012-99. Metodele de ncercare corespund STAS 4606 - 80 (Anexa IV.4). 5.4 Apa Apa utilizat la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua public sau alt surs, dar, n acest caz, vor ndeplini conditiile tehnice prevzute n STAS 790 - 84. 5.5 Aditivi La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi n scopul: - mbunttirii lucrabilittii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa; - mbunttirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate n medii agresive; - obtinerii unor betoane de rezistent superioar; - mbunttirii comportrii la nghet - dezghet repetat; - reglrii procesului de ntrire, ntrziere sau accelerare n functie de cerintele tehnologice. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate n Anexa V.3 din normativul C 140-86. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultan a dou tipuri se admite numai pe baza unor Caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate n laboratoare de specialitate. Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform Anexei X.1. 5.6 Cenusa de termocentral Cenusa de termocentral poate fi utilizat la prepararea betoanelor n scopul mbunttirii caracteristicilor acestora (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi, etc.). Pentru utilizarea ei se vor respecta prevederile din Anexa I. poz. B.5, D.1, D.2, D.3 si D.4. Verificarea calittii se va face conform normativului NE012-99/C 140 86/. Utilizarea acesteia se va face numai cu acordul Beneficiarului. 5.7 Prepararea si transportul betonului Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitti dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere. Statiile de betoane cu capacitate nominal de productie mai mare de 10 m3 / or sunt conduse de un Sef de statie si functioneaz pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptat de Beneficiar.


Statiile de betoane cu o capacitate nominal de productie cel mult 10 m 3 / or sunt subordonate direct Conductorului lucrrii pe care o deserveste si va functiona cu acordul Beneficiarului. Pentru lucrrile de beton, beton armat precomprimat tipurile de beton se diferentiaz si se noteaz n functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, mrimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat. In comanda de beton ctre statie se vor nscrie tipul de beton, conform prevederilor pct. 5.10 din normativul NE012-99, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de structur) unde se va folosi. Pentru lucrrile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul Antreprenorului n conformitate cu Anexa 7.2. Stabilirea compozitie se va face: - la intrarea n functiune a unei statii de betoane; - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate; - la introducerea utilizrii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora; - la pregtirea executrii unei lucrri care necesit un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egal sau mai mare de clasa C20/25(Bc 25.) Compozitiile de betoane se vor aproba de ctre Beneficiar, pe baza probelor preliminare. In cazul constructiilor speciale, precum si n cazul utilizrii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri, altele dect cele cuprinse n standardele mentionate n normaticul NE012-99. stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baz de studii elaborate de laboratoare de specialitate din institutii de cercetare. In cursul preparrii betonului reteta se va corecta de ctre laboratorul statiei si cu acceptul Beneficiarului, n functie de rezultatele ncercrilor privind: - umiditatea agregatelor; - granulozitatea sorturilor; - densitatea aparent a betonului proaspt; - lucrabilitatea betonului. Dozarea materialelor componente se face prin cntrirea abaterilor nscriindu-se n urmtoarele limite: - 3% la agregate; - 2% pentru ciment si ap; - 5% pentru aditivi; - 3% pentru cenusa de termocentral. Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortat sau betoniere cu cdere liber. Ordinea de introducere a materialelor componente n betonier va respecta prevederile crtii tehnice a utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea urmtorului component.


