caiet de sarcini instalatii electrice – curenti · pdf filesi planselor din proiect....

Beneficiar :IFIN-HH

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L. Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, sector 2 BUCURESTI

Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA

Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

Str. Iacobeni, nr.4, Sector 5, Bucuresti

Editia 1

Revizia 1 INSTALATII ELECTRICE – CURENTI SLABI CAIET DE SARCINI

Pr.nr: 26/2011

Faza:P.T.+C.S revizie1

Data :mai 2012

Pag 1 / 42

Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T. + C.S. – revizia 1 Data : mai 2012 CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE – CURENTI SLABI

Intocmit, ing. Mircea Stefan

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei Denumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

Editia 1 Revizia 1

INSTALATII ELECTRICE – CURENTI SLABI CAIET DE SARCINI

Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 2 / 42

CAIET DE SARCINI INSTALATII CURENTI SLABI

1. DATE GENERALE Prezenta documentatie stabileste sarcinile care le revin executantilor si beneficiarului instalatiilor electrice de curenti slabi la proiectul „EXTREM LIGHT INFRASTRUCTURE-NUCLEAR PHYSICS” avand ca beneficiar „Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara-Horia Hulubei (IFIN-HH). Obiectivul pentru care se proiecteaza instalatiile electrice este amplasat in jud. Ilfov, oras, Magurele, str. Reactorului, nr. 30, si reprezinta un complex de cladiri ce vor fi construite pentru a deservi o infrastructura de cercetare a carui realizare tehnica se bazeaza pe tehnologii de ultima generatie in domeniul laserilor de mare putere, al acceleratoarelor de electroni si instrumentatiei din fizica nucleara. Solutiile tehnice sunt stabilite cu respectarea normativelor si legislatiei in vigoare, fiind indeplinite cerintele esentiale de calitate stabilite de Legea nr. 10/1995 impreuna cu legea nr. 123/2007; rezistenta mecanica si stabilitate, securitate la incendiu, igiena, sanatate si mediu, siguranta in exploatare, protectie impotriva zgomotului si economie de energie. Caldirile obiectivului sunt urmatoarele:

Caldiri speciale o Cladire Laser o Cladire Sursa Gamma si Experimente o Laboratoare si ateliere

Cladire Birouri – S+P+5 etaje Cladire Casa Oaspeti – S+P+2 etaje Cladire Cantina-parter Casa poarta-parter

Cladiri obisnuite Categoria de importanta: C

Clasa de importanta: III Grad de rezistenta la foc:II

Cladiri speciale Categoria de importanta: B

Clasa de importanta: II Grad de rezistenta la foc:II Categoria pericol de incendiu: E

La baza proiectului stau solicitarile beneficiarului, avizele obtinute, datele culese din teren si colaborarile cu celelalte specialitati.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 3 / 42

Caietul de sarcini aduce precizari complementare datelor din memoriul tehnic si planselor din proiect. Anterior inceperii executiei lucrarilor, executantul (autorizat) are urmatoarele obligatii:

- studierea si insusirea documentatiei tehnice; - intocmirea unui grafic de executie a lucrarilor, grafic coroborat cu

evolutia lucrarilor de constructii; - organizarea de santier; - organizarea echipelor de executie a lucrarilor.

2. STANDARDE SI NORMATIVE La executia lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative:

- Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006, actualizata la 25 septembrie 2010;

- HG1425/2006 “Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca”;

- PE 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; - Ord. MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare

impotriva incendiilor; - Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor- care

reglementeaza cerintele integrate PSI, republicata M.Of. nr.419/04 iunie 2008; - Legea 333/08.07.2003 privind paza obiectivelor , bunurilor , valorilor si

protectia persoanelor , completata cu OUG 16/2005 , Legea 151/2005 si Legea 9/2007;

- HG 1010/25.06.2004 Norma tehnica privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protective si de alarmare impotriva efractiei, completata cu HG 1698/2005;

- NP I7 – 2011 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice pana la 1000Vca si 1500Vcc;

- I18/1/2001 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;

- I18/2/2002 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnzalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare impotriva efractiei din cladiri;

- NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor

- Prevederile standardelor aplicabile , in vigoare; - Normele tehnice emise de IGP;


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 4 / 42

- Normele tehnice emise de Comandamentul pentru situatii de urgent; - EN 50131 – Standard european pentru Sisteme de alarma impotriva efractiei

utilizate in aplicatiile de securitate; - EN 50132 – Standard european pentru Sisteme de supraveghere TVCI; - EN 50133 –Standard european pentru Sisteme de control al accesului utilizate

in aplicatii de securitate; - EN 54 – Standard european pentru Sisteme de detectie si alarmare la

incendiu;

3. CONSIDERATII REFERITOARE LA EXECUTIA LUCRARILOR

3.1. Generalitati

Instalatiile electrice se vor executa cu respectarea normativelor si standardelor in vigoare. Inainte de inceperea lucrului, Executantul trebuie sa confirme in scris ca toate cerintele privind spatiile, deschiderile structurale sau nestructurale pentru accesul echipamentelor sau instalatiilor, caminele, etc. indicate in proiectele de arhitectura sau de alt tip, sunt indeplinite corespunzator. Oriunde se impune, Executantul va furniza informatii suplimentare de lucrari structurale necesare.

In oferta vor fi incluse toate lucrarile, echipamentele si accesorile acestora, materialele de baza si auxiliare necesare realizarii si punerii in functiune a instalatiilor electrice proiectate, inclusiv cele care nu sunt mentionate explicit in lista de cantitati.

In oferta facuta se considera ca au fost prevazute de catre Executant toate costurile pentru montarea si manipularea materialelor, a echipamentelor si a accesoriilor acestora, in zonele sau spatiile finale destinate pentru acestea.

Executantul trebuie sa cunoasca toate datele despre incarcare si dimensiunile limitative impuse. Pozitiile exacte ale echipamentelor trebuie stabilite la fata locului de catre Executant si trebuie aprobate de Dirigintele de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice), tinand cont de ultima varianta a proiectului de arhitectura si structura, ca si de cerintele impuse de alte lucrari.

3.2.Coordonarea lucrarilor

Executantul trebuie sa aiba ultimile informatii tehnice, detalii despre modul de desfasurare a celorlalte lucrari, ultimele planuri de arhitectura si structura si trebuie sa-si coordoneze lucrarile cu celelalte specialitati. Coordonarea trebuie sa fie reflectata in desene de executie si instalarea efectiva. Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) si beneficiarului, pentru aprobare, programul de lucru, informatiile tehnice, detalii si modul de amplasare a instalatiilor, realizand


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 5 / 42

coordonarea continua a executiei lucrarilor pe santier. 3.3.Depozitarea materialelor, intretinerea santierului Executantul trebuie sa fie la curent cu spatiile si posibilitatile de depozitare

disponibile pe santier si trebuie sa organizeze livrarea echipamentelor si materialelor astfel incat sa fie concordanta cu planificarea constructiei si in acelasi timp cu spatiile de depozitare alocate pe santier pentru echipamentele si materialele sale.

Depozitarea si manipularea pe sortimente si categorii, pe suprafete plane, in incaperi amenajate special pentru depozitare. Se vor respecta temperaturile maxime si minime de depozitare indicate de producator. Materialele, lucrarile finalizate sau nu de pe santier, vor fi protejate impotriva accesului neautorizat, a influentelor datorate vremii sau a altor factori care pot produce deteriorarea materialelor sau a lucrarilor deja executate.

La terminarea lucrarilor, Executantul va indeparta toate ambalajele provizorii si va curata eventualele pete, semnalizari sau insemnari facute in timpul executiei, pentru a preda lucrarea gata de functionare.

3.4.Diferente, neconcordante

Pentru ofertare va fi studiat proiectul si vor fi semnalate beneficiarului sau proiectantului orice neconcordanta dintre proiect si listele cu cantitati de lucrari si specificatii. 3.5. Intretinerea in perioada de garantie In perioada de garantie se va inlocui orice material care se defecteaza in conditiile unei utilizari normale. Perioada de garantie va fi stipulata in contractul de executie incheiat de executant. Pentru interventiile in perioada de garantie va fi stipulat prin contract timpul maxim in care executantul se prezinta la beneficiar pentru constatarea problemelor aparute. Toate lucrarile de reparatii se vor inscrie in “jurnalul de bord” al lucrarii. 3.6. Instruirea personalului (de exploatare si intretinere) al beneficiarului Executantul va efectua instruirea personalului de exploatare a instalatiilor, pentru ca acestia sa fie complet familiarizati cu operarea si intretinerea instalatiei. Executantul va pune la dispozitie Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) programarea cursului si a orarului de instruire.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 6 / 42

3.7. Informatii tehnice Orice informatii tehnice necesare vor fi puse de catre Executant la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice). 3.8. Planificarea lucrarilor Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice), spre aprobare, planificarea lucrarilor in conformitate cu specificatiile tehnice. Planul va include etapele, ordinea de executie impreuna cu estimarea timpului necesar pentru fiecare etapa. Planificarea comenzilor si a livrarilor echipamentelor majore, a materialelor si locul de depozitare pe santier a acestora vor fi de asemenea specificate. Executantul va fi responsabil cu verificarea si realizarea programului propus de el si de coordonarea acestui program cu celelalte lucrari. 3.9. Mostre Executantul va pune la dispozitia arhitectului, Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) si a proiectantului spre aprobare, cu cel putin 30 zile inainte de procurare, fise de catalog cu datele tehnice si aspectul produselor care urmeaza sa fie utilizate. Daca este posibil si acest lucru este stipulat in contract se vor prezenta si monstre ale produselor. Fiecare monstra va fi etichetata si va fi in stare buna, astfel incat sa poata fi demontata pentru examinare. Aprobarea produselor (conform fisei de catalog sau a monstrelor prezentate) nu-l absolva pe Executant de responsabilitatea de a furniza materiale conforme cu cerintele acestei specificatii si a normativelor in vigoare. 3.10 Desene de executie Dispunerea in proiect a tuburilor, jgheaburilor, cablurilor, etc. nu indica neaparat pozitia exacta pentru executie. Detaliile de executie prezente in proiect au la baza informatiile din aceasta faza de proiectare. Pentru executie aceste detalii vor fi verificate si confruntate cu situatia reala din teren, urmand ca lucrarile sa fie executate conform acestora, sau, dupa caz sa fie intocmite prin grija executantului alte desene de executie. Desenele de executie se vor baza pe proiectul tehnic dar vor fi completate pentru a corespunde oricaror modificari ale constructiei sau instalatiilor care ar fi putut avea loc si pentru orice adaptare datorata echipamentelor efectiv oferite.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 7 / 42

3.11 Testarea si receptia lucrarilor Toate echipamentele vor fi testate. Executantul va asigura toate instrumentele, forta de munca si alte facilitati necesare pentru aceste teste pe cheltuiala lui. Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice), spre aprobare procedura de testare cu 14 zile inainte de efectuarea testului. Dupa ce lucrarile de instalatii au fost executate, echipamentele au fost montate si au fost realizate circuitele aferente acestora, Executantul va efectua testele necesare, in prezenta Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice). Defectele aparute vor fi remediate pentru a obtine cerintele din contract. 3.12 Desene conforme cu executia (as built) Functie de clauzele stipulate in contract, in termen de 30 zile dupa incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor, Executantul va intocmi “documentatia conforma cu executia” sau va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) datele necesare (scheme, dispozitii de santier, etc.) intocmirii acestei documentatii. 3.13 Manuale de operare si intretinere La finalizarea lucrarilor inainte de incheierea procesului verbal de receptie, Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) manualul de operare si intretinere si instructiunile tuturor echipamentelor. Manualul de operare si intretinere va cuprinde, dar nu va fi limitat:

- scurta descriere a instalatiilor; - pentru echipamente – manuale de instalare, operare si intretinere; - programarea lucrarilor de intretinere recomandate

4. NIVELUL DE PERFORMANTA AL LUCRARILOR Solutiile tehnice au fost elaborate cu respectarea cerintelor esentiale de calitate prevazute in Legea 10/1995:

o rezistenta mecanica si stabilitate o securitate la incendiu o igiena, sanatate si mediu;


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 8 / 42

o siguranta in exploatare; o protectia impotriva zgomotului; o economie de energiei si izolatie termica. Executia lucrarilor se va face cu respectarea cerintelor esentiale de calitate prevazute in Legea 10/1995.

