c169_88 normativ fundatii

5/17/2018 C169_88 Normativ fundatii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/c16988-normativ-fundatii 1/31

Indicativ C 169~88

[nloculeste C 169~83

NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTEPENTRU REALIZAREA FUNDATIILOR CONSTRUCTIILOR CIVILE $1,

INDUSTRIALE

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ contine prevederi pentru executarea lucrarilor de terasamente constand dinsaparea, incarcarea In miji'ocul de transport, transportul, Imprastierea, nivelarea ;;i compactarea

pamantului pentru realizarea fundatiilor !?i a instalatiilcr subterane din interiorul cladirilor civile !?i

industriale !?i a zonei aferente din jurul lor, care influenteaza condltiile de rezistenta, stabilitate !?iexploatare ale acestor constructil.

in cazul lucrarilor ce comports volume importante de parnant, solutia de executare a terasamentelor seva stabili pe baza unui caleul de optirnlzare, prin luarea In considerare a unor variante corespunzatoare,criteri lle de baza fiind consurnul de energie, costul, durata de executie a acestor lucrari, de regula cu

asigurarea compensarii volumelor de sapaturi de parnant cu ce.le de umpluturi, In vederea ellminarii

transportului pentru excedentul de pamant.

Executarea lucrarilor rnentionate se va face de regu.la mecanizat, metodele de lucru manuale fiind

aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este jusfificata din punct de vedere tehnico-

economic !?ide organizare,

in cazul adoptaril unor metode mixte, volumele executate manual vorfstabilite prin proiect tlnand seamade conditiiie specifice ale executantului.

Terasamentele pentru drumuri, cai ferate, poduri, tuneluri, lucrari hidrotehnice !?ihidroameliorative etc. nu

fac obiectul prezentului normativ.

1,2. Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarll lucrarilor preqatltoare, prevazute In

capitolul2.

1.3. Beneficiarul are obllqatia sa asigure studiile geotehnice necesare.

Constructorul are obliqatia sa urmareasca stabiHtatea masivelor de pamant ca urmare a influenteiexecutaril lucrarilor de terasamente prevazute In protect, sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare ~i

compactare, precum slstabilitatea constructillor !?ilnstalatiilor inveclnate etc.

1.4, Executarea lucrarilor de terasamente cu ajutoru'l utilajetor vibratoare se va face numai cu luareamasurilor corespunzatoare pentru ca vibratiile produse de acestea sa nu afecteze constructiile, instalatlile

!?ilucrarile invecinate.

1.5. Pentru sprijinirea sapaturllor se vor folosi de regula elemente de .inventarmodulate, concepute pentru

un domeniu mare de utilrzaresi cu posibilitati de refolosire.



1.6. Fata de varietatea situatiilor de teren §lia solutillor posibile, prevederile prezentului normativ nu au un

caracter limitativ,. putandu-se folosi :;;1alte procedee de executie verificatein practlca :;;icare prezinta

eficienta din punct de vedere tehnico-economic :;;isecuritatea muncii.

1.7. La executarea :;;ireceptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundatiile constructiilor civile 9i

industriale realizate in parnanturi sensibile la umezire sau parnanturt cu urnflaturi 9i contractii man se vor

respecta :;;iprevederile "Normativului privind proiectarea :;;iexecutarea constructiiior fundate pe pamanturl

sensibile la umezire" indicativ P 7-92 (vezi anexa 3 din prezenta lucrare) 9i respectiv "instructiunile

tehnice pentru proiectarea 9i executarea constructillor fundate pe parnanturl cu urnflaturi :;;icontracfii mari

(PUCM)" indicativ P 70-79.

1.8. In cazul in care pe amplasamentele pe care urmeaza a se executa lucrarl de terasamente sunt

informatii asupra posibilitalii existentel unor corpuri explozibile, se va solieita in prealabil concursul

organelor de specialitate, iar daca in timpul executaril sapaturilor se intalnesc astfel de corpuri explozibile

se vor opri imediat lucrarile, anuntandu-se de urqenta beneficiarul :;;iproiectantul lucrarii pentru adoptarea

de masuri corespunzatoare.

1.9. Cand existenta retelelor de instalatii subterane nu este prevazuta in proiect, dar pe parcursul

executarii lucrarilor apar indicil asupra existentei lor, se vor opri lucrarile de sapaturi 9i se va anunta

beneflctarul lucrarilor, Se va prospecta terenul utilizand procedee adecvate 9i se va anunta proiectantul 9i

organele de exploatare a retelelor, Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul 9i sub

supravegherea beneficiarului sau unitatii de exploatare, de la caz la caz.

2. LUCRARI PREGATITOARE

2.1, Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zlse, sunt, in

principal, eele de defri9ari, dernolari, amenajare a terenului :;;ia platformei de lucru.

2.2. Defrisarea terenului consta in taierea arborilor :;;itufisurilor sau, atunei cand este posibil, smulgerea

lor din radacina, scoaterea buturugilor :;;1radacinilor izolate, preeum §li lndepartarea materialului lemnos

de pe suprafata de teren pe care se vor executa terasamentele,

Gropile ce raman dupa scoaterea buturugilor var fl umplute cu parnant compaetat. Suprafetele de teren

ce urmeaza a fi defrisate se vor stabili prin protect.

2.3. inainte de inceperea lucrarilor de demolari, se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa,

de gaze, canalizare, electrice etc. din zona constructulor respective. Prin proiect se vor stabili masurile

speciale ce trebuie luate pentru ca lucrarile de demolare sa nu fie stanienite in executarea lor de

eventualele distrugeri accidentale ale acestora :;;ia se evita accidentele sau lncendiile.

2.4, Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stanjeni lucrarile de terasamente.

2,5, Daca in timpul executarii sapaturilor se tntalnesc obiecte sau constructii de interes arheologic,

lucrarile se vor opri §iise vor anunta organele competente.

2,6, in cazul descoperirii dupa demolare a unor gropi sau hrube ale carer limite se extind sub nivelul cotei

de fundare, executantul va opri lucrarile :;;i va solicita beneficiarului :;;i proiectantului solutii

coraspunzatoare din punct de vedere tehnic si economic.

2,7, intreaga suprafata a terenului pe care se executa terasamentele va fi curatata de frunze, crengi,

buruieni :;;icand este cazul, de zapada.



Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje efectuate pe amplasamentul constructillor in cadrul

studiului geotehnic.

2.8. Excavarea stratului vegetal se va face de regula mecanizat. Parnantul vegetal rezultat din sapare va

f depozitat in afara perimetrului construit, in vederea redarii in circuitul agricol a unei suprafete

echivalente cu cea dezafectata sau in centrul de greutate al zonelor prevazute prin proiect a fi amenajate

cu spatf verzi.

2.9. Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprlta

prin executa rea de ~anturi de garda ce vor dirija aceste ape In afara zonelor de lucru.

2.10. Dimensiunile santurilor de garda, pantele de scurgere l?i modul de protejare a talazurilor vor fi

prevazute in proiect.

Parnantul rezultat din saparea santurilor se va depune intre santurile de garda ~i sapaturile pe care Ie

apara.

3. TRASAREA PE TEREN

2.11. in cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea

~anturilor nefi ind econornica, se vor amenaja rigole.

2.12. In nisipuri argiloase, argile ~i pamanturi sensibile la umezire, in care apa ce se infiltreaza local

dauneaza stabi ll tanl terasamentelor, peretii santurilor pot fi lmpermeabil izati in aceste portluni.

tucranle de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor prevedea prin proiect ~i se va incepe

executia lor numai dupa ce sunt aprovizionate toate materialele, dispozitivele ~i uneltele necesare

executarii lor.

3.1. Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate §i marcarea

fiecarei constructii conform proiectului.

3.2. Tntocmirea planului de executare a lucrarilor de trasare necesare fixarii pozitiei constructiilor pe

amplasamentele proiectate §i abaterile admisibile la trasare sunt date in "indrumatorul privind executarea

trasarf de detaliu in constructii" indicativ C 83-75.

3.3. Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu §i se

efectueaza pe baza planului de trasare, dupa fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat.

3.4. Trasarea pe teren se face dupa executarea curatirii !?i nivelarii terenului in conformitate cuprevederile din capitolul 2 al prezentului normativ.

4. EXECUTAREA sApATURILOR ~I SPRIJINIRILOR

4.1. La executarea sapaturilor pentru fundatl! trebuie sa se alba in vedere urmatoarele:



- rnentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatillor existente pe 0distants suficienta, astfel lncat sa nu se perlclitezeinstalatilfe l?iccnstructllle invecinate;

- eand turnarea betonului in fundafie nu se face imediat dupa executarea sapaturi! in terenurile sensibilela actiunea apei, sapatura va fi oprita la 0 cota mai ridicata decat cota finala pentru a tmpledlca

modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatlel.

4.2. Neeesitatea sprijinirii peretllor sapaturilor de fundatie se va stabili tinand seama de adancirnea

sapaturil, natura, omogenitatea, stratiffcatla, coeziunea, gradul de fisurare §i umiditatea terenului, regimul

de eurgere a apelor subterane, conditiile meteorologice §i climatice din perioada de exeoutie a luorarilor

de terasamente, tehnologia de executie adoptata etc.

4.3. in cazul cane In aceeasi incinta se executa mai multe constructii apropiate, atacarea lucrarilor se va

face asttel incat sa se asigure executarea fundatiilor Incepand cu cele situate la adancirnea cea mai

mare, iar sapaturile sa nu influenteze constructiite sau instalafiile executate anterior §i sa nu afecteze

terenul de fundare al viitoarelor lucrari inveGinate (fundatil de rnasini etc.).

Sapaturile de lungimi mari pentru fundatii se vor organiza astfel incat, ln orice faza a luerului, fundulsapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectaril apelor in timpul

executiei.

4.4. Se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modiflcar' ale stabilitatli masivelor de

pamant din zona lor de influenta, sau daune datorita afluierilor de sub mstalatiile, constructiile §i

elementele de constructie invecinate.