Durata de amestecare se va majora dup caz n cazul utilizrii de aditivi sau adaosuri, n perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redus. La terminarea unui schimb sau la ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de 1 or, toba betonierei se va spla cu jet puternic de ap si apoi golit complet. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm. se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm. cu autobasculante cu bena amenajate corespunztor. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe benzi transportoare, jgheaburi. Mijloacele de transport trebuie s fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arsit sau de ploaie, n cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km., suprafata liber de beton se va proteja pentru a mpiedica evaporarea apei si modificarea caracteristicilor betonului. Durata de transport nu va depsi duratele de 45 - 60 minute, conform tabelului 5.1 din normativul NE012-99. 5.8 Reguli generale de betonare Executarea lucrrilor de betonare poate ncepe numai dup ce s.a verificat ndeplinirea urmtoarelor conditii: - compozitia betonului a fost acceptat de Beneficiar, iar n cazul betoanelor de clasa egal sau mai mare de clasaC20/25(Bc 25) se dispune de ncercri preliminare suficiente; - sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese nglobate, etc.) si sunt n stare de functionare utilajele si dotrile necesare; - au fost receptionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje si armturi; dac de la montarea si receptionarea armturii a trecut o perioad ndelungat se constat prezenta frecvent a ruginei neaderente, armtura se va demonta, iar dup curtire si remontare se va proceda la o nou receptie calitativ; - suprafetele de beton turnat anterior si ntrit nu prezint zone necompactate sau agregate si au rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane; - nu se ntrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtun, etc.); - suprafetele de beton care vin n contact cu betonul proaspt au fost tratate conform proiectului; Respectarea acestor conditii se va consemna ntr-un act care va fi aprobat de Beneficiar. Durata de punere n oper a betonului se va ncadra n prevederile normativului NE012-99. La turnarea betonului se va respecta urmtoarele reguli generale: - cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile, care vor veni n contact cu betonul proaspt, vor fi udate cu ap cu 2....3 ore nainte si imediat nainte de turnare, iar apa rmas n denivelri se va evacua;


- din mijlocul de transport betonul se va descrca n bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare; - dac betonul adus la locul de punere n lucrare nu se ncadreaz n limitele de lucrabilitate admise sau prezint segregri va fi refuzat, fiind interzis punerea lui n lucrare; se admite mbunttirea lucrabilittii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul Beneficiarului; - nltimea de cdere liber a betonului nu va depsi 3 m. pentru elementele cu ltime max. de 1 m., respectiv 1,5 m. nltime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafat de tip plac; - betonarea elementelor cofrate pe nltimi mai mari de 3 m. se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub avnd captul inferior la max. 1,5 m. de zona ce se betoneaz; - betonul se va rspndi uniform n lungul elementului, urmrinduse realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm. nltime; - se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fat de pozitia prevzut ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol; dac totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta n timpul turnrii; - se va urmri cu atentie nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire prevzut n proiect; - nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii si nici asezarea pe armturi a vibratorului; - n zonele cu armturi dese se va urmri cu atentie umplerea complet a sectiunii; - se va urmri comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea acestora, lundu-se msuri imediate de remediere n cazul constatrii unor deplasri sau cedri; - circulatia muncitorilor si utilajului de transport n timpul betonrii se va face pe podine, astfel rezemate nct s nu modifice pozitia armturii; este interzis circulatia direct pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt; - betonarea se va face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n proiect; - n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea suprafetei rostului si cu acordul Beneficarului. Compactarea Compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manual (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocnire cofraj) numai n cazuri accidentale de ntrerupere a functionrii vibratorului (defectiune sau ntrerupere de curent), caz n care betonarea trebuie s continuie pn la pozitia corespunztoare unui rost. Se pot utiliza urmtoarele procedee de vibrare: - vibrarea intern folosind vibratoare de interior (parvibratoare); - vibrarea extern cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; - vibrarea de suprafat cu vibratoare plac sau rigle vibrante.


