c25-studiul muncii

8/16/2019 C25-Studiul Muncii

http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 1/12

STUDIUL MUNCII . STUDIUL METODELOR

Studiul muncii (studiul metodelor, masurarea muncii )

Studiul muncii are ca obiectiv cresterea productivitatii muncii fara

cresterea costurilor sau respectiv investitii stiind ca productivitatea poate

creste si prin economisirea sau evitarea unor munci inutile .

Etapele parcurse in studiul muncii sunt cele conform organigramei:

Prin studiul muncii se urmareste cercetarea sistematica si critica a proceselor

de munca pentru realizarea productiei cu consum minim de resurse inclusiv

consum de timp de munca.

Consumul total de timp de lucru se clasifica astfel :

R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')



1.Consum total de timp1.1.Consum de timp paroductiv

...Consum de timp de munca

..#.Consum de timp suplimentar

..#.reseli conceptie ! procedee de fabricatie *

! lipsa norme ,normative *

! lipsa normalizare *

! tipizare , specializare *

! eliminare costisitoare a materialului e+cedentar .

..#.#.etode gresite de e+ecutie

! utila-e neadecvate *

! S/ neadecvate *

! amplasare necorespunzatoare a sectiilor , ateliere ,

masini , depozite * ! metode gresite de munca .

.#.Consum de timp neproductiv

.#..atorat conducerii

! varietate e+cesiva produse *

! sc0imbare frecventa a modelelor *

! planificare defectuoasa *

! lipsa materii prime materiale *

! intreruperi lucru , utila-e , instalatii *

! conditii de munca necorespunzatoare * ! accidente .

.#.#.atorat e+ecutantilor

! absente , intarzieri *

! ritm de lucru incet *

! negli-enta *

! accidente .

Studiul metodelor de munca urmareste cercetarea analitica , critica a

modului de organizare a muncii , modul de e+ecutare a sarcinilor si

conditiilor in care se desfasoara acestea .

Prin studiul muncii se urmareste:

- stabilirea metodei rationale de munca*

- organizarea locului de munca*

- inzestrarea locului de munca*

- servirea locului de munca.


#



In procesul de productie obiectele muncii se pot afla in urmatoarele

situatii :

a)! transformarea (strun-irea , lipirea , vopsirea , ascutirea ,

stampilarea , completarea documentelor , etc.) *

b) ! controlul (masurarea , cantarirea , verificarea documentelor) *

c) ! transportul intern (deplasarea , incarcarea ! descarcarea etc.) *

d) ! asteptarea *

e) ! depozitarea .

Semnele conventionale sunt dupa standardul 1SE .

(1merican societ2 of mec0anical engineers)

3peratiile neproductive sunt transportul si asteptarea de unde si necesitatea

reducerii sau eliminarii lor .

Cunoasterea situatiei actuale si evidentierea aspectelor negative se face prin

etapa de analiza cand privitor la problema studiata (analizata) se cauta raspuns laintrebarile CE 4 5"E 4 C1" 4 CI"E 4 C5 4 (in aceasta ordine ).

In urma analizei se intocmesc diverse grafice sau diagrame astfel

e+emplificam :

a) ! sc0ema generala si detaliata a procesului te0nologic *

b) ! sc0ema de circulatie a produselor de la un punct de lucru la altul pana

la magazia de produse finite evidentiindu$se modul de manipulare ,

distantele parcurse , eventual treceri de la un eta- la altul (e+emplu) *

c) ! diagrama cu fire care consta in amplasarea pe un plan la scara a

mac0etelor masinilor . Se infig ace in planseta si se trag dupa ele fire

diferit colorate , dupa cum circula produsele de la un loc de munca la

altul .

Se pot astfel evidentia deplasarea produselor la diferite puncte de lucru sau

deplasarea e+ecutantilor .


6



Se trag concluzii utile privitor la amplasarea utila-elor astfel ca sa se

realizeze parcurse cat mai scurte , evitarea locurilor inguste si a incrucisarilor .

d) ! etoda verigilor (veriga ! drumul care uneste doua locuri de munca

succesive) . Se evidentiaza care utila-e sunt mai solicitate , respectiv are

cele mai multe legaturi spre a fi amplasate la mi-loc pentru scurtareadistantelor de transport.

e) ! iagrama P 7

1.ipuri produse putine dar cantitati mari , se recomanda : utila-e

specializate ,transport automatizat , flu+ continuu , viteza mare de deplasare .

8.Serii mici ! masini universale usor de reglat .

C.Produse multe dar cantitatii mici sau unicate , este necesar amplasarea utila-elor

universale pe grupe si deplasarea de la un loc de munca la altul discontinuu .

f ) ! Intocmirea graficului om ! masina .