5. ORDINEA DE DESFASURARE A LUCRARILOR

- Studierea si insusirea documentatiei tehnice; - Stabilirea traseelor de jgheab, tubulatura, a dozelor de aparat, etc; - Fixarea jgheaburilor, tubulaturii de protectie, a dozelor de aparat; - Pozarea cablurilor in jgheaburi, tuburi, si executia legaturilor in doze; - Pozarea cablurilor de alimentare in tablourile de distributie pentru surse; - Montarea aparatelor (detectoare, butoane, sirene, tastaturi, etc.); - Executia probelor de functionare, punerea sub tensiune si programarea

sistemelor. 6. MATERIALE. CONDITII DE MONTAJ Pentru executarea instalatiilor electrice de securitate din cladire se vor utiliza materiale cu marcaj “CE”. Categorii de materiale utilizate:

6.1 Jgheaburi, tubulaturi si doze Jgheaburi metalice zincate, cu elemente prefabricate pentru racord (coturi,

“T”- uri, schimbari de plan, jonctiuni, separator); Elemente prefabricate pentru fixarea jgheabului metalic Tub PVC rigid, flexibil si spiralat, cu diametrul cuprins intre 20 si 110mm,

pentru montaj aparent si ingropat; Racorduri prefabricate pentru tuburile montate; Elemente prefabricate pentru fixarea tubulaturii; Doze de pardoseala sau doze montate ingropat in pereti pentru prizele de voce-

date; Doze de conexiuni

6.2 Cabluri

Pentru instalatiile electrice de curenti slabi se vor utiliza cabluri electrice cu intarziere la propagarea flacarii si emisie redusa de gaze toxice si corozive si cabluri rezistente la foc 30min., E30;

Cablurile folosite sunt urmatoarele: Sistemul de detectie si avertizare la incendiu


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 9 / 42

o cablu de semnal JE-H(St)H E30, 2x2x1mmp, protejat astfel incat circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru cladirile obisnuite

o cablu de semnal JE-H(St)H E90, 2x2x1 mmp, protejat astfel incat circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru cladirile speciale

o cablu de semnal JE-H(St)H E90, 2x2x0.8 mmp, protejat astfel incat circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru fabrica de azot

o cablu alimentare, rezistent la foc timp de 90 min pentru cladirile speciale si 30 min pentru cladirile obisnuite

Sistem stingere incendiu

o Cablu J-H(St)H-E30 2x2x0.8 pentru conectarea elementelor o Cablu rezistent la foc timp de 90 min. pentru alimentarea centralelor

de stingere

Retea voce-date o Cablu UTP, 4 perechi, cat.6 pentru conectarea postului de lucru; o Cablu FO, multimode, pentru conectarea rack-urilor ,,Floor

Distributor’’ la rack-ul ,,Building Distributor’’, precum si a prizelor de voce-date de fibra optica la rack-uri

o Cablu FO, single mode, pentru conectarea rack-urilor,,Building Distribuitor’’ la rack-ul principal ,,Campus Distributor’’

o Cablu telefonic TCYY 50x2x0.5 pentru conectarea repartitorului telefonic din cladirea Birouri la firida de bransament din Cabina Poarta

o Cablu telefonic TCYY 100x2x0.5 pentru conectarea rack-ului ,,Building Distribuitor’’ din cladirea Casa Oaspeti la repartitorul telefonic

o Cablu telefonic TCYY 25x2x0.5 pentru conectarea rack-ului ,,Building Distribuitor’’ din cladirea Casa Poarta la repartitorul telefonic

o Cablu telefonic TCYY 100x2x0.5 si TCYY 25x2x0.5 pentru conectarea rack-ului ,,Building Distribuitor’’ din cladirea Laser la repartitorul telefonic

o Cablu telefonic TCYY 50x2x0.5 sau 25x2x0.5 pentru conectarea rack-urilor ,,Floor Distributor’’ la rack-urile ,,Building Distribuitor’’ din cladirea respectiva

Sistem sonorizare o Cablu CRF E30 2x1.5 si 2x2.5mmp pentru conectarea incintelor

acustice din cladirile obisnuite o Cablu CRF E90 2x1.5 si 2x2.5mmp pentru conectarea incintelor


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 10 / 42

acustice din cladirile speciale o Cablu CRF E30 5x2.5 mm pentru alimentarea rack-ului de sonorizare

din cladirile obisnuite o Cablu CRF E90 3x2.5 mm pentru alimentarea rack-ului de sonorizare

din camera de comanda Laser o CRF E90 5x2.5 mmp pentru alimentarea rack-ului de sonorizare din

Sala de achizitii Gamma

Sistem control-acces Cladiri obisnuite o Cablu FTP Cat. 6 pentru bus-ul de comunicatie din cladirile obisnuite o Cablu CYYF 3x1.5 pentru alimentarea controllerelor o Cablu UTP Cat. 5 E pentru conectarea card reader-elor la controller o Cablu MYYM 2x1.5 pentru conectarea yalei electromagnetice si a

butonului de urgenta o Cablu CS 4x0.22 pentru conectarea butonului cerere iesire si a

contactului magnetic o Cablu J-Y(St)Y 2x2x0.8 pentru conectarea turnichetilor o Cablu NHXH FE180/E90 3x1.5mm pentru alimentarea motoarelor de

poarta Cladiri speciale

o Cablu SFTP pentru bus-ul de comunicatie o Cablu J-Y(St)Y 4x2x0.8 pentru conectarea controllere-lor de usa si a

tuturor elementelor ce se leaga la controller o Cablu rezistent la foc timp de 90 de minute pentru alimentarea

controller-elor

Sistem antiefractie Cladiri obisnuite o Cablu FTP Cat. 6E pentru conectarea expandoarelor de zone o Cablu CS 6x0.22 pentru conectarea echipamentelor la expandoare o Cablu de alimentare CYYF 3x1.5 pentru alimentarea expandoarelor

Cladiri speciale o Cablu J-Y(St)Y 2x2x0.8 pentru conectarea expandoarelor si a

echipamentelor la expandoare. o Cablu rezistent la foc timp de 90 de minute pentru alimentarea

expandoarelor

Sistem de supraveghere video o Cablu RG 6 pentru semnal video o Cablu fibra optica pentru camerele aflate la distanta si a speed dome-


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 11 / 42

urilor o Cablu tip CYYF pentru alimentarea camerelor din cladirile obisnuite

si perimetru o Cablu rezistent la foc timp de 90 min. pentru camerele amplasate in

cladirile speciale 6.3 Elementele sistemului de avertizare la incendiu

Sistemul de avertizare la incendiu este realizat din mai multe centrale

antiincendiu legate intre ele in sistem de tip bucla. Locul de amplasare al centralelor este urmatorul :

o Cladire Birouri – camera B-P-11 « Spatiu echipamente BMS » o Cladire Casa Oaspeti – in camera « Birou receptie » o Cladiri speciale – in camera « Sala achizitii date », din zona

laboratoarelor Sistemul de Baza – Sistemul de detectie si alarmare la incendiu trebuie sa fie unul complet supravegheat electric, cu un sistem de operare cu microprocesor, avand urmatoarele capabilitati, functii si capacitati: Sistemul trebuie sa asigure un port de iesire pentru scopuri de monitorizare de catre sistemele externe. Comunicarile catre un sistem extern trebuie sa fie de tipul Ethernet, RS-232 sau RS-485. Structura de retea trebuie sa fie omogena, astfel incat sa fie necesara doar o singura transmisie catre serviciile de urgenta. Orice panou trebuie sa fie configurabil pentru a afisa si opera toate mesajele de la celelalte panouri din retea. Trebuie sa fie furnizata o redundanta completa la toate nivelurile de structura de retea. Sistemul trebuie sa asigura o conexiune de acces la distanta prin Ethernet pentru a programa si controla complet sistemul de detectie si avertizare la incendiu. Sistemul local trebuie sa aiba indicatori de status si switch-uri de control pentru urmatoarele functii: Alarma sonora si vizuala pentru zona de circuit. Orice stare sau functie de control suplimentara indicata pe desene, inclusiv dar nu limitat la: functiile generatorului de urgenta, functiile pompei de incendiu, deblocarea usii de securitate, cu capabilitati de bypass. Fiecare dispozitiv inteligent adresabil sau zona conventionala a sistemului vor fi afisate la Terminalul Central de Primire a Alarmelor si la panoul local de control al alarmelor de foc printr-un cod alfanumeric unic, astfel identificandu-se locatia lui. Centrala de incendiu trebuie sa aibe capabilitatea de a se conecta la Sistemul de Management al Pericolului (DMS). Sistemul de Management al Pericolului trebuie sa


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 12 / 42

fie bazat pe un PC cu display si software de monitorizare EN pentru aceasta aplicatie. Sistemul trebuie sa asigure urmatoarele conditii minime: Interfata grafica intuitiva. Posibilitati de comanda globala si locala. Control bazat pe timp pentru intregul sistem. Parole multi-nivel. OPERAREA SISTEMULUI Sistemul trebuie sa monitorizeze si sa actioneze in urmatoarele conditii: Conditii de alarma la foc: Sistemul trebuie sa intre in starea de alarma de foc in urmatoarele conditii: Activarea oricarui punct manual de apel. Primirea unui semnal de alarma de la orice detector automat. Primirea unui semnal de pre-alarma de la mai mult de un detector automat. Activarea comutatorului de presiune al instalatiei de sprinklere. Semnal de alarma de incendiu de la sub-sisteme. In caz de stare de alarma de incendiu trebuie sa se asigure: Iluminarea indicatorului general de alarma de incendiu. Afisarea pe panoul de control cu detalii privind numarul dispozitivului si zona, tipul alarmei, numarul de dispozitive in alarma si un text de locatie programabil cu un minim de 40 de caractere. Activarea sirenei de avertizare din panoul de control. Activarea sirenelor solicitate in functie de cauza si efectul programat. Activarea iesirilor solicitate in functie de cauza si efectul programat. Activarea iesirilor la distanta de tip LED pentru detectorul solicitat in functie de cauza si efectul programat. Activarea echipamentului de comunicare cu Serviciul de Pompieri sau inceprea verificarii starii de alarma in functie de cauza si efectul programat. Afisarea timpului ramas de intarziere a starii de alarma. Inchiderea tuturor usilor de incendiu tinute in mod normal deschise de catre unitatile de eliberare. Inchiderea tuturor usilor din zona unde este prezenta starea de alarma, usi tinute deschise in mod normal de catre unitatile de eliberare. Deschiderea tuturor usilor de incendiu exterioare. Operarea barierelor de incendiu in functie de cauza si efectul programat. Oprirea echipamentelor de manipulare a aerului in functie de cauza si efectul programat. Activarea opririi de urgenta a centralei. Activarea opririi centralei dupa intarziere de 3 minute. Conditia de pre-alarma: Sistemul trebuie sa intre in starea de pre-alarma la: Primirea unui semnal de pre-alarma de la oricare dintre detectorii automati.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 13 / 42