Alegerea tipului de vibrare se va face n functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda) si de posibilitatea de introducere pentru barele de armturi. La executie se vor respecta prevederile cap. 6 din normativul NE012-99. referitoare la compactarea betonului. In msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se executia astfel ca betonarea s se fac fr ntrerupere pe ntregul element. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor se va stabili prin proiect. Pentru a se asigura conditii favorabile de ntrire si a reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umidittii betonului protejnd suprafetele libere prin: - acoperirea cu materiale de protectie; - stropirea periodic cu ap; - aplicarea de pelicule de protectie. Protectia va fi ndeprtat dup minimum 7 zile numai dac ntre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferent mai mare de 12o C. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspt se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilen, att timp ct prin cderea precipitatiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment. Decofrarea se va face numai dup ce betonul a cptat rezistenta necesar cu respectarea termenelor minime recomandate la cap. 6, tabelele 6.1, 6.2 si 6.3 din normativul C 140-86. In cazul utilizrii unor tipuri de betoane (sau mortare) necuprinse n standardele cuprinse n normativul C 140-86, se vor respecta Caietele de Sarcini Specifice elaborate pentru aceste betoane. 5.9 Tolerante de executie Abaterile maxime admisibile la executarea lucrrilor de beton si beton armat se vor ncadra n prevederile cuprinse n Anexa X.3 din normativul C 140-86. CAP. VI. TORCRETARE 6.1 Prevederi generale Prezentul capitol se refer la refacerea betonului degradat, prin torcretare. Refacerea betonului prin torcretare cuprinde n principiu trei operatii: a. aplicarea amorsei b. aplicarea betonului c. aplicarea mortarului pentru finisare Pentru aplicarea (mproscarea) amestecurilor se va utiliza procedeul uscat de torcretare. 6.2 Pregtirea suprafetei suport Dup ndeprtarea betonului degradat sau respectiv dup buciardare, amturile se freac cu peria de srm pn se ajunge la luciu metalic. In continuare se curt de eventualele impuritti, se spal


cu ap sub presiune si se sufl cu jet de aer comprimat. Inaintea operatiei de torcretare se umezeste betonul pn la saturare. 6.3 Materiale Calitatea amestecurilor folosite pentru reparare este urmtoarea: - beton clasaC25/30( Bc 30) - mortar marca 400 Agregate Pentru prepararea amestecurilor se vor utiliza de regul agregate naturale. La prepararea amestecului pentru mortar se va utiliza nisip cu sort granular pn la maxim 5 mm. La prepararea amestecului pentru beton se va utiliza nisip sortul 0-3 mm. si osrtul 3-7 mm. Agregatele trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice conform STAS 1667-76. Umiditatea agregatelor pentru realizarea amestecurilor va fi de 6-8%. In afara prevederilor de mai sus se vor respecta si prevederile articolului 5.3 Apa Apa va corespunde conditiilor tehnice impuse pentru apa utilizat la prepararea betoanelor conform STAS 790-80. Aditivi Nu sunt admisi aditivi. Ciment Se va utiliza ciment tip P 40 cu prevederile de la art. 5.2 6.4 Prevederi privind instalatia de torcretat. Se vor utiliza numai instalatii de torcretat omologate si n conditiile impuse prin cartea tehnic a acesteia. Aparatul de torcretat trebuie s fie prevzut cu separator de ulei care s retin uleiul si impurittile continute de aerul produs de compresor. Dup terminarea lucrului, aparatul de torcretat si anexele se vor goli si curta. Se va da o atentie deosebit curtirii duzei, pentru a nu fi deformate orificiile. Prepararea amestecului uscat pentru torcretare se va face cu mijloace mecanice, iar durata de amestecare se determin prin ncercri, n functie de tipul utilajului de amestecare, pn la obtinerea unui amestec omogen. La alegerea mijlocului de transport al amestecului de torcretat se va avea n vedere necesitatea pstrrii compozitiei amestecului si reducerea timpului de transport la minim, pentru a respecta durata impus de la prepararea amestecului pn la punerea n oper. 6.5 Compozitia amestecului de torcretat Compozitia amestecului uscat, n vederea aplicrii prin torcretare, se va stabili tinnd cont de: - marca prescris prin proiect - destinatia torcretului - marca cimentului - granulozitatea agregatelor.