Se pot trage concluzii daca se poate lucra la mai multe masini (poliservire) .


&



Prin studiul si analiza miscarilor e+ecutantului se urmareste cresterea

productivitatii si in acelasi timp evitarea oboselii .

ER3"3I1 este disciplina care urmareste adaptarea uneltelor , aparatelor la

e+ecutant pentru economie de miscari si evitarea oboselii . 5n precursor al

ergonomiei a fost inginerul 9.ilbret0(; ! <#&) care a fundamentat :

a) ! reguli pentru economie de miscari *

b) ! reguli pentru amena-area locului de munca : iluminare , zgomot ,

constructia scaunului , a bancului de lucru , etc. *

c) ! reguli pentru conceperea uneltelor si utila-elor .

1S5R1RE1 5"CII

asurarea muncii consta in stabilirea consumului de timp de munca pentru

operatiile din procesul te0nologic .

asurarea muncii are 6 faze :a) ! pregatirea masuratorii (instruirea participantilor, procurarea fiselor de

cronometrare , cronometrelor , plansetelor etc.) *

b) ! efectuarea masurarii propriu$zise *

c) ! prelucrarea datelor de masurare .

Pentru masurarea muncii se folosesc mai multe metode , din care prezentam:

1) ! Cronometrarea fara evaluarea ritmului *

8) ! Cronometrarea cu evaluarea ritmului *

C) ! etoda observarilor instantanee .

1) Cronometrarea fara evaluarea ritmului

presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

. Se fac preliminar % cronometrari a operatiei respective .

#. Se verifica daca numarul de determinari este suficient , cu e+presia :

d ! diferenta dintre valoarea ma+ima si minima *

S ! suma primelor % determinari .

E+ista si tabele care dau numarul necesar de determinari .

– este media aritmetica a primelor % determinari ,

– iar d are semnificatia cunoscuta .


'

:(%%%#

#

undeS

d n =

:undea

d f n

=

a



6. Se continua cronometrarile pana la n calculat .

&. Se calculeaza coeficientul de stabilitate .

aca valoarea CS = ,' , atunci se elimina din valorile e+treme dar nu mai mult de

>6 din numarul de determinari n altminteri se refac toate cronometrarile .

Cronometrarile se fac in toate sc0imburile si in conditii cat mai reprezentative

pentru desfasurarea procesului .

'.Se determina abaterea medie standard definita cu e+presia

;.Se e+clud valorile care sunt in afara intervalului

?.Se calculeaza media aritmetica a valorilor ramase care este valoarea cautata .

8) Cronometrarea cu evaluarea ritmului

1ceasta metoda se aplica atunci cand independent de vointa observatorului

e+ecutantul nu lucreaza in ritm normal .

Se considera ritm normal , prin definitie %% , ritmul miscarii unui om avand

lungimea pasului de ?' cm fara incarcatura la temperatura si umiditatea normala ,

care se deplaseaza cu viteza de ;,% @m>0 .1lta definitie : Ritmul miscarii mainilor care impart '# carti de -oc , bucata cu

bucata , la patru oameni in ##,' sec .

Evaluarea ritmului se face :

- prin observari *

- comparativ cu ...

impul observat se corecteaza cu ritmul , astfel :

% ! timpul observat *n ! timpul nominal *

R % ! ritmul observat e+primat in procente , e+emplu :

Sunt & observatii de timpi cu ritmuri diferite.

impul mediu corectat cu ritmul este:

%%,'>&A#'


;

min

ma+

a

aC S =

( )∑ −=n

i aan (

#(σ

σ σ +− a sia

:(%%

%% unde RT

T n⋅

=

R0 T0 Tn

90 25 22,5

100 28 28,0

110 20 22,0

65 43 28,0

100,5



Prelucrarea datelor pentru cronometrarile cu evaluarea ritmului se face prin

metoda grafo ! analitica ca in e+emplul care urmeaza :

etoda grafica analitica

C) etoda observarilor instantanee (denumita si B91SD)

1ceasta metoda inlocuieste observarea continua si deci e+0austiva a

fenomenelor cu observatii facute la intervale intermitente .

1vanta-ul metodei consta in faptul ca nefiind permanent observatorul de

fata , procesul de munca cronometrat , decurg nesting0erit si deci se evita astfel

influente subiective .

Intervalele la care se fac observatiile pot fi : $ regulate *

$ aleatoare .

Cu aceasta metoda se poate evalua gradul de ocupare a e+ecutantilor sau

masinilor .

"umarul de determinari necesare se stabileste folosind formula :


?