In starea de pre-alarma trebuie sa fie: Sa se afiseze pe panoul de control detalii cu privire la numarul dispozitivului si zona, numarul de dispozitive in alarma si un text de locatie programabil cu un minim de 40 de caractere. Activarea sirenei din interiorul panoului de control. Activarea sirenelor solicitate in functie de cauza si efectul programat. Activarea iesirilor solicitate in functie de cauza si efectul programat. Starea de defectiune: Sistemul trebuie sa intre in starea de defectiune in urmatoarele conditii: Orice scurtcircuit, circuit deschis pe buclele de detectie, circuitele de sirena si echipamentul de conexiune cu Serviciul de Pompieri. Orice defectiune aparuta la impamantare capabila sa afecteze operarea in regim de siguranta a sistemului. Orice eroare CPU prevazuta in EN54-2. Orice defectiune aparuta in alimentarea cu energie electrica. Orice defectiune aparuta in retea. Eliminarea oricarui dispozitiv adresabil. Semnale de defectiune de la modulele conectate. Orice semnal de defectiune generat functiile interne monitorizate ale dispozitivelor adresabile. In cazul starii de defectiune trebuie sa se: Afiseze numarul dispozitivului si/sau descrierea defectiunii. Activeze sirena interna a panoului de control. Activeze iesirile solicitate in functie de cauza si efectul programat. Activeze comunicarea cu Serviciul de Pompieri in caz de defectiune sau sa se initieze procedura de interventie in caz de defectiune in functie de cauza si efectul programat. Afiseze numaratoarea inversa pana la initierea procedurii de interventie in caz de defectiune. Functionalitatea in modul de degradare: Sistemul trebuie sa includa o functionalitate in mod de degradare astfel ca in cazul in care un participant din retea cedeaza sau intreaga retea nu mai functioneaza sa fie generata o alarma la incendiu obisnuita astfel incat echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri sa fie activat. Redundanta software-ului Sistemul trebuie sa includa un mod de redundanta a software-ului astfel incat in caz de defectiune sau eroare, sa se declanseze o restartare.Daca restartarea esueaza, panoul trebuisa sa intre in modul de redundanta a software-ului.Ca ultima solutie, panoul intra in modul de degradare. Comunicarea cu Serviciul de Pompieri: Sistemul trebuie sa fie conectat la un sistem de comunicare sigur cu Serviciul de Pompieri prin iesiri separate de alarma la foc si defectiune. Sistemul trebuie de asemenea sa fie capabil sa primeasca un semnal


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 14 / 42

obisnuit de defectiune de la echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri. Sistemul trebuie sa ofere semnale catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri in concordanta cu urmatoarele concepte privind verificare la alarma: Modul de Mentinere cu participare umana – Alarmele de la detectoarele automate vor activa sirenele de sistem si vor initia un cronometru (T1), programabil de la 10s la 5 minute.Daca in acest timp o persoana calificata ia la cunostiinta de starea panoului niciun semnal nu va fi trimis catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri. Se va porni un al doilea cronometru (T2) programabil de la 10s la 10 minute, perioada in care daca sistemul va fi resetat nu se va trimite niciun semnal catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri. Operarea oricarui punct manual de apel va anula intarzierea cronometrelelor si un semnal va fi trimis catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri. Modul de mentinere fara participare umana – Alarmele provenite de la orice punct manual de apel sau de la orice detector automat va trimite imediat un semnal catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri. Semnalele de confirmare: Toate dispozitivele auxiliare critice ce necesita activarea din sistemul de detectie la incendiu vor trimite un semnal de confirmare catre panoul de control confirmand functionarea corecta.Orice operatiune neconfirmata va fi raportata de catre panoul de control ca fiind o defectiune. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE A. Produsele livrate trebuie sa ajunga la site-ul proiectului in ambalajele originale, nedesfacute si cu etichetele producatorilor intacte, pe care trebuie sa se identifice: produsul si producatorul, data fabricarii si termenul de valabilitate daca este cazul.

B. Materialele trebuie stocate inauntru, acoperite, deasupra solului, pastrate uscate si protejate la loviri pana in momentul utilizarii lor. Materialele ude sau deteriorate vor fi aruncate.

De asemenea, centrala de avertizare la incendiu comanda si centrala de desfumare.In caz de incendiu, aceasta comanda deschiderea trapelor de fum.

6.4 Elementele sistemului de voce-date

S-a prevazut un sistem de cablare structurata pentru transmisii voce si date care va asigura o buna administrare a retelei, o flexibilitate mare in ceea ce priveste organizarea, modificarea tipului de echipament de comunicatie folosit, reconfigurarea retelei fara a fi necesara recablarea.

Lungimea unui traseu orizontal (de la rack pana la priza de perete) nu va depasi 90 de metri, astfel incat lungimea totala a intregului tronson (inclusiv patch-cordul din rack si patch-cordul de conectare de la priza la calculator ) sa nu depaseasca 100m. Pentru Camera Laser si Camera Experimente Gamma s-au prevazut prize de


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 15 / 42

fibra optica montate aparent. Rack-ul principal al retelei cu rol de „Campus Distributor” se va amplasa la

parterul cladirii Birouri, in camera B-P-11 « Spatiu echipamente BMS ». Rack-ul principal se va interconecta cu rack-urile ,,Building Distributor’’ din

cladirile Casa Poarta, Casa Oaspeti, Cladiri Speciale cu cabluri de fibra optica single-mode intr-o arhitectura tip bucla pentru reteaua de date si cablu telefonic TCYY de la repartitorul telefonic la fiecare rack ,,Building Distributor’’.

Pe verticala rack-urile de nivel ,,Floor Distributor” se interconecteaza cu rack-ul ,,Building Distributor’’ cu cate un cablu de fibra optica multimode si cu cate un cablu de telecomunicatii TCYY.

Rack-urile ,,Building Distributor’’ au in componenta: Unitate de ventilatoare in partea superioara pentru circulatia aerului Unitate cu prize si protectie la scurtcircuit pentru alimentarea

echipamentelor Patchpanel-uri date 24 porturi cat.6 UTP pentru cladirile obisnuite si

SFTP cat.6 pentru cladirile speciale Patchpanel-uri telefonie cu reglete tip Krone Patchpanel-uri telefonie 50 sau 25 porturi RJ45 cat.3 Patchpanel FO 19”/1U MM 24xSC Patchpanel FO 19”/1U SM 24xLC Organizatoare de cabluri Patch corduri cat.6 UTP pentru cladirile obisnuite sau SFTP cat. 6 pentru

cladirile speciale Rack-urile de nivel ,,Floor Distributor”au in componenta:

Unitate de ventilatoare in partea superioara pentru circulatia aerului Unitate cu prize si protectie la scurtcircuit pentru alimentarea

echipamentelor Patchpanel-uri date 24 porturi cat.6 UTP sau SFTP Patchpanel-uri telefonie 50 sau 25 porturi RJ45 cat.3 Patchpanel FO 19”/1U MM 24xSC Organizatoare de cabluri Patch corduri cat.6 UTP sau SFTP cat.6

La fiecare post de lucru s-a prevazut o priza dubla cu cate doi conectori RJ45 Cat.6 UTP pentru cladirile obisnuite sau SFTP cat.6 pentru cele speciale. Prizele de voce –date se vor monta ingropat, sub tencuiala, pe rama separata de prizele de 230V, dar la aceeasi inaltime cu acestea. In camerele Laser si Experimente Gamma se vor instala aparent prize optice cu adaptori SC. In camerele Experimente se vor instala prize telefonice, cablul pentru aceste prize va fi protejat impotriva pulsului electromagnetic cu ajutorul filtrelor EMP


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 16 / 42

La realizarea traseelor de cabluri pentru voce-date se va tine cont de reteaua de curenti tari, pastrandu-se o distanta de cel putin 30 cm fata de acesta. Pentru distributia orizontala a cablurilor s-au prevazut jgheaburi de sarma deschise pentru traseul din tavanul fals si tub PVC pentru traseul din incaperi, de la jgheab la priza.

6.5 Elementele sistemului de stingere incendii

Instalatia automata de stins incendiu cu NOVEC 1230 este compusa dintr-un sistem mecanic, care asigura depozitarea agentului de stingere, transportul si refularea lui in zona protejata si un sistem electronic care asigura declansarea sistemului mecanic. Sistemul se va instala in Sala control cladire Sursa Gamma si experimente, in camerele tinta din cladirea Gamma, in Sala achizitii date din cladirea Ateliere si laboratoare, Camera control laser din cladire Laser si in dispeceratul din cladire Birouri.

Sistemul este compus din urmatoarele echipamente: unitate centrala de comanda detectori de fum detectori de fum prin aspiratie soclu pentru detectori buton pentru declansare manuala a stingerii buton de intarziere a efectuarii stingerii Panou avertizare cu sirena si flash optic incorporate;

Toate componentele vor respecta cerintele minime din fisele tehnice atasate, sistemul fiind adaptat la tipul produselor utilizate. Materialele si echipamentele utilizate vor fi de calitate foarte buna, produse de firme consacrate in domeniu.

6.6 Elementele sistemului de sonorizare Sistemul de sonorizare se va instala in toate cladirile precum si pe perimetru in dreptul parcarii. El permite difuzarea de mesaje in toate zonele obiectivului, precum si de mesaje specifice vocale pentru evacuarea spatiului alarmat conform unui scenariu prestabilit. Sistemul este compus din trei rack-uri amplasate astfel: 1 rack in Cladirea Birouri la camera BMS, 1 rack in Cladire Laser in camera de control si 1 rack in Sala de control din Gamma. Ele vor fi comandate de catre sistemul de avertizare la incendiu prin intermediul unor module adresabile. In interior vor fi prevazute difuzoare de interior cu o putere de 6W pentru inaltimi mai mici de 5m sau 12W pentru inaltimi mai mari de 5m. Pentru zona de parcare se vor monta difuzoare cu grad de protectie corespunzator si o putere de 20W.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 17 / 42

Acesta asigura functii basic de adresare publica , cat si functii complexe de Alarma Vocala:

Generarea automata de mesaje pre-inregistrate; Monitorizari ale echipamentelor sistemului; Monitorizarea suportului digital pe care este stocat mesajul / mesajele de

urgenta. Componentele sistemului:

1. Controller de sistem; 2. Amplificatoare; 3. Consola de apel; 4. Difuzoare; 5. Accesorii sistem.

Echipamentele centrale (Controller, amplificatoare, consola de apel) vor fi interconectate printr-o retea redundanta de fibra optica.Redundanta este necesara pentru a asigura un inalt nivel al securitatii sistemului.Echipamentul trebuie sa fie certificat EN 54/16, noul normativ international pentru standarde EVAC.