Determinarea compozitiei amestecului const n stabilirea granulozittii agregatelor si a dozajului de ciment; cantitatea de ap se stabileste n functie de calitatea amestecului ce iese prin duz, urmrindu-se obtinerea unui amestec omogen, aderent si stabil pe suprafata suport. Dozarea componentilor se face gravimetric. Dozajele medii de ciment vor fi: - 500 kg/m3 pentru mortar marca 400 - 480 kg/m3 pentru beton Bc 30 Determinarea cantittii de agregate pentru 1 m3 se va face n functie de dozajul de ciment adoptat, considernd o densitate aparent de 2100 kg/m3 si o cantitate de ap de cca 200 l/m3 - pentru mortar si respectiv o densitate aparent de 2300 kg/m3 si o cantitate de ap de cca 160 l/m3 - pentru beton. Durata de la prepararea amestecului uscat si pn la terminarea aplicrii torcretului trebuie s fie de maxim 60 minute. Pe toat aceast durat trebuie luate msuri de protectie contra agentilor care ar putea modifica compozitia amestecului. 6.6 Echipa de lucru Calitatea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare ct si calitatea lucrrii realizate, depind n mare msur de ndemnarea si constiinciozitatea echipei de lucru. Lucrrile de torcretare se execut numai de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu experient n acest gen de lucrri. In acest sens, nainte de nceperea lucrrilor, echipa de lucru va fi testat din punct de vedere al competentei si miestriei n acest gen de lucrri. Formatia de lucru se compune din minim 5 muncitori: - seful echipei - manipulatorul duzei de torcretare - mecanicul instalatiei de torcretare - 2 muncitori auxiliari 6.7 Conditiile tehnologice de aplicare a mortarelor si betoanelor pentru torcretare. Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea consistentei amestecului prin manevrarea robinetului de ap, duza fiind ndreptat ntr-o directie diferit de cea n care se afl suprafata suport pentru torcretare. Cnd se obtine consistenta corect a torcretulu se ndreapt duza aparatului spre suprafata de torcretat. In general, orientarea duzei de torcretare trebuie s fie perpendicular fat de suprafata suport. In cazul n care torcretul este armat, duza trebuie s fie fixat la un unghi de 15o fat de perpendiculara la suprafat, pentru a favoriza ptrunderea materialului n spatele armturii. Distanta la care se mentine duza fat de suprafata suport este cuprins ntre 50 cm. si 200 cm., n functie de presiunea realizat de aparatul de torcretare la iesirea din duz. Muncitorul apropie sau ndeprteaz duza de suprafata suport pn se obtine calitatea corespunztoare a torcretului. Aplicarea straturilor de torcret se face prin miscarea circular a duzei n jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul


trebuie s aib grij ca materialul s fie omogen si repartizat uniform. In cazul n care se constat c materialul nu este omogen, muncitorul trebuie s ndeprteze duza de suprafata suport pe care se aplic torcretul, s regleze consistenta jetului de torcret corespunztor cerintelor si dup aceea s revin pe suprafata ce se torcreteaz. La executarea torcretrii pe suprafetele verticale sensul de torcretare poate fi ales de la caz la - asfalt turnat, executat la cald, cu grosimea de 2,00 cm. prevzut pe trotuare. La executia acestor tipuri de mbrcminti se vor respecta prevederile din urmtoarele standarde: STAS 11348-87 Lucrri de drumuri. Imbrcminti bituminoase pentru cale pe pod. Conditii tehnice de calitate. STAS 175-87 Lucrri de drumuri. Imbrcminti bituminoase turnate executate la cald. Conditii generale de calitate. Utilizarea altor tipuri de mbrcminti se va face numai cu acordul Beneficiarului si Proiectantului. Imbrcmintea bituminoas se aplic peste protectia hidroizolatiei - pe partea carosabil si pe betonul de umplutur la trotuare. Conditii tehnice Fat de prevederile din standardele si normativele referitoare la acest gen de lucrri se fac urmtoarele precizri: a. Calitatea materialelor 1. Agregatele vor proveni din roci clasa A prevzut n STAS 667-90. 2. Pentru prepararea mixturilor se va utiliza filer de calcar conform STAS 539-79 cu umiditate 0%. 3. Bitumul utilizat va f i: - sort D 25/40 STAS 754-86 pentru mbrcmintea pe - sort D 40/50 STAS 754-86 pentru mbrcmintea pe