4.5. Nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiilor

constructlllor sau a unor masini sau instalatii grele.

4.6. SapaturiJ.ece se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, In niei un eaz, profilul proiectat al

sapaturii. Tn acest seop sapatura se va opri cu 20-30 em deasupra eotei profilului sapaturii, diferentaexecutandu-se cu alte utilaje mecaniee de finisare (buldozere, gredere) sau manual.

Dimensiunile tn plan, coteIe §i gradul de planitate sau prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor asigura

conditiile tehnologice, de securitate a muncH§i calitate a lucrarllor in conformitate cu legisla\ia in vigoare.

4.7. in cazul terenuri.lor nesensibile la actiunea apei (pletrisuri, terenuri stancoase etc.), lucrarile de

sapatura se executa dela inceput pana la cota prevazuta in proiect.

4.8. in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei

prevazute in proiect, astfel:

- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;

- pentru parnanturlle argiloase 0,15...0,25 m;

- pentru parnanturile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.

Saparea §ifinisarea acestui strat se va face imediat fnainte de inceperea executiei fundatiei.

4.9. Daca pe fundul grapii la cota de fundare apar orapaturl in teren, rnasurile necesare in vederea

fundarii se vor stabili de catre proiectant



4.10. in cazul unei urneziri superficiale, datorita precipitatillor atmosferice neprevazute, fundul gropii de

fundatie trebuie lasat sa se zvante Inainte de fnceperea lucrarilor de executare a fundatiei (betonare), iardaca umezirea este puternica se va tndeparta stratul de noroi.

4.11. Schimbarea cotei fundului gropii de fundatie, in timpul executiei, se poate face numai cu acordul

proiectantului, avand in vedere urmatoarele:

a) Ridicarea cotei fundului gropii, fata de prolect, se face daca se constata, in cursul executarii sapaturilor

pentru fundatii, existenta unui teren bun de fundatie la 0 cota superioara celei menfionate In proiect.

b) Coborarea cotei fundului gropii de fundatie sub cea prevazuta in proiect se face daca se constata 0

neconcordanta a terenului cu studiul geotehnic intocmit pe amplasament.

Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari

ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar §oide geotehnician.

4.12. in cazul executarf de sacaturi langa constructii existente sau in curs de executie, se vor prevedeaprin proiect rnasuri speciale pentru asigurarea stabilitalii acestora (sprijinirea funda1iilor sau construcnitor

existente, subzidiri in cazul unor sapaturi mai adanci etc.).

Daca aceste lucrari au fost ornise din proiect, executantul nu este absolvit de obligatia de a cerceta

fundatiile existente §oia lua imediat rnasuri pentru a asipura stabilitatea acestor constructii, sesizand de

tndata beneficiarul §:iproiectantul lucrarii In vederea stabilirii masurilor corespunzatoare.

4.13. Turnarea betonului in fundatii se va executa de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din

proiect sau a unui strat pentru care proiectantul l§i da acordul privitor la posibilitatea de fundare aconstructiei respective.

EXECUTAREA sApATURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE

4.14. Pe parcursul executarii lucrarilor executantul are obllqatia de a solicita prezenta proiectantului

geotehnician pe santier la atingerea cotei de fundare §i ori de cate ori se constata neconcordante intreprevederile studiului geotehnic 9i dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului §i

caracterului apelor subterane.

Rezultatele cercetarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor de catre proiectant, modificarlle stabilite,

precum §oiconcluziile asupra acuratetei privind modul de executare a solutiilor de fundare preconizate de

proiectant se vor atasa la cartea constructiei §:ila studiul geotehnic pentru completarea acestuia.

4.15. Pentru lucrarile de terasamente cu volume rnari, de irnportanta sau tehnicitate ridicata, in cazul

aplicarii unor tehnologii noi, a unor utilaje noi de sapare sau transport sau pentru lucrari ce solicitaprecizie mare privind amplasarea §:i adancimea de fundare, atacarea lucrantor se va face numai cu

conditla executarii lor pe baza unui caiet de sarcini, fise tehnologice sau proiect tehnologic.

Aceste documentatii tehnice vor confine toate datele necesare referitoare la operatiile ce urrneaza a seexecuta pentru a asigura controlul calitatii lucrarilor, cat §oiverificarile §oincercarile care trebuie facute la

fiecare faza de executie.

Siipaturi cupereti verticali nesprijinifi

4.16. Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancirni pana la:

- 0,75 min cazul terenurilor necoezive §:islab coezive;



- 1,25 m Tncazul terenurilor cu coeziune mijlocie;

- 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

4.17. In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urmatoarsle rnasuri pentru rnentinerea

stabilita1iimalurilor:

- terenul din jurul sapaturli sa nu fie tncarcat §ojsa nu sufere vibratil:

- parnantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la 0 distanta mai mica de 1,00 m de la margineagropii de fundafie: pentru sapatur] p~mala 1,00 m adanclrne, distanta se poate lua egala cu adancirnea

sapaturli:

- se vor lua rnasurl de lnlaturare rapida a apelor de precipitatil sau provenite accidental;

- daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueazaimediat dupa sapare §oise observa

fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua rnasuri de sprijinire a peretelui Tnzona respectiva saude transformare a lor in peref cu taluz.

4.18. Constructorul este obligat sa urrnareasca aparitia !ili dezvoltarea crapaturllor longitudinale paralelecu marginea sapaturil care pot indica Tnceperea surparii rnalurilor !ili sa ia rnasurt de prevenire a

accidentelor.

Sapaturi cupereti verlicali sprijiniti

4.19. Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza tn urmatoarele cazuri:

- adancirnea sapaturii depaseste conditiile indicate la pct. 4.16;

- nu este posibila desfasurarea tatuzului:

- cand din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz.

4.20. Alegerea sistemului de sprijinire trebuie facuta de proiectant, pe baza datelor cuprinse In studii.le

geotehnice §oia observatiilor de pe santier,

4.21. Dupa executarea rnecanizata a sapaturilor, tn cazul cand este necesara sprijinirea pereti lor,

suprafetele acestara vor fi rectificate manual.

4.22. Dimensiunile in plan ale sapaturii trebuie sporite corespunzator cu grosimea sprijlnirii !ilicu spatiul

necesar executarii lucrarilor propriu-zise de fundatii,

4.23. Tipul de sprijinire se va stabili functie de natura terenului %iidimensiunile sapaturii.

4.24. Pentru sprijinirea sapaturilor cu adancirni peste 3,50 m dimensiunile §oielementele necesare

exeoutarii sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectuJde executie.

4.25. Sapaturile de fundatii cu pereti partial sprijlniti pe 0 anurnita adaneime a partii inferioare a grapii, iar

partea superioara executata in taluz se pot uti liza In cazul In care condittile locale nu permit saparea tn

taluz pe toata adancirnsa sau din considerentele economice, In care caz adancirnea de sprijinire se va

stabili printr-un calcul tehntco-economlc.



4.26. in cazul sprijinirii partials a peretilor fiecarei portiuni i se aplica prescriptii tehnice specifice ei.

4.27. intre partea superioara cu peretii Tntaluz ~i partea sprijinita, trebuie lasata 0 bancheta orizontala de

0,50...1,00 m lalime, in functie de inaltimea portiunii in taluz.

4.28. Executantul lmpreuna cu beneficiarul ~i proiectantul luorarf vor stabili necesitatea renuntarii la

recuperarea elementelor de rezistenta ale sprijinirilor in cazul In care demantarea acestora prezinta

pericol pentru securitatea muncitorilor ce executa aceasta operafie sau pentru stabilitatea constructiilor ~iinstalatiilor invecinate.

In docurnentatla lntocmita in acest scop, proiectantul va prevede masurile speciale (cornpactarl,

amenaiari etc.) ce trebuie luate pentru asigurarea unor conditii de comportare corespunzatoare in timp.

Sapatur; cu p er er ; in te tu z

4.29. Aceste sapaturi S9 pot executa Tnorice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:

pamantul are 0 umlditate naturala de 12-18% ~ise asigura conditlile ca aceasta sa nu creasca:

sapatura de fundatie nu sta deschisa mut t timp;

panta taluzulul sapiUurii, definita prin tangenta unghiului de lnclinare fala de orizontala (tg B = h/b) sa nu

depa~easca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pam€mturi date in tabelul 1:

Tabelul1

.I

--I

4.30. Sapaturile nesprijinite, cu peretii Tntaluz,elimina sprijinirile, tnsa volumul de sapatura este mult

mai mare decat Tncazul sapatur] cu pereti verticali sprijinili sau nesprijniti, ceea ce face ca adoptareasolutiei de sapatura cu peretii in taluz sa se faca numai pe baza unui calcul tehnico - economic

comparativ.

sApATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE

4.31. in cazul sapaturilor adancl situate sub nivelul apelor subterane, tndepartarea apei se poate efectua

prin una din metodele recomandate in anexa 1 (la prezentul normativ); sprijinirea peretilor sapaturii de



Ecranele de etansare se tncastreaza intr-un strat de baza cu permeabilitate redusa,

fundatie se face cu palplanse metalice de inventar (cu sau fara ancoraje), ecrane de impermeabilitate §i

pereti adanci turnati In teren (cu sau fara ancoraje) ..

Sistemul de sprijinire adoptat va fi prevazut in proiect pe baza unui ealcul tehnieo-economic comparativpe variante. Pere1ii adanci turnaf in teren se vor utiliza numai in cazul eand fae parte din lucrarea

defini tiva, iar necesitatea lor rezulta din calculul de dimensionare.

4.32. Pentru lucrarl deosebite, exeeutarea sapaturilor In terenuri cu apa subtsrana se poate realiza In

lncinte etanse lnchise, utilizand ecrane de etansare realizate prin tehnologia peretilor rnulaf in teren.