Controllerul de retea:

Controllerul de retea va putea fi configurat pentru cele mai complexe sisteme de sonorizare si are rolul cel mai important in cadrul uni astfel de sistem.

Controllerul gestioneaza intreaga arhitectura a sistemului de sonorizare , putand controla si ruta in acelasi timp pana la 28 de canale audio simultan, sau poate afisa informatii despre starea sistemului.

Configuratia sa poate fi facuta prin intermediul unui PC, dar va putea opera si independent fata de PC dupa ce acesta a fost configurat. Controlerul va dispune de asemenea de un panou frontal cu min. 2 x16 caractere afisaj LCD si un buton rotativ pentru a naviga prin meniu.

Echipamentul va fi complet digital avand patru intrari audio si patru iesiri cu interfata pentru alte sisteme de securitate, cu intrari de control-supraveghere si iesiri de comanda.

De asemenea va fi echipat si cu o interfata Ethernet pentru configurare, control, diagnosticare precum si de logare.

Controllerul va permite controlul a pana la 50 de noduri care pot fi echipamente de genul amplificatoare de putere, unitati de extensie audio, statii de apel, kituri de sunet, etc.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 18 / 42

Controllerul de retea va avea min. patru intrari analogice audio. Dintre acestea, doua vor fi selectabile intre microfon si linie, iar celelalte doua intrari vor fi fixe. Intrarile de microfon / linie vor putea fi folosite ca apeluri de intrare, daca acestea sunt programate in mod conditionat la oricare dintre intrarile de control, care sunt liber programabile pentru activarea functiilor sistemului si activarea prioritatilor.

Pentru a satisface cerintele pentru sistemele de alarma audio de urgenta, controllerul va include un sistem automat de mesagerie; va fi prevazut de asemenea un card de memorie integrat pentru a corespunde cerintelor de stocare pentru mesaje audio.

Patru mesaje vor putea fi administrate simultan, iar mesajele memorate cat si cel ecare sosesc simultan sunt monitorizate permanent, masajele audio pot fi descarcate de pe un calculator prin intermediul unui link Ethernet.

Controlerul va memora o gama de semnale de avertizare, de test sau de alarma, toate accesibile prin orice statie de apel sau prin intrarile de control pentru anunturi sau de alarma. Un ceas intern de timp real permite controllerului de retea sa opereze in mod automat, cum ar fi la redarea anunturilor regulat sau la schimbarea volumului muzicii background.

Controllerul de retea va accepta o retea redundanta de cablare. Aceasta poate fi ca o retea cu fir sau o bucla redundanta ramificata.Sistemul va putea accepta pana la 256 prioritati, pentru zone.

Controllerul monitorizeaza starea tuturor echipamentelor din sistem, raporteaza schimbarile de stare, si memoreaza ultimele 200 mesaje de eraoare din sistem. Aceasta monitorizare se intinde de la capsula unui microfon al statiei de apel si pana la sfarsitul unei linii de difuzoare.

Cablurile externe conectate la intrarile de control vor fi monitorizate la scurtcircuit si la circuite intrerupte. O tonalitate interna de test va fi disponibila pentru monitorizarea iesirilor audio.

Controllerul va functiona atat pe o sursa de alimentare normala cat si pe o sursa de alimentare de urgenta ( baterie de back-up ) de 48 V, cu trecerea automata la aceasta la nevoie.

Controllerul va putea supraveghea cele doua surse de alimentare.

Se va putea monta intr-un rack 19’’, iar la livrare va avea toate accesoriile incluse.

Amplificatoare de putere 1x500 W

Setarea amplificatoarelor de putere, la iesirea in fider, va putea fi facuta la 50V, 70V


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 19 / 42

sau 100V. Ele vor avea integrate functii de punere la pamant si protectii la scurtcircuit si vor putea genera tonalitati proprii de test in scop de supraveghere.

Amplificatoarele vor fi de asemenea prevazute cu doua intrari audio auxiliare pentru semnalul audio local.

Intrarile de comanda vor putea fi programabile liber prin comanda de la tastatura sistemului. Fiecare intrare de control are capacitatea de a monitoriza linia respectiva la scurtcircuit si suprasarcina.

Un display cu min. 2 linii de afisaj 2 x 16 caractere si un buton rotativ permanent va permite vizualizarea, respectiv controlul volumului pe unitate. Pe display se va afisa si un control de volum atunci cand modulul audio de monitorizare este activ. Semnalul audio va putea fi receptionat prin casti.

Amplificatoarele de putere vor trebui sa aibe si o functie de automatizare si de raport continuu al starii controller-ului de retea. Ele vor putea suporta doua ramificatii de fider si o bucla redundanta de cablu.

Amplificatorul de putere va dispune de facilitatea de a comuta automat pe un amplificator de siguranta percum si relee de comutare automata integrate. Va fi, de asemenea prevazuta o intrare pentru alimentarea de siguranta de 48 Vcc.

Statia de apel (microfon)

Aceasta statie va fi folosita pentr a face anunturi in zonele asignate, manual (prin voce) sau prin apasarea pe un buton pentru mesaje preintegistrate.

Microfonul va fi amplasat pe un suport flexibil astefel incat sa permita transmiterea anunturilor usor, va avea disponibil de asemenea un buton de push-to-talk care prin apasare va activa microfonul, si o mufa pentru casca, astefel incat la activarea ei microfonul si difuzorul propriu vor fi dezactivate.

Statia de apel va dispune de un filtru limitator al sunetului la o frecventa joasa, precum si indicatoare de stare si de defect, si de activare, prin LED-uri luminoase.

Microfonul va permite un control individual al volumului pentru casca si pentru difuzoare si de asemenea va dispune de functii de programare cu pana la 256 de prioritati asignate.

Statia va trebui sa faca conversia audio analog-digitala si trebuie sa poata fi conectata la pana la 16 tastaturi de apel prin intermediul unei interfete seriale.

Un comutator DSP va putea fi folosit pentru procesarea audio, inclusiv ajustare si


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 20 / 42

sensibilitate, precum si pentru setarile unui egalizator de volum de limitare sau parametric.

Tastatura (normala) pentru statia de apel

Tastatura normala va fi utilizata in asociere cu statia de apel de baza pentru a face anunturi predefinite catre zonele asignate. Ea trebuie sa aibe min.8 butoane (taste) care sa fie programabile pentru functii de control al sistemului cum ar fi reapelare, anunturi live, anulare background music, control al volumului BGM, taste programabile pentru actiuni diverse, pentru selectia surselor cum ar fi selectia BGM, selectia mesajelor preinregistrate , si selectia sunetelor de alarma si avertizare precum si pentru selectia zonelor si selectia iesirilor de control ale sistemului.

La tastatura trebuie sa fie disponibile pentru fiecare tasta cate un LED indicator luminos cu 2 culori si trebuie deasemenea sa existe o interfata seriala pentru intrari, iesiri si alimentare.

Tastele vor fi transparente, pentru a putea nota pe fiecare numele de identificare al apelantului sau numarul de apel specific zonei asignate. Optional, trebuie sa fie prevazute functii de siguranta pentru taste,iar alimentarea tastaturi terbuie facuta din statia de apel (microfon).

Tastele vor avea posibilitatea sa fie programabile pentru memorare, iar la o statie de apel (microfon) se vor putea monta pana la 16 astfel de tastaturi.

6.7 Elementele subsistemului antiefractie

Sistemul antiefractie va fi gestionat de 6 centrale de detectie si avertizare la efractii. Centralele vor fi amplasate in cladirile : Casa de Oaspeti, Birouri, Laser, Experimente Gamma, Laboratoare si Cabina poarta. Fiecare centrala va fi extinsa atat cu module expandoare de zone efractie.

Subsistemul antiefractie de fata are ca scop realizarea protectiei contra efractiilor, a spatilor in care se detin valori, a centralei termice, a intrarilor si a cailor de acces din interiorul cladirilor obisnuite (Casa de Oaspeti , Birouri , Cabina Poarta ) si cladirile speciale ( Laser , Ateliere si Laboratoare si Gamma si Experimente).

La realizarea proiectului s-a avut in vedere faptul ca manipularea sistemului se va realiza de catre personalul de paza.

Pentru marirea eficientei sistemului propus s-au avut in vedere urmatoarele masuri speciale de securitate:

Protectia zonelor de intrare si circulatie este asigurata cu detectoare de miscare pe cablu si contacte magnetice.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 21 / 42

Pentru asigurarea continuitatii functionarii sistemului de paza fara alimentare de la retea timp de 24h si 30 min.in alarma s-a prevazut 1 acumulator tampon in centrala si cate 1 acumulator in cutia modulelor de extensie. De asemenea, circuitul de alimentare al centralei sistemului de efractii va fi separate de alte circuite electrice din tabloul general.

Subsistemul are urmatoarea structura: o centrala generala de avertizare la efractie o modul de extensie a zonelor o tastatura de comanda si control detector de miscare PIR detector de miscare PIR+MW contacte magnetice butoane de panica sirena de interior sirena de exterior

Pentru protectia unui spatiu se foloseste unul din detectorii de mai sus ,acestia sunt completati de camerele de luat vederi ale subsistemului de supraveghere video.

Zone de supraveghere Supravegherea fiecarei zone se realizeaza cu detectoare de tipul celor

mentionate mai sus. Dupa dezarmare raman active zonele de supraveghere de tip permanent 24 ore

pe zi, precum si zonele de protectie circuite/detectoare. La orice patrundere neavizata spre zonele supravegheate si la orice atentat

impotriva sistemului (taierea cablurilor, deschiderea unui detector, tastaturilor sau a cutiei centrale) se declanseaza alarma, semnalizata acustic de sirena de interior aflata la dispecerat.

6.8 Elementele subsistemului de control acces

Subsistemul control acces va fi gestionat de 5 centrale de control acces. Centralele vor fi amplasate in cladirile : Case oaspeti, Birouri, Experimente Gamma, Laboratoare si Cabina poarta. Fiecare centrala va fi extinsa cu module de control acces conectate pe magistrala. Deasemenea pentru camera B-P-11 « Spatiu echipamente BMS » va fi instalat un videointerfon. Sistemul de control acces se compune din urmatoarele echipamente:

cititoare de proximitate contacte magnetice controllere yale electromagnetice


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 22 / 42

butoane de eliberare a usii amplasate pe sensul de iesire buton deschidere usa in caz de urgenta Amortizor de usa Turnicheti la cabina poarta Motoare actionare poarta

Pentru camerele de hotel din cladirea Casa Oaspeti se va instala un control

acces hotelier pentru fiecare usa. Acesta va functiona pe baza de cartele magnetice ce vor debloca usa de intrare a camerei. Alimentarea acestor yale se va realiza din bateriile proprii nefiind necesara cablare la 230V.