cale;

trotuare Adezivitatea bitumului - determin conform STAS 10969/3-83 va fi de minim 75%. b. Compozitia asfaltului turnat, dur, va respecta urmtoarele limite: - criblura peste 3,15 mm.: 35 - 40% - bitum, n mixtur: 7 - 8% c. Tehnologia de preparare si asternere Se vor utiliza instalatii mecanice de preparare a mixturii, care s fie prevzute cu sistem de uscare si nclzire a filerului. Asternerea asfaltului turnat dur se va face cu mijloace mecanizate prevzute cu repartizator si vibrator. Controlul calittii n timpul executiei. Cantitatea total a componentelor mixturii asfaltice se va aproviziona n cel mult dou loturi. In afara determinrilor care se fac pentru stabilirea compozitiei mixturilor, n timpul executiei lucrrilor se vor efectua urmtoarele verificri: a. verificri referitoare la bitum, ce se fac la fiecare lot:


- penetratie la 25o C; - punct de nmuire; - ductibilitate la 25o C b. verificri referitoarela agregate: - verificri zilnice (dimineata) - umiditatea - verificri pe lot de material - granulozitate - rezistenta la uzura Los Angeles - forma granulelor - finete de mcinare - filer c. verificri referitoare la compozitie - n fiecare zi de preparare a mixturilor se va verifica compozitia. Verificarea si receptia lucrrilor Abaterile admise la executia mbrcmintii asfaltice sunt: - abateri la grosime: 10%; - abateri la panta profilului transversal 2,5 mm/m - denivelri admise max. 3 mm. sub lata de 3,00 m. Verificarea materialelor se va face conform standardelor si normativelor de specialitate. Verificarea mbrcmintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform STAS 1338/1-84. Verificarea elementelor geometrice se va face conform STAS 174-83. Receptia preliminar si cea definitiv se va face conform STAS 174-83. CAP. VIII. ECHIPAMENTE 8.1 Rosturi de dilatatie Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigur continuitatea suprafetei de rulare, n bune conditiuni de confort, peste rosturile structurii de rezistent si permit, n acelasi timp, miscarea liber a acestora. Rosturile de dilatatie adoptate n documentatie sunt rosturi tip etans = 50 mm. Executia lor va respecta STAS 8270-86, detaliile din proiect, instructiunile tehnice privind executia hidroizolatiei si caietul de sarcini elaborat de Freysinet pentru acest tip de rost. Tolerantele admise la executia rostului sunt cele prevzute pentru suprafata suport a hidroizolatiei si cele pentru mbrcminti asfaltice. Antreprenorul, respectnd caracteristicile minime necesare ale rostului si tolerantele de pozare, poate propune si alte tipuri de rosturi. Executia lor se va face numai cu aprobarea scris a Beneficiarului si Proiectantului. 8.2 Parapeti Pe pod se prevd parapeti metalici pentru protectia pietonilor, dispusi la marginea exterioar a trotuarelor. Caracteristicile constructive si modul de fixare pe structura de rezistent sunt precizate n proiect.


Parapetii metalici vor fi protejati prin vopsire, n cazul parapetilor pietonali si prin vopsire si zincare n cazul parapetilor directionali. Culoarea vopselei va fi precizat de Beneficiar. Tolerantele admise la executia si montarea parapetilor sunt cele prevzute pentru constructiile metalice. Deasupra rosturilor de dilatatie parapetii se continuizeaz cu panouri speciale, care s permit preluarea deformatiilor relative ale structurilor de rezistent adiacente rostului.