4.33, Daca nu este perieol de refulare a parnantului in groapa de fundatil sau de antrenare a partieulelor

fine de nisip de catre curentul apei, adancimea de batere a palplansetor sub nivelul sapaturii (fisa) trebuie

sa fie de 0.,50-0,.75 rn. in caz contrar fisa palplansei va fi stabilita in mod corespunzator prin calcul,

4,34. I n cazul sprijinirilor cu palplanse, se vor lua urmatoarele rnasurl:

- ghidarea palplanselor In tot timpul infigeri i;

- palplansele vor avea lungimea egala cu adancirnea gropii plus adancirnea de infigere in teren a fisei; in

cazurl exceptionale, cand aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face in doua etaje; Tntre aceste etaje

se va intercala 0 bancheta orizontala de circa 0,5 m.

4.35. fnfigerea palplanselor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indlcata pentru infigerea

palplanselor in pamanturi necoezive, iar baterea in pamanturi coezive.

4.36, Dupa terminarea lucrarii palplansele folosite se vor recupera, extragerea lor facandu-se cu ajutorul

troliilor ;>ivinciurilor sau cu extractoare vibratoare, dupa care vor fi curatate §i depozitate corespunzator In

vederea relntrebuintarii.

5. EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE

5.1. Executarea umpluturilor compactate pentru constructii civile §i industriale in conformitate cu

prezentul normativ se refera la reaHzarea de umpluturl pentru fundafii din zona aferenta constructlel,

umpluturi intre funda~ii §i la exteriorul cladirtlor (in conformitate cu art. 1.1.), sau ump!uturi sub pardoseli.

5.2. Umpluturile se vor executa de regula din parnanturile rezultate din lucrarlle de sapatura,

Se vor putea utillza, de asemenea, zguri, rezlduurl din exploatari rninerale etc., eu conditia ca inainte depunerea in opera acestea sa fie studiate din punct de vedere al posibilitatilor de compactare i j i i al actiunii

chimice asupra elernentelor de constructie din teren, precurn §i al mediului Incoejurator, Umpluturile de

acest gen se vor executa numai Tn baza unei fi§e tehnologice care va prevede conditilte de executie ~i de

verif icare a calitatii acestora.

5.3. Se interzice realizarea umpluturilor din parnanturi cu umflari §i contractii mari, rnaluri, argile moi, cu

confinut de materii. organ ice, resturi delemn, bulgari etc.



5.4. Umpluturile din pamantur] loessoide, parnanturi coezive compactate cu maiul greu ~i pamanturi

necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform "Normativului privind imbunatatirea terenurilorde fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C 29-85.

5.5. Inalnte de executarea umpluturilor este obligatorie tndepartarea stratului de parnant vegetal, iar

suprafata rezultata va fi amenajata cu pante de 1,0-1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor dinprecipitatli.

5.6. Cand inclinarea terenului este rnai mare de 1 3 se vor executa trepte de lnfratire a umpluturii cu

stratul de baza.

5.7. Umpluturile executate sub fundattile constructiilor se vor face pe baza de caiete de sarcini sau

proiecte speciale.

5.B. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mal aproape de umiditatea optima de compactare,

admitandu-se variatii de ±2 %.

5.9. Umpluturile din pamanturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua Tnstraturi nivelate, avandgrosimi uniforme stabilite initial prin compactari de proba, astfel incat sa se realizeze gradul de

compactare prescris, pe intreagagrosime ~i suprafata, printr-un nurnar corespunzator de treceri

succesive.

5.10. Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare

utilaj de compactare, cu care urrneaza a se luera, grosimea optima a stratuJui~inumarul minim de treceriprin care se realizeaza gradul de compactare prescris.

5.11. Determinarile pe sectoare de proba se efectueaza In prezenta proiectantului.

5.12. Avand stabillte tipul utilajului, nurnarul de treceri ale utilajului, grosimea stratului 9i umiditatea

optima, se va treeeia eompactarea efectiva a stratelor pana la realizarea grosimii umpluturii.

5.13. UmpJuturile Intre fundatii ij>ila exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect se var executadupa decofrarea fundatiilor,

5.14. Pamantul folositla aceste umpluturi va lndeplini canditiile prevazute la pct. 5.2 9i 5.3.

5.15. Umpluturile intre fundatii in exteriorul cladirilor ~i sub pardoseJi se vor realiza pe baza unei fise

tehnologice sau a unui caiet de sarcini intocmit de proiectant.

5.16. Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor de sarcmi, aproiectelor speciale sau flselor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea

calitatii §i receptla luorarilor de constructii 9i instalatii aferente" indicativ C 56-85 §i a "Normativului C 29-

85".

5.17. Unitatea executanta a luorarllor de umpluturi va organiza verificarea compactarll acestora cu

personal calificat, laboratoarele trebuind sa respecte prevederile "Nomenclatorului lncercari lor de

laborator" ~i instructiunile de aplicare a acestuia in conformitate cu ord. IGSIC nr. 8 din 7 noiembrie 1981.

Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp masurile necesare, In cazul in care

se constata ca umplutura nu este corespunzatoare.



6. EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE PE TIMP FRIGUROS

6.1. La executa rea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea rnasurllor

generale §i a celor specifice lucrarllor de parnant, prevazute Tn " Normativul pentru realizarea pe timp

friguros a lucrarilor de constructllsl a mstalatillor aferente", indicativ C 16-84.

7. RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

7.1. Verificarea calitatii ~i receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face In conformitate cu

prevederi le "lnstructiunl lor pentru verificarea cal itati i si receptia lucrar ilor ascunse la constructi i si instalatii

aferente" ~i a Norrnativului C 56-85.

7.2. La receptionarea terasamentelor executate In parnanturi sensibHe laumezire se va mai control a daca

s-au respectat 9i s-au consemnat, In procesele verbale de luorari ascunse, prevederile din Normativelor P7-92 ~iP 70-79.

7.3. Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente pentru constructiile civile ~i

industriale, se vor controla §i proceseJe verbale de Iucrari ascunse precum ~i documentatla de santier

privind:

a) amplasamentele exacte ale puturilor de colectare pentru drenarea terenulal:

b) In cazul sapaturilor executate in parnanturi situate sub nivelul apelor subterane se va preeiza cota la

care s-a reusit a se coborl nivelul apelor subterane, care urrneaza a se mentine !?i dupa terminarea

lucrarilor de fundatii:

c) rnasurile luate pentru a asigura respectarea cotei de sap are sau, atunei cind e cazul, pentru ridieareasau coborarea aeesteia, pentru preqatirea fundului sapaturii, precum §i modul in care s-au remediat

gre§elile facute la executarea acestor lucrari :

d) rnasurile speciale de siguranla luate in legatura cu executarea de sapaturt langa fundatiile unor

constructil existente.

7.4. Recep1ionarea lucrarilor de evacuare a apei (drenuri, puturi colectoare ~i carnine de vizitare) ce

raman sa functioneze pentru tndepartarea apelor ? i dupa terminarea lucrarilor, se va face pe baza

proceselor verbale de lucrari ascunse, iar atunci cand acestea nu sunt concludente, corespondenta cu

proiectul se va verifica prin sondaje, urmarindu-se totodata §i modul cum functioneaza aceste lucrari,

8. MAsURI DE TEHNICA SECURITA.TII MUNCII

8.1. La executa rea lucrarilor de sapaturi se vor respecta prevederile din "Normele republicane de

protectia muncii", aprobate de Ministerul Muncii ~i Ministerul Sanata!ii cu ordinele nr. 34/1975 §i 60/1975

~i "Normele de protectia muncii ln actlvitatea de constructii mantaj" aprobate de M.C.lnd. cu ordinul nr ,1233/D 1980.



9. MASURI DE PAzA CONTRA INCENDIILOR

9.1. Se interzice cu desavarslre focul in sapaturile cu pereti sprijini~j,fie pentru dezqhetarea pamantului,

fie pentru incalzirea muncitorilor, deoarece la distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da nastere Ia

surparea peretilor ~i la accidente grave.

9.2. Atat pentru prevenirea cat ~i pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe santierele unde se

executa lucrari de terasamente se vor respecta prevederile normelor In vigoare.

ANEXA 1

iNDEPARTAREAAPEI LA EXECUTIA SAPA.TURILOR SUB NIVELUL APE I SUBTERANE. - - - .1.CONSIDERA T i l GENERALE

1.1. Masurile pentru indepartarea apei ~i pentru asigurarea stabilitatli taluzelor ~i fundului sapaturii sunt

grupate astfelTn cadrul prezentuiul normativ:

- epuismente directe, care constau din pomparea directa a apei din groapa de fundatie; se folosesc atunci

cand afluxul de apa subterana este mic, eand diferentele de nivel intre nivelul apei subterane ~i fundul

sapaturf sunt mici ~i cand sub fundul sapaturU nu exista un strat permeabil sub presiune care sa puna in

pericol stabilitatea sapaturii,

in cazul in care k < ko se cere ca grosimea nesxcavata (t) a materialului slab permeabil (k ) de la fundul

sapaturii sa fie superioara denivelarii realizate (t > ~H). Denivelarea (!jlH) corespunde coborarti nivelului

piezometric al stratului acvifer sub presiune (ko);

- epuismente indirecte, care constau din coborarea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puturi

filtrante sau filtre aciculare amplasate In afara conturului excavatiei, Metoda asigura lucrul la useat ~j

poate fi apllcat In conditil hidrogeol.ogice mal complicate ~i pentru depresionari «!H mai mari, avand

avantajul de a tndeparta pericolul de nestabilitate a fundului sapaturli; in cazul stratficatiei neomogene

eficienta maxima se obtine prin introducerea filtrelor 'in stratele cu permeabilitate mai mare.

1.2, Schema de evacuare a apei va fi de regula prevazuta in proiectele de executie,

1.3. Pentru cazurile in care epuismentele nu se fac pe baza unor studii prealabile sau nu sunt prevazute

In proiectul de executie, se vor avea in vedere urmatoarele:

1.3.1. Alegerea modului de executie a epuismentelor depinde de situafia hidrogeologica. In principiu, din

motive de economie, se va da preferinta, ori de cate ori este posibil, evacuarll directe a apei din groapade fundatie.