Monitorizarea sistemului se va realiza din camera B-P-11 « Spatiu echipamente BMS » de la statia de lucru cu ajutorul soft-ului specializat

6.9 Elementele sistemului de supraveghere video

Sistemul de supraveghere video cu circuit inchis are rolul de a supraveghea interiorul tuturor cladirilor cat si a perimetrului acestora. Semnalele de ca camerele video se vor concentra in rack-ul amplasat in cladirea Birouri in camera B-P-11 « Spatiu echipamente BMS » .

Rack-ul din cladirea Birouri, va avea in componenta : inregistratoare video digitale, receptoare active de semnal, sursa de curent neintreruptibila, matrice video

Achizitia de imagini se va realiza cu urmatoarele tipuri de camere : - Day/Night de interior cu iluminator IR inclus - camere de exterior in incinte termostatate - camere Speed-Dome.

Pentru vizualizare pe timp de noapte a perimetrului se vor prevedea si iluminatoare IR.

Vizualizarea imaginilor se va realiza in camera BMS de la Birouri , precum si in Camera Comanda Laser si Sala Control Gamma pe statiile de lucru.

Alimentarea de rezerva a subsistemului TVCI timp de 30 min. fara tensiune de la retea se va realiza cu ajutorul celor 2 UPS-uri instalate unul in cladire Birouri Camera BMS si unul in cladire laboratoare in camera Sala achizitii date. 6.10. Subsistem de televiziune comerciala Acesta este alcatuit din amplificatoare si splitere si are rolul de a furniza semnal TV in camerele din cladirea Casa Oaspeti. Cablarea va fi realizata cu cablu coaxial. Modul de pozare a circuitelor de interconectare este urmatorul:

o montat pe jgheab de sarma pe traseele principale; o protejat in tuburi PVC montate in plafonul fals si aparent;


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 23 / 42

o protejat in tuburi PVC montate ingropat de la plafonul fals la locul de amplasare al echipamentelor.

Alimentarea amplificatoarelor se va face de la tabloul electric 7. Sistem BMS (Building Management System)

Aceasta va permite implementarea unor functii de monitorizare, gestionare si

control a echipamentelor cladirii utilizand ecrane grafice sugestive. Sistemul BMS poate fi împărtit în trei nivele:

1. nivelul de management: - statie de management amplasata in Cladirea Birouri, in Camera

Supraveghere BMS - statie de lucru - software BMS pentru 1 Server + 3 Clienti

2. nivelul de automatizare: - tablouri de automatizare – contin statii de automatizare, module

In/Out, module RS232/RS485, switch FO 3. nivelul echipamentelor de câmp:

- detectoare de inundatii - contacte mecanice

Datorită inteligentei distribuite, fiecare dintre aceste nivele operează atât în mod

autonom cât şi într-un sistem. Sistemul BMS va realiza monitorizari si comenzi pentru urmatoarele

instalatii: Instalatie de monitorizare CO2 si O2 Instalatii electrice de curenti tari:

o Grupuri electrogene o Tablouri generale o Tablouri locale

Instalatii de monitorizare clase de curatenie Sistem interblocare Monitorizare sistem DDC

Sistemul BMS va fi administrat si monitorizat de la statia de management amplasata in «Camera BMS » din - Cladire birouri. Deoarece comunicatia dintre statia de management si serverul BMS este bazata pe IP, monitorizarea si managementul se poate realiza si de la distanta.

Alarmele de sistem, jurnalele de evenimente sunt stocate pe un server pentru a asigura o arhiva a evenimentelor de incredere si in care se poate cauta in functie de


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 24 / 42

drepturile de acces. Monitorizarile si comenzile se vor realiza fie direct cu ajutorul unor interfete de

comunicare, fie indirect prin contacte DO libere de potential preluate printr-un controller liber programabil ce va fi echipat cu o interfata TCP/IP Ethernat pentru comunicatia cu server-ul central al Sistemului BMS.

Server-ul de baza va îndeplini următoarele funcţii generale: Management de reţea Interfaţare operator Sistem de afişare în mod grafic Sistem de achiziţie de date şi istoric de evenimente Management-ul alarmelor Istoric alarme, trend-uri Generare de rapoarte

Sistemul poate fi împărtit în trei nivele:

1. nivelul de management, 2. nivelul de automatizare şi 3. nivelul echipamentelor de câmp.

Datorită inteligentei distribuite, fiecare dintre aceste nivele operează atât în mod autonom cât şi într-un sistem. Componentele principale ale sistemului :

statia de management, pentru nivelul ierarhic superior de operare si monitorizare, displayuri grafice de proces, o distributie automată a alarmelor si o gamă largă de posibilităti de analiză a datelor.

sistemul de automatizare pentru control, operare si monitorizare a aplicatiei primare. Prin utilizarea modulului pentru WEB, sistemul de automatizare poate fi operat via Web client.

Modulele I/O (intrări/iesiri), care asigură interfata cu echipamentele de câmp, senzori si motoare.

integrarea unui număr foarte mare de aplicatii la toate nivelele din sistem. Topologia sistemului Unul din punctele cheie ale sistemului este scopul său de a asigura o extindere graduală, de la cel mai mic sistem către unul complex, distribuit. Scalabilitatea este ilustrată în paginile următoare. Functiile sistemului Operare si monitorizare Operatorii sistemului de automatizare si control au la dispozitie o gamă largă de


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 25 / 42

echipamente care le asigură un acces facil si convenient la sistem sau la fiecare dintre centralele de încălzire / tratare aer, puncte termice sau abur. Statie de operare • Statia de management este o interfată puternică si foarte prietenoasă pentru monitorizarea globală a unui sistem. Accesul utilizatorilor la sistemul poate fi controlat în functie de nivelul de responsabilitate dată de către utilizatorul final. Web Access permite accesul la nivelul de management prin utilizarea tehnologiei Web. • Software-ul utilizează tehnologia Web pentru realizarea unei comunicatii între aplicatiile si sistemele informatice de la nivelul de automatizare la un browser Web standard. Operarea în panoul de control Unitătile de operare, usor de utilizat si bazate pe display-uri grafice, asigură o operare locala totală a statiilor de automatizare. La fel se comportă si gama de produse mai complexă . Operare manuală Modulele de I/O (intrări/iesiri) includ facilităti pentru operare manuală / urgentă a centralelor. Statia compactă încorporează butoane care pot fi configurate pentru operare Trenduri / Istoric Procesarea datelor într-un mod integrat asigură evaluări si analize de date în timp-real (on-line) si date istorice (offline). Caracteristica trendurilor simplifică monitorizarea si ajustările fine ale proceselor. Această stare este implementată în sistemul sub forma arhivelor de trenduri. Datele pentru analiza trendurilor pot fi arhivate sub diverse forme, satisfacând o gamă largă de cerinte: Optiuni de arhivare trenduri: Optiuni de exemplificare • Continuu • O singura trecere • Trecere periodică în revista (arhivare pentru o perioadă definită) Optiuni de exemplificare • Sondaje valori • COV polling (Change of Value – Schimbare de Valoare) • Evenimente create de sondaje Graficele de trenduri pot fi vizualizate fie pe unitatea de operare fie pe statia de management. Statia asigură totodata si display-uri color 2D sau 3D. Managementul alarmelor Una dintre cele mai importante functii ale unui sistem de control si automatizare al


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 26 / 42

unei clădiri / aplicatii este abilitatea de a genera în mod automat alarme ca răspuns al unor defecte ce pot apărea în aplicatia HVAC sau a altei centrale (încălzire / tratare aer / termoficare) sau în sistemul de automatizare propiu-zis. Managementul alarmelor (generare, afisare si rezolvare) trebuie să fie simplu, eficient si consistent la toate nivelele sistemului. Sistemul utilizează functiile de alarmă si suportă următoarele trei tipuri de alarme cu până la 256 nivele de prioritate: • Alarme simplă (pentru cele care nu necesită interventii) • Alarme de bază (cele care necesită luarea la cunostintă) • Alarme extinse (cele care necesită luare la cunostintă si resetări) Mesaje alarme Când o alarmă apare, este automat detectată, înregistrată si transferată la unităti de operare, sau la statia de management. Mesajele de alarmă informative sunt de asemenea transmise la portabile precum telefoane mobile, fax-uri, imprimante sau PCs si Web browsers, via SMS si e-mail. O listă clară de alarme asigură o vizualizare a tuturor celor în asteptare, având trecute timpul aparitiei, si permit o procesare rapidă. Operatorii sunt alertati de aparitia unei alarme prin ferestre cu auto-deschidere si semnale auditive si/sau vizuale. Trimiterea alarmelor Alarmele sunt transferate pe bază de timp, prioritate si / sau tip de centrală / aplicatie, utilizând un sistem puternic si unic de prelucrare a alarmelor la statia de management. Aceasta asigură o rulare neîntreruptă a alarmelor, chiar dacă există sau nu un operator prezent la statia de management. Utilizatorii sunt ajutati în munca lor de o varietate de optiuni de supravehere care asigură un răspuns rapid si corect. Programe de timp / Calendar Una din functiile de bază ale unui sistem de control si automatizare o reprezintă controlul timpului pentru proceduri si procese. Centralele (încalzire / tratare aer) sau cele de termoficare sunt utilizate tinând cont de orele de lucru si de zilele de weekend / vacantă. Drepturi de acces Drepturile de acces pot fi utilizate pentru a filtra informatia de la centrală / aplicatie si sistem bazat pe cerintele individuale ale utilizatorului. Inginerul de sistem rezident permanent sau cei de la service, de exemplu, au acces doar la nivelul de informatie de care au ei strict nevoie. O distinctie poate fi facuta de asemena între drepturile de scriere si cele de citire. Unii utilizatori vor putea doar citi o valoare fără a avea posibilitatea de a o modifica, pe când altii pot avea drepturi extinse de acces, asigurându-le posibilitatea de a citi dar si de a modifica valori. Drepturi de acces liber programabile Doar personalul autorizat are drepturi de acces la sistem prin intermediul unitătilor operator. Când un utilizator introduce un nume si o parolă, sistemul verifică


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 27 / 42

drepturile asociate si asigură accesul la sistem sau aplicatie. Drepturile de citire si scriere pot fi definite în detaliu, până la nivelul de informatie individuală. Sisteme de acces permise Următoarele clase de acces sunt suportate de sistemul BMS • Service extins • Service de bază • Administrare • Operare extinsă • Operare standard • Operare de bază În plus fată de cele de mai sus, este posibil să asiguri / interzici utilizarea anumitor aplicatii, accesul la paginile cu grafice individuale sau accesul pe întreaga retea a sistemului pentru diverse grupuri de utilizatori specifici. Croirea mediului de lucru pentru fiecare utilizator, asigură o arie de responsabilitate clară. Instalatii de monitorizare CO2 si O2 In urmatoarele spatii se vor monitoriza concentratiile de CO2 si O2:

- Camera Laser - Laborator A - Laborator C - Laborator D - Laborator Laser interactiune fotofusiune - Laborator Laser interactiune RFN - Laborator Laser

Structura sistemului - Centrala monitorizare 8 linii analogice - Detectori de CO2 - Detectori de O2 - Module 8 IN - Module 8OUT - Sirene cu flash - Surse de alimentare cu energie electrica

Centralele de monitorizare se vor amplasa in Camera Control Laser si in Sala Control Gamma. In cazul in care concentratia de CO2 si O2 se modifica fata de valoarea impusa, se va alerta personalul local din spatiile monitorizate, in camerele de control din cladire Laser si cladire Gamma, precum si in Camera de Supraveghere BMS din Cladire Birouri. Amplasarea detectorilor se va realiza conform partii desenate a proiectului.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 28 / 42

Semnalele de monitorizare se vor prelua de sistemul BMS de la iesirile programabile din centrala de monitorizare si din modulele 8OUT. Instalatii electrice curenti tari Monitorizarea tablourilor generale si locale se va realiza prin preluarea de semnale digitale, de la contactele auxiliare ale intrerupatoarelor acestora. Monitorizari prin interfete de comunicatii Modbus: - grupuri electrogene - analizoare de energie electrica (tablouri generale) - surse neintreruptibile de energie Instalatii de monitorizare clase de curatenie Pentru monitorizarea claselor de curatenie s-au prevazut numaratoare de particule care vor fi supravegheate prin interfete de comunicatii Modbus. Sistem interblocare Sistemul de interblocare are rolul de a restrictiona accesul in camerele de experimente in functie de activitatile in desfasurare. Aceste conditionari permit efectuarea de experimente fie cu Laser-ul sau cu Acceleratorul de particule, precum si simultan, Laser si Accelerator. Pentru fiecare usa din Cladire Gamma aferenta camerelor de experimente, s-a prevazut cate un sistem de interblocare local compus din:

- Tablou de automatizare (statie de automatizare, module in/out, switch FO, controller 1 usa)

- Panou cu 2 chei unice, cu contacte 2NO si 2NC, pentru fiecare camera de experimente

- Contact mecanic monitorizare usa - Buton in caz de urgenta - Cititor cu tastatura - Lampi de semnalizare radiatii - Pentru usile care nu sunt actionate electric s-au prevazut yale

electromagnetice sau yala electromagnetica tip strike In camerele de control Laser si Gamma s-au prevazut:

- un panou cu chei interblocare general; - un panou cu o cheie Master si mai multe chei Slave ( cheia Master se

poate scoate din panou doar daca celelalte chei Slave sunt in acesta ) - panouri comanda echipament Laser/Accelerator cu o cheie Master.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 29 / 42

Instalatie HVAC Sistemul DDC va fi monitorizat de catre sistemul BMS prin interfete de comunicatie Modbus. Parametrii monitorizati sunt: - temperatura - umiditate 8. Descrierea Sistemului de Control Inteligent al Cladirii

SCIC furnizeaza o interfata unica pentru un control centralizat al cladirii imbunatatind functionalitatea activelor cladirii, imbunatatirea securitatii si reducerea costurilor operationale. SCIC va fi administrat si monitorizat de la statia de management din dispecerat « Camera BMS » si monitorizat din « Sala Control Accelerator », « Camera Control LASER » (1 server si 3 clienti), asigurand monitorizarea subsistemelor de securitate si sistemului BMS. Alarmele de sistem, jurnalele de evenimente sunt stocate pe un server pentru a asigura o arhiva a evenimentelor de incredere si in care se poate cauta in functie de drepturile de acces. 8.1. Arhitectura sistemului SCIC va avea la baza o arhitectura de sistem deschis, utilizandu-se standarde industriale pentru sisteme de operare, reţele şi protocoale de comunicaţie, putandu-se adauga componente fara schimbarea nucleului de baza . Tolopogia sistemului se va realiza schemei de mai jos(Figura nr.1) .


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 30 / 42

SCIC va fi impartit in trei nivele: nivelul de management, nivelul de automatizare si nivelul echipamentelor de camp. Componentele principale ale SCIC: - Statia de management pentru nivelul ierarhic superior de operare si monitorizare,

display-uri grafice de proces, o distributie automata a alarmelor si o gama larga de posibilitati de analiza a datelor;

- Sistemul de automatizare pentru control, operare si monitorizare a aplicatiei primare;

- Module de intrari/iesiri care asigura interfatarea cu echipamente de camp; - Echipamente de camp : senzori , detectori.

8.2 Interfata operator

Interfaţa operator va fi concepută în scopul obţinerii unei comunicări eficiente cu sistemul, tranzacţii de date şi tratarea cazurilor de funcţionare anormală, fiind structurată sub forma unei structuri grafice piramidale de ferestre de operare. Interfaţa operator va fi interactivă şi bazată în totalitate pe simboluri grafice şi iconiţe. Funcţionarea interfeţei operator se va baza pe ferestre de lucru şi va respecta standardele Windows pentru a reduce pe cât posibil instruirea operatorilor. În particular, barele de comenzi, iconiţele şi meniurile de tip cascadă vor fi accesibile de pe fiecare afişaj pentru a permite un acces simplu la funcţiile de bază. Sistemul de monitorizare afiseaza parti ale cladirii/ aplicatie si ale centralei intr-o forma grafica. Utilizatorul lucreaza interactiv cu acest vizualizari pentru a monitoriza si controla punctele de date din cladire. Valorile pot fi modificate si alarmele confirmate prin simplu „click” pe obiectul in cauza. Valori masurate, valori de referinta, moduri de operare si alarme sunt afisate pe ecran in timp real si reactualizate continuu. Schimbarile sunt indicate fie prin simbolul obiectului (de ex. prin animarea ori schimbarea culorii sau formei), fie prin miscare, culoare, forma sau text a valorii efectate. Alarmele vor fi semnalizate printr-un indicator de stare, a carui culoare se poate modifica functie de starea instalatiilor sau a alarmelor care apar.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 31 / 42

Daca toate sistemele sunt in parametrii de functionare si nu exista nici o alarma (aparitie defect), toate indicatoarele de stare vor fi de culoare albastra (sau verde – se va stabili de comun acord cu beneficiarul). In momentul aparitiei unei alarme sau defect, functie de gradul de alarmare setat acesteia (functie de gravitatea acesteia), indicatorul de stare al nivelului respectiv isi va modifica culoarea in portocaliu (nivel scazut de importanta), galben (nivel mediu de importanta) sau rosu (nivel ridicat = critic de importanta). In acest moment, este necesara interventia operatorului de serviciu de la Dispecerul in cauza pentru vizionarea si rezolvarea alarmei aparute. In cazul unei alarme , luarea la cunostinta a acesteia se poate face:

Prin deschiderea ferestrei „Lista de Alarme”.

La partea superioara a ferestrei, se gasesc afisate butoanele insiruite dupa gradul de importanta al alarmelor si in interiorul fiecarui buton numarul de alarme de acest gen existente in cladire la momentul respectiv. In fereastra propriu-zisa sunt afisate detaliat, pe randuri, toate alarmele existente la un anumit moment, structurate atat dupa gradul de importanta (cele critice la nivel superior (culoare rosie), cele cu grad scazut la partea inferioara a paginii) cat si dupa ora aparitiei acestora, chiar in cadrul aceluiasi grad de importanta. Fiecare alarma dintr-o anumita categorie de importanta are o denumire, o ora / data de aparitie si locatia in cladire. Daca se selecteaza o alarma, rezolvarea acesteia se poate face, functie de gradul de importanta al acesteia, fie la libera alegere a operatorului (cele de culoare galbena / portocalie), fie prin respectarea anumitor proceduri prestabilite (cele de culoare rosie).

Prin dublu click cu mouse-ul pe nivelul de cladire in cauza.

In acest moment se deschide o alta fereastra cu desenul 2D al nivelului respectiv si se poate vizualiza pe acest desen cauza alarmei vizualizand starea echipamentelor / senzorilor de pe acest nivel. Daca se doresc detalii suplimentare, prin dublu click pe desenul unei camere video de pe acest etaj, se poate accesa printr-o fereastra noua imagini live de pe nivelul / locul respectiv daca exista camere video in zona respectiva.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 32 / 42

8.3. Caracteristicile interfeţei operator Sistemul va oferi o interfaţă operator sub sistemul de operare Windows cu caracteristicile minime descrise mai jos. Sistemul va permite prin propria structură următoarele funcţii:

Redimensionarea ferestrei, zoom in, zoom out Butoane dedicate deschiderii de meniuri care conţin: Afişaj asociat Cuprins alarme Meniu de tratare alarme Secvenţă de afişare înainte/înapoi Reintrarea în afişajul precedent (minim 8) Call-up grafic Call-up de urmărire Group Call-up Comandă intrare/ieşire din serviciu Detalii puncte Zona de alarme va arăta alarma cu prioritatea cea mai mare, cea mai recentă

(cea mai veche) alarmă netratată Zonă de indicare a datei şi orei interne a sistemului Nivelul de acces curent Numărul staţiei Raportare alarme Raportare eroare de comunicaţie Dispozitive de marcare şi introducere date

Interfaţa operator va permite utilizarea simultană de mouse şi tastatură. Interfaţa operator va utiliza bare de comenzi pentru operaţii comune. De asemenea, se va permite deschiderea/închiderea de meniuri şi ferestre în sistem cascadă. Ecranele grafice vor cuprinde simboluri animate pentru elementele în mişcare . Este obligatorie implementarea apelării automate a ecranelor în cazul apariţiei unui anumit tip de alarmă. Această funcţie este cerută pentru ecranele referitoare la sistemul de incendiu. 8.4. Funcţiile interfeţei operator Interfaţa operator va dezvolta următoarele funcţii:

Afişarea şi controlul echipamentului de câmp Luarea la cunoştinţă a alarmelor funcţie de prioritatea acestora Tipărirea rapoartelor Arhivarea şi tratarea evenimentelor


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 33 / 42

Schimbarea parolei Generarea on-line a bazei de date şi a afişajului grafic Monitorizarea datelor transmise pe canalele de comunicaţie Configurarea parametrilor sistemului

8.5. Rapoarte şi grafice Rapoartele trebuie să poată fi definite de către utilizator. Sistemul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele grupe de rapoarte:

Rapoarte de alarme şi de evenimente Rapoarte referitoare la evoluţia parametrilor (temperaturi, stări utilaje,

etc.), precum şi reprezentări grafice ale acestora Rapoarte privitoare la activitatea operatorilor

Toate rapoartele trebuie să poată fi organizate pe perioade (de exemplu toate alarmele apărute într-o perioadă anumită). Trebuie să existe posibilitatea tipăririi periodice automate a rapoartelor (de exemplu o dată pe zi). Toate rapoartele trebuie să poată fi exportate automat în fişiere de tip Excel. 8.6. Nivele de securitate SCIC-ul va avea 6 nivele de securitate. Funcţiile permise de fiecare nivel vor fi după cum urmează: Nivel 1: Modul Sign-Off - Vizualizarea ecranului de start-up Nivel 2: Permite funcţiile nivelului anterior, în plus, operatorul poate recepţiona alarmele care apar. Nivelul este specific operatorilor fără experienţă. Nivel 3: Permite funcţiile nivelelor anterioare, în plus, operatorul poate utiliza funcţii simple cum ar fi activare/dezactivare, etc. Nivel 4: Permite funcţiile nivelelor 1-3, în plus, accesul la programele de timp, alocarea sistemelor periferice, schimbarea parametrilor de măsură unui punct, rapoarte şi folosirea relativ integrală a configuraţiei standard de afişaje. Este tipic pentru inginerul operator. Nivel 5: Permite funcţiile nivelelor 1-5, în plus, accesarea funcţiilor ca afişaje de clădire, de legătură, alocare de funcţii pentru butoane, etc. Este rezervat pentru supervizorul operaţional. Nivel 6: Cel mai înalt nivel de acces. Permite accesul nelimitat în toate staţiile de operare ale sistemului. Rezervat pentru managerul operaţional. 8.7.Specificaţii hardware Componentele hardware şi software minimale ale serverului principal de date si a statiilor de lucru pentru cele trei dispecere ale SCIC sunt prezentate în fişa tehnica.