8.3 Bordurile de trotuar Bordurile pentru ncadrarea trotuarelor se vor executa din elemente din beton, cu fata mozaicat, turnate n cofraj metalic. Tolerantele admise la executia prefabricatelor sunt conform STAS 6657/2-89. CAP. IX. DESFACERI SI DEMOLARI Prezentul capitol trateaz conditiile tehnice care trebuie respectate la ndeprtarea prtilor deteriorate din lucrare sau la desfacerea prtilor de lucrare care se modific. 9.1 Demolarea betonului Demolarea betonului degradat si a betonului din stratul de acoperire al armturilor se va face cu unelte de mn sau cu scule de mic mecanizare. Indeprtarea betonului degradat se va face pn se ajunge la betonul nedegradat. La spargerea betonului se va urmri s nu se deterioreze armturile si s nu se fisureze sau s se disloce betonul ce va rmne n lucrare. In zonele unde, prin proiect. nu se prevede ndeprtarea betonului existent, suprafata betonului existent care vine n contact cu betonul nou se va buciarda sau spitui pn se obtine o suprafat rugoas. In finalul operatiei de demolare si buciardare se vor ndeprta toate fragmentele de beton dislocate si se va spla cu jet de ap. Armturile care rmn n lucrare se vor curta de rugin prin frecare cu peria de srm pn la luciu metalic. 9.2 Desfacerea lucrrilor Prezentul articol se refer la desfacerea sistemului rutier, a hidroizolatiei, betonului de pant si egalizare, parapetilor si trotuarelor. Desfacerea lucrrilor executate deasupra structurii de rezistent (fsii cu goluri) se va executa n 2 (dou) etape. In prima etap se vor desface sistemul rutier si hidroizolatia. In etapa a doua se va desface betonul de pant si egalizare pn la nivelul structurii de rezistent. Pentru desfacerea betonului de pant si egalizare se vor utiliza unelte de mn sau scule de mic mecanizare pentru a nu deteriora betonul din fsiile cu goluri. La desfacerea celorlalte lucrri se va urmri recuperarea n bun stare a parapetilor metalici si bordurilor de trotuar. La desfacerea trotuarelor se vor lua msuri de protectie si mutare provizorie a instalatiilor existente.


CAP. X. RECEPTIA PRELIMINARA 10.1 Receptia preliminar se efectueaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a normativului pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor C 56-85. 10.2 Comisia de receptie examineaz lucrrile comparativ cu prevederile proiectului n ceea ce priveste conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.). In urma acestei receptii se ncheie procesul verbal de receptie preliminar. CAP. XI. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR Dup terminarea lucrrilor se vor lua msuri pentru desfiintarea santieurlui. Astfel, la terminarea lucrrilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si amenajrile aferente organizrii de santier proprii. Cu aceast ocazie se vor face amenajrile necesare n vederea redrii n folosinta anterioar a terenului pe care s-au realizat obiectele organizrii de santier. Se vor nltura n totalitate efectele si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie, ateliere de reparat si ntretinere utilaje, depozite de combustibili). Cu prilejul desfiintrii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curtirea locului din ampriza lucrrilor executate.

CAP. XII. HIDROIZOLATII (CAIET DE SARCINI A.N.D.)


Generalitti Prezentul capitol trateaz conditiile tehnice generale ce trebuiesc ndeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrrile de poduri. Hidroizolatiile au ca scop: - mpiedicarea ptrunderii apei la structuri; - colectarea apelor ce se nfiltreaz prin mbrcminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere. La lucrrile de art, hidroizolatiile sunt alctuite n general din: - sapa care se execut n cmp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care e hidroizolat; - racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie. Se disting urmtoarele straturi: strat suport; - strat de amorsare; - strat de lipire; - strat de baz; - strat de protectie. Functionalittile unor straturi pot fi comasate n diferite solutii ale firmelor specializate n hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alctuite din: - folie lichid cu ntrire rapid; - membran hidroizolatoare. Tehnologia de aplicare poate fi: - prin pulverizare; - prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baz de bitum; - prin lipire la rece cu solutii pe baz de rsini sintetice; - prin aplicarea de membrane autoaderente; - prin lipirea cu supranclzirea membranelor. In toate variantele tehnologice trebuie s se asigure conditiile fizico-mecanice. Termenul de sap hidroizolatoare utilizat n continuare include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baz, stratul de protectie. Caracteristici tehnice Sapa hidroizolatoare trebuie s aib termenul de garantie de minimum 8 ani de exploatare normal a podului. Pe durata acestei perioade, firma care garanteaz sapa hidroizolatoare trebuie s asigure din efort propriu repararea sau nlocuirea acesteia si remedierea degradrilor cauzate de infiltratiile de ap la structur. Materialele incluse n elementele sapei hidrofuge trebuie s fie imputrescibilesi s fie pasive chimic. Sapa hidroizolatoare trebuie s poat fi aplicat la poduri n exploatare, la care lucrrile se execut pe o jumtate a cii, iar pe cealalt jumtate se desfsoar circulatia normal, asigurndu-se continuizarea sapei, cu pstrarea caracteristicilor tehnice.