1.3.2. Pentru orientare se pot tolosi urmatoarele cri teri i, In functie de permeabil itatea terenului:

k < 10.8... mfs - afluxul de apa este neglijabil;

k = 10-9... 10.

7m/s - epuismente directe prin pompare lnterrnitenta,

k = 10-7...10

4m/s - epuismente directe sau filtre aclculare:



k = 10-4...10'1

m /s - epuismente directe sau puturi filtrante;

k > 10 ·1 m /s - evacuarea nu este poslbila decat pentru denivelari rnici; sunt necesare alte rnasuri de

creere a incintei impermeabile ;

k > 10-1

m /s - evacuarea nu este posibila decat pentru denivelari mici; sunt necesare alte rnasuri de

creere a incintei impermeabile (palplanse, chesoane etc.),

2. EPUISMENTE DJRECTE

2.1. In cazul in care epuismentele directs nusunt prevazute detaliat in proiectul de executie, se vor avea

in vedere prevederile de la pet. 2.2 ...2.10.

2.2. Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu

ajutorul unor retele de santuri de drenaj care capteaza apa ~i 0 dirijeaza spre puturils colectoare de unde

este evacuata prin pomp are. :?anturile se adancesc pe rnasura avansarii sapaturii sau se realizeaza

retele de drenaj la nivele succesive ale sapaturii. Reteaua de drenaj !ili pozitia puturilor colectoare trebuie

astfel amplasate incat sa asigure colectarea apei pe drumul eel mai scurt, fara a impiedica exscutla

fundatiilor, Adanclmea santurilor de drenaj - colectare este de oblcei de 0,5 - 1 m, in functie de

caracteristicile parnantului § i de condltlile de drenaj. Adaneimea puturilor colectoare va f de eel putin 1 m

sub fundul sapaturii ~i sectiunea lor suficient de mare pentru a permite arnplasarea sorbului ~j rnasurile

de aslqurare a stabilitatii peretilor,

2.3. In cazul unui aflux important de apa In sapaturl executate In terenuri cu particule fine, antrenabile, se

va captus: putut de colectare cu un filtru invers pentru a evita afluierile

2.4. Marirea gradului de stabilitate a fundului sapatuni executate cu epuisment direct, fata de actiunea

apei de infiltrafie, se poate asigura prin sprijinirea peretilor sapaturii cu palplanse. Fisa acestora se

calculeaza astfel tncat sa se realizeze coeficientul de siguranta necesar.

2.5. Evacuarea apelor din graapa de fundatie se face prin pompare directa. La pregatirea lucrarilor de

pompare a apei trebuie avute In vedere urmatoarele:

- nurnarul ~i tipul de pompe lntrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul apei de infiltratie,

adancirnea grapii de fundatie §l distanta la care trebuie pompata apa;

- in loc de 0 slnqura pompa cu debit mare, este preferablla utilizarea mai rnultor pompe de debit mid.

2.6. La alegerea tipurilor de pompe se va tine seam a ca este preferabil a se utiliza:

- pompe centrifuge, in cazul apelor curate sau putin murdare;

- pompe cu diafragma, in cazul apelor murdare care antreneaza narnol mult sau chiar nisip.

2.7. Puterea pompelor trebuie verificata prin tncercsri de pompare. Pentru un calcul prealabil, se

consldera ca, pe 1 m2de suprafata a fundului gropii, debitul de apa este:

- la nisipuri fine 0,16 m3/h;

- la nisipuri mijlocii 0,24 m3/ h ;

- la nisipuri mari 0,20 ...0,36 m3/h ;



- la stanca fisurata 0,.15....0,.25 m3/h .

In toate cazurile debitul total al pompelor instalate trebuie sa asigure de 1,5 ori debitul necesar rezultat

din calcul, pentru ca, in cazul defectarii unei pompe, epuismentele sa poata continua cu randamentulnecesar.

.2.8. Capacitatea de pompare se definitiveaza in timpul exploatarii, Este indicat sa se alba in vedere de lainceput ca debitul pompat poate depa§i de 2-3 ori prevederile de calcul, Se recornanda ca la prima

instalare sa se aiba in vedere un debit egal cu aproximativ de 1,5 ori debitul de calcul,

2.9. Apa pornpata din sapatura de fundatie trebuie evacuata cat mai departe, pentru a nu se inflitra din

nou in groapa de fundatle. Daca in apropiere este 0 apa curgatoare, se va asigura evacuarea apei inalbia ei.

2.10. Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura treouie luate urrnatoarele masuri:

- stafia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel incat sa poata fipuse in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta; Tnfiecare grup de pompare, rezerva minima este deun agregat avand 0 capacitate egala cu aceea a celui mai mare agregat din grupul de pompe respecitv;

- inaltimea coloanei de aspirafie nu trebuie sa fie mai mare de 6 m; in cazul in care groapa de fundatieeste mai adanca de 6 m, pompele trebuie fie coborate pe platforma de lucru, fie inlocuite cu pompe

electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa.

Trebuie prevazuta de asemenea posibilitatea functlcnaril corespunzatoare a epuismentului in caz depana de curent (grup electrogen de rezerva),

3. EPUISMENTE INDIRECTE

3.1. In cazul in care epuismentele indirecte nu sunt prevazute in prolectul de executie, se vor avea invedere prevederile de la pet. 3.2...3.9.

3.2. Epuismentele indirede se executa in diverse sisteme, ca de exernplu cu alutorul puturilor filtrante

sau al filtrelor aciculare, care se amplaseaza in afara conturulul excavatlel, pe unul sau mai multe randurifunctie de caracteristicile hidrogeologice §i de denivelarea ce trebuie realizata. Aceste lnstalatn pot realiza

de obicei 0 coborare a nivelului apei subterane de 4-5 m. daea este necesar sa se faca 0 coborare a

nivelului apelor mai mare, atunci filtrele se assaza etajat pe doua sau mal multe nivel.e(fig..1-4).

3.3. Puturile de epuisrnent de diametru mare se realizeaz8 In foraje $ 200-600 mm, in care se lanseaza 0

eoloana filtranta metalic8 sau din material plastic $ 150-250 mm, prevazuta cu fante (tip pod Timiscara,tip Vrancea etc.). Coloana filtranta se dispune pe toata grosimea stratului acvifer care se capteaza, Intrecoloana de lucru !?icoloana cu fante se introduce 0 coroana de material filtrant granular, dispusa intr-unul

sau doua straturi concentrice, dupa regula fi ltrului invers (de exemplu nisip margaritar $ 1-3 mm inexterior §i pietrls margaritar $ 6-8 mm la contactuI cu coloana §Iituita). Inlroducerea materialului filtrant seface pe masura extragerii coloanei de lucru, prelungindu-se cu cca 2-5 m deasupra zonei ~lituite (fig. 1.5).

Pentru debite reduse (Q<: 1 lIs), perioada de functlonare limitata (3~ zile), se poate folosi pIasa metalica(in materiale granulare) sau geotextile (in materiale fine) la contactul cu terenul natural.

3.4. In situafii speciale §i in anumite conditi i hidrogeologice se folosesc putun de mare adanclrne ~i cudiametru mare, putandu-se realiza denivelari care depasesc 10-20 m, pompe submersibile sau GU

sisteme de ejectie, cu transmisie sonica etc.



Ro = f AV - ; (m)

Pentru calculele practice se poate considera ca ansamblul de puturi poate fi inlocuit cu un put avand ca

raza:

in care A - suprafata excavatiei, in m2.

in care

Q - debltul de epulsment;

k - coeficientul de permeabil1tate ( m / z i ) ;

H - adanclmsa stratului acvifer;

So - denivelarea necesara (rn):

R - raza de lnfluenta a putului calculata cu formula:

R = 3000So . . J K (rn)

k - coeficientul de permeabilitate, se exprima obllgatoriu in m/s.

Capacitatea de captare "q" a unui singur put avand dlametrul "$ f' ~i inaltimea coloanei filtrante " hf" este:

, J kq = 1 ( ; 4 > h - (tIT I zi)

r r 15

in care "k" se exprima in mts $ f~i "hi' in m. Astfel, numarul de puturi necesar revine la:

n = Q I q

3.6. in cazul puturilor imperfecte care nu strabat Tntreaga grosime a stratului acvifer, debitul necesar a fi

evacuat pentru a se obfine denivelarea "so"este cu cca 20 % mai mare cecat cel rezultat din calcul.

3.7. in terenuri cu inflitratli puternice de apa, este necesar sa se ia rnasuri speciale de inchidere a

stratului prin peref de palplanse, ecrane de beton, voaluri de injectie sau folosirea exoavatiei sub apa, a

chesoanelor deschise, cu aer comprimat etc.

3.B. Filtrele aciculare sunt puturt de diametru rnic ($ 7,5-10 ern), care se infig de obicei prin jet de apa la

10-12 m adancirne, Filtrele se racordeaza la statii de pompare cu vacuum. Prin inchiderea de la partea



superioara se realizeaza un efect de suctlune Tn intreaga masa a aoviferului, fapt care sporeste eficienta

pomparii chiarla pamanturi cu permeabilitate mica, cum sunt nisipurile fine §i pamanturile prafoase,

I n conditli normale se pot realiza depreslonari de 4-5 m la a treapta de filtre aciculare, dlstanta dintre filtreHind IngeneraJ de 1-5 m.

Dimensianarea instalatiei de epuismente cu filtre aciculare se face prin formule empirice, conform

instructiunilor de exploatare ale tipului respectiv de utilaj.

Randamentul instalatiei pentru epuismente cu filtre aciculare poate fi imbunatatit daca se utilizeaza

drenarea electroosmotica,

3.9. Procedeele de epuisment indirect, rnentlonate la punctele precedente, nu sunt restrictive. Se pot

folosl §i alte sisteme, Tn functie de poslbilitatile executantului ~i de eficienta lor tehnico-economica,

avandu-se in vedere studi ile hidrogeologice sau li teratura de special itate.