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 34 / 42

8.8. Controlul şi achiziţia de date Sistemul SCIC va dispune de facilităţi pentru control şi achiziţie de date utilizând drivere soft standard care nu necesită operaţiuni separate de implementare. Toată configuraţia de sistem va fi accesibilă în timpul achiziţiilor de date sau utilizării altor canale de comunicaţie. Nodurile SCIC nu vor necesita reporniri pentru a implementa schimbări în bazele de date. 8.9. Comunicaţii SCIC-ul va conţine obligatoriu interfeţe cu următoarele protocoale de comunicaţie:

BACNet / IP Modbus pe RS485 TCP / IP Ethernet (OPC Server 2.0) Interfaţă cu Microsoft Excel Data Exchange

8.10. Baza de date a sistemului Sistemul va dezvolta o bază de date în timp real, incluzând date culese de la intrări analogice, digitale sau logice. Această bază de date va putea fi configurabilă de către utilizator fără a fi necesare alte operaţii de programare şi fără a întrerupe funcţionarea sistemului. Această bază de date va asigura un istoric de informaţii referitoare la evenimente sau intrări de tip analogic, digital sau logice. Aceste informaţii vor fi accesibile la fel ca alte funcţii de bază ale sistemului cum ar fi afişaje, rapoarte, urmăriri, etc. 9. DESCRIEREA CATEGORIILOR DE LUCRARI

Categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate sunt:

9.1 Montarea jgheabului metalic pentru instalatiile electrice de curenti slabi; 9.2 Pozarea tubulaturii si a cablurilor 9.3 Montarea elementelor subsistemelor 9.4 Verificari 9.5 Punerea in functiune, programarea si exploatarea sistemelor

9.6. Montarea jgheabului metalic pentru instalaţiile electrice de curenţi slabi

- traseele de jgheaburi metalice pentru instalaţiile de curenţi slabi, vor fi montate lângă jgheaburile metalice destinate instalaţiilor electrice, conform desenelor;

- elementele de susţinere a jgheaburilor metalice vor fi dimensionate şi montate (ca distanţă între ele), conform indicaţiilor producătorului;

- jgheaburile vor fi montate deasupra conductelor de apă, sub cele de gaz, şi distanţate faţă de sursele de căldură;


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 35 / 42

- deasemenea vor fi conectate, prin conductor flexibil VLPY cu secţiunea de minim 16 mmp, la o bară de echipotenţialitate.

9.7. Pozarea tubulaturii şi a cablurilor pentru sistemele de curenti slabi

Pentru pozarea cablurilor se va ţine cont de prevederile NP – I2- 2002, I18/2-2002, I18/1-2001, NTE 007/08/00.

- cablurile sistemelor vor fi pozate în jgheaburile metalice pentru curenţi slabi şi în tuburi PVC rigide fixate cu cleme şi bride din material plastic;

- pe verticală, între etaje, cablurile instalaţiilor de curenţi slabi vor fi pozate pe jgheaburile metalice montate în ghena prevăzută pentru instalaţiile de curenţi slabi;

- traseele de tuburi PVC pozate deasupra tavanului fals sau îngropat în pereţi, vor fi fixate cu cleme şi bride din material plastic;

- coborârile la butoanele de incendiu, prize de voce-date aflate în pereţi, etc. se vor face prin tuburi PVC montate îngropat în pereţi;

- cablurile de alimentare ale sistemelor instalate, ale surselor suplimentare de alimentare vor fi pozate în tuburi PVC separate şi în jgheabul metalic destinat instalaţiilor electrice de curenţi tari;

- traseele de cabluri ale instalaţiei de voce-date vor fi pozate pe jgheaburile metalice de curenţi slabi aflate deasupra tavanului; prin tuburi de PVC pentru coborarile la postul de lucru, după ce în prealabil au fost stabilite poziţiile definitive ale posturilor de lucru;

- trecerile traseelor de cabluri între compartimente cu funcţiuni diferite vor fi realizate “rezistente la foc” o perioadă de timp egală cu rezistenţa la foc a elementului traversat;

- în tuburi spaţiul va fi ocupat cu cabluri în proporţie de max. 60 %; - distanta intre instalatiile de curenti slabi sau transmitere de date si cele electrice

cu frecventa de 50 Hz si tensiuni pana la 1000V, atat in montaj ingropat cat si in montaj aparent, trebuie sa fie de minimum 25 cm, cu conditia ca izolatia sa fie corespunzatoare si sa nu existe innadiri la conductoarele electrice pe portiunea de paralelism. Daca conductoarele sunt protejate in tub metalic, acesta va fi legat la pamant la ambele capete.

- Pe trasee comune, circuitele pentru instalatiile de curenti slabi se vor monta sub cele ale instalatiilor electrice.

- in cazul cladirilor de locuit aceasta distanta se poate reduce până la 15 cm daca lungimile de paralelism nu depăsesc 30 m.

9.8. Montarea elementelor subsistemelor - la montarea echipamentelor se vor respecta planurile din proiect;


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 36 / 42

Sistemul de avertizare la incendiu: - detectoarele de fum si temperatura se vor monta pe tavan la minim 0,5m de pereti si 0,6m de grilele de introducere si evacuare a aerului; - detectoarele de fum montate deasupra tavanului fals vor avea indicatoare optice la distanta, acestea fiind montate pe tavanul fals si indicand pe cat posibil pozitia detectorului aflat deasupra tavanului fals; - butoanele de incendiu vor fi dispuse pe perete la 1,4-1,5 m fata de pardoseala finita; - modulele adresabile, sursele de alimentare, se vor monta deasupra tavanelor false, acolo unde acest lucru este posibil; in caz contrar, acestea se vor monta la 5cm sub nivelul tavanului; - sirenele acustice montate in interior vor fi montate pe perete sau pe tavan; - centralele de avertizare la incendiu, se va monta perete, inaltimea de montaj h=1,6m fata de pardoseala finita; - centralele de avertizare la incendiu si sursele suplimentare de alimentare vor dispune de circuit separat de alimentare, din tablourile de curenti slabi; - terminale de incendiu si panoul repetor vor avea inaltimea de montaj h=1,6m fata de pardoseala finita; - centralele de desfumare se vor amplasa la o inaltime de 1.6m fata de pardoseala finita - trapele de fum se vor instala la partea superioara a geamurilor - butoanele de desfumare vor fi dispuse pe perete la 1,4-1,5 m fata de pardoseala finita - fiecare centrala de detectie si avertizare la incendiu va fi prevazuta, cu 2 acumulatori de 12V care vor asigura functionarea acestuia de minim 48 ore in stare de veghe, plus 30 de minute in stare de alarma; - carcasele centralelor vor fi obligatoriu legate la priza de pamant. - in Subsol la Cladirea Gamma si Experimente echipamentele aferente sistemului de detectie si avertizare la incendiu se vor monta in rack-uri cu protectie EMC. -In camera de experimente E7 liniile de detectie care vin din subsol vor fi protejate impotriva pulsului electromagnetic cu filtre EMP. Sistemul de voce-date: Prizele de voce-date aflate vor fi montate in felul urmator:

- Prizele de voce –date se vor monta ingropat, sub tencuiala, pe rama separata de prizele de 230V, dar la aceeasi inaltime cu acestea.

- la realizarea traseelor de cabluri pentru voce-date se va tine cont de reteaua de curenti tari, pastrandu-se o distanta de cel putin 30 cm fata de acesta.

- prize de fibra se vor monta pe jgheab metalic cu capac pentru camera Laser si


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 37 / 42

Experimente Gamma; - Prizele telefonice din camerele experimente E1/6, E4, E7 vor fi protejate la

pulsul electromagnetic cu filtre EMP. - rack-urile se vor monta pe holuri sau in camere dedicate conform planselor; - rezistenta prizei de pamant trebuie sa fie sub 1 ohm; - carcasa centralei telefonice va fi obligatoriu legata la priza de pamant.

Sistemul de stingere incendii

- detectoarele de fum se vor monta pe tavan la minim 0,5m de pereţi şi 0,6m de grilele de introducere şi evacuare a aerului;

- butonul pentru declansarea manuala a stingerii se va amplasa in afara spatiului protejat la o inaltime de 1,4 – 1.5 m fata de pardoseala finita langa usa

- butonul pentru intarzierea efectuarii stingerii se va amplasa in spatiului protejat la o inaltime de 1,4 – 1.5 m fata de pardoseala finita langa usa

- sirena de avertizare se instaleaza in interiorul spatiului protejat, la inaltime

- panoul opto-acustic de avertizare se instaleaza in afara spatiului protejat deasupra usii, la inaltime

- Centrala de stingere se amplaseaza in spatiul protejat, la o inaltime de 1.6 m fata de pardoseala finita, cu exceptia camerelor de experiment unde centralele se monteaza in rack-uri cu protectie EMC

- Depozitarea agentului de stingere se face in butelii iar amplasarea buteliilor se realizeaza interiorul camerei in care se executa stingerea, cu exceptia camerelor de experiment, unde buteliile se amplaseaza la subsol.

- In camerele de experimente E1/E6 , E4, E5, liniile de detectie care vin din subsol vor fi protejate impotriva pulsului electromagnetic cu filtre EMP.

Sistem sonorizare

- Difuzoarele de 6W se vor monta la inaltimi mai mici de 5m atat aparent unde nu exista plafon fals, cat si ingropat in plafonul fals acolo unde exista.