( ):

(#

#

unde p K

pan

−=

Timp Ritm 85 90 95 100 105 110

obs. Frecv.

13 III III

14 IIII III I

15 IIIII II I IIIII I

16 IIIII III II IIIII I

17 IIII III I

18 III II I

(f Frecvent!"ritm 2 6 7 6 4 4

(t Timp me#.obs,Ti 18 16,8 16,0 15,2 14,2 13,2

(c Timp corect!t,$i 1530 1512 1520 1520 1491 1452

normal ritm Runde R

C T

corectat timpmedieC

C T

n

n

mn

m

−≅==

−=++++=

=⋅==⋅+⋅+⋅

=

:sec('(%%

('%&

('%&;

(&'#(&<(('#%('(#('6%

('(#<%,(;sec,(;;

(((?6(;#<%<%



F ! eroarea relativa admisibila in practica : %,% * %,%' * %,% .

a ! numar de abateri standard pentru un prag de incredere dorit , astfel :

a A # pentru incredere <' G *

a A ,? pentru incredere <# G *

a A ,& pentru incredere & G .

p ! ponderea din totalul elementului de timp studiat , e+primat in sutimi .

E+ista deasemeni tabele grafice sau nomograme , care dau :

nAf(a,F,p)

3bservam ca formula de calcul presupune pe p cunoscut .In practica se fac un

numar de cca.6% determinari , se calculeaza ponderea p si apoi cu formula discutata

se verifica daca numarul de determinari este suficient , cunoscand astfel daca

cronometrarea trebuie sa mai continue .

E+emplu : "e intereseaza cat este solicitata o telefonista in sc0imbul de dimineata ,

presupunem de la ora ,%% la ora &,%% (program de ; ore) . 3ra si minutul pentru

efectuarea observatiilor se stabileste astfel :"e propunem sa facem observatii pezi . Se e+trage dintr$o tabela de numere aleatoare logaritmi , carte de telefon , un sir

de numere intamplatoare . In cazul nostru ultimele # cifre a logaritmilor numerelor

de la ?; la #%% (cu & zecimale) :

'',%,%&,#,'6,??,%,#&,&,?#,<',,&#,;',?,%,66,';,?,%%,#6,&' etc. . Se fac 6

determinari pe ora , deci observarile se vor face in primaora la : %& , # , '' ,in a

doua la <% , <#& , <'6 etc. ,e+act la momentele respective se inregistreaza daca

telefonista este ocupata sau in asteptare .Presupunem ca in primele doua zile

consecutive sau obtinut urmatoarele rezultate : "A6; observari din care ocupata

nA # , asteptare n

# A ,

Este necesar deci sa se continue observarea inca

3bservatie : "umarul de observatii necesare scade rapid odata cu cresterea

ponderii elementului studiat p .

aca refacem calculul anterior pentru p A %,' , obtinem


( )

( ) arier n K aluam p mindet&%

??,%%',%

??,%(&,%',%,#,??,%

6;

##

=⋅

−⋅=====

.;;,#&(:

6;&:% zile=

−

( )

( ) ##',%%',%

',%(&#

=⋅

−⋅=n



E+presia pentru calculul numarului de determinari se obtine stiind ca la orice serie

de determinari se poate scrie relatia :

a ! valoarea adevarata cautata *

! media aritmetica a valorilor observate *e ! eroarea .

In ma-oritatea cazurilor erorile aleatoare de masurare au o repartitie normala. In

acest caz:

σ ! abaterea medie standard *

n ! numarul determinarilor *z(t) ! numarul de abateri medii standard de o parte si de alta a mediei pentru un

prag de incredere t e+primat ca o probabilitate .

Eroarea relativa este :

etoda observarilor instantanee este in fond un e+periment binomial in care se fac

n observari (instantanee) si se inregistreaza n succese si n# insuccese . Evident ca :

abaterea medie standard a unui e+periment binomial este :

1tunci :

1stfel se recunoaste e+presia initiala .

Alte metode de masurarea timpului

Fotografierea sau cronometrarea tuturor operatiilor .etoda se

foloseste mai ales in studiul metodelor , pentru ca se pot evidentia si timpii

neproductivi .


<

x

:undee xa <−

( ):unde

n

t z e

σ =

( ) ( ) ##

⋅

=→

⋅==

xe

t z n

n x

t z

x

ee

r

r

σ σ

( )n

n

nnnestemedia

nnn

(

#(

#(

(%(: =⋅⋅+⋅

+=

( ) x x −= (σ

( ) ( )

x

x

e

t z

xe

t z n

r r

−⋅

=

⋅

= (

###

σ



omtimp

productiedeunitatea

productiedenaturalaunitatea

omtimp

Filmarea ! cand intradevar se folosesc aparate de filmat pentru

studierea si masurarea timpilor necesari unor miscari in procesul muncii .