COD DOCUMENT

GTF 01

S C A Q T eS TIN G B T S RL

L ABO RATO R GR .I I

AutorlLatle ".1428/28.09.09;1431/28.09.09;1577/28.09.09

s t r . P i cu ll ne- f I nr .5A, sector 1 ~Buc :u r e s. t i

Telefanl F aK 0 2 13 30 2 04 7

RAPORT DE INCERCARE

NR.3944/12,09,2011

NATURA TERENSTAS 2914-84

Benef iciar : OCIDE Construccion SA VALENCIA SUCURSALA GIURGIU

Lucrarea: reabilitare sl retele de distributie a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in

aglomerarea Giurgiu Siobozia Lot 2 Str. ON 5C

Locul prelevarii: umplutura CV99 - Cv 107

Document de transmitere a probei: P.V. nr.385"/08,09,2011

Tipul de material: praf argilos

Conditii tehniceRezultatul confSTAS Standard de

Nr.crt Determinarea determinarilor 2914/84 metoda

1 MATERII ORGANICE 0% max . 5 710711-76

2 UMFLARE LIBERA 12,0 % 1913112·88

3 GRANULOZITATE

argila 27 % 191315-85

praf 40 %

nisia 23 %

pietris 0%

4 PLASTICITATE

W 17,5 %

WL 33,58 % 191314-86

W _ R _ 16,80 %

Ip 1678

Ie 0,96

5 CARACT. DE COMPACTARE

dens. max. uscata 1,730 g/em3

1913113-83

umiditate optima 17,6 %

6 CALITATE MATERIAL mediocru i,<35

4b 2914/84

Rezultatele prezentate in raport se retera numai la proba supusa incerearii

Deelaram pe proprie raspundere ea incerearile nu s-au efeetuat sub nici 0 presiune de niei a forma.

Prezentul raport de incereare eontinind 1 pagina s-a elaborat in ...2 ...exemplare

Pentru efeetuarea incercarilor s-au utilizat numai metode standardizate

Raportul nu~ate fi multiplieat sau utilizat in alte seopuri fara aprobarea emitentului.

SefL8bo\\ SefprofilGTF

10,. "doT~~CU c""'oo'1' ' 'cu Ed11 rev. 0



COO DOCUMENT

GTF 01APORT DE INCERCARE

NR.1230/0S,OS,2011


Benef ic iar: OCIDE Construccion SA VALENCIA SUCURSALA GIURGIU

Lucraroa: reabilitare si retole de distrlbutie a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in

aglomerarea Giurgiu Siobozia Lot 2 Str. ON 5

Locul prelevarii: umplutura cv62· cv49

Document de transmitere a probei: P.V. nr.99'/02,05,2011


Conditii tehniceRezultatuI confSTAS , Standard de


1 MATERII ORGANICE 1% max. 5 7107/1·76

2 UMFtARE LIBERA 12,0 % 1913/12·88

3 GRANULOZITATE

argila 24 % 191315-85

praf 46 %

nisip 24 %

pietris 0%

4 PLASTICITATEW 16,2 %

WL 28,70 % 1913/4-86

Wp 16,04 %

Ip 12,66

Ie 0,99


dens. max. uscata 1,753 g/em3

1913/13-83


6 CALITATE MATERIAL mediocru lp < 35

4b 2914184

Rezultatele prezentate in raport se refera numai la proba sup usa incercarii

Deelaram pe proprie raspundere ca incercarile nu s-au efectuat sub niei 0presiune de nlci 0 forma.

Prezentul raport de incercare continind 1 pagina s-a elaborat in ...2 ...exemplare

Pentru ef tuarea incercarilor s-au util izat numai metode standardizate

Raportul n oate fi multiplicat sau util izat in alte scopurl fara aprobarea emitentului.

Set profil GTF

G . . " ,," , T A N " ' I U Ed1J rev, 0



RAPORT DE INCERCARE

NR.3304/16,08,2011


COD DOCUMENT

GTFDI


Lucrarea: reabilitare si rete Ie de distributie a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in

aglomerarea Giurgiu Siobozia Lot 2 Str. ON 5C

Locul prelevarii: umplutura CV8S,1 - CI98

Document de transmitere a probei: P.V. nr.292'/12,08,2011


Conditii tehniceRezultatul confSTAS Standard de

Nr.crt Determinarea determ inarilor 2914/84 metoda

1 MATERII ORGANICE 0% rnaxs 7107/1-76

2 UMFLARE LIBERA 10,0 % 1913/12-88

3 GRANULOZITATE

argila 25 % 1913/5-85

praf 43 %

nisip 22 %

pietris 0%

4 PLASTICITA TEW 17,0 %

WL 32,65 % 191314-86

WjJ_ 16,20 %

Ip 16,45

Ie 0,95


dens, max, useata 1,733 glcm3

1913/13-83


6 CALITATE MATERIAL mediocru Ip< 35

4b 2914184

Rezultatele prezentate in raport se refera numai la proba supusa incerearii

Declaram pe proprie raspundere ca incercarile nu s-au efectuat sub niei 0 presiune de niei 0 forma.

Prezentul raport de ineereare continind 1 pagina s-a elaborat in ..,2, ..exemplare

Pentru e~ tuarea lncercarilor s-au utilizat numai metode standardizate

Raportul n ~fi multiplieat sau utilizat in alte seopuri fara aprobarea emitentuJui.

Sef La Sef profll GTF

,",. R. ssscu "'""""' T 1 E S C l J Edit rev. 0



COD DOCUM~NT

GTF01

SC A U TESTING B T SR L

LABORATOR GR .I I

Auton,otie nr.1428nS.09.09; 1431/28.09.09;1577/28.09.09

Str. Pfcullnei , nr.SA, sector 11 Bucuresti

Telefonl Pax 021330 2047

RAPORT DE INCERCARE

NR.3977/13,09,2011



Lucrarea: reabilitare si retele de distrlbutie a sistemului de canalizare inclusiv statU de pompare in

aglomerarea Giurgiu Siobozia Lot 2 Str. Dn5c

Locul prelevaril: umplutura CV107· CV109,5

Document de transmitere a probei: P.V. nr.358"/10,09,2011

Tipul de mater ial: argila prafoasa

Conditii tehniceRezultatuI confSTAS Standard de


1 MATERII ORGANICE 0% max. 5 7107/1-76

2 UMFLARE LIBERA 10,0 % 1913112·88

3 GRANULOZITATE

argila 41 % 1913/5-85

praf 36 %

nisip 23 %

pietris 0%

4 PLASTICITATEW 14,7 %

W L 30,80 % 191314·86

W p _ 13,90 %

Ip 16,90

Ie 0,95


dens. max. uscata 1,715 gtem3

1913/13-83


6 CALITATE MATERIAL mediocru r.,<35

4b 2914/84

Rezultatele prezentate in raport se refera numai la proba supusa incerearii

Declararn pe proprie raspundere ca incerearile nu s-au efeetuat sub niei 0 presiune de niei 0 forma.

Prezentul raport de ineereare eontinind 1 pagina s-a elaborat in ...2...exemplarePentru efectuarea incercarilor s-au utilizat numai metode standardizate

Raportul nu ate fi multiplicat sau util izat in alte scopuri fara aprobarea emitentului.\

Set Labor ~

Ing. Radu T~~seu

Set profil GTF

Ed1/rev.O



T!;

(,

> < i.~. .. .Q)

E~t<J::J'00k

P-<I >

p:l

'@ !

~

S. . .0. . . .~0U

,~+>.:>(II

E

.. .

(::J

2" 'I>

~t. i

'"0. .0

'G J'0.. .~'0t:l01

tilco lIV. .~IVPo

'"~(Il

Z

8""

. . . .r< 1o-l

o-l: : ; J

E ->~p:l

Il.

b iJ01

Il<

I '\ ;J

STANDARD DE STAT

ElTIB OFICIALA

-1

CZU '624. 15. 000. S I

!I

i;

' . . ,

R EP UB LIC A S OC IA L IS rA

ROMAN IASTAS 1243-83

•ONSILIUL NATIONAL

PENTRU ~TIIN'fA

~J TEHNOLOGIE

INSTITUTUL ItOMAN

DE

STANDARDIZARE

TEREN DE FUNDARE

Inlocu.ie#e :

ST AS 1243-74 ~i

STAS 1911-73LASIFICAREA SI IDENTIFICAREA.PAI I INTUR ILOR

.2 ,111{R

CIasificarea allannmerlc;l

G 20

~}nSLP;~~~;t~i~r~~,it. DIBUOTEC~ )'t . . . -t- ...-.~ -- - . ~

Foundation' ground JCLASSIFICAT, ION AND lDENTJI)l- CLASSIFICATION ET IDENTIFIGA-

CAl'ION OF EARTHS . I f ..f(:~ TION DES SOLS

Terrain de fondation OCBOBaHWI:

HJIACCH4l>HRAll.I1H Xl OTOiR-

~ECTBHEHaE rp¥HTOB

1 f Y . '1.1 Obiect ~i domeniu de aplieare

1 GENERALITA'+I

Prezentul standard stabileste criteriile de elasifieare ~i identificare ale paminturllorcare alciituiesc terenul de fnndare al eonstruotiilor sau serveso ca materiale pentru realizarea.unor eonstructii ingmeresti (baraje, diguri, platforme, terasamente pentru c a i de comnni-oatii etc.),

Prezentul standard nu se refera la pnmjnturile din materiale de umplutura artificiale :materiale de construetie, sguri, deseuri industriale ~imenajere, materii organ ice etc.1.2 Olasificarea §i identificarea pamlnturilor conform prezentului standard se fac in funetiede prineipalele caracteristici fizice ~i meeanice ale acestora.1.3 Prin pamtnt se lnyelege aoumularea de particule Bolide minerale, produse prin dezagre-garea fizica sau chimiea a roeilor, care pot contine san nu, materii organiee.1.4 Prin teren de fundare se intelege volumul de roea sau de pamtnt, Influentat de inca,r-carile transmise prin fundatii., 1.5 Terminologia ~i simbolurile din prezentuI standard sint conform STAS 3950-81.

