burnoutconfups2011
TRANSCRIPT
8/7/2019 BURNOUTconfUPS2011
http://slidepdf.com/reader/full/burnoutconfups2011 1/6
SPECIFICUL MANIFESTĂRII SINDROMULUIBURNOUT LA PEDAGOGI
Angela Verdeş, dr. în psihologieArderea profesională sau sindromul burnout este
fenomenul cu care mulţi pedagogi se confruntă la un moment dat
şi care presupune o stare anormală de epuizare fizică, psihică,
socială, emoţională a organismului cu consecinţe negative,
uneori chiar devastatoare – emoţii negative, gânduri catastrofale,
atitudini ostile.
Am efectuat un studiu comparat al manifestării sindromuluiburnout la pedagogii ce activează în liceu (lotul I) şi la pedagogii
ce muncesc în şcoală auxiliară (lotul II). Pentru a realiza
cercetarea am aplicat chestionarul „Determinarea nivelului
arderii emoţionale” de V.V.Boico şi Metoda diagnosticării
arderii profesionale de M. Rukavişnikov. Analiza rezultatelor
comparative între lotul I şi II de pedagogi a fost efectuată în
următoarele direcţii: 1. determinarea diferenţelor de gen, 2.
stabilirea diferenţelor în funcţie de vechimea în muncă: 1.)
subgrupul I până la 10 ani vechime; 2.) subgrupul 2 – 11-20 ani
vechime în muncă.
Să comparăm femeile ce muncesc în liceu cu cele cemuncesc în şcoala auxiliară.
Arderea emoională (Boiko) ț
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
14.00
16.00
18.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Liceu, femei
(n=17)
coală aux.,Ș
femei (n=20)
Fig. 1. Distribuţia de date privind arderea emoţională la
femeile din lotul I şi II
8/7/2019 BURNOUTconfUPS2011
http://slidepdf.com/reader/full/burnoutconfups2011 2/6
Analiza statistică a datelor ne demonstrează diferenţesemnificative la variabila „extinderea sferei economiei emoţiilor”la pragul de semnificaţie p=0,011 cu valori mai mari pentrufemeile ce muncesc în şcoala auxiliară.
Arderea profesională (Iliin)
42.12 42.6545.65
48.10
54.3550.95
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
tensiune rigiditate ardere
Liceu, femei (n=17)
coală aux., femeiȘ
(n=20)
Fig. 2. Distribuţia de date privind arderea profesională lafemeile din lotul I şi II
Observăm că femeile ce activează în cadrul şcolii auxiliaremanifestă mai accentuat sindromul arderii profesionale. Datelene demonstrează că ele sunt mai „tensionate”, mai „rigide” şi
manifestă mai accentuat „ardere profesională” spre deosebire defemeile ce muncesc în liceu. În plan statistic s-au înregistratdiferenţe semnificative la variabila „rigiditate” la pragulp=0,020, cu scoruri majore pentru femeile din lotul II.
Arderea profesională (Rukavi nikov) ș
28.5322.71 20.12
64.65
36.15
27.6533.75
91.65
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.0080.00
90.00
100.00
1 2 3 4
Liceu, femei (n=17)
coală aux., femeiȘ
(n=20)
Fig. 4. Distribuţia de date privind arderea profesională la
femeile din lotul I şi II
8/7/2019 BURNOUTconfUPS2011
http://slidepdf.com/reader/full/burnoutconfups2011 3/6
Observăm că, deşi, femeile ce muncesc în şcoala auxiliarămanifestă mai intens ardere profesională (p=0,004), ele sunt maimotivate profesional (p=0,0001) spre deosebire de femeile cemuncesc în liceu. Între bărbaţii ce muncesc în liceu şi cei cemuncesc în şcoala auxiliară nu am determinat diferenţe statisticsemnificative privind manifestarea sindromului burnout.
Arderea emoională (Boiko)ț
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
14.00
16.00
18.00
1 3 5 7 9 11
Liceu, vechimea
de muncă: pînă la
10 ani (n=7)
coala aux.,Ș
vechimea de
muncă: pînă la 10
ani (n=4)
Fig. 5. Valorile medii ale arderii emoţionale la pedagogii dinlotul I şi II în dependenţă de vechimea în muncă
Prezentarea grafică ne demonstrează diferenţe
semnificative la variabilile „extinderea sferei economieiemoţiilor” la pragul de semnificaţie p=0,045 şi „anxietate şidepresie” cu valori mai mari pentru femeile ce muncesc în şcoalaauxiliară.
Arderea profesională (Rukavi nikov) ș
12.14
18.50
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
14.00
16.00
18.00
20.00
izolarea personalităţii
Liceu, vechimea de
muncă: pînă la 10 ani(n=7)
coala aux.,Ș
vechimea de muncă:
pînă la 10 ani (n=4)
Fig. 6. Valorile medii ale izolării personalităţii la pedagogiidin lotul I şi II în dependenţă de vechimea în muncă
8/7/2019 BURNOUTconfUPS2011
http://slidepdf.com/reader/full/burnoutconfups2011 4/6
Din prezentarea grafică se vede că pedagogii ce muncescîn şcoala auxiliară şi au o vechime în muncă de pînă la 10 ani auobţinut valori majore la toate variabilile: „epuizare emoţională”,„izolarea personalităţii”, „motivaţia profesională” şi „ardereprofesională”.