Sapa hidroizolatoare trebuie s reziste la circulatia de mic vitez a utilajelor de transport si asternere a straturilor mbrcmintilor asfaltice pe pod. Sapa hidroizolatoare trebuie s asigure adezivitatea mbrcmintii din asfalt la stratul su superior. Stratul hidroizolator de baz trebuie s satisfac urmtoarele caracteristici fizico-mecanice: - forta de rupere: 800 N/5 cm.; - alungire la rupere: % min. 4; - rezistenta la perforare static: norma european L4 - adezivitatea la tractiune: N/mm2 min. 1; - flexibilitatea pe un dorn: 50 mm. fr 0 fisuri la - 10 C; - absorbtie de ap n 24 ore: % max. 0,5; - temperatura limit la care membrana este stabil: 120 0 C; - temperatura asfaltului turnat n mbrcminte, la care membrana trebuie s reziste fr diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice: 0 180 C; - domeniul de temperatur n exploatare curent este: 20 C 70 C. Intervalul de temperatur a mediului n care se aplic sapa hidroizolatoare este +5 300 C. Stratul superior al sapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din alctuirea asfaltului mbrcmintii rutiere pentru a evita agresarea sapei. Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate n Romnia, conform Legii nr. 10/1995. Prescriptii STRATUL SUPORT Stratul suport al hidroizolatiei se realizeaz din mortar de ciment marca M 100. Suprafata sa nu trebuie s prezinte proeminente mai mari de 2 mm. si trebuie realizat prin driscuire. Verificarea planeittii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m. lungime pe orice directie. Se admite o singur denivelare de 5 mm. la o verificare.0 0

Pregtirea suprafetei suport se face astfel: - se ndeprteaz toate muchiile vii, denivelrile, agregatele incomplet nglobate n beton, petele de grsime si orice alte corpuri strine; - se aplic stratul egalizator; - stratul suport ntrit se curt cu jeturi de ap si aer comprimat n vederea aplicrii stratelor urmtoare, pe o suprafat curat si uscat.


STRATUL DE AMORSAJ Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton. Solutia cu care se execut amorsa poate fi pe baz de bitum sau pe baz de rsini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie s contin produse care atac chimic betonul. Amorsa se aplic prin inundarea suprafetei si repartizarea manual a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Amorsa se aplic pe suprafata uscat a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste + 50 C. Se va urmri ca suprafata ce urmeaz a se izola s fie amorsat n totalitate. Pe suprafata amorsat nu se permite circulatia pietonal sau cu utilaje de orice fel. STRATUL HIDROIZOLATOR Stratul hidroizolator se aplic pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membran utilizat. Membrana se aplic n cmp continuu, asigurndu-se aderenta pe toat suprafata pe care se aplic. Nu se admit umflturi sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire n cmp continuu a membranelor livrate n fsii. Se vor trata special racordrile la gurile de scurgere, asigurnduse etanseitatea si scurgerea apelor colectate. La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie. Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare. In cazul membranelor lipite prin supranclzire, temperatura sursei de cldur nu trebuie s fie mai mare de 250 0 C sau mai mare dect temperatura la care tipul respectiv de membran si modific caracteristicile fizico-mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplic la temperatura mediului ambiant de cel putin + 50 C. STRATUL DE PROTECTIE Stratul de protectie poate fi: - sapa de beton de 5 cm. grosime, realizat din beton clasa Bc 25, armat cu mpletituri din srm zincat 1,18 - 2,5 mm., cu ochiuri de 3-8 cm., sau plase sudate tip Buzu 4-5 mm., cu ochiuri 10 x 10 cm.; - mastic bituminos cu grosimea de 1-2 cm.; - membrane de protectie aderente la membranele hidroizolatoare. Se pot folosi si membrane hidroizolatoare la care nu este necesar sapa de protectie. Verificarea si receptia lucrrilor de hidroizolatie se face pe etape, dup cum urmeaz: - pe parcursul executrii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, ncheindu-se procese verbale de lucrri ascunse;