2 OLASIFICAREA PAM1NTURILOR

2.1 In tunotte de existenta fortei permanente superficiale de atraotie (coeziunea) intrefragmentele solide constituiente, paminturile se impart in doua categorii:

- paminturi necoezive;

- pamintun coezive .2.2 Paminturile necoezive se cIasifica dupa. granulozitate, in runetre de predominatia anu-miter fractiuni granulare, conform tabelului 1 §i in funetie de coefieientul de neuniformitate,conform tabelului 2.

Tabelul 1

peste 0.05 la max. 0,25

peste 0,25 l a max. 0,5

peste 0,5 la max. 2

peste 2 la' max. 20peste 20'-la max. 70

peste 7 0 Ia max. 200peste 200

Denumirea plImtntului necoezlv "Mlirimea fractiunii granulate predomlnante, (peste 50 %). mm

Ni~lp finNislp mijIociuNlsip mare:Pietri~ rule

Pietris mare

Bolovlini~

Blocurt

Tabeun 2

' I Coeflclentnl d~neun1fonnltate

UnPamlnturl necoezive

CU granulozitate foarte unifonnll <5

Cu granulozltate unlformil 5_ .• 15

Cu granulontate neuniformii >15

2.3 Pamlnturile coezive se clasifica ill functie de plastacitate f i i granulozitate, conformtabelului 3.

Aprobat de:INSTITUTUL R OM AN D E STA ND ARD IZ ARE

Str, Romo nr. 32-34 BUCURE~TITelex 11312 CNST R

Elahorat initial in 1950

Revtzutt in 1961. 1972 ,1 1982

Data lntdrii in vigoare :

1983~01~Ol



\r~Ii"

(;",1>

(J.Oq,~) nunt

]ndrn il,

pl.l~li-"il;ll,

[,

'-.,

I " ,

r uu lr uu! rn,"Il:['[ 1 ] 1 1 1 . : , 1

P i . ..1 \ p ~ · . ., . t ~ . n) \.11 i:!hil vu rtuhr l

:.n : , ( 1 .•,i ' ; 1 1 111~Ii"li!ill flloll !,[Itlll

dlTlt u I ! J . il f l ~,' ,;{I

I . ,"

.~l ,dI J 11~1 i l;ndl 111:11 1,I.!LIIl

.k( Ii ." .iI" d(l q 1',' :11

I., ".1 .:1, lill nm iPIII;:l jll'"I,' ;;(1

de-ri l ;tl'~n.J

I:. - : : 1 1 .,' ~H:Ii ruul l (I~...I I : : 1 11I,'j II ill ' ; . !il;J

1.' 1 I:, ':I! II!;li , , , , , 1 1 1II,Ii JllIlill

d,'1'11 II i 'I' cit· ,jo

:;(1 I~, ::(. I'I~Il IIIu~ I'I.....~ : : 1 1

d. I cI J Il .. ip

I.,"

,1:," "

1 1 I . : r l 11.li i'III ",I -<:[ ;!I.~il.t '.' .:n

" 1 1 1

"I.. III.li ' , 1 1 . 1 1 p ....1. "II

Ii!, 'II IIhip

' J . , ,.:'H ~H, Ii IHill1 III

"

1 11 11 ~ I• 1

IL'II; n:~q~ dll d I""r

" I" Ii .1.. 11:,(1 I'ld~I flt.I} !ludltll'l II '·]-.ip 1 1 · " 1 1 l " 0 1 1

.\ J.,dii

t. i ,.• f • I ',: ...

1,:'1

,.

Id~I,.L·.\!~i

I 'It l' r I•I1I II, II! II III.': I. fl. I' IJ •• 1.t ~, I

f'i!il!l /;"1'1", II,d l i t · d ,11t I Jlltl, \ ,.l'd;l.

1 :. "'1 '1 1~ ·1 •. , I'-:!~I"'.d·1 II' :" 11\ -,1 • ! l.

oj 'I" I ,'.;.( ,I. I Ii:. jj';ti 1[1Ldll 1

Id!' i! ... ~ -" !'1 t lr- I " Il:ili; "l·j ~I I 11IL.~ 1:1l~ Ii \lJ.1

', . - I d~l' 'PIIt;1. t u!ui . !r:.:, i :'1 •. ",'_1.11' jl~d.1 II, 1111,1

I I 'it· .t. \ dllil'. ' I, '·1 'T fi~ 111 111 d 1 ,-: \ lililli 1.111111,11, I j

,

Arg:!a nisipcasd

Ip i5 35

'. ,1 f 'g iI6 .

- Ip. 25 50 _ 7 <

\':A_ .I

. -- Arg ile pNifoo)'ti I

Jp.15·,35

Nisip argi:os

Ip 5 207

P,'of o~glos

[p. 10·25-

Nisip p=dios

Ip C 10

Prafnisipos'

Ip,O fa

P ra f

I f . " 5 1 5

20 304 0

50 9000

- - P R A FiO [ '5 .. O , 00 5m -n

""Arqila priioasa nJ~'ipoo,~cj



STAS 1243-83 - 2 _.

Tnhclul ,)

IFrac t t unc grallularli

~·-·-I·---I~--~l-'-·[--~~~I~---N--'----Indies rle I ~_r..:;g_l_a. _-,:- ru__ ._._ isip

plasticf tate I (sub i .II ' 1 O,O l J 5 min) 1(0,005 ... I I,O S 1 1l1 ll~ 1

(;nlltillllL proccntuat

xr.crt. Piimilituri coezlvc

(1),0:;, ,.2 mm)

Argilii grnsa- -~') -:-~~------------

Argilil

peste:l5 I peste 60 variab~ vnrinbil

25, .. 50 ;~;;.. .eo mnl pU\:-'II---- m:l-i-p-U-\i-n-----

dccit argihi ell' :i(J-----I'-~--~-------

: - 1 1 ) • . • 50 mai mu l l

dcc it nrgil ti

I

---;----77--...::...._.- ...

_._15 ... 3 _5 1 _ _ ~~l_.~O._(I mal puttu

_ ~_ rlecii nrgl l i i5 -A:-l-·g.,.,ij~ii.-I-lr-,\-:rO-a-s..,,'i-1-li:-s.,..i(l-o-o-,sii,----5 ... 25 ao . .. : 11 ) -1-na-:!:--lll-u-;-;lt--·--- ~l ' :- :T,---

I

· <kelt nrgili'i

-i- _1 ;:'I_ .a-::[:-:-:!r:-~ :-n_os_ :_-::-:- ._ 10-.--,,_25 15" .:lU -n-1-a-im - l _ .J1 c : . .t---- mal PU \i1 l_ d~ cil nis ip de :10

.-~ Praf nistpns argilos 5 .. ,10! 15,. ,;10 '1-I-n-Oi--lllliTl - --I-[-1l'-.'-Lc-·:!II------

.I,'eil lli'ip I

.. -~-"IPraf I 5, .15 1 - - 0-.-,-.1:-:5:--

1

:nl mult ilia; I)))ii~----. _ . _ _ . _ 1 rledt nl'gilii ,I\' :w

U 1 l ' l T I f nlxipos - - - - II . -- :- :t nl - O. ,.If) mai. JllL.11~ - -- pcst e :1O- -.----

-:-:c:-:----:-:---------I.~~-.---J. , L1cc lt~_ :I_~ .. . __ ! ~--- ..------j

--10' - NiSi\> uruilos i!.. ,:l(J I 15. , ,:11) I mal .IHlnn 1 ma i mnl!

I I - dccrt lIislp d",'IL ]1r>l r---'[i"-- -.'"'r....-:-:-1,-:-il-)-p-r.-:-I-r--,-,s---------I---(-I.-.--:tI}(---(-).- ..15-

1

' m al 1,'U\iIl~ - )il.~imllll----·I dccit ntstp , rI,.'''' I pru I

..-- -cc--:=----:-~~-----3 Argilil pl',Hoasa 15., .:35 lila Ipupn

dcctt pru r

pusl.e :! O

OBSE1;\'.\T II:

1 Incndrarea pi'lllinLul'ilul' ill clasclc prcclzn te ill tHlll'lul :l, sc poa t e Iace utlllzind r1i;l:;ll"lllllH -Ilu figur:i.

:l fll c>17 .u l IICCOJl('OI'();lntl'f"t' 1 1 11 1 1' ;l ut r c v u lo r il c 'll ~i nle conttuu tu lu t In Irnctlunl f ! ;mnulnr. , in rlic n u - ill ["bd,,'.InsificllI-,'" pi:iminlul l l i rcspecti v se v '1 [a('e in lu u c t le de valnnrvu 11 ,~ i ('(I:;\il lulul ric rrllclitllli gnonlll:l,'c 1,-'1

mni :ltll'OIJi'll ch n,f illdif'lll ill ta lrcl,

- P R A F( o .05 . . _D,005mm)

- Ar gilt5 p rif oa sa n is ip oo tc i

.- -



~r'!.I•.-t

-3 STAS 1243-83 . Tt

2.4 in funetde de valorile alter caracteristici fizico-meeanice decit cele indicate la pet. 2.2~i2.3, pamfnturile se mai clasifica conform pet. 2.4.1. .. 2.4.8.

2.4.1 Dupa gradnl de indesare In, nislpurile se clasific:-l conform tabelului 4.

I_m•x- eD

emax - e m ; "

In care:e indioele porilor pamlntulut In stare naturala

indicele porilor pamintului in stare de afinare maximaindicele porilor in stare de lndesare maxima.