Inregistrari audio ! se folosesc cand in procesul muncii se produc

zgomote care inregistrate servesc in final la determinarea timpilor necesari

e+ecutarii operatiilor respective .

Norma de munca este sarcina care se stabileste unui e+ecutant de

calificare corespunzatoare care lucreaza in ritm normal in conditii te0nico !

organizatorice precizate . "orma cuprinde atat timpii pentru actiuni utile cat

si intreruperile fara de care nu este posibila realizarea sarcinii de munca .

"orma se e+prima sub forma de normade timp sau de productie . "ormele se

pot e+prima si sub forma de frecventa , e+emplu un controlor este obligat sa

faca un numar de controale zilnic .

Norma de timp H" reprezinta timpul consumat in conditii normale

pentru o unitate de lucrare sau produs .

Norma de productie H"P reprezinta cantitatea de produse care see+ecuta in unitatea de timp .

"orma de timp se e+ecuta

"orma de productie

timp om poate fi : secunde om , minute om ,ore om .

unitati naturale de productie : buc . , @g , m , tone etc.

deci :

"ormele de timp se stabilesc prin :

! cronometrari *

! calcul analitic *

– comparatie cu norme de munca tip .

" se compune din :

– timp de pregatire si inc0eiere *

– timp operativ *

– timp de deservire loc munca *

– timp de intreruperi reglementare .

Normativele e+prima relatia dintre diferitele marimi care se

conditioneaza reciproc si care determina timpul necesar e+ecutarii unei

sarcini de munca .

"ormativele dau in functie de factorii lor de influenta consumul de

timp , materii prime , energie etc. .


%

P

T N

N (=



E+emplu : ! timpul necesar pentru transportul materiilor prime de la

un loc de munca la altul este in functie de lungimea parcursului , greutatea si

forma materialelor , inclinatia rampelor etc.

! timpul necesar pentru prinderea si desprinderea unei piese

din strung este functie de greutatea acesteia .

"ormativele pot fi :

– de timp de munca *

– de regim te0nologic *

– de frecventa *

– de deservire *

– de personal .

Pentru intocmirea normativelor se foloseste metoda celor mai mici

patrate , atunci cand se cauta functia care leaga cele doua marimi din

normativ , e+emplu durata scrierii unui tren in functie de numarul

vagoanelor din tren .

Metoda M.T.M.(Methods time measurement)

defalca orice proces in miscari de baza , acordand un timp determinat de

natura miscarii si conditiile de e+ecutie .

Sistemul cuprinde #& miscari de baza :

a) miscari ale maini :

.Intinde mana *

#.eplaseaza *

6.Intoarce *

&.Roteste manivela *

'.1puca *

.

.

<.

b) miscari ale oc0ilor :

.eplaseaza privirea *

# #.1tinteste privirea .

c) miscari ale corpului si membrelor inferioare :.isca laba piciorului *

#.isca gamba sau pulpa *

6.Se aseaza *

&.Se ridica *

.

.




.

.erge *

#.Pas lateral *

6.Intoarce corpul .

iscarile au fost determinate prin studierea unui mare numar de

procese de munca folosind aparat de filmat de ;& imagini pe secunda care

permit masurarea timpului cu o precizie de >;& A %,%'; secunde .

S$au studiat sute de mii de secvente filmate si s$au stabilit B timpii

medii necesari pentru e+ecutarea miscarilor pentru un e+ecutant normal fizic

si intelectual , calificat , care cunoaste metoda de munca are indemanarea

medie si lucreaza in ritm normal in conditii normale de mediu .

"ormativele ... au fost verificate la peste %%%% cazuri si

abaterea nu depaseste % # G .

5nitatea de masura pentru timp este :

min. A ;;? 5

sec. A #?,? 5

8I8I3R19IE. 1ngelescu /., Elemente de ergonomie aplicata, Ed. Politica, 8ucuresti,

<?.#. erbier J., 3rganizare ! conducere, Ed. Politica, 8ucuresti, <?

6. a2nard , D.8, anual de inginerie industriala. , Ed. e0nica,

8ucuresti <?'.&. Starr .F., Conducerea productiei. Sisteme si sinteze, Editura

e0nica, 8ucuresti <?%.


#

.sec%6;,%(%%%%%

6;%%(

.min%%%;,%(%%%%%

;%(

(%

('

==

==

=

TMU

TMU

oraTMU

c25-studiul muncii

Documents