- Difuzoarele de 12W se vor monta aparent sau ingropat pentru inaltimi mai mari de 5m

- Pe perimetru difuzoarele de 20W se vor instala pe stalpi in dreptul parcarii

Sistem antiefractie

- centralele de efractie se vor instala in locurile indicate in planse la o inaltime de 2.3m;


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 38 / 42

- tastaturile de armare/dezarmare a sistemului se vor monta conform planşelor, înălţimea de montaj h=1,6m, faţă de pardoseala finită

- sistemul de avertizare la efracţie va fi prevăzut, pe lângă sursa proprie de alimentare, cu acumulator care va asigura o funcţionarea acestuia de minim 24 ore în stare de veghe, plus 30 de minute în stare de alarmă

- modului expandor se monteaza in plafonul fals sau pe perete la inaltime - alimentarile cu 230Vca se va realiza din tabloul de curenti slabi, iar

cablul de alimentare al acestora se va monta pe traseul de curenti tari Sistem de control acces

- centralele de control acces se vor instala in locurile indicate in planse la o inaltime de 2.3m;

- controller-ul pentru usi se monteaza in plafonul fals deasupra usii care este controlata;

- cititorul de proximitate, butonul de cerere-iesire si butonul de urgenta se se monteaza aplicat, la o inaltime de 1.4-1.5 m fata de pardoseala;

- alimentarile cu 230Vca se va realiza din tabloul de curenti slabi, iar cablul de alimentare al acestora se va monta pe traseul de curenti tari

Sistem de supraveghere video

- Camerele video de interior se vor instala prin prindere pe tavan sau pe perete la inaltime

- Camerele video de exterior se vor monta pe stalpi sau pe cladiri la inaltime - Iluminatoarele IR se vor monta pe perimetru la inaltime - Alimentarea camerelor video se va realiza din tablourile de supraveghere video - Alimentarea de rezerva se va realiza din surse de curent neintreruptibile

9.9. Verificari a) Verificari preliminare (verificari executate pe parcursul lucrarii): - verificarea functionalitatii aparatelor si concordanta dintre caracteristicile acestora, proiect si prevederile normativelor si standardelor in vigoare; - verificarea legaturilor intre aparate (conform schemei). - verificarea modului si calitatii fixarii aparatelor si dispozitivelor montate; - verificarea inaltimilor de montaj admise, si a distantelor admise pana la elementele de pe traseu (circuite electrice, conducte de apa, termice, etc.). b) Verificarea definitiva (inainte de punerea in funcţiune): - verificari prin examinare vizuala (conform I7 – 2011) - verificari prin incercari, care constau in: - verificarea conformitatii ansamblului cu schemele si datele tehnice din proiect;


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 39 / 42

o verificarea continuitatii electrice a circuitelor; o verificarea rezistentei de izolatie.

- se verifica modul si calitatea fixarii aparatelor; - existenta tuturor elementelor de fixare la aparate.

Prin aceste verificari se pun în concordanta prevederile din proiect cu caracteristicile functionale ale sistemelor. Verificarile se fac vizual si prin incercari de calitate. Toate verificările se vor face conform normativelor si standardelor în vigoare, iar pentru verificarile efectuate se vor incheia procese verbale sau buletine de masuratori. 9.10. Punerea în funcţiune, programarea şi exploatarea sistemelor

Dupa executia verificarilor sistemelor montate acestea vor fi puse în functiune de personal autorizat. Programarea centralei de avertizare la incendiu si a sistemelor montate se va face conform cerintelor beneficiarului, tinand cont de normativele in vigoare. In incaperile unde se vor monta centrala de avertizare la incendiu, monoxid de carbon, etc., vor fi asigurate conditiile legale, conform I18/2-2002. Asigurarea acestor conditii intra în sarcina executantilor sistemelor si a constructorului cladirii. Pentru exploatarea sistemelor se vor realiza urmatoarele: - numirea unei persoane ca responsabil pentru exploatarea sistemelor; - scolarizarea personalului de supraveghere si exploatare a sistemelor montate; - intocmirea unui registru de evidenta a interventiilor la sisteme si inregistrarea tuturor evenimentelor care afecteaza sau au ca sursa instalatiile sau sistemele.

10. MASURATORI SI DECONTARI

Decontarea se face pe baza unor situatii de lucrari, acceptate de beneficiar, care au la baza cantitatile masurate in teren si preturile unitare din antecalculatie.

Tuburile si jgheaburile metalice se masoara la metru liniar; Dozele de conexiuni si de aparat sunt calculate la bucata; Cablurile si conductoarele se masoara la metrul liniar; Echipamentele sunt calculate la bucata.

11. CONDITII DE RECEPTIE

Receptia lucrarilor se va efectua in urmatoarele faze: a) Receptia la punerea in functiune b) Receptia la finalizarea lucrarilor c) Receptia finala

La receptie se va verifica aspectul estetic si functional al lucrarilor prevazute. Procesul verbal de intocmit cu ocazia receptiei, trebuie sa cuprinda:


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 40 / 42

- data efectuarii receptiei - functia, calitatea si numele persoanelor care au efectuat receptia - problemele constatate la receptia si modul de rezolvare a acestora

Componenta si functionalitatea comisiei de receptie preliminara se stabileste de catre beneficiar. Verificarile de calitate prevazute pentru receptia preliminara vor fi efectuate de comisia de receptie care isi va exercita atributiile conform „Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”, aprobat prin HGR Nr. 273/1994. La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie, care pot functiona sau se pot aproba independent, verificarile si probele se fac cu participarea delegatului beneficiarului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese verbale. La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele modificari acceptate de proiectant si beneficiar, inclusiv marcarea lucrarilor. Receptia finala se va face de catre comisia de receptie care isi va exercita atributiile conform „Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”, aprobat prin HGR Nr. 273 / 1994.

12. SANATATEA OAMENILOR.PROTECTIA MEDIULUI

Se vor respecta si aplica toate prevederile de securitate si sanatate in munca in vigoare, in scopul asigurarii conditiilor normale de munca si evitarii accidentelor..

Planul de securitate si sanatate este un document scris care cuprinde ansamblul de masuri ce trebuie luate in vederea prevenirii riscurilor care pot aparea in timpul desfasurarii activitatilor pe santier. Planul propriu de securitate si sanatate cuprinde ansamblul de masuri de securitate si sanatate specifice fiecarui antreprenor sau subantreprenor. Pe durata lucrarilor se va intocmi un registru de coordonare care cuprinde ansamblul de documente redactate de catre coordonatorii in materie de securitate si sanatate, informatii privind evenimentele care au loc pe santier, constatarile efectuate si deciziile luate.

Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra masurilor ce trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor.

Factorii de risc sunt urmatorii: lucrul la inaltime, lucrul cu unelte de mana, contact cu corpuri ascutite, caderi de obiecte, electrocutare prin atingeri directe sau indirecte.

Pentru evitarea accidentelor se vor lua (fara a se limita la acestea) urmatoarele masuri:


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 41 / 42

Dotarea personalului cu echipament de protectie adecvat mediului de lucru si activitatii desfasurate;

Protectia impotriva electrocutarii Instruirea personalului pentru lucrul la inaltime Instruirea personalului pentru lucrul cu unelte de mana; Alte instructiuni stabilite de antrepenorul general;

Beneficiarul (direct sau prin reprezentatii sai) isi va indeplini toate obligatiile rezultate din legislatia de securitate a muncii, pe toata durata derularii investitiei.

Executantul isi va indeplini toate obligatiile rezultte din legislatia de securitate a muncii, pe toata durata derularii investitiei.

13. SECURITATEA LA INCENDIU

In proiectare s-au respectat prevederile din P118-99 – “Normativ de siguranta la foc a constructiilor” si “Norme generale de aparare impotriva incendiilor”, aprobate prin ordinul MAI 163/2007.

In consecinta la executia instalatiei se vor utiliza, conform proiectului: Cabluri de alimentare cu intarziere la propagarea flacarii Protectii la suprasarcina si scurtcircuit dimensionate in concordanta cu

sectiunile traseului si lungimea acestuia Legaturi de echipotentializare pentru toate carcasele metalice ale

echipamentelor Materiale si echipamente electrice omologate Trecerile traseelor de cabluri intre compartimente cu functiuni diferite vor fi

realizate “rezistente la foc”o perioada de timp egala cu rezistenta la foc a elementului traversat. Proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari se

realizeaza astfel incit in cazul unui incendiu produs in faza de utilizare a acestora sa asigure urmatoarele cerinte: a) protectia si evacuarea utilizatorilor, tinind seama de varsta si de starea lor fizica b) limitarea pierderilor de bunuri c) preintimpinarea propagarii incendiului d)protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si inlaturarea unor efecte negative ale acestuia.

Criteriile de performantă privind cerinţa de calitate "siguranţa la foc" sunt: riscul de incendiu, rezistenta la foc, preintâmpinarea propagarii incendiilor, comportarea la foc, stabilitatea la foc, caile de acces, de evacuare si de interventie. Nivelurile de performanta, modalitatile de evaluare a factorilor de determinare si limitele medii sau extreme sunt stabilite prin reglementari tehnice. Obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de prevenire si


Editia 1 Revizia 1


Pr.nr: 26/2011


Data :mai 2012

Pag 42 / 42

stingere a incendiilor, a instructajului si pregatirii personalului, potrivit atributiilor ce le revin, o au cei ce conduc, organizeaza si controleaza executia.

Lista de prescriptii mentionate nu este limitativa, executantul avind obligatia sa cunoasca toate actele normative in vigoare.

In conformitate cu standardele in vigoare in România la punerea in functiune a instalatiilor se va aplica urmatoarea procedura: - se va verifica existenta buletinelor de verificare a prizelor de pamint si conformitatea valorilor continute cu normativele in vigoare - se va verifica continuitatea conductoarelor si conectarea corecta la echipamente - se va verifica legarea conductorului de protectie si legarea la priza de pamint (unde este cazul) a echipamentelor electrice - se va verifica ca tensiunea de alimentare a echipamentelor sa fie corespunzatoare cu cea inscrisă pe eticheta aparatajului sau a echipamentului electric - se va verifica functionarea corecta a tuturor instalatiilor si echipamentelor electrice.

Lista de activitati mentionate nu este limitativa, executantul avind obligatia sa cunoasca si sa execute toate verificarile specifice impuse de prescriptiile normative in vigoare. In timpul exploatarii se vor respecta prevederile de aparare impotriva incendiilor din legislatia tehnica in vigoare.

14. CONSIDERATII FINALE

Pentru lucrarile de instalatii electrice executantul va efectua verificarile necesare, conform I7-2011– “Verificarea instalatiilor electrice”. Vor fi respectate metodele si valorile cuprinse în normativ. Executia si verificarile se fac in mod obligatoriu de catre persoane autorizate, intocmindu-se buletine de verificari sau procese verbale. Beneficiarul are obligatia conform L 10/95 si ordinul MLPTL 77/N/28.10.96 de a obtine viza unui verificator atestat MLPTL. Se mentioneaza ca orice fel de modificari aduse proiectului de instalatii electrice de curenti slabi se pot face numai cu acordul proiectantului de specialitate S.C. ROMTEST ELECTRONIC S.R.L. Bucuresti.

In oferta vor fi incluse toate lucrarile, echipamentele, materialele de baza si auxiliare necesare realizarii si punerii in functiune a instalatiilor proiectate, inclusiv cele care nu sunt mentionate explicit în listele de cantitati.

caiet de sarcini instalatii electrice – curenti · pdf filesi planselor din proiect....

Documents