Analizînd statistic datele am determinat că existădiferenţe semnificative la variabila la „izolarea personalităţii” lapragul p=0,022 cu valori mai mari pentru pedagogii din şcolileauxiliare cu o vechime în muncă de pînă la 10 ani.
Să analizăm rezultatele obţinute de pedagogii din ambeleloturi experimentale cu o vechime în muncă de 11-20 ani.Arderea profesională (Rukavi nikov) ș
20.45
31.29
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
motivaţia profesională
Liceu, vechimea demuncă: 11-20 ani(n=11)
coala aux.,Ș
vechimea de muncă:11-20 ani (n=14)
Fig. 7. Valorile medii ale motivaţiei profesionale lapedagogii din lotul I şi II în dependenţă de vechimea în
muncăComparînd pedagogii din lotul I şi lotul II ce au o vechime
în muncă între 11 şi 20 ani determinăm diferenţe semnificative la
variabila „motivaţie profesională” la pragul p=0,001 cu valorimai mari pentru pedagogii din şcolile auxiliare.
În continuare vom compara datele deţinute de subiecţiiexperimentali din ambele loturi ce au o vechime în muncă maimare de 20 ani (figurile 8 şi 9 ).
8/7/2019 BURNOUTconfUPS2011
http://slidepdf.com/reader/full/burnoutconfups2011 5/6
Arderea profesională (Rukavi nikov) ș
21.42
70.25
35.43
106.14
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
100.00
120.00
motivaţia
profesională
arderea
profesională
Liceu, vechimea de
muncă: >20 ani
(n=12)
coala aux.,Ș
vechimea de muncă:
>20 ani (n=14)
Fig. 9 Valorile medii ale arderii profesionale la pedagogii dinlotul I şi II în dependenţă de vechimea în muncăObservăm că pedagogii ce au o vechime de peste 20 ani
ani şi activează în şcoala auxiliară resimt mai intens ardereprofesională (p=0,009) decît pedagogii cu aceeaşi vechime dinliceu. Dar totodată pedagogii din lotul II sunt mai motivaţi sămuncească în domeniul pedagogic comparativ cu cei din lotul I.
Analiza rezultatelor obţinute ne permite să facemurmătoarele concluzii:
1. Femeile ce activează în cadrul şcolii auxiliare manifestămai accentuat sindromul burnout în comparaţie cu femeile ceactivează în liceu.
2. Între bărbaţii ce muncesc în liceu şi cei ce muncesc înşcoala auxiliară nu am determinat diferenţe semnificativeprivind arderea profesională. Putem afirma că în instruirea şieducaţia copiilor femeile se implică mai mult în plan emoţional
comparativ cu bărbaţii şi în rezultat manifestă sindromularderii profesionale mai intens.
3. Pedagogii ce muncesc în şcoala auxiliară şi au ovechime în muncă de pînă la 10 ani au sunt mai epuizaţiemoţional şi izolaţi spre deosebire de cei din liceu.
4. Cadrele didactice din şcoala auxiliară cu o vechime maimare de 20 ani sunt mai epuizate emoţional, mai
8/7/2019 BURNOUTconfUPS2011
http://slidepdf.com/reader/full/burnoutconfups2011 6/6
depersonalizaţi şi manifestă ardere profesională maiaccentuată în comparaţie cu colegii săi din licee.
5. Motivaţia profesională la pedagogii ce muncesc înşcolile auxiliare se menţine de la începutul carierii pe totparcursul activităţii sale, fiind mai mare la pedagogii din lotulII.6. Sindromul burnout este trăit mai intens de pedagogii dinşcolile auxiliare comparativ cu cei ce muncesc în licee.
Summary
We conducted a comparative study of burnout syndromemanifestation at teachers working in high school (group I) andsecondary school teachers who who work in (group II). As aresult of research we concluded that the burnout syndrome isexperienced more intensely auxiliary school teachers comparedwith those working in high schools.
Bibliografie
1. Derevenco, P.,Anghel,I.,Baban,A. Stresul în sănătate şiboală: de la teorie la practică, Dacia ed., Cluj-Napoca , 1992,p. 52-61.2. Kristensen, T.S., Borritz, M., Villadsen, E., &Christensen, K.B. The Copenhagen Burnout Inventory: Anew tool for the assessment of burnout. Work & Stress, 2005,19, 192-207.
3. Miclea, M. Stres şi apărare psihică, Presa UniversitarăClujeană, Cluj- Napoca,1997, p.82-94.4. Onody, S.Sindromul Burnout, apariţia şi posibilităţile desoluţionare, Revista pedagogică nr.5, 2001, p. 13-18.5. Shaufeli, W. B., Leiter, M. P., & Maslach, C. Burnout:Thirty-five years of research and practice. Career Development International, 2009, no.14, p. 204-220.