- la terminarea lucrrilor de hidroizolatie, prin ncheierea unui proces verbal. Verificarea la terminarea lucrrilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar n cazul unor constatri nefavorabile din procesele verbale de lucrri ascunse se poate face si asupra etanseittii prin inundarea pe o nltime de min. 5 cm. pe suprafete limitate, pe durata de 24 ore. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrrilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de ctre beneficiar. In cazul cnd beneficiarul nu accept remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea ntregii lucrri de hidroizolatii. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaz n conformitate cu urmtoarele standarde: - STAS 6642-73 Materiale plastice.Determinarea caracteristicilor de tractiune.Rezistenta si alungirea la rupere - STAS 137-78 Materiale hidroizolatoare bitumate.Reguli si metode de verificare. - STAS 5690-80 Materiale plastice.Determinarea absorbtiei de ap - STAS 754-86 Bitum neparafinos pentru drumuri - STAS 3661-88 Lacuri si vopsele.Determinarea aderentei peliculei la suport. Amorsa si solutia de lipit la rece - STAS 6615-74 Adezivi pe baz de elastimeri.Determinarea vscozittii - STAS 9199-73 Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si ncercri

INTOCMIT,

VERIFICAT,


ANEXA - Lista minim cu standarde si normative pentru proiectarea, executarea si receptia podurilor, pasajelor si viaductelor rutiere A. STANDARDE Nr STAS . 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . Nr . B. 1. 2. 3622 86 3349/1 83 1759 80 1275 81 Denumire standard I. Betoane si prefabricate din beton Betoane de ciment. Clasificare Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. Incercri pentru betoane. Incercri pe betonul proaspt.

Incercri pe betoane. Incercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice. 2414 - Incercri pe betoane.Determinarea densittii compactittii 72 betonului ntrit. 3518 - Incercri de laborator ale betoanelor. Determinarea 68 rezistentei la nghet -dezghet (gelivitate). 5585 - Incercri pe betoane.Determinarea modului de elasticitate 71 statica la compresiune al betonului. 6657/1 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton 76 precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate. 6657/2 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton 89 precomprimat. Reguli si metode de verificare a calittii. II. Teren de fundare Teren de fundare. Adncimi maxime de nghet.Zonarea teritoriului Romniei. 561/4 - Teren de fundare.Piloti forati de diametru mare.Prescriptii 90 generale de proiectare, executie si receptie. III. Poduri 1910 - Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat. 83 Suprastructura. Conditii generale de executie. 8270 - Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de 86 dilatatie. 10167 - Poduri de cale ferat si sosea.Aparate de reazem din 83 neopren armat.. Indicativ Titlul normativului Publicatia P 10 - 86 NE012-99. NORMATIVE CU CARACTER REPUBLICAN Normativ privind proiectarea si Bul. Constr. nr. executarea 1/1987 lucrrilor de fundatii directe Cod de practica pentru Bul. Constr. nr. 8executarea lucrrilor din beton si 9/1999 beton armat


caiet de sarcini pt. ziduri de sprijin cu impingeri import ante

Documents