Tabelul.4

Starea de Indesarea nislpurllor

~0.33

ell indesare medie 0.34,. ,0,66

Indesata 0.67 ... 1

2.4.1.1 Starea de indesare in funotie de indicele porilor e, se stabileste conform tabelului 5.

Tabelu15

Starea de ind_e_5_ar_e..,.- _

I ell indcsare media \isipurl tndesata afinatii

Indicele porilor, e

Nisip eu pictri~, nisip mare. nisip mijlociu I <1)'55~ 0,55 ... 0.70

Nisip fin <0.60 0,60 .. ,0.75

Nisip prafos <0, GO 0.60 ... 0,80

I I

1>0.70

£>0.75

D o 0.80

2.4.1.2 Starea de indesare a niaipurilor in fnnctie de rezultatele penetrarilor dinamiee in forajefeetuate conform STAS 1242/5-81 sa stabileste conform tabelului 6.

Tabelul 6

Starea de Indesarc a nisipurilcr Ii Numarul de lovlturi

N

Aflnata I pinil. la 9I-------------!---,----

Cu tndesare medie 10. .. 30

lndesata peste 30

2.4.2 Dupa capacitatea de indesare 0,=mox - e",;n., nisipurile se clasifica conform tabelulni7.8min

TabeluI 7

Capaeitatea de Indesare a nisipurilor IMica <0,4

0,4 ... 0,6/ijlocie

!>0,6are

2.4.3 Dupa gradul de umiditate Bt' pamtnturile se clasifica conform tabelului 8.

B _ Y.w- r:

100 e "(v"

)

ii

:



STAS 1243-83 -4-

- : l..

0

'.

,

)

.~)

, ..

.,

>

, .;

"

in care:

Y. greutatea volumiea a scheletului'II) umiditatea naturalae indicele porilorY ttl greuta tea speoifica a apei

Tabelu18

Gradul de umid.itate al pii.~!nturnor I s,

;.

.; . . . .

Useat I <0,40I-----'---'---~

Umed 0,41 ... 0,80

Foart.c umed 0.81 .. ,0,901----

>0,90raetic saturat

2.4.4 DupiJ, indieele de plasticitate Ip paminturile se cIaflificilconform tabelului 9.

II' = 'WL -- WI'

in care:

wL

wp limita superioara de plasticitatelimita. inferioal'a de plasticitate

Tabe1ul 9

pa mintnrilorl

iStarca de plastieita te a

Neplastice---

o

Cu piasticitate rcdusll. <10

en plasticitnte -mijlocie 11., ,20

eu plasttcitate marc 21., .35

Cu plasticitatc roartc InaTC >35

2.4.5 Dupa indicele de oonslstenta lei respeotiv dupa indicele de lichiditate ILl paminturilecoezive ae clasifica conform tabelului 10.

I_T. - We- ---

.I'

IL,= 1- Ie

lirnita de curgereumiditatea naturaliiindieele de plasttoitate

Tabelul 10

Starea de conslsteuta .a I Ie I hpamintu rllor

CurgatoareI

°;>.1

Plastic curgatoar e .,;o.2[i 0.76 .. . 0,99,

Plastic moale 0,26, .. 0,50 0,51., ,0,75.- ---

Plastic constst enta 0.51 ... 0.75 0,26 .. . 0,50

Plastlc v ir l. oa s ,1 0.76, .. 0,99 ";0,25.

-

Tare

I~1

..0

2.4.5.1 Sf-area de consistenta a paminturilor ooezive in funetie de rezultatele penetrarilor dina-rniee 'in'foraj efectuate conform STAS 1242/;HH, so stabileste conform tabelului 11.



,'.

.

t,

. .~I

rf ·

IJ .

Ifl

1 -I

J

5 - STAB 1243-83

Tabelu] 11

Starea de consistenta a pamlnturIlor I Numa.r de lovituri N

I-

. ;; .c _ u, ;_ rg .. ;_ l\ :. :. to a _ ;: _: r: .: . e= : . :: :. :. .: : .. ~ _ -: _- _-I~P21na,. '_ .Ill. 2Plastic curgatoare ~ ..

Plastic moale I 5 ... 8

...;.p_la_s_t_ic_co,;_n.:.;s.:.;is;.:;.tC.:.;I.:.;lU.:.; -__ ., -__, __--_._.~ ~ - ~ ~ ~ = = =9. __15

Plas tic v1rtoa S I ' I . '16_ .. 30

Tare peste 30

2,4.6 Dupa indicele de activitate IA) cltldura maximit de nmezire q u ~i umiditatea cores-punzatoare suctiunii de 15 bari wtM paminturile se clasificiL conform tabelului 12 .

2.4.7

indieele de plasticitate

procentul departieule cu dimensiuni mai mid de 2 I-'-lU.

TabeJul 12

I1

Icttvitutca pamrntulu! IA I

qum.xWllI

JJ g

Putln acttv <0.75 [ <12

I<5

en acttvitate medic 0.76 ... 1,25 13, .. 25 5 ... 10..--

Activ - 26_.. 37 -

F o a r t e actl v

i;>1,25 [>37 l:;'10

1

. OBSERVATIE - Pamtntur'lle ce vor prczenta caractcrtsttct pe dona lInii succest-ve aparttn unor activitllti de tranzrtie (excmptu puttn active -' cu activitate medie).

Dupa~ coefioientul depermeabilita.te k, paminturile se cla·sifica conform tabelului 13.

Tabclul 13

'1J

I

. .

Permeabllltatea pamlnturilor k, COl/sec

Pmctic Impermeabfl

'I

Foarte p errneabtl s-10-1I---=-=.:..::...._;~==-------- ----~--Permeahil

Puttn permeabil 10-4• _ .10-'L"::"::":_~~":':"::::':'_------" -I--_:__;_:_:":"":"---:--

2.4.8 Dupa modulul edometric de deformatie J~I2-3 ~i coefieientul de oompresibilitate ~~ pentrupresiuni de 200 ... 300 kPa, pa.minturile se elasifica. conform tabelului 14.

in care:

f ! . pL l e : val'ia~ia 'efortului uuitar de compresiune .eresteree deformatiei specifiee a probei, eorespunzatoare variatiei f !.p a eforbnlui

unitar de eompresiunevariatia Indicelui porilor



STAS 1243-83 -6-

Tabelul 14

Compresihilitatea plimintului

IMII-3' I

a~,

kPa l/kPa

Practic Incompreslbile >50000 «0.00003

Cu compresibilitate redusa 20000 .... 5{)()00 0.00003 ... 0.0001

Cu cumpreslhflltate medie 10000. , .20000 0,0001 ... 0.0002

eu compreslbllltate mare 5000 ... 10000 0,0002., .0.0004

Cu compreaiblhtate toarte mare ~ <5000 >0,0004

2.5. in afara categoriilor preeizate Ia pet. 2.1 se mai deosebesc urmatoarele pamlnturi ;

- marnoasc;

- macroporice;

sensibile la umezire;

susceptibile la lichefiere;

eu um.flari ~i contractii mari;

gelive (sensibile iainghet);

en eonttnut de materii organice (slab: miluri, na.moluri sau ridicat: pamtnturiturboase, turbe).

2.5.1 Paminturile marnoase sint paminturi argiloase continind carbonat de ealciu mai multde 5% din greutate. .

Dupa procentul de carbonat de ealciu, paminturile mamoase se clasifidl conformtabelului 15.,

Tabelul 15

Parninturi mnrnoase I Conttnut in carbonat de calctn'

!in % din greutate

Argil/i marnoasii 5, .. 20

Marna argtloasa 21.. ,35

Marna 36, .. 65.Marna calcaroasa 66., .75

OBSERVATIE - Clnd contlnutul In carbonat de calciu este mai marc

de 75%, stnt constderate calcarc,

2.5.2 Paminturile .macroporice slit paminturt care prezinta pori mari (macropori) vizibllieu ochiul Iiber ..Tipurile cele mai caraeteristioe ~i raspindite sint, Ioessul ~i pi):ninturile loessolde.2.5.2.1 Loessul esteun pamrnt nestratifieat sau slab stratificat, in general de culoare giUbui-desohisa, uneori mai iIichisa (mgmie) sau cenusle-galbuie, cu porozitate mare, 40.,.60%, da-toriM, unor pori vizibili (maeropori], cum l} i datorita unor canale ~i eanalieule verticals . .Are in

compozitia granulometrloa aproximativ 25 % nisip fin, peste 60% praf l} i restul argila.; eontinedese eoneretiuni de calcar, prezinM 0 greutate volurnioa Ulica., 1,2 ... 1,6 t/m3, se desagrega

., rapid in apa, prezintil. tasare mare sub sarcina,2.5.2.2 Pamlnturile Ioessoide sint asemanatoare Ioessului diferind, in special, prin granulozitate ;exista. astfel argile, Iuturi l}i chiar nisipuri loessoide.

2.5.3 Pamintunle sensibile Ia umezire stnnpamtnturlle care sub aotiunea inc!irca,l 'ilor trans-.mise de Iundati! sau numai sub greutate proprie, se taseaza suplimentar odata cu erestereaumidita~ii. .

In aceasta eategorie se includ Ioessurile ~ipaminturile Ioessoida care au :

- grad de umiditate S, ;;;;,8;

- indiee I=e D - e inferior valorilor din tabelul 16 i1+e

in care:

e indicele porilor pentru pllimintul eu litructura. iji umiditate naturaIil;

e r , indicele porilor corespunzator umidittl,t,ii la limita de eurgere w£ a pamtntului.

. , ... ~

.: :..~.,l',•,~

,( . '-~.

.=.



'.

.:;.~".

. ' : .

· r · ·:1 '

J

\

-7- STA.B 1243-83

Tabclul 16

Indlcele de plasticttate Ip 0,01 ~ 11 ' (0,1I .

0,1 < II' ~ 0,14 i 0,14 < Ip < 0,22

0,17 0,24ndicele I 0.1

- la Inoeroarile pe placa (cu suprafa·ta minima de 5000 em 2) resulta r

$!Yj =- >{)~i 8= 8f - s, ;;. 3 em

8"

in care:

81 tasarea terenului inundat Ia presiunea de 300 kPa;8,. tasarea terenului in conditii de urniditate naturala, Ia presiunea de 300 kPa.In funetie de posibilitatea apari~iei tasarilor suplimentare sub greutatea proprie, tere-

nurile de fundare constituite din paminturi sensibile Ia umezire, se impart in doua. grupe :.

- grupa A, cuprinzind terenurile de fundare .la care tasarile suplimentare din umezire

se pot produce numai in limitele zonei de deformatie a Iundatiilor, fiind provocate de incal'carilefundatiilor sau alte incarc3J.'i)exterioare; nu se produc tasari din greutatea proprio sau acestea

nu depasese 5 em;.- grupa B, cuprinzind terenurile de fundare la care slut posibile tasari, sub greutatea

lor proprie in caz de umezire, pe linga. tasarile suplimentare care au loe in paetea superioara astratului, sub fundatii, in limitele zonei. de detormatie a aeestora.

2.5.4 Paminturile susceptibile de lichefiere sint aeele pa.minturi care, submersate ~i supuseunor actiuni dinamiee (seisme, ~xplozii etc.) i~i pierd eapaeitatea de a suporta sareini, ca urmarea cre~terii presiunii apei din pori ee are drept conseeinta anularea freearii dintre gra.nulele maseide nisip. .

Sint susceptibile de lichefiere:

- nislpurile uniforme, in special nisipurile fine avind dso = 0,075 ... 0,20 mm ;

nisipurile avind 1D= 50 ... 70%;

- nisipurile saturate sau chiar cele aflate deasupra nivelului apei subteraue, daca zona

. inferioara se poate lichefia;nisipurile care lapenetrarea dinamiea prezinta Rp <30 lovituri/30 em ;

nisipurile care au 0 permeabilitate mica..

2.5.5 Paminturile en umflari I}i contractu marl smt pamtnturi argiloase foarte active, careprezinta proprietatea de a-si modifioa sensibll volumul, atunei cind variaza. umiditatea lor.

in functie de proeentul particulelor de argiUt cu diarnetrul mai mic de 0,002 mm A2J

indicele de plasticitate Ip, indieele de activitate 1'11 criteriul de plasticitate 0", umflarea liberaU1., limita de contractie w ,' contraetia volumica On cli.1duramaxima de umezire q"m.x) umidi-tatea eorespunsatoare suctdunii la 15 bari W1S ~i presiunea de umflare pu , se deosebesc trei ca-tegorii de pamintUl'i conform tabclului 17. ~

Ip Cp

netulhu-rat

ulburatt ~ / ~

I I IJig '};, MPa;

YO

13 ... 18 0.L .. O,4

~ : o : ~ =I i I I I_t_iv_e~12:1O .:._?,35 >1,25 Ip ~ Cp IActl~

18... 3525 .._351.00 ...1.25 Ip;;' Gp ;100 ... 140

> 1 < 0 1 _ < . . . : . . . 1 0 _ _ ! 1 . - - " - > _ 1 _ 0 0 ~iI >3735 >18 >0,4

14... 10 75 ... 100 25 ... 35 25 ... 37e

P1~jn

active 15... 2520 ... 30l),75 ... 1,OO Ip;;' Cp 70 ... 100 10 ... 14 55 ... 75 15 ... 25 12... 25 10 ... 13 0,05 .. 0.1

!

2.5.6 Pamtnturile gelive (aensibile Ia inghet) sint parllinturi care in urma fenomcnelor dernghet-dezghe] i~i modifica esential struetura ~i proprietatile lor.



STA.S 1243-83

Dupa gradul de sensibilitate la inghe], stabilit pe baza indieelui de plasticitate I, acoeficientului de umflare la inghey C u ~i a aloatuirii granulometrice, pamtnturile se clasifica. 'con-form tabelului 18".

Tnbelul 18

J . . Granulnzlta tc

Gradnl de sensihilita te I Categorta pamrnturtlor (conformIp

la Inghet pet. 2.1) Diametrul partieu-I Procente dill masa

Ielor, 111m tomUi a probei

Sensibile Nececzlve, CIl l tant argilos .;;;10 sub 0,002 ITIQX 6

sub 0.02 max 20

sub 0,1 max 40

Argilll ~i argilli grasil >35 - -

Foartc scnsihile Coezive 10.•. 35 sub 0,002 max G

sub 0.02 max 20

sub 0.1 max ·1 0

2.5.7 Paminturile cu eontinut de materii organice stnt pa.minturi de Iormatie .relativ recenta(citeva mii de ani) care euprind materii organice, in mai mica sau mai mare proportie, in func~iede care se clasifica astfe! : ..'

2.5.7.1 Milurile sint paminturi ou un continut de materii organice (determinat conform STAS7107/1-76) Bub 5%. Sint depozite aluvionare confinind in general mai mult de 90% elementeinferioare dimensiunli de 0,2 mm, aleatuite din partioule argiloase foarte fine (corqspunzatoaresta.lii coloidale), afinate, putin consolidate, prezentind in general limite de enrgere WL =6 0 . . .

120, indici de plastieitate Ip = 30 .. _80, umiditatea na.turala. fiind apropiata de limita de eurgere. •

OBSERVATIE - Anumltc pum1nturi de forrnatie recenta, eu 0 granulometrie aproptata de cea a prafurllorsan ntsipurilortinc ~i cu 0 plastlcltatc mai slabs, pot prezcnta 0 comportare care s a It- apropiede cea a pdminturtlor mlloase, putind fi dccl incadratc in nec:\st.'l. catcgorto.

2.5.7.2 Namolurile stnt pamtnturi asemanatoare milurllor, e l l un oontinut de materii organiceintre 5... 10% putind contine resturi de plante earbonizate.2.5.7.3 Pamtnturile turboase sint paminturi en un continut de materii organioe intre 10. .. 60%,formate in urma descompunerii incomplete a resturilor vegetale Intr-un mediu saturat ell apa,dar neoxigenat.

2.5.7.4 Turba este un pamtnt en un continnt inmatent organice de peste 60%1lformat intr-unmediu similar paminturilor turboase ; reprezinta 0 mgramadire de resturi vegetale en un gradde descompunere variabil, de euloare bruna-nesgra, cu 0 structuraflbroaea, in' amestec cu 0

cantitate importanta de substante minerale (nisip, argile, calcar), putind retine cantit-i"i,timaride apa: 400 ... 1000% (~i ehiar mai mult).

2.6 Deserierea unni pamint se va face astfel ineit sa se aiba in vedere textura (gl'adul deuniiormitate ~i finetc), structura (modul de aranjare a particlilelor uncle fat-a de altele}, culoarea,

stare a de indesare-sau de consistenta (dupa cas) ~i oaraoteristieile ce iisiut speeifiee, in ordinea :

categoria (pe baza granulometriei, gradului de neuniformitate, pla~ticita,tii);

euloarea ;

starea de indesare san starea de eonsistenta (pc baza gradului de indesare, respeetiva indieelui de consistent a) ; . "

. - caracteristicile particulars (eontinutul de irnpuritati, Iia,nti 'etc.).

E:x:emple:

-- al'gila grasa, vin~ta., pla-stic consistenta,' ou iconcretiuni ealcaroase ;

- argila ntsipoasa, cafenie cu pete cenusii, plastic moale, cu macropori ~iresturi vege-tale in curs de oarbonizare j . .

nisip argiles, ro~cat, plastic vtrtos, en fragmente de coehilii ;

nisip mare, eateniu-roscat, afinait , cu Iluturasi de mica, cu liant feruginos;

bolovitnis en pietris rulat, cuartos, albieios, eu resturi lernnoase.

"



"(

,,j'~.

i.

- y STAS 1243-83

3 IDENTIFIC.AREA PlirINTURILOR

3.1 Pamlnturile necoezive ~i coezive se identifica pe baza determinarilor efectuate in labo-ratorul geotehnic ~i prin incadrarea in eategoriile ~i varietaW~ preeizate la pet. 2.

3.2 Pentru identificarea pr eliminara pe teren, a pammtnrilor necoezivo, respectiv eoezive,se pot folosi criteriile aratate in tabelul 19 ~i respectiv 20.

Tabclul 19

!Dimcnsiunca predominanta!Forma! a fragrncntelor soltde,

I mm II

fragmentelOrjsolido

Dcnumirca

pAmintului

necoeziv

Senzatta

Ia pipilitAlte caracteristicl

Blocurl peste 2()O cotturoasa ~ se depun, de regu4'i. la haze. pan-telor

Dolovani* 7U . .. 200 rela tt v rotunjita ~ ~

Ptetrts mare 20 .•. 70 rotunjtta ~ ~

Pietris mic 2, .. 20 rohmjitil ~ ---_ .. -_ .. _ . _ _ _ ,---__-------

Nislp marc 0,50 ... 2 .') - asprii Iragmentele solldc sint vizibflc euochlul Ilber

Klsip mtjloctu 0,25 ... 0,50 *) - uspril fra gmentelo solide sint vlzlb ilc ell

ochlul Iiber

"'iSip fill 0;05 ... 0,250) - aspra tragmcrrtcle solidc slnt vizlbtlc ell

oehiul liber

"

~) In cazurile ill care nu este posibilll apreciorea directa a dlmcnsiunilor prcdcminante ale fragmcntclor solld'e .

se recurge 1a analiza granulometrjea prlu cernere.



"

~ STAB 1243-83 . 10

.2

"

: sB.~Q)

.5

: l

. ,.. .E

., . .""0

~.~. . . . E !

/

1

_ -. . . : ~zt:

. .o

%es

. : = -

~

.,o

.8 -

. : : : l

c

{

f

!Il-t

f



-11- 1243-83

, I

~ I

~

;. ,I

II,

- .-- __ ___!. __ ~ __ ..l__-:-_-+- ;- I

. ,

. . .o s

E !

'"::

o S

, ! : J<. >

o<;::,

' s

I~

I ' ;[; ;

Ii

1 : 2 I~ l~

]

1'o sz

I~I l~

c169_88 normativ fundatii